Sunteți pe pagina 1din 5

Bursele de marfuri si rolul lor in economia romaneasca actuala

Bursa de marfuri: concept, trasaturi si structura


Veriga importanta a economiei de piata, bursa ' este o institutie organizata si supravegheata
de stat, prin care se realizeaza schimburi comerciale (tranzactii) cu marfuri sau lori fara
prezentarea, predarea si plata concomitenta a obiectului tranzactiei.
Bursa de marfuri este piata unde se tranzactioneaza marfuri fungibile inrudite calitativ,
substituibile si perfect conserbile, dupa o procedura speciala care se desfasoara, pe baza unui
program presilit, intr-un loc cunoscut, in prezenta cumparatorilor sau a reprezentantilor
acestora, sub supravegherea unor autoritati.

La bursa de marfuri se negociaza:


- produse agroalimentare (grau, porumb, orez, soia);

- metale (cupru, aluminiu, zinc.);


- produse tropicale (c

afea, cacao, zahar);

- produse de origine minerala (petrol);


- unele produse cu grad ridicat de perisabilitate (oua, carne).
Negocierea nu se realizeaza asupra unor bunuri fizice, individualizate si prezente ca atare la
locul contractarii (ca in cazul licitatiilor clasice), ci pe baza unor documente reprezentative
(hartii"), care consacra dreptul de proprietate asupra marfii si constituie imaginea comerciala
a acesteia (o anumita cantitate de marfa de o anumita calitate). Asadar, bursa de marfuri este
o piata dematerializata unde se incheie contractul dintre parti, identificarea si circulatia
marfurilor realizandu-se in afara acestei piete.
Bursele de marfuri sunt piete libere pentru ca asigura confruntarea directa si deschisa a cererii
si ofertei care se manifesta in mod real in economie. Cu alte cuvinte, nu pot fi tranzactionate
la bursa decat acele marfuri pentru care exista o concurenta libera, adica un numar suficient
de mare de ofertanti si cumparatori, astfel incat sa nu apara posibilitatea influentarii pretului.
Bursa este opusa prin esenta sa ideii de monopol. O marfa poate face obiectul tranzactiilor la
bursa numai daca sunt indeplinite urmatoarele conditii :
a) oferta este ampla si provine de la un numar suficient de mare de ofertanti;
b) cererea este solbila si relativ constanta:
c) preturile nu fac obiectul unor masuri administrative de control;
d) este asigurata transparenta informatiilor privind piata;
e) produsul sa se preteze la o standardizare precisa sub aspectul calitatii, asigurand garantia
ca intre ceea ce s-a negociat in contract si ceea ce se livra si receptiona nu exista nici o
deosebire2.
f) produsul sa fie depoziil (exceptie fac ouale, cornutele vii etc. care se livreaza fara a fi
depozitate).
Bursa de marfuri este o piata organizata, deoarece tranzactiile se realizeaza conform unor
principii, norme si reguli cunoscute si acceptate de participanti. Nu este vorba de
administrarea pietei, ci de reglementarea sa, astfel incat sa se asigure conditiile pentru o
concurenta libera, pentru tranzactii comerciale libere si deschise.
Bursa de marfuri este o piata reprezentati servind drept reper pentru toate tranzactiile care se
efectueaza cu acele marfuri pentru intreaga activitate economica si sursa a informatiei de
baza pentru agentii economici. Aici se sileste pretul (asa-numitul curs al bursei) pentru
marfurile negociate - element esential pentru tranzactiile comerciale care se desfasoara in tara
respecti, iar in cazul marilor burse, in intreaga lume.
In concluzie, bursele de marfuri sunt piete specifice, mecanisme de concentrare a cererii si
ofertei pentru anumite categorii de marfuri in scopul realizarii de tranzactii intr-un cadru
organizat si in mod operativ, in conditii de libera concurenta.
Participantii la bursele de marfuri pot fi grupati in urmatoarele categorii: a) oameni de
afaceri, comercianti, producatori si consumatori, care nd sau cumpara marfuri cu livrare
prompta si plata cash; b) producatori, consumatori, comercianti, banci, care investesc in
marfuri ce urmeaza sa fie livrate la termen; c) comercianti, producatori si consumatori, care
folosesc bursele de marfuri pentru a incheia operatii de hedge (de acoperire) pentru a evita
fluctuatiile de pret intre data contractarii si cea a livrarii marfurilor; d) speculatorii, care isi
risca banii in vederea obtinerii de profituri; c) mijlocitorii si speculatorii - primii incheie
tranzactii pentru evitarea sau reducerea riscurilor provenite din fluctuatiile de pret, ultimii
accepta riscul ce decurge din operatiile de bursa in scopul obtinerii de profit.

Bursele de marfuri au o structura deosebit de complexa.


a) in functie de gama si rietatea tranzactiilor incheiate, delimitam doua grupe de burse de
marfuri:
- bursele generale, care tranzactioneaza marfuri deosebit de eterogene (cum sunt cele din
Amsterdam, Rio de Janeiro);
- bursele specializate, care au ca obiect o gama determinata de marfuri, uneori chiar o singura
marfa (Bursa de metale de la Londra, Bursa de bumbac de la New York).

b) Dupa forma de organizare, delimitam:


- burse prite, infiintate si organizate de particulari, dar cu aprobarea statului pe teritoriul
caruia isi desfasoara activitatea;

- burse infiintate si administrate de stat.


c) Dupa criteriul de admitere a participantilor, subliniem:
- bursele la care participarea este nelimitata ', cu conditia respectarii dispozitiilor de
functionare. Accesul este gratuit sau cu taxa de frecventare;
- bursele la care accesul este limitat numai membrilor acestora sau acelora care au obtinut
autorizatii speciale din partea conducerii burselor2.
Indiferent de criteriul de structurare folosit, la fiecare bursa de marfuri regasim doua piete:
piata pentru marfuri disponibile (spot") gata de a fi livrate operativ si piata la termen
(futures").
Piata la termen" reprezinta ratiunea de a fi a bursei si presupune nzarea-cumpararea de
contracte standard pentru marfuri cu livrare la termen (pana la un an sau chiar mai mult).
Participantii la un astfel de comert sunt in masura sa determine pretul viitoarelor contracte,
folosind atat operatii de hedge, care le permit producatorilor sa se acopere impotri riscurilor
determinate de fluctuatiile de pret si sa fabrice marfuri competitive.
Dupa modul in care pot fi incheiate, tranzactiile si, prin aceasta, si cotatiile la bursa sunt de
doua feluri:
a) cu livrare imediata, pentru disponibilul existent in momentul incheierii tranzactiilor;
b) livrabile la scadenta sau la termen, care reprezinta cea mai specifica forma de realizare a
aface

rilor, cand cumparatorul si nzatorul isi acorda reciproc credit, livrarea si plata facandu-se la
termene convenite. Acest gen de tranzactii permite realizarea unor jocuri la bursa, nzari si
renzari in vederea obtinerii de castiguri, rezultate din diferenta de pret sau la cotatiile de
bursa.
Functiile burselor de marfuri. Rolul lor in economia romaneasca actuala
Bursele de marfuri - ca piete caracteristice economiei de piata si ca forma de organizare a
comertului international - au un rol deosebit de important, cu multiple si profunde implicatii
asupra dezvoltarii vietii economice contemporane. Rolul bursei de marfuri poate fi pus in
evidenta de functiile sale :
a) exercita influenta determinanta asupra comertului international cu produse de baza
(cereale, bumbac, cafea, zahar, lana, zinc, cositor, produse petroliere, metale pretioase etc.);
b) informeaza participantii la bursa asupra disponibilitatilor de marfa si asupra dimensiunilor
cererii la scara mondiala; aceste informatii reprezentand un aderat ghid in programarea
actiunilor viitoare;
c) realizeaza silizarea preturilor, fiind in acelasi timp un barometru extrem de sensibil al starii
economiei, al volumului tranzactiilor si evolutiei cursurilor;
d) favorizeaza libera concurenta, apropiindu-se tot mai mult de continutul concurentei
perfecte;
e) inlatura o parte insemnata din riscul de productie si din riscul comercial, mai ales prin
operatiunile de hidging" ;
f) diminueaza considerabil cheltuielile de transport (marfurile deplasandu-se" direct de la
producator la consumator).
Activitatea bursiera din tara noastra cunoaste mai multe momente importante, dintre care,
mentionam anii deceniului unu al secolului al XX-lea, marcat de cresterea continua a
volumului tranzactiilor si, mai ales, perioada de dupa primul razboi mondial, caracterizata
prin entuziasm si atractie deosebita fata de aceste operatii. intreaga perioada 1919-l925 a fost
caracteristica pentru o piata a tourului", cresterea fiind impulsionata, pe rand, de diferite
categorii de lori (actiuni ale societatii de transport, bancare si de asigurare). Din 1926,
scaderile incep sa reapara la actiuni si, treptat, celor sapte ani de piata in crestere le urmeaza
alti sapte (1926-l932) de scaderi dezastruoase, incat de la o bursa in plina fierbere se ajunge
la un numar de operatori ce puteau fi usor numarati".
Noua lege bursiera votata in 1929, cunoscuta sub denumirea de Legea Madgearu", prin
reglementarile sale, era de natura sa mareasca credibilitatea bursei ca si influenta sa in lumea
de afaceri si comerciala.
Economia ificata de comanda insa a exclus, intotdeauna bursa, exagerandu-se voit dificilele
probleme cu care piata bursiera s-a confruntat in indelungata sa existenta si ignorandu-se, mai
ales, rolul ei de regulator al economiei.
In prezent, pentru Romania, formarea si dezvoltarea unei autentice activitati bursiere trebuie
argumentata sub imperativul restructurarii sistemului economic si cel al crearii mecanismelor
si institutiilor specifice economiei de piata. Daca intr-o serie de tari (Ungaria, Polonia) aflate
in procesul de tranzitie au inceput sa functioneze burse de lori ori s-au creat premise pentru
deschiderea acestora (Rusia), tara noastra se afla inca intr-un stadiu incipient al acestui
proces, manifestandu-se un decalaj semnificativ intre proiectele de reforma si unele masuri
intreprinse in domeniul economiei, in general, si in domeniul bursier, in special.
Spre deosebire de bursele similare din tarile cu economie de piata dezvoltata, care sunt in cea
mai mare parte specializate, Bursa Romana de Marfuri (cu sediul la Bucuresti) -organizata in
temeiul Legii 31 din 1990 - functioneaza ca o societate pe actiuni nominative, actiunile fiind
purtatoare de dividende. Bursa Romana de Marfuri include trei tipuri de piata:
a) in piata intai se negociaza un numar redus de marfuri, de mare circulatie si vitale activitatii
economice. Este vorba de marfuri fungibile (substituibile, omogene si standardizabile);
b) in piata a doua se negociaza un numar mare de marfuri fungibile fara a avea aceeasi
continuitate tranzactionala ca cele de pe prima piata;
c) piata a treia este o piata de licitatie numai de nzare, cu pret de rezer anuntat, care coincide
cu pretul de deschidere.
Bursa Romana de Marfuri nu face tranzactii in nume propriu, ea nu are brocheri proprii:
brocherii apartin celor 35 de Asociatii de intermediere bursiera.
Bursa Romana de Marfuri - prin eficacitatea regulilor de desfasurare a licitatiilor si
finalizarea operati a tranzactiilor - este chemata sa asigure un principiu ordonator in
mecanismul spontan al cererilor si al ofertelor si un cadru organizatoric adect, contribuind
astfel la civilizarea raporturilor nzator-cumparator si la operativitatea (rapiditatea) mijloacelor
de autoreglare impuse de preturi, la insanatosirea si silizarea economiei. Actionand intr-o
economie aflata in tranzitie, Bursa Romana de Marfuri poate contribui hotarator la inviorarea
activitatilor, prin functia sa majora de formare a preturilor corecte; deblocarea financiara;
lichidarea stocurilor; identificarea si punerea in contact a partenerilor comerciali; refacerea
unor activitati economice intrerupte, contribuind astfel la reintegrarea Romaniei in structurile
continentale, in economia mondiala.In afara acesteia, au luat fiinta si burse locale, in diferite
orase (Bursa Moldo" din Iasi) si chiar burse specializate pe marfuri (Bursa Agroalimentara
din Slobozia, Bursa Lemnului la Piatra Neamt).