1.

Marimi de stare ale campului electric (𝐸̅ , 𝐷 ̅)

In corpurile electrizate, se introduc marimile
polarizate numite intensitatea campului electric (𝐸̅ ) si
inductia campului electric (𝐷 ̅ ). 𝐸̅ si 𝐷
̅ sunt marimi de stare
ale campului electric.
𝐸̅ = 𝑓(𝐸𝑣 ) , 𝐷 ̅ = 𝑓(𝐸𝑣 ),
[E]SI = V/m,
𝐷𝑣 = 𝜀0 𝐸𝑣 , [D]SI= C/m2
1
𝜀0 = 𝑝𝑒𝑟𝑚𝑖𝑡𝑖𝑣𝑖𝑡𝑎𝑡𝑒𝑎 𝑣𝑖𝑑𝑢𝑙𝑢𝑖 = 𝐹/𝑚
4𝜋 ∙ 9 ∙ 109

2. Marimi de stare ale campului magnetic (𝐵̅, 𝐻̅)

In corpurile magnetizate definim marimile de stare
ale campului magnetic numite intensitatea campului
magnetic (𝐻̅ ) si inductia campului magnetic (𝐵̅).
𝐵𝑣 = 𝜇0 𝐻𝑣 , 𝜇0 = 4𝜋 ∙ 10−7 𝐻/𝑚, permeabilit vidului
[H]SI=A/m , [B]SI=T
𝐻 = 𝑓(𝐵𝑣 ); 𝐵 = 𝑓(𝐵𝑣 )

3. Definirea tensiunii electrice si a tensiunii magnetice

Circulatia vectorului intensitatii campului electric
intre 2 puncte A si B se numeste tensiune electrica.

𝐵
𝑢𝐴𝐵(𝐶) = ∫𝐴(𝐶) 𝐸̅ 𝑑̅ 𝑠 , [u]SI =1V
̅̅̅ − 𝑒𝑙𝑒𝑚𝑒𝑛𝑡 𝑑𝑒 𝑙𝑖𝑛𝑖𝑒 𝑜𝑟𝑖𝑒𝑛𝑡𝑎𝑡
𝑑𝑠

Cand curba C se inchide → curba inchisa Γ,

tensiunea electrica u devine tensiunea electromotoare eΓ
 𝑒Γ = ∫ 𝐸̅ 𝑑̅ 𝑠
Γ
Circulatia vectorului intensitatii campului magnestic
intre 2 puncte A si B se numeste tensiune magnetica:
𝐵
𝑈𝑚 𝐴𝐵(𝐶) = ∫𝐴(𝐶) 𝐻 𝑑s , [Um]SI=A
Cand curba C se inchide, obtinand curba inchisa Γ,
tensiunea magnetica devine tensiune magnetomotoare:

𝑈𝑚 𝑚Γ = ∫ 𝐻 𝑑𝑠
Γ

4. Definirea fluxului electric si a fluxului magnetic

Fluxul electric printr-o suprafata oarecare, deschisa,
S este: Ψ𝑆 = ∫𝑆 𝐷 𝑛𝑆 dA
𝑛𝑆 − 𝑛𝑜𝑟𝑎𝑙𝑎 𝑙𝑎 𝑠𝑢𝑝𝑟𝑎𝑓𝑎𝑡𝑎

𝑆Γ − 𝑠𝑢𝑝𝑟𝑎𝑓𝑎𝑡𝑎 𝑖𝑛𝑐ℎ𝑖𝑠𝑎

Daca suprafata S se sprijina pe curba inchisa Γ

atunci definim fluxul:
 Ψ𝑆Γ = ∫𝑆 𝐷 𝑛𝑆 dA , [Ψ]SI =C
Γ
𝑛𝑆 − 𝑛𝑜𝑟𝑚𝑎𝑙𝑎 𝑙𝑎 𝑠𝑢𝑝𝑟𝑎𝑓𝑎𝑡𝑎 𝑖𝑛𝑐ℎ𝑖𝑠𝑎
𝑒𝑠𝑡𝑒 𝑝𝑟𝑖𝑛 𝑑𝑒𝑓𝑖𝑛𝑖𝑡𝑖𝑒 𝑛𝑜𝑟𝑚𝑎𝑙𝑎 𝑒𝑥𝑡𝑒𝑟𝑖𝑜𝑎𝑟𝑎
Daca suprafata S se inchide, definim fluxul electric:

ΨΣ = ∫ 𝐷 𝑛Σ 𝑑𝐴
Σ
Fluxul magnetic printr-o suprafata S este:

Φ𝑆 = ∫ 𝐵 𝑛𝑆 𝑑𝐴
𝑆
Daca S→SΓ, atunci definim fluxul magnetic:
Φ𝑆𝛤 = ∫𝑆 𝐵 𝑛𝑆𝛤 𝑑𝐴
𝛤
Daca S→ suprafata inchisa Σ → fluxul:
Φ𝛴 = ∫𝛴 𝐵 𝑛𝛴 𝑑𝐴

5. Conductoare in camp electrostatic

In regim electrostatic 𝐽 ̅ = 0 si legea conductiei electrice
sub forma locala 𝐸+𝐸𝑖 + 𝜌𝐽 ̅̅̅ = 0 devine 𝐸+𝐸𝑖 = 0 (ec.
de echilibru electrostatic)
In cazul corpurilor omogene si neaccelerate, campul
electric imprimat este nul 𝐸𝑖 = 0 si, prin urmare campul
electric in aceste conductoare este nul, in orice punct
𝐸 = 0. O consecinta a acestui fapt ete ca la introducerea
intr un camp electric exterior a unui conductot neutru
(q=0) are loc o repartitie de sarcini positive si negative p
suprafata sa a.i. campul electric propriu care apare sa
anuleze campul exterior in orice punct din interiorul
conductorului.
𝐸𝑒𝑥𝑡𝑒𝑟𝑖𝑜𝑟 +𝐸𝑝𝑟𝑜𝑝𝑟𝑖𝑢 = 0
Acest fenomen este denumit electrizare prin influenta.
Consecinte
• In ∀ punct dintr-un conductor omogen si
neaccelerat, intensitatea campului electric 𝐸 este nula, iar
 la suprafata conductorului, exista numai componenta
normal pe suprafata 𝐸𝑛 ;
Demonstratie: Daca 𝐸𝑡 ≠ 0 particulele purtatoare de sarcini
electrice s-ar deplasa in conductor sau pe suprafata sa, deci J ≠
0 si nu ar fi indeplinita conditia de echilibru electostatic.

• Toate punctele din interiorul unui astfel de

conductor cu acelasi potential ⇒suprafata conductorului
este echipotentiala, iar vectorul 𝐸 este perpendicular pe
suprafata conductorului.
Demonstratie:
𝐸 = 0 , deci 𝑢𝐴𝐵 = ∫ 𝐸̅ 𝑑̅ 𝑠=V(A)-V(B)=0 => 𝑉(𝐴) = 𝑉(𝐵)
Γ

• In ∀ punct din interiorul unui astfel de conductor,

sarcina electrica este zero. Sarcina conductorului este
repartizata pe suprafata conductorului.

Demonstratie: Deoarece 𝐸 = 0, din 𝐷 = 𝜀 𝐸 =>

𝐷 =0
Fluxul electric printr-o suprafata inchisa:
ΨΣ = ∫Σ 𝐷 𝑛Σ 𝑑𝐴 , 𝐷 = 0 => fluxul
electric din interior ΨΣ =0
Legea fluxului electric => ΨΣ = 𝑞𝑣∑ = 0 => 𝑞𝑣∑ = 0

• La suprafata unui astfel de conductor, inductia

electrica 𝐷 are numai componente normala si numerica
egala cu densitatea superficiala a sarcinii electrice:
𝐷𝑛 ≠ 0
𝐷𝑛 = 𝜌𝑠
Demonstratie: Inductia este normala pe suprafata ca o
consecinta a priei proprietati. Pe de alta parte, din forma locala la
suprafete de discontinuitate a legii fluxului electric
𝐷2𝑛 − 𝐷1𝑛 = 𝜌𝑠
deoarece in conductor Dn=0, rezulta pe suprafata D=𝜌𝑠
 • In orice cavitate fara sarcini electice din interiorul
conductoarelor, intensitatea campului electric este nula
𝐸 = 0 (efectul Faraday)

• Orice suprafata echipotentiala din camp poate fi

inlocuita cu o suprafata conductoare fara aperturba campul
(princ. Metalizarii a suprafetelor echipotentiale)

6. Energia campului electrostatic al unui condensator

Energia unui sistem de n corpuri incarcate este
1
𝑊𝑒 = ∑𝑛𝑘=1 𝑉𝑘 𝑞𝑘
2
Pt. k=2 obtinem un condensator
1 1
⇒ 𝑊𝑒𝑐𝑜𝑛𝑑 = (𝑉1 𝑞1 + 𝑉2 𝑞2 ) = 𝑞(𝑉1 − 𝑉2 ) ⇒
2 2
𝑞
𝐶=
𝑢

1 1 1 𝑞2
𝑊𝑒𝑐𝑜𝑛𝑑 = 𝑞𝑈 = 𝐶𝑈 2 =
2 2 2 𝐶

7. Densitatea de energie electrostatica

Energia campului electrostatic este repartizata in tot domeniul

ocupat de camp cu o densitate de volum ce poate fi exprimata in
raport cu marimile de stare ale campului electrostatic (E,D cu
bara)
Δ𝑊𝑒
𝑤𝑒 = lim ⇒ densitate volumetrica
Δ𝑉→0 Δ𝑉
1
Pentru condensator plan ⇒ 𝑤𝑒 = 𝑞𝑈 =
2
1 1
𝜌 𝐴𝐸𝑑 = 𝐸𝐷𝑉 ⇒
2 𝑠 2
1 1 1 𝐷2 1
𝑤𝑒 = 𝐸𝐷 ⇒ 𝑤𝑒 = 𝜀𝐸 2 = = 𝐷𝐸
2 2 2 𝜀 2
𝐷 = 𝜀𝐸 pt medii liniare si izotrope

8. Forte generalizate in camp electrostatic

Pricipiul conservarii energiilor
𝑑𝑊𝑒𝑥𝑡 = 𝛿𝐿 + 𝑑𝑊𝑒 + 𝑑𝑊𝑡
 𝛿𝐿 = 𝑋 ∙ 𝑑𝑋,
𝑛
1
𝑑𝑊𝑒𝑥𝑡 = ∑ 𝑉𝑘 𝑑𝑞𝑘 , 𝑊𝑒 = ∑ 𝑉𝑘 q𝑘
2
𝑘=1
Ipoteze:
a. Pp sistemul celor n corpuri izolat⇒ 𝑞𝑘 = 𝑐𝑡. ⇒ 𝑑𝑞𝑘 = 0
transformari elementare sunt lente si izoterme ⇒
b. 𝛿𝐿 ≠ 0 ⇒ 𝑑𝑊𝑒𝑥𝑡 = 0 ⇒ 𝛿𝐿 = −𝑑𝑊𝑒 |𝑞 = 𝑐𝑡
𝑊𝑒 = 𝑊𝑒 (𝑞1 , 𝑞2 , … , Σ𝑛 , 𝑥) ⇒
𝛿𝑊𝑒 𝑑𝑊𝑒
𝑑𝑊𝑒 = ∑ 𝑑𝑞𝑘 + 𝑑𝑥
𝛿𝑞𝑘 𝛿𝑥
𝛿𝑊𝑒 𝛿𝑊𝑒
𝑑𝑊𝑒 |𝑞 = 𝑐𝑡 = 𝑑𝑥 ⇒ 𝑥 = − ( ) = 𝑐𝑡
𝛿𝑥 𝛿𝑥 𝑞
1 1 2
1 𝑐2 1 𝑞2
𝑊𝑒 = 𝑞𝑈 = 𝐶𝑈 = ⇒ 𝑊𝑒 =
2 2 2𝑞 2 𝑐(𝑥)
c. Pp sitemul celor n corpuri conectat la sursa⇒ 𝑑𝑉𝑘 = 0
1
𝑊𝑒 = 𝑑 ( ∑ 𝑉𝑘 𝑞𝑘 )
2
1 1
= ∑ 𝑉𝑘 𝑑𝑞𝑘 + ∑ 𝑞𝑘 𝑑𝑉𝑘 = (𝑑𝑊𝑒 )𝑉=𝑐𝑡 =
2 2

1 1
= ∑ 𝑉𝑘 𝑑𝑞𝑘 = 𝑑𝑊𝑒𝑥𝑡
2 2

1
𝛿𝐿 = 𝑑𝑊𝑒𝑥𝑡 = (𝑑𝑊𝑒 )𝑉=𝑐𝑡
2

𝑊𝑒 = 𝑊𝑒 (𝑉1 , 𝑉2 , … , 𝑉𝑘 , 𝑥)
𝛿𝑊𝑒 𝛿𝑊𝑒 𝛿𝑊𝑒
𝑑𝑊𝑒 = ∑ 𝑑𝑉𝑘 + 𝑑𝑥 ⇒ 𝑑𝑊𝑒 |𝑉𝑘=𝑐𝑡 = 𝑑𝑥 ⇒
𝛿𝑉𝑘 𝛿𝑥 𝛿𝑥
𝛿𝑊𝑒
𝑥=( )
𝛿𝑥 𝑉𝑘=𝑐𝑡
a) Forta generalizata x asociata coordonatei generalizate x este
egala cu derivate partiala cu semn schimbat a energiei
electrostatice in raport cu coordonata generalizata x la sarcini
constant.
b) Forta generalizata x asociata coordonatei generalizate x este
egala cu derivate partial a energiei electrostatice in raport cu
coordonata generalizata, la potentiale constante.

9. Calculul capacitatii condensatorului plan

Capacitatea condensatorului plan poate fi calculate cu ajutorul

legii fluxului electric aplicata pe o suprafata inchisa ce trece
printr o armature si prin dielectric sau pe baza proprietatilor
conductoarelor omogene.
𝑞 𝑞 𝑞 𝑞 𝑞 𝜀𝐴
𝐶= = = 𝐷 = 𝜌𝑠 = 𝑞 ⇒𝐶= (dielectric omogen)
𝑈 𝐸∙𝑑 𝑑 𝑑 𝑑 𝑑
𝜀 𝜀 𝐴𝜀

𝜀𝑘
𝐶 =𝐴∙∑ , dielectric omogen
𝑑𝑘
𝐴
𝐶= 𝜀 , dielectric neomogen
∑ 𝑘
𝑑𝑘

10.Teoremalui Ampere
In camp magnetic stationar, legea circuitului
magnetic devine:
𝑢𝑚𝑚Γ = ~𝑆Γ , ceea ce reprezinta th lui Ampere.

𝑆𝑡𝑜𝑘𝑒𝑠
∫ 𝐻𝑑𝑠 = ∫ 𝑗𝑛𝑆Γ 𝑑𝐴 ⇒ ∫ 𝑟𝑜𝑡𝐻 ∙ 𝑛𝑆Γ 𝑑𝐴
Γ 𝑆Γ 𝑆Γ

= ∫ 𝑗𝑛𝑆Γ 𝑑𝐴 ⇒ 𝑟𝑜𝑡𝐻 = 𝑗
Forma particulara: 𝑢𝑚𝑚Γ = ~𝑆Γ
Forma integrala: ∫Γ 𝐻𝑑𝑠 = ∫𝑆 𝑗𝑛𝑆Γ 𝑑𝐴
Γ

Forma locala: 𝑟𝑜𝑡𝐻 = 𝑗

Calculul intensitatii campului magnetic produs de un fir
rectiliniu infinit lung parcurs de curentul i :

a) r<a
𝑈𝑚𝑚Γ = ~𝑆Γ ;

𝑈𝑚𝑚Γ = ∫ 𝐻𝑑𝑟 = 𝐻 ∫ 𝑑𝑟 = 𝐻 ∙ 2𝜋𝑟; ~𝑆Γ

Γ Γ
2
= 𝑗𝜋𝑟 =
𝑖 2
𝑟2 𝑟2 𝑟
= 2 𝜋𝑟 = 𝑖 2 ⇒ 𝐻 ∙ 2𝜋𝑟 = 𝑖 ∙ 2 ⇒ 𝐻 = 𝑖 ∙
𝜋𝑎 𝑎 𝑎 2𝜋𝑎2
 b) r≥a
∫Γ 𝐻𝑑𝑠 = 𝐻2𝜋𝑟
𝑖
𝑈𝑚𝑚Γ = 𝐻 ∙ 2𝜋𝑟 ⇒ 𝐻 =
2𝜋𝑟
~𝑆Γ = 𝑖

11.Circuite magnetice

Materiale magnetice
• Materiale neferomagnetice - diamagnetice Xm<0, μr<1
- Paramagnetice Xm>0, μr>1

Materiale feromagnetice
• Materiale ferimagnetice – sunt dielectrici
- Au rezistivitate foarte mare
- Folosite la constructia
circuitelor magnetice
Se numeste circuit magnetic ansamblul corpurilor
feromagnetice si al spatiilor dintre ele umplute cu material
neferomagnetice numite intre-fieruri prin care se inchide
liniile inductiei magnetice. Capetele dinspre intre-fieruri al
circuitului magnetic se numesc poli magnetici.
Liniile de camp magnetic sunt tangential pe fetele
interioare ale suprafetei corpurilor feromagnetice, iar la
 suprafetele de separate se conserva component tangentiala a
intensitatii campului magnetic
Deoarece div𝐵=0, liniile de inductie magnetica sunt
linii inchise.
𝛷𝑢 − 𝑐𝑜𝑟𝑒𝑠𝑝𝑢𝑛𝑑𝑒 𝑙𝑖𝑛𝑖𝑖𝑙𝑜𝑟 𝑑𝑒 𝑐𝑎𝑚𝑝
𝑚𝑎𝑔𝑛𝑒𝑡𝑖𝑐 𝑐𝑒 𝑠𝑒 𝑖𝑛𝑐ℎ𝑖𝑑 𝑛𝑢𝑚𝑎𝑖 𝑖𝑛 𝑐𝑖𝑟𝑐𝑢𝑖𝑡
𝛷𝜏 − 𝑐𝑜𝑟𝑒𝑠𝑝𝑢𝑛𝑑𝑒 𝑙𝑖𝑛𝑖𝑖𝑙𝑜𝑟 𝑑𝑒 𝑐𝑎𝑚𝑝
𝑚𝑎𝑔𝑛𝑒𝑡𝑖𝑐 𝑐𝑎𝑟𝑒 𝑠𝑒 𝑖𝑛𝑐ℎ𝑖𝑑 𝑝𝑎𝑟𝑡𝑖𝑎𝑙 𝑝𝑟𝑖𝑛 𝑚𝑎𝑡𝑒𝑟𝑖𝑎𝑙𝑢𝑙
𝑓𝑒𝑟𝑜𝑚𝑎𝑔𝑛𝑒𝑡𝑖𝑐, 𝑝𝑎𝑟𝑡𝑖𝑎𝑙 𝑝𝑟𝑖𝑛 𝑎𝑒𝑟

12.Inductivitatea unei bobine cu miez de fier

Φ 𝑁Φ𝑓 𝑁 2 Φ𝑓 𝑁 2 Φ𝑓 𝑁 2 𝑁 2
𝐿= = = = = 𝑈𝑚 = ,
𝑖 𝑖 𝑁𝑖 𝑈𝑚 𝑅𝑚
Φ𝑓
𝑙
𝑅𝑚 = 𝑟𝑒𝑙𝑢𝑐𝑡𝑎𝑛𝑡𝑎 =
𝜇𝐴

13.Energia campului magnetic al unei bobine

Energia campului magnetic pentru un sistem cu n circuite

este
𝑛
1
𝑊𝑚 = ∑ Φ𝑘 𝑖𝑘
2
𝑘=1
 1
Pt k=1⇒o bobina, obtinem 𝑊𝑚 = Φ𝑖
2
⇒
Φ
𝐿= = 𝑖𝑛𝑑𝑢𝑐𝑡𝑖𝑣𝑖𝑡𝑎𝑡𝑒𝑎
𝑖

1 2 1 Φ2 1
⇒ 𝑊𝑚 = 𝐿𝑖 = = Φi
2 2 𝐿 2

Pentru 2 bobine cuplate magnetic

1 1 1
𝑊𝑚 = 𝐿11 𝑖12 + 𝐿22 𝑖22 + 𝐿12 𝑖1 𝑖2
2 2 2

14.Densitatea energiei magnetice

1 1 1 𝐻𝑙 1 1
𝑊𝑚 = Φ𝑖 = 𝑁Φ𝑓 𝑖 = 𝑁Φ𝑓 = 𝐵𝐴𝐻𝑙 = 𝐻𝐵𝑉
2 2 2 𝑁 2 2

𝑊𝑚 1 1 1 𝐵2
𝑤𝑚 = ⇒ 𝑤𝑚 = 𝐻𝐵 ⇒ 𝑤𝑚 = 𝜇𝐻2 =
𝑉 2 2 2 𝜇

𝐵 = 𝜇𝐻

15.Forte generalizate in camp magnetic

𝑛

𝛿𝐿 = 𝑥𝑑𝑥, 𝛿𝐿 + 𝑑𝑊𝑚 = ∑ 𝑖𝑘 𝑑Φ𝑘

𝑘=1
Ipoteze:
a) Φk= ct→dΦk=0

δL+dWm=0→δL=-(dWm)Φ=ct
Wm=Wm(Φ1,Φ2,…,Φn,x)
𝑛
𝛿𝑊𝑚 𝛿𝑊𝑚 𝛿𝑊𝑚
𝑑𝑊𝑚 = ∑ 𝑑Φ𝑘 + 𝑑𝑥 ⇒ 𝑑𝑊𝑚 |Φ=𝑐𝑡 = 𝑑𝑥 ⇒ 𝑥
𝛿Φ𝑘 𝛿𝑥 𝛿𝑥
𝑘=1
𝛿𝑊𝑚 1 Φ2
= −( ) ⇒ 𝑊𝑚 =
𝛿𝑥 2 𝐿(𝑥)

b) ik=constant=dik=0
 1
𝑑𝑊𝑚 = 𝑑 ( ∑ Φ𝑘 𝑑𝑖𝑘 )
2
1 1
= ∑ Φ𝑘 𝑑𝑖𝑘 + ∑ 𝑑𝑖𝑘 Φ𝑘 ⇒
2 2

1
⇒ (𝑑𝑊𝑚 )𝑖=𝑐𝑡 = ∑𝑛𝑘=1 𝑖𝑘 𝑑Φ𝑘 ⇒ 𝛿𝐿 = (𝑑𝑊𝑚 )𝑖=𝑐𝑡
2

𝑛
1
𝛿𝐿 = ∑ 𝑖𝑘 𝑑Φ𝑘
2
𝑘=1

Wm=Wm(i1,i2,…,in,x)
𝑛
𝛿𝑊𝑚 𝛿𝑊𝑚 𝛿𝑊𝑚
𝑑𝑊𝑚 = ∑ 𝑑𝑖𝑘 + 𝑑𝑥 ⇒ 𝑑𝑊𝑚 |𝑖=𝑐𝑡 = 𝑑𝑥 ⇒ 𝑋
𝛿𝑖𝑘 𝛿𝑥 𝛿𝑥
𝑘=1
𝛿𝑊𝑚
=( )
𝛿𝑥 𝑖=𝑐𝑡

Forta generalizata X asociata coordonatei generalizate x

este egala cu derivate partial cu semn schimbat a energie
magnetice in raport cu coordonata generalizata la flux constant
Forta generalizata X asociata coordonatei generalizata x
este egala cu derivate partial cu semn schimbat a energie
magnetice in raport cu coordonata generalizata x la curenti
constanti.