Sunteți pe pagina 1din 97

1.

Albuminele:
a) [ ] sunt proteine conjugate
b) [x] sunt proteine ale plasmei sangvine
c) [ ] sunt proteine bazice
d) [x] menţin presiunea oncotică sangvină
e) [x] asigură transportul diferitor compuşi

2. Care compusi contin azot?


a) [x] proteinele simple
b) [ ] grăsimile neutre
c) [ ] glucoza liberă
d) [x] ADN
e) [ ] fructoza

3. Ce grupe de aminoacizi sunt prezente în proteine?


a) [x] hidroxiaminoacizii
b) [x] aminoacizii homociclici
c) [ ] beta-aminoacizi
d) [ ] aminoacizii diaminodicarboxilici
e) [ ] seria D a aminoacizilor

4. Clasificarea proteinelor:
a) [x] exista atât proteine simple, cât şi conjugate
b) [ ] proteinele simple sunt formate din aminoacizi şi un compus neproteic
c) [ ] albuminele, histonele sunt proteine conjugate
d) [x] glicoproteinele şi nucleoproteinele sunt proteine conjugate
e) [ ] proteinele conjugate sunt formate doar din aminoacizi

5. Globulinele plasmei sangvine:


a) [ ] sunt nucleoproteine
b) [x] la electroforeză se separă în alfa1, alfa2, beta şi gama globuline
c) [ ] sunt proteine fosforilate
d) [ ] nu pot fi separate prin electroforeză
e) [x] gama globulinele asigură protecţia imunologică

6. Grupările libere NH2 (amino) sunt prezente în:


a) [x] proteine simple
b) [ ] glucoză
c) [ ] trigliceride
d) [ ] acizii grasi
e) [ ] uracil

7. Grupările libere COOH (carboxil) sunt prezente în:


a) [ ] colesterol
b) [ ] triacilgliceroli
c) [ ] glucoză
d) [x] aminoacizi
e) [ ] baze azotate

8. În componenţa căror compuşi se întîlneşte gruparea OH?


a) [x] proteine simple
b) [ ] trigliceride
c) [ ] adenină
d) [ ] cisteină
e) [x] seruna

9. În componenţa căror compuşi este prezentă gruparea SH?


a) [x] proteine simple
b) [ ] triacilgliceroli
c) [ ] amidon
d) [ ] acizi nucleici
e) [ ] baze azotate.

10 structuri
11 structuri

12. Selectaţi aminoacizii acizi:


a) [ ] Ala
b) [ ] Asn
c) [x] Asp
d) [x] Glu
e) [ ] His

13.Selectaţi aminoacizii bazici:


a) [ x] Arg
b) [ ] Ser
c) [ ] Tyr
d) [ ] Gln
e) [x] Lys

14. Selectaţi aminoacizii hidrofili polari:


a) [x] Ser
b) [ ] Val
c) [ ] Ile
d) [x] Asp
e) [ ] Leu

15. Selectaţi aminoacizii hidrofobi nepolari:


a) [ ] Ser
b) [x] Val
c) [x] Ile
d) [ ] Asp
e) [ ] Glu

16. Selectați funcțiile proteinelor

Funcţiile biologice ale proteinelor:


a) [ ] coenzimatică
b) [x] catalitică
c) [x] plastică
d) [x] de transport
e) [x] imunologică

Funcţiile biologice ale proteinelor:


a) [x ] antigenică
b) [ ] genetică
c) [x] contractilă
d) [x] energetică
e) [x] reglatoare

17. Structura primară a proteinelor:


a) [x] prezintă succesiunea aminoacizilor uniţi prin legături peptidice
b) [x] este determinată genetic
c) [ ] este stabilizată de legăturile de hidrogen
d) [ ] e distrusă la denaturare
e) [ ] este afectată prin salifiere

18. Structura secundară (beta-structură):


a) [x] legăturile de hidrogen se formează între grupările - CO şi - NH - de pe catene polipeptidice diferite
b) [ ] este stabilizată de legături hidrofobe
c) [ ] posedă forma unui cilindru
d) [ ] este stabilizată de legături peptidice
e) [x] poate fi paralelă şi antiparalelă

19.Selectaţi polimerii biologici :


a) [ ] nucleozidele
b) [ ] aminoacizii
c) [ ] glucoza
d) [x] ADN
e) [x] colagenul

22. Care este unitatea structurală a proteinelor simple?


a) [ ] mononucleotidele
b) [ ] glucoză
c) [x] aminoacizii
d) [ ] acizii graşi
e) [ ] glicerolul

23. Hemoglobina (Hb):


a) [ ] este o proteină tetrameră unită cu un hem
b) [x] hemul este format din protoporfirina IX şi Fe2+
c) [x] HbA (adultă majoră) este alcătuită din 2 lanţuri polipeptidice alfa, 2 lanţuri beta şi din 4 hemuri
d) [ ] fierul din hem, în procesul activităţii normale a Hb, îşi schimbă valenţa: Fe2+ ↔ Fe3+
e) [ ] este o nucleoproteină

24. Histonele:
a) [ ] sunt proteine conjugate
b) [x] se disting histonele H1, H2a, H2b, H3 şi H4
c) [ ] sunt proteine acide
d) [ ] sunt componente ale ribozomilor
e) [x] intră în componenta nucleozomilor

Histonele:
a) [ ] sunt proteine bogate în Asp şi Glu
b) [x] formele fosforilate favorizează transcripţia
c) [ ] sunt componente structurale ale ribozomului
d) [ ] se leagă covalent cu DNA
e) [x] sunt proteine bazice

25. Proteinele fixatoare de calciu sunt:


a) [ ] hemoglobina
b) [x] calmodulina
c) [x] colagenul
d) [ ] mioglobina
e) [x] Ca-ATP-aza

26.Referitor la alfa-elice sunt corecte afirmaţiile:


a) [ ] predomină în moleculele proteinelor fibrilare
b) [ ] nu posedă simetrie elicoidală
c) [ ] radicalii aminoacizilor participă la formarea alfa-elicei
d) [x] legăturile de hidrogen se formează între grupările - CO şi - NH - de pe aceeaşi catenă polipeptidică
e) [ ] legăturile de hidrogen se formează între grupările - CO şi - NH - de pe catene polipeptidice diferite

27. Referitor la legatura peptidică sunt corecte afirmaţiile:


a) [ ] fiecare grupare peptidică poate forma doar o legătură de hidrogen
b) [x] legatura peptidică există sub 2 forme de rezonanţă - ceto si enol
c) [ ] are doar configuratia cis
d) [ ] legatura peptidică poate fi numai în forma enol
e) [x] atomii grupei peptidice se află în acelaşi plan

28.Selectaţi proteinele oligomere:


a) [x] hemoglobina
b) [ ] mioglobina
c) [x] LDH (lactatdehidrogenaza)
d) [x] imunoglobulinele
e) [x] creatinkinaza

29.Structura cuaternară a proteinelor:


a) [x] este organizarea subunităţilor într-o moleculă proteică unică funcţională
b) [ ] fiecare protomer separat poseda activitate biologica
c) [x] se formează prin legături necovalente dintre suprafetele de contact ale protomerilor
d) [ ] e o însuşire structurală a mioglobinei
e) [ ] nu se distruge prin denaturare

30. Structura secundară a proteinelor:


a) [ ] este aranjarea lantului polipeptidic intr-o structură haotică
b) [ ] e stabilzată de interacţiuni hidrofobe şi ionice
c) [x] este alfa-helixul şi beta-structură
d) [ ] nu este stabilizată de legături de hidrogen
e) [ ] este stabilizată de legăturile peptidice

31. Structura terţiară a proteinelor:


a) [x] este aranjarea spatială a lanţului polipeptidic
b) [ ] e stabilizată numai de legături covalente
c) [x] este stabilizată de legăturile formate intre radicalii aminoacizilor amplasati liniar departe unul de altul
d) [ ] este stabilizată de legăturile formate intre radicalii aminoacizilor amplasati liniar aproape unul de altul
e) [ ] nu se distruge la denaturare

Structura terţiară a proteinelor:


a) [x] determină activitatea biologică a proteinelor
b) [x] este stabilizată de legături covalente, de hidrogen, electrostatice, hidrofobe
c) [ ] include numai segmente alfa
d) [ ] include numai segmente în conformaţie beta
e) [ ] se realizează doar prin legături hidrofobe

32. Afirmaţii corecte referitor la molecula proteică denaturată sunt:


a) [ ] se distruge structura primară
b) [ ] creste activitatea biologică
c) [x] se distruge structura tertiară, cuaternară
d) [x] nu se distrug legăturile peptidice
e) [ ] nu se modifică starea nativă
33.Ce grupări funcţionale conferă proteinelor proprietăţi acide?
a) [ ] guanidinică
b) [ ] imidazolică
c) [x] carboxilică
d) [ ] amino
e) [ ] metilică

34. Ce grupări funcţionale conferă proteinelor proprietăţi bazice?


a) [ ] fosforică
b) [ ] carboxilică
c) [x] amino
d) [ ] metilică
e) [x] guanidinică

35. Condiţiile de salifiere ale proteinelor sunt:


a) [x] înlăturarea membranei apoase
b) [x] neutralizarea sarcinei electrice
c) [ ] cresterea temperaturii
d) [ ] adăugarea sărurilor metalelor grele
e) [ ] micsorarea concentratiei solutiei proteice

36. Factorii ce stabilizează solutiile coloidale proteice sunt:


a) [x] membrana apoasă ce se formează la hidratarea grupelor funcţionale hidrofile
b) [x] sarcina electrică dependentă de pH-ul mediului
c) [ ] sarcina electrică dependentă de radicalii hidrofobi ai aminoacizilor
d) [ ] membrana apoasă ce se formează la hidratarea grupelor funcţionale hidrofobe
e) [ ] sarcina electrică determinată de aminoacizii N- şi C-terminali

37. În calitate de soluţii coloidale, proteinele posedă:


a) [ ] viteză de difuzie mare
b) [x] viscozitate mărită
c) [x] difuzie redusă
d) [x] proprietăţi optice
e) [ ] viscozitate redusă

38. punctul izoelectric al tripeptidei prezentate se aflta in zona pH:

39. Punctul izoelectric (pI):


a) [x] este valoarea pH-ului la care sarcina electrică sumară a proteinei este egală cu zero
b) [ ] este valoarea pH-ului la care sarcina electrică sumară a proteinei este pozitivă
c) [ ] este valoarea pH-ului la care sarcina electrică sumară a proteinei este negativă
d) [ ] pI al proteinelor bazice este în mediul acid
e) [ ] pI al proteinelor acide este în mediul bazic

40. . punctul izoelectric al tripeptidei prezentate se aflta in zona pH:

41. Salifierea:
a) [ ] este hidratarea moleculei proteice
b) [x] este dehidratarea moleculei proteice
c) [x] este un proces reversibil
d) [ ] este trecerea micromoleculelor prin membrana semipermiabilă
e) [ ] conduce la distrugerea structurii terţiare a proteinei

42. Sarcina electrică a proteinei depinde de:


a) [x] componenţa aminoacidică
b) [x] pH-ul solutiei
c) [ ] concentratia proteinei
d) [ ] temperatura soluţiei
e) [ ] radicalii hidrofobi ai aminoacizilor

43. Solubilitatea proteinelor:


a) [ ] proteinele fibrilare se dizolvă bine în apă
b) [x] depinde de sarcina electrică şi membrana apoasă
c) [x] depinde de natura solvenţilor şi de temperatură
d) [ ] proteinele fibrilare sunt mai solubile ca cele globulare
e) [ ] este maximală în punctul izoelectric

44. Enzimele, afirmaţii corecte:


a) [x] sunt catalizatori biologici;
b) [ ] prezinta catalizatori anorganici;
c) [ ] se pot forma numai in celulele vii;
d) [x] există si în formă neactivă în organism;
e) [ ] Catalizează numai reacţiile de sinteză

45. Centrul activ al enzimelor reprezintă:


a) [ ] linie frintă în molecula enzimei
b) [ ] un plan in molecula enzimei
c) [x] structură compusă unicală tridimensională
d) [ ] un punct din structura terţiară a enzimei
e) [x] locul unde se fixează substratul

Centrul activ (CA) al enzimelor:


a) [x] este locul de legare a substratului
b) [ ] CA este alcătuit din aminoacizi amplasaţi succesiv în lanţul polipeptidic
c) [ ] în CA se fixează activatorii si inhibitorii enzimei
d) [ ] CA se formează numai la proteinele cu structură cuaternară
e) [x] CA se formează la proteinele cu structură terţiară si cuaternara

46.Clasificarea enzimelor
a) [x] se clasifică în şase clase
b) [x] clasa indică tipul de reacţie chimică
c) [ ] clasa indică gruparea sau legătura chimică a substratului
d) [ ] fiecare enzimă posedă un cod alcătuit din 3 cifre
e) [ ] cifra a doua a codului indică numărul de ordine a enzimei în clasa respectivă

47. Izomerazele:
a) [ ] catalizează reacţii de transfer al grupărilor funcţionale
b) [ ] catalizează reacţii de transfer al electronilor şi protonilor
c) [ ] peptidazele se referă la izomeraze
d) [x] catalizează reacţii de interconversie a izomerilor
e) [x] reacţiile catalizate de izomeraze sunt reversibile

48. Referitor la mecanismul de acţiune a enzimelor sunt corecte afirmările:


a) [ ] formarea complexului enzimă-substrat nu este obligatorie
b) [x] în cadrul actiunii enzimei are loc formarea complexului enzima-substrat
c) [ ] complexul enzimă-substrat e o structură rigidă, stabilă
d) [ ] complexul enzimă-substrat e o structură stabilă
e) [ ] formarea complexului enzimă-substrat este ultima etapă a mecanismului de acţiune a enzimelor

49.Afirmatii corete referitor la enzima ce catalizează rectia chimica:

50.Ligazele:
a) [x] catalizează reacţii de formare a legăturilor covalente cu utilizarea ATP-ului
b) [ ] catalizează reacţii de scindare a legăturilor covalente
c) [x] glutaminsintetaza se referă la ligaze
d) [ ] în reactiile catalizate de ligaze ATP-ul serveşte ca donor de grupare fosfat pentru substrat
e) [ ] reacţiile catalizate de ligaze sunt reversibile

51. Natura chimică a enzimelor:


a) [ ] toate enzimele sunt doar proteine simple
b) [ ] sunt glicolipide
c) [x] prezintă compuşi macromoleculari
d) [ ] sunt numai nucleoproteide
e) [x] sunt proteine simple si conjugate

52. Care enzime posedă stereospecificitate?


a) [x] fumaraza
b) [ ] ureaza
c) [ ] citratsintaza
d) [ ] carbanhidraza
e) [ ] alcooldehidrogenaza

53. Centrul activ al enzimelor reprezintă:


a) [ ] linie frintă în molecula enzimei
b) [ ] un plan in molecula enzimei
c) [x] structură compusă unicală tridimensională
d) [ ] un punct din structura terţiară a enzimei
e) [x] locul unde se fixează substratul

Centrul activ (CA) al enzimelor:


a) [x] este locul de legare a substratului
b) [ ] CA este alcătuit din aminoacizi amplasaţi succesiv în lanţul polipeptidic
c) [ ] în CA se fixează activatorii si inhibitorii enzimei
d) [ ] CA se formează numai la proteinele cu structură cuaternară
e) [x] CA se formează la proteinele cu structură terţiară si cuaternara
54. Centrul alosteric al enzimei:
a) [x] este un centru diferit de centrul activ
b) [ ] este locul fixării substratului
c) [ ] este caracteristic tuturor enzimelor
d) [ ] este locul fixării doar a activatorilor alosterici
e) [x] este locul la care se fixează activatorii şi inhibitorii alosterici

55Coenzima NAD+ :
a) [x] transferă hidrid-ionul
b) [ ] se uneste cu apoenzima prin legături covalente
c) [x] se uneste cu apoenzima prin legături necovalente, slabe
d) [ ] contine riboflavina
e) [ ] vitamina componentă este B3


56.Coenzima NADP :
a) [x] participă în reacţii de oxidoreducere
b) [ ] contine un rest fosfat în pozitia 2' OH a acidului nicotinic
c) [ ] participă la reactii de hidroliză
d) [ ] se leagă covalent cu apoenzima
e) [ ] contine B1

57.Coenzimele vitaminei B2 (FMN şi FAD):


a) [x] catalizează reacţii de oxido-reducere
b) [ ] catalizează reacţii de izomerizare
c) [ ] adiţionează şi cedează doar electroni
d) [x] adiţionează şi cedează electroni si protoni
e) [ ] catalizează reacţii de carboxilare

58.Enzimele se deosebesc de catalizatorii anorganici prin faptul că:


a) [ ] catalizează reacţiile chimice doar la temperaturi înalte
b) [ ] activitatea lor nu poate fi reglata
c) [ ] posedă viteză catalitică mai mică, comparativ cu catalizatorii nebiologici
d) [x] catalizează reacţiile în condiţii blînde
e) [ ] catalizează reacţiile chimice doar la pH extrem acid sau bazic

59.Functiile cofactorilor? în cadrul activitatii enzimatice:


a) [x] stabilizează conformaţia activă a enzimelor
b) [x] nemijlocit îndeplinesc funcţie catalitică
c) [ ] determină specificitatea de acţiune a enzimei
d) [x] leagă substratul la enzimă
e) [ ] determină directia reactiei chimice

60. Indicaţi afirmările corecte referitor la substrat:


a) [x] e substanţa asupra careia acţionează enzima
b) [ ] toate enzimele fixează numai un singur substrat
c) [x] unele enzime interacţionează cu cîteva substraturi
d) [ ] se leagă de centrul activ al enzimei exclusiv prin legături covalente
e) [ ] este parte componentă a enzimei

61. La formarea centrului activ al enzimelor participă grupele funcţionale (1) ale radicalilor aminoacizilor (2):
a) [x] OH - Ser
b) [x] COOH - Glu
c) [ ] COOH - Asn
d) [ ] COOH - Gln
e) [ ] NH2 - Val

62. Liazele:
a) [ ] catalizează reacţii de formare a legăturilor covalente cu utilizarea ATP-ului
b) [ ] catalizează reacţii de transfer al electronilor şi protonilor
c) [x] fumaraza se referă la liaze
d) [ ] catalizează reacţii de interconversie a izomerilor optici
e) [x] decarboxilazele se referă la liaze

63. Oxidoreductazele catalizează:


a) [ ] reacţii de transfer al grupărilor funcţionale
b) [x] reacţii de transfer al electronilor şi protonilor
c) [ ] reacţii de transfer al restului fosfat
d) [ ] reacţii de interconversie a izomerilor optici
e) [ ] reacţii cu utilizarea ATP-ului

64. Proprietăţile comune ale enzimelor şi catalizatorilor anorganici:


a) [ ] modifică direcţia reacţiei
b) [x] nu modifică echilibrul reacţiei
c) [ ] catalizează reacţiile în condiţii blînde
d) [ ] activitatrea lor se reglează
e) [x] nu se consumă în decursul reactiei

65. Proprietăţile generale ale enzimelor:


a) [ ] toate enzimele posedă doar specificitate absolută de substrat
b) [x] enzimele sunt termolabile
c) [ ] toate enzimele posedă doar specificitate relativă de substrat
d) [x] toate enzimele posedă activitate maximală de actiune la un pH optim
e) [ ] activitatea enzimelor nu depende de pH mediului

66. Referitor la coenzimele FAD si FMN sunt corecte afirmaţiile:


a) [ ] contin nicotinamida
b) [ ] vitamina componentă este B6
c) [x] vitamina componentă este B2
d) [ ] participă la reactii de hidroliză
e) [x] participă la reactii de dehidrogenare

67. Referitor la enzimele alosterice sunt corecte afirmatiile:


a) [x] modulatorii alosterici se leaga necovalent in centrele alosterice
b) [ ] cinetica reacţiilor alosterice e asemănătoare cu a enzimelor obişnuite
c) [ ] efectorii alosterici fixîndu-se la centrul alosteric nu modifică conformatia moleculei enzimei
d) [ ] modulatorii alosterici se leagă covalent în centrul activ al enzimei
e) [x] modulatorii alosterici modifică conformaţia moleculei enzimei

68. Referitor la enzimele conjugate sunt corecte afirmatiile:


a) [ ] specificitatea este determinată de cofactor
b) [x] specificitatea este determinată de apoenzimă
c) [ ] cofactorul e componenta termolabilă
d) [x] la cataliză participă atăt apoenzima, cât si cofactorul
e) [ ] cofactorul e componenta proteică a enzimei

69. Referitor la coenzimele FAD si FMN sunt corecte afirmaţiile:


a) [ ] contin nicotinamida
b) [ ] vitamina componentă este B6
c) [x] vitamina componentă este B2
d) [ ] participă la reactii de hidroliză
e) [x] participă la reactii de dehidrogenare

70. Hidrolazele:
a) [x] catalizează reacţii de scindare a legăturilor covalente cu adiţionarea apei
b) [ ] catalizează reacţii de transfer al electronilor şi protonilor
c) [x] fosfatazele se referă la hidrolaze
d) [ ] catalizează reacţii de interconversie a izomerilor optici
e) [ ] reacţiile catalizate de hidrolaze sunt reversibile

71. Referitor la mecanismul de acţiune a enzimelor sunt corecte afirmările:


a) [ ] formarea complexului enzimă-substrat nu este obligatorie
b) [x] în cadrul actiunii enzimei are loc formarea complexului enzima-substrat
c) [ ] complexul enzimă-substrat e o structură rigidă, stabilă
d) [ ] complexul enzimă-substrat e o structură stabilă
e) [ ] formarea complexului enzimă-substrat este ultima etapă a mecanismului de acţiune a enzimelor

Afirmaţii corecte referitor la mecanismul de acţiune a enzimelor:


a) [ ] în componenta complexului enzimă-substrat substratul nu se modifică
b) [x] în componenta complexului enzimă-substrat substratul se modifică
c) [x] în centrul activ al enzimi poate avea loc cataliza covalentă
d) [x] în centrul activ al enzimei poate avea loc cataliza acido-bazică
e) [ ] la interacţiunea substratului cu enzima conformatia lor nu se modifică

76.Selectati enzimele care se refera la hidrolaze:


a) [x] lipaza
b) [ ] fructozo-1,6-difosfat aldolaza
c) [x] pepsina
d) [x] amilaza
e) [ ] fosfofructokinaza

77. Enzime care se refera la oxidoreductaze :


La oxidoreductaze se referă:
a) [] hidratazele;
b) [x] hidroxilazele;
c) [x ] reductazele;
d) [ ] hidrolazele;
e) [ ] kinazele.

Subclasele : 1)Dehidrogenaze ( AlcoolDH ; GluDH ; LDH ; PirDH ; Glucozo-6-P DH ; GliceraldehidFosfat-


DH , IsoC-DH ; CetoGlutarat-DH ; SDH ; MDH )

• 2) Reductaze
HMG-Coa-Reductaza ; Dihidrofolat-Reductaza etc.

3) Oxidaze ( MAO ; CitocromP450-oxidaza ; Xantin-oxidaza ; NADPH-oxidaza )


4) Peroxidaze
5) Hidroxilaze ( PAH , Tir-H )
78.Vitamina C :
implicat în producția de glucocorticosteroizi și de anumiți neurotransmițători (substanțe care permit transmisia
influxului nervos), în metabolismul glucozei, al colagenului, al acidului folic și al anumitor aminoacizi, în
neutralizarea radicalilor liberi și a nitrozaminelor, în reacții imunologice, care facilitează absorbția fierului la
nivelul tubului digestiv.

79. Specificitatea enzimatica:


a) [ ] e determinată de coenzimă
b) [ ] depinde atât de partea proteică, cât si de coenzimă
c) [x] poate fi absolută de substrat
d) [ ] este o proprietate a catalizatorilor nebiologici
e) [x] poate fi stereochimică - catalizează transformările doar a unui stereoizomer al substratului

Care enzime posedă stereospecificitate?


a) [x] fumaraza
b) [ ] ureaza
c) [ ] citratsintaza
d) [ ] carbanhidraza
e) [ ] alcooldehidrogenaza

80. Transferazele catalizează:


a) [x] reacţii de transfer al grupărilor funcţionale
b) [ ] reacţii de transfer al electronilor şi protonilor
c) [x] reacţii de transfer al restului fosfat de la un substrat la altul
d) [ ] reacţii de interconversie a izomerilor optici
e) [ ] reacţii cu utilizarea ATP-ului

81. Activitatea specifică este:


a) [ ] сantitatea de enzimă necesară pentru transformarea 1 µmol de substrat in 1 min la 250 C
b) [ ] сantitatea de enzimă necesară pentru transformarea 1 mmol de substrat in 1 min la 250 C
c) [ ] сantitatea de enzimă necesară pentru transformarea 1 mol de substrat in 1sec la 250 C
d) [ ] numărul mol de substrat ce se transformă in 1 min cu ajutorul 1 mol de enzimă
e) [x] cantitatea de enzimă necesară pentru transformarea 1µmol de substratîn 1 min la 250 C raportată la 1mg
proteină

82. Inhibitia competitivă:


a) [x] reprezintă o inhibiţie reversibilă
b) [ ] reprezintă o inhibiţie ireversibilă
c) [x] inhibitorul se aseamană structural cu substratul
d) [ ] se caracterizează prin fixarea concomitentă la enzimă a substratului şi a inhibitorului
e) [ ] inhibitorul competitiv se leagă în centrul alosteric

83. Care afirmaţii sunt corecte referitor la izoenzimele lactat dehidrogenazei (LDH)?
a) [ ] sunt proteine dimere alcătuite din 2 tipuri de subunităti - M si H
b) [ ] sunt proteine dimere
c) [x] lanţurile proteice M si H sunt codificate de gene diferite
d) [ ] lanţurile proteice M si H sunt codificate de aceeaşi genă
e) [ ] LDH are 4 izoforme

84. Creatinfosfokinaza (CPK)


a) [ ] este compusă din lanţuri M si H, prezentînd 3 izoenzime;
b) [ ] este compusă din lanturi M si B, prezentînd 5 izoenzime;
c) [x] este un dimer alcătuit din asocierea de lanţuri M si B;
d) [x] cresterea concentratiei serice MB confirmă infarctul miocardic;
e) [ ] creşterea concentraţiei serice BB confirmă infarctul miocardic;

- este o enzimă care se găseşte în cantităţi crescute în muşchii striaţi, miocard şi creier. Nivelul seric al CPK
creşte în condiţiile lezării acestor ţesuturi.

85. Influenţa pH-lui asupra activităţii enzimelor:


a) [x] fiecare enzimă are pH optimal de actiune
b) [ ] pH-ul optimal pentru pepsină este 7-8
c) [ ] pH-ul nu modifică activitatea catalitică a enzimei
d) [ ] pH-ul optimal al tripsinei este 1-2
e) [ ] pH-ul optimal al arginazei este 7

86. Inhibitia alosterică:


a) [ ] este caracteristică tuturor enzimelor
b) [ ] este ireversibilă
c) [ ] se înlătură prin exces de substrat
d) [ ] se caracterizează prin fixarea inhibitorului în centrul activ al enzimei
e) [x] este reversibilă

87. Inhibitia competitivă:


a) [x] reprezintă o inhibiţie reversibilă
b) [ ] reprezintă o inhibiţie ireversibilă
c) [x] inhibitorul se aseamană structural cu substratul
d) [ ] se caracterizează prin fixarea concomitentă la enzimă a substratului şi a inhibitorului
e) [ ] inhibitorul competitiv se leagă în centrul alosteric

Inhibiţia competitivă:
a) [ ] se caracterizează prin fixarea inhibitorului la centrul alosteric al enzimei
b) [x] la centrul activ al enzimei se leagă compusul al carui concentraţie e mai mare
c) [ ] inhibiţia competitivă se inlatură prin exces de inhibitor
d) [ ] inhibitorul este scindat fermentativ
e) [ ] inhibitorul concurează cu substratul pentru fixarea în centrul alosteric
88.Inhibitia Necompetitiva
a) [ ] inhibitorul se aseamănă după structură cu substratul;
b) [ ] se inlatură prin exces de substrat;
c) [ ] între inhibitor şi substrat se realizează o competiţie pentru a se lega de enzimă;
d) [ ]V max scade dar creşte Km;
e) [x] V max scade dar nu se modifică Km;

Inhibiţia enzimatică necompetitivă:


a) [ ] inhibitorul se fixează în centrul activ catalitic;
b) [ ]inhibitorul influenţează asupra legăturii S cu E;
c) [ ] inhibiţia se inlatură prin exces de substrat;
d) [x] se formează un complex triplu: ESI;
e) [ ] se formează un complex dublu: EI.

89. Izoenzimele:
a) [ ] sunt proteine cu structură tertiară
b) [x] sunt proteine oligomere
c) [x] catalizează una si aceeaşi reacţie
d) [ ] catalizează diferite reacţii
e) [x] sunt alcătuite din diferiti protomeri

91. Pepsina:
a) [x] scindează legăturile peptidice la formarea cărora participă grupările -NH2 ale Phe, Tyr, Trp
b) [ ] acţionează asupra tuturor legăturilor peptidice
c) [ ] scindează legăturile peptidice din keratine, histone, protamine şi mucopolizaharide
d) [ ] scindează proteinele până la aminoacizi liberi
e) [x] este o endopeptidază

Referitor la pepsină şi activarea ei sunt corecte afirmaţiile:


a) [ ] este o hidratază
b) [ ] face parte din clasa liazelor
c) [x] se obtine prin proteoliza limitată a pepsinogenului
d) [ ] se activează prin fosforilare
e) [x] se activează sub actiunea HCl si autocatalitic

93 Mecanismele de activare a enzimelor sunt:


a) [x] proteoliza parţială
b) [x] modificarea covalentă (fosforilare-defosforilare)
c) [ ] autoasamblarea secundară
d) [x] activarea alosterică
e) [ ] activarea competitivă

94. Termolabilitatea enzimatică:


a) [x] la temperatura mai înaltă de 50 0 C majoritatea enzimelor denaturează
b) [ ] e determinată de coenzimă
c) [x] temperatura optimală pentru majoritatea enzimelor este de 20-400 C
d) [ ] la temperatura mai înaltă de 50 0 C activitatea majoritătii enzimelor creşte
e) [ ] la temperatură scăzută, mai joasă de 10 0 C, activitatea enzimelor nu se modifică

95. Termolabilitate enzimatică-selectați afirmațiile corecte:


a) [x] T determină afinitatea E fata de S, de modulatori;
b) [ ] e dependentă de coenzimă;
c) [x ] temperatura optimă pentru majoritatea enzimelor e cuprinsă între 20-400 C;
d) [ ] la temperatura mai mult de 50 C activitatea E creşte;
e) [ ] la temperatura scăzută, mai mici de 10 C, activitatea nu se modifică.

98. Coenzima A - Participa la activarea acizilor grași

101. Pentru DNA sunt corecte afirmaţiile


a) [ ] este un poliribonucleotid
b) [ ] conține AMP, CMP, UMP, GMP
c) [x] la capatul 5' se află 3 resturi de fosfat
d) [x] mononucleotidele sunt legate prin legături 3',5'-fosfodiesterice
e) [ ] monomerii se leagă prin legături N-glшcozidice

102. Afirmaţii corecte referitoare la nucleozomi


a) [x] reprezintă unitatea structurală a cromatinei
b) [x] reprezintă octamere histonice înfăşurate cu DNA
c) [ ] reprezintă nivelul superior de organizare a materialului cromozomial
d) [ ] între DNA şi histone se stabilesc legături covalente
e) [ ] conţin histona H1

103. Bazele azotate majore în componenţa DNA sunt:


a) [ ] 5 - metilcitozina
b) [x] citozina
c) [ ] 2 - metiladenina
d) [x] guanina
e) [x] timina

Bazele azotate majore în componența DNA sunt:


a) [x] adenina
b) [ ] 1-metilguanina
c) [ ] dihidrouracilul
d) [ ] hipoxantina
e) [ ] xantina

104. Biosinteza dezoxiribonucleotidelor:


a) [x] dezoxiribonucleotidele se formează prin reducerea ribonucleotidelor

b) [ ] iniţial are loc formarea dezoxiribozei din riboză, care ulterior interacţionează cu baza azotată
corespunzătoare
c) [x] reacţia este catalizată de o reductază care conţine tioredoxină
d) [x] tioredoxina este o proteină ce conţine 2 grupări -SH
e) [ ] la reducerea tioredoxinei participă FADH2

105. Componentele structurale ale DNA-ului sunt:


a) [ ] Este un poliribonucleotid;
b)[ ] Contine AMP, CMP, UMP, GMP ;
c)[x] La capatul 5' se afla resturi fosfat;
d)[x] Monomerii se leaga prin legaturi 3',5'-fosfodiesterice;
e)[ ] Monomerii se leaga prin legaturi alfa-glucozidice.

Componentele structurale ale DNA-ului sunt:


a)[ ] Dihidrouracilul;
b)[x] Dezoxiriboza;
c)[x] Acidul fosforic;
d)[x] Timina;
e)[ ] Riboziltimina.

106. DNA-polimerazele (I):


a) [x] îndepărtează primerii prin activitatea sa 5'→3'-exonucleazică
b) [x] adaugă dezoxiribonucleotide prin activitatea sa 5'→3'-polimerazică
c) [ ] sintetizează catena lider şi catena întârziată de DNA
d) [ ] nu necesită energie
e) [x] participă la repararea DNA

107. DNA-polimerazele (III):


a) [ ] nu necesită matriţă
b) [ ] nu necesită primer
c) [ ] utilizează ca substraturi nucleozid-difosfaţii
d) [x] posedă activitate 3'  5'-exonucleazică
e) [x] are activitate 5'  3'-polimerazică

108. Fragmentele Okazaki:


a) [ ] sunt regiuni de DNA ce nu conţin informaţie genetică
b) [ ] se sintetizează în direcţia 3'  5'
c) [ ] se formează la sinteza catenei de DNA lider
d) [ ] sunt sintetizate de DNA-polimeraza II
e) [x] sunt unite de DNA-ligaze

109.În acizii nucleici nu există următoarele tipuri de legături chimice

110. Pentru DNA sunt corecte afirmaţiile


a) [ ] este un poliribonucleotid
b) [ ] conține AMP, CMP, UMP, GMP
c) [x] la capatul 5' se află 3 resturi de fosfat
d) [x] mononucleotidele sunt legate prin legături 3',5'-fosfodiesterice
e) [ ] monomerii se leagă prin legături N-glшcozidice

111. Referitor la DNA sunt corecte afirmaţiile:


a) [ ] toate tipurile de DNA sunt orientate spre stânga
b) [x] forma clasică B conţine 10 perechi de nucleotide la o spiră
c) [ ] forma A conţine 3,6 perechi de nucleotide la o spiră
d) [ ] forma Z conţine 12 perechi de nucleotide şi e orientată spre dreapta
e) [ ] în toate tipurile de DNA raportul G+C/A+T=1

112. Referitor la replicare sunt corecte afirmaţiile:


a) [x] sediul replicării este nucleul
b) [ ] sinteza catenelor de DNA are loc în direcţia 3'  5'
c) [ ] ambele catene se sintetizează discontinuu
d) [x] forţa motrice a procesului este hidroliza pirofosfatului
e) [x] angajează simultan întregul cromozom

113. Referitor la structura dublului helix al DNA sunt corecte afirmațiile:

114. Referitor la structura prezentată în imagine sunt corecte afirmațiile(STRUCTURI)

115. Repararea DNA necesită următoarele enzime:


a) [x] DNA-polimeraza I
b) [ ] RNA polimeraza DNA-dependentă
c) [x] endonucleaze specifice
d) [x] DNA-ligaza
e) [ ] telomeraza

116. Replicarea DNA:


a) [x] este bazată pe principiul complementarităţii
b) [x] reprezintă sinteza DNA pe matriţa de DNA
c) [ ] decurge fără desfacerea dublului helix de DNA
d) [ ] este un proces conservativ
e) [ ] nu necesită energie

117. Selectaţi enzimele complexului DNA-replicaza(2 intrebari):


a) [ ] RNA-polimerazele I, II, III
b) [ ] transpeptidaza
c) [x] topoizomerazele
d) [x] RNA-polimeraza DNA-dependentă
e) [x] DNA-ligaza

Selectaţi enzimele complexului DNA-replicaza:


a) [x] DNA-polimerazele I, II, III
b) [x] helicaza
c) [ ] transaminazele
d) [ ] RNA-polimeraza RNA-dependentă
e) [ ] dehidrogenazele

118. Telomeraza prezintă:


a) [ ] o ribonucleotidă
b) [x] o ribonucleoproteină
c) [x] enzima ce alungeşte capetele cromozomilor
d) [ ] enzimă ce utilizează ca substraturi ribonucleotide
e) [x] o transcriptază ce foloseşte ca matriţă RNA

119. Componentele structurale ale RNA-ului sunt:


a) [ ] timina
b) [x] citozina
c) [x] adenina
d) [x] guanina
e) [ ] ribuloza

120. DNA-polimeraza-RNA-dependentă:
a) [x] este numită şi reverstranscriptază
b) [ ] posedă activitate 3'  5'-polimerazică
c) [ ] participă la replicarea RNA
d) [x] se utilizează în ingineria genetică pentru sinteza unor gene
e) [x] permite includerea informaţiei virale în genomul uman

121. Histonele:
a) [ ] sunt proteine bogate în Asp şi Glu
b) [x] formele fosforilate favorizează transcripţia
c) [ ] sunt componente structurale ale ribozomului
d) [ ] se leagă covalent cu DNA
e) [x] sunt proteine bazice

122. Inducţia enzimatică (reglarea lac-operonului):


a) [x] necesită prezenţa represorului
b) [ ] necesită prezenţa corepresorului
c) [x] e caracteristică pentru căile catabolice
d) [ ] în calitate de inductor serveşte produsul final al căii metabolice
e) [ ] e caracteristică pentru enzimele constitutive

123. La reglarea expresiei genelor la om participă:


a) [ ] catecolaminele
b) [ ] glucagonul
c) [x] cortizolul
d) [x] calcitriolul
e) [x] retinolul

124. Modificările posttranscripţionale ale RNAm (processing-ul RNAm) includ:


a) [ ] sudarea fragmentelor Okazaki
b) [x] adăugarea la capătul 5' al RNAm a 7-metil-guanozinei
c) [x] poliadenilarea capătului 3' al RNAm
d) [x] excizia intronilor şi legarea capetelor intronilor (splising-ul)
e) [ ] înlăturarea dimerului de timină

125. Modificările posttranscripţionale ale RNAt (processing-ul RNAt) includ:


a) [x] adăugarea la capătul 3' al RNAt a secvenţei nucleotidice CCA
b) [ ] ataşarea la capătul 3' al RNAt a 7-metil-guanozinei
c) [ ] poliadenilarea capătului 5' al RNAt
d) [x] modificări covalente ale bazelor azotate (formarea bazelor azotate minore)
e) [ ] înlăturarea primer-ului

126. Mutaţiile moleculare pot avea loc prin:


a) [x] modificarea chimică a unor baze azotate din DNA
b) [ ] modificarea covalentă a RNA
c) [x] tranziţie şi transversie
d) [x] deleţie de nucleotide
e) [x] inserţie de nucleotide

127. Mutaţiile prin deleţie:


a) [x] conduc la schimbarea naturii tuturor codonilor ce succed mutaţia
b) [ ] reprezintă substituirea unei baze purinice cu altă bază purinică
c) [ ] nu afectează structura şi funcţia proteinei codificate
d) [x] pot conduce la formarea codonilor-stop
e) [x] pot cauza maladii ereditare
128. Mutaţiile prin transversie:
a) [ ] reprezintă substituirea unei baze purinice cu altă bază purinică
b) [x] pot conduce la modificări ale structiurii şi funcţiei proteinei codificate
c) [x] pot determina formarea unui codon-stop
d) [ ] conduc la schimbarea naturii tuturor codonilor ce succed mutaţiei
e) [x] pot conduce la formarea codonilor sinonimi

129. Referitor la biosinteza RNA-ului sunt corecte afirmațiile:


a) [ ] substraturi pentru sinteza RNA sunt ribonucleozid-difosfaţii
b) [x] are loc sub acţiunea enzimei RNA-polimeraza RNA-dependentă
c) [x] este un proces procesiv
d) [x] forţa motrice a transcrierii e hidroliza pirofosfatului
e) [ ] la transcriere participă şi dezoxiribonucleotidele

130. Referitor la RNAm sunt corecte afirmaţiile:


a) [ ] este implicat în activarea aminoacizilor
b) [ ] este copia exactă a catenei codificatoare de DNA
c) [ ] la capătul 5'conţine o secvenţă poliadenilică
d) [x] serveşte matriţă pentru sinteza proteinelor
e) [ ] este parte componentă a ribozomilor

131. Referitor la transcrierea DNA sunt corecte afirmaţiile:


a) [ ] angajează simultan întregul cromozom
b) [x] este un proces asimetric
c) [ ] are loc în citoplasmă
d) [x] în calitate de matriţă serveşte catena anticodogenă
e) [ ] RNA este sintetizat în direcţia 3'→5

132. Represia enzimatică:


a) [x] necesită prezenţa represorului
b) [ ] necesită prezenţa inductorului
c) [ ] e caracteristică pentru căile catabolice
d) [ ] în calitate de corepresor serveşte substratul căii metabolice
e) [ ] e caracteristică pentru enzimele constitutive

133. RNA-afirmația corectă


Afirmaţii corecte referitoare la RNA:
a) [ ] este preponderent bicatenar
b) [ ] compoziţia nucleotidică se supune legităţii complementarităţii
c) [ ] cantitatea de RNA în celulă este constantă
d) [ ] se conţine doar în nucleu şi mitocondrii
e) [x] conţine uracil, citozină, adenină şi guanină

134. RNA polimerazele:


a) [ ] nu necesită matriţă
b) [ ] necesită primer
c) [ ] utilizează ca substraturi ribonucleozid-monofosfaţii
d) [ ] posedă activitate 3'  5'-exonucleazică
e) [x] au activitate 5'  3'-polimerazică

135. RNAr – afirmația corectă:


Afirmaţiile corecte referitoare la RNAr:
a) [ ] sunt macromolecule bicatenare
b) [ ] servesc matriţă pentru sinteza proteinelor
c) [ ] se conţin doar în nucleu
d) [x] sunt componente structurale ale ribozomilor
e) [ ] reprezintă o conformaţie în „foaie de trifoi"

136. Selectaţi afirmaţiile corecte referitoare la RNAt:


a) [x] transportă aminoacizii la sediul sintezei proteinelor
b) [x] aminoacidul se leagă la capătul 3'-OH al RNAt
c) [ ] bucla anticodon conţine un triplet de nucleotide identic codonului de pe RNAm
d) [ ] aceeaşi moleculă de RNAt poate transporta mai mulţi aminoacizi
e) [ ] conţin doar baze azotate majore

137. Selectați bazele azotate majore din componența ARN sunti:


a) [ ] 5 - metilcitozina
b) [x] adenina
c) [ ] 2 - metiladenina
d) [x] guanina
e) [x] uracilul

138. Trăsăturile comune ale biosintezei DNA și RNA:


a) [ ] ambele procese necesită primer
b) [x] decurg în nucleu
c) [x] ca substraturi se utilizează nucleozid-trifosfaţii
d) [ ] ambele procese angajează simultan întregul cromozom
e) [ ] sinteza catenelor decurge în direcţia 3'→5'

139. Activarea aminoacizilor:


a) [x] are loc în citoplasmă
b) [ ] constă în legarea aminoacidului la ARNm
c) [x] necesită energia a 2 legături macroergice
d) [ ] are loc fără participarea enzimelor
e) [ ] necesită GTP

140. Aminoacil-RNAt-sintetazele:
a) [ ] participă la formarea legăturilor peptidice
b) [x] posedă specificitate faţă de ARNt şi aminoacid
c) [x] are capacitatea de autocontrol
d) [ ] nu necesită ATP
e) [x] catalizează reacţia de activare a aminoacizilor

141. Complexul de iniţiere a sintezei proteinelor constă din:


a) [x] ribozomul integral
b) [ ] RNAm cu codonul AUG plasat în situsul A
c) [x] RNAm cu codonul AUG plasat în situsul P
d) [x] N-formilmetionil-tRNAfmet în situsul P
e) [ ] factorii de iniţiere: IF-1, IF-2, IF-3

142. Elongarea în biosinteza proteinelor necesită:


a) [x] complexul de initiere
b) [ ] aminoacil-RNAt-sintetaza
c) [x] peptidiltransferaza
d) [ ] factorii IF-1, IF-2, IF-3
e) [ ] ATP

143. Etapa de elongare în biosinteza proteinelor se caracterizează prin:


a) [x] adaptarea aminoacil-ARNt în locusul A
b) [ ] legarea fmet-RNAtfmet în locusul P
c) [ ] legarea aminoacidului la RNAt
d) [x] formarea legăturii peptidice între aminoacizi
e) [x] deplasarea cu un codon a ribozomului pe RNAm

144. În legatură cu codul genetic sunt corecte afirmațiile:


a) [ ] conține 3 codoni de inițiere
b) [x] unii aminoacizi sunt specificați de mai mulți codoni
c) [ ] conține un singur codon de terminare
d) [x] codul este colinear
e) [ ] codul are semne de punctuație

145. În procesul terminării sintezei proteinelor are loc:


a) [x] înlăturarea RNAt din locusul P
b) [x] hidroliza polipeptidei sintetizate de la RNAt
c) [x] disocierea ribozomului în subunităţi
d) [ ] transpeptidarea
e) [ ] translocarea

146. Iniţierea sintezei proteinelor necesită:


a) [x] subunitatea mică şi mare a ribozomului
b) [x] RNAm
c) [ ] peptidiltransferaza
d) [ ] factorii Tu, Ts, G
e) [ ] ATP

147. Modificările posttranslaţionale-alegeți afirmația corectă:


a) [ ] poliadenilarea
b) [ ] „cap"-area
c) [ ] transversia
d) [ ] tranziţia
e) [x] carboxilarea glutamatului

148. Modificările posttranslaţionale includ:


a) [ ] formarea prolinei din hidroxiprolină
b) [ ] excizia intronilor
c) [x] fosforilarea unor proteine
d) [x] metilarea lizinei, argininei
e) [x] formarea punţilor disulfidice

149. Referitor la codul genetic este corectă afirmația:


a) [ ] este singlet
b) [ ] codonii sunt citiţi în direcţia 3'  5'
c) [ ] în RNAm codonii sunt separaţi între ei prin introni
d) [x] codul este degenerat
e) [ ] un codon specifică mai mulţi aminoacizi

150. Structura şi funcţile ribozomilor:


a) [x] ribozomii pot disocia reversibil în subunităţi
b) [ ] reprezintă sediul de biosinteză a RNAm
c) [ ] subunităţile sunt fixate rigid prin legături covalente
d) [ ] constau din RNAr şi proteine histonice
e) [x] conţin RNAm

151. Afirmațiile corecte referitor la căile metabolice:

Căile metabolice:
a) [x] pot fi liniare, ciclice, ramificate
b) [ ] toate constau doar din reacţii ireversibile
c) [x] pot conţine atât reacţii reversibile, cât şi reacţii ireversibile
d) [ ] toate reacţiile unei căi metabolice sunt catalizate de o singură enzimă
e) [x] fiecare reacţie a unei căi metabolice este catalizată de o enzimă distinctă

152. Anabolismul:
a) [x] reprezintă sinteza substanţelor compuse din cele simple
b) [x] necesită energie
c) [ ] decurge preponderent în mitocondrii şi lizozomi
d) [ ] nu necesită enzime
e) [ ] nu este supus reglării

153. Bioenergetica-selectați afirmațiile corecte


a) [ ] organismele vii sunt sisteme termodinamice inchise
b) [ ] energia liberă (∆G) este energia care nu poate fi utilizată pentru efectuarea lucrului
c) [x] entropia (∆S) este gradul de dezordine a unui sistem termodinamic
d) [ ] energia legată (T∆S) este energia care poate fi utilizată pentru efectuarea lucrului
e) [x] ∆E = ∆G + T∆S

154. Căile catabolice şi anabolice-selectați afirmațiile corecte


a) [ ] coincid ca direcţie
b) [x] posedă reacţii şi enzime comune
c) [ ] sunt identice
d) [x] ca regulă, sunt localizate în diferite compartimente celulare
e) [x] ciclul Krebs este faza amfibolică a metabolismului

155. Care din compuşii enumeraţi nu sunt macroergici:


a) [x] glicerol-3-fosfat
b) [ ] ATP
c) [ ] creatinfosfat
d) [x] glucozo-6-fosfat
e) [ ] GTP

156. Care din compuşii enumeraţi sunt macroenergci:


a) [ ] glucozo-1-fosfat
b) [x] pirofosfat
c) [x] fosfoenolpiruvat
d) [x] acetil-CoA
e) [ ] UDP-galactoza

157. Catabolismul:
a) [x] reprezintă scindarea substanţelor compuse la substanţe simple
b) [ ] necesită energie
c) [x] are loc atât extracelular, cât şi intracelular
d) [ ] nu necesită enzime
e) [ ] nu este supus reglării

158. Ciclul Krebs-selectați afirmația corectă


a) [ ] furnizează echivalenţi reducători pentru biosinteza acizilor grasi
b) [ ] decurge în citozol
c) [x] funcţionează în condiţii aerobe
d) [ ] în ciclul Krebs oxaloacetatul se oxidează până la 2 molecule de CO2
e) [ ] toate enzimele ciclului Krebs se supun reglării

159. Ciclul Krebs:


a) [x] furnizează echivalenţi reducători pentru lanţul respirator
b) [ ] decurge în citozol
c) [x] funcţionează în condiţii aerobe
d) [ ] în ciclul Krebs oxaloacetatul se oxidează până la 2 molecule de CO2
e) [ ] toate enzimele ciclului Krebs se supun reglării

160. Citrat sintaza:


a) [x] catalizează prima reacţie a ciclului Krebs
b) [ ] este din clasa ligazelor
c) [x] este enzimă alosterică
d) [ ] este activată de citrat, succinil-CoA, ATP, NADH
e) [x] este inhibată de acizii graşi

161. Complexul enzimatic alfa-cetoglutarat dehidrogenaza:


a) [x] este activat de Ca2+
b) [ ] este activat de ATP
c) [x] este inhibat de NADH, succinil-CoA
d) [x] în calitate de coenzime utilizează derivaţii vitaminelor: B1, B2, PP, HS-CoA, acidul lipoic
e) [ ] în calitate de coenzime utilizează derivaţii vitaminelor: biotina, B6, B12, acidul folic

162. Complexul enzimatic piruvat dehidrogenaza (PDH):


a) [ ] este localizat în citozol
b) [x] include enzimele: E1 – piruvat dehidrogenaza, E2 – dihidrolipoil acetiltransferaza, E3 – dihidrolipoil
dehidrogenaza
c) [x] coenzimele sunt tiaminpirofosfatul, acidul lipoic, FAD, NAD+, HS-CoA
d) [ ] coenzimele enumerate sunt derivaţi ai vitaminelor: H, B6, B12, acidul folic
e) [ ] catalizează carboxilarea piruvatului cu formarea oxaloacetatului

162. Complexul enzimatic piruvat dehidrogenaza (PDH):


a) [x] catalizează reacţia de decarboxilare oxidativă a piruvatului
b) [ ] decarboxilarea piruvatului este un proces reversibil
c) [x] activează în mitocondrii
d) [x] conţine 5 coenzime
e) [ ] toate coenzimele sunt legate covalent cu enzimele

163. Funcţiile metabolismului constau în:


a) [x] producerea energiei chimice
b) [x] asamblarea biopolimerilor (proteinelor, polizaharidelor, lipidelor, acizilor nucleici)
c) [x] transformarea substanţelor nutritive in precursori ai macromoleculelor celulare
d) [x] sinteza şi degradarea moleculelor specializate (hormoni, amine biogene etc.)
e) [ ] nici una din funcţiile enumerate nu sunt corecte

164. La hidroliza căror compuşi se eliberează mai multă energie decât la hidroliza unei legături macroergice din
ATP:
a) [x] 1,3-difosfoglicerat
b) [ ] acetil-CoA
c) [ ] glucozo-6-fosfat
d) [ ] UDP-glucoza
e) [ ] fructozo-6-fosfat

165. Metabolismul:
a) [ ] este un sistem necoordonat de transformări ale substanţelor şi energiei
b) [x] este un sistem coordonat de transformări enzimatice ale substanţelor şi energiei
c) [x] aprovizionează celulele cu energie chimică
d) [x] constă din două faze – catabolism şi anabolism
e) [ ] nu necesită energie

166. Oxidarea biologică:


a) [x] reprezintă totalitatea proceselor de oxido-reducere ce decurg în organismele vii
b) [x] începe prin dehidrogenarea substraturilor bogate în energie
c) [ ] are loc prin transferul H direct pe O2 cu formarea apei
d) [x] enzime sunt dehidrogenazele NAD+- şi FAD-dependente
e) [ ] enzime sunt oxidazele FAD- şi FMN-dependente

167. Reacţiile anaplerotice:


a) [x] completează rezervele intermediarilor ciclului Krebs
b) [ ] asigură cu acetil-CoA ciclul Krebs
c) [ ] micşorează cantitatea intermediarilor ciclului Krebs
d) [ ] sunt reacţii generatoare de ATP
e) [ ] sunt reacţii generatoare de NADH

168. Referitor la metabolism sunt corecte afirmaţiile:


a) [x] anabolismul reprezintă sinteza substanţelor compuse din cele simple
b) [ ] anabolismul este însoţit de degajare de energie
c) [ ] energia obţinută în anabolism este utilizată în catabolism
d) [ ] catabolismul necesită energie
e) [x ] catabolismul constituie faza degradării substanţelor compuse în simple

169. Referitor la participarea compusului chimic prezentat în reacţiile de oxido-reducere sunt corecte
afirmaţiile :
170. Referitor la reacţia chimică prezentată sunt corecte afirmaţiile :
171.Referitor la structura chimică prezentată sunt corecte afirmaţiile :

172. Reglarea activităţii complexului enzimatic piruvat dehidrogenaza (PDH):


a) [x] GTP, ATP sunt inhibitori ai complexului PDH
b) [ ] sarcina energetică mare activează enzimele complexului PDH
c) [ ] sarcina energetică mică inhibă enzimele complexului PDH
d) [ ] toate enzimele complexului PDH se supun doar reglării prin sarcină energetică
e) [ ] toate enzimele complexului PDH se reglează prin fosforilare-defosforilare

172. Reglarea activităţii complexului enzimatic piruvat dehidrogenaza:


a) [ ] toate enzimele complexului sunt reglate doar alosteric
b) [x] inhibitor alosteric al E2 este acetil-CoA
c) [x] inhibitor alosteric al E3 este NADH
d) [ ] GTP este activator alosreric al E1
e) [ ] AMP este inhibitor alosreric al E1

173. Reglarea ciclului Krebs:


a) [x] viteza ciclului este diminuată de concentraţia înaltă a ATP-lui
b) [x] complexul alfa-cetoglutarat dehidrogenaza este inhibat de succinil-CoA
c) [ ] sarcina energetică mică inhibă activitatea ciclului
d) [ ] ADP-ul inhibă izocitrat dehidrogenaza
e) [x] NADH inhibă izocitrat dehidrogenaza şi complexul alfa-cetoglutarat dehidrogenaza

174. Reglarea metabolismului:


a) [x] căile catabolice şi anabolice au reacţii comune
b) [ ] viteza proceselor metabolice este reglată de enzimele ce catalizează reacţii comune ale anabolismului şi
catabolismului
c) [ ] procesele metabolice se reglează la nivelul reacţiilor reversibile
d) [x] ca regulă, inhibitorii proceselor catabolice sunt activatori ai proceselor anabolice
e) [ ] hormonii nu participă la reglarea proceselor metabolice

175. Rolul complexului enzimatic piruvat dehidrogenaza:


a) [ ] decarboxilarea oxidativă a CH3COOH
b) [ ] decarboxilarea oxidativă a CH3COCH2COOH
c) [x] dehidrogenarea şi decarboxilarea CH3COCOOH
d) [ ] formarea NADPH pentru sintezele reductive
e) [x] formarea NADH pentru lanţul respirator

176. Selectaţi coenzimele complexului enzimatic piruvat dehidrogenaza:


a) [ ] piridoxal fosfat
b) [x] tiamin pirofosfat
c) [x] acidul lipoic
d) [ ] acidul tetrahidrofolic
e) [x] NAD+

176. Selectaţi coenzimele complexului enzimatic piruvat dehidrogenaza:


a) [ ] biotina
b) [x] HS-CoA
c) [ ] acidul ascorbic
d) [ ] CoQ
e) [x]FAD

177. Selectaţi coenzimele necesare pentru funcţionarea normală a enzimelor ciclului Krebs:
a) [ ] piridoxal fosfat
b) [x] tiamin pirofosfat
c) [x] acidul lipoic
d) [ ] acidul tetrahidrofolic
e) [x] NAD+

177. Selectaţi coenzimele necesare pentru funcţionarea normală a enzimelor ciclului Krebs:
a) [ ] biotina
b) [x] HS-CoA
c) [ ] acidul ascorbic
d) [ ] CoQ
e) [x]FAD

În întrebarea 177 mai este o intrebare doar că nu e numerotată conform listei.

177.2..Selectaţi dehidrogenazele (DH) FAD-dependente:


a) [x] succinat DH
b) [ ] glutamat DH
c) [ ] gliceraldehid-3-fosfat DH
d) [x] glicerol-3-fosfat DH
e) [ ] acil-CoA-DH

178. Selectaţi dehidrogenazele (DH) NAD+-dependente:


a) [ ] succinat DH
b) [x] glutamat DH
c) [x] izocitrat DH
d) [x] alcool DH
e) [ ] acil-CoA-DH

178. Selectaţi dehidrogenazele (DH) NAD+-dependente:


a) [x] lactat DH
b) [x] malat-DH
c) [ ] acil-CoA DH
d) [x] beta-hidroxibutirat DH
e) [ ] succinat DH

179. Selectaţi enzimele reglatoare ale ciclului Krebs:


a) [x] citrat sintaza
b) [ ] aconitaza
c) [x] izocitrat dehidrogenaza
d) [x] complexul enzimatic alfa-cetoglutarat dehidrogenaza
e) [ ] malat dehidrogenaza

180. Selectaţi reacţia de fosforilare la nivel de substrat din ciclul Krebs:


a) [ ] izocitrat → alfa-cetoglutarat
b) [ ] alfa-cetoglutarat → succinil-CoA
c) [x] succinil-CoA → succinat
d) [ ] succinat → fumarat
e) [ ] fumarat → malat

181.Reacţia sumară a decarboxilării oxidative a piruvatului:


a) [ ] piruvat + NAD+ + HS-CoA → acil-CoA + CO2 + NADH+H+
b) [ ] piruvat + FAD + HS-CoA → acetil-CoA + CO2 + FADH2
c) [x] piruvat + NAD+ + HS-CoA → acetil-CoA + CO2 + NADH+H+
d) [ ] piruvat + E1-TPP + HS-CoA → acetil-CoA + E1-TPP + CO2
e) [ ] piruvat + biotina + HS-CoA → acetil-CoA + biotina-CO2

182. Selectaţi reacţiile anaplerotice:


a) [ ] acetil-CoA + oxaloacetat + H2O → citrat + HSCoA
b) [x] glutamat + H2O + NAD+ ↔ alfa-cetoglutarat + NADH+H+ + NH3
c) [ ] aspartat + alfa-cetoglutarat ↔ oxaloacetat + glutamat
d) [x] fosfoenolpiruvat + CO2 + GDP → oxaloacetat + GTP
e) [x] piruvat + CO2 + ATP → oxaloacetat + ADP + H3PO4
183. Variantele de hidroliză a ATP-lui:
a) [x] ATP + H2O → ADP + H3PO4; -7,3 kcal/mol
b) [ ] ATP + H2O → ADP + H3PO4; -14,6 kcal/mol
c) [x] ATP + H2O → AMP + H4P2O7; -7,3 kcal/mol
d) [ ] ATP + H2O → AMP + H4P2O7; -14,6 kcal/mol
e) [x] H4P2O7 + H2O → 2 H3PO4; -7,3 kcal/mol

184. Selectaţi vitaminele – componente ale coenzimelor complexului enzimatic piruvat dehidrogenaza:
a) [ ] acidul folic
b) [x] acidul pantotenic
c) [x] acidul lipoic
d) [ ] acidul ascorbic
e) [x] riboflavina

185. Selectaţi vitaminele – componente ale coenzimelor complexului enzimatic piruvat dehidrogenaza:
a) [x] tiamina
b) [ ] biotina
c) [x] vitamina PP
d) [ ] vitamina B6
e) [ ] vitamina B12

186. Selectaţi vitaminele necesare pentru activitatea normală a enzimelor ciclului Krebs:
a) [x] tiamina
b) [ ] biotina
c) [x] vitamina PP
d) [ ] vitamina B6
e) [ ] vitamina B12

187. Starea energetică a celulei:


a) [x] se caracterizează prin sarcina energetică:([ATP] +1/2 [ADP]) : ([ATP] +[ADP] + [AMP])
b) [x] se caracterizează prin potenţialul de fosfolirare [ATP] : ([ADP] x [P])
c) [ ] în condiţii normale sarcina energetică a celulei este 500-900
d) [ ] sarcina energetică înaltă stimulează procesele catabolice
e) [ ] sarcina energetică joasă stimulează procesele anabolice

188. Succinat dehidrogenaza:


a) [ ] este o enzimă reglatoare a ciclului Krebs
b) [ ] este o enzimă NAD+-dependentă
c) [ ] este inhibată de NADH
d) [x] este inhibată de malonat
e) [ ] este inhibată de fumarat

189. Viteza proceselor metabolice:


a) [ ] nu este dependentă de raportul NADPH/NADP+
b) [ ] nu este influenţată de modulatorii alosterici
c) [x] este dependentă de raportul NADH/NAD+
d) [x] este influenţată de hormoni
e) [x] depinde de conţinutul de ATP

190. Agenţii decuplanţi:


a) [ ] inhibă ATP-sintaza
b) [ ] inhibă complexele lanţului respirator
c) [x] înlătură gradientul de protoni dintre spaţiul intermembranar şi matricea mitocondrială
d) [x] sunt substanţe liposolubile
e) [ ] măresc permeabilitatea membranei interne mitocondriale pentru ē

190. Agenţii decuplanţi:


a) [ ] favorizează sinteza ATP-lui
b) [x] măresc termogeneza
c) [ ] inhibă transferul ē în lanţul respirator
d) [ ] activează hidroliza ATP-lui
e) [ ] transportă H+ din matricea mitocondrială în spaţiul intermembranar

191. ATP-sintaza:
a) [ ] este enzimă responsabilă de fosforilarea la nivel de substrat
b) [x] este enzimă responsabilă de fosforilarea oxidativă
c) [x] este inhibată de oligomicină
d) [x] inhibarea ATP-sintazei micşorează atât sinteza ATP-lui, cât şi transferul de electroni prin lanţul respirator
e) [ ] inhibarea ATP-sintazei nu influenţează transferul de electroni prin lanţul respirator

192. ATP-sintaza:
a) [x] este localizată în membrana internă mitocondrială
b) [x] este alcătuită din factorii F0 şi F1
c) [ ] factorul F0 este localizat în matricea mitocondrială
d) [ ] factorul F1 este localizat în spaţiul intermembranar
e) [x] factorul F1 reprezintă subunitatea catalitică a enzimei

193. Citocromii:
a) [x] reprezintă hemoproteine
b) [ ] participă la transferul H+ şi ē în lanţul respirator
c) [x] funcţionarea citocromilor implică transformarea: Fe2+ ↔ Fe3+
d) [ ] transferă H+ şi ē pe ubichinonă
e) [ ] un citocrom poate transfera 2 ē

194. Citocromul P450:


a) [x] poate reacţiona atât cu O2, cât şi cu CO
b) [x] catalizează reacţii de hidroxilare a diferitor substraturi
c) [x] utilizează în calitate de echivalenţi reducători NADH sau NADPH
d) [ ] este component al lanţului respirator
e) [ ] posedă specificitate absolută de substrat

195. Complexul I al lanţului respirator (NADH-CoQ reductaza):


a) [x] îndeplineşte funcţia de colector de H+ şi ē de la dehidrogenazele NAD+-dependente
b) [ ] îndeplineşte funcţia de colector de H+ şi ē de la dehidrogenazele FAD-dependente
c) [x] conţine FMN
d) [x] conţine proteine cu fier şi sulf (FeS)
e) [ ] conţine FAD

196. Complexul II al lanţului respirator (succinat-CoQ reductaza):


a) [ ] transferă H+ şi ē în lanţul respirator doar de pe succinat
b) [x] conţine flavoproteine specializate pentru introducerea H+ şi ē în lanţul respirator şi de pe alte substraturi
(acil-CoA, glicerol-3-fosfat)
c) [ ] conţine NAD+
d) [ ] conţine citocromii a şi a3
e) [x] conţine proteine cu fier şi sulf (FeS)
197. Complexul III al lanţului respirator (CoQH2-citocrom c reductaza):
a) [x] colectează H+ şi ē de la complexul I (NADH-CoQ reductaza)
b) [x] colectează H+ şi ē de la complexul II (succinat-CoQ reductaza)
c) [x] conţine citocromii b şi c1
d) [ ] conţine citocromii a şi a3
e) [x] conţine proteine cu fier şi sulf (FeS)

198. Complexul IV al lanţului respirator (citocromoxidaza):


a) [x] transferă 4ē de la citocromii c la oxigenul molecular cu formarea a 2O2-
b) [x] O2- interacţionează cu protonii, formând apa
c) [ ] conţine citocromii b şi c1
d) [x] conţine citocromii a şi a3
e) [x] conţine ioni de cupru

199. Decuplarea fosforilării oxidative:


a) [x] este un proces adaptiv la frig
b) [x] este un proces fiziologic la nou-născuţi, la animalele în hibernare
c) [ ] este prezentă în hipotiroidie
d) [ ] predomină în ţesutul adipos alb
e) [ ] se caracterizează prin sinteza sporită de ATP

200. Fosforilarea oxidativă:


a) [x] reprezintă sinteza ATP-lui din ADP şi H3PO4 cuplată la lanţul respirator (LR)
b) [ ] reprezintă sinteza ATP-lui din AMP şi H4P2O7 cuplată la LR
c) [x] în LR sunt trei puncte de fosforilare
d) [x] pentru sinteza unei molecule de ATP diferenţa de potenţial trebuie să fie ≥ 0,224V
e) [ ] toată energia eliberată la transferul electronilor în LR este utilizată pentru sinteza ATP-lui

201. Inhibiţia lanţului respirator (LR):


a) [x] complexul I al LR este inhibat de rotenonă
b) [x] complexul III al LR este inhibat de antimicina A
c) [x] citocromoxidaza este inhibată de cianuri, CO
d) [ ] inhibiţia LR nu influenţează sinteza ATP-lui
e) [ ] transferul de electroni în LR este inhibat de acizii graşi

202. Lanţul respirator (LR):


a) [ ] este localizat în membrana externă mitocondrială
b) [ ] este un proces reversibil
c) [x] este alcătuit din enzime şi sisteme de oxido-reducere
d) [x] transferă H+ şi ē de pe coenzimele reduse pe O2
e) [ ] produsul final al LR este H2O2

203. Mecanismul fosforilării oxidative:


a) [ ] în rezultatul transferului de ē în lanţul respirator (LR) se formează un compus intermediar macroergic
b) [ ] ē servesc modulatori alosterici pozitivi pentru ATP-sintază
c) [x] transferul de ē în LR generează gradient de protoni între suprafeţele membranei interne mitocondriale
d) [x] suprafaţa internă a membranei interne mitocondriale se încarcă negativ, iar suprafaţa externă - pozitiv
e) [ ] membrana internă mitocondrială este permeabilă pentru protoni

203. Mecanismul fosforilării oxidative:


a) [x] transferul de ē în LR este însoţit de transport de ē din matricea mitocondrială în spaţiul intermembranar
b) [x] H+ revin în mitocondrii prin factorul factorul F0 al ATP-sintazei
c) [ ] H+ trec liber prin membrana internă mitocondrială
d) [x] fluxul de H+ este forţa motrice ce determină sinteza ATP-lui
e) [ ] sinteza ATP-lui nu depinde de gradientul de protoni

204. Oxidarea microzomială:


a) [ ] are loc în mitocondrie
b) [x] are loc în reticulul endoplasmatic
c) [x] constă în hidroxilarea unor compuşi chimici
d) [x] este catalizată de monooxigenaze
e) [ ] are rol de sinteza a ATP-lui

204. Oxidarea microzomială:


a) [x] reacţia sumară a procesului este: AH + BH2 + O2 → AOH + B + H2O
b) [ ] reacţia sumară a procesului este: AH2 + O2 → A + H2O2
c) [x] lanţul microzomial de oxidare conţine NADPH, citocromul P450 ,flavoproteine
d) [x] este utilizată pentru inactivarea xenobioticelor
e) [x] este utilizată pentru biosinteza hormonilor steroidici

205. Potenţialul de oxido-reducere (Eo) al sistemelor-redox din lanţul respirator:


a) [x] este o forţă motrice ce determină capacitatea sistemului-redox de a adiţiona şi a ceda ē
b) [ ] cu cât valoarea Eo este mai electronegativă, cu atât este mai înaltă capacitatea sistemului-redox de a
adiţiona ē
c) [ ] cu cât valoarea Eo este mai electropozitivă, cu atât este mai înaltă capacitatea sistemului-redox de a ceda ē
d) [ ] în lanţul respirator sistemele-redox sunt aranjate în ordinea descreşterii Eo
e) [x] în lanţul respirator sistemele-redox sunt aranjate în ordinea creşterii Eo

205. Potenţialul de oxido-reducere (Eo) al sistemelor-redox din lanţul respirator:


a) [ ] sistemele-redox cu Eo negativ uşor adiţionează electroni
b) [ ] sistemele-redox cu Eo pozitiv uşor cedează electroni
c) [x] transferul electronilor în lanţul respirator este însoţit de eliberare de energie liberă (∆G)
d) [ ] ∆E = -nF∆G, unde n – numărul ē, F – constanta Faraday
e) [x] ∆G = -nF∆E, unde n – numărul ē, F – constanta Faraday

206. Produsele finale ale lanţului respirator:


a) [ ] H2O2
b) [x] H2O
c) [x] 2 molecule de ATP (la transferul a 2ē şi 2H+ prin intermediul complexului succinat-CoQ reductaza)
d) [x] 3 molecule de ATP (la transferul a 2ē şi 2H+ prin intermediul complexului NADH-CoQ reductaza)
e) [ ] 3 molecule de ATP (la transferul a 2ē şi 2H+ prin intermediul complexului CoQH2-citocrom c
reductaza)

207. Selectaţi agenţii decuplanţi:


a) [ ] rotenona
b) [ ] oligomicina
c) [x] 2,4-dinitrofenolul
d) [ ] monooxidul de carbon
e) [x] acizii graşi

208. Selectaţi inhibitorul ATP-sintazei:


a) [ ] monooxidul de carbon
b) [x] oligomicina
c) [ ] tiroxina
d) [ ] cianurile
e) [ ] 2,4-dinitrofenolul

209. Selectaţi procesele ce au loc în matricea mitocondrială:


a) [x] decarboxilarea oxidativă a piruvatului
b) [x] beta-oxidarea acizilor graşi
c) [ ] lanţul respirator
d) [ ] glicoliza anaerobă
e) [x] biosinteza ADN-lui mitocondrial

210. Selectaţi procesele ce au loc în membrana internă mitocondrială:


a) [ ] decarboxilarea oxidativă a piruvatului
b) [ ] beta-oxidarea acizilor graşi
c) [x] lanţul respirator
d) [ ] glicoliza anaerobă
e) [ ] biosinteza ADN-lui mitocondrial

211. Sistema-navetă glicerol-fosfat:


a) [ ] este un mecanism de transfer al H+ şi ē de la NADH din mitocondrie în citozol
b) [x] în citozol are loc reacţia: dihidroxiaceton-fosfat + NADH+H+ ↔ glicerol-3-fosfat + NAD+
c) [x] glicerol-3-fosfatul străbate membrana internă mitocondrială
d) [ ] în matricea mitocondrială are loc reacţia: glicerol-3-fosfat + NAD+ ↔ dihidroxiaceton-fosfat +
NADH+H+
e) [x] în matricea mitocondrială are loc reacţia: glicerol-3-fosfat + FAD ↔ dihidroxiaceton-fosfat + FADH2

212.Sistema-navetă malat-aspartat (selectaţi reacţia ce are loc în citozol):


a) [x] oxaloacetat + NADH+H+ ↔ malat + NAD+
b) [ ] oxaloacetat + NADPH+H+ ↔ malat + NADP+
c) [ ] oxaloacetat + FADH2 ↔ malat + FADH2
d) [ ] malat + FAD ↔ oxaloacetat + FADH2
e) [ ] malat + NAD+ ↔ oxaloacetat + NADH+H+

213.Sistema-navetă malat-aspartat (selectaţi reacţia ce are loc în matricea mitocondrială):


a) [ ] oxaloacetat + NADH+H+ ↔ malat + NAD+
b) [ ] oxaloacetat + FADH2 ↔ malat + FADH2
c) [x] malat + NAD+ ↔ oxaloacetat + NADH+H+
d) [ ] malat + FAD ↔ oxaloacetat + FADH2
e) [ ] malat + NADP+ ↔ oxaloacetat + NADPH+H+

214.Sistemele de oxido-reducere ale lanţului respirator:


a) [ ] NADH/NAD+ transferă 2H+ şi 2ē
b) [x] FMNH2/FMN transferă 2H+ şi 2ē
c) [ ] CoQH2/CoQ transferă 1H+ şi 2ē
d) [x] citocromii transferă doar elecroni
e) [ ] un citocrom transferă doi electroni

215.Ţesutul adipos brun:


a) [ ] este ţesut specializat în sinteza ATP-lui
b) [x] este ţesut specializat în termogeneză
c) [x] este prezent la animalele în hibernare, la nou-născuţi
d) [ ] conţine puţine mitocondrii
e) [x] mitocondriile din ţesutul adipos brun conţin termogenina (proteine decuplante)

216.Transferul echivalenţilor reducători în lanţul respirator (LR):


a) [ ] toate sistemele de oxido-reducere ale LR transferă şi H+ şi ē
b) [ ] toate sistemele de oxido-reducere ale LR transferă doar ē
c) [ ] toate sistemele de oxido-reducere ale LR transferă doar H+
d) [x] unele sisteme de oxido-reducere ale LR transferă şi H+ şi ē, altele doar ē
e) [ ] unele sisteme de oxido-reducere ale LR transferă şi H+

217.Transportul echivalenţilor reducători prin membrana internă mitocondrială:


a) [ ] membrana internă mitocondrială este permeabilă pentru NAD+ şi NADH
b) [x] H+ şi ē de la NADH sunt transportaţi prin membrana internă mitocondrială de sistema-navetă glicerol-
fosfat
c) [x] H+ şi ē de la NADH sunt transportaţi prin membrana internă mitocondrială de sistema-navetă malat-
aspartat
d) [ ] H+ şi ē de la NADH sunt transportaţi prin membrana internă mitocondrială de către citrat
e) [ ] H+ şi ē de la NADH sunt transportaţi prin membrana internă mitocondrială de către carnitină

218.Utilizarea energiei libere (∆G) din lanţul respirator:


a) [ ] toată ∆G este utilizată pentru sinteza ATP-lui
b) [x] aproximativ 40% ∆G este utilizată pentru sinteza ATP-lui
c) [x] aproximativ 60% ∆G este utilizată pentru termogeneză
d) [ ] decuplanţii lanţului respirator micsoreaza termogeneza
e) [ ] inhibitorii lanţului respirator măresc termogeneza

219.Absorbţia glucozei:
a) [x] necesită Na+
b) [ ] necesită Ca2+
c) [x] necesită enzima Na+,K+-ATP-aza
d) [ ] implică antiportul glucozei şi al ionilor de sodiu
e) [ ] implică simportul ionilor de sodiu şi de potasiu

220. Afirmaţii corecte referitor la glucide:


a) [x] lactoza se conţine în laptele mamiferelor
b) [ ] prin hidroliza lactozei se obţin 2 molecule de alfa-galactoză
c) [x] ambele hexoze din lactoză sunt în formă furanozică
d) [ ] zaharoza este principalul glucid din sânge
e) [ ] zaharoza este alcătuită din 2 molecule de alfa-glucoză

221.Afirmatii corecte referitor la glicogenoliza (reacţia catalizată de enzima glicogen fosforilaza):


a) [ ] glicogen n glucoze + H2O → glicogen n-1 glucoze + glucoza
b) [x] glicogen n glucoze + H3PO4 → glicogen n-1 glucoze + glucozo-1-fosfat
c) [ ] glicogen n glucoze + H3PO4 → glicogen n-1 glucoze + glucozo-6-fosfat
d) [x] glicogen fosforilaza scindează legăturile alfa-1,4-glicozidice
e) [ ] glicogen fosforilaza scindează legăturile alfa-1,6-glicozidice

222. Digestia glucidelor-afirmatiile corecte:


a) [x] amilaza salivară şi cea pancreatică scindează legăturile α-1,4-glicozidice din polizaharide
b) [ ] sub acţiunea amilazelor din amidon se obţine fructoza
c) [ ] amilaza salivară scindează amidonul până la glucoză
d) [ ] dizaharidazele nu posedă specificitate de substrat
e) [x] celuloza nu este scindată de amilaza pancreatică

223. Formarea legăturilor 1,6-glicozidice din glicogen (glicogenogeneza):


a) [ ] este catalizată de enzima glicogen sintaza
b) [ ] este catalizată de enzima fosfoglucomutaza
c) [x] este catalizată de enzima de ramificare
d) [x] enzima ce catalizează procesul are activitate amilo-1,4-1,6-transglicozidazică
e) [ ] enzima ce catalizează procesul are activitate 1,6-glicozidazică

224.Glicogen fosforilaza-selectati afirmatiile corecte:


a) [x] este enzima reglatoare a glicogenolizei
b) [ ] este reglată doar prin fosforilare-defosforilare
c) [x] forma activă este cea fosforilată
d) [ ] scindează atât legăturile alfa-1,4-glicozidice, cât şi legăturile alfa-1,6-glicozidice din glicogen
e) [ ] este activată de ATP

225. Glicogen sintaza:


a) [ ] este enzima reglatoare a glicogenolizei
b) [x] este reglată prin fosforilare-defosforilare
c) [ ] forma activă este cea fosforilată
d) [ ] formează atât legăturile alfa-1,4-glicozidice, cât şi legăturile alfa-1,6-glicozidice din glicogen
e) [x] necesită prezenţa unui fragment mic de glicogen-primer pentru initierea sintezei

226.Glicogenogeneza (selectaţi reacţiile procesului):


a) [ ] glucoza + ATP → glucozo-1-fosfat + ADP
b) [x] glucoza + ATP → glucozo-6-fosfat + ADP
c) [ ] glicozo-1-fosfat → glucozo-6-fosfat
d) [x] glucozo-1-fosfat +UTP → UDP-glucoza + H4P2O7
e) [ ] glucozo-6-fosfat +UTP → UDP-glucoza + H4P2O7

227.Glicogenogeneza:
a) [ ] este sinteza glucozei
b) [x] este sinteza glicogenului
c) [ ] decurge intens în toate ţesuturile
d) [x] decurge intens postprandial
e) [ ] se activează în situaţii de stres, inaniţie

228. Glicogenoliza:
a) [x] este scindarea glicogenului
b) [ ] este scindarea glucozei
c) [ ] este un proces strict hidrolitic
d) [ ] decurge intens postprandial
e) [x] se activează în situaţii de stres, inaniţie

229. Glicogenozele:
a) [x] sunt determinate de deficienţe ereditare ale enzimelor implicate în metabolismul glicogenului
b) [x] se caracterizează prin depuneri masive de glicogen în diferite ţesuturi
c) [ ] în toate tipurile de glicogenoze glicogenul se depozitează doar în ficat
d) [ ] în toate tipurile de glicogenoze structura glicogenului este normală
e) [ ] pot fi tratate prin excluderea glucidelor din alimentaţie

230. Glicogenul- selectati afirmatiile corecte:


a) [x] se depozitează în muşchii scheletici
b) [ ] se depozitează în ţesutul adipos
c) [x] se depozitează în ficat
d) [ ] muschii scheletici utilizează depozitele de glicogen pentru menţinerea glicemiei
e) [ ] rezervele de glicogen pot asigura organismul cu energie timp de 15-20 zile
231. Glucozo-6-fosfataza:
a) [x] este enzimă a glicogenolizei
b) [ ] este enzimă a glicogenogenezei
c) [x] este o hidrolază
d) [ ] se activează la o concentraţie înaltă de glucoză
e) [ ] este activată de insulină

232. Glucozo-6-fosfatul (G-6-P) obţinut din glicogen în ficat:


a) [ ] G-6-P este secretat în sânge şi utilizat de ţesuturi pentru energie
b) [x] G-6-P se supune scindării hidrolitice sub acţiunea glucozo-6-fosfatazei
c) [x] glucoza obţinută prin hidroliza G-6-P este secretată în sânge şi utilizată pentru menținerea glicemiei
d) [ ] G-6-P se include în glicogenogeneză în ficat
e) [ ] G-6-P se utilizează ca sursă de energie doar pentru ficat

233. Glucozo-6-fosfatul (G-6-P) obţinut din glicogen în muşchii scheletici:


a) [ ] G-6-P este secretat în sânge şi utilizat de ţesuturi pentru energie
b) [ ] G-6-P se supune în mușchi scindării hidrolitice sub acţiunea glucozo-6-fosfatazei
c) [ ] glucoza obţinută prin hidroliza G-6-P este secretată în sânge şi utilizată pentru menținerea glicemiei
d) [x] G-6-P se include în glicoliză
e) [x] G-6-P se utilizează ca sursă de energie pentru muşchi

234. Homoglicanii:
a) [ ] unitatea structurală a celulozei este maltoza
b) [x] celuloza este o polizaharidă predominantă în regnul vegetal
c) [x] amidonul este alcătuit din alfa-glucoză
d) [ ] glicogenul este alcătuit din beta-glucoză
e) [ ] în structura celulozei predomină legăturile α-1,6-glicozidice

235. Lactoza:
a) [ ] este dizaharidă alcătuită din două molecule de alfa-galactoză
b) [x] monozaharidele constituente sunt piranoze
c) [ ] este unitatea repetitivă a glicogenului
d) [x] posedă proprietăţi reducătoare
e) [ ] nu poate fi sintetizată în celulele umane

236. Maltoza:
a) [x] este dizaharidă cu proprietăţi reducătoare
b) [ ] este monozaharidă cu proprietăţi reducătoare
c) [ ] se obţine sub acţiunea lipazei pancreatice
d) [x] este compusă din 2 molecule de alfa-glucoză
e) [ ] este unitatea repetitivă a celulozei

237.Monozaharidele sunt:
a) [x] compuşi polihidroxicarbonilici
b) [ ] polialcooli
c) [ ] esteri simpli
d) [ ] eteri compuşi
e) [ ] aldehide

238.Referitor la compusul chimic sunt corecte afirmatiile(formule)

239.Referitor la monozaharide sunt corecte afirmaţiile:


a) [ ] se supun hidrolizei
b) [x] unele sunt monomerii amidonului
c) [ ] toate monozaharidele formează semiacetali intramoleculari
d) [x] se clasifică în cetoze şi aldoze
e) [ ] toate monozaharidele au doi anomeri - alfa şi beta

240. Reglarea hormonală a glicogenogenezei:


a) [x] insulina activează glicogenogeneza
b) [ ] adrenalina stimulează glicogenogeneza
c) [x] glucagonul inhibă glicogenogeneza
d) [ ] insulina conduce la fosforilarea glicogen sintazei
e) [ ] defosforilarea glicogen sintazei are loc sub acţiunea adrenalinei, glucagonului

241. Reglarea hormonală a glicogenolizei:


a) [ ] insulina activează glicogenoliza
b) [x] adrenalina stimulează glicogenoliza
c) [ ] glucagonul inhibă glicogenoliza
d) [ ] insulina conduce la fosforilarea glicogen fosforilazei
e) [x] fosforilarea glicogen fosforilazei are loc sub acţiunea adrenalinei, glucagonului

242. Scindarea legăturilor 1,6-glicozidice din glicogen (glicogenoliza):


a) [ ] este catalizată de glucozo-6-fosfataza
b) [ ] este catalizată de glicogen fosforilaza
c) [x] este catalizată de enzima de deramificare
d) [x] enzima ce catalizează procesul are activitate amilo-1,6-1,4-glican transferazică
e) [ ] enzima ce catalizează procesul are activitate 1,4-glicozidazică

243. Selectaţi enzimele glicogenogenezei:


a) [x] glicogen sintaza
b) [ ] glicogen fosforilaza
c) [x] fosfoglucomutaza
d) [ ] glucozo 6 fosfotaza
e) [x] UDP-glucozo-pirofosforilaza

244. Selectaţi enzimele glicogenolizei:


a) [ ] glicogen sintaza
b) [x] glicogen fosforilaza
c) [x] fosfoglucomutaza
d) [ ] glucokinaza
e) [ ] fosfofructokinaza

245.Selectati funcţiile glucidelor:


a) [x] energetică
b) [ ] menţin presiunea oncotică
c) [ ] sunt emulgatori
d) [x] constituenţi ai ţesuturilor de sprijin, ai acizilor nucleici
e) [ ] de transport

246. Selectaţi glucidele ce sunt prezente în organismul uman:


a) [ ] amiloza
b) [x] glucoza
c) [x] glicogenul
d) [x] riboza, dezoxiriboza
e) [ ] amilopectina

247. Zaharoza:
a) [ ] este alcătuită din 2 molecule de alfa-glucoză
b) [x] nu posedă proprietăţi reducătoare
c) [ ] se obţine prin hidroliza amidonului
d) [ ] ambele monozaharide constituente sunt în formă furanozică
e) [x] este hidrolizată de zaharaza intestinală până la alfa-glucopiranoză şi beta-fructofuranoză

248. Care enzimă nu participă la scindarea aerobă a glucozei?


a) [ ] piruvat kinaza
b) [ ] glicerolfosfat dehidrogenaza
c) [x] lactat dehidrogenaza
d) [ ] malat dehidrogenaza
e) [ ] piruvat dehidrogenaza

249. Câte molecule de ATP se obţin la oxidarea completă a unei molecule de glucoza:
a) [x] 38 ATP
b) [x] 44 H2O
c) [ ] 5 CO2
d) [ ] 22 H2O
e) [ ] 44 ATP

250.Câte molecule de ATP se obţin la oxidarea completă a unei molecule de lactat:


a) [ ] 6
b) [x] 18
c) [ ] 15
d) [ ] 36
e) [ ] 3

251. Câte molecule de ATP se obţin la oxidarea completă a unei molecule de piruvat:
a) [ ] 3
b) [ ] 2
c) [x] 15
d) [ ] 30
e) [ ] 6

252.Glicoliza este activată de:


a) [ ] NADH
b) [ ] ATP
c) [ ] glucozo-6-fosfat
d) [x] fructozo-2,6-difosfat
e) [x] AMP, ADP

253.Glicoliza este inhibată de:


a) [ ] NAD+
b) [x] citrat
c) [x] acizii graşi
d) [ ] glucoză
e) [ ] AMP

254. Glicoliza:
a) [ ] are loc doar în ficat şi muşchii scheletici
b) [x] are loc în toate ţesuturile
c) [x] reprezintă scindarea glucozei
d) [ ] reprezintă scindarea glicogenului
e) [ ] atât în condiţii aerobe, cât şi anaerobe produşii finali ai glicolizei sunt CO2 şi H2O

Glicoliza:
a) [ ] toate reacţiile glicolizei sunt reversibile
b) [x] în condiţii anaerobe produsul final al glicolizei este lactatul
c) [ ] în condiţii anaerobe randamentul energetic al glicolizei este 12 ATP
d) [x] în condiţii aerobe produsele finale ale glicolizei sunt CO2 şi H2O
e) [ ] în condiţii aerobe randamentul energetic al glicolizei este 12 ATP

255. Glucokinaza:
a) [ ] este prezentă doar în muschii scheletici
b) [ ] catalizează fosforilarea atât a glucozei, cât şi a altor hexoze
c) [x] duce la formarea de glicozo-6-fosfat
d) [ ] este inhibată de glicozo-6-fosfat
e) [x] este enzimă iductibilă, activată de insulină

256. Gluconeogeneza-selectati afirmatiile corecte:


a) [ ] este sinteza glicogenului din glucoză
b) [x] este sinteza glucozei din surse neglucidice
c) [ ] are loc în toate ţesuturile cu aceeaşi intensitate
d) [x] decurge intens în inaniţie
e) [ ] toate reacţiile gluconeogenezei au loc în sens invers reacţiilor glicolizei

257. Gluconeogeneza din alanină necesită enzimele:


a) [ ] aspartataminotransferaza
b) [x] piruvat carboxilaza
c) [ ] piruvat kinaza
d) [x] fosfoenolpiruvat carboxikinaza
e) [ ] fosfofructokinaza

258. Gluconeogeneza din glicerol necesită enzimele:


a) [x] glicerol kinaza
b) [x] glicerolfosfat dehidrogenaza
c) [ ] piruvat carboxilaza
d) [ ] fosfoenolpiruvat carboxikinaza
e) [x] fructozo-1,6-difosfataza

259.Gluconeogeneza din lactat necesită prezenţa următoarelor enzime:


a) [x] piruvat carboxilaza
b) [x] fructozo-1,6-difosfataza
c) [ ] piruvat kinaza
d) [x] lactat dehidrogenaza
e) [ ] fosfofructokinaza

260.Gluconeogeneza:
a) [x] decurge în sens invers glicolizei cu ocolirea a trei reacţii ireversibile din glicoliză
b) [ ] are loc intens postprandial
c) [x] decurge intens în ficat şi în rinichi
d) [ ] asigură cu glucoză ficatul şi rinichii
e) [x] asigură cu glucoză ţesuturile glucodependente (creierul, eritrocitele)
261. Hexokinaza:
a) [ ] este prezentă doar în ficat
b) [x] catalizează fosforilarea atât a glucozei, cât şi a altor hexoze
c) [x] este o enzima din glicoliza
d) [ ] este activată de glicozo-6-fosfat
e) [ ] posedă specificitate absolută de substrat

262. În glicoliză ATP-ul se formează în reacţiile catalizate de enzimele:


a) [ ] hexokinaza
b) [ ] fosfofructokinaza
c) [x] fosfogliceratkinaza
d) [ ] glucokinaza
e) [x] piruvatkinaza

263.Numiti căile de utilizare a piruvatului:


a) [x] în condiţii aerobe se decarboxilează la acetil-CoA
b) [x] în condiţii anaerobe se reduce la lactat
c) [x] se carboxilează la oxaloacetat
d) [ ] se oxidează în lanţul respirator
e) [ ] nu poate fi utilizat în gluconeogeneză

264. Pentru sinteza unei molecule de glucoză sunt necesare:


a) [x] 2 molecule de piruvat
b) [x] 4 ATP
c) [x] 2 GTP
d) [ ] 6 H3PO4
e) [ ] 6 ADP

265. Piruvat carboxilaza:


a) [ ] este enzimă a glicolizei
b) [x] este enzimă a gluconeogenezei
c) [x] gruparea prostetică a enzimei este biotina
d) [ ] gruparea prostetică a enzimei este tiamin-pirofosfatul
e) [x] este enzimă reglatoare activată de acetil-CoA

266. Produsele finale ale glicolizei anaerobe:


a) [ ] 2 molecule de piruvat
b) [ ] glucoza
c) [x] 2 ATP
d) [x] 2 H2O
e) [x] 2 molecule de lactat

267. Reacția chimică

268. Reglarea activităţii fosfofructokinazei:


a) [x] modulatori pozitivi sunt AMP şi fructozo-2,6-difosfatul
b) [ ] sarcina energetică mică a celulei inhibă activitatea enzimei
c) [ ] NADH şi NADPH sunt principalii activatori ai enzimei
d) [x] citratul şi ATP sunt modulatori negativi
e) [ ] 1,3-difosfogliceratul, fosfoenolpiruvatul sunt activatori ai enzimei

269. Reglarea hormonală a glicolizei:


a) [x] glucagonul inhibă fosfofructokinaza prin micşorarea concentraţiei de fructozo-2,6-difosfat
b) [x] insulina activează enzimele reglatoare ale glicolizei
c) [ ] cortizolul induce sinteza enzimelor reglatoare ale glicolizei
d) [ ] somatotropina stimulează glicoliza
e) [ ] adrenalina stimulează glicoliza hepatică

270. Reglarea hormonală a gluconeogenezei:


a) [x] glucagonul activează enzimele reglatoare ale gluconeogenezei prin fosforilarea lor
b) [x] cortizolul induce sinteza enzimelor reglatoare ale gluconeogenezei
c) [ ] insulina activează gluconeogeneza
d) [x] cortizolul stimulează gluconeogeneza prin aport crescut de aminoacizi din muşchi şi glicerol din ţesutul
adipos
e) [ ] adrenalina inhibă gluconeogeneza

271. Selectaţi compuşii ce servesc substrat pentru gluconeogeneză:


a) [x ] glicerolul
b) [ ] acizii graşi
c) [ ] acetoacetatul
d) [x] lactatul
e) [x] oxaloacetatul

Selectaţi compuşii ce servesc substrat pentru gluconeogeneză:


a) [ ] beta-hidroxibutiratul
b) [x] piruvatul
c) [x] aminoacizii glucoformatori
d) [ ] colesterolul
e) [ ] bazele azotate purinice

272. Selectați enzime comune ale glicolizei şi ale gluconeogenezei:


a) [ ] hexokinaza
b) [x] fosfoglicerat kinaza
c) [ ] fosfoenolpiruvat carboxikinaza
d) [x] fosfoglicerat mutaza
e) [ ] fructozo-1,6-difosfataza

273. Selectaţi enzimele reglatoare ale glicolizei:


a) [ ] piruvatcarboxilaza
b) [ ] fosfoglucoizomeraza
c) [x] hexokinaza
d) [x] fosfofructokinaza
e) [x] piruvatkinaza

274. Selectați reacţia sumară a glicolizei anaerobe:


a) [ ] glucoza + 2ATP + 2H2O → 2 lactat + 2ADP + 2H3PO4
b) [ ] glucoza + 2ATP + 2H3PO4 → 2 lactat + 2ADP + 2H2O
c) [x] glucoza + 2ADP + 2H3PO4 → 2 lactat + 2ATP + 2H2O
d) [ ] glucoza + 2ADP + 2H3PO4 → 2 piruvat + 2ATP + 2H2O
e) [ ] glucoza + 4ADP + 4H3PO4 → 2 piruvat + 4ATP + 4H2O

275. Selectaţi reacţiile de fosforilare la nivel de substrat:


a) [ ] glucoza → glucozo-6-fosfat
b) [x] fosfoenolpiruvat → piruvat
c) [ ] fructozo-6-fosfat → fructozo-1,6-difosfat
d) [x] succinil-CoA → succinat
e) [x] 1,3-difosfoglicerat → 3-fosfoglicerat

276. Afecţiunile însoţite de hiperglicemie:


a) [x] diabetul zaharat
b) [x] tumorile cortexului suprarena
c) [ ] hiperparatiroidia
d) [ ] hipotiroidia
e) [ ] diabetul insipid

277. Calea pentozo-fosfaţilor de oxidare a glucozei:


a) [ ] decurge activ numai în ficat şi eritrocite
b) [ ] decurge activ numai în ţesutul adipos, suprarenale, glandele mamare
c) [x] în etapa oxidativă are loc conversia glucozei în pentoze
d) [x] în etapa neoxidativă are loc conversia pentozelor în hexoze
e) [ ] reacţiile etapei neoxidative sunt ireversibile

278. Efectele insulinei asupra metabolismului glucidic în ficat:


a) [x] activarea glucokinazei
b) [ ] activarea glicogen fosforilazei
c) [x] inhibarea fructozo-1,6-difosfatazei
d) [ ] activarea fosfoenolpiruvat carboxikinazei
e) [ ] inhibarea glicogen sintazei

279. Efectele insulinei asupra metabolismului lipidic:


a) [x] activarea acetil-CoA carboxilazei
b) [x] activarea lipoproteidlipazei
c) [x] inhibarea triglicerid lipazei
d) [ ] inhibarea conversiei glucozei în glicerol
e) [ ] inhibarea sintezei acizilor graşi

280. Efectele insulinei:


a) [x] favorizează utilizarea glucozei în şuntul pentozo-fosfat
b) [x] măreşte cantitatea de NADPH
c) [x] stimulează transportul aminoacizilor în ţesuturi
d) [ ] inhibă sinteza proteinelor
e) [ ] stimulează catabolismul proteinelor

281. Enzimele necesare pentru metabolizarea fructozei în ficat:


a) [ ] hexokinaza
b) [x] fructokinaza
c) [ ] fructozo-1,6-difosfat aldolaza
d) [x] fructozo-1-fosfat aldolaza
e) [x] triozokinaza

282. Enzimele necesare pentru metabolizarea galactozei:


a) [x] galactokinaza
b) [ ] hexokinaza
c) [ ] UDP-galactozo-pirofosforilaza
d) [x] UDP-glucozo-hexozo-1-fosfat uridiltransferaza
e) [x] UDP-glucozo-4-epimeraza
283. Fructozuria esenţială:
a) [ ] este cauzată de deficitul ereditar al hexokinazei
b) [x] este cauzată de deficitul ereditar al fructokinazei
c) [x] are loc acumulare de fructoză
d) [ ] are loc acumulare de fructoză şi fructozo-1-fosfat
e) [ ] se manifestă clinic prin retard mintal

284. Funcţiile căii pentozo-fosfaţilor de oxidare a glucozei:


a) [x] sinteza pentozelor
b) [ ] generarea de NADH
c) [x] generarea de NADPH
d) [ ] generarea de FADH2
e) [ ] formarea pirofosfatului

285. Galactozemia:
a) [ ] este cauzată de deficitul ereditar al hexokinazei
b) [x] este cauzată de deficitul ereditar al galactokinazei
c) [ ] are loc acumulare de galactoză şi galactozo-1-fosfat
d) [x] se manifestă prin cataractă determinată de acumularea galactitolului în cristalin
e) [ ] se manifestă clinic prin retard mintal

286. Hiperglicemia poate fi condiţionată de:


a) [x] stres
b) [x] activarea glicogenolizei
c) [ ] activarea glicolizei
d) [ ] diminuarea gluconeogenezei
e) [ ] hiperinsulinism

287. Hiperglicemia poate fi condiţionată de:


a) [ ] excitarea sistemului nervos parasimpatic
b) [ ] amplificarea glicogenogenezei
c) [ ] adenoamele ţesutului insular al pancreasului
d) [ ] maladia Addison
e) [x] hipercorticism

288. . Hipoglicemia poate fi cauzată de:


a) [ ] stimularea sistemului nervos simpatic
b) [ ] activarea glicogenolizei
c) [x] amplificarea glicolizei
d) [x] hiperinsulinism
e) [ ] activarea gluconeogenezei

289. Insulina provoacă:


a) [ ] diminuarea glicolizei
b) [ ] activarea glicogen fosforilazei
c) [ ] eliberarea acizilor graşi din ţesutul adipos
d) [ ] conversia aminoacizilor în glucoză
e) [x] induce sinteza transportatorilor de glucoză (GLUT)

290. Insulina stimulează:


a) [x] transportul glucozei în ţesuturi
b) [ ] conversia glicerolului în glucoză
c) [ ] glicogenoliza
d) [x] sinteza lipidelor în ficat
e) [ ] gluconeogeneza

291. Intoleranţa la fructoză:


a) [x] este cauzată de deficitul ereditar al fructozo-1-fosfataldolazei
b) [ ] este cauzată de deficitul ereditar al fructozo-1,6-difosfataldolazei
c) [x] se acumulează fructozo-1-fosfat ce inhibă glucozo-6-fosfataza
d) [x] conduce la insuficienţă hepatică, ciroză
e) [x] se manifestă clinic prin crize hipoglicemice

292. Intoleranţa la galactoză:


a) [ ] este cauzată de deficitul ereditar al galactokinazei
b) [x] este cauzată de deficitul ereditar al UDP-glucozo-hexozo-1-fosfat uridiltransferazei
c) [ ] se acumulează doar galactoză
d) [x] se manifestă clinic prin retard mintal
e) [x] se manifestă clinic prin cataractă

293. Intoleranţa la lactoză:


a) [ ] este determinată de deficitul galactokinazei
b) [x] este determinată de deficitul de lactază
c) [x] deficienţa enzimei ce determină intoleranţa la lactoză poate fi moştenită şi dobândită
d) [x] se manifestă prin dureri abdominale, flatulenţă, diaree cronică
e) [ ] se manifestă prin cataractă

294. Metabolismul fructozei în ficat (selectaţi reacţiile):


a) [ ] fructoza + ATP → fructozo-6-fosfat + ADP
b) [x] fructoza + ATP → fructozo-1-fosfat + ADP
c) [ ] fructozo-6-fosfat + ATP → fructozo-1,6-difosfat + ADP
d) [ ] fructozo-1,6-difosfat ↔ gliceraldehid-3-fosfat + dihidroxiacetonfosfat
e) [x] fructozo-1-fosfat ↔ gliceraldehidă + dihidroxiacetonfosfat

295. Metabolismul fructozei în muşchii scheletici (selectaţi reacţiile):


a) [x] fructoza + ATP → fructozo-6-fosfat + ADP
b) [ ] fructoza + ATP → fructozo-1-fosfat + ADP
c) [x] fructozo-6-fosfat + ATP → fructozo-1,6-difosfat + ADP
d) [x ] fructozo-1,6-difosfat ↔ gliceraldehid-3-fosfat + dihidroxiacetonfosfat
e) [ ] fructozo-1-fosfat ↔ gliceraldehidă + dihidroxiacetonfosfat

296. Metabolismul galactozei (selectaţi reacţiile):


a) [x] galactoza + ATP → galactozo-1-fosfat + ADP
b) [ ] galactoza + ATP → galactozo-6-fosfat + ADP
c) [x] galactozo-1-fosfat + UDP-glucoza ↔ UDP-galactoza + glucozo-1-fosfat
d) [ ] galactozo-1-fosfat + UTP ↔ UDP-galactoza + H4P2O7
e) [x] UDP-galactoza ↔UDP-glucoza

297. Produsele finale ale etapei oxidative a şuntului pentozo-fosfat:


a) [ ] ribulozo-5-fosfat
b) [ ] glucozo-6-fosfat
c) [ ] ATP
d) [ ] NADH
e) [x] 2 NADPH

298. Reacţia: Glucozo-6-fosfat + NADP+ → 6-fosfogluconolactonă + NADPH+H+:


a) [ ] este o reacţie din glicoliză
b) [x] este o reacţie din calea pentozo-fosfaţilor de oxidare a glucozei
c) [x] enzima ce catalizează reacţia este glucozo-6-fosfat dehidrogenaza
d) [ ] enzima ce catalizează această reacţie este lactonaza
e) [x] enzima ce catalizează această reacţie este inhibată de NADPH

299. Reglarea hormonală a glicemiei:


a) [x] glucagonul amplifică glicogenoliza
b) [ ] catecolaminele inhibă glicogenoliza
c) [x] cortizolul facilitează gluconeogeneza
d) [ ] somatotropina inhibă gluconeogeneza
e) [ ] cortizolul activează absorbţia glucozei

300. Selectaţi reacţiile etapei oxidative a şuntului pentozo-fosfat:


a) [ ] Glucozo-6-fosfat + NAD+ → 6-fosfogluconolactonă + NADH+H+
b) [x] Glucozo-6-fosfat + NADP+ → 6-fosfogluconolactonă + NADPH+H+
c) [x] 6-fosfogluconolactona + H2O → 6-fosfogluconat
d) [ ] 6-fosfogluconat + NAD+ → ribulozo-5-fosfat + NADH+H+ + CO2
e) [x] 6-fosfogluconat + NADP+ → ribulozo-5-fosfat + NADPH+H+ + CO2

301.Sinteza şi secreţia insulinei

302. Substanţele iniţiale ale şuntului pentozo-fosfat:


a) [ ] FADH2
b) [x] glucozo-6-fosfat
c) [x] 2 NADP+
d) [ ] ATP
e) [ ] ribozo-5-fosfat

303. Şuntul 2,3-difosfogliceratului (selectaţi reacţiile):


a) [x] 1,3-difosfoglicerat → 2,3-difosfoglicerat
b) [ ] 3-fosfoglicerat + ATP → 2,3-difosfoglicerat + ADP
c) [x] 2,3-difosfoglicerat + H2O → 3-fosfoglicerat + H3PO4
d) [ ] 2,3-difosfoglicerat + ADP → 3-fosfoglicerat + ATP
e) [ ] 2,3-difosfoglicerat + H2O→ 2-fosfoglicerat + H3PO4

304. A doua reacţie a beta-oxidării acizilor graşi:


a) [ ] este o dehidratare
b) [ ] este o dehidrogenare
c) [x ] este catalizată de enzima enoil-CoA hidrataza
d) [] este catalizată de enzima acil-CoA hidrataza
e) [ x] produsul reacţiei este beta-hidroxiacil-CoA

305.A treia reacţie a beta-oxidării acizilor graşi este:


a) [ ] hidratarea beta-cetoacil-CoA
b) [ ] dehidratarea beta-hidroxiacil-CoA
c) [ ] reducerea beta-cetoacil-CoA
d) [ ] decarboxilarea acil-CoA
e) [x] dehidrogenarea beta-hidroxiacil-CoA

306. Acizii biliari:


a)[x] sunt derivaţi ai colesterolului
b)[ ] constau din 28 atomi de carbon
c)[ ] se conjugă în ficat cu bilirubina
d)[x] sunt compuşi polari
e)[x] participă la emulsionarea grasimilor

307. Acţiunea enzimelor lipolitice din tractul gastro-intestinal:


a)[x] fosfolipazele (A1, A2, C, D) scindează fosfogliceridele
b)[ ] colesterolesteraza scindează colesterolul liber
c)[ ] ceramidaza scindează sfingozina
d)[ ] lipaza gastrică este activă la adulţi
e)[ ] lipaza pancreatică scindează restul acil din poziţia beta a trigliceridelor .

308.Activarea acizilor graşi (AG) (beta-oxidarea acizilor graşi):


a) [ ] carnitina + ATP + AG → acilcarnitina + ADP
b) [ ] AG + ATP + biotina → acil-AMP + biotin-P
c) [x] AG + ATP + HS-CoA → acil-CoA + AMP + PP
d) [] AG + ATP + HSCOA + H2O → acil-AMP + HSCoA + AMP +2P
e) [ ] coenzima Q + ATP + AG → acil-CoQ +AMP + 2P

309. Activarea acizilor graşi (AG) (beta-oxidarea acizilor graşi):


a)[ x] este prima etapă a oxidării AG în ţesuturi
b)[ ] se petrece în mitocondrii
c)[ ] reacţia este catalizată de acetil-CoA carboxilază
d)[x] reacţia este catalizată de acil-CoA sintetaza
e)[] activarea este o reacţie reversibila

310. Activatorul (1) şi inhibitorul (2) acetil-CoA carboxilazei (enzima reglatoare a sintezei acizilor graşi):
a)[ ] ATP ADP
b)[ ] AMP ATP
c)[ ] malonat AMP
d)[ ] acetoacetat citrat
e)[x] citrat palmitoil-CoA

311. Afirmaţii corecte referitor la corpii cetonici:


a)[x] în inaniţie prelungită creierul utilizează corpi cetonici
b)[ ] nivelul corpilor cetonici se măreşte în fenilcetonurie
c)[ ] concentraţia corpilor cetonici este scazută în diabetul zaharat insulino-dependent
d)[x] în inaniţie corpii cetonici sunt combustibil excelent pentru miocard
e)[ ] concentraţia corpilor cetonici este scazută în boala Hartnup

312. Ateroscleroza:
a)[ ] este cauzată de creştera concentraţiei HDL-colesterolului
b)[x] are loc acumulare de colesterol în macrofage
c)[ ] chilomicronii sunt lipoproteine proaterogene
d)[ ] LDL sunt lipoproteine antiaterogene
e)[x] LDL oxidate favorizează ateroscleroza

313. Beta-hidroxi-beta-metilglutaril-CoA poate fi utilizat pentru:


a)[x] sinteza corpilor cetonici
b)[ ] sinteza aminoacizilor
c)[ ] beta-oxidare
d)[x] sinteza colesterolului
e)[ ] sinteza glucozei
314. Beta-oxidarea acizilor graşi (AG):
a)[x] se desfasoară în matricea mitocondriilor
b)[ ] se oxidează AG liberi
c)[ ] se desfasoară in citozol
d)[x] constă în scindarea completă a acil-CoA până la acetil-CoA
e)[ ] acetil-CoA este produsul final de oxidare a acizilor graşi

315.Beta-oxidarea implică 4 reacţii. Ordinea lor corectă este

316. Biosinteza acizilor graşi:


a)[ ] are loc in mitocondrii
b)[x] enzimele sintezei sunt organizate în complexe polienzimatice
c)[ ] enzimele nu sunt predispuse la asociere
d)[x] în reacţiile de oxido-reducere participă NADPH
e)[ ] ca donator de H se utilizează NADH

317. Biosinteza acizilor graşi:


a)[x] intermediarii sintezei sunt legaţi la gruparea SH a ACP
b)[x] enzimele formează complexul acid gras-sintaza
c)[x] donator activ de unităţi carbonice este restul malonil
d)[ ] ca donator de unităţi carbonice serveste acetil-CoA
e)[ ] sinteza se petrece exclusiv în absenţa CO2

318.Biosinteza colesterolului
a) [ ] are loc numai în ficat
b) [x] necesită NADPH
c) [x] substrat serveşte acetil-CoA
d) [ ] substraturi servesc succinil-CoA şi glicina
e) [ ] viteza sintezei nu depinde de aportul alimentar de colesterol

319.Biosinteza malonil-coA(sinteza acizilor grasi)


a) [x] este o reacţie de carboxilare a CH3-CO-SCoA
b) [ ] ca coenzimă acetil-CoA carboxilaza utilizează vitamina B6
c) [x] carboxilarea necesită ATP şi biotină
d) [ ] ca coenzimă acetil-CoA carboxilaza utilizează vitamina B1
e) [ ] sinteza necesită 2 molecule de ATP
Biosinteza malonil-CoA (sinteza acizilor graşi):
a)[x] este o reacţie de carboxilare a CH3-CO-SCoA
b)[ ] ca coenzimă acetil-CoA carboxilaza utilizează vitamina B6
c)[x] carboxilarea necesită ATP şi biotină
d)[x] în coenzimă vitamina H se fixează de gruparea NH2 a lizinei
e)[ ] sinteza necesită 2 molecule de ATP

320.Biosinteza propriu-zisa a acizilor grasi:


a) [x] începe cu legarea acetilului şi a malonilului la ACP
b) [ ] ambii radicali se leagă la gruparea -SH a cisteinei
c) [ ] în reacţiile de transfer al resturilor acetil şi malonil se utilizează ATP
d) [x] reacţiile sunt catalizate de acetiltransacilaza şi maloniltransacilaza
e) [ ] reacţiile sunt catalizate de acetil-CoA sintază

321.Biosinteza triacil-glicerolului:
a) [ ] are loc exclusiv în ţesutul adipos
b) [ ] se intensifică în inaniţie
c) [ ] se amplifică în diabetul zaharat tipul I
d) [x] este activată de insulină
e) [x] depozitarea trigliceridelor în ţesutul adipos este nelimitată

322.Calcitriol: )
a) [ ] este vitamina D de origine vegetală
b) [x] se sintetizează prin două hidroxilări consecutive în ficat şi în rinichi din colecalciferol
c) [x] contribuie la reglarea calcemiei şi a fosfatemiei
d) [ ] inhibă biosinteza proteinei ce asigură absorbţia Ca2+ din intestin
e) [ ] acţionează prin AMPc

323 Care din acizii graşi enumeraţi posedă cea mai mică temperatură de topire?
a)[ ] stearic (С18)
b)[x] arahidonic (С20:4)
c)[] nervonic (С24:1)
d)[ ] palmitic (С16)
e) [] oleic (С18:1)

324. Care din acizii graşi enumeraţi posedă cea mai mică temperatură de topire?
a)[ ] lignoceric(C24)
b)[ ] miristic (C14)
c)[x] butiric (C4)
d)[] caprilic (C8)
e)[ ] lauric (C12)

325. Care din compuşii de mai jos au caracter acid?


a)[ ] lecitinele
b)[ ] cefalinele
c)[x] fosfatidilserina
d)[ ] trigliceridele
e)[ ] cerebrozidele

326.Catabolismul chilomicronilor:
a) [x] resturile chilomicronice se supun hidrolizei în hepatocite
b) [ ] lipoproteinlipaza este activată de apoB
c) [x] sunt hidrolizaţi de lipoproteinlipaza
d) [x] lipoproteinlipaza este activată de insulină
e) [ ] sunt hidrolizaţi de trigliceridlipaza hormon sensibilă

327Catabolismul VLDL
a) [x] sunt degradate de lipoproteinlipază
b) [ ] prin pierderea de colesterol se transformă în LDL
c) [ ] insulina inhibă catabolismul VLDL
d) [x] se transformă în plasmă în LDL prin acumulare de colesterol
e) [ ] sunt degradate de lecitincolesterolacil transferază

328. Câte spire parcurge (1), câte molecule de acetil-CoA (2) şi câte molecule de ATP (3) se formează la
oxidarea completă a acidului palmitic (C16):
a) [ ] 6 8 131
b) [] 6 7 114
c) [x] 7 8 130
d) [ ] 5 6 121
e) [ ] 8 9 143
329.Cerebrozidele
a) [x] se află în cantităţi mari în substanţa albă a creierului
b) [ ] nu conţine sfingozină
c) [x] rezultă din unirea ceramidei cu beta-galactoza sau beta-glucoza
d) [ ] conţin oligozaharide
e) [x] din ele se formează sulfatidele

330. Cetonemia:
a)[x] poate apărea în inaniţie
b)[ ] poate fi generată de o dietă săracă in lipide
c)[ ] este determinată de o raţie bogată în glucide
d)[x] este cauzată de sinteza sporită a corpilor cetonici în ficat
e)[ ] este determinată de utilizarea intensă a corpilor cetonici în ţesuturi

331.Chilomicronii:
a) [ ] se sintetizează în ficat
b) [ ] se secretă din intestin direct în sînge
c) [x] apoproteina de bază este apo B48
d) [ ] lipidul predominant este colesterolul
e) [x] transportă trigliceridele exogene

332.Componentele lipidice ale membrane celulare


a) [ ] glicolipidele, triacilglicerolii, esterii colesterolului
b) [ ] prostaglandinele, acizii graşi liberi, ceridele
c) [x] fosfogliceridele, sfingomielinele, gangliozidele, cerebrozidele şi colesterolul
d) [ ] glicolipidele, fosfolipidele, esterii colesterolului
e) [ ] ceridele, sulfatidele, acizii graşi liberi

333.Corpii cetonici sunt urmatorii compusi


a) [ ] acetona, acidul acetic, acidul beta-hidroxibutiric
b) [ ] acidul acetoacetic, acidul valerianic, acidul lactic
c) [ ] acidul beta-hidroxibutiric, acidul piruvic, acidul malic
d) [x] acetona, acidul acetoacetic, acidul beta-hidroxibutiric
e) [ ] acidul beta-aminobutiric, acidul fumaric, acidul acetic

334.Deosebire oxidare si biosinteza acizilor grasi:


a) [ ] sinteza acizilor graşi are loc în mitocondrii, iar oxidarea - în citozol
b) [x] la sinteza acizilor graşi intermediarii sunt legaţi de ACP, iar la oxidare - cu HSCoA
c) [x] la oxidare se utilizează NAD+ şi FAD, la sinteză - NADPH
d) [ ] enzimele beta-oxidării sunt asociate în complex polienzimatic, iar enzimele sintezei - nu
e) [x] la sinteză participă restul malonil, iar la beta-oxidare – nu

335.Digestia lipidelor alimentare la adulti:


a) [ ] are loc în stomac
b) [x] are loc în duoden
c) [ ] enzimele lipolitice sunt de origine biliară
d) [ ] bila şi sucul pancreatic conţin fosfaţi ce neutralizează HCl al sucului gastric
e) [x] se digeră doar lipidele emulsionate

336.Donatori de echivalenti reducatori in sinteza acizilor-grasi serveste NADPH generat in:


a) [ ] ciclul acizilor tricarboxilici
b) [ ] glicoliză
c) [x] reacţia catalizată de enzima malică
d) [ ] oxidarea acidului glucuronic
e) [x] calea pentozo-fosfat de oxidare a glucozei

337.Enzima(1)si produsii transformarii (2)enoil-ACP(biosinteza propriu-zisa a acizilor grasi)


a) [ ] enoil-ACP hidrataza butiril-ACP + FAD
b) [ ] enoil-ACP hidrolaza acetoacetil-ACP + FADH2
c) [ ] enoil-ACP ehidrogenaza hidroxibutiril-ACP + NADP+
d) [ ] enoil-ACP dehidrataza cetoacil-ACP + NADPH
e) [x] enoil-ACP reductaza acil-ACP + NADP+

338.Enzimele implicate in transportul Acetil Co-A in mitocondrii si citozol


a) [ ] transportul este activ
b) [x] este realizat de sistemul-navetă al citratului
c) [ ] pentru transport se utilizează GTP
d) [x] este însoţit de generarea NADPH necesar pentru biosinteza acizilor graşi (malic enzima)
e) [ ] la transport participă enzima acetil-CoA carboxilaza

339) Fosfatidilcholina şi fosfatidiletanolamina:


a)[ ] sunt reprezentanţi ai ceridelor
b)[x] sunt componenţii principali ai membranelor celulare
c)[ ] prezintă o rezervă de energie
d)[x] sunt derivaţi ai acidului fosfatidic
e)[ ] se deosebesc după sarcina electrică

340.Fostidilinozitolii
a) [ ] sunt precursorii vitaminelor liposolubile
b) [x] sunt precursori ai mesagerilor secunzi: inozitolfosfaţi şi diacilgliceroli
c) [ ] sunt precursori ai mesagerilor secunzi: inozitolfosfaţi şi triacilgliceroli
d) [ ] inozitolul este un compus azotat şi poate fi fosforilat
e) [x] inozitolul este un polialcool ciclic şi poate fi fosforilat

341.Functiiile lipidelor
a) [x] energetică
b) [x] izolatoare
c) [ ] catalitică
d) [x] structurală
e) [ ] contractilă
[ x] Protectoare;
[x ] Transportatoare.

342.Gangliozidele.
a) [ ] conţin câteva resturi de glicerol
b) [x] conţin acid N-acetilneuraminic (NANA)
c) [ ] oligozaharidul este prezentat numai de glucoză
d) [ ] conţin şi resturi sulfat legate de galactoză
e) [ ] se conţin pe suprafaţa internă a membranelor
[x] Posedă caracter pronunţat acid;

343.Glicerofosfolipidele
a) [ ] sunt insolubile în solvenţi organici
b) [ ] sunt esterii glicerolului şi ai acizilor graşi
c) [x] sunt derivaţi ai acidului fosfatidic
d) [ ] reprezintă o formă de stocare a energiei
e) [x] sunt componentele membranelor biologice

a) [x ] Sunt solubile în solvenţii nepolari;


b) [x ] Au o zonă lipsită de polaritate;
c) [x ] Au o zonă ionizantă;
d) [x ] Posedă un atom C asimetric;
e) [] Сomponent obligatoriu este cholina;

344.Glicerol-3-fosfat se formeaza
a) [ ] prin fosforilarea glicerolului sub acţiunea enzimei glicerol fosforilaza
b) [x] prin fosforilarea glicerolului sub acţiunea enzimei glicerol kinaza
c) [x] prin reducerea dihidroxiaceton-fosfatului
d) [ ] prin reducerea gliceraldehid-3-fosfatului
e) [ ] în ţesutul adipos - se obţine exclusiv prin fosforilarea glicerolului

345.Glicolipidele
a) [x] reprezintă ceramida legată de mono- sau oligozaharide
b) [ ] gangliozidele conţin unul sau mai multe resturi de acid sulfuric
c) [ ] gangliozidele sunt glicerofosfolipide
d) [ ] gangliozidele conţin acid fosfatidic
e) [ ] gangliozidele conţin cardiolipină, acid N-acetilneuraminic

346.Glucidele membranelor biologice


a) [x] prezentate masiv pe suprafeţele ce nu contactează cu citoplasma
b) [x] fixate covalent de lipide sau proteine
c) [ ] aranjate izolat fără a forma catene oligo- sau polizaharidice
d) [ ] responsabile de permeabilitatea membranei
e) [x] responsabile de comunicarea intercelulară

347.HDL:
a) [x] sunt sintetizate si secretate de hepatocite şi enterocite
b) [x] transportă colesterolul de la ţesuturi spre ficat
c) [ ] transportă colesterolul spre tesuturile extrahepatice
d) [ ] sunt lipoproteine proaterogene
e) [ ] subiecţii cu HDL majorat prezintă un risc aterogen înalt

348.In procesul de biosinteza a triacilglicerolilor acidului fosfatidic


a) [ ] se acilează sub acţiunea transacilazei şi se transformă în triglicerid
b) [ ] se fosforilează sub acţiunea kinazei şi se transformă în lecitină
c) [x] se hidrolizează sub acţiunea fosfatazei şi se transformă în diglicerid
d) [ ] se esterifică sub acţiunea esterazei şi se transformă in diacilglicerol
e) [ ] pierde acidul gras din poziţia II şi se transformă în lizolecitina

349.In celulele si tesuturile omului predomina urmatorii acizi grasi:


a) [ ] caprinic
b) [ ] caproic
c) [x] oleic
d) [x] palmitic
e) [x] stearic

350.In rezultatult unei spire de beta-oxidare,acizii grasi sufera urmatoarele modificari:


a) [x] se oxidează
b) [ ] se reduc
c) [ ] se scurtează cu 4 atomi de carbon
d) [x] se scurtează cu 2 atomi de carbon
e) [x] se formează o moleculă de acetil-CoA

351.Indicati compusul initial in sinteza acizilor grasi(1) si forma sa de transport din mitocondrie in citozol(2)
a) [ ] butiril-CoA citrat
b) [ ] hidroxibutirat carnitină
c) [ ] acidul fumaric oxaloacetat
d) [ ] acetil-CoA aspartat
e) [x] acetil-CoA citrat

352.Intermediatorul comun in sinteza trigliceridelor si a fosfatidelor:


a) [ ] monoglicerid
b) [ ] UDP-diglicerid
c) [x] acidul fosfatidic
d) [ ] CDP-diglicerid
e) [ ] acidul fosforic

353.La eicosanoizi se refera:


a) [x] tromboxanii
b) [ ] endotelinele
c) [ ] endorfinele
d) [x] prostaciclinele
e) [x] leucotrienele

354.LDL
a) [x] contin apoB100
b) [ ] procentul colesterolului este foarte mic
c) [ ] se formează în plasmă din chilomicroni
d) [ ] se sintetizează în enterocite
e) [x] transportă colesterolul spre tesuturi

355.Lecitinele si cefalinele:
a) [x] sunt derivaţi ai acidului fosfatidic
b) [x] sunt lipide structurale
c) [ ] sunt derivaţi ai sfingozinei
d) [ ] sunt grasimi neutre
356.Lipidele sunt component indispensabile pentru viata deoarece:
a) [x] asigură aprovizionarea cu acizi graşi esenţiali
b) [x] asigură absorbţia vitaminelor liposolubile
c) [ ] servesc ca sursă de substanţe proteice
d) [ ] participă la sinteza nucleotidelor
e) [ ] sunt sursă de intermediari pentru sinteza bilirubinei

357.Lipidele sunt:
a) [ ] substanţe organice solubile în apă
b) [ ] substanţe neorganice solubile în apă
c) [x] substanţe organice solubile în solvenţi organici
d) [ ] omogene după structură
e) [x] substanţe organice insolubile în apă

358.Mecanismele de absorbtie ale lipidelor in tractul gastrointestinal


a) [x] acizii graşi cu catenă scurtă şi glicerolul - prin difuzie simplă
b) [ ] acizii graşi cu catenă lungă şi 2-monogliceridele - prin transport activ
c) [x] acizii graşi cu catenă lungă, 2-monogliceride, colesterolul - prin difuzie micelară
d) [ ] acizii graşi cu catenă lungă, 2-monogliceride, colesterolul - prin difuzie facilitată
e) [ ] acidul fosfatidic - prin transport pasiv

359.Metabolismul vit D
a) [x] se sintetizează în piele sub acţiunea razelor ultraviolete
b) [ ] forma activă a vitaminei D este colecalciferolul
c) [x] forma activă este calcitriolul
d) [ ] calcitriolul se sintetizează în piele prin hidroxilarea colesterolului
e) [ ] formarea calcitriolului este inhibată de hormonii tiroidieni

360.Obezitatea
a) [ ] se caracterizează prin acumulare excesivă de fosfolipide în ţesutul adipos
b) [ ] este cauzată de hiperinsulinism
c) [x] activitatea enzimei trigliceridlipaza este scăzută
d) [x] predispune la boli cardiovasculare, diabet zaharat tipul II
e) [ ] este prezentă în hipertiroidie

361.Oxidarea acizilor grasi polinesaturati necesita:


a) [x] prezenţa cis-Δ3-trans-Δ2-enoil-CoA-izomerazei
b) [ ] prezenţa trano moleculă de FAD suplimentară
c) [ ] o moleculă de HSCoA suplimentară
d) [ ] o moleculă de NAD+ suplimentară
e) [ ] randamentul energetic este acelaşi ca şi la oxidarea acizilor graşi saturaţi

362. Pentru organismul uman sunt esentiali urmatorii aminoacizi


a) [ ] lignoсeric
b) [ ] oleic
c) [ ] palmitoleic
d) [x] linolenic
e) [x] linoleic

363.Precursorul eicosanoizilor
a) [ ] acidul arahic
b) [x] acidul arahidonic
c) [ ] acidul linolenic
d) [ ] acidul fosfatidic
e) [ ] acidul behenic

364.Prima spira de sinteza a acizilor grasi saturati cu un numar par de atomi de carbon
a) [ ] foloseşte 2 molecule de malonil-ACP
b) [x] utilizează 2 molecule de NADPH
c) [x] finalizează cu formarea butiril-ACP
d) [ ] finalizează cu formarea unui compus alcătuit din 5 atomi de carbon
e) [ ] utilizează 2 molecule de FAD

365.Produsii dehidrogenarii acil CoA(primei reactii a beta-oxidarii) sunt:


a) [ ] acil-CoA + NADH + H+
b) [x] trans-enoil-CoA + FADH2
c) [ ] cetoacil-CoA + FADH2
d) [ ] hidroxiacil-CoA + NADPH + H+
e) [ ] trans-enoil-CoA + NADH + H+

366.Produsii reactiei a 3-a a beta oxidarii si enzima ce catalizeaza aceasta reactive


a) [ ] beta-hidroxiacil-CoA + NADH betahidroxiacil-CoA dehidrogenaza
b) [ ] trans-enoil-CoA + H2O transacilaza
c) [x] beta-cetoacil-CoA + NADH + H+ hidroxiacil-CoA dehidrogenaza
d) [ ] beta-oxoacil-CoA + FADH2, hidroxiacil-CoA dehidrogenaza
e) [ ] tioacil-CoA + NADH + H+ tioesteraza

367.Produsul reactiei a 2-a a beta oxidarii acizilor grasi:


a) [ ] este o dehidratare
b) [ ] este o dehidrogenare
c) [x] este catalizată de enzima enoil-CoA hidrataza
d) [ ] este catalizată de enzima acil-CoA hidrataza
e) [x] produsul reacţiei este beta-hidroxiacil-CoA

368.Proprietatile membranelor biologice:


a) [ ] simetria
b) [x] fluiditatea
c) [x] asimetria
d) [ ] imobilitatea componentelor
e) [ ] monostratul lipidic

369.Proteinele membranelor biologice:


a) [x] pot fi superficiale, semiintegrale sau integrale
b) [x] formează legături atât cu lipidele, cât şi cu glucidele membranare
c) [ ] posedă numai capacitate de mişcare laterală
d) [x] îndeplinesc funcţiile de transport transmembranar, recepţie, comunicare intercelulară, antigenică
e) [ ] sunt precursori ai mesagerilor secunzi hormonali:AMPc; GMPc, Ca 2+

370.Reactia de reducere a beta-cetoacil-ACP(biosinteza propriu zisa a acizilor grasi)


a) [x] ca donator de hidrogeni se utilizează NADPH
b) [ ] beta-cetoacil-ACP este transformat în enoil-ACP
c) [x] beta-cetoacil-ACP este redus la beta-hidroxiacil-ACP
d) [ ] beta-cetoacil-ACP este transformat în acil-ACP
e) [ ] ca donator de hidrogeni se utilizează NADH

371. Reactia de sinteza a beta-cetoacil – ACP (biosinteza propriu-zisa a acizilor grasi)


a) [x] ca donator de hidrogeni se utilizează NADPH
b) [ ] beta-cetoacil-ACP este transformat în enoil-ACP
c) [x] beta-cetoacil-ACP este redus la beta-hidroxiacil-ACP
d) [ ] beta-cetoacil-ACP este transformat în acil-ACP
e) [ ] ca donator de hidrogeni se utilizează NADH

372.Reacţia reglatoare în sinteza colesterolului este:


a) [ ] generarea acetoacetil-CoA
b) [ ] formarea beta-hidroxi-beta-metilglutaril-CoA (HMG-CoA)
c) [ ] ciclizarea scualenului
d) [ ] formarea 5-pirofosfomevalonatului
e) [x] sinteza acidului mevalonic din HMG-CoA

373. Referitor la compusul chimic prezentat sunt corecte afirmatiile:


374. Referitor la compusul prezentat sunt corecte afirmatiile:

375. Reglarea biosintezei colesterolului:


a) [ ] enzima reglatoare este beta-hidroxi-beta-metilglutaril-CoA-sintaza
b) [x] enzima reglatoare este beta-hidroxi-beta-metilglutaril-CoA-reductaza
c) [ ] enzima reglatoare este activată de colesterol şi de acidul mevalonic
d) [x] insulina activează enzima reglatoare prin defosforilarea ei
e) [ ] insulina activează enzima reglatoare prin fosforilarea ei

376. Scindarea completă a triacilgliceridelor în tractul gastro-intestinal necesită:


a) [x] lipazele pancreatice şi intestinale
b) [ ] lipoproteinlipaza
c) [ ] fosfolipazele A2, B, C, D
d) [ ] lipaza gastrică
e) [ ] colesterolesteraza

377. Selectati a 4-a reactie a beta-oxidarii si enzima ce catalizeaza aceasta reactie:


378 . Selectati produsele de hidroliza ale TAG alimentare:

379. Sfingomielinele conţin:


a) [ ] sfingozină, acid gras, glucoză, acid fosforic
b) [ ] etanolamină, acid gras, ceramidă, acid fosforic
c) [ ] polialcool ciclic, ceramida
d) [x] ceramidă, acid fosforic, colină
e) [ ] acid fosfatidic, cholină, glicerol

380. Sintaza acizilor graşi:


a) [x] este un complex multienzimatic
b) [x] catalizează reacţiile sintezei acizilor graşi, cu excepţia formării malonil-CoA
c) [x] conţine proteina purtătoare de acil (ACP)
d) [ ] reprezintă un tetramer enzimatic
e) [ ] conţine două grupări -OH la care se leagă intermediarii biosintezei

381. Sinteza fosfatidilcolinei din fosfatidiletanolamină (sinteza de novo a fosfogliceridelor):


a) [x] fosfatidilcolina se obţine prin transmetilarea fosfatidiletanolaminei
b) [ ] fosfatidilcolina se obţine prin carboxilarea fosfatidiletanolaminei
c) [ ] fosfatidilcolina se obţine prin decarboxilarea fosfatidiletanolaminei
d) [ ] ca cofactor serveşte derivatul vitaminei B6
e) [x] în reacţie participă S-adenozilmetionina

382 Sinteza fosfatidiletanolaminei din fosfatidilserină (sinteza de novo a fosfogliceridelor):


a) [ ] fosfatidiletanolamina se obţine prin transmetilarea fosfatidilserinei
b) [ ] fosfatidiletanolamina se obţine prin carboxilarea fosfatidilserinei
c) [x] fosfatidiletanolamina se obţine prin decarboxilarea fosfatidilserinei
d) [x] enzima este o decarboxilază
e) [ ] enzima este o carboxilază

383. Sinteza de novo a fosfogliceridelor:


a) [ ] serina interacţionează cu acidul fosfatidic, formând fosfatidilserină
b) [ ] serina se activează, formând CDP-serină
c) [ ] CDP-serina interacţionează cu acidul fosfatidic, formând fosfatidilserină
d) [x] acidul fosfatidic se activează, formând CDP-diglicerid
e) [x] CDP-digliceridul interacţionează cu serina, formând fosfatidilserină

384. Sinteza unei molecule de acid palmitic necesită:


a) [ ] 8 acetil-CoA + 7ATP + malonil-CoA
b) [ ] 7 acetil-CoA + 7ATP + 7CO2 + 7H+
c) [ ] 8 acetil-CoA + 7 NADPH + 7H+ + 7CO2
d) [ ] 8 acetil-CoA + 14 NADPH + 7H+
e) [x] acetil-CoA + 14 NADPH + 14H+ + 7 malonil-CoA

385. Soarta produselor digestiei lipidelor absorbite în intestin:


a) [ ] sunt eliminate în sînge în sistemul venei porta
b) [ ] sunt eliminate în sînge la nivelul venelor hemoroidale
c) [x] se includ în resinteza lipidelor complexe în enterocite
d) [ ] se includ în resinteza lipidelor complexe în intestinul gros
e) [x] lipidele resintetizate interacţionează cu apoproteinele şi formează chilomicronii

386. Sursa de grupare metil pentru sinteza de novo a fosfatidilcolinei:


a) [ ] serina
b) [ ] cisteina
c) [x] S-adenozilmetionina
d) [ ] S-adenozilhomocisteina
e) [ ] tetrahidrofolatul

387. Transformarea acil-CoA (prima reacţie a beta-oxidarii acizilor graşi):


a) [ ] are loc decarboxilarea substratului
b) [ ] are loc hidratarea substratului
c) [ ] este catalizată de enzima acil-CoA dehidrogenaza NAD+-dependentă
d) [x] este catalizată de enzima acil-CoA dehidrogenaza FAD-dependentă
e) [ ] are loc dehidratarea substratului

388. Transportul acetil-CoA din mitocondrie în citozol (biosinteza acizilor graşi):


a) [ ] transportul este activ
b) [x] este realizat de sistemul-navetă al citratului
c) [ ] pentru transport se utilizează GTP
d) [x] este însoţit de generarea NADPH necesar pentru biosinteza acizilor graşi (malic enzima)
e) [ ] la transport participă enzima acetil-CoA carboxilaza

389 Transportul acizilor graşi (AG) din citoplasmă în mitocondrii în procesul beta-oxidării:
a) [ ] necesită energie
b) [x] în proces participă carnitin-acil-transferazele I şi II
c) [x] sistemul-navetă transportă numai AG activaţi
d) [ ] AG pot fi transportaţi numai în stare liberă
e) [ ] AG sunt transportaţi de malic enzimă

390. Utilizarea acetil-CoA:


a) [x] se oxidează în ciclul Krebs
b) [ ] se utilizează pentru sinteza aminoacizilor
c) [x] se utilizează pentru sinteza acizior graşi
d) [ ] se include în gluconeogeneză
e) [x] se utilizează în cetogeneză

391. Utilizarea corpilor cetonici în ţesuturi


a) [ ] sunt utilizaţi doar de ficat
b) [x] sunt utilizaţi eficient de miocard, creier, muşchii scheletici ca sursă de energie
c) [x] necesită prezenţa oxaloacetatului
d) [ ] pot fi convertiţi în piruvat, apoi în glucoză
e) [x] acumularea lor conduce la cetoacidoză

392 Vitamina A:
a) [ ] include α-, β-, γ- şi δ-tocoferolii
b) [x] include retinolul, retinalul şi acidul retinoic
c) [ ] retinolul întră în componenţa rodopsinei
d) [x] are acţiune antioxidantă
e) [ ] se depozitează în ţesutul muscular

393 Vitamina D:
a) [ ] nu se sintetizează în organismul uman
b) [x] poate fi atât de origine animală, cât şi de origine vegetală
c) [ ] este derivat al glicerolului
d) [x] se poate depozita în organismul omului (ficat)
e) [ ] colecalciferolul este de origine vegetală

394. Vitamina E:
a) [x] include α-, β-, γ- şi δ-tocoferolii
b) [ ] include retinolul, retinalul şi acidul retinoic
c) [x] favorizează fertilitatea
d) [x] este cel mai potent antioxidant neenzimatic natural
e) [ ] se depozitează în cantităţi mari în ţesutul osos

395. Vitamina K:
a) [ ] vicasolul este forma vegetală a vitaminei K
b) [x] tratamentul cu antibiotice provoacă hipovitaminoza K
c) [x] posedă acţiune antihemoragică
d) [ ] posedă acţiune anticoagulantă
e) [x] este coenzimă a carboxilazei acidului glutamic din componenţa factorilor coagulării II, VII, IX şi X

396 Vitaminele liposolubile:


a) [ ] includ acidul ascorbic, biotina, acidul folic, acidul pantotenic
b) [x] includ vitaminele A,E, K şi D
c) [ ] nu se depozitează în organismul uman
d) [ ] se acumulează în ţesutul muscular
e) [x] sunt derivaţi ai izoprenului

397 VLDL:
a) [x] apoproteina principală este apoB100
b) [ ] transportă trigliceridele exogene
c) [ ] sunt sintetizate în enterocitele intestinale
d) [x] transportă trigliceridele sintetizate în ficat din excesul de glucide
e) [ ] au rol antiaterogen

398. Selectati lipidele amfipatice:


399. Selectati lipidele cu rol structural
400. Selectati lipidele de rezerva:
401. Selectati lipidele hidrofobe:
402. Selectati lipidele nepolare:
403. Selectati lipidele polare:

404 Oxidarea acizilor graşi cu numar impar de atomi de carbon:


a) [ ] în ultimul ciclu de beta-oxidare se obţine o moleculă de butiril-CoA şi una de acetil-CoA
b) [x] oxidarea completă a propionil-CoA necesită vitaminele H şi B12
c) [ ] propionil-CoA se include direct în ciclul Krebs
d) [x] oxidarea completă a propionil-CoA necesită CO2, ATP, Mg2+
e) [x] propionil-CoA se include în ciclul Krebs în formă de succinil-CoA

405. Acidul folic:


a) [ ] este aminoacid
b) [x] este vitamină
c) [ ] este coenzimă
d) [x] constă din pteridină, acid para-aminobenzoic şi acid glutamic
e) [ ] constă din pteridină, acid para-aminobenzoic şi glicină

406 Acidul tetrahidrofolic (THF) este donator şi acceptor de grupări:


a) [ ] acil
b) [x] metil
c) [ ] amino
d) [x] metilen
e) [ ] carboxil

407. Acidul tetrahidrofolic (THF):


a) [ ] este vitamină
b) [x] este cofactor
c) [ ] participă la carboxilarea aminoacizilor
d) [ ] participă la decarboxilarea aminoacizilor
e) [x] participă la transferul grupărilor cu un atom de carbon

Acidul tetrahidrofolic (THF):


a) [x] participă la metabolismul serinei (Ser) şi al glicinei (Gly)
b) [x] Ser + THF ↔ Gly + N5,N10-CH2-THF + H2O
c) [ ] Gly + THF ↔ Ser + N5,N10-CH2-THF + H2O
d) [ ] Ser + THF → NH3 + CO2 + N5,N10-CH2-THF
e) [x] Gly + THF → NH3 + CO2 + N5,N10-CH2-THF

408 Alaninaminotransferaza (ALT):


a) [ ] catalizează reacţia de transaminare dintre glutamină şi piruvat
b) [x] catalizează reacţia de transaminare dintre alanină şi alfa-cetoglutarat
c) [x] activitatea serică a ALT creşte în hepatitele acute şi cronice, hepatopatiile toxice
d) [ ] are valoare diagnostică înaltă în infarctul miocardic
e) [ ] în afecţiunile hepatice activitatea serică a ALT scade

409. Albinismul:
a) [ ] este cauzat de deficienţa ereditară a fenilalaninhidroxilazei
b) [x] este cauzat de deficienţa ereditară a tirozinazei
c) [x] persoanele cu albinism prezintă în risc crescut pentru cancerul de piele
d) [ ] persoanele cu albinism sunt protejate de razele ultraviolete
e) [ ] este însoţit de retard mental

410. Alcaptonuria:
a) [ ] este cauzată de deficienţa ereditară a fenilalaninhidroxilazei
b) [ ] se acumulează fenilpiruvat, fenillactat, fenilacetat
c) [x] este cauzată de deficienţa ereditară a homogentizatdioxigenazei
d) [x] urina se înnegreşte în contact cu aerul datorită prezenţei acidului homogentizinic
e) [x] conduce la artroze

411 Amoniacul se obţine în următoarele procese:


a) [ ] ciclul Krebs
b) [ ] beta-oxidarea acizilor graşi
c) [x] dezaminarea aminoacizilor
d) [ ] glicoliză
e) [x] degradarea nucleotidelor purinice şi pirimidinice

Amoniacul se obţine în următoarele procese:


a) [ ] transaminarea aminoacizilor
b) [x] neutralizarea aminelor biogene
c) [x] putrefacţia aminoacizilor în intestin
d) [ ] gluconeogeneză
e) [ ] oxidarea corpilor cetonici

412. Aspartataminotransferaza (AST):


a) [ ] catalizează reacţia de transaminare dintre glutamină şi oxaloacetat
b) [x] catalizează reacţia de transaminare dintre aspartat şi alfa-cetoglutarat
c) [x] activitatea serică a AST creşte semnificativ în formele grave ale afecţiunilor hepatice
d) [x] în infarctul miocardic activitatea serică a AST atinge valori maximale în 24-48 ore
e) [ ] în infarctul miocardic şi afecţiunile hepatice activitatea serică a AST scade

413 Bilirubina indirectă:


a) [ ] este o substanţă foarte solubilă în apă
b) [ ] circulă în plasmă în stare liberă
c) [x] este transportată de albumine
d) [x] complexul bilirubină-albumină se numeşte bilirubină liberă
e) [ ] complexul bilirubină-albumină se numeşte bilirubină conjugată

Bilirubina indirectă:
a) [x] este captată din sânge prin intermediul receptorilor specifici ai hepatocitelor
b) [x] este transportată în microzomi de ligandine
c) [ ] în microzomi se supune fosforilării pentru a preveni reîntoarcerea în sânge
d) [x] în microzomi se supune conjugării cu acidul glucuronic
e) [ ] agent de conjugare este UDP-glucoza

414 Bilirubina serică:


a) [x] constituie 8,5 - 20,5 μmol/L
b) [x] creşterea concentraţiei bilirubinei serice se manifestă prin ictere
c) [ ] în condiţii fiziologice în ser predomină bilirubina conjugată
d) [x] determinarea fracţiilor bilirubinei permite diagnosticul diferenţial al icterelor
e) [ ] în condiţii fiziologice în ser este prezentă exclusiv bilirubina liberă

415. Biosinteza asparaginei (Asn):


a) [x] Asn se sintetizează din acid aspartic
b) [ ] este catalizată de aspartataminotransferaza (AST)
c) [x] este catalizată de asparaginsintetaza
d) [ ] reacţia nu necesită energie
e) [ ] Asn se sintetizează din glutamină

416. Biosinteza dezoxiribonucleotidelor:


a) [x] dezoxiribonucleotidele se formează prin reducerea ribonucleotidelor
b) [ ] iniţial are loc formarea dezoxiribozei din riboză, care ulterior interacţionează cu baza azotată
corespunzătoare
c) [x] reacţia este catalizată de o reductază care conţine tioredoxină
d) [x] tioredoxina este o proteină ce conţine 2 grupări -SH
e) [ ] la reducerea tioredoxinei participă FADH2

417 Biosinteza glutaminei (Gln):


a) [ ] Gln se sintetizează din asparagină
b) [x] Gln se sintetizează din acid glutamic
c) [ ] este catalizată de glutaminaza
d) [x] este catalizată de glutaminsintetaza
e) [ ] reacţia nu necesită energie

418. Biosinteza hemului (a doua reacţie):


a) [ ] 2 molecule de acid delta-aminolevulinic +ATP → porfobilinogen + ADP + H3PO4 + H2O
b) [x] 2 molecule de acid delta-aminolevulinic → porfobilinogen + 2 H2O
c) [ ] reacţia este catalizată de porfobilinogen sintetaza
d) [x] reacţia este catalizată de delta-aminolevulinat dehidrataza
e) [ ] coenzima este piridoxalfosfatul

419 Biosinteza hemului (prima reacţie):


a) [x] Gly + succinil-CoA → acid delta-aminolevulinic + HS-CoA + CO2
b) [ ] Gly + succinil-CoA + ATP → acid delta-aminolevulinic + HS-CoA + CO2 + ADP + H3PO4
c) [x] reacţia este catalizată de delta-aminolevulinat sintaza
d) [ ] reacţia este catalizată de delta-aminolevulinat decarboxilaza
e) [x] enzima este reglată prin inducţie-represie de hem

420 Biosinteza hemului (selectaţi substanţele necesare):


a) [ ] glutamina
b) [x] glicina
c) [x] succinil-CoA
d) [x] Fe2+
e) [ ] acidul aspartic

421. Biosinteza hemului (transformarea protoporfirinei IX în hem):


a) [ ] protoporfirina IX + Fe3+ → hem + 2H+
b) [x] protoporfirina IX + Fe2+ → hem + 2H+
c) [x] reacţia este catalizată de enzima fierochelataza
d) [ ] enzima este activată alosteric de hem
e) [x] deficienţa enzimei conduce la protoporfirie primară

422 Biosinteza nucleotidelor citidilice:


a) [x] CTP se sintetizează din UTP
b) [ ] CMP se sintetizează din UMP
c) [ ] sursă de grupare amino pentru citozină este amoniacul liber
d) [x] sursă de grupare amino pentru citozină este Gln
e) [x] sinteza este cuplată cu hidroliza ATP-lui până la ADP şi H3PO4

423. Biosinteza nucleotidelor timidilice:


a) [ ] precursorul nucleotidelor timidilice este UMP
b) [x] precursorul nucleotidelor timidilice este dUMP
c) [ ] donator de grupare -CH3 pentru timină este S-adenozilmetionina (SAM)
d) [x] donator de grupare -CH3 pentru timină este N5,N10-CH2-THF (tetrahidrofolat)
e) [ ] donator de grupare -CH3 pentru timină este metionina

424.Bolile ereditare cauzate de defectele enzimelor implicate în metabolismul fenilalaninei şi al tirozinei:


a) [x] alcaptonuria
b) [ ] boala Hartnup
c) [ ] boala urinei cu miros de arţar
d) [x] albinismul
e) [x] fenilcetonuria

425. Căile generale de degradare a aminoacizilor:


a) [x] dezaminarea
b) [ ] transsulfurarea
c) [x] transaminarea
d) [x] decarboxilarea
e) [ ] transamidinarea

426. Carenţa proteică:


a) [x] este rezultatul inaniţiei totale sau parţiale
b) [x] este rezultatul alimentaţiei proteice unilaterale (proteine de origine vegetală)
c) [ ] este însoţită de bilanţ azotat pozitiv
d) [x] este însoţită de bilanţ azotat negativ
e) [ ] bilanţul azotat nu este dereglat

427. Metab proteinelor Catabolismul aminoacizilor:


a) [x]Leu este aminoacid exclusiv cetoformator
b) [ ] Glu şi Gln intră în ciclul Krebs prin oxalilacetat
c) [x] Ala, Gly, Ser, Glu, Gln, Asp, Asn sunt aminoacizi glucoformatori
d) [ ]Asp şi Asn intră în ciclul Krebs prin fumarat
e) [x] Pro se include în ciclul Krebs prin alfa-cetoglutarat

428. Catabolismul hemoglobinei (Hb) (transformarea biliverdinei în bilirubină):


a) [ ] are loc în hepatocite
b) [x] are loc în celulele sistemului reticulo-endotelial
c) [ ] biliverdină + NAD+ → bilirubină + NADH+H+
d) [x] biliverdină + NADPH+H+ → bilirubină + NADP+
e) [ ] reacţia este catalizată de biliverdin dehidrogenaza

429 Catabolismul hemoglobinei (Hb) (transformarea Hb în biliverdină):


a) [ ] iniţial are loc detaşarea globinei de la hem
b) [ ] ulterior are loc oxidarea fierului şi desfacerea inelului porfinic cu obţinerea biliverdinei
c) [x] iniţial are loc oxidarea fierului şi desfacerea inelului porfinic cu obţinerea verdoglobinei
d) [x] ulterior de la verdoglobină se detaşează globina şi Fe3+ cu obţinerea biliverdinei
e) [ ] Hb se transformă direct în biliverdină

430. Catabolismul hemoglobinei (Hb):


a) [ ] începe în eritrocitele intacte
b) [ ] are loc exclusiv în sânge
c) [ ] are loc în toate ţesuturile
d) [x] are loc în celulele sistemului reticulo-endotelial
e) [x] zilnic se degradează ≈ 6g de Hb

431. Câte legături macroergice sunt utilizate la sinteza a 200 molecule de uree?
a) [ ] 200
b) [ ] 400
c) [ ] 600
d) [x] 800
e) [ ] 1000

432 Câte molecule de ATP sunt necesare pentru sinteza unei molecule de uree?
a) [ ] 1
b) [ ] 2
c) [x] 3
d) [ ] 4
e) [ ] 5

433 Cauzele icterelor:


a) [x] creşterea vitezei de formare a bilirubinei
b) [ ] diminuarea degradării hemoproteinelor
c) [x] scăderea capacităţii de captare a bilirubinei de către ficat
d) [ ] mărirea capacităţii ficatului de a conjuga bilirubina
e) [x] scăderea capacităţii ficatului de a conjuga bilirubina

434 Ciclul gama-glutamilic:


a) [ ] este un mecanism de transport al glucozei prin membranele celulare
b) [ ] decurge fără utilizare de energie
c) [x] enzima-cheie a ciclului este gama-glutamiltransferaza
d) [ ] cofactorul enzimei este acidul glutamic
e) [x] cofactorul enzimei este tripeptida glutation (GSH)

435 Ciclul ureogenetic (prima reacţie):


a) [x] debutează cu formarea carbamoilfosfatului
b) [ ] sursă de grupare amino pentru carbamoilfosfat este glutamatul
c) [ ] sursă de grupare amino pentru carbamoilfosfat este glutamina
d) [ ] pentru sinteza carbamoilfosfatului se utilizează o legătură macroergică
e) [x] carbamoilfosfatul este un compus macroergic

436 .. Compusul chimic prezentat participa la (formula)

437. Conexiunea dintre ciclul ureogenetic şi ciclul Krebs:


a) [ ] ciclul Krebs furnizează NADPH necesar pentru sinteza ureei
b) [x] ciclul Krebs asigură sinteza ureei cu ATP
c) [x] intermediarul comun al ciclurilor este fumaratul
d) [ ] fumaratul din ciclul Krebs este utilizat pentru sinteza ureei
e) [ ] intermediarul comun al ciclurilor este aspartatul

438 Conexiunea metabolismului glucidic şi lipidic:


a) [ ] acizii graşi pot fi utilizaţi în gluconeogeneză
b) [x] glicerolul se transformă în glucoză
c) [ ] surplusul de glucoză nu poate fi convertit în acizi graşi
d) [x] glicerolul-3-fosfatul se obţine din intermediarul glicolizei - dihidroxiaceton-fosfat
e) [x] calea pentozo-fosfat de oxidare a glucozei furnizează NADPH pentru sinteza acizilor graşi
439 Conexiunea metabolismului proteic şi glucidic:
a) [x] majoritatea aminoacizilor sunt glucoformatori
b) [ ] aminoacizii care se transformă în intermediari ai cuclului Krebs nu pot fi transformaţi în glucoză
c) [x] aminoacizii care se transformă în piruvat pot genera glucoză
d) [ ] glucoza nu poate fi utilizată pentru sinteza aminoacizilor
e) [x] aminoacizii dispensabili pot fi sintetizaţi din glucoză

440. Conexiunea metabolismului proteic şi lipidic:


a) [ ] aminoacizii dispensabili pot fi sintetizaţi din acizi graşi
b) [ ] surplusul de proteine nu poate fi convertit în acizi graşi
c) [x] aminoacizii glucoformatori pot fi utilizaţi pentru sinteza glicerol-3-fosfatului
d) [ ] aminoacizii cetoformatori pot fi utilizaţi pentru sinteza glicerol-3-fosfatului
e) [x] aminoacizii ce se transformă în intermediari ai ciclului Krebs nu pot fi utilizaţi pentru sinteza lipidelor

441. Conjugarea bilirubinei:


a) [x] agent de conjugare este UDP-glucuronatul
b) [x] enzima ce catalizează conjugarea este UDP-glucuronil-transferaza
c) [ ] în rezultatul conjugării bilirubina devine mai puţin solubilă
d) [x] complexul bilirubină-acid glucuronic se numeşte bilirubină conjugată (directă)
e) [ ] complexul bilirubină-acid glucuronic se numeşte bilirubină liberă (indirectă)

442. Decarboxilarea aminoacizilor:


a) [x] este reacţia de înlăturare a grupării -COOH din aminoacizi în formă de CO2
b) [ ] este un proces reversibil
c) [x] coenzima decarboxilazelor AA este piridoxalfosfatul (derivatul vitaminei B6)
d) [ ] toţi aminoacizii se supun tuturor tipurilor de decarboxilare
e) [x] în rezultatul alfa-decarboxilării se obţin aminele biogene

443. Dezaminarea aminoacizilor (DA):


a) [ ] DA intramoleculară este caracteristică pentru toţi aminoacizii
b) [x] DA oxidativă conduce la formarea alfa-cetoacizilor şi a amoniacului
c) [ ] toţi aminoacizii se supun DA oxidative directe
d) [ ] în rezultatul DA intramoleculare se obţin alfa-cetoacizi şi amoniac
e) [ ] DA reprezintă calea principală de sinteză a aminoacizilor dispensabili

444. Dezaminarea directa a aminoacizilor:


a) [ ] este caracteristică tuturor aminoacizi
b) [x] Ser + H2O → piruvat + NH3 (enzima - serindehidrataza)
c) [ ] Thr + H2O → piruvat + NH3 + H2O (enzima - treonindehidrataza)
d) [x] Thr + H2O → α-cetobutirat + NH3 (enzima - treonindehidrataza)
e) [x] Glu + NAD+ + H2O → alfa-cetoglutarat + NADH+H+ + NH3 a - (enzima -glutamatdehidrogenaza)

445. Dezaminarea indirectă a aminoacizilor (transdezaminarea):


a) [ ] este un proces ireversibil
b) [ ] este principala cale de sinteză a aminoacizilor dispensabili
c) [x] în prima etapă are loc transaminarea aminoacidului cu alfa-cetoglutaratul
d) [x] în etapa a doua are loc dezaminarea oxidativă a acidului glutamic
e) [ ] la dezaminare glutamatdehidrogenaza utilizează NADPH+H+
446. Dezaminarea oxidativă a aminoacizilor (AA):
a) [x] are loc sub acţiunea oxidazelor L- şi D aminoacizilor
b) [ ] coenzima oxidazelor L-AA este FAD
c) [ ] coenzima oxidazelor L-AA este NAD+
d) [ ] oxidazele L-AA posedă o activitate înaltă la pH-ul fiziologic
e) [ ] dezaminarea oxidativă directă este principala cale de dezaminare a tuturor L-AA

447. Digestia nucleoproteinelor:


a) [ ] componenta proteică se scindează exclusiv în stomac
b) [ ] acizii nucleici se scindează în stomac
c) [x] acizii nucleici se scindează în intestinul subţire
d) [x] scindarea acizilor nucleici are loc preponderent hidrolitic sub acţiunea DNA-zelor şi RNA-zelor
pancreatice
e) [ ] scindarea acizilor nucleici are loc preponderent fosforilitic

448. Eliminarea renală a amoniacului:


a) [x] este cuplată cu menţinerea echilibrului acido-bazic
b) [ ] este cuplată cu menţinerea echilibrului fluido-coagulant
c) [x] în rinichi glutaminaza catalizează reacţia: Gln + H2O →Glu + NH3
d) [ ] glutaminaza nu este prezentă în rinichi
e) [x] NH3 + H+ + Cl- → NH4Cl este reacţia de formare a sărurilor de amoniu în rinichi

449.Enzimele ciclului ureogenetic


a) [ ] glutaminaza
b) [x] carbamoilfosfatsintetaza I
c) [x] ornitincarbamoiltransferaza
d) [ ] glutaminsintetaza
e) [ ] glutamatdehidrogenaza

450. Structura şi funcţile ribozomilor:


a) [x] ribozomii pot disocia reversibil în subunităţi
b) [ ] reprezintă sediul de biosinteză a RNAm
c) [ ] subunităţile sunt fixate rigid prin legături covalente
d) [ ] constau din RNAr şi proteine histonice
e) [x] conţin RNAm

451. Etapele intestinale ale metabolismului bilirubinei:


a) [x] au loc în ileonul terminal şi în intestinul gros sub acţiunea enzimelor bacteriilor intestinale
b) [x] enzima beta-glucuronidaza scindează resturile de acid glucuronic de la bilirubină
c) [ ] succesiunea transformărilor în intestinul gros este: bilirubină → stercobilinogen → urobilinogen
d) [ ] pigmenţii biliari din intestin nu se reabsorb în sânge
e) [x] succesiunea transformărilor în intestinul gros este: bilirubină → mezobilirubină → urobilinogen →
stercobilinoge

452. Excreţia renală a pigmenţilor biliari:


a) [ ] urina persoanelor sănătoase nu conţine pigmenţi biliari
b) [ ] stercobilinogenul urinar este cel reabsorbit prin vena porta
c) [x] stercobilinogenul urinar este cel reabsorbit prin venele hemoroidale
d) [x] bilirubina conjugată poate trece în urină
e) [x] o parte din urobilinogenul reabsorbit din intestin în sânge trece în urină
453. Fenilalanina (Phe) şi tirozina (Tyr):
a) [ ] ambii aminoacizi sunt dispensabili
b) [ ] ambii aminoacizi sunt indispensabili
c) [ ] Phe se sintetizează din Tyr prin hidroxilare
d) [x] sunt aminoacizi micşti - gluco- şi cetoformatori
e) [ ] Phe este aminoacid glucoformator, iar Tyr – cetoformator

454. Fenilcetonuria:
a) [x] este cauzată de deficienţa ereditară a fenilalaninhidroxilazei
b) [ ] manifestările clinice sunt determinate de mărirea concentraţiei de tirozină
c) [ ] manifestările clinice sunt determinate de micşorarea concentraţiei de fenilalanină
d) [x] manifestările clinice sunt determinate de mărirea concentraţiei fenilpiruvatului, fenillactatului,
fenilacetatului
e) [x] se manifestă clinic prin retard mental

455. Glutamat dehidrogenaza:


a) [ ] este o enzimă din clasa hidrolazelor
b) [x] este o enzimă din clasa oxidoreductazelor
c) [ ] în calitate de coenzime utilizează FAD şi FMN
d) [x] ATP şi GTP sunt inhibitori alosterici ai enzimei
e) [ ] activitatea glutamat dehidrogenazei nu se reglează

456. Glutamatdehidrogenaza face parte din:


a) [ ] hidrolaze
b) [ ] ligaze
c) [x] oxidoreductaze
d) [ ] liaze
e) [ ] izomeraze

457. Guta:
a) [ ] principala modificare biochimică în gută este uremia
b) [x] principala modificare biochimică în gută este hiperuricemia
c) [ ] este cauzată de defecte ereditare ale enzimelor implicate în sinteza ureei
d) [x] este cauzată de defecte ereditare ale enzimelor implicate în sinteza nucleotidelor purinice
e) [ ] este cauzată de defecte ereditare ale enzimelor implicate în catabolismul nucleotidelor purinice

458. Hemoglobina (Hb) participă la:


a) [x] transportul sangvin al O2
b) [x] transportul sangvin al CO2
c) [ ] reglarea echilibrului fluido-coagulant
d) [ ] transportul sangvin al fierului
e) [x] reglarea echilibrului acido-bazic

459 Hemoglobina (Hb):


a) [ ] este o proteină tetrameră unită cu un hem
b) [x] hemul este format din protoporfirina IX şi Fe2+
c) [x] HbA (adultă majoră) este alcătuită din 2 lanţuri polipeptidice alfa, 2 lanţuri beta şi din 4 hemuri
d) [ ] fierul din hem, în procesul activităţii normale a Hb, îşi schimbă valenţa: Fe2+ ↔ Fe3+
e) [ ] este o nucleoproteină

460. Hemoproteinele:
a) [ ] sunt proteine simple
b) [ ] toate hemoproteinele conţin protoporfirina IX şi Fe2+
c) [x] la hemoproteine se referă hemoglobina şi mioglobina
d) [x] la hemoproteine se referă catalaza, citocromii, peroxidazele
e) [ ] mioglobina este o proteină oligomeră

461 Icterul hepatic microzomial (modificările pigmenţilor biliari):


a) [ ] bilirubina totală - cantitatea micşorată
b) [x] bilirubina liberă - cantitatea mărită
c) [x] bilirubina conjugată - cantitatea mărită
d) [ ] pigmenţi biliari în intestin - cantitatea crescută
e) [x] în urină apare bilirubina conjugate

462. Icterul hepatic microzomial este determinat de:


a) [ ] hemolize masive
b) [x] hepatite virale
c) [x] ciroze hepatice
d) [ ] afecţiuni biliare
e) [x] hepatopatii alcoolice

463. Icterul hepatic postmicrozomial:


a) [ ] este determinat de hemoliză
b) [ ] este cauzat de dereglarea conjugării bilirubinei în microzomi
c) [x] este cauzat de stază biliară intrahepatică
d) [x] este caracteristic sindromului Dubin-Johnson şi sindromului Rotor
e) [x] sindromul Dubin-Johnson este cauzat de deficienţa secreţiei bilirubinei conjugate din hepatocite în
capilarele biliare

464. Icterul hepatic premicrozomial:


a) [x] este specific sindromului Gilbert şi sindromului Crigler-Najjar I şi II
b) [x] sindromul Crigler-Najjar este cauzat de deficienţa UDP-glucuronil-transferazei specifice pentru
conjugarea bilirubinei
c) [ ] sindromul Crigler-Najjar este cauzat de o hemoliză intensă
d) [ ] în sindromul Crigler-Najjar I fenobarbitalul ameliorează metabolizarea bilirubinei
e) [x] sindromul Gilbert este cauzat de deficienţa captării bilirubinei de către ficat

465. Icterul neonatal:


a) [x] este determinat de o hemoliză intensă
b) [x] este determinat de o „imaturitate" a ficatului de a prelua, conjuga şi excreta bilirubina
c) [ ] creşte preponderent concentraţia bilirubinei conjugate
d) [x] bilirubina neconjugată trece bariera hemato-encefalică şi provoacă encefalopatie toxică
e) [ ] în icterul neonatal fenobarbitalul nu influenţează metabolizarea bilirubinei

466 Icterul posthepatic (modificările pigmenţilor biliari):


a) [ ] bilirubina totală - cantitatea scăzută
b) [ ] bilirubina liberă - cantitatea crescută
c) [x] bilirubina conjugată - cantitatea crescută
d) [ ] pigmenţi biliari în intestin - cantitatea crescută
e) [x] în cazul obstrucţiei complete - lipsa urobilinogenului şi stercobilinogenului în urină
467. Icterul posthepatic este cauzat de:
a) [ ] hemoliză
b) [ ] dereglarea conjugării bilirubinei în microzomi
c) [ ] stază biliară intrahepatică
d) [x] blocarea parţială sau totală a canalelor biliare
e) [ ] diminuarea capacităţii de captare a bilirubinei de către ficat

468. Icterul prehepatic:


a) [ ] este determinat de diminuarea capacităţii de captare a bilirubinei de către ficat
b) [x] este determinat de hemoliza acută şi hemoliza cronică
c) [ ] în ser se măreşte preponderent concentraţia bilirubinei conjugate
d) [ ] conjugarea bilirubinei în ficat este dereglată
e) [x] în ser creşte preponderent cantitatea bilirubinei libere

469. Inozinmonofosfatul (IMP):


a) [ ] este intermediar în sinteza nucleotidelor pirimidinice
b) [x] este intermediar în sinteza nucleotidelor purinice
c) [x] este precursor în sinteza AMP-lui şi GMP-lui
d) [ ] este precursor în sinteza UMP-lui şi CMP-lui
e) [ ] este produsul catabolismului AMP-lui şi GMP-lui

470. La catabolismul aminoacizilor participă enzimele:


a) [ ] topoizomerazele
b) [ ] acil-CoA-sintetaza
c) [x] transaminazele
d) [x] glutamatdehidrogenaza
e) [ ] acil-CoA-dehidrogenaza

471. La cromoproteine se referă:


a) [ ] nucleoproteinele
b) [ ] metaloproteinele
c) [x] flavoproteinele
d) [x] hemoproteinele
e) [ ] fosfoproteinele

472 Mecanismul reacţiei de transaminare (TA) a aminoacizilor:


a) [x] TA are loc prin formarea unor compuşi intermediari (baze Schiff)
b) [ ] în procesul de TA are loc transformarea ireversibilă a piridoxalfosfatului (PALP) în piridoxaminfosfat
(PAMP)
c) [ ] în procesul de TA are loc transformarea ireversibilă a piridoxaminfosfatului în piridoxalfosfat
d) [x] alfa-aminoacid + PALP ↔ alfa-cetoacid + PAMP
e) [ ] alfa-aminoacid + PAMP ↔ alfa-cetoacid + PALP

473. Neutralizarea produselor de putrefacţie a aminoacizilor:


a) [ ] are loc în intestinul gros prin conjugarea cu acidul sulfuric şi acidul glucuronic
b) [x] forma activă a acidului sulfuric este fosfoadenozinfosfosulfatul (PAPS)
c) [ ] forma activă a acidului glucuronic este CDP-glucuronatul
d) [x] la conjugare participă enzimele hepatice UDP-glucuroniltransferaza şi arilsulfotransferaza
e) [x] are loc în ficat

474. NH3 este utilizat:


a) [ ] la sinteza aminoacizilor esenţiali
b) [ ] la sinteza corpilor cetonici
c) [x] în aminarea reductivă a alfa-cetoglutaratului
d) [x] la sinteza glutaminei şi a asparaginei
e) [x] la formarea sărurilor de amoniu
475. NH3 este utilizat:
a) [ ] la sinteza aminoacizilor esenţiali
b) [ ] la sinteza corpilor cetonici
c) [x] în aminarea reductivă a alfa-cetoglutaratului
d) [x] la sinteza glutaminei şi a asparaginei
e) [x] la formarea sărurilor de amoniu

476 Porfiriile:
a) [ ] porfiriile primare sunt determinate de deficienţele enzimelor implicate în catabolismul hemului
b) [x] porfiriile primare sunt determinate de deficienţele enzimelor implicate în biosinteza hemului
c) [ ] porfiriile primare sunt determinate de deficienţele enzimelor implicate în catabolismul bazelor azotate
purinice
d) [x] se caracterizează prin excreţia crescută de porfirine şi precursori ai acestora
e) [ ] porfiriile sunt exclusiv cutanate

477. Precursorul catecolaminelor:


a) [ ] glutamatul
b) [x] tirozina
c) [ ] triptofanul
d) [ ] histidina
e) [ ] glutamina

478.Precursorul Histaminei
a) [ ] triptofanul
b) [x] histidina
c) [ ] tirozina
d) [ ] fenilalanina
e) [ ] aspartatul

479.Produsele finale de dezintoxicare a NH3


a) [ ] glutamina
b) [ ] asparagina
c) [x] ureea
d) [x] sărurile de amoniu
e) [ ] acidul uric

480. Putrefacţia aminoacizilor în intestin:


a) [x] este scindarea aminoacizilor sub acţiunea enzimelor microflorei intestinale
b) [ ] are loc sub acţiunea enzimelor proteolitice gastrice şi pancreatice
c) [x] conduce la formarea atât a substanţelor toxice
d) [ ] alcoolii, acizi graşi si cetoacizii sunt produse toxice
e) [ ] crezolul, fenolul, scatolul, indolul sunt produse netoxice

481. Reacții chimice

482. Reacţia chimică:R-CH2-NH2 + H2O + O2 → R-COH + NH3 + H2O2


a) [ ] este reacţia de formare a aminelor biogene
b) [x] este reacţia de neutralizare a aminelor biogene
c) [x] este catalizată de enzima monoaminoxidaza (MAO)
d) [ ] cofactorul MAO este piridoxalfosfatul
e) [ ] cofactorul MAO este NAD-ul

483. Reutilizarea bazelor purinice:


a) [x] calea majoră este condensarea bazei purinice cu fosforibozil-pirofosfatul (PRPP)
b) [x] PRPP + adenină → AMP + H4P2O7, enzima adenin-fosforibozil-transferaza (APRT)
c) [x] PRPP + guanină → GMP + H4P2O7, enzima hipoxantin-guanin-fosforibozil-transferaza (HGPRT)
d) [ ] activitatea înaltă a HGPRT poate cauza guta
e) [ ] HGPRT posedă specificitate absolută de substrat

484.Selectati compusii chimici care participa la sinteza inozin monofosfatului

485.Selectaţi compuşii chimici care participă la sinteza nucleotidelor purinice:


a) [x] ribozo-5-fosfat
b) [x] glutamina
c) [ ] acidul glutamic
d) [ ] asparagina

a) [x] glicina
b) [ ] alanina
c) [x] derivaţii tetrahidrofolatului (THF)
d) [x] CO2
e) [ ] serina

486. Selectati manifestările clinice ale gutei:


a) [x] artrită gutoasă
b) [ ] xantoame cutanate
c) [x] tofi gutoşi
d) [x] nefrolitiază
e) [ ] litiază biliară

487. Produşii catabolismului timinei:


a) [x] СО2
b) [x] NH3
c) [ ] alfa-alanina
d) [x] acidul beta-aminoizobutiric
e) [ ] beta-alanina

488. Produşii catabolismului uracilului şi al citozinei:


a) [x] СО2
b) [x] NH3
c) [ ] alfa-alanina
d) [ ] acidul beta-aminoizobutiric
e) [x] beta-alanina

489. Selectaţi reacţiile ciclului ornitinic:


a) [ ] carbamoilfosfat + ornitină + 2ATP→ citrulină + 2ADP + 2H3PO4
b) [x] carbamoilfosfat + ornitină → citrulină + H3PO4
c) [ ] carbamoilfosfat + ornitină + ATP→ citrulină + ADP + H3PO4
d) [ ] citrulină + Asp + ATP → argininosuccinat + ADP + H3PO4
e) [x] citrulină + Asp + ATP → argininosuccinat + AMP + H4P2O7

a) [x] argininosuccinat → arginină + fumarat


b) [ ] argininosuccinat + H2O → arginină + fumarat
c) [ ] argininosuccinat + ATP → arginină + fumarat + AMP + H4P2O7
d) [ ] arginină → H2N-CO-NH2 + ornitină
e) [x] arginină + H2O → H2N-CO-NH2 + ornitină
490. Serotonina se sintetizează din:
a) [ ] histidină
b) [ ] glutamat
c) [ ] tirozină
d) [ ] fenilalanină
e) [x] triptofan

491. Sinteza AMP-lui din inozinmonofosfat (IMP):


a) [x] are loc prin două reacţii succesive
b) [ ] sursă de grupare amino pentru AMP este glutamina
c) [ ] sursă de grupare amino pentru AMP este oxaloacetatul
d) [ ] necesită consum de energie sub formă de ATP
e) [x] procesul este activat de GTP

492. Sinteza carbamoilfosfatului (prima reacţie în sinteza ureei):


a) [ ] HCO3- + NH4+ + ATP + H2O → carbamoilfosfat + ADP + H3PO4
b) [x] HCO3- + NH4+ + 2ATP + H2O → carbamoilfosfat + 2ADP + H3PO4
c) [x] enzima este carbamoilfosfatsintetaza I (mitocondrială)
d) [ ] enzima este carbamoilfosfatsintetaza II (citoplasmatică)
e) [x] carbamoilfosfatsintetaza I este activată de N-acetilglutamat

493. Sinteza fosforibozil-pirofosfatului (PRPP) - prima reacţie în sinteza nucleotidelor purinice:


a) [ ] ribozo-5-fosfat + ATP → PRPP + ADP
b) [x] ribozo-5-fosfat + ATP → PRPP + AMP
c) [ ] ribozo-5-fosfat + ATP → PRPP + AMP + H4P2O7
d) [x] reacţia este catalizată de enzima PRPP-sintetaza
e) [x] PRPP-sintetaza este enzimă alosterică şi este inhibată de ATP şi GTP

494. Sinteza fosforibozilaminei din fosforibozil-pirofosfat (PRPP) - a doua reacţie din sinteza nucleotidelor
purinice:
a) [ ] PRPP + Glu → fosforibozilamină + alfa-cetoglutarat + H4P2O7
b) [ ] PRPP + Gln → fosforibozilamină + Glu + AMP + H4P2O7
c) [x] PRPP + Gln → fosforibozilamină + Glu + H4P2O7
d) [x] reacţia este catalizată de enzima amidofosforiboziltransferaza
e) [x] amidofosforiboziltransferaza este enzimă alosterică şi este inhibată de AMP şi GMP

495.Sinteza GMP-lui din inozinmonofosfat (IMP):


a) [ ] are loc prin patru reacţii succesive
b) [x] sursă de grupare amino pentru GMP este glutamina
c) [ ] sursă de grupare amino pentru GMP este acidul aspartic
d) [ ] necesită consum de energie sub formă de GTP
e) [x] procesul este activat de ATP

496. Sinteza nucleotidelor pirimidinice (formarea carbamoilfosfatului):


a) [ ] pentru sinteza carbamoilfosfatului se utilizează o moleculă de ATP
b) [ ] sursă de grupare amino pentru carbamoilfosfat este amoniacul
c) [x] sursă de grupare amino pentru carbamoilfosfat este glutamina
d) [ ] pentru sinteza carbamoilfosfatului se utilizează o legătură macroergică
e) [x] carbamoilfosfatul este un compus macroergic

a) [x] HCO3- + Gln + 2ATP + H2O → carbamoilfosfat + Glu + 2ADP + H3PO4


b) [ ] HCO3- + NH4+ + 2ATP + H2O → carbamoilfosfat + 2ADP + H3PO4
c) [ ] HCO3- + NH4+ + ATP + H2O → carbamoilfosfat + ADP + H3PO4
d) [x] enzima este carbamoilfosfatsintetaza II (citoplasmatică)
e) [ ] enzima este carbamoilfosfatsintetaza I (mitocondrială)

497.Sinteza nucleotidelor pirimidinice (selectaţi reacţiile):


a) [ ] carbamoilfosfat + Asp + ATP → N-carbamoilaspartat + ADP + H3PO4
b) [x] carbamoilfosfat + Asp → N-carbamoilaspartat + H3PO4
c) [ ] N-carbamoilaspartat + H2O → acid dihidroorotic
d) [x] N-carbamoilaspartat → acid dihidroorotic + H2O
e) [x] acid dihidroorotic + NAD+ → acid orotic + NADH+H+

a) [ ] acid orotic + ribozo-5-fosfat → orotidinmonofosfat (OMP)


b) [x] acid orotic + fosforibozil-pirofosfat (PRPP) → orotidinmonofosfat (OMP) + H4P2O7
c) [ ] OMP + CO2 → UMP
d) [x] OMP → UMP + CO2
e) [ ] OMP → CMP + CO2

498. Sursele atomilor inelului pirimidinic


a) [ ] glicina
b) [x] acidul aspartic
c) [ ] derivaţii tetrahidrofolatului (THF)
d) [x] CO2
e) [ ] asparagina

499. Tipurile de dezaminare a aminoacizilor:


a) [x] reductivă
b) [x] intramoleculară
c) [x] hidrolitică
d) [x] oxidativă
e) [ ] omega-dezaminare

500. Transaminarea aminoacizilor (TA):


a) [x] reprezintă transferul grupării -NH2 de la un alfa-aminoacid la un alfa-cetoacid
b) [x] este o etapă a transdezaminării aminoacizilor
c) [ ] este un proces ireversibil
d) [ ] Glu, Asp şi Ala nu se supun TA
e) [ ] numai Gln, Asn şi Ala se supun TA

501. Transdezaminarea aspartatului. Selectaţi reacţiile procesului (1) şi enzimele (2) ce catalizează aceste
reacţii:
a) [ ] Asp + H2O → oxaloacetat + NH3 + H2O aspartatdehidrataza
b) [x] Asp + alfa-cetoglutarat → oxaloacetat + Glu aspartataminotransferaza
c) [ ] Asn + H2O → Asp + NH3 asparaginaza
+ +
d) [ ] Glu + NADP + H2O → alfa-cetoglutarat + NADPH+H + NH3 glutamatdehidrogenaza
e) [x] Glu + NAD+ + H2O → alfa-cetoglutarat + NADH+H+ + NH3 glutamatdehidrogenaza

502. Transreaminarea aminoacizilor:


a) [ ] este un proces ireversibil
b) [ ] este o cale de sinteză a tuturor aminoacizilor
c) [x] în prima etapă are loc aminarea reductivă a alfa-cetoglutaratului
d) [x] în etapa a doua are loc transaminarea glutamatului cu un alfa-cetoacid
e) [ ] la reaminare glutamatdehidrogenaza utilizează NAD+
503. Ureogeneza:
a) [x] are loc exclusiv în ficat
b) [ ] are loc în rinichi
c) [ ] este sinteza acidului uric
d) [x] decurge parţial în citoplasmă, iar parţial în mitocondrii
e) [x] este mecanismul de dezintoxicare finală a NH3

a) [ ] este sinteza de NH3


b) [x] necesită consum de energie
c) [ ] are loc în toate ţesuturile
d) [ ] ureea este compus toxic
e) [x] ureea este sintetizată în ficat şi eliminată cu urina

504. Absorbţia aminoacizilor (AA):


a) [ ] AA sunt absorbiţi prin difuzie simplă
b) [x] la transportul AA are loc simportul AA şi a Na+
c) [ ] la transportul AA are loc antiportul AA şi a Na+
d) [x] la transportul AA participă Na+ ,K+ -АТP-aza
e) [ ] la transportul AA participă GTP-sintaza

a) [ ] are loc in stomac si în intestinul gros


b) [x] are loc in intestinul subţire
c) [x] este dependentă de concentraţia Na+
d) [ ] este dependentă de concentraţia Ca+ +
e) [x] exista sisteme specifice de transport pentru AA înrudiţi structural

505. Aminopeptidazele:
a) [ ] sunt endopeptidaze
b) [ ] posedă specificitate absolută de substrat
c) [ ] sunt secretate de pancreasul exocrin
d) [ ] scindează aminoacizii de la capătul C-terminal
e) [x] sunt exopeptidaze

506. Bilanţul azotat echilibrat:


a) [ ] denotă că cantitatea azotului îngerat este mai mare decît a celui eliminat
b) [ ] arată predominarea proceselor de degradare a proteinelor faţă de cele de biosinteză
c) [ ] este caracteristic pentru copii, adolescenţi şi gravide
d) [x] este caracteristic pentru adulţii sănătoşi
e) [ ] este caracteristic pentru persoanele de vîrsta a trei

a) [ ] denotă că cantitatea azotului îngerat este mai mare decît a celui eliminat
b) [ ] arată predominarea proceselor de degradare a proteinelor faţă de cele de biosinteză
c) [ ] este caracteristic pentru copii, adolescenţi şi gravide
d) [x] este caracteristic pentru adulţii sănătoşi
e) [ ] este caracteristic pentru persoanele de vîrsta a trei

507. Bilanţul azotat negativ:


a) [ ] denotă că cantitatea azotului îngerat este mai mare decît a celui eliminat
b) [x] denotă că cantitatea azotului îngerat este mai mică decît a celui eliminat
c) [ ] este caracteristic pentru copii, adolescenţi şi gravide
d) [ ] este caracteristic pentru adulţii sănătoşi
e) [x] este caracteristic pentru persoanele de vîrsta a treia
508.Bilanţul azotat pozitiv:
a) [x] denotă că cantitatea azotului îngerat este mai mare decît a celui eliminat
b) [ ] arată predominarea proceselor de degradare a proteinelor faţă de cele de biosinteză
c) [x] este caracteristic pentru copii, adolescenţi şi gravide
d) [ ] este caracteristic pentru adulţii sănătoşi
e) [ ] este caracteristic pentru persoanele de vîrsta a treia

509. Carboxipeptidazele:
a) [x] sunt secretate sub formă de zimogeni de pancreasul exocrin
b) [ ] sunt secretate de celulele mucoasei intestinale
c) [ ] scindează aminoacizii de la capătul N-terminal
d) [x] sunt exopeptidaze
e) [ ] sunt endopeptidaze

510. Chimotripsina:
a) [ ] este secretată de celulele principale ale mucoasei stomacale în formă de chimotripsinogen inactiv
b) [ ] este secretată de pancreasul exocrin în formă activă
c) [x] este o endopeptidază
d) [ ] activarea chimotripsinogenului are loc în pancreas
e) [x] activarea chimotripsinogenului are loc sub acţiunea tripsinei şi a chimotripsinei prin proteoliza limitată

511. Funcţiile biologice ale proteinelor:


a) [ ] coenzimatică
b) [x] catalitică
c) [x] plastică
d) [x] de transport
e) [x] imunologică

a) [x] antigenică
b) [ ] genetică
c) [x] contractilă
d) [x] energetică
e) [x] reglatoare

512. Pepsina:
a) [x] scindează legăturile peptidice la formarea cărora participă grupările -NH2 ale Phe, Tyr, Trp
b) [ ] acţionează asupra tuturor legăturilor peptidice
c) [ ] scindează legăturile peptidice din keratine, histone, protamine şi mucopolizaharide
d) [ ] scindează proteinele până la aminoacizi liberi
e) [x] este o endopeptidază

513. Produsele finale ale scindării proteinelor simple:


a) [x] CO2
b) [x] NH3
c) [ ] CO
d) [x] H2O
e) [ ] acidul uric

514. Proprietăţile pepsinei:


a) [x] pepsina este secretată sub formă de pepsinogen de celulele principale ale mucoasei stomacale
b) [ ] pH-ul optimal de acţiune a pepsinei este 3,0-4,0
c) [x] pH-ul optimal de acţiune a pepsinei este 1,5-2,5
d) [ ] activarea pepsinei are loc prin fosforilare
e) [x] activarea pepsinogenului constă în scindarea de la capătul N-terminal a unei peptide (42 de aminoacizi)

515. Rolul HCl în digestia proteinelor:


a) [ ] activează tripsinogenul
b) [ ] activează chimotripsinogenul
c) [x] сreează рН optimal pentru acţiunea pepsinei
d) [ ] creează рН optimal pentru acţiunea carboxipeptidazelor
e) [x] denaturează parţial proteinele alimentare

a) [x] posedă acţiune antimicrobiană


b) [ ] este emulgator puternic
c) [x] activează transformarea pepsinogenului în pepsină
d) [ ] inhibă secreţia secretinei
e) [ ] stimulează formarea lactatului în stomac

516. Selectaţi aminoacizii semidispensabili:


a) [ ] asparagina
b) [x] histidina
c) [ ] glicina
d) [x] arginina
e) [ ] fenilalanina

517. Tripsina:
a) [x] este secretată sub formă de tripsinogen inactiv
b) [ ] este o aminopeptidază
c) [ ] este o carboxipeptidază
d) [x] activarea tripsinogenului are loc sub acţiunea enterokinazei şi a tripsinei
e) [x] pH-ul optimal de acţiune a tripsinei este 7,2-7,8

518. Utilizarea aminoacizilor (AA) în ţesuturi:


a) [x] sinteza proteinelor, inclusiv şi a enzimelor
b) [ ] toţi AA pot fi utilizaţi în gluconeogeneză
c) [ ] surplusul de AA nu poate fi transformat în lipide
d) [x] toţi AA pot fi oxidaţi până la CO2 şi H2O
e) [ ] scindarea AA nu generează energie

519. Valoarea biologică a proteinelor este determinată de aminoacizii indispensabili:


a) [ ] alanină
b) [x] triptofan
c) [ ] acid glutamic
d) [x] fenilalanină
e) [ ] serină

520. Produsul final al catabolismului nucleotidelor purinice:


a) [ ] inozina
b) [ ] hipoxantina
c) [ ] xantina
d) [x] acidul uric
e) [ ] ureea

521. Activitate biologică posedă:


a) [x] hormonul liber
b) [ ] prohormonul
c) [ ] preprohormonul
d) [ ] hormonul legat cu proteina de transport
e) [ ] nivelul total al hormonului

522. Adenilatciclaza:
a) [ ] este enzimă citoplasmatică
b) [ ] generează inozitolfosfaţi
c) [x] catalizează formarea AMPc din ATP
d) [x] este inhibată de proteina Gi
e) [ ] participă la sinteza ATP-lui

523. Adrenocorticotropina (ACTH, corticotropina):


a) [x] stimulează secreţia gluco-, mineralocorticoizilor şi a hormonilor androgeni
b) [ ] amplifică sinteza glucagonului
c) [ ] acţionează prin mecanismul citozolic-nuclear
d) [x] activează transformarea colesterolului în pregnenolonă
e) [ ] este un hormon de natură steroidică

524.Hormonii adenohipofizari:
a) [x] sunt de natură proteică
b) [ ] sunt derivaţi ai aminoacizilor
c) [ ] sunt steroizi
d) [ ] acţionează prin mecanismul citozolic-nuclear
e) [x] reglează funcţiile altor glande endocrine periferice

525. Hormonii adenohipofizari sunt:


a) [ ] corticoliberina
b) [x] somatotropina
c) [ ] gonadoliberinele
d) [x] tireotropina
e) [ ] prolactostatina

526. Hormonii hipofizari glicoproteici sunt:


a) [x] tireotropina
b) [ ] corticotropina
c) [x] hormonul luteinizant
d) [x] hormonul foliculostimulant
e) [ ] prolactina

527.Hormonii sexuali sunt:


a) [ ] folitropina
b) [x] testosteronul
c) [ ] hormonul luteinizant
d) [x] estradiolul
e) [x] progesterona

528. Angiotensina II:


a) [x] măreşte presiunea sângelui
b) [ ] are efect vasodilatator
c) [ ] inhibă secreţia de aldosteron
d) [x] se sintetizează în formă inactivă
e) [ ] este de natură steroidică
529. Hipocorticismul (boala Adison) se caracterizează prin:
a) [ ] obezitate centripetă
b) [ ] hipertensiune arterială
c) [x] scăderea conţinutului de Na+, Cl- şi creşterea K+ în sânge
d) [ ] hiperglicemie, glucozurie
e) [x] hiperpigmentarea tegumentelor

530.Calcitonina
a) [x] este sintetizată de celulele C adiacente celulelor foliculare ale glandei tiroide
b) [x] reglează concentraţia calciului şi a fosfaţilor
c) [ ] acţionează prin mecanismul citozolic-nuclear
d) [ ] hormon de natură steroidică
e) [ ] acţionează asupra intestinului, rinichilor şi a oaselor

531. Calmodulină:
a) [ ] poate fixa Fe2+ şi Mg2+
b) [x] conţine 4 domenii de fixare pentru Ca2+
c) [ ] este o nucleotidă
d) [ ] conţine multe resturi de Arg şi Lys
e) [x] în complex cu Ca2+ este mesager secund pentru unii hormone

532. Catecolaminele sunt:


a) [x] dopamina, noradrenalina, adrenalina
b) [x] derivaţi ai tirozinei
c) [ ] derivaţi ai treoninei
d) [ ] hormoni ai cortexului suprarenal
e) [ ] hormoni proteino-peptidici

533. Clasificarea structurală a hormonilor:


a) [x] proteino-peptide
b) [ ] derivaţi ai fosfolipidelor
c) [x] steroizi
d) [x] derivaţi ai aminoacizilor
e) [ ] derivaţi ai nucleotidelor

a) [ ] toţi hormonii sunt proteine simple


b) [x] hormonii pot fi derivaţi ai colesterolului
c) [ ] toţi hormonii sunt proteine conjugate
d) [ ] hormonii hipotalamusului sunt de natură steroidă
e) [x] catecolaminele sunt derivaţi ai aminoacizilor

534.Cofeina inhibă:
a) [x] fosfodiesteraza
b) [ ] adenilatciclaza
c) [ ] proteina Gs
d) [ ] proteinkinaza A
e) [ ] fosfoprotein fosfataza

535. Complexul Ca++ -calmodulină reglează:


a) [x] contracţiile muşchilor netezi şi a microfilamentelor din celulelele nemusculare
b) [x] activarea unor proteinkinaze
c) [ ] expresia genelor
d) [ ] sinteza DNA
e) [ ] biosinteza proteinelor

536.Compusul chimic prezentat la nivelul rinichilor favorizeaza:

537. Compus chimic.

538. Corticosteroizii se utilizează:


a) [x] în tratamentul colagenozelor (reumatism, poliartrită nespecifică)
b) [x] ca agenţi desensibilizanţi (în astmul bronţic, bolile alergice)
c) [x] ca imunodepresanţi în transplantarea organelor şi ţesururilor
d) [ ] ca agenţi fibrinolitici
e) [ ] în calitate de hemostatice

539. Diabetul zaharat se caracterizează prin:


a) [x] hiperglicemie şi glucozurie
b) [x] hipercetonemie şi cetonurie
c) [ ] uremie
d) [x] polifagie, polidipsie, poliurie
e) [ ] oligurie

540. Efectele insulinei asupra metabolismului lipidic:


a) [x] activarea acetil-CoA carboxilazei
b) [x] activarea lipoproteidlipazei
c) [ ] activarea triglicerid lipazei
d) [ ] inhibarea conversiei glucozei în glicerol
e) [ ] inhibarea sintezei acizilor graşi

541.Efectele insulinei asupra metabolismului proteic:


a) [ ] facilitează transportul aminoacizilor în muşchi
b) [x] stimulează biosinteza proteinelor
c) [ ] determină bilanţ azotat negativ
d) [ ] inhibă biosinteza proteinelor
e) [ ] stimulează degradarea proteinelor

542. Efectele metabolice ale T3 şi T4:


a) [x] stimulează producerea ATP-ului
b) [ ] nu posedă acţiune calorigenă
c) [ ] scad viteza metabolismului bazal
d) [ ] posedă efect anabolic asupra glucidelor şi lipidelor (glucide, lipide)
e) [x] intensifică catabolismul proteinelor (bilanţ azotat negativ)

a) [x] reglează diviziunea şi diferenţierea celulară, îndeosebi a sistemului nervos şi scheletic


b) [x] reglează metabolismul oxidativ prin inducţia Na+/K+-ATP-azei
c) [x] stimulează fosforilarea oxidativă în mitocondrii şi utilizarea de O2
d) [ ] în concentraţii fiziologice posedă efect decuplant puternic
e) [ ] inhibă ATP-sintaza

543. Feocromocitomul:
a) [ ] este determinat de hiperplazia cortexului suprarenalelor
b) [ ] se caracterizează prin sinteza sporită a aldosteronului
c) [ ] este determinat de sinteza sporită a melaninei în piele
d) [ ] este cauzat de hiposecreţia de cortizol
e) [x] se manifestă clinic prin hipertensiune arterială

544. Fosfodiesteraza:
a) [x] catalizează reacţia de scindare a AMPc
b) [ ] catalizează reacţia de formare a AMPc
c) [ ] este activată de cofeină
d) [x] este inhibată de viagră
e) [ ] e localizată în nucleu

545. Fosfolipaza „C" :


a) [ ] este localizată în citozol
b) [ ] scindează fosfolipidele membranare, generând prostaglandine
c) [x] este activată de proteina Gq
d) [ ] este activată de hormonii steroidici
e) [ ] este inhibată de cofeină

546. Fosfoprotein fosfatazele catalizează:


a) [ ] formarea AMP ciclic din ATP
b) [x] defosforilarea unor enzime reglatoare
c) [ ] fosforilarea enzimelor reglatoare
d) [ ] activarea proteinkinazelor
e) [ ] activarea proteinelor Gs

547.Glucagonul:
a) [ ] este un derivat al triptofanului
b) [ ] se sintetizează în celulele insulare beta
c) [x] se sintetizează în celulele insulare alfa
d) [x] este o polipeptidă
e) [ ] este un compus de natură steroidă

a) [x] este sintetizat sub formă de pre-pro-glucagon


b) [ ] se sintetizează direct în formă activă
c) [x] se transformă în hormon activ prin proteoliză limitată
d) [ ] acţionează prin mecanismul citozolic-nuclear
e) [ ] are efect hipoglicemiant

a) [x] activează gluconeogeneza


b) [ ] activează lipogeneza
c) [ ] inhibă lipoliza
d) [ ] stimulează sinteza proteinelor
e) [ ] inhibă catabolismul proteinelor

548.Hiperfuncţia glandei tiroide se manifestă prin:


a) [ ] obezitate
b) [ ] somnolenţă, memorie scăzută
c) [x] creşterea temperaturii corpului
d) [x] bilanţ azotat negativ
e) [ ] bradicardie

549. Hiperparatiroidismul se manifestă prin:


a) [ ] hipocalcemie şi hiperfosfatemie
b) [ ] hipercalcemie şi hiperfosfatemie
c) [x] hipercalcemie şi hipofosfatemie
d) [x] excreţia sporită a calciului cu urina
e) [x] osteoporoză

550. Hipofuncţia glandei tiroide la maturi (mixedemul) se manifestă prin:


a) [x] bradicardie
b) [x] micsorarea temperaturii corpului
c) [ ] exoftalmie
d) [ ] statură joasă
e) [ ] retard mental

551. Hipoparatiroidismului se caracterizează prin:


a) [x] hipocalciemie şi hiperfosfatemie
b) [ ] hipercalciemie şi hiperfosfatemie
c) [x] depolarizarea membranelor şi hiperexcitabilitatea celulelor musculare şi nervoase
d) [ ] mobilizarea calciului şi fosfatului din oase
e) [ ] osteoporoză

552. Homeostazia extracelulară a calciului este asigurată de:


a) [x] parathormonul
b) [x] calcitonină
c) [ ] vitaminele K şi E
d) [x] 1,25-dihidroxi-colecalciferolul (D3)
e) [ ] tireotropină

553. Hormonii hipotalamusului:


a) [ ] sunt de natură steroidă
b) [x] prezintă peptide scurte
c) [ ] sunt derivaţi ai aminoacizilor
d) [x] sunt liberinele şi statinele
e) [x] reglează secreţia hormonilor adenohipofizari

554. Hormonii sexuali:


a) [ ] se sintetizează numai în glandele sexuale
b) [ ] acţionează prin mecanismul membranaro-intracelular
c) [ ] sunt derivaţi ai aminoacizilor
d) [x] sunt reglaţi prin intermediul gonadotropinelor
e) [ ] utilizează receptori membranari

555.Hormonii somatomamotropi sunt:


a) [x] somatotropina
b) [ ] tireotropina
c) [ ] corticotropina
d) [x] prolactina
e) [x] lactogenul placentar

556.Hormonii sunt:
a) [x] substanţe biologice active
b) [x] compuşi chimici cu specificitate înaltă de acţiune
c) [ ] sintetizaţi în sânge
d) [ ] catalizatori biologici
e) [ ] receptori cu activitate reglatoare

557.Hormonul-derivat al proopiomelanocortinei(POMC) este:


a) [x] corticotropina
b) [ ] prolactina
c) [ ] somatotropina
d) [ ] tireotropina
e) [ ] gonadotropinele

558.Hormonul foliculostimulant(FSH):
a) [x] controlează funcţiile glandelor sexuale
b) [ ] se sintetizează în foliculii ovarieni
c) [x] promovează dezvoltarea foliculilor ovarieni şi pregătirea lor pentru ovulaţie
d) [ ] inhibă spermatogeneza
e) [ ] este de natură steroidică

559.Hormonul luteinizant(LH):
a) [x] stimulează sinteza estrogenilor şi a progesteronei
b) [ ] promovează dezvoltarea foliculilor ovarieni
c) [ ] stimulează dezvoltarea glandelor mamare şi lactaţia
d) [ ] se sintetizează în corpul galben
e) [x] este o glicoproteină

560.Insulina stimuleaza:
a) [x] transportul glucozei în ţesuturi
b) [ ] conversia glicerolului în glucoză
c) [ ] transformarea aminoacizilor în glucoză
d) [x] utilizarea glucozei în ciclul pentozofosfaţilor
) [x] viteza sintezei transportorilor de glucoză (GLUT)

561.Insulina
a) [x] este produsă de celulele beta ale pancreasului
b) [ ] are acţiune hiperglicemiantă
c) [ ] este hormon de natură steroidă
d) [x] conţine 2 lanţuri polipeptidice: A - 21 resturi de aminoacizi şi B - 30 resturi de aminoacizi
e) [ ] lanţurile A şi B sunt legate prin legături necovalente

562.Insulina
a) [ ] activează glicogenfosforilaza
b) [ ] inhibă glicogensintaza
c) [ ] activează enzimele reglatoare ale gluconeogenezei
d) [ ] inhibă enzimele reglatoare ale glicolizei
e) [x] induce sinteza glucokinazei în hepatocite

563.Iodtironinele:
a) [x] sunt derivaţi ai tirozinei
b) [ ] sunt sintetizaţi în glandele paratiroide
c) [x] sunt triiodtironina (T3) şi tiroxina (T4)
d) [ ] acţionează prin mecanismul membranaro-intracelular
e) [ ] reglează metabolismul calciului şi al fosfaţilor

564.Mecanismul citosolic nuclear este caracteristic pentru:


a) [x] iodtironine
b) [ ] glucagon
c) [ ] adrenalină
d) [x] cortizol
e) [ ] calcitonină

a) [ ] insulină
b) [ ] somatotropină
c) [ ] corticoliberină
d) [x] calcitriol
) [ ] hormonul paratiroidian

565.Mecanismul membrano-intracelular de actiune este caracteristic pentru:


a) [ ] calcitriol
b) [x] glucagon
c) [x] adrenalină
d) [ ] cortizol
e) [ ] aldosteron

566.Mecanismul membrano-intracelular de actiune mediat de AMPc:


a) [ ] este specific numai insulinei
b) [x] implică activarea proteinkinazelor A
c) [ ] este caracteristic pentru cortizol
d) [ ] reprezintă un mecanism de reglare a expresiei genelor
e) [x] conduce la fosforilarea unor enzime reglatoare

567.Oxitocina:
a) [ ] este de natură steroidică
b) [x] exercită acţiune contractilă asupra uterului în travaliu
c) [x] contribuie la contracţia celulelor mioepiteliale în glanda mamară şi la ejecţia laptelui
d) [ ] se mai numeşte hormon antidiuretic
e) [ ] se sintetizează în foliculii ovarieni

568. Parathormonul:
a) [ ] este sintetizat în glanda tiroidă
b) [ ] este derivat al tirozinei
c) [x] se sintetizează sub formă de preprohormon
d) [ ] se sintetizează în formă activă
e) [x] acţionează prin AMP ciclic

569.Parathormonul:
a) [x] creşte calcemia
b) [ ] creşte fosfatemia
c) [ ] inhibă absorbţia calciului şi fosfaţilor din intestin
d) [ ] creşte capacitatea osului de a fixa calciul şi fosfaţii
e) [x] stimulează reabsorbţia calciului, dar inhibă reabsorbţia fosfaţilor în rinichi

570.Prolactina:
a) [ ] se sintetizează numai în glandele mamare
b) [ ] este un hormon de natură steroidă
c) [x] controlează iniţierea şi întreţinerea lactaţiei
d) [x] stimulează dezvoltarea glandelor mamare şi lactaţia
e) [ ] reglează funcţia glandelor sexuale

570. Prolactina:
a) [ ] se sintetizează numai în glandele mamare
b) [ ] este un hormon de natură steroidă
c) [x] controlează iniţierea şi întreţinerea lactaţiei
d) [x] stimulează dezvoltarea glandelor mamare şi lactaţia
e) [ ] reglează funcţia glandelor sexuale

571. Proteina Gs activă:


a) [x] activeaza adenilatciclaza
b) [ ] activează proteinkinazele
c) [x] reprezintă complexul alfa-GTP
d) [ ] este mesager secund al semnalului hormonal
e) [ ] este inactivată de fosfodiesterază

572. Proteina Gs
a) [x] sunt proteine-trimeri alcătuite din subunităţile alfa, beta şi gama
b) [ ] sunt amplasate pe suprafaţa externă a membranei citoplasmatice
c) [ ] posedă un domeniu de legare cu proteinkinazele
d) [x] sunt cuplate cu adenilatciclaza
e) [ ] catalizează sinteza AMPc

573. Proteinkinaza A:
a) [ ] este inhibată de adenilatciclază
b) [x] este activată de AMP ciclic
c) [x] catalizează reacţia de fosforilare a unor enzime reglatoare
d) [ ] este activată de hormonii steroidici
e) [ ] este localizată în nucleu

574 Receptorii hormonali sunt:


a) [ ] cromoproteine
b) [x] proteine multidomeniale
c) [x] glicoproteine
d) [ ] metaloproteine
e) [ ] lipoproteine

575. Referitor la mecanismul citozolic-nuclear de acţiune a hormonilor sunt corecte afirmaţiile:


a) [x] receptorii hormonali sunt situaţi în nucleu sau citozol
b) [ ] are loc prin intermediul mesagerilor secundari
c) [ ] este un mecanism rapid
d) [x] complexul hormon-receptor reglează expresia genelor
e) [ ] implică activarea proteinkinazelor

Mecanismul citozolic-nuclear de acţiune a hormonilor este caracteristic pentru:


a) [ ] catecolamine
b) [x] hormonii steroidici
c) [ ] hormoni hidrofili
d) [ ] hormonii de natură proteică
e) [x] hormonii lipofili

Mecanismul citozolic-nuclear de acţiune a hormonilor este caracteristic pentru:


a) [ ] insulină
b) [ ] somatotropină
c) [ ] corticoliberină
d) [x] calcitriol
e) [ ] hormonul paratiroidian

Mecanismul citozolic-nuclear de acţiune a hormonilor este caracteristic pentru:


a) [x] iodtironine
b) [ ] glucagon
c) [ ] adrenalină
d) [x] cortizol
e) [ ] calcitonină

576. Referitor la 1.25 dihidroxi-colecalciferol (calcitriol) sunt corecte afirmatiile:


a) [x] este derivatul activ al vitaminei D3
b) [ ] se produce în intestin din vitamina D alimentară
c) [x] se obţine prin 2 hidroxilări ale vitaminei D3 în ficat şi în rinichi
d) [x] sinteza calcitriolului este controlată de parathormon
e) [ ] participă la reglarea concentraţiei plasmatice de sodiu şi potasiu

577 Referitor la biosinteza catecolaminelor sunt corecte afirmaţiile:


a) [x] are loc în medulosuprarenale
b) [ ] are loc în cortexul suprarenal
c) [ ] succesiunea reacţiilor este: tirozină → noradrenalină → dopamină → adrenalină
d) [x] succesiunea reacţiilor este: tirozină → dopamină → noradrenalină → adrenalină
e) [ ] succesiunea reacţiilor este: tirozină → adrenalină → noradrenalină → dopamină

578. VI Hormonii A3 Referitor la biosinteza iodtironinelor sunt corecte afirmaţiile:


a) [x] are loc prin iodurarea resturilor de tirozină din componenţa tireoglobulinei
b) [ ] are loc prin iodurarea resturilor de tirozină din componenţa tironinei
c) [ ] are loc prin iodurarea tirozinei libere
d) [x] pentru iodurarea tirozinei se utilizează iodul oxidat
e) [x] oxidarea iodului şi iodurarea tirozinei sunt catalizate de peroxidază

579.Referitor la efectele gonadotropinelor sunt corecte afirmatiile

580 Referitor la hormonii neurohipofizari sunt corecte afirmatiile:


a) [x] sunt vasopresină şi oxitocină
b) [ ] sunt hormonii tropi
c) [x] prezintă nonapeptide
d) [ ] se produc în lobul anterior al hipofizei
e) [ ] acţionează prin mecanismul citozolic nuclear

581. Referitor la hormonii sexuali feminini sunt corecte afirmaţiile:


a) [ ] estrogenii se sintetizează în corpul galben
b) [ ] progesterona se sintetizează în folicului ovarieni
c) [ ] în prima fază a ciclului ovarian se sintetizează în special progesterona
d) [x] în prima fază a ciclului ovarian se sintetizează în special estrogenii
e) [ ] în faza a doua a ciclului ovarian se sintetizează în special estrogenii

582 Referitor la mecanismul de acţiune a glucocorticoizilor sunt corecte afirmaţiile:


a) [x] acţionează prin mecanismul citozolic-nuclear
b) [ ] stimulează activitatea fosfolipazei "C" cu formare de diacilgliceroli
c) [ ] stimulează activitatea adenilatciclazei cu formare de AMPc
d) [x] utilizează receptori citozolici
e) [ ] utilizează receptori membranari

583 Referitor la mecanismul de acţiune a insulinei sunt corecte afirmaţiile:


a) [ ] insulina acţionează prin mecanismul citozolic-nuclear
b) [x] mecanismul de acţiune a insulinei este o formă particulară a celui membrano-intracelular
c) [x] receptorul insulinei este un complex heterotetrameric α2β2
d) [ ] subunitatea beta este extracelulară şi leagă insulina
e) [x] subunitatea beta posedă activitate enzimatica de tip tirozinkinazică

584. Referitor la mecanismul membranaro-intracelular de acţiune a hormonilor mediat de diacilglicerol (DAG)


şi inozitoltrifosfat (IP3) sunt corecte afirmaţiile:
a) [x] este caracteristic hormonilor, receptorii cărora sunt cuplaţi cu proteina Gq
b) [ ] DAG şi IP3 se formează sub acţiunea fosfolipazei A2 din fosfatidilinozitol
c) [x] DAG şi IP3 se formează sub acţiunea fosfolipazei C din fosfatidilinozitol-4,5-difosfat
d) [ ] DAG inhibă proteinkinazele C
e) [ ] este caracteristic pentru hormonii liposolubili

585. Referitor la mecanismul membranaro-intracelular sunt corecte afirmaţiile:


a) [x] receptorii sunt situaţi pe membrana plasmatică
b) [ ] hormonul serveşte drept mesager secundar
c) [ ] complexul hormon-receptor pătrunde în nucleu
d) [x] e caracteristic pentru hormonii peptidici
e) [ ] este un mecanism lent

586. Referitor la natura chimica a hormonilor sunt corecte afirmatiile:

587. Referitor la receptorii adrenergici sunt corecte afirmaţiile:


a) [ ] receptorii β sunt cuplaţi cu proteina Gp şi determină formarea diacilglicerolilor şi a inozitolfosfaţilor
b) [ ] toţi receptorii adrenergici sunt cuplaţi cu proteina Gs şi determină creşterea concentraţiei AMPc
c) [ ] receptorii α1 şi α2 sunt cuplaţi cu adenilatciclaza prin intermediul proteinei "Gs" şi determină creşterea de
AMPc
d) [x] receptorii α2 sunt cuplaţi cu proteina "Gi" şi determină scăderea AMPc

588. Referitor la reglarea sintezei şi secreţiei aldosteronului sunt corecte afirmaţiile:


a) [x] are loc prin intermediul sistemului renină-angiotensină
b) [ ] creşterea volemiei şi a concentraţiei de natriu stimulează secreţia reninei
c) [ ] renina transformă angiotenzinogenul în angiotenzină II
d) [x] enzima de conversie transformă angiotenzina I în angiotenzină II
e) [ ] angiotenzina II inhibă secreţia aldosteronului

589. Referitor la reglarea sintezei şi secreţiei iodtironinelor sunt corecte afirmaţiile:


a) [x] are loc sub acţiunea tireoliberinei şi a tireotropinei
b) [ ] nivelul scăzut de T3 plasmatic inhibă sinteza tireotropinei
c) [ ] tireotropina inhibă secreţia iodtironinelor
d) [ ] în cazul unui conţinut scăzut de iod se sintetizează preponderent T4
e) [x] glanda tiroidă posedă mecanisme de autoreglare independente de tireotropină

590. Referitor la sinteza hormonilor steroidici sunt corecte afirmaţiile:


a) [x] pregnenolona este intermediar comun în sinteza hormonilor steroidici
b) [ ] sinteza hormonilor steroidici nu se reglează
c) [ ] toţi hormonii de natură steroidică se sintetizează doar în suprarenale
d) [ ] cortizolul se sintetizează în foliculii ovarieni
e) [ ] progesterona se sintetizează în cortexul suprarenal

591. Referitor la vasopresină sunt corecte afirmaţiile:


a) [x] se mai numeşte hormon antidiuretic
b) [x] menţine osmolaritatea şi volumul lichidului extracelular
c) [ ] în insuficienţa de vasopresină se dezvoltă diabetul steroid
d) [x] ţesutul-ţintă pentru vasopresină este rinichiul - epiteliul tubilor contorţi distali şi colectori
e) [ ] se sintetizează în suprarenale

592. Reglarea sintezei şi secreţiei glucocorticoizilor (cortizolului):


a) [x] în stări de stres are loc stimularea secreţiei de corticoliberină şi corticotropină
b) [ ] sinteza maximală de cortizol are loc seara
c) [ ] corticotropina inhibă sinteza şi secreţia de cortizol
d) [x] nivelul plasmatic al cortizolului suferă variaţii diurne (ritm circadian)
e) [ ] secreţia de cortizol este dependentă de concentraţia natriului şi a potasiului

593. Secreţia de glucagon este:


a) [x] inhibată de somatostatină
b) [ ] stimulată de hiperglicemie
c) [ ] inhibată de hipoglicemie
d) [x] stimulată de agoniştii beta adrenergici
e) [ ] activată de insulină

594. Secreţia de insulină este activată de:


a) [x] glucoză
b) [x] fructoză, manoză
c) [ ] somatostatină
d) [ ] serotonină
e) [ ] adrenalină

595. Selectati afirmatiile corecte referitor la hormonii sexuali masculini:

596. Selectati efectele fiziologice ale compusului chimic prezentat: CORTIZOL


ALDO
TESTOSTERON
ESTRADIOL

597. Efectele metabolice ale calcitoninei:


a) [ ] stimulează absorbţia calciului şi a fosfaţilor din intestin
b) [ ] inhibă reabsorbţia calciului şi a fosfaţilor în rinichi
c) [ ] acţionează prin intermediul calcitriolului
d) [x] sporeşte depozitarea de Ca2+ şi fosfat în oase
e) [x] micşorează concentraţia calciului şi a fosfaţilor în plasmă

598. Selectaţi efectele metabolice ale catecolaminelor:


a) [x] stimularea lipolizei
b) [ ] stimularea secreţiei de insulină
c) [ ] inhibarea glicogenolizei
d) [ ] micşorarea tensiunii arteriale
e) [ ] inhibarea gluconeogenezei

599. Selectaţi efectele metabolice ale insulinei:


a) [x] favorizează sinteza trigliceridelor, glicogenului, proteinelor (efect anabolic)
b) [ ] sporeşte degradarea lipidelor, glicogenului, proteinelor (efect catabolic)
c) [x] exercită acţiuni mitogene: influenţează creşterea fetală, diferenţierea celulară, procesele de regenerare
d) [ ] reglează sinteza ATP-lui şi producerea căldurii
e) [ ] reglează concentraţia calciului şi a fosfaţilor

600. Selectaţi efectele metabolice ale somatotropinei:


a) [x] stimulează sinteza proteinelor în ţesuturi
b) [ ] inhibă transcrierea şi translaţia
c) [x] determină bilanţ azotat pozitiv
d) [ ] inhibă lipoliza
e) [ ] inhibă gluconeogeneza

601. Selectaţi hormonii care se sintetizează în cortexul suprarenal:


a) [x] cortizolul
b) [ ] adrenalina
c) [ ] noradrenalina
d) [ ] progesterona
e) [x] aldosteronul

602. Selectati liberinele:

Liberinele sunt:
a) [x] tireoliberina
b) [ ] vasopresina
c) [ ] oxitocina
d) [x] gonadoliberinele
e) [ ] tireotropina

603. Selectaţi mesagerii secunzi ai hormonilor:


a) [x] AMP-ciclic
b) [ ] GTP
c) [x] Ca2+
d) [ ] CMPc
e) [x] inozitolfosfaţii

604. Sindromul Conn – cause si manifestari :

Hiperaldosteronismul (sindromulConn) se caracterizează prin:


a) [ ] hiperpigmentarea tegumentelor
b) [x] creşterea concentraţiei de Na in sânge
c) [ ] creşterea concentraţiei de K+ în sânge
d) [ ] hipotensiune arterială
e) [x] mărirea excitabilităţii miocardului

605. Sindromul Cushing se caracterizeaza prin :

Sindromul Cushing:
a) [ ] este cauzat de hiposecreţia glucocorticoizilor
b) [x] se caracterizează prin obezitate centripetă
c) [ ] se manifestă prin hipotensiune arterială
d) [ ] este însoţit de diabet insipid
e) [ ] se caracterizează prin hipoglicemie

606. Sinteza hormonilor pancreatici:


a) [ ] celulele insulare alfa produc şi secretă insulina
b) [ ] celulele insulare beta produc şi secretă glucagonul
c) [x] celulele insulare D produc şi secretă somatostatina
d) [ ] peptida C este sintetizată de celulele C
e) [x] polipeptida pancreatică este sintetizată de celulele F

607. Somatostatina:
a) [x] se sintetizează în hipotalamus, pancreas (celule D), tractul gastrointestinal, creier
b) [ ] este de natură steroidică
c) [ ] activează secreţia de glucagon şi insulină
d) [x] inhibă secreţia de glucagon şi de insulină
e) [ ] activează secreţia unor hormoni gastrointestinali ca: secretina, colecistokinina

608. Somatotropina (hormonul de creştere):


a) [x] acţionează prin intermediul somatomedinelor
b) [ ] inhibă procesele anabolice
c) [x] controlează creşterea postnatală, dezvoltarea scheletului şi a ţesuturilor moi
d) [ ] este un derivat al aminoacizilor
e) [ ] acţionează prin mecanismul citozolic-nuclear

609. Statinele sunt:


a) [x] somatostatina
b) [ ] gonadostatinele
c) [x] prolactostatina
d) [ ] corticostatină
e) [ ] tireostatină

610. Tireoglobulina:
a) [ ] este hormon trop al hipofizei
b) [ ] este proteina de transport a hormonilor tiroidieni
c) [x] este precursor al hormonilor tiroidieni
d) [x] conţine peste 100 de resturi de tirozină
e) [ ] este hormon reglator al hipotalamusului

611. Tireotropina (TSH):


a) [x] acţionează prin intermediul AMP ciclic
b) [x] activeaza sinteza şi secreţia iodtironinelor
c) [ ] este precursorul hormonilor tiroidieni
d) [ ] este derivat al tirozinei
e) [ ] este sintetizată în glanda tiroidă
612. Transportul iodtironinelor este realizat de:
a) [x] globulina fixatoare de tiroxină (TBG)
b) [x] prealbumina fixatoare de tiroxină (TBPA)
c) [x] albumine
d) [ ] fibrinogen
e) [ ] hemoglobină

613. Acidoza metabolică este cauzată de:


a) [x] cetonemie
b) [ ] voma intensă
c) [x] hipoxie
d) [ ] hipercolesterolemie
e) [ ] hiperventilaţie pulmonară

614. Acidoza metabolică este prezentă în:


a) [ ] diabetul insipid
b) [ ] diabetul steroid
c) [x] diabetul zaharat
d) [x] inaniţie
e) [ ] obezitate

615. Acidoza respiratorie este cauzată de:


a) [ ] hiperventilaţie pulmonară
b) [x] hipoventilaţie pulmonară
c) [ ] vomă intensă
d) [ ] cetonemie
e) [ ] supradozarea bicarbonatului de Na la tratarea maladiilor gastrice

616. Acidoza respiratorie este prezentă în:


a) [x] astm bronşic
b) [ ] inaniţie
c) [ ] diabet zaharat
d) [x] emfizem pulmonar
e) [ ] inaniţie

617. Albuminele plasmatice transportă:


a) [x] acizi graşi
b) [ ] lipoproteine
c) [x] bilirubina
d) [ ] glucoza
e) [ ] uree

618. Albuminele plasmatice:


a) [ ] se sintetizează în ţesutul muscular
b) [x] conţin mulţi aminoacizi dicarboxilici
c) [x] leagă şi reţin în sânge cationii
d) [ ] leagă şi reţin în sânge anionii
e) [ ] la electroforeză se separă în fracţiile: alfa1, alfa2, beta şi gama

619. Albuminele plasmatice:


a) [ ] sunt proteine bazice
b) [ ] sunt proteine conjugate
c) [ ] sunt hidrofobe
d) [ ] sunt liposolubile
e) [x] constituie 50-65% din conţinutul total al proteinelor

620. Albuminele plasmatice:


a) [ ] constituie 20-30% din conţinutul total al proteinelor
b) [x] sunt proteine acide
c) [ ] se sintetizează în sânge
d) [x] menţin presiunea oncotică
e) [ ] sunt proteine cu structură cuaternară

621. Alcaloza metabolică este cauzată de:


a) [ ] cetonemie
b) [ ] hipoxie
c) [x] supradozarea bicarbonatului de Na la tratarea maladiilor gastrice
d) [x] vomă intensă
e) [ ] hiperventilaţie pulmonară

622. Alcaloza respiratorie este cauzată de:


a) [x] hiperventilaţie pulmonară
b) [ ] hipoventilaţie pulmonară
c) [ ] vomă intensă
d) [ ] cetonemie
e) [ ] supradozarea bicarbonatului de Na la tratarea maladiilor gastrice

623. Anemia falciformă (HbS):


a) [x] este cauzată de substituţia Glu din poziţia 6 a lanţului beta al hemoglobinei (Hb) cu Val
b) [ ] HbS posedă solubilitate mai înaltă, comparativ cu HbA
c) [x] HbS dezoxigenată precipită uşor, formând fibre rigide ce deformează eritrocitul
d) [ ] anemia falciformă este cauzată de diminuarea sintezei Hb
e) [x] persoanele heterozigote sunt rezistente la malarie

624. Azotemia apare în:


a) [x] micşorarea eliminării renale a produselor azotate
b) [ ] aport scăzut de proteine în alimentaţie
c) [x] catabolismul intens al proteinelor tisulare
d) [ ] catabolismul intens al lipidelor de rezervă
e) [ ] sinteză excesivă de glicogen

625. Calciul plasmatic:


a) [ ] se conţine doar în formă ionizată
b) [x] se conţine preponderent în plasmă
c) [x] Ca++ ionizat constituie 50% din cantitatea totală
d) [x] Ca++ legat cu proteinele plasmatice constituie 40% din cantitatea totală
e) [ ] este prezent în plasmă doar în formă liberă

626. Capacitatea de tamponare a hemoglobinei este determinată de:


a) [ ] fenilalanină şi tirozină
b) [x] histidină
c) [ ] serină şi treonină
d) [ ] prolină şi hidroxiprolină
e) [ ] metionină şi cisteină

627. Capacitatea de tamponare a proteinelor plasmatice este determinată de:


a) [x] aminoacizii acizi
b) [x] aminoacizii bazici
c) [ ] serină şi treonină
d) [ ] prolină şi hidroxiprolină
e) [ ] metionină şi cisteină

628. Clasificarea funcţională a enzimelor plasmatice:


a) [x] secretorii
b) [x] excreto-secretorii
c) [ ] anabolice
d) [x] indicatorii (celulare)
e) [ ] catabolice

Clasificarea enzimelor
a) [x] se clasifică în şase clase
b) [x] clasa indică tipul de reacţie chimică
c) [ ] clasa indică gruparea sau legătura chimică a substratului
d) [ ] fiecare enzimă posedă un cod alcătuit din 3 cifre
e) [ ] cifra a doua a codului indică numărul de ordine a enzimei în clasa respectivă

629. Din grupa gama-globulinelor fac parte:


a) [ ] antitripsina
b) [ ] haptoglobina
c) [ ] ceruloplasmina
d) [x] imunoglobulinele
e) [ ] macroglobulina

630. Fibrinogenul:
a) [x] fibrinogenul este sintetizat în ficat
b) [ ] constă din 6 lanţuri polipeptidice identice
c) [ ] se activează în ficat
d) [x] este transformat în fibrină de către trombină
e) [ ] necesită vitamina K pentru sinteza sa

631. Fibrinolizina:
a) [ ] împiedică formarea trombilor
b) [x] dizolvă trombii deja formaţi
c) [x] hidrolizează moleculele de fibrină din componenţa trombilor
d) [ ] inactivează trombina
e) [ ] inhibă sinteza fibrinogenului

632. Ficatul şi metabolismul glucidelor:


a) [x] ficatul asigură nivelul constant al glucozei în sânge
b) [ ] glicogenoliza hepatică se intensifică în perioadele postprandiale
c) [x] glicogenoliza hepatică se intensifică în inaniţie
d) [ ] glicogenogeneza se intensifică în inaniţie
e) [ ] gluconeogeneza se activează în perioadele postprandiale

633. Ficatul şi metabolismul glucidelor:


a) [x] în ficat excesul de glucide este transformat în lipide
b) [ ] în ficat excesul de acizi graşi este transformat în glucide
c) [ ] în ficat glucoza se obţine doar în rezultatul glicogenolizei
d) [x] în ficat glucoza se obţine în rezultatul glicogenolizei şi gluconeogenezei
e) [ ] în ficat glucoza se obţine doar în rezultatul gluconeogenezei

634. Ficatul şi metabolismul proteinelor:


a) [x] ficatul reprezintă sediul de sinteză a ureei
b) [ ] sinteza proteinelor în ficat este redusă
c) [x] ficatul este sediul de sinteză a fibrinogenului, protrombinei
d) [ ] ficatul nu este sursă de enzime plasmatice
e) [ ] în ficat are loc transformarea excesului de acizi graşi în proteine

635. Fierul:
a) [ ] se conţine preponderent în plasmă
b) [x] este un component preponderent al eritrocitelor
c) [x] se absoarbe în intestin sub formă de Fe++
d) [ ] este absorbit în intestin sub formă de Fe+++
e) [ ] Fe+++ este transportat de apoferitina

636. Formele de transport sangvin al dioxidului de carbon (CO2):


a) [x] dizolvat în plasmăc
b) [x] carbhemoglobina
c) [ ] carboxihemoglobina
d) [ ] methemoglobina
e) [x] NaHCO3, KHCO3

637. Formele patologice ale hemoglobinei:


a) [x] carboxihemoglobina conţine monooxidul de carbon (CO)
b) [ ] CO posedă afinitate mai scăzută faţă de hemoglobină, comparativ cu oxigenul
c) [x] CO se leagă la Fe2+ din hem
d) [x] methemoglobina conţine Fe3+
e) [ ] methemoglobina posedă afinitate înaltă faţă de oxigen

638. . Funcţiile ficatului sunt:


a) [x] de depozitare a excesului glucidic
b) [ ] de depozitare a excesului lipidic
c) [x] excretoare
d) [x] de dezintoxicare
e) [ ] de transport

639. Globulinele plasmatice:


a) [ ] toate sunt proteine simple
b) [x] reprezintă o clasă eterogenă de proteine
c) [x] la electroforeză se separă în fracţiile: alfa1, alfa2, beta şi gama
d) [ ] îndeplinesc doar funcţie de transport
e) [ ] îndeplinesc doar funcţie de menţinere a presiunii oncotice

640: Heparina:
a) [x] este glicozaminoglican
b) [ ] este proteină
c) [x] este anticoagulant direct
d) [ ] este anticoagulant indirect
e) [ ] este factor fibrinolitic

641. Hiperproteinemia:
a) [ ] reprezintă creşterea conţinutului proteinelor musculare
b) [x] reprezintă creşterea conţinutului proteinelor plasmatice
c) [ ] este caracteristică pentru ciroza hepatică
d) [ ] este caracteristică pentru glomerulonefrite
e) [x] poate fi prezentă în deshidratarea organismului (combustii, diaree, vomă intensă etc.)

642. Hipokaliemia:
a) [ ] se dezvoltă în hiperfuncţia cortexului suprarenal
b) [x] se dezvoltă în hiperaldosteronism
c) [ ] se dezvoltă în hipoparatiroidie
d) [x] este însoţită de dereglări ale funcţiei cardiace
e) [ ] conduce la osteoporoză

643. Hipoproteinemia
a) [x] reprezintă micşorarea concentraţiei proteinelor plasmatice
b) [ ] este însoţită de retenţie de apă în patul sangvin
c) [x] este caracteristică pentru ciroza hepatică
d) [x ] este caracteristică pentru glomerulonefrite
e) [ ] poate fi prezentă în deshidratarea organismului (combustii, diaree, vomă intensă etc.)

644. Hipoxiile:
a) [x] reprezintă micşorarea conţinutului de oxigen în ţesuturi
b) [ ] reprezintă micşorarea conţinutului de oxigen în sânge
c) [x] pot fi cauzate de micşorarea presiunii parţiale a oxigenului în aerul inspirat
d) [x] pot fi secundare anemiilor
e) [x] pot fi cauzate de patologii obstructive pulmonare

645. La coagularea sângelui participă(suplimentar factorilor plasmatici)


a) [ ] haptoglobinele
b) [x] serotonina
c) [x] catecolaminele
d) [ ] acidul epsilon-aminocapronic
e) [x] fosfolipidele plachetare

646. . La coagularea sângelui participă(suplimentar factorilor plasmatici)


a) [ ] albuminele plasmatice
b) [x] ATP-ul
c) [ ] imunoglobulinele
d) [x] calicreinele
e) [ ] lipoproteinele plasmatice

647. La coagularea sângelui participă


a) [ ] factori eritrocitari
b) [x] factori plachetari
c) [ ] factori leucocitari
d) [x] factori plasmatici
e) [x] factori tisulari

648. La menţinerea pH-ului fiziologic al sângelui participă:


a) [x] sistemele-tampon plasmatice şi eritrocitare
b) [x] sistemul respirator
c) [ ] sistemul coagulant
d) [ ] sistemul fibrinolitic
e) [x] sistemul renal

649. Modificările concentraţiei calciului plasmatic:


a) [x] hipocalcemia este prezentă în rahitism
b) [ ] hipocalcemia este determinată de hiperparatiroidism
c) [x] hipercalcemia apare în adenomul paratiroidelor
d) [ ] hipercalcemia este însoţită de tetanie
e) [ ] hipocalcemia este însoţită de retenţie de apă

650. Oxihemoglobina-selectați afirmația corectă


a) [ ] conţine o moleculă de oxigen (O2)
b) [ ] O2 se leagă la Fe3+ al hemului
c) [x] O2 se leagă la Fe2+ al hemului
d) [ ] O2 se leagă la partea proteică a hemoglobinei
e) [ ] O2 se leagă la inelul tetrapirolic al hemului

651. Polimerizarea şi stabilizarea fibrinei (formarea trombului):


a) [ ] are loc sub acţiunea trombinei
b) [x] necesită prezenţa factorului XIII
c) [x] necesită prezenţa trombosteninei
d) [x] necesită prezenţa ATP-lui
e) [ ] necesită prezenţa vitaminei K

652. Proteinele plasmatice:


a) [x] menţin presiunea oncotică
b) [x] transportă hormoni, metale, vitamine
c) [x] participă în coagularea sângelui
d) [ ] în normă sunt în concentraţie de 20-30 g/L
e) [ ] nu participă la menţinerea pH-lui

653. Protrombina:
a) [ ] este factor anticoagulant
b) [x] este factor al coagulării
c) [ ] este sintetizată în sânge
d) [x] sub acţiunea protrombinazei (Xa, Va, Ca2+, f.3) se activează în trombină
e) [ ] nu necesită vitamina K pentru sinteza sa

654. Referitor la componența electrolitic a sângelui sunt corecte afirmațiile


a) [ ] principalul ion al lichidului extracelular este K+
b) [ ] principalul ion al lichidului intracelular este Na+
c) [x] hipernatriemia cauzează hipertensiune arterială şi edeme
d) [ ] hiponatriemia este prezentă în hiperaldosteronism
e) [x] hipernatriemia este prezentă în nefrite, insuficienţa cardiacă

655. Rolul ficatului în metabolismul lipidic (selectaţi procesele care au loc în ficat):
a) [x] sinteza VLDL (pre- lipoproteinelor)
b) [ ] formarea LDL ( -lipoproteinelor)
c) [x] sinteza corpilor cetonici
d) [ ] utilizarea corpilor cetonici
e) [x] sinteza glicerofosfolipidelor

656. Rolul vitaminei K în coagularea sângelui:


a) [ ] participă la sinteza fibrinogenului
b) [x] participă la sinteza protrombinei
c) [ ] participă la activarea fibrinogenului
d) [ ] este necesară pentru decarboxilarea acidului glutamic (Glu)
e) [x] este necesară pentru carboxilarea Glu cu formarea gama-carboxiglutamatulu

657. Schimbul de O2 şi CO2 (selectaţi reacţiile care au loc la nivelul plămânilor):


a) [x] HHb + O2 → HHbO2
b) [ ] KHb + O2 → KHbO2
c) [x] HHbO2 + KHCO3 → KHbO2 + H2CO3
d) [ ] KHbO2 + H2CO3 → HHbO2 + KHCO3
e) [x] H2CO3 → CO2 + H2O

658. Schimbul de O2 şi CO2 (selectaţi reacţiile care au loc la nivelul ţesuturilor):


a) [ ] HHbO2 → HHb + O2
b) [x] KHbO2 → KHb + O2
c) [x] CO2 + H2O → H2CO3
d) [x] KHb + H2CO3 → HHb + KHCO3
e) [ ] HHb + KHCO3 → KHb + H2CO3

659. Selectați componentele organice ale sângelui :

Principalele componente organice ale sângelui:


a) [x] glucoza
b) [x] colesterolul
c) [ ] sodiul
d) [ ] potasiul
e) [ ] fierul

Principalele componente organice ale sângelui:


a) [ ] calciul
b) [x] proteinele
c) [ ] apa
d) [ ] magneziul
e) [x] ureea

660. Selectați elementele figurate ale sângelui:

Elementele figurate ale sângelui:


a) [ ] chilomicronii
b) [x] leucocitele
c) [x] eritrocitele
d) [ ] micelele
e) [ ] lipoproteinele

Elementele figurate ale sângelui:


a) [ ] globulinele
b) [x] trombocitele
c) [x] bazofilele
d) [x] limfocitele
e) [ ] corpii cetonici

661 + 664. Selectaţi enzima indicatorie hepatospecifice


a) [ ] amilaza
b) [x] histidaza
c) [x] alaninaminotransferaza (ALAT)
d) [ ] lactat dehidrogenaza 1(LDH1)
e) [ ] creatinfosfokinaza (CPK)

a) [ ] aldolaza A (fructozo-1,6-difosfat aldolaza)


b) [x] aldolaza B (fructozo--fosfat aldolaza)
c) [ ] tripsina
d) [x] sorbitol dehidrogenaza
e) [x] LDH4, LDH5

662. Selectaţi enzimele organospecifice ale muşchilor scheletici:


a) [ ] malat dehidrogenaza
b) [ ] leucinaminopeptidaza
c) [x] creatinfosfokinaza MM
d) [ ] izocitratdehidrogenaza
e) [ ] arginaza

663. Selectaţi enzimele indicatorii cardiospecifice


a) [x] aspartataminotransferaza (ASAT)
b) [ ] glicinamidino transferaza
c) [ ] aldolaza B
d) [x] LDH1, LDH2
e) [ ] LDH5, LDH4

Selectaţi enzimele indicatorii cardiospecifice


a) [x] creatinfosfokinaza MB
b) [ ] creatinfosfokinaza MM
c) [ ] fosfataza alcalină
d) [ ] fosfataza acidă
e) [ ] sorbitol dehidrogenaza

665. Selectaţi enzimele secretorii ale ficatului:


a) [ ] alaninaminotransferaza (ALT)
b) [ ] aspartataminotransferaza (AST)
c) [x] factorii coagulării sângelui
d) [x] lecitin-colesterol-acil-transferaza (LCAT)
e) [x] ceruloplasmina

666. Selectați factorii ce influențează afinitatea HB față de O2 și 667. Selectați ce modifică afinitatea Hb față de
O2(+ info slide 94 prelegerea Sângele)

Factorii ce măresc afinitatea hemoglobinei (Hb) faţă de oxigen (O2) :

a) [ ] micşorarea presiunii parţiale a oxigenului (pO2)


b) [x] mărirea pH-ului
c) [ ] creşterea temperaturii
d) [x] micşorarea concentraţiei 2,3-difosfogliceratului
e) [ ] micşorarea concentraţiei 1,3-difosfogliceratului

Factorii ce scad afinitatea hemoglobinei (Hb) faţă de oxigen (O2) :

a) [x] micşorarea presiunii parţiale a oxigenului (pO2)


b) [x] micşorarea pH-ului
c) [ ] micşorarea temperaturii
d) [x] mărirea concentraţiei 2,3-difosfogliceratului
e) [ ] creşterea concentraţiei 1,3-difosfogliceratului

668. Selectaţi factorii coagulării sângelui care participă atât în calea intrinsecă, cât şi în calea extrinsecă
a) [ ] factorul VIII – globulina antihemofilică A
b) [x] factorul X - Prower-Stuart
c) [ ] factorul XI - Rozenthal
d) [x] factorul V - proaccelerina
e) [ ] factorul IX - globulina antihemofilică B

Selectaţi factorii coagulării sângelui care participă atât în calea intrinsecă, cât şi în calea extrinsecă
a) [ ] factorul VII – proconvertina
b) [x] factorul I - fibrinogenul
c) [ ] factorul III - tromboplastina tisulară
d) [x] ionii de Ca++
e) [ ] factorul XII – Hageman

Selectaţi factorii coagulării sângelui care participă atât în calea intrinsecă, cât şi în calea extrinsecă
a) [ ] factorul VII – proconvertina
b) [x] factorul II - protrombina
c) [x ] factorul XIII – stabilizator de fibrină
d) [ ] factorul XII - Hageman
e) [ ] factorul IX - globulina antihemofilică B

669. Selectaţi factorii coagulării sângelui care participă doar în calea extrinsecă:
a) [x] factorul VII – proconvertina
b) [ ] factorul I - fibrinogenul
c) [x] factorul III - tromboplastina tisulară
d) [ ] ionii de Ca++
e) [ ] factorul X - Prower-Stuart

670. Selectaţi factorii coagulării sângelui care participă doar în calea intrinsecă:
a) [x] factorul VIII – globulina antihemofilică A
b) [ ] factorul X - Prower-Stuart
c) [x] factorul XI - Rozenthal
d) [ ] factorul V - proaccelerina
e) [x] factorul IX - globulina antihemofilică B

671 + 675. Selectaţi factorii sistemului fibrinolitic

a) [ ] heparina
b) [x] plasminogenul
c) [ ] transferina
d) [ ] ceruloplasmina
e) [x] streptokinaza
Selectaţi factorii sistemului fibrinolitic
a) [ ] accelerina
b) [ ] acidul epsilon-aminocapronic
c) [x] urokinaza
d) [ ] antiplasmina
e) [x] activatorul tisular al plasminogenulu

672. Selectaţi factorii trombocitari ai coagulării:


a) [ ] globulina antihemofilică A
b) [x] trombostenina
c) [x] fosfolipidele plachetare
d) [ ] globulina antihemofilică B
e) [ ] heparina

673. Selectaţi factorul coagulării sângelui care iniţiază calea extrinsecă:


a) [ ] factorul VIII – globulina antihemofilică A
b) [ ] factorul I - fibrinogenul
c) [x] factorul III - tromboplastina tisulară
d) [ ] ionii de Ca++
e) [ ] factorul X - Prower-Stuart

674. Selectaţi factorul plasmatic al coagulării sângelui care iniţiază calea intrinsecă:
a) [x] factorul XII - Hageman
b) [ ] factorul VIII - globulina antihemofilică A
c) [ ] factorul X - Prower-Stuart
d) [ ] factorul V - proaccelerina
e) [ ] factorul XIII – stabilizator de fibrină

676. Selectați funcțiile proteinelor plasmei sangvine(am găsit ca “Rolul proteinelor plasmei sangvine”)
a) [x] participă la menţinerea pH-lui fiziologic (7,35-7,4)
b) [ ] nu participă la menţinerea echilibrului hidro-salin
c) [ ] participă la fagocitoză
d) [x] reprezintă o rezervă de aminoacizi
e) [ ] transportă oxigenu

677. Funcţiile sângelui:

a) [x] de transport
b) [x] homeostatică
c) [ ] energetică
d) [x] termoreglatoare
e) [ ] anabolica

Funcţiile sângelui
a) [x] protectoare
b) [x] reglatoare
c) [ ] catabolică
d) [ ] energetică
e) [x ] excretoare

678. Selectaţi sistemele-tampon care funcţionează atât în plasmă, cât şi în eritrocite:


a) [x] bicarbonat
b) [x] fosfat
c) [ ] proteic
d) [ ] hemoglobinic
e) [ ] toate sistemele-tampon enumerate

679. Selectaţi sistemele-tampon care funcţionează doar în eritrocite:


a) [ ] bicarbonat
b) [ ] fosfat
c) [ ] proteic
d) [x] hemoglobinic
e) [ ] toate sistemele-tampon enumerate

680. Selectaţi sistemele-tampon care funcţionează doar în plasmă:


a) [ ] bicarbonat
b) [ ] fosfat
c) [x] proteic
d) [ ] hemoglobinic
e) [ ] toate sistemele-tampon enumerate

681. Selectaţi substanţele anticoagulante


a) [x] antitrombinele (I, II, III, IV, V, VI)
b) [ ] acidul N-acetilneuraminic
c) [x] heparina
d) [ ] vitamina K
e) [x] proteina C

Selectaţi substanţele anticoagulante


a) [x] derivaţii cumarinei
b) [ ] acidul epsilon-aminocapronic
c) [x] oxalatul
d) [x] citratul
e) [ ] protrombina

682. Selectaţi substanţele azotate neproteice:


a) [x] ureea
b) [ ] fibrinogenul
c) [ ] corpii cetonici
d) [x] acidul uric
e) [ ] colesterolul

Selectaţi substanţele azotate neproteice


a) [x] creatină
b) [ ] albuminele
c) [ ] trigliceridele
d) [x] aminoacizii
e) [ ] globulinele

683. Substanţele organice neazotate ale sângelui

a) [x] colesterolul
b) [x] trigliceridele
c) [ ] ureea
d) [ ] bilirubina
e) [ ] acidul uric

Substanţele organice neazotate ale sângelui


a) [x] glucoza
b) [x] acidul lactic
c) [ ] creatina
d) [ ] creatinina
e) [ ] indicanul

684. Transformarea fibrinogenului în fibrină:


a) [x] are loc în sânge
b) [ ] are loc sub acţiunea protrombinei
c) [ ] constă în carboxilarea resturilor de acid glutamic
d) [x] constă în detaşarea a 2 fibrinopeptide A şi 2 fibrinopeptide B
e) [ ] este un proces reversibil

685. Transformarea plasminogenului în plasmină are loc sub acţiunea:


a) [ ] trombinei
b) [x] urokinazei
c) [x] streptokinazei
d) [ ] heparinei
e) [ ] accelerine

686. Transportul sangvin al oxigenului (O2):


a) [ ] O2 se transportă preponderent în formă dizolvată
b) [x] O2 se transportă preponderent în formă de oxihemoglobină
c) [ ] metxemoglobina este principala formă de transport al O2
d) [x] O2 se leagă la Fe2+ al hemului
e) [ ] O2 se leagă la subunităţile proteice ale hemoglobine

687. Trombina:
a) [ ] este sintetizată în formă activă
b) [x] este sintetizată în formă de protrombină neactivă
c) [x] transformă fibrinogenul în fibrină
d) [ ] transformă fibrina-monomer în fibrină-polimer
e) [ ] stabilizează fibrina