Sunteți pe pagina 1din 2

Ne asezam lateral, apoi cu o mana plasata pe frunte impingem capul victimei pe spate, cat se

poate de mult, si cu doua degete de la mana cealalta ii ridicam barbia.

Dupa ce am eliberat caile aeriene verificam daca persoana respira sau nu.

Ne aplecam asupra victimei cu fata catre piept si ascultam la nivelul gurii zgomotele respiratorii.
In acelasi timp, simtim daca exista schimburi de aer: apropiem obrazul de nasul si gura victimei
si observam miscarile pieptului.

Pentru a decide daca victima respira sau nu trebuie sa ASCULTAM, SIMTIM SI VEDEM in
acelasi timp, pret de minimum 5-10 secunde. Cum decidem, asadar, daca pacientul se afla sau nu
in stop cardio-respirator?

Angina pectorala este un tip de durere toracica ce este cauzata de scaderea fluxului sanguin
catre inima, fiind un simptom al bolii coronariene. Unii oameni care prezinta simptome descriu
angina pectorala ca o menghina ce le strange pieptul, in timp ce altii simt cum o greutate mare le-
a fost pusa pe piept.

Angina pectorala poate fi o noua durere care necesita evaluarea de catre un medic specialist sau o
durere care a disparut in urma tratamentului si apoi a reaparut. Desi angina pectorala este relativ
comuna, poate fi totusi dificil sa se faca distinctia intre aceasta si alte tipuri de dureri in piept.

Daca aveti dureri toracice inexplicabile solicitati imediat asistenta medicala.

Cauzele anginei pectorale

Angina pectorala este cauzata de scaderea fluxului sanguin catre muschiul inimii. Sangele poarta
oxigenul la muschiul inimii, insa cand acesta din urma nu primeste oxigen suficient, provoaca o
afectiune numita ischemie. Cea mai frecventa cauza a scaderii fluxului scazut de sange catre
muschiul inimii este boala arteriala coronariana. Arterele inimii (coronariene) pot fi inguste
prin depozite grase numite placi. Aceast fenomen se numeste ateroscleroza. In timp, placile
cresc in dimensiuni si ajung sa realizeze ingustari (stenoze) ale vaselor prin care sangele ajunge
la muschiul inimii.

Tipuri de angina pectorala

Exista mai multe tipuri de angina pectorala:

Angina stabila

Angina pectorala este, de obicei, declansata de efort fizic. Cand urcati pe scari, faceti exercitii
fizice sau va plimbati, inima dvs. cere mai mult sange, dar este mai greu ca muschiul sa aiba
suficient sange atunci cand arterele sunt ingustate. Pe langa activitatea fizica, alti factori, cum ar
fi stresul emotional, temperaturile scazute, mesele grele si fumatul pot, de asemenea, ingusta
arterele si pot declansa angina;

Angina pectorala instabila

In cazul in care se formeaza depozite de grasimi (placi) sau un cheag de sange intr-o ruptura a
unui vas de sange , fluxul printr-o artera ingustata poate fi blocat sau redus rapid, scazand brusc
fluxul sanguin catre muschiul inimii. Angina instabila se agraveaza si nu este usurata de odihna
sau de medicamentele obisnuite. Daca fluxul de sange nu se imbunatateste, inima dumneavoastra
este lipsita de oxigen si va avea loc un atac de cord. Angina instabila este periculoasa si necesita
tratament de urgenta.

Factori de risc pentru angina pectorala

Urmatorii factori cresc riscul de boala coronariana si angina pectorala:

 Consumul de tutun. Fumatul si expunerea pe termen lung la fum dauneaza peretii


interiori ai arterelor, incluzand arterele inimii, permit depuneri de colesterol si blocheaza
fluxul de sange;
 Diabetul. Diabetul este incapacitatea organismului de a produce suficienta insulina sau
de a raspunde corect la insulina. Acesta creste riscul de boala coronariana, ceea ce duce la
angina pectorala si la infarct miocardic prin accelerarea aterosclerozei si cresterea
nivelului de colesterol;
 Tensiune arteriala crescuta. Hipertensiunea arteriala dauneaza arterele;
 Niveluri ridicate de colesterol sau trigliceride din sange. Colesterolul este o parte
importanta a depozitelor care pot ingusta arterele in intregul corp. Un nivel ridicat de
trigliceride, un tip de grasimi din sange este, de asemenea, nedorit;
 Antecedente familiale de boli de inima;
 Varsta. Barbatii in varsta de peste 45 de ani si femeile in varsta de peste 55 de ani
prezinta un risc mai mare;
 Lipsa de exercitiu fizic. Un stil de viata inactiv contribuie la aparitia colesterolului
ridicat, a hipertensiunii arteriale, a diabetului de tip 2 si a obezitatii;
 Obezitatea. Obezitatea ridica riscul de angina si de boli de inima, deoarece este asociata
cu niveluri ridicate de colesterol din sange, hipertensiune arteriala si diabet;
 Stresul.

S-ar putea să vă placă și