PROIECT DIDACTIC

Şcoala Gimnazială Nr.10 Bacău

PROFESOR: Dumea Ana-Sînzîiana

DATA:
CLASA: a V-a A
DISCIPLINA: Limba şi literatura română
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: Poezia
SUBIECTUL: Figurile de stil
TIPUL LECŢIEI: Fixare şi sistematizare
COMPETENŢE GENERALE:

1. Participarea la interacţiuni verbale în diverse situaţii de comunicare, prin receptarea şi producerea textului
oral
2. Receptarea textului scris de diverse tipuri
3. Redactarea textului scris de diverse tipuri
4. Utilizarea corectă, adecvată şi eficientă a limbii în procesul comunicării orale și scrise
5. Exprimarea identității lingvistice și culturale proprii în context național și internațional

COMPETENŢE SPECIFICE:
2.2 selectarea elementelor de lexic adecvate situaţiilor de comunicare;
2.3 alcătuirea unor propoziţii şi fraze corecte din punct de vedere gramatical;
3.3 identificarea expresiilor şi a cuvintelor noi într-un text literar sau nonliterar;
3.1 folosirea unor tehnici/ strategii de lucru cu textul/ cartea;
4.1 redactarea unor lucrări scurte pe o anumită temă, urmărind un plan;
4.4 redactarea unor texte imaginative şi reflexive în scopuri şi în contexte variate;

OBIECTIVE OPERAŢIONALE:

COGNITIVE
O.C.1. să definească figurile de stil;

O.C.2. să identifice figurile de stil din texte-suport;

O.C.3. să precizeze elementele ce compun figurile de stil, cu exemplificarea acestora pe texte;

O.C.4. să construiască enunţuri în care să existe diferite figuri de stil;

O.C.5. să precizeze importanţa utilizării figurilor de stil;

 MOTRICE

O.M. să utilizeze corect mijloacele de învăţământ;

AFECTIVE

O.A. să participe cu interes la desfăşurarea lecţiei;

RESURSE:

A. Bibliografice:
1. oficiale: Programa şcolară pentru clasa a V-a
2. pedagogice: I. Nicola, Tratat de pedagogie şcolară, EDP, R.A. Bucureşti, f.a.
3. metodico-didactice:
C. Parfene, Literatura în şcoală, Ed. a II-a, Iaşi, Ed. Univ. „Al. I. Cuza”

V. Goia, I. Drăgătoiu, Didactica predării limbii şi literaturii române (practică), Cluj, 1995

B. Metodologice:

1. Strategia didactică: mixtă

2. Metode şi procedee: conversaţia euristică, explicaţia; observaţia, exerciţiul, lectura expresivă,

jocul didactic, problematizarea, tapiseria literară

3. Mijloace de învăţământ:

Ştiinţifice:

1. Pamfil, Alina, Limba şi literatura română - Structuri didactice deschise, Editura Paralela 45,
Piteşti, 2003;

2. E. Cârstocea, M. Columban, H. Corcheş, D. Kudor, L. Sfârlea, Limba şi literatura română.

Pregătire completă, clasele a VII-a şi a VIII-a, Grup Editorial Art, Bucureşti, 2011;

Materiale: manual, planşe, fișe, foi de flip-chart, carioci.

4. Forme de organizare: frontal, individual, pe grupe.

5. Modalităţi de evaluare: Evaluare frontală, evaluare individuală, evaluare formativă,

evaluare prin calificative.

 Scenariul didactic

Nr. Momentul lecţiei Conţinuturile învăţării Strategia didactică Metode de evaluare

crt.

1 Moment introductiv  Salutul;

 Notarea absenţilor;
 Asigurarea condiţiilor optime pentru desfăşurarea Conversaţia euristică
procesului instructiv-educativ.
2. Captarea atenţiei • Pe catedră este o vază cu flori de primăvară: zambile, Problematizarea
lalele, toporaşi, frezii. Sunt invitați, pe rând, trei-patru elevi
Conversaţia Analiza răspunsurilor
pentru a mirosi una dintre flori şi a oferi două însuşiri. Apoi
elevilor
va trebui să ofere floarea unui coleg pe care-l admiră şi să-i
adreseze un apelativ deosebit.

• Aşa cum frumosul din natură ne sensiblizează, aşa şi

literatura ne sensibilizează, ne emoționează prin forța de
sugestie a cuvântului.

3. Enunţarea • Informarea elevilor asupra conţinuturilor învăţării şi a Conversaţia euristică

competenţelor ce performanţelor aşteptate
urmează a fi dobândite

4. Actualizarea • Se verifică tema şi se corectează eventualele erori; Conversaţia euristică

cunoştinţelor • Se actualizază cunoştinţele dobândite anterior despre
litere, sunete, cuvânt, figură de stil; Aprecieri şi observaţii
dobândite anterior
• Se realizează o succintă revizuire a noţiunilor verbale, globale şi
asimilate. individuale

☺ Epitetul trebuie să fie expresiv, altfel rămâne un

simplu adjectiv.

Ex.: carte aurie, toamnă aurie

 ☺Epitetul însoțește totdeauna un substantiv sau un Explicaţia
verb

Ex. ,,Foșnirea mătăsoasă a apelor sărate”.

Gorunul este un copac așadar, nu poate să tremure ca omul.

Acest procedeu se numește personificare. Ce înseamnă acest
lucru.

Exerciţiul

Activitate frontală

Explicaţia
5. Prezentarea optimă a  Este anunţată noua etapă a lecţiei. Explicaţia
conţinutului  Preconizarea paşilor ce se vor urmări în analiză.
Conversaţia

Exerciţiul

6. Dirijarea activităţii de • Elevii vor primi fişe pe care vor lucra diverse tipuri de Explicaţia Analiza răspunsurilor
învăţare exerciţii de identificare, precizare, analiză, construcţie a elevilor
Problematizarea
figurilor de stil învăţate;
Lectura
 ANEXA 1;
Activitate frontală/
individuală

7. Obţinerea • Elevii sunt împărţiţi în patru grupe şi vor avea ca Problematizarea

performanţei sarcină de lucru să realizeze o tapiserie literară. Fiecărei
Explicaţia
grupe i se atribuie un anotimp pe care va trebui să îl ilustreze
în tapiserie, având la îndemână texte literare suport, imagini Activitate pe grupe cu
şi markere colorate. raportare frontală
• Tapiseriile vor avea ca temă ilustrarea anotimpului
prin figuri de stil şi vor fi realizate pe coli A3.

8. Feed-back • Elevii vor construi şi propriile figuri de stil pentru a Evaluare prin
demonstra că au asimilat cunoştinţele prezentate pe parcursul calificative scrise (note
(ameliorare) lecţiei; Conversaţia euristică sau puncte în caietul de
• Fiecare grupă va avea de ilustrat, într-un mod original, evaluare personală a
o figură de stil; Explicaţia
profesorului)

9. Evaluare • Evaluarea activităţii elevilor prin aprecieri, calificative, Explicaţia Analiza răspunsurilor
generale şi individuale; elevilor
 Observaţii colective şi individuale, sugestii; Conversaţia

10. Retenţia • Întrebări generale cu privire la subiectul lecţiei Explicaţia

discutate, cu scopul fixării elementelor esenţiale.
Conversaţia euristică Aprecieri verbale
• Tema pentru acasă: compunere cu început dat, în
 care să utilizeze cât mai multe figuri de stil: Se făcuse
noapte. Stelele mari şi albe tremurau pe cer şi argintul
lunii trecea, sfâşiind valurile transparente de nouri ce se
încreţeau în drumu-i.
11. Transferul • Realizarea transferului intern prin stabilirea unor
facilităţi în învăţare şi, în special, în înţelegerea informaţiilor
de orice natură şi a transferului extern prin relaţionarea Conversaţia Aprecieri şi observaţii
informaţiilor achiziţionate cu alte informaţii din domenii
diverse, fapt ce creşte nivelul de autoapreciere şi facilitează Explicaţia
relaţionarea interpersonală. Se va face trimitere la viziunea
artistică a fiecărui scriitor şi la capacitatea acestuia de a crea
prin cuvânt o lume fascinantă.
Anexa 1
FIŞĂ DE LUCRU

I. Identifică figurile de stil din următoarele exemple, precizând tipul lor şi modul în care s-au format:

 „Văl de brumă argintie mi-a împodobit grădina”

( O. Goga)
 ,, Sub palida lumină apar misterios”
( V. Alecsandri)
 ,, Luminile biruite, decolorate, palide, albe, ofilesc, descresc şi dispar”
( D. Anghel)
 ,, Iar prin mândrul întuneric al pădurii de argint
Vezi isvoare zdrumicate peste pietre licurind”
(Mihai Eminescu)
 ,, Mihai îl zăreşte şi-alege vro doi,
Se-ntoarce şi pleacă spre gloată,
Ca volbura toamnei se-nvârte el roată
Şi intră-n urdie ca lupu-ntre oi,
Şi-o frânge degraba şi-o bate-napoi
Şi-o vântură toată.”
(G. Coşbuc)
 ,, Zmeu, dog de vânătoare,
E frumos la arătare
Falnic, sprinten şi semeţ.”
(T. Arghezi)
 Cine-a cunoscut,
Cine-a mai văzut,
Cine-a auzit
Cine-a pomenit
Să ia sor’ pe frate
Şi frate pe sor’ ”
(Soarele şi luna)
 ,,Doar izvoarele suspină
Pe când codrul negru tace.”
(M.Eminescu)
 ,,Frumos e câmpul ce se-ntinde ca şi o mare de verdeaţă… “
( Alexandru Macedonski)

II . Alcătuiţi cinci enunţuri în care cuvintele uşor, dulce, de cristal, cenuşiu şi tainic să fie epitete.
 III. Completează coloanele din tabelul următor:

Text Elementul Trăsăturile atribuite Text Elementul Trăsăturile atribuite

personificat ființei/obiectului prin personificat ființei/obiectului prin
personificare personificare

Cel mai obraznic din Zâmbind printre- ale

stejari primăverii ruguri,
Certa modestul În taină, liliacul
trandafir: timpuriu
-Zău, de-ndrăzneala Întredeschise buzele
ta mă mir, din muguri.
Cu mine tu să te ( Nicolae Labiș,
compari? Liliacul timpuriu)
(Cincinat Pavelescu,
Trandafirul și
stejarul)

IV.Alcătuiește enunțuri în care să creezi personificări ale elementelor menționate mai jos:
cerul........................... noaptea.........................
luna................................ vântul...........................
soarele ......................... norii..............................

V. Construiți cu ajutorul cuvintelor de mai jos diferite figuri de stil:

 Epitete- glas...........................................................................
inimă.........................................................................
limbă.......................................................................

VI. Citeşte textul:

Aerul e viu şi proaspăt!... el trezeşte şi învie Balta-n aburi se ascunde sub un văl misterios,
Pieptul, inima şi ochii peste care lin adie. Aşteptând voiosul soare ca pe-un mire luminos.
 Balta vesel clocoteşte de-un concert asurzitor,
Ceru-n zare se roteşte; mii de vrăbii deşteptate Şi din ochiuri se înalţă cârd de raţe ca un nor.
Ciripesc şi se alungă pe girezi netrierate.
( V. Alecsandri, Balta)

Completează harta cartierului Balta, după ce studiezi cu atenţie legenda hărţii.

VII. Se dă textul:

Era 'ntr-o dimineaţă de vară. Marea şi-întindea nesfârşita-i albăstrime, soarele se ridica încet în seninătatea adânc - albastră a cerului, florile
se trezeau proaspete după somnul lung al nopţii, stâncele negre de rouă abureau şi se făceau sure, numai p-ici pe colea cădeau din ele, lenevite de
căldură, mici bucăţi de nisip şi piatră.
Din nişte colţi de stânci despre apus se ridica o monastire veche încunjurată cu muri, asemenea unei cetăţui, şi de după muri vedeai pe ici pe
colea câte - un vârf verde de plop ori de castan. Acoperămintele ţuguiete de olane mucigăite, bolta neagră a bisericei, zidurile împrejmuitoare risipite
şi năpustite în risipa lor de plante grase , de furnici ce-şi fondau state, de procesii lungi de gâze roşii cari se soreau cu nespusă lene, poarta de stejar
de o vechime seculară, scările de piatră tocite şi mâncate de mult îmblet, toate astea laolaltă te făceau a crede că este mai mult o ruină oprită
curiozităţii decât locuinţă. (Cezara – M. Eminescu)

Renunţaţi la figurile de stil din text şi analizaţi efectele acestei operaţii.

 Cartierul figurilor de stil:

 aleea epitetelor;
 parcul personificării;
 GRUPA I

VARA

‚,fiica cea mai strălucitoare”  “soarele ca un cerc de foc”

“vine cu mireseme-n grai” “mingea de aur de pe bolta azurie”
“aerul devine arzător” “cărări de soare”
“cheamă copiii în vacanţă” “livezi scăldate-n aur”
“soarele toarnă peste lume jar” “a picatat cu un verde puternic toată pădurea”
“fluturii aleargă din floare în floare” “a acoperit păşunile şi munţii cu verdeaţă”
“peste tot locul , flori de paradis” “în copaci a atârnat mere şi pere rumene”
“natura toată , plină de culoare” “pe sub-copaci a pus multe şi felurite ciuperci”
“căldură înăbuşitoare” “răsună mii şi mii de glasuri ”
“toţi pomii sunt în sărbătoare” “marea cea nesfârşită, cu valuri înspumate”
“văzduhul miroase a ierburi, a frunze proaspete” “nisipul fin şi argintiu”
“mănunchiul strălucitor al razelor de soare se răsfiră din “pădure umbroasă”
înalt” “vietăţile pădurii”
“s-a ivit discul roşu al soarelui ” “natura îşi are rosturile ei”
“cer senin, albastru ca floarea de “nu mă uit”" “adie un vânt potolit”
“pomi încărcaţi în lumină şi culoare” “cerul se dogoreşte”
“ca o pasăre măiastră” “soarele ca o pulbere fină de aur”
“tărcată şi pepenoasă” “lanurile au culoarea aurie”
“are gene din mărar, ochii de muştar, obrajii de caisă”
“razele fierbinţi coc grânele”
 “câmpie aurie” “spice de aur”
“flori albastre de cicoare , mai curate ca albastrul “livezi îmbelşugate”
cerului” “pajişti odihnitoare”
“valurile de grâu” “se seceră, se treieră, se culeg cireşe, vişine, piersici şi
“se înalţă cântecul greierilor ” caise”
“pâine proaspătă” “soarele îşi trimite cu dărnicie razele”
“vâzduhul inundat de lumina ce izvorăşte de “florile te întâmpină cu parfumul lor”
pretutindeni, din înălţimi” “soarele trimite copiii la munte sau la mare”
“argintul jucăuş al soarelui” “aurul holdelor”
“secerile vâjâiau în holde” “săgeţile de foc ale soarelui”
“văzduhul a încremenit deasupra lumii” “căldura înăbuşitoare”
“mireasma grâului copt” “soarele arde ca un cuptor”
“se vede satul ca ântr-o ceaţă subţire” “soarele îşi scutură praful de aur în aer”
“licăresc stele mici ca nişte ţinte de argint” “a acoperit cu aur greu spicele de grâu şi secară”
“a cosit iarba grasă din luncă”
“florile de câmp s-au culcat în căpiţele de fân parfumat”
“aburi argintii de rouă”
“întindere de aur”
 GRUPA NR. 2 - PRIMĂVARA

“nori de cenuşă” “în a nopţii liniştire o divină melodie”

“câteva raze aurii”
“firicele subţiri”
“pământul umed şi negru”
“suavă floricică”
“clopoţel de argint”
“pământ de catifea”
“delicatul clopoţel”
“glas subţire şi mic”
“ca s-asculte cântăreaţa revenită-n primăvară”
“clopoţei şi mazarele îmbătate de parfumuri”
“toporaşi ce se închină gingaşelor lăcrămioare”
“nufărul din baltă vine întristat fără soţie”
“se retrag de el departe râzând vesel între ele”
“în poiană mai vin încă elegante floricele”
“altele purtând în frunte înşirate pe o rază”
“picături de rouă dulce care-n umbră scânteiază”
“ele merg, s-aduna-n grupe, se feresc de buruieni”
“iată vin şi gândăceii în hamide smălţuite”
“căldura soarelui dezmiardă muguraşii”
“dulce vânt de primăvară”
“natura-i în sărbătoare”
“soarele cald şi vesel”
“soarele revarsă căldura-i mângâietoare”
“copaci în floare”
“iarba a prins colţ fraged şi nou”
“mingea de aur”
“câmp înverzit”
“rândunica cea voioasă”
“primăvara scoate ursul din bârog”
“pământul se trezeşte la viaţă”, “s-a dus zăpada albă”
“macul singur roş la faţă doarme dus pe ceea lume”
“din belşugul de verdeaţă”
“cărăbuşul de aramă s-a oprit pe umăr”
“cu mlădiţele plecate”
“fir de ghiocel plăpând”
“aduci belşug din ţară”
“s-a desfăcut din mugur într-o dimineaţă caldă a
începutului de primăvară”
“fiica cea mai tânără şi mai frumoasă”
“mieii se joacă pe câmpul verde”
“ea trezeşte la viaţă întreaga natură”
“peste tot flori , verdeaţă, pomi în floare, zumzet de
albine, ciripit de păsărele”
“mierla fluieră în zăvoi”
“rândunica cea voioasă îşi face cuibul”
“zboară gândăcei de tot neamul”
“furnicele harnice lucrează toată ziua”
“albinele caută nectar”
“de sub frunze moarte se iveşte ghiocelul”
“soarele creşte în căldură şi lumină”
“cea dintâi rândunică, venită de departe, taie albastrul
cerului ca o săgeată”
“primăvara aduce flori în câmpie, vânturi line, calde
ploi şi veselie”
“munca e în toi”
“câtă frumuseţe, câtă viaţă şi veselie peste tot locul”
“primăvara- anotimp cu multă mişcare”
“plăpânzii ghiocei îşi scot clopoţeii de sub zăpadă şi
vestesc primăvara”
“zumzetul harnicelor albine”
“în desisuri albeşte floarea ghiocelului”
“noaptea scade, ziua creşte”, “zilele se fac mai lungi,
mai blânde”
 GRUPA NR. 3 – TOAMNA
“soarele mângâie pământul amorţit”
“copaci roşiatici”
“frunze aurii, arămii, ruginii”
“lacrimile lui septembrie udă pământul”
“zâna cu rochie din frunze ruginii”
“toamna în caleaşca ei de frunze moarte”
“îmbrăcată cu o rochie ţesută cu fire de aur”
“pe cap poartă o cununiţă bătută în pietre scumpe, în formă
de fructe”
“soarele se ascunde după norii cenuşii”
“frunzele strălucesc ca nişte monezi de aur”
“pădurile s-au îmbrăcat într-o platoşă de aramă”
“mere aurii cu miros parfmat şi miez dulce”
“picăturile de argint stropesc pământul”
“toamna pictează copacii goi”
“toamna picură pete ruginii peste pământ”
“bruma argintie a împodobit grădina”
“ramuri împodobite de culoare şi lumină”
 “un vânt potolit aduce miresme de toamnă”
“culorile toamnei sunt fără egal : de la galbenul pal,
la roşul de foc”
“bruma apleacă florile gingaşe spre iarba ofilită”
“vesela verde câmpie acu-i tristă, veştejită”
“lunca, bătută de brumă, acum pare ruginită”
“zâna belşugului şi bogăţiei”
“covor foşnitor”
“frunzele plutesc ca nişte bărcuţe”
“razele palide ale soarelui”
“pomii îmbrăcaţi de roade”
“nori plumburii”
“frunze moarte”
“pădurea tristă”
“nu se mai aud triburile privighetorii”
“covor de frunze multicolore”
“munca e în toi”
“covor moale de frunze”
“copaci cu veşmântul de aramă”
“toamna a vopsit frunzele şi fructele”
“vacanţa a zburat ca un stol de rândunele”
“clinchetul clopoţelului”
“miresme de toamnă”
“covor de aur”
“pământul stors caută odihnă”
“recolte din belşug”
 “a început să ruginească frunza-n codru şi în vii”
“trimite păsările călătoare în ţările de soare pline”
“gâze plăpânde , amorţite de frig, caută adăpost, sub
stratul gros de frunze uscate”
“au rumenit frunzele plopilor”
“frunzele de crengi se dezlipesc”
“cu crengile ude şi fără veşmânt”
“salcâmii la poartă se-ndoaie”
“pe stradă se plimbă ierRnaticul vânt”
“şi plânge cu lacrimi de ploaie”
“ploua întruna, ploaie măruntă şi bătea un vânt iute şi
rece”
“nouri albi din care săgetau ace de gheaţă”
“zilele umede şi reci vesteau apropierea iernii”
“grădinele rămăseseră fără verdeaţă”
“val de brumă argintie mi-a împodobit grădina”
“peste creştet de dumbravă norii suri îşi poartă
plumbul”
“si cum de la miază-noapte vine vântul fără milă”
“plânge-un pui de ciocârlie sus pe cumpăna fântânii”
“şi-a furat de prin ponoare puful păpădiilor”
“toate florile şoptiră întorcându-şi feţele”
“un salcâm privi spre munte mândru ca o flamură”
“solzii frunzelor mărunte s-au zburlit pe-o ramură”
“cică-n munte la povarna, plopii şi râsurile spun că vine un
vânt de iarnă”
“şi-auzind din depărtare vocea lui tiranică”
“toţi cilinii pe cărare fug cuprinşi de panică”
“a început să cadă bruma”
“toamna frunzele sunt galbene şi arămii”
“frunzele copacilor s-au aşternut pe câmp sub forma unui
covor multicolor”
“au început să cadă fulgi de nea , şi iarna este aproape”
“soarele nu mai încălzeşte aşa de tare”
“oamenii îşi strâng recoltele de pe câmp în hambare”
“nopţi răcoroase”
“gutui amărui cu puf galben”
“pădurea e ca un castel din basme”
“se scutură o ploaie albastră”
“pleacă păsările călătoare vâslind în înălţimi”
“parfumul florilor”
“a spălat frunzele cu ploaia rece”
“culcă animalele în vizuini”
“cheamă copiii la şcoală”
 GRUPA NR. 4 – IARNA
“norii au început să se cearnă în steluţe argintii”
“zăpada s-a aşternut ca o mantie albă şi
strălucitoare”
“au început să roiască albinele cele albe ”
“cerul este uneori înnorat alteori alb ca zăpada”
“soarele nu mai este darnic şi nu mai are putere”
“iarna vremea este friguroasă”
“s-au dus zilele babei şi nopţile vegherii”
“prin râpi adânci zăpada de soare se ascunde”
“şi mugurii pe creangă văd imbobocind”
“s-a dus zăpada albă de pe întinsul ţării”
“reci podoabe-n ramuri goale”
“iarna copiii sunt fericiţi”
“fulgi mari ca de vată”
“iarna cerne norii”
“cunună de steluţe argintii”
“mantie albă, strălucitoare”
“covoare albe şi moi”
“copaci de zahăr”
 “zâna înveşmântată în alb”
“crengi îmbrăcate într-un palton de nea”
“a aşternut pe cer nori cenuşii”
“zăpadă albă şi pufoasă ”
“iarna a pornit prin munţi şi văi”
“a îmbrăcat brazii şi pinii cu cojoace grele de
zăpadă”
“a pus crengilor mănuşi de puf”
“roi uşor de fluturi albi”
“iarna, vrăjitoarea cea căruntă”
“fulgul – floare mică şi rotundă, o minune de-o
secundă”
“alb ca spuma laptelui”
“strălucitor ca un diamant”
“fluturi lucitori gătesc pământul”
“iaz de oglindă”
“inimă de gheaţă”
“crengi gătite cu beteală”
“câmp de cristal”
“şirag de săniuţe”
“ninge ca-n poveşti”
“haină argintie”
“gheaţă ca oglinda”
“steluţe mici şi albe”
“fulgii pluteau în zbor legănat”
“Crăiasa Zăpezii”
“zăpada cade puzderie măruntă şi deasă ca făina la
cernut”
“flori sclipitoare de argint se ţes pe geamuri”
“roiesc albinele cele albe”
“copacii ca nişte soldaţi muţi şi reci , cu zale de gheaţă”
“munţii ca nişte uriaşi adormiţi sub omăt”
“copacii ca nişte fantasme”
“a pictat flori de gheaţă pe geamuri”
“cerul ca un imens policandru”
“zăpada ca un ocean de ninsoare”
“Crăiasa poartă o rochie cusută cu ace de gheaţă şi
împodobită cu steluţe argintii”
“clopoţei de argint”
“perlele mari şi albve dansau în văzduh un dans
fantastic”
“casele şi-au pus căciui de blană albă”
“fluturaş de argint zboară pe aripile nevăzute ale
vântului”
“se joacă de-a prinselea prin aer”
“cad din cer ca nişte mărgăritare”
“cojoc de omăt”