Matematica

Despre carte
Pe parcursul celor douã capitole generice ale studiului matematicii clasei

a VIII-a – algebrã ºi geometrie –, lucrarea asigurã elevilor o pregãtire te-
meinicã, de duratã, acoperind unitãþile didactice aferente într-o structurã
originalã:
• secþiunea de încãlzire, în care fiecare unitate didacticã beneficiazã de un
breviar teoretic ºi teste tematice, de verificare, urmãrind parcurgerea,
însuºirea ºi formarea competenþelor specifice;
• secþiunea de antrenament propriu-zis, în cadrul cãreia elevii sunt che-
maþi sã-ºi mãsoare „forþele matematice” în 20 de variante propuse de
autori pentru teza cu subiect unic.
Pentru autoevaluare, testele de verificare, ca ºi variantele de tezã, benefi-
ciazã de bareme de notare ºi, în secþiunea finalã a volumului, de rãspunsuri
ºi de rezolvãri.
Despre autori
Membrii colectivului de autori care au contribuit la alcãtuirea lucrãrii,

cadre didactice de specialitate, se bucurã de competenþã profesionalã ºi o
vastã experienþã la catedrã, dublate de cunoºtinþe psihopedagogice ºi meto-
dice, punând în practicã, în activitatea didacticã de fiecare zi, conceptele
privitoare la procesul educaþional, la cel de predare-învãþare, precum ºi la
procesul de evaluare în cadrul disciplinei.
Autorii sunt foarte cunoscuþi ºi prin alte auxiliare ºcolare publicate.
Petre Simion ªtefan Smarandache
Victor Nicolae Camelia Diaconu
Aurelia Vidovici Liliana Diaconu
Gabriela Vlad Mihai Contanu
Cristina Cîmpean Cristian Toader
Teste de matematicã
– Clasa a VIII-a, semestrul I –

Ediþie online a lucrãrii „Teza cu subiect unic MATEMATICÃ – clasa a VIII-a, semestrul I”
a aceloraºi autori, apãrutã la Editura NICULESCU.
© Editura NICULESCU, 2010

Adresa: Bd. Regiei 6D
060204 - Bucureºti, România
Comenzi: (+40)21-312.97.82
Fax: (+40)21-316.97.83
E-mail: editura@niculescu.ro
Internet: www.niculescu.ro
ISBN 978-973-748-521-2
Toate drepturile rezervate. Nicio parte a acestei cãrþi nu poate fi reprodusã sau transmisã sub nicio formã ºi prin niciun mijloc, electronic sau
mecanic, inclusiv prin fotocopiere, înregistrare sau prin orice sistem de stocare ºi accesare a datelor, fãrã permisiunea Editurii NICULESCU.
Orice nerespectare a acestor prevederi conduce în mod automat la rãspunderea penalã faþã de legile naþionale ºi internaþionale privind proprie-
tatea intelectualã.
CUPRINS
Algebrã
1. Numere reale ............................................................................................. 8
Teste de verificare ..................................................................................... 10
2. Operaþii cu numere reale de forma 1 2 1 2 > 23
Calcul cu numere reale reprezentate prin litere ........................................ 13
3. Formule de calcul prescurtat. Descompunerea în factori ......................... 17
4. Rapoarte de numere reale reprezentate prin litere ................................... 21
Geometrie
1. Relaþii între puncte, drepte ºi plane .......................................................... 28
2. Unghiuri cu laturi paralele, unghiul a douã drepte în spaþiu.
Poziþiile relative ale unei drepte faþã de un plan. Dreapta
perpendicularã pe un plan. Înãlþimea piramidei ........................................ 34
3. Poziþii relative a douã plane. Plane paralele. Prisma.
Secþiuni paralele cu baza în corpurile studiate; trunchiul de piramidã ...... 39
4. Proiecþii ortogonale pe un plan.
Teorema celor trei perpendiculare ........................................................... 43
Variante propuse pentru teza cu subiect unic

Varianta 1 ................................................................................................... 48
Varianta 2 ................................................................................................... 49
Varianta 3 ................................................................................................... 50
Varianta 4 ................................................................................................... 51
Varianta 5 ................................................................................................... 52
Varianta 6 ................................................................................................... 54
Varianta 7 ................................................................................................... 55
Varianta 8 ................................................................................................... 56
Varianta 9 ................................................................................................... 57
Varianta 10 ................................................................................................... 58
Varianta 11 ................................................................................................... 59
Varianta 12 ................................................................................................... 60
Varianta 13 ................................................................................................... 61
Varianta 14 ................................................................................................... 62
Varianta 15 ................................................................................................... 64
Varianta 16 ................................................................................................... 65
Varianta 17 ................................................................................................... 66
Varianta 18 ................................................................................................... 67
Varianta 19 ................................................................................................... 68
Varianta 20 ................................................................................................... 69
Rãspunsuri
Algebrã ........................................................................................................ 72
Geometrie .................................................................................................... 78
Variante propuse pentru teza cu subiect unic ............................................... 85
ALGEBRÄ
1. Numere reale
2. Operaþii cu numere reale
3. Formule de calcul
prescurtat. Descompunerea
în factori
4. Rapoarte de numere reale
reprezentate prin litere
8 Teza cu subiect unic la clasa a VIII-a
1. Numere reale
Breviar teoretic
Mulþimi de numere
q_m_{_Z
q = {0, 1, 2, 3, ..., n, ...} mulþimea

numerelor naturale
q* = {1, 2, 3, ..., n, ...} mulþimea
numerelor naturale nenule
m = {..., n, ..., 2, 1, 0, 1, 2, ..., n, ...}

mulþimea numerelor întregi
m* = {..., n, ..., 2, 1, 1, 2, ..., n, ...} mulþimea numerelor întregi nenule
m+ = {1, 2, ..., n, ...} mulþimea numerelor întregi pozitive
m = {..., n, ..., 2, 1} mulþimea numerelor întregi negative
{ }
1 = 1 1 1 ∈ 22 2 ∈ 23 mulþimea numerelor raþionale
2
Z \ { mulþimea numerelor iraþionale (un numãr având în scrierea zecimalã
o infinitate de zecimale care nu se repetã periodic, este numãr iraþional.)
Exemple: 1 ∈ 1 2 13 45 67667666766667888 ∈ 1 2 1
Z = { N (Z \ {) mulþimea numerelor reale

Z+ = {x i Z | x > 0} mulþimea numerelor reale strict pozitive
Z = {x i Z | x < 0} mulþimea numerelor reale strict negative
Z+ N {0} = {x i Z | x U 0} mulþimea numerelor reale nenegative
Rotunjiri, aproximãri
ultima zecimalã la care se face
rotunjirea rãmâne neschimbatã
dacã dupã ea urmeazã una din
cifrele 0, 1, 2, 3 sau 4;
ultima zecimalã la care se face
rotunjirea se mãreºte cu o unitate
dacã dupã ea urmeazã una din
cifrele 5, 6, 7, 8 sau 9.
Numere reale 9
Dacã a = a 0 , a 1a 2a 3...a n ... este un

numãr real pozitiv, respectiv negativ,
atunci aproximãrile sale cu n zecimale
sunt:
prin lipsã: a0,a1a2a3...an, respectiv
1
11 2 1213 14 33311 − 1 4
15
1
prin adaos: 11 2 1213 14 33311 + 1 2
14
respectiv a0,a 1a 2a 3...a n.
Valoarea absolutã a unui numãr real

⎧ 12 345671 1 8
Dacã x i Z, atunci 1 1 1 = ⎨ 97
⎩ − 12 345671 < 8
Proprietãþi: 1) |x| U 0, ∀ x i Z;
2) |x| = |x|, ∀ x i Z;
3) |x · y| = |x| · |y|, ∀ x, y i Z;
1
4) 1 = 1 ∀1 ∈ 1 1 2 ∈ 112
2 2
5) |x + y| T |x| + |y|, ∀ x, y i Z.
Intervale
1) Intervale nemãrginite:
(∞, a] = {x i Z | x T a}; [a, +∞) = {x i Z | x U a};
(∞, a) = {x i Z | x < a}; (a, +∞) = {x i Z | x > a}.
2) Intervale mãrginite:
[a, b] = {x i Z | a T x T b}; (a, b] = {x i Z | a < x T b};
[a, b) = {x i Z | a T x < b}; (a, b) = {x i Z | a < x < b}.
Teste de verificare
Timpul de lucru efectiv este de 2 ore.
Se acordã 10 puncte din oficiu.
TESTUL 1
Subiectul I (50 de puncte) - Scrieþi numai rezultatele.
1. a) Numãrul real 4,51 are aproximaþia cu o zecime prin lipsã egalã cu ... 4 p
b) Numãrul real 0,53, rotunjit la zecimi este ... 3p
c) Valoarea de adevãr a propoziþiei: Numãrul 1 este iraþional este ... 3 p
11
2. a) Numerele întregi mai mari ca − ºi mai mici decât 0,82 sunt ... 4p
2
{ 1
}
b) −12 2 3 12= 444
5
3p
{ 1 2
}
c) −34 54 4 12 = 666
3 7
3p
3. a) Aproximaþia cu o sutime prin adaos a numãrului iraþional

5,202202220... este ... 4p
b) Valoarea de adevãr a propoziþiei: Numãrul real zero este nenegativ
este ... 3p
c) |2| + |2| = ... 3p
4. a) (∞, 2] N (2, +∞) = ... 4p
b) Z* O [0, 2] = ... 3p
c) Cel mai mare numãr natural cel mult egal cu |3| este ... 3p
5. a) Valoarea de adevãr a propoziþiei: |2 2,3| = 2,3 2 este ... 4p
b) Mulþimea {x i Z | x U 2} se scrie ca interval, astfel ... 3p
1 1 3p
c) − 1 + = 222
3 4
Subiectul al II-lea (40 de puncte) - Scrieþi rezolvãrile complete.

1. a) Dacã x i [1, 2] ºi p = |x| + |1 x| + |2 x|, demonstraþi cã p i [2, 3]. 5 p
b) Aflaþi p i Z \ { din egalitatea: 1 1 + 234251 1 + 65 = 78 5p
1 ⎤
2. a) Dacã a ºi b sunt numere întregi aparþinând mulþimii ⎡⎢ 2345 6 3
⎣ 1777 ⎥⎦
calculaþi |a b|. 5p
b) Dacã p i m ºi a, b i [p, p + 1], demonstraþi cã |a b| T 1. 5p
3. Fie A = {x i Z | |x + 1| T 2}.
a) Scrieþi mulþimea A ca interval. 5p
Numere reale 11
b) Rezolvaþi ecuaþia: (x + 4)(x + 3)(x + 2)(x + 1)(x 1)(x 2) = 0, x i A. 5 p

4. Fie a i m ºi x, y i [a, a + 1). Demonstraþi cã p = |x a| + |x y 1| +
+ |y a 1| este un numãr natural. 10 p
TESTUL 2
{ 1 π
1. Se considerã mulþimea: 1 = −2 34 4 − 4 − 5−261 4 74 38 9 Atunci:
3 2 }
a) A O q = ..., iar A O m = ...; 4p
b) A O { = ...; 3p
c) A O (Z \ {) = ... 3p
2. Se dau numerele: 1 = 1 2 − 3 3 1 ºi 1 = 12345 + 5 1 − 12362 − 7 1 − 1 7 − 5 1 8
a) Dintre a ºi b cel mai mare numãr este ... 4p
b) Aproximarea cu o sutime prin lipsã a numãrului a este ... 3p
c) Aproximarea cu o zecime prin adaos a numãrului a este ... 3p
3. Fie mulþimea A = {5,2(5); 5,25; 5,(25); 5,(255)}.
a) Ordonând crescãtor elementele din A avem ... 4p
b) Dacã A _ [a; a + 1], a i m, atunci a = ... 3p
c) Dacã y = |x|, unde x i A, valoarea maximã a lui y este ... 3p
4. Scriind numãrul 11 ca produs de douã numere din:
a) m \ q avem ... 4p
b) { \ m avem ... 3p
c) Z \ { avem ... 3p
5. Se dã numãrul 1 = 1 − 12
a) [x] = ... 4p
b) Aproximarea cu o zecime prin adaos a lui x este ... 3p
c) Valoarea aproximativã, calculatã cu douã zecimale exacte prin adaos
a numãrului x este ... 3p
1. Se considerã numerele: 1 = 1 23 − 41 5 − 2 62 + 1 1 7 1 − 89 −
5 2 ºi
11
1= 2
1 3−3 1
a) Comparaþi numerele a ºi b. 4p
b) Calculaþi (a b) .
2
3p
c) Determinaþi x i q, ºtiind cã (a b)2 i (x, x + 1). 3p
⎧
2. Se considerã mulþimile: 2 = ⎨ 1 ∈ 1 4
⎩
11 − 2 ⎫
2 {
15⎬ 6 3 = 1 ∈ 1 4 −1 <
⎭
21 + 3
1 }
27 8
a) Scrieþi ca intervale mulþimile A ºi B. 5p

b) Calculaþi A N B, A O B, A \ B, B \ A. 5p
c) Calculaþi numãrul elementelor (cardinalul) mulþimii (B O q*) D (B O m). 5 p
3. a) Arãtaþi cã numãrul 1 + 2 ∉12 5p

b) Numãrul 1 = 1 2 − 34 ⋅ 5 − 2 + 3 65 ⋅ 5 + 2 + 3 65 este raþio-
nal sau iraþional? 5p
c) Arãtaþi cã 1 2 ⋅ 1 + 1 1 ⋅ 3 + 444 + 1 1556 ⋅ 1557 < 1556 ⋅ 15584 5p
Operaþii cu numere reale 13
2. Operaþii cu numere reale de forma 1 21 2 23 .

Calcul cu numere reale reprezentate prin litere
Breviar teoretic
Operaþii
Adunarea: 1 2 + 3 2 = 241 + 35 = 67 28
Scãderea: 1 2 − 3 2 = 241 − 35 = 6 27
Înmulþirea: 2 2 ⋅ ⎛⎜ − 1 3 ⎞⎟ = ⎡⎢2 ⋅ ⎛⎜ − 1 ⎞⎟ ⎤⎥ ⋅ 4 2 ⋅ 35 = − 1 67
⎝ 6 ⎠ ⎣ ⎝ 6 ⎠⎦ 3
Împãrþirea: 1 2 3 4−5 67 = ⎡ 1 2 3 4−57 ⎤ 3 6 = −5 2 3 6 = −5 5 8
⎣ ⎦
Ridicarea la putere: 1−2 341 = 1−241 ⋅ 1 341 = −5 ⋅ 3 3 = −26 37
Raþionalizãri
12
1 1⋅ 1 1 1 1
= = = 2
3 1 3 1⋅ 1 3 ⋅ 1 3
1− 12
1 121 − 13 121 − 13 121 − 13 1 − 1
= = = = 4
1 + 1 21 + 1321 − 13 5−1 6 7
1+ 1 2
1 123 + 34 123 + 34 123 + 34 3 + 3
= = = = 5
3 − 3 23 − 3423 + 34 63 − 3 67 3

Adunarea ºi scãderea:
1 1 1 1 2 1
31 1 − 1 1 2 − 1 1 + 1 1 2 = 1 1 ⎛⎜ 3 − ⎞⎟ + 1 1 2 ⎛⎜ − + 1⎞⎟ = 1 1 + 1 1 24
5 3 ⎝ 3 ⎠ ⎝ 5 ⎠ 3 5
Înmulþirea ºi împãrþirea:
1 ⎛ 2 ⎞ ⎛ 1 2⎞ 1 2 2
− 11 ⋅ ⎜ 12 ⎟ = ⎜ − ⋅ ⎟ 31 ⋅ 1 ⋅ 24 = − 2 1 2 5
2 ⎝ 1 ⎠ ⎝ 2 1 ⎠
1
⎛ 1 1 1 2 ⎞ 3 4−112 5 = ⎡ 1 ⋅ ⎛ − 2 ⎞ ⎤ 1 2 = − 2 1 6
⎜ ⎟ ⎜ ⎟
⎢⎣ 7 ⎝ 1 ⎠ ⎥⎦ 12
⎝7 ⎠ 7
Ridicarea la putere:
1 1 −1
⎛ 2 1 ⎞ ⎛ 2 ⎞ 1 1 1 2 2 1 ⎛ 32 ⎞ 4 1 12
⎜ 3 2 1 ⎟ = ⎜ 3 ⎟ 52 6 ⋅ 1 = 9 2 1 7 ⎜ 1 ⎟ = 1
= 8
⎝ ⎠ ⎝ ⎠ ⎝ 21 ⎠ ⎛ 32 ⎞ 921
⎜ 1⎟
⎝ 21 ⎠
Teste de verificare
TESTUL 1
1. a) Dupã efectuarea operaþiilor, deducem cã 1 = − 1 + 2 34 − 15 este
un numãr natural egal cu ... 4p
b) Rotunjirea la întregi a numãrului 1 = 12 23 ⋅ 4 este ... 3p
1
c) Scrierea numãrului 1−2 23 ca o putere cu baza 2 este ... 3p
2. a) Aproximarea cu o zecime prin lipsã a numãrului 1 − 2 1 ⋅ 3 este ... 4p
b) Numãrul 1 = 12 3 42 56 este natural ºi egal cu ... 3p
c) Numãrul 1 = 123 4 56 78 este natural ºi egal cu ... 3p
1
3. a) Dupã raþionalizarea numitorului raportului se obþine ... 4p
2 1
1
b) Dupã raþionalizarea numitorului raportului se obþine ... 3p
2− 3
c) Dintre numerele 1 = 1 ºi 1 =
1
, mai mic este numãrul ... 3p
1 1
4. a) Valoarea de adevãr a propoziþiei: Dacã a i q*, atunci p = a · a 2a3 : a
este numãr natural este ... 4p
b) Dupã reducerea termenilor asemenea în expresia 2a2 3a a2 + 4a
se obþine ... 3p
c) Rezultatul împãrþirii (10x2) : (5x) este ... 3p
1
5. a) ⎛⎜ 1 12 2 ⎞⎟ = 222 4p
⎝3 ⎠
−1
⎛ 1 ⎞
b) ⎜ ⎟ = 222 3p
⎝ 3⎠
−1
c) ⎛⎜ 1 ⎞⎟ = 111 3p
⎝2⎠
1. a) Stabiliþi valoarea de adevãr a propoziþiei:
1
21 34 − 5 6 + 7 789
247 − 6 + 369 = . 10 p
1
Operaþii cu numere reale 15
⎛ 1 ⎞
b) Arãtaþi cã 1 = ⎜ + 1 ⎟ ∈ 23425678 + ∞ 7 . 7p
⎝3− 1 ⎠
c) Calculaþi: 1 2 − 341 56 + 5 − 34 − 137 + 8 − 5 − 9
4 8p
2. a) Efectuaþi: (2x 1)(3x 1) 5x3 : x + x(3 x). 5p

b) Aflaþi x i m, ºtiind cã p i m, unde 1 = 12 − 341 2 − 345 5p
⎛ 1 ⎞
c) Aflaþi a, b i q din egalitatea: 121 + 13 = 4 ⎜ 42 − ⎟. 5p
⎝ 4⎠
TESTUL 2
1. Se considerã numerele: 1 = 123 + 456 2 = 3 + 7683459
a) Cel mai mare dintre numerele a ºi b este ... 3p
b) a · b = ... 3p
1
c) = 111 4p
2
2. Dacã 1 = 1 − 23 − 1 + 23 ºi 1 = 1 − 23 + 1 + 23 4 atunci:
a) xy = ... 3p
b) x2 = ... 4p
1
c) = 111 3p
2
1 −2 3− 1
3. a) Calculând: + obþinem ... 3p
1 4
1 3p
b) Dacã a, b i { ºi = 1 + 2 23 atunci a = ... ºi b = ...
1+ 2
c) Dacã 1 1 − 2 2 ∈ 123 atunci numãrul real x poate fi ... 4p
4. a) Dupã desfacerea parantezelor ºi reducerea termenilor asemenea în

expresia (3x2 5x + 7) (2x2 + 7x 5) obþinem ... 4p
b) Dupã efectuarea produsului 3x(9x + 3x 1) obþinem ...
2 3 p
1 1 3p
c) Calculând 1 1 2 + 341 1 2 − 34 obþinem ...
−1
1 2+2 3 ⎛ 4 ⎞
5. a) Arãtaþi cã numãrul 1 = ⋅⎜ ⎟ este întreg ºi egal
22 ⎝ 1 2−2 3 ⎠
cu ... 3p
−1
1 2 − 2 1 3 2 + 2 3 ⎛ 41 ⎞
b) Arãtaþi cã numãrul 1 = ⋅ 5⎜ ⎟ este raþional
3 1 −3 2 1 2 +1 3 ⎝ 2 ⎠
ºi egal cu ... 4p
−1
⎡ 12 ⎛ 1 1 ⎞⎤
c) Dacã a, b i { ºi ⎢ ⋅⎜ + ⎟⎥ = 1 + 2 123 atunci a = ... ºi
⎣ 4 ⎝ 5 6 ⎠⎦
b = ... 3p

1. a) Calculaþi media aritmeticã (ma) ºi media geometricã (mg) pentru nume-
rele: 1 = 1 − 2 − 3 2 − 2 45 1 ºi 1 = 12 + 3 1 .
5p
b) Pentru 1 = 1 − 2 ºi 1 = 1 + 2 calculaþi x 1 + y 1. 5p
2. Fie numerele 1 = 1 + 2 34 56 2 = 1 − 2 34 .
a) Calculaþi a · b. 5p
b) Calculaþi (a b)2. 5p
c) Arãtaþi cã a2 + b2 este un numãr natural pãtrat perfect. 5p
3. a) Determinaþi x, y i Z pentru care:
1 1 1 − 2 3 12 + 3 2 1 + 2 1 + 4 3 2 + 3 = 56 5p
b) Arãtaþi cã (2x2 + 2x + 1)(3x + 1) = 6x3 + 8x2 + 5x + 1. 5p
c) Rezolvaþi inecuaþia 6x3 + 8x2 + 5x + 1 < 0. 5p
3. Formule de calcul prescurtat.
Descompunerea în factori
Breviar teoretic
Formule de calcul prescurtat
(a + b)2 = a2 + 2ab + b2 (a b)2 = a2 2ab + b2
(a + b)(a b) = a2 b2 (a + b + c)2 = a2 + b2 + c2 + 2ab + 2ac + 2bc
Descompuneri în factori
Factorul comun:
1 1 + 2 3 1 1 = 2 1 45 + 3 1 67
842 1 − 96 + 2242 1 − 96 = 242 1 − 9642 + 26
Gruparea termenilor:
15ax + 9x 20a 12 = (15ax 20a) + (9x 12) = 5a(3x 4) + 3(3x 4) =
= (3x 4)(5a + 3);
6x2 13x 5 = 6x2 15x + 2x 5 = 3x(2x 5) + (2x 5) = (2x 5)(3x + 1).
Folosirea formulelor de calcul prescurtat:
9x2 + 12x + 4 = (3x)2 + 2 · 3x · 2 + 22 = (3x + 2)2;
25x2 30x + 9 = (5x)2 2 · 5x · 3 + 32 = (5x 3)2;
1 1 1
9x4 1 = (3x2)2 12 = (3x2 1)(3x2 + 1) = 12 31 4 − 5 6231 + 54 =
= 1 21 − 341 21 + 34121 1 + 345
(x + 3)2 (y + 1)2 = [(x + 3) (y + 1)][(x + 3) + (y + 1)] = (x y + 2)(x + y + 4);
9x4 + 6x3 11x2 4x + 4 = (3x2)2 + x2 + 22 + 2 · 3x2 · x 2 · 3x2 · 2 2 · x · 2 =
= (3x2 + x 2)2 = (3x2 + 3x 2x 2)2 = [3x(x + 1) 2(x + 1)]2 =
= (x + 1)2(3x 2)2.
Metode combinate:
25x2 + 15x 4 = (5x)2 + 15x 1 3 = [(5x)2 12] + (15x 3) =
= (5x 1)(5x + 1) + 3(5x 1) = (5x 1)(5x + 4);
(x2 + 5x + 4)(x2 + 5x + 8) + 4 = (x2 + 5x + 4)[(x2 + 5x + 4) + 4] + 4 =
= (x2 + 5x + 4)2 + 4(x2 + 5x + 4) + 4 = [(x2 + 5x + 4) + 2]2 =
= (x2 + 5x + 6)2 = (x2 + 3x + 2x + 6)2 = [x(x + 3) + 2(x + 3)]2 =
= [(x + 3)(x + 2)]2 = (x + 3)2(x + 2)2.
Teste de verificare
TESTUL 1
1. a) Dacã a, b i { ºi 12 + 23 1 = 1 + 2 24 atunci a = ... ºi b = ... 4p
1
b) Dacã a, b i { ºi 1 2 − 34 = 1 − 2 25 atunci a = ... ºi b = ... 3p
c) 1 2 − 341 2 + 34 = 555 ∈12 3p
2. a) (x 1)2 (1 x)2 = ... 4p

b) (2x + 1)2 = ... 3p
c) (3x 2)2 = ... 3p
1
3. a) Valoarea de adevãr a propoziþiei: 1 2 − 3 − 45 = 312 + 3 − 6 − 25
este ... 4p
b) Valoarea minimã a numãrului p = (x 1) + 2, x i Z, este ...
2
3p
c) Valoarea maximã a numãrului q = 3 (x 2)2, x i Z, este ... 3p
4. a) Dacã x i q, scrierea numãrului a = x2 + x ca produs de douã numere
naturale consecutive, este ... 4p
b) Scrierea ca produs de doi factori a sumei 2(x 2) + a(x 2), este ... 3 p
c) Descompunerea în produs de doi factori a expresiei x2 1 este ... 3p
5. a) Dacã x i Z, numãrul p = 4x2 + 4x + 1 este pãtratul numãrului real ... 4 p
b) Numãrul 1 = 1 − 2 3 este pãtratul numãrului real ... 3p
c) Oricare ar fi x i q, numãrul a = 2x + 2 este divizibil cu ... 3p

1. Fie E(x) = (3x 1)(x 1)2 : (x) + (3x 1)(2x 1)2 : x, x i Z*. Demonstraþi
cã:
a) E(x) = (3x 1)(3x 2); 5p
b) E(x) este divizibil cu 2, oricare ar fi x i m; 5p
c) existã o infinitate de numere x i q*, pentru care E(x) este divizibil cu 10. 5 p
2. a) Demonstraþi cã orice numãr natural pãtrat perfect este de forma 3k
sau 3k + 1, k i q. 5p
1
b) Demonstraþi cã 11 + 2 1 + 3 ∈ 1 4 15 oricare ar fi n i q. 5p
3. a) Demonstraþi cã numãrul 1 = 12 3 − 4 + 56 1 − 4 3 ⋅ 25 − 467 ⋅ 23 + 46

este natural. 5p
Formule de calcul prescurtat. Descompunerea în factori 19
b) Rezolvaþi ecuaþia: 1 1 + 1 1 − 21 = 2 − 1 1 − 3 1 + 24 x i Z. 5p
1
c) Dacã x i Z, aflaþi valoarea minimã a numãrului 1 = 1 2 − 2 32 + 4 ºi
aflaþi x pentru care t ia valoarea minimã. 5p
TESTUL 2
1. Dupã desfacerea parantezelor ºi reducerea termenilor asemenea în
expresia:
a) (x2 + 1)(x + 1)(x 1), obþinem ... 4p
b) (3x 1) + (3x 1)(4 3x), obþinem ...
2
3p
1
c) 1 2 + 3 + 45 , obþinem ... 3p
2. Dupã desfacerea parantezelor ºi reducerea termenilor asemenea în

expresia:
a) 1 1 + 23 1 + 1 2 − 1 31 1 + 23 , obþinem ... 4p
b) (5x + x + 3) , obþinem ...
2 2 3p
c) (2x2 x + 1)2, obþinem ... 3p
3. Descompunând în factori:
a) 4x2 4x + 1, obþinem ... 4p
1
b) 1 1 − 1 + , obþinem ... 3p
2
c) 9x2 1, obþinem ... 3p
4. Descompunerea în factori a expresiei:
a) x2 + x 56 este ... 4p
b) x2 13x + 42 este ... 3p
c) 6x2 + 13x + 6 este ... 3p
5. Descompunerea în factori a expresiei:
a) x3 8x + 7 este ... 4p
b) x4 (5x 6)2este ... 3p
c) x4 + x2 + 1 este ... 3p

1. a) Aflaþi numerele reale x ºi y, ºtiind cã x2 + 10x + 4y2 12y + 34 = 0. 5p
b) Aflaþi numerele reale a ºi b, ºtiind cã:
11 1 − 23 12 + 452 1 + 452 1 − 63 2 + 6 = 37 5p
1 1
c) Precizaþi valoarea minimã a expresiei: 1 + 1 1 + 23 + 4 2 − 5 2 + 678
Pentru ce numere reale x ºi y se obþine aceastã valoare? 5p
2. Se considerã expresia E(x) = x3 7x 6.

a) Calculaþi 1 1 2345641 1− 237 5p
b) Descompuneþi în factori E(x). 5p
c) Arãtaþi cã E(x) este divizibilã cu 6 pentru orice x i q, x U 3. 5p
3. Se dã 1 + 1 = 23 Calculaþi:
1
1
a) 11 + 1 2 3p
1
1
b) 11 + 1 2 4p
1
1
c) 11 + 1 2 3p
1
Formule de calcul prescurtat. Descompunerea în factori 21
4. Rapoarte de numere reale reprezentate

prin litere. Operaþii
Breviar teoretic
A amplifica un raport exprimat prin litere cu un numãr real nenul înseamnã a
înmulþi ºi numãrãtorul ºi numitorul raportului cu acel numãr real.
1
1 +23 1
21 − 3 121 − 341 1 + 34 21 4 − 1 1 + 21 − 3
Exemplu: = = .
51 5 1 1 1 1 + 34 514 + 51
A simplifica un raport exprimat prin litere cu un numãr real nenul, divizor
comun al numãrãtorului ºi al numitorului acelui raport, înseamnã a împãrþi ºi
numãrãtorul ºi numitorul raportului cu acel numãr real.
5 1 1 + 11 − 3 5 1 1 + 6 1 − 11 − 3 11 211 + 34 − 211 + 34
Exemplu: = = =
11 1 + 7 1 − 3 11 1 + 6 1 − 1 − 3 11 2 1 + 34 − 2 1 + 34
23 1 −4
211 + 34211 − 84 11 + 3
= = 9
2 1 + 34211 − 84 1+3
Adunarea ºi scãderea
Dacã rapoartele au acelaºi numitor, atunci se adunã sau se scad numãrãtorii,
iar numitorul noului raport rãmâne acelaºi.
11 − 2 1 11 + 3 1 1 − 2 + 1 − 11 − 3 1 − 1
Exemplu: + − = = 4
1−3 1−3 1−3 1−3 1−3
Dacã rapoartele nu au acelaºi numitor, atunci se cautã un numitor comun ºi
se transformã toate rapoartele prin amplificare, în rapoarte cu acelaºi numitor.
1 1 −2 1 3 1+2
11 2 3 11 2 3
Exemplu: 2 + 2 − = + + =
1 − 6 1 + 11 1 − 1 4 1 − 154 1 + 15 14 1 + 15 1−1
111 21 − 3 4 1 1 + 56 1
= + + =
1 7 1 − 187 1 + 18 1 7 1 − 187 1 + 18 1 7 1 − 187 1 + 18
1 1 1 + 21 − 3 + 4 1 1 + 56 1 7 1 1 + 521 − 3
= = 8
1 9 1 − 1
9 1 + 1
1 9 1 − 1
9 1 + 1
Înmulþirea
Prin înmulþirea a douã rapoarte de numere reale exprimate prin litere se obþine
un nou raport având ca numitor ºi numãrãtor, produsul numitorilor respectiv
produsul numãrãtorilor celor douã rapoarte.
5 1 − 1 61 − 3 1 21 1 − 34 61 − 3 1 3 1
Exemplu: ⋅ = ⋅ = ⋅ = 9
8 1 − 3 7 1 − 6 261 − 34 261 + 34 6 21 1 − 34 6 1 + 3 6 6261 + 34
1
Împãrþirea
Prin împãrþirea a douã rapoarte de numere reale exprimate prin litere se obþine
un nou raport, rezultat prin înmulþirea primului cu inversul celui de-al doilea.
1 − 1 11 − 1 1 −1 41 − 1 1 1 1
Exemplu: 2 = ⋅ = ⋅ = 7
3 1 − 4 4 1 − 1 4 54 1 − 16 5 1 − 16 5 1 + 16 4 1 + 1 45 1 + 16
Ridicarea la putere
Pentru a ridica un raport de numere reale reprezentate prin litere la o putere, se
ridicã ºi numãrãtorul ºi numitorul la acea putere.
11 1
Exemple: ⎛⎜ 11 ⎞⎟ = 2 1 1 = 1 2 1 3
⎝ 1 −4⎠ 5 1 − 46 1 − 71 + 4
−1 1 1
⎛ 41 ⎞ 1 + 2 ⎞ 1 1 + 23 11 + 41 + 2
⎜ ⎟ = ⎛⎜ ⎟ = = 5
⎝ 1 + 2⎠ ⎝ 41 ⎠ 611 6 11
Teste de verificare
TESTUL 1
11 − 2 1
1. a) Raportul are valoarea dacã x = ... 4p
3 2
1 −1 11 − 1
b) Raportul trebuie amplificat cu ... pentru a obþine 1 1 3p
1−2 1 − 21
11 − 1
c) Prin simplificarea raportului 1 cu x se obþine ... 3p
1 − 11
1 2 333
2. a) + = 4p
4 1 41
1 2 − 1 333
b) − = 3p
1 1 1
11 2
c) ⋅ = 333 3p
4 51
1 1 − 23 1 1 1 − 4 1 + 2
3. a) 5 = 666 4p
4 41 − 7
Rapoarte de numere reale reprezentate prin litere 23
1
⎛ 11 ⎞ = 222
b) ⎜ ⎟ 3p
⎝ 1 − 3 ⎠ 1
1 − 41 + 3
11 − 1 1 −1
c) Prin simplificarea raportului 1 cu x + 1 se obþine 222 . 3p
1 +1
⎛ 1 1 ⎞ 1 = 222
4. a) ⎜ − ⎟ ⋅ 4p
⎝1 1⎠ 1−1 1
2− 3 1
1 − 2 13 1+ 31
b) = 444 3p
1 − 313
11 − 1 1 − 1
c) 1 2 = 333 3p
1 − 41 1 − 4
1 −1 1
5. a) Soluþia ecuaþiei = 2 1 ∈ 1 3 4−562 este ... 4p
1+5 5
11 − 11 1 − 1 1
b) Valoarea de adevãr a propoziþiei: 2 2 1 = 3 oricare ar
1 −1 1 +1 1 −4
fi 1 ∈ 1 1 234 ± 54 67 este ... 3p
11 − 2 11 1 − 1
c) Dacã 2 3 1 4 = 1 5 6 atunci E(2) = ... 3p
71 − 1 71 − 2
1. Fie 2 5 1 6 =
1 1 + 2 ⎛ 31
7⎜ −
11
−
1 ⎞
1 ⎟
11 − 4 ⎝ 11 − 4 11 + 4 4− 1 ⎠
4
{ 4
8 1 ∈ 1 9 −38 − 8
8
1 1 }
11 + 2
a) Arãtaþi cã 2 3 1 4 = 5 5p
1
b) Scrieþi elementele mulþimii A = {x i m | E(x) i m}. 5p
c) Demonstraþi cã oricare ar fi 1 ∈ 2 = {3 −1 5 2 3 ∈ 1 3456}7 numãrul E(a) i m. 5p
d) Existã r i Z \ {, astfel încât E(r) i {? 5p
2. Fie 1 2 2 3 = 1
4 2 ∈ 12 Demonstraþi cã:
2 2 + 5 2 + 632 2 1 + 5 2 + 73 + 8
1
a) F(x) este pãtrat de numãr real, oricare ar fi x i Z; 7p

b) F(x) i (0, 1), oricare ar fi x i Z; 8p
c) nu existã a i Z, astfel încât F(a) i m. 5p
TESTUL 2
11 − 2
1. a) Raportul 1 nu este definit pentru x i ... 4p
1 − 34
1−1
b) Raportul 1 este definit pentru x i ... 3p
1 − 23 1 + 14
1
c) Raportul este numãr întreg pentru x i ... 3p
21 − 3
1 +1
2. a) Amplificând cu x + 1 raportul , obþinem ... 4p
1 −1
1−1
b) Amplificând cu 2x + 1 raportul , obþinem ... 3p
21 − 3
1 1
c) Amplificând rapoartele 2342 astfel încât sã aibe acelaºi
11 − 5 11 + 5
numitor, obþinem ... 3p
123 1 1 2 2 3 3
3. a) Prin simplificarea raportului , se obþine ... 4p
311 2 2 2 3
11 − 2
b) Prin simplificarea raportului 1 , se obþine ... 3p
1 −3
1 1 − 21
c) Simplificând cu (x 3) raportul 1 , obþinem ... 3p
1 − 1 −3
1 +1 1−2
4. a) Adunând rapoartele 3453 , obþinem ... 4p
21 − 1 21 − 1
1 −1 2 1 + 1 este 1
b) Diferenþa rapoartelor 1
3453 1 1
1 3p
1 + 61 1 − 61 1 − 23
1 1 1 1
c) Calculând 1 − 1 − 1
+
23 1 + 14 obþinem 1 3p
1− 1 23 1 1 − 45
1 1 − 12 1 + 34 31 + 15 1
5. a) Produsul rapoartelor 6786 este 1 4p
1
1 + 12 1 + 34 2 1 − 12 23 1 + 45
1 1 − 12 1 1 − 1 1 − 32
b) Câtul rapoartelor 4564 este 1 + 1 2 3p
7 1 1 + 31 1 + 8 111 + 81 + 8 1
1 −1
21 ⎞
c) Efectuând calculele 1−3 4 ⎜⎛ ⎟ obþinem numãrul 3 p
1 1 ⎝ 31 + 5 ⎠
+
1+3 1−3
raþional ...
Rapoarte de numere reale reprezentate prin litere 25

1 1 1 − 231 1 1 + 43 − 25
1. Se considerã fracþia: 2 1 1 3 = 6
1 1 1 1 1 − 23 − 24
a) Arãtaþi cã F(x) = F(x) ºi calculaþi 1 1 2 − 34 − 1 13 − 245 5p
b) Simplificaþi F(x). 5p
c) Pentru ce valori ale lui x, F(x) nu are valoarea definitã? 5p
2. Se dã expresia:
−1
1 −1 2 21 − 1⎞ ⎛ 2 ⎞
2 3 1 4 = ⎛⎜ + + ⎟ ⎜5 1 + ⎟ 6 1 ∈ 1 78−96 − 16 9

⎝ 1 + 9 − 12 1 − 9 ⎠ ⎝ 1 + 1 ⎠
a) Arãtaþi cã 2 3 1 4 = 11 − 2 5 4p
1−1
b) Determinaþi x i m pentru care E(x) i m. 3p
c) Aflaþi x i Z pentru care E(x) T 3. 3p
1−1 ⎛ 1 + 2 1 1 − 3 1 + 4 1 1 + 1 1 − 25 ⎞
3. Se dã expresia 2 6 1 7 = ⋅ ⎜ − 8 ⎟9
1 1 + 41 + 1 ⎝ 1 − 1 1 1 + 5 1 − 23 1 1 + 2
1 + 12 ⎠
1
a) Arãtaþi cã 1 2 2 3 = 4 5p
2 2 + 532 2 + 63
b) Pentru ce valori ale lui x expresia E(x) nu are valoarea definitã? 5p
1 2 2
c) Arãtaþi cã 31 + 2431 + 54 = 1 + 2 − 1 + 5 ºi apoi calculaþi: 5p
E(1) + E(5) + E(9) + ... + E(2001).

Geometrie
1. Relaþii între puncte, drepte ºi

plane
2. Unghiuri în spaþiu
3. Poziþii relative a douã plane
4. Proiecþii ortogonale pe un
plan
1. Relaþii între puncte, drepte ºi plane

Breviar teoretic
Corpuri geometrice cunoscute
Cubul O desfãºurare a cubului în
planul (DCC′D′)
- Punctele A, B, C, D, A′, B′, C ′, D′ sunt vârfurile cubului.

- [AB], [BC], [CD], [DA], [A′B′], [B′C ′], [C ′D′], [D′A′] sunt muchiile cubului.
- Pãtratele ABCD, ADD′A′, ... sunt feþele cubului.
Paralelipipedul dreptunghic O desfãºurare a paraleli-

pipedului dreptunghic în
planul (ABCD)
- Punctele A, B, C, D, A′, B′, C ′, D′ sunt vârfurile paralelipipedului dreptunghic.

- [AB], [BC], [CD], [DA], [A′B′], [B′C ′], [C ′D′], [D′A′] sunt muchiile
paralelipipedului dreptunghic.
- Dreptunghiurile ABCD, A′B′C ′D′ sunt bazele paralelipipedului dreptunghic.
- Dreptunghiurile ABB ′A′, BCC ′B′, DCC ′D′, ADD′A′ sunt feþele laterale ale
paralelipipedului dreptunghic.
Piramida patrulaterã
O desfãºurare a piramidei
patrulatere în planul (SDC)
Relaþii între puncte, drepte ºi plane 29
- Punctele A, B, C, D sunt vârfurile bazei.

- Punctul S este vârful piramidei.
- ABCD este baza piramidei.
- [AB], [BC], [CD], [DA] sunt muchiile bazei.
- [SA], [SB], [SC], [SD] sunt muchiile laterale ale piramidei.
- Triunghiurile isoscele SAB, SBC, SCD, SDA sunt feþele laterale ale piramidei.
Cilindrul circular drept
Desfãºurarea cilindru-
lui este un dreptunghi
- Se poate obþine prin rotirea unui dreptunghi în jurul unei laturi.

- AB este raza bazei cilindrului (R).
- AD este generatoarea cilindrului (G).
Conul circular drept
Desfãºurarea conului
este un sector circular
- Se poate obþine prin rotirea unui triunghi dreptunghic în jurul unei catete.
- OB este raza bazei conului (R).
- SB este generatoarea conului (G).
- SO este înãlþimea conului (H).
Sfera
- Se poate obþine prin rotirea unui semicerc în jurul diametrului.

- OM este raza sferei (R).
Determinarea dreptei; determinarea planului

Prin douã puncte diferite trece o singurã dreaptã (douã puncte determinã o
dreaptã; o dreaptã are cel puþin douã puncte). d = AB
Prin trei puncte necoliniare trece un singur

plan (trei puncte necoliniare determinã un
plan).
Dacã o dreaptã d are cu un plan α douã puncte comune, atunci dreapta este
inclusã în plan.
Dacã douã plane au un punct comun, atunci ele au o
dreaptã comunã.
Printr-un punct exterior unei drepte se poate duce o
singurã paralelã la acea dreaptã (postulatul lui Euclid).
Existã patru puncte necoplanare.
1) O dreaptã ºi un punct exterior ei determinã un plan.

A h d, β = (d, A)
2) Douã drepte concurente determinã un plan.

a O b = {P}, θ = (a, b)
3) Douã drepte paralele determinã un plan.

s t h, δ = (s, h)
Poziþii relative a douã drepte în spaþiu:

- concurente (exemplu: SA ºi AB)
- paralele (exemplu: AD ºi BC)
- necoplanare (exemplu: SA ºi DC)
Dacã atb ºi btc, atunci atc (tranzitivitatea relaþiei de

paralelism în spaþiu).
Teste de verificare
TESTUL 1
1. a) Numãrul muchiilor unui paralelipiped dreptunghic este ... 4p
b) Numãrul vârfurilor pãtratelor din desfãºurarea unui cub este ... 3p
c) O piramidã triunghiularã are ... vârfuri. 3p
2. a) Un cilindru circular drept are desfãºurarea un ... cu una din dimensiuni

egalã cu generatoarea cilindrului. 4p
b) Dacã un con circular drept are raza bazei R, atunci lungimea arcului
de cerc corespunzãtor sectorului circular ce reprezintã desfãºurarea lui este
de ... 3p
c) Segmentul determinat de centrul unei sfere ºi orice punct de pe sferã
se numeºte ... sferei. 3p
3. a) Planul determinat de punctele necoliniare A, B, C se noteazã cu ... 4p
b) Oricare trei vârfuri ale unei piramide triunghiulare (tetraedru) sunt
puncte ... 3p
c) Cele patru vârfuri ale oricãrui tetraedru sunt puncte ... 3p
4. a) Douã drepte care nu au niciun punct comun sunt ... sau ... 4p
b) În cubul ABCDA′B′C ′D′, din AA′tBB′ ºi BB′tCC ′ rezultã ... 3p
c) În cubul ABCDA′B′C ′D′ dreptele AC ºi BD sunt ... 3p
5. Fie piramida patrulaterã SABCD, cu baza ABCD un pãtrat. Atunci:
a) patru puncte necoplanare sunt, de exemplu, ... 4p
b) patru puncte coplanare sunt, de exemplu, ... 3p
c) douã drepte necoplanare sunt, de exemplu, ... 3p

1. Se dã cubul ABCDA′B′C ′D′. Demonstraþi cã:
a) AD′tBC ′; 5p
b) punctele A, C ′, P, Q sunt coplanare, unde P ºi Q sunt mijloacele lui
[AD′], respectiv [BC ′]; 5p
c) punctele D′, C ′, M, N sunt coplanare, unde M ºi N sunt mijloacele
segmentelor [AD], respectiv [BC]. 5p
2. În sistemul de axe ortogonale xOy se considerã punctele: A(3,0); B(0,2);
C(3, 2); D(5, 0); E(5, 2); F(8, 0); G(8, 2); H(3, 5); I(5, 5); J(3, 3); K(5, 3).
Existã punctele M(x, y) ºi N(p, q) cu y < 0, q < 0, astfel încât acestea împreunã
cu O ºi cu celelalte 11 puncte date sã fie vârfurile dreptunghiurilor ce
reprezintã desfãºurarea unui paralelipiped dreptunghic? 10 p
3. Fie ABCD un tetraedru, G1 ºi G2 centrele de greutate ale triunghiurilor
DAB, respectiv DBC, iar M ºi N mijloacele segmentelor [AB], respectiv [BC].
Demonstraþi cã:
a) MG2 ºi NG1 sunt concurente; 8p
b) G1, G2, C, A sunt coplanare. 7p
TESTUL 2
1. Fie A, B, C, D, E, F ºase puncte distincte.
a) Numãrul maxim de drepte determinate de acestea este de ... 4p
b) Numãrul minim de drepte determinate de acestea este ... 3p
c) Pot determina cele 6 puncte distincte un numãr de 8 drepte? 3p
2. ABCDA′B′C ′D′ este un cub.
a) Cubul are ... muchii. 4p
b) Dacã muchia cubului AB = 6 cm, atunci aria desfãºurãrii lui este
egalã cu ... cm2. 3p
c) Punctele A, B, C ′, D′ sunt ..., iar punctele A, D, B, B′ sunt ... 3p
3. Fie ABCD un tetraedru regulat în care AB = a cm.
a) Aria desfãºurãrii sale este egalã cu ... cm2. 4p
b) Dacã G ºi G′ sunt centrele de greutate ale triunghiurilor ABC ºi BCD,
atunci GG′ ºi AD sunt ... 3p
c) Aria patrulaterului AGG′D este egalã cu ... cm .2
3p
4. VABCD este o piramidã patrulaterã regulatã în care 12 = 1 23456 VA =

= 10 cm, iar AC O BD = {O}.
a) VO = ... 4p
b) Aria triunghiului VAB este egalã cu ... cm2. 3p
c) Aria desfãºurãrii suprafeþei piramidei este egalã cu ... cm .
2
3p
5. ABCDA′B′C ′D′ este un paralelipiped dreptunghic.
a) Douã perechi de drepte paralele, drepte suport ale muchiilor paraleli-
pipedului sunt, de exemplu, ... 4p
b) Douã perechi de drepte necoplanare determinate de vârfurile parale-
lipipedului sunt, de exemplu, ... 3p
c) Dreapta de intersecþie a planelor (ACC ′) ºi (B ′D′B) este ... 3p
Subiectul al II-lea (40 de puncte) - Pe foaia de tezã scrieþi rezolvãrile complete.

1. ABCD este un tetraedru regulat, iar M, N, P, Q sunt respectiv mijloacele
muchiilor [AB], [BC], [CD] ºi respectiv [DA].
a) Arãtaþi cã MNPQ este pãtrat. 5p
b) Demonstraþi cã dreptele MP ºi AC sunt necoplanare. 5p
c) Dacã R este mijlocul lui [AC] ºi S este mijlocul lui [BD], arãtaþi cã MP,
QN ºi RS sunt concurente. 5p
2. Fie piramida hexagonalã regulatã VABCDEF care are feþele laterale
triunghiuri echilaterale cu latura de lungime 1 23456
a) Dacã (VAB) O (VED) = d ºi (VBD) O (VAE) = e, arãtaþi cã dreptele d ºi
e sunt perpendiculare. 4p
b) Fie M ºi N mijloacele lui [VA] ºi respectiv [VD]. Arãtaþi cã MNEF este
paralelogram ºi calculaþi perimetrul lui. 3p
c) Dacã P este un punct pe muchia [VA] determinaþi poziþia punctului P
astfel încât suma PB + PF sã fie minimã ºi calculaþi aceastã sumã. 3p
3. Se considerã paralelogramul ABCD ºi dreptunghiul CDEF situate în plane
diferite.
a) Arãtaþi cã dreptele BF ºi AE sunt coplanare. 5p
b) Dacã O este mijlocul lui [AC] ºi M este mijlocul lui [DE], arãtaþi cã
OM || EB. 5p
c) Dacã Q este mijlocul lui [DF], arãtaþi cã OQ ºi AE sunt coplanare. 5p
2. Unghiuri cu laturile paralele, unghiul a douã

drepte în spaþiu. Poziþii relative ale unei drepte
faþã de un plan. Dreapta perpendicularã pe
un plan. Înãlþimea piramidei
Breviar teoretic
Unghiuri
Douã unghiuri cu laturile paralele sunt congruente dacã ambele sunt ascuþite
sau ambele obtuze ºi suplementare dacã unul este ascuþit ºi altul obtuz.
12 11 34 ⎫⎪ 1 1
⎬ ⇒ 215 ≡ 436
15 11 36 ⎪⎭
12 11 37 ⎫⎪ 1 1
⎬ ⇒ 23 215 4 + 23736 4 = 567°
15 11 36 ⎪⎭
Pentru a afla unghiul a douã drepte necoplanare se procedeazã astfel:

- printr-un punct al uneia din drepte se duce o paralelã la cealaltã, unghiul
astfel format reprezentând unghiul dreptelor necoplanare:
112312 1456789
4
5 ⎫ 1 2
⎬ ⇒ 1 2 = 1 23
4 ∈ 1 4 ∈ 235 23 66 2⎭
sau
- printr-un punct din spaþiu ducem douã paralele la dreptele date, unghiul
astfel format reprezentând unghiul dreptelor necoplanare.
1123121456789
4
5 ⎫
3 141846 17
56
5 ⎪⎪
1 2
⎬ ⇒ 1 2 = 14 24
3 ∈ 14 14 55 1 ⎪
3 ∈ 24 24 55 2 ⎪
⎭
Observaþie: Amintim cã mãsura unghiului a douã drepte concurente este mãsura

unghiului ascuþit format de cele douã drepte.
Dacã unghiul obþinut printr-unul din cele douã procedee are mãsura de 90°,
spunem cã dreptele a ºi b sunt perpendiculare ºi scriem a u b.
Unghiuri 35
Poziþii relative ale unei drepte faþã de un plan

1. Dacã d O α = {A, B}, rezultã cã d _ α.
2. Dacã d O α = {P}, rezultã cã d înþeapã planul.
3. Dacã d O α = l, rezultã cã d || α.
- Condiþia necesarã ºi suficientã ca o dreaptã sã fie paralelã cu un plan este ca
ea sã fie paralelã cu o dreaptã inclusã în acel plan.
Dreapta perpendicularã pe un plan

- Condiþia necesarã ºi suficientã ca o dreaptã sã fie perpendicularã pe un plan
este ca acea dreaptã sã fie perpendicularã pe douã drepte neparalele din acel
plan.
12 ⊥ 3 ⎫
12 ⊥ 4 ⎪⎪
⎬ ⇒ 12 ⊥ α1
3 1 4 ≠ ∅⎪
32 4 ⊂ α ⎪⎭
- Prin distanþa de la un punct P la un plan α se înþelege

lungimea segmentului determinat de acel punct ºi
piciorul perpendicularei din acel punct pe plan.
d(P, α) = PM, unde PM u α, M i α.
- Dacã o dreaptã este paralelã cu un plan, atunci distanþa de la orice punct al

dreptei la acel plan este aceeaºi.
- Înãlþimea unei piramide este perpendiculara din vârful

piramidei pe planul bazei acelei piramide.
12 ⊥ 1 345 2 ⎫
⎬ ⇒ 12 345643789
43831 33 4
2 ∈ 1 345 2 ⎭
- Dacã poligonul de la baza unei piramide este regulat ºi dacã piciorul înãlþimii
coincide cu centrul bazei, atunci piramida se numeºte regulatã.
Teste de verificare
TESTUL 1
1. Fie ABCDA′B′C ′D′ un paralelipiped dreptunghic.
Atunci:
a) A′A u (ABC), deoarece AA′ u AB _ (ABC) ºi
AA′ u ... _ (ABC); 4p
b) 12 1 1
1232 3 14 4 = 125553 14 4 ; 3p
c) AB u BC ′ deoarece BC ′ _ α ºi AB u α, unde
α = (...). 3p
2. Fie ABCDA′B′C ′D′ un cub ºi N mijlocul muchiei [BB′]. Atunci:
a) AN O (A′B′C ′) = {P} ºi P aparþine dreptei ... 4p
b) 12 1
123 334 4 = 555° . 3p
1
c) 12 123 3 4232 4 = 555° . 3p
3. Fie SABCD o piramidã patrulaterã cu baza ABCD
pãtrat, AC O DB = {O} ºi SO u (ABC). Atunci:
a) muchiile [SA], [SB], [SC], [SD] au lungimile ... 4p
1
b) 12 12 1
3 34 4 = 12 123 5 43 unde d este dreapta
suport a muchiei bazei ... 3p
c) AC u (SDB), deoarece AC u DB _ (SDB) ºi
AC u ... _ (SDB). 3p
4. a) Valoarea de adevãr a propoziþiei: Dintr-un punct exterior unui plan
se poate duce o singurã perpendicularã pe acel plan este ... 4p
b) Dacã muchia unui cub ABCDA′B′C ′D′ are lungimea de 2 cm, atunci
d(A, (BB ′C ′)) = ... cm. 3p
c) În cubul ABCDA′B′C ′D′, A′C ′ O (ABC) = ... 3p
5. În cubul ABCDA′B′C ′D′, M este mijlocul muchiei
[AD] ºi E este mijlocul muchiei [BC]. Atunci:
a) ME || (A′B′C ′) deoarece ME || ... _ (A′B′C ′); 4p
b) D′M || (BCC ′) deoarece D′M || ... _ (BCC ′); 3p
c) rD′MD \ rC ′EC ca unghiuri cu laturile ... 3p
Unghiuri 37

1. Se dã tetraedrul ABCD cu AB = AD, E i BC, F i CD
astfel încât (AE ºi (AF sã fie bisectoarele unghiurilor
rBAC, respectiv rCAD ºi ET || AB, T i AC.
a) Completaþi desenul cu segmentul [EF]. 5p
Arãtaþi cã:
b) EF || (ABD); 5p
c) TF || (ABD); 5p
d) ∆TEF ~ ∆ABD; 5p
e) PQ || (ABD), unde P este mijlocul lui (AE) ºi Q este mijlocul lui (AF); 5p
f) ER ºi FS sunt concurente, unde TQ O AD = {R}, iar TP O AB = {S}. 5p
2. Fie ABCDA′B′C ′D′ un cub, T i DC ºi P i A′B′ astfel încât m(rTAD) =
= m(rPC ′B′) = 30°.
a) Demonstraþi cã AP || C′T. 5p
1
b) Aflaþi 12 12 3 3454 4 . 5p
TESTUL 2
1. VABCD este o piramidã patrulaterã cu baza pãtratul ABCD având
12 = 12 2 34 ºi VA = VB = VC = VD = 15 cm.
a) Distanþa de la V la planul ABCD este egalã cu ... cm. 4p
b) Distanþa de la punctul O, centrul bazei, la planul VBC este egalã cu
... cm. 3p
c) Distanþa de la punctul A la planul VBC este egalã cu ... cm. 3p
a) Unghiul dreptelor AA′ ºi BC are mãsura egalã cu ...°. 4p
b) Unghiul dreptelor D′C ºi AD are mãsura egalã cu ...°. 3p
c) Dacã triunghiul A′DB este echilateral, atunci ABCDA′B′C ′D′ este ... 3 p
3. Pe planul dreptunghiului ABCD cu AB = 12 cm ºi BC = 16 cm, se ridicã în
A ºi B perpendicularele pe planul dreptunghiului pe care se iau punctele M
ºi respectiv N astfel încât MA = 16 cm ºi BN = 25 cm.
a) d(D, M) = ... cm. 4p
b) d(A, DM) = ... cm. 3p
c) d(B, DN) = ... cm. 3p
4. ABCDA′B′C ′D′ este un cub cu muchia AB = 4 cm.
a) d(D, (ACC ′)) = ... cm. 4p
b) d(D, (A′C ′B)) = ... cm . 3p
c) m[r(AC , BC ′)) = ...°. 3p
5. Fie VABCDEF o piramidã cu baza ABCDEF un hexagon regulat cu

AB = 4 cm ºi VA = VB = VC = VD = VE = VF = 8 cm, iar O este centrul de
simetrie al bazei. Atunci:
a) [VO] este ... piramidei ºi are lungimea de ... cm. 4p
b) d(O, (VAB)) = ... cm. 3p
c) d(E, (VAB)) = ... cm. 3p

1. Pãtratul ABCD ºi triunghiul dreptunghic ABE (m(rB) = 90°) sunt situate
în plane diferite astfel încât triunghiul BCE sã fie dreptunghic isoscel cu
BC = EC = 4 cm.
a) Arãtaþi cã CE u AB. 3p
b) Calculaþi d(E, (ADC)). 3p
c) Calculaþi mãsura unghiului format de dreptele DE ºi AB. 4p
2. Fie ABCDA′B′C ′D′ un cub în care AB = 10 cm, iar M ºi N sunt mijloacele
muchiilor A′D′ ºi respectiv A′B′.
a) Calculaþi d(A′, (AMN)). 5p
b) Arãtaþi cã rMAN \ r(B′R, C ′T ), unde R este mijlocul lui AB ºi T
este mijlocul lui BC. 5p
c) Arãtaþi cã MN u (APD), unde A′C ′ O MN = {P}. 5p
3. O piramidã patrulaterã regulatã VABCD are latura bazei AB = 24 cm, iar
aria bazei este egalã cu aria triunghiului VAC.
a) Calculaþi lungimea înãlþimii piramidei. 5p
b) Dacã G este centrul de greutate al triunghiului VAC, calculaþi
d(G, (VAB)). 5p
c) Aflaþi sinusul unghiului format de douã muchii laterale opuse. 5p
Poziþii relative a douã plane. Distanþa dintre douã plane paralele 39
3. Poziþii relative a douã plane. Plane paralele.

Prisma. Secþiuni paralele cu baza în
corpurile studiate; trunchiul de piramidã
Breviar teoretic
Poziþii relative a douã plane. Plane paralele
1) Douã plane care au trei puncte necoliniare comune sunt identice (coincid).
2) Douã plane care au douã puncte comune au o dreaptã comunã.
3) Douã plane care nu au niciun punct comun sunt plane paralele.
Propoziþii:
1. Condiþia necesarã ºi suficientã ca douã plane sã fie paralele este ca unul din
ele sã conþinã douã drepte concurente paralele cu celãlalt plan.
2. Dacã douã plane sunt paralele, atunci orice plan care-l intersecteazã pe
primul dupã dreapta a, îl intersecteazã ºi pe al doilea dupã dreapta b ºi a || b.
Prin distanþa dintre douã plane paralele (α ºi β) se înþelege lungimea

segmentului determinat de un punct oarecare din unul din ele (P i α) ºi piciorul
perpendicularei din acest punct pe celãlalt plan (PT u β, T i β); d(α, β) = PT.
Prisma; înãlþimea unei prisme; prisma dreaptã

Dacã muchiile laterale AA′,
BB′, CC ′, DD′ sunt perpen-
diculare pe planele bazelor,
atunci prisma se numeºte
dreaptã ºi AA′ = BB′ = CC ′ =
= DD′ = înãlþimea prismei.
d((A′B′C ′), (ABC)) = PT = înãlþimea prismei
Secþiuni paralele cu baza în corpurile studiate
Secþiunea (MNP) este paralelã cu Secþiunea (A′B′C ′D′) este paralelã cu

baza în prisma dreaptã ABCA′B′C′. baza în piramida patrulaterã SABCD.
MN || AB, NP || BC, MP || AC A′B′ || AB, B′C ′ ||BC, D′C ′ ||DC, A′D′ || AD
ABCDA′B′C ′D′ - trunchi de piramidã
Teste de verificare
TESTUL 1
1. Se dã cubul ABCDA′B′C ′D′ cu muchia AB = 4 cm. Atunci:
a) distanþa de la (ADA′) la (B′C ′C) este de ... cm; 3p
b) (B′AC) O (ABD) = ... 3p
c) (DA′C ′) O (A′B′D′) = ... 3p
d) (B′AC) || (DA′C ′) deoarece B′C || DA′ ºi AC || ... 3p
e) C ′B u (DCB′) deoarece C ′B u B′C _ (DCB′) ºi C ′B u ... _ (DCB′); 4p
f) distanþa de la orice punct P i (D′C ′) la planul (DCB′) este de ... cm. 4p
2. Fie ABCA′B′C ′ o prismã dreaptã cu baza ABC un
triunghi isoscel, AB = AC = 6 cm, AA′ = 4 cm, M mijlocul
lui [BC] ºi N mijlocul lui [A′C ′]. Atunci:
a) distanþa de la planul (ABM) la planul (A′B′N) este
de ... cm; 3p
b) (AMA′) O (A′B′C ′) = d ºi A′ i d, iar d || ... 3p
c) MN = ... cm; 3p
d) (AMA′) O (BNB′) = {PQ}, unde P este centrul de greutate al triunghiului
ABC, iar Q este ... al triunghiului A′B′C ′; 3p
e) BC u (AMA′), deoarece BC u AA′ _ (AMA′) ºi BC u ... _ (AMA′). 3p
3. ABCD este un pãtrat cu AB = 6 cm ºi S h (ABC) astfel
încât SA u (ABC), SA = 8 cm. Atunci:
a) m(rSAC) = ...°; 3p
b) d(S, (BDC)) = ... cm; 3p
c) d(C, (SAB)) = ... cm; 3p
d) SB = ... cm; 3p
e) SC = ... cm. 3p
1. În figura alãturatã, ABCDA′B′C ′D′ este o prismã
dreaptã cu AA′ = 6 cm ºi baza ABCD un dreptunghi cu
AB = 3 cm ºi BC = 2 cm. Fie M i AA′ astfel încât
12
= 12
123
a) Completaþi desenul cu secþiunea MNPQ paralelã
cu planul (ABCD) dusã prin M (N i BB′). 5p
b) Aflaþi aria secþiunii MNPQ. 5p

c) Aflaþi înãlþimea prismei ABCDMNPQ. 5p
d) Dacã T i [AB] astfel încât AT = 2 cm, demonstraþi cã (MQT) || (A′D′C). 5 p
2. Fie ABCD un dreptunghi cu AB = 4 cm, BC = 2 cm ºi AC O DB = {O}. În
O se ridicã pependiculara OS pe planul dreptunghiului ºi 12 = 1 234
a) Demonstraþi cã triunghiul SBC este isoscel, apoi cã triunghiul ASC
este dreptunghic ºi calculaþi perimetrele celor douã triunghiuri. 10 p
b) Dacã T este mijlocul lui [BC], demonstraþi cã BC u (SOT) ºi aflaþi
distanþa de la A la (SBC). 5p
12 1
c) Dacã R i [SA] astfel încât = , secþionaþi prin R piramida SABCD
13 2
cu un plan paralel cu planul bazei (ABCD), apoi aflaþi perimetrul secþiunii ºi
înãlþimea trunchiului de piramidã format. 5p
TESTUL 2
a) Planele (A′C ′B) ºi (ACD′) sunt ... 4p
b) Dreapta de intersecþie a planelor (DD′B ′) ºi (ACC ′) este ... 3p
c) Dreapta de intersecþie a planelor (B′BD′) ºi (B′AC) este ... 3p
2. În prisma patrulaterã regulatã ABCDA′B′C ′D′ latura bazei este
12 = 1 2 345 iar aria lui ACC ′A′ este egalã cu 72 cm2.
a) Înãlþimea prismei este egalã cu ... cm. 3p
b) Dacã AC O DB = {O}, atunci triunghiul B′C ′O are perimetrul egal cu
... cm ºi aria egalã cu ... cm2. 4p
c) Lungimea diagonalei prismei este egalã cu ... cm. 3p
3. Se secþioneazã piramida regulatã VABC cu un plan paralel cu baza. Înãlþimea
VO a piramidei este egalã cu 8 cm, iar raportul dintre perimetrul secþiunii ºi
1
perimetrul bazei este egal cu 2
3
a) Raportul dintre aria bazei ºi aria secþiunii este egal cu ... 4p
b) Înãlþimea trunchiului de piramidã format este egalã cu ... cm. 3p
c) Dacã AB = 6 cm, atunci latura secþiunii este de ... cm. 3p
4. Fie VABCDEF o piramidã hexagonalã regulatã în care AB = 12 cm, iar
înãlþimea VO = 16 cm. Prin mijlocul înãlþimii se secþioneazã piramida cu un
plan paralel cu baza.
a) Perimetrul poligonului de secþiune este egal cu ... cm. 3p
b) Ariile bazelor trunchiului de piramidã format sunt egale cu ... cm2 ºi

respectiv ... cm2. 4p
c) Aria unei feþe laterale a trunchiului de piramidã format este egalã
cu ... cm2. 3p
5. ABCDA′B′C ′D′ este un paralelipiped dreptunghic în care AB = 12 cm,
123 1
BC = 6 cm. Fie N un punct pe muchia BB′ astfel încât = 2 Prin N se
13 3
duce un plan paralel cu baza care intersecteazã muchiile laterale CC ′, DD′
ºi AA′ în M, P ºi respectiv Q. Se ºtie cã BN = 6 cm.
a) Lungimea muchiei AA′ este egalã cu ... cm. 3p
b) Aria lui MNPQ este egalã cu ... cm . 2
3p
c) Diagonalele celor douã corpuri formate au lungimile de ... cm ºi
respectiv ... cm. 4p

1. În piramida patrulaterã regulatã VABCD, triunghiul VAC este echilateral ºi
are lungimea laturii egalã cu 12 2 345 Se secþioneazã piramida de un plan
paralel cu baza determinând secþiunea A′B′C ′D′ (A′ i (VA), B′ i (VB),
C ′ i (VC), D′ i (VD)). Se ºtie cã AA′ = A′C ′. Calculaþi:
a) lungimea segmentului A′B′; 5p
b) lungimea înãlþimii trunchiului de piramidã format; 5p
c) aria desfãºurãrii suprafeþei laterale a trunchiului de piramidã. 5p
2. Piramida triunghiularã VABC are latura bazei AB = 3 cm, iar înãlþimea
123 1
12 = 1 234 Fie A′ un punct pe muchia VA astfel încât = 2 Prin A′ se
232 3
duce un plan paralel cu baza care secþioneazã piramida intersectând muchia
VB în B′ ºi muchia VC în C ′.
a) Aflaþi raportul perimetrelor bazelor trunchiului de piramidã format. 4 p
b) Aflaþi perimetrul ºi aria secþiunii A′B′C′. 3p
c) Aflaþi lungimea înãlþimii trunchiului de piramidã format. 3p
3. VABCD este o piramidã patrulaterã regulatã cu latura bazei 12 = 1 2 34
ºi înãlþimea 12 = 12 3 456 Se secþioneazã piramida cu un plan paralel cu
baza astfel încât aria desfãºurãrii suprafeþei laterale a piramidei mici for-
mate sã fie egalã cu aria desfãºurãrii suprafeþei laterale a trunchiului de
piramidã format.
a) Calculaþi aria ºi perimetrul secþiunii determinate in piramidã. 5p
b) Calculaþi înãlþimea trunchiului de piramidã. 5p
c) Calculaþi distanþa de la centrul de simetrie al pãtratului care se obþine
în urma secþionãrii la una din feþele laterale ale piramidei. 5p
Proiecþii ortogonale pe un plan 43

Teorema celor trei perpendiculare
Breviar teoretic
Proiecþii de puncte, segmente, drepte
A h α, prα{A} = {A′} A i α, prα{A} = {A} M i α, N h α,

A′ - piciorul perpendi- prα[MN] = [MN ′]
cularei din A pe α
M h α, N h α, d O α = {O}, P i d
prα[MN] = [M ′N ′] prαd = OP′
1 ∉α ⎫
⎪ 1 1⊥
12 ⊥ α1 2 ∈ α ⎬ ⇒ 13 ⊥ 4 ⇒ 23 1 1 4 4 = 13
23 ⊥ 4 ⊂ α1 3 ∈ 4 ⎪⎭
Teste de verificare
TESTUL 1
1. a) Proiecþia unui punct pe un plan este un ... 4p
b) Dacã proiecþia unui segment [MN] pe un plan α este un segment
congruent cu [MN], atunci dreapta MN este ... cu planul α. 3p
c) Dacã proiecþia dreptei PQ pe planul α este P′Q′ ºi PQ O α = {T},
atunci punctele P, Q, T sunt ... 3p
2. a) Teorema celor trei perpendiculare se foloseºte, în general, pentru a
afla distanþa de la un punct la o ... 4p
b) Dacã M i α, N h α, MN = 2 cm ºi prα[MN] = [MT], 12 = 1 234
1 = 444
atunci 123 123 3p
c) Dacã P h α, PO u α, O i α, OT u e _ α, T i e, atunci PT este ... pe
dreapta e. 3p
3. Fie ABCDA′B′C ′D′ un cub. Atunci:
a) dreapta A′B este ... pe dreapta BC; 4p
b) paralelogramul BCD′A′ este ...; 3p
c) valoarea de adevãr a propoziþiei: A′C = BD′ este ... 3p
4. Fie ABCDA′B ′C ′D′ o prismã dreaptã cu baza ABCD un pãtrat, AC O DB =
= {O}, AA′ = 4 cm, AC = 6 cm. Atunci:
a) d(A′, DB ) = ... cm; 4p
b) d(C ′, DB ) = ... cm; 3p
c) dreapta DB este ... pe (A′OC′). 3p
5. În figura alãturatã, ABCD este un romb cu AB = 4 cm
ºi m(rDAB) = 60°. Dacã SD este perpendicularã pe
planul rombului ºi SD = 3 cm, atunci:
a) d(S, BC) = ... cm; 4p
b) d(S, AC) = ... cm; 3p
c) d(S, AD) = ... cm. 3p

1. Figura alãturatã reprezintã o piramidã SABCDEF; baza ABCDEF este un
hexagon regulat cu AB = 6 cm, AD O BE = {O} ºi SO este perpendicualrã pe
planul bazei având lungimea de 8 cm.
Proiecþii ortogonale pe un plan 45
a) Completaþi figura cu segmentul [BF] ºi segmentul

[MN], unde M este mijlocul lui [SA] ºi N este mijlocul
lui [BF]. 5p
b) Demonstraþi cã muchiile laterale sunt congru-
ente ºi aflaþi SA. 5p
c) Aflaþi d(S, BF). 5p
d) Aflaþi d(F, (AOS)). 5p
e) Dacã P este mijlocul lui [AB], demonstraþi cã (MNP) || (BOS). 5p
f) Aflaþi d(M, BE). 5p
g) Aflaþi perimetrul secþiunii MB′C ′D′E ′F ′ paralelã cu planul bazei
piramidei dusã prin M (B ′ i (SB), C ′ i (SC), D′ i (SD), E ′ i (SE),
F ′ i (SF)). 5p
h) Dacã DL u SN, L i SN, demonstraþi cã DL u (SFB) ºi calculaþi
d(D, (SFB)). 5p
TESTUL 2
a) d(D′, AB ) este egalã cu lungimea segmentului ... 4p
b) Proiecþia diagonalei BD′ pe planul (DCC ′) este ... 3p
c) Proiecþia triunghiului A′C ′B pe planul (ABC) este ... 3p
2. Pe planul triunghiului dreptunghic ABC (m(rA) = 90°) în care AB = 6 cm
ºi m(rC) = 30°, se ridicã perpendiculara MA = 8 cm.
a) Proiecþia lui [MB] pe planul (ABC) este ..., iar proiecþia lui MC pe
planul (ABC) este ... 4p
b) Distanþa de la M la BC este egalã cu ... cm. 3p
c) Distanþa de la punctul A la planul (MBC) este egalã cu ... cm. 3p
3. ABCD este un dreptunghi în care AB = 9 cm ºi BC = 12 cm. În punctul B
se ridicã perpendiculara pe planul dreptunghiului pe care se ia un segment
MB de 5 cm.
a) Distanþa de la M la AD este egalã cu ... cm. 4p
b) Distanþa de la M la CD este egalã cu ... cm. 3p
c) Distanþa de la M la diagonala AC este egalã cu ... cm. 3p
4. VABCD este o piramidã patrulaterã regulatã cu latura bazei 12 = 1 2 345
ºi înãlþimea 12 = 1 2 3456
a) Lungimea proiecþiei muchiei [VA] pe planul bazei este egalã cu ... cm. 4 p
b) Distanþa de la V la AB este egalã cu ... cm. 3p
c) Aria desfãºurãrii piramidei este de ... cm .
2
3p
5. Pe planul pãtratului ABCD (AC O DB = {O}) se ridicã perpendiculara

VO = 8 cm. Dacã latura pãtratului este AB = 8 cm, atunci:
a) distanþa de la V la AB este egalã cu ... cm; 4p
b) aria triunghiului VAB este egalã cu ... cm2; 3p
c) distanþa de la punctul A la muchia VC este egalã cu ... cm. 3p

1. ABCD este un trapez dreptunghic în care AB || CD, m(rA) = 90°, AD = 12 cm,
AB = 25 cm, CD = 16 cm. Pe planul trapezului, în A, se ridicã perpendiculara
pe care se ia un segment MA = 15 cm.
a) Calculaþi distanþele de la punctul M la laturile trapezului. 5p
b) Calculaþi aria triunghiului MBC. 5p
c) Aflaþi distanþa de la punctul A la planul MBC. 5p
2. ABCDEFA′B ′C ′D′E ′F ′ o prismã hexagonalã regulatã în care
12 = 1 23456 iar AA′ = 16 cm.
a) Calculaþi lungimile proiecþiilor lui [AC ′] ºi [AD′] pe planul (ABC). 5p
b) Calculaþi distanþele de la B′ la laturile hexagonului ABCDEF. 5p
c) Aflaþi distanþele de la A′ la diagonalele DB ºi EB ale hexagonului
ABCDEF. 5p
3. ABCD este un trapez isoscel cu bazele AB = 24 cm ºi CD = 18 cm, iar
m(rA) = 60°. În B se ridicã pependiculara pe planul trapezului pe care se ia
segmentul MB de 1 23456
a) Calculaþi distanþele de la M la laturile trapezului. 4p
b) Calculaþi distanþa de la M la diagonala AC. 3p
c) Aflaþi aria triunghiului MAC. 3p
VARIANTE
PROPUSE PENTRU
TEZA CU SUBIECT UNIC

VARIANTA 1
1
1. a) Numãrul real are scrierea sub formã de fracþie zecimalã ... 4p
2
1 1 1
b) Dintre numerele reale 1 = ºi 1 = , mai mare este numãrul ... 3 p
2 2
c) Dacã a este un numãr real negativ, atunci dintre numerele |a| ºi a mai
mare este ... 3p
2. a) Dacã x i Z, numãrul A = x3 : x x · x + 2 este natural ºi egal cu ... 4p
b) Valoarea de adevãr a propoziþiei: 79 · 81 = (80 1)(80 + 1) =
= 80² 1² = 6400 1 = 6399 este ... 3p
c) Dacã x i q, atunci numãrul x² + x este divizibil cu 2 deoarece se
poate scrie ca produs de douã numere naturale ... 3p
3. a) Scrierea ca interval a mulþimii A = {x i Z | 0 T x T 3} este ... 4p
1 1 1
b) Dacã x i Z*, atunci 1 − ⋅ 2 = 333 3p
1 4 41
1
c) Dacã 1 = 1 − 1 ⋅ 1 ⋅ 2 + 21 este pãtratul numãrului real 1 1 − 22 ,
atunci a = ... ºi b = ... 3p
4. O prismã dreaptã ABCDA′B′C′D′ cu AA′ = 6 cm are baza un pãtrat ABCD

cu 12 = 1 2345
a) Numãrul muchiilor prismei date este ... 4p
b) Perimetrul patrulaterului ACC ′A′ este de ... cm. 3p
c) Dacã P este un punct oarecare în planul (A′B′C′), atunci d(P, (ABC)) =
= ... cm. 3p
5. SABC este o piramidã triunghiularã cu înãlþimea ST = 4 cm.
a) Dreptele suport ale muchiilor [SA] ºi [BC] sunt ... 4p
b) Dacã (MB′C ′) este secþiunea paralelã cu (ABC) dusã prin mijlocul M
al muchiei SA, B′i SB, C ′i SC, atunci d((MB′C ′), (ABC)) = ... cm. 3p
c) d(S, (MB′C ′)) = ... 3p
⎛1 2 2⎞ ⎛ 1 ⎞
1. a) Calculaþi: ⎜ − 3 ⎟ 3⎜ − 1⎟ 4 5p
⎝5 6 5 ⎠ ⎝ 2 ⎠
b) Demonstraþi cã p = (x 1)2 x(x 2) este numãr natural oricare ar fi
x i Z. 5p
Variante propuse 49
1 −1 2 3 ⎞ 21
2. Fie 2 4 1 5 = ⎛⎜ − 1 − ⎟6 7 x i Z \ {1, 0, 2}.
⎝ 1 − 8 1 − 1 − 8 1 +1⎠ 1 + 1
a) Arãtaþi cã x2 x 2 = (x 2)(x + 1), oricare ar fi x i Z. 5p
1−1
b) Stabiliþi valoarea de adevãr a propoziþiei: 2 2 1 3 = . 5p
41
3. Fie ABCDA′B′C′D′ un cub, având AB = 1 cm. Dacã P ºi T sunt puncte în
interiorul pãtratelor ABCD, respectiv A′B′C′D′ astfel încât triunghiurile APB
ºi D′TC′ sã fie echilaterale, atunci:
a) demonstraþi cã punctele P, A, T, C sunt coplanare; 5p
b) aflaþi TP. 5p
4. Figura alãturatã reprezintã o piramidã SABCD cu baza
ABCD un paralelogram ºi SA u (ABC).
a) Completaþi figura cu segmentul [AC] ºi punctul
O, mijlocul lui [DB]. 5p
b) Dacã 12 = 1 23456 SD = 8 cm, iar M ºi N sunt
mijloacele muchiilor [SB], respectiv [SC], aflaþi
m(rMON). 5p
VARIANTA 2
1. a) Câtul împãrþirii 20046 : 23 este egal cu ... 4p
b) Restul împãrþirii 20046 : 23 este egal cu ... 3p
1
c) Scris sub formã de fracþie zecimalã, numãrul este egal cu ... 3p
2
2. a) Dacã 121 − 345 = 1 4 , atunci a = ... 4p
b) Scrisã sub formã de interval, mulþimea {x i Z| x < 10} este ... 3p
c) Dintre numerele 1 2 ºi 1 2 mai mare este ... 3p
3. Fie numerele 1 = 1 ºi 1 = 12
a) Media aritmeticã a numerelor x ºi y este egalã cu ... 4p
b) Media geometricã a numerelor x ºi y este egalã cu ... 3p
c) Media armonicã a numerelor x ºi y este egalã cu ... 3p
( )
1
4. a) Propoziþia: 1 + 1 = 1 1 + 2 1 1 + 1 este ... 4p
11 + 11 2 + 2
b) Dupã simplificarea fracþiei
11 − 2
( )
cu 1 + 1 , se obþine ... 3p
c) Dacã x = 8, valoarea lui n = (2x + 15)2008 este ... 3p

5. Fie cubul ABCDA′B′C′D′ de muchie AB = 4 cm. 4p

a) Distanþa de la punctul A la planul (BCB′) este egalã cu ... cm.
b) Perimetrul triunghiului BDC ′ este egal cu ... cm. 3p
c) Distanþa de la punctul A la dreapta D′B este egalã cu ... cm. 3p

1. Fie 1 = 1 23 ⋅ 43 5 6371 − 1 83 − 9
371 ºi 1 = 1 2 + 341 2 − 345
1
a) Aflaþi valoarea raportului 1 5p
2
1 2 1
b) Calculaþi: + − 2 5p
2 1 3
1 1 ⎞ 2
2. Fie 1 3 2 4 = ⎛⎜ − ⎟5 1 6 x i Z \{5, 1, 1}.
⎝ 2 + 1 2 − 1⎠ 2 + 72 + 8
1+1
a) Stabiliþi valoarea de adevãr a propoziþiei: 2 2 1 3 = − . 5p
1 −4
b) Aflaþi a i m pentru care F(a) i m. 5p
3. Triunghiul echilateral ABC ºi pãtratul BCDE sunt situate în plane diferite;
AB = 3 cm, M este mijlocul segmentului [BC] ºi AM u DC.
a) Realizaþi un desen care sã conþinã ºi [AM]. 5p
b) Aflaþi distanþa de la punctul A la planul (BDE). 5p
c) Aflaþi mãsura unghiului format de dreptele AM ºi EC. 5p
d) Aflaþi distanþa dintre punctele A ºi O, unde O este centrul pãtratului
BCDE. 5p
VARIANTA 3
12
1. a) Scrierea sub formã de fracþie zecimalã a fracþiei ordinare − este ... 4 p
3
b) Dupã efectuarea operaþiilor în exerciþiul 2345 6 235 − 1 , se obþine
7
numãrul natural ... 3p
c) Aproximarea cu o sutime prin lipsã a numãrului 12 este ... 3p
2. Fie cubul ABCDA′B′C′D′ cu 123 = 1 2 3456
a) Muchia cubului are lungimea de ... cm. 4p
b) Distanþa de la punctul A′ la dreapta AB′ este egalã cu ... cm. 3p
c) Aria triunghiului AB′D′ este de ... cm². 3p
3. a) Propoziþia: x2 36 = (x + 6)(x 6) este ... 4p
b) Descompunând expresia x 3 36x într-un produs de trei factori,
obþinem ... 3p
Variante propuse 51
c) Dacã x = 2, atunci numãrul n = x2 3x + 2 este natural egal cu ... 3 p

4. Fie mulþimea A = {x i Z | 2 T x < 3}.
a) Scrierea ca interval a mulþimii A este ... 4p
b) Mulþimea A O m este egalã cu ... 3p
c) Un numãr iraþional din A este ... 3p
5. a) Cel mai mic element al mulþimii {x i Z | x³ = 49x} este ... 4p
b) Având în spaþiu 5 puncte distincte, numãrul maxim de drepte deter-
minate de acestea este ... 3p
c) Cinci puncte distincte determinã maxim ... plane. 3p
1. Fie 1 = 12 − 3 314
1
a) Calculaþi 1 2 − 34 ºi încadraþi n între doi întregi consecutivi. 5p
b) Existã x ºi y numere raþionale astfel încât 1 1 = 2 + 1 2 3 5p

2
⎛ 1 − 1 + 2 ⎞ 7 1 − 1 1 + 34 1
2. Fie expresia 2 5 1 6 = ⎜ ⎟ , x i Z \ {3, 0, 3}.
⎝ 1 + 2 1 − 2⎠ 81 − 13
a) Calculaþi 1 1 − 234 5p
b) Arãtaþi cã E(x) < 0, oricare ar fi x i Z \ {3, 0, 3}. 5p
3. Fie ABCD ºi ABMN douã dreptunghiuri situate în plane diferite, AN = BC =
= 4 cm, iar MN este cu 5 cm mai mare decât BC; T ºi Q sunt mijloacele
segmentelor [BM] ºi respectiv [CM]; mãsura unghiului DAN este 60°.
a) Realizaþi un desen care sã conþinã ºi segmentul [TQ]. 5p
b) Arãtaþi cã DC u TQ ºi cã TQ || (ADN). 5p
c) Calculaþi distanþa dintre punctele D ºi M. 5p
d) Aflaþi mãsura unghiului dintre dreptele AN ºi TQ. 5p
VARIANTA 4
1. a) Suma numerelor 1 = 12 + 12 ºi 1 = 12 − 12 este numãrul natu-
ral ... 4p
b) Produsul numerelor 1 = 1 23 ºi 1 = 1 − 23 1 este numãrul natural ... 3 p
c) Partea fracþionarã a numãrului 2,17 este egalã cu ... 3p
2. a) Numãrul muchiilor unei piramide hexagonale este egal cu ... 4p
b) Numãrul feþelor unei prisme patrulatere este egal cu ... 3p
c) Diagonala cubului cu muchia de 8 cm, are lungimea ... cm. 3p
′
3. Fie mulþimile A = {x i Z | 3 < x T 1} ºi B = {x i Z | x > 1}.
a) Scrisã sub formã de interval, mulþimea B este egalã cu ... 4p
b) În mulþimea A sunt ... numere naturale. 3p
c) Mulþimea A O B este intervalul ... 3p
4. a) Dacã x i Z*, atunci (16x3 8x2 4x) : (2x) este egalã cu ... 4p
b) Expresia 1 1 + 23 1 − 1 1 − 23 1 + 1 1 + 431 1 − 43 este egalã cu ... 3p
c) Propoziþia: |x2| = x2 pentru orice numãr real x este ... 3p
5. ABCDA′B ′C ′D′ este un paralelipiped dreptunghic cu AB = 16 cm,
BC = 10 cm ºi 112 = 1 23456
a) Distanþa de la punctul A la punctul C ′ este ... cm. 4p
b) Aria triunghiului A′BC este ... cm². 3p
c) Perimetrul triunghiului B′AD este ... cm. 3p
⎛ 1 ⎞
( )
−1
1. a) Calculaþi: 23 ⋅ ⎜ − 3⎟4 − 1 5 5p
⎝ 3 ⎠
b) Arãtaþi cã numãrul 1 = 1 − 2 − 34 − 5 2 este natural. 5p
⎛ 1 1 + 11 + 2 3 45 ⎞ 1 + 4
2. Fie 2 6 1 7 = ⎜ 1 − − 1 ⎟8 , x i Z \ {2, 1, 2, 3}.
⎝ 1 + 1 −2 1+ 9 1 −
⎠
− 1
1
a) Calculaþi F(0). 5p
b) Arãtaþi cã F(x) = x. 5p
3. Pe planul dreptunghiului ABCD cu AB = 3 cm ºi 12 = 1 1234 se ridicã

perpendiculara MA = 2 cm. Fie T mijlocul segmentului [MC] ºi O centrul
dreptunghiului.
a) Realizaþi un desen care sã conþinã ºi segmentul [OT]. 5p
b) Demonstraþi cã BC u MA ºi CD u MD. 5p
c) Demonstraþi cã OT u (ABC) ºi calculaþi lungimea segmentului [OT]. 5p
d) Calculaþi lungimile segmentelor [MB] ºi [MC]. 5p
VARIANTA 5
1. Fie x i (4; 3].
a) Dacã x i m, atunci x = ... 4p
b) Dacã x i { \ m, atunci x poate fi ... 3p
c) Dacã x i Z \ {, atunci x poate fi ... 3p
Variante propuse 53
2. Se dau numerele 1 = 1 − 2 3 ºi 1 = 1 + 2 34
a) xy = ... 4p
b) Media lor aritmeticã este ... 3p
c) Media lor geometricã este ... 3p
11
3. a) Amplificând cu 2x raportul obþinem ... 4p
1 +1
1 1 − 12
b) Simplificând raportul 1 obþinem ... 3p
1 + 3 1 + 12
1−1
c) Raportul ∈ 1 dacã x i ... 3p
1−2
4. În piramida patrulaterã regulatã VABCD, AB = 12 cm, iar aria triunghiului
VAB este de 60 cm².
a) Aria desfãºurãrii piramidei este de ... cm². 4p
b) Lungimea înãlþimii piramidei este egalã cu ... cm. 3p
c) Sinusul unghiului determinat de dreptele VA ºi BC este egal cu ... 3p
5. În piramida triunghiularã regulatã ABCD muchia bazei AB = 6 cm, iar
feþele laterale sunt triunghiuri dreptunghice.
a) Lungimea înãlþimii piramidei este egalã cu ... cm. 4p
b) d(A, (DBC)) = ... cm. 3p
c) Se secþioneazã piramida cu un plan paralel cu baza dus prin mijlocul
înãlþimii. Aria secþiunii este egalã cu ... cm². 3p

1 1 1 1
1. Se considerã numãrul: 1 = + + + 222 + 2
1+ 3 3+ 4 4+ 5 1661 + 1663
a) Calculaþi [x], unde [x] este partea întreagã a lui x. 5p
b) Calculaþi aproximarea cu o zecime prin lipsã a lui x. 5p
c) Câte numere întregi conþine intervalul (x, x)? 5p
1 − 11 2 + 2
2. Se considerã expresia: 2 3 1 4 = 5
1 + 12 − 21 − 2
3
a) Descompuneþi în factori x3 + x2 4x 4. 4p
b) Arãtaþi cã F(x) i q, dacã x este numãr natural, x > 2. 3p
c) Calculaþi F(3) + F(5) + F(7) + ... + F(999). 3p
3. ABCD este un tetraedru regulat de muchie a.
a) Calculaþi înãlþimea tetraedrului în funcþie de a. 5p
b) Calculaþi distanþa de la A la planul (DMC), unde M este mijlocul
lui [AB]. 5p
c) Arãtaþi cã AB u CD. 5p
VARIANTA 6
1. X ºi Y sunt douã intervale pentru care: X N Y = (3, 5], X O Y = [1, 2) ºi
X \ Y = (3, 1).
a) X = ... 4p
b) Y = ... 3p
c) X O q = ..., iar Y O m = ... 3p
2. a) Ordinea crescãtoare a numerelor: 1 223 4 53 6 17897

6 este ... 4p
b) Dintre numerele 1 = 1 2 − 3 1 ºi 1 = 1 2 − 3 4 mai mare este ... 3p
1 1
c) Dintre numerele 1 = ºi 1 = mai mic este ... 3p
2 3−3 2 2 3 −3 2
π 1
3. Se considerã mulþimea: 1 = 2−34 − 54 − 647894
4
4794 4 4 4 3
6 6
a) A O (Z \ {) = ... 4p
b) A O m = ... 3p
c) Probabilitatea ca alegând la întâmplare un numãr din A acesta sã fie
raþional este ... 3p
4. Trapezul ABCD are baza AB inclusã în planul α.
a) Dreapta CD ºi planul α sunt ... 4p
b) Dacã CD _ β ºi β O α = b, atunci dreptele b ºi AB sunt ... 3p
c) Dreptele BC ºi b sunt ... 3p
5. Se dau punctele A1, A2, A3, A4, A5 situate într-un plan α ºi P un punct care
nu aparþine planului α.
a) Numãrul minim de plane determinat de cele 6 puncte (în afarã de α)
este de ... 4p
b) Numãrul maxim de plane determinat de cele 6 puncte (în afarã de α)
este de ... 3p
c) Numãrul minim de plane se obþine atunci când ..., iar numãrul maxim
de plane se obþine atunci când ... 3p

1. Se considerã numerele:
1 = 12 1 + 34 1 − 52 1 − 641 + 2 1 + 542 1 − 54 ,
1 = − 123 − 4 56 + 4 78 + 9 4
+ 9 8 − 5 14
a) Calculaþi numerele a ºi b. 5p
b) Comparaþi numerele a ºi b. 5p
Variante propuse 55
1 −1 21 3 ⎞ ⎛ 4 ⎞
2. Se considerã expresia: 2 5 1 6 = ⎛⎜ + − 1 ⎟ 7 ⎜1 + ⎟8
⎝ 21 + 1 1 − 21 9 1 − 1 ⎠ ⎝ 21 − 1 ⎠
a) Pentru ce valori ale lui x expresia este definitã? 5p
b) Aduceþi E(x) la forma cea mai simplã. 5p
c) Rezolvaþi ecuaþia [E(x)]1 = 2. 5p
3. ABCDA′B′C ′D′ este un cub cu latura 12 = 1 12345

a) Calculaþi d(A′, BC ′). 5p
b) Calculaþi aria triunghiului A′DB. 5p
c) Calculaþi d(A, (A′DB)). 5p
VARIANTA 7
1
1. a) Raþionalizând numitorul fracþiei obþinem ... 4p
2− 3 3
b) Calculând suma inverselor numerelor 1 2342 5 obþinem ... 3p
c) Calculând 12 3 + 3 2415 2 − 6 34 obþinem ... 3p
2. a) Descompunând în factori 4x2 9 obþinem ... 4p

b) Calculând (2x + 3)2 obþinem ... 3p
111 − 2
c) Simplificând fracþia obþinem ... 3p
1 1 1 + 34 1 + 2
3. Se dã mulþimea 1 = 1 23 43 53 6663 27286
a) cardA = ... 4p
b) A O q = ... 3p
c) Valoarea de adevãr a propoziþiei: A O (Z \ {) = A \ q este ... 3p
4. VABC este o piramidã regulatã în care muchia bazei 12 = 12 34567 iar

înãlþimea VO = 8 cm. Fie A′ mijlocul muchiei VA. Prin A′ se secþioneazã
piramida cu un plan paralel cu baza acesteia.
a) Perimetrul secþiunii este egal cu ... cm. 4p
b) Raportul dintre aria secþiunii ºi aria bazei este egal cu ... 3p
c) Înãlþimea trunchiului de piramidã format dupã secþionare este egalã
cu ... cm. 3p
5. Pe planul dreptunghiului ABCD, în care AB = 12 cm ºi BC = 16 cm, se
ridicã perpendiculara AM cu lungimea de 1 2 3456
a) d(M, B) = ... cm. 4p
b) d(M, O) = ..., unde AC O DB = {O}. 3p
c) d(A, MC) = ... cm. 3p
1. Se considerã mulþimile:
{
2 = 1 ∈ 1 3 −4 <
11 − 2
6 } { }
15 ºi 1 = 2 ∈ 1 1 2 2 1 − 3 2 + 4 1 4 5
a) Reprezentaþi pe axã cele douã mulþimi. 3p

b) Calculaþi: A O B, A \ B. 3p
c) Precizaþi elementele mulþimii A O m. 4p
2. Se considerã expresia: E(x) = (2x + 5)(2x 5) + (x 2)2 (3x 2)2.
a) Dacã E(x) = ax2 + bx + c, a, b, c i m, aflaþi a, b, c. 5p
b) Calculaþi 1 1 2 + 345 5p
c) Arãtaþi cã E(x) < 0 pentru orice x i Z. 5p
3. ABCD este un romb în care AB = 8 cm, m(rA) = 60° ºi AC O DB = {O}. Pe
planul rombului, în O, se ridicã perpendiculara pe care se ia un segment OM
cu lungimea de 4 cm.
a) Calculaþi distanþele de la punctul M la vârfurile rombului. 5p
b) Dacã OE u AB, E i (AB), calculaþi lungimea segmentului [ME]. 5p
1
c) Calculaþi 1234 12 5 34 67 5p
VARIANTA 8
1
1. a) Scris sub formã zecimalã, numãrul este egal cu ... 4p
2
b) Dintre numerele 1 2 ºi 5 mai mic este ... 4p
c) Numãrul p = 108 · 3 : 54 este natural ºi egal cu ... 4p
2. a) Numãrul (| 5| + | + 7|) · 121 este natural ºi egal cu ... 4p

b) Rezultatul calculului 123 4 15 1 este egal cu ... 4p
c) Valoarea de adevãr a propoziþiei: x2 4 = (x 2) · (x + 2), pentru
orice x real este ... 4p
3. a) Media geometricã a numerelor 1 2 3 41541464 3 este egalã cu ... 4p

b) Media aritmeticã a numerelor 1 2 3 41541464 3 este egalã cu ... 4p
c) Scrisã sub formã de interval, mulþimea A ={x i Z | 2 < x T 5} este
egalã cu ... 4p
4. Fie ABCDA′B′C′D′ un cub cu diagonala unei feþe egalã cu 1 2 m.

a) Latura cubului este egalã cu .... cm. 4p
b) Diagonala cubului este egalã cu ... cm. 4p
c) Unghiul format de AD′ cu B′C are mãsura de ...°. 6p
Variante propuse 57

1. Dacã x + y = 7 ºi x · y = 10, calculaþi:
a) x2 + y2 3; 5p
2 1
b) + 1 5p
1 2
1 2 ⎞ 3
2. Fie 1 4 2 5 = ⎛⎜ 6 ⎟7 89
92 ∈ 1 69
⎝ 2 + 6 2⎠ 2+
1 12
a) Aflaþi valoarea de adevãr a propoziþiei: 3 2 4 1 5 = 6 oricare ar fi
117
1 ∈ 1 12345647 . 5p
b) Aflaþi numerele naturale a pentru care E(a) i q. 5p
3. Se considerã triunghiul ABC cu m(rA) = 90°, BC = 5 cm, AC = 3 cm.
Dacã AA′ ºi BB ′ sunt perpendiculare pe planul (ABC), iar AA′ = BB ′ = 4 cm,
aflaþi:
a) natura patrulaterului ABB′A′; 5p
b) mãsura unghiului dreptelor AC ºi B′A; 5p
c) mãsura unghiului format de dreptele A′B ′ ºi AC; 5p
d) perimetrul triunghiului A′B ′C . 5p
VARIANTA 9
⎛ 1 ⎞
1. a) Dupã efectuarea operaþiilor din exerciþiul 2 ⋅⎜ 3 2 ⎟ se obþine
⎝ 2 ⎠
numãrul întreg ... 4p
12 1
b) Rezultatul calculului + este numãrul natural ... 4p
3 41
c) Valoarea numãrului n = x2 6x + 10 pentru x = 3 este egalã cu ... 4p
2. Dacã A = [1; 2) ºi B = (0, 3), atunci:
a) A N B este intervalul ... 4p
b) A O B este intervalul ... 4p
c) A O m este mulþimea ... 4p
3. a) Dacã x = 2,5 ºi y = 1,5, atunci numãrul x2 y2 este egal cu ... 4p
b) Cel mai mic numãr natural mai mare decât 1 este egal cu ... 4p
c) Dacã 1 ∈ 111211 3 ∈ 14 atunci a = ... 4p
4. Feþele laterale ale unei prisme triunghiulare regulate ABCA′B′C ′, sunt

pãtrate cu lungimile laturilor 6 cm.
a) Aria triunghiului ABC este egalã cu ... cm2. 4p
b) Distanþa de la punctul A′ la dreapta BC este egalã cu ... cm. 6p

c) Perimetrul triunghiului ABC ′ este egal cu ... cm. 4p

1. a) Demonstraþi egalitatea (x + 1)2 1 = x(x + 2), oricare ar fi x i Z. 5p
( )( )
b) Arãtaþi cã numãrul 1 = 12 + 2 1 + 2 2 1 + 2 + 3 ∈124 pentru orice
x i q. 5p
1
2. Dacã 1 + = 2 , aflaþi valorile numerice ale expresiilor:
1
1 1
a) + 2 5p
3 31
1
b) 1 1 + 1 2 5p
1
3. O piramidã triunghiularã SABC are feþele laterale triunghiuri dreptunghice
isoscele cu catetele de 1 2 3456
a) Stabiliþi natura triunghiului ABC, baza piramidei date. 5p
b) Demonstraþi cã SA este perpendicularã pe dreapta BC. 5p
c) Aflaþi d(S; (ABC)). 5p
d) Aflaþi mãsura unghiului format de dreptele AB ºi SP, unde P este
mijlocul segmentului [BC]. 5p
VARIANTA 10
1. a) Dupã efectuarea operaþiilor în 11 2 12 se obþine numãrul natural ... 4 p

b) Arãtaþi cã numãrul 1 = | 1 2 3 | 42 3 este întreg ºi egal cu ... 4p
11
c) Valorile x i Z pentru care valoare raportului 1
are sens, sunt ... 4 p
1 23
11 + 21
2. a) Dacã x = 5 ºi y = 3, valoarea raportului este egalã cu ... 4p
12
1
b) Raþionalizând numitorul raportului obþinem ... 4p
2
c) Dacã 1 23 4 5 3 = 1 67 atunci a = ... 4p
1
3. a) Singurul numãr iraþional din urmãtoarele patru: 1,(71); 23 4235 4p
6
este ...
b) Valoarea de adevãr a propoziþiei 2 i [1; 2] este ... 4p
c) Numãrul de feþe ale unui cub este egal cu... 4p
Variante propuse 59
4. Pãtratele ABCD ºi ABEF sunt situate în plane perpendiculare.

a) Dacã AB = 5 cm, distanþa de la punctul D la latura EF este egalã 6 p
cu ... cm.
b) Aria patrulaterului DCEF este egalã cu ... cm2. 4p
c) Perimetrul triunghiului AEC este egal cu ... cm. 4p

1. a) Aflaþi x, y i Z, dacã x2 + y2 + 8x 12 y + 52 = 0. 5p
b) Folosind formule de calcul prescurtat, calculaþi 1 + 12 2 13 + 34 5p
2. a) Calculaþi x2 + y2 + z2, dacã x + y + z = 12 ºi xy + xz + yz = 31. 5p

b) Demonstraþi cã numãrul 1 = 21 ⋅ 22 + 3 este pãtrat perfect, oricare ar
fi cifra a nenulã. 5p
3. Piramida patrulaterã regulatã SABCD are înãlþimea de lungime egalã cu

1 2 345 , iar triunghiul VAC este echilateral. Notãm cu M mijlocul segmen-
tului BC ºi cu O centrul pãtratului ABCD.
a) Aflaþi perimetrul bazei ABCD. 5p
b) Arãtaþi cã lungimea înãlþimii din S a unei feþe laterale a piramidei
este 1 2 345 . 5p
c) Aflaþi suma muchiilor piramidei. 5p
1 2
d) Arãtaþi cã 1 = 345 1 2 6 789 1 3 6 7
3 1 4 ∈ ⎛⎜ ⎞⎟ unde x = m(rOMS),
⎝ ⎠
y = m(rSAO), z = m(rSBC). 5p
VARIANTA 11
1. a) Succesorul numãrului natural p = 0,03:102 + (3) este ... 4p
b) Numãrul x i m din egalitatea: 1 1 2 = 1 2 1 3 este ... 4p
c) Pãtratul numãrului natural: 1 = 1 ⋅ 23 4 56 este ... 4p
1
2. a) Raþionalizând numitorul raportului: obþinem ... 4p
2 34
b) Mulþimea A = {x i Z | |x| < 1} poate fi reprezentatã prin intervalul ... 4 p
c) Media geometricã a numerelor 6 ºi 24 este egalã cu ... 4p
3. a) Numãrul de vârfuri ale unui paralelipiped dreptunghic este egal cu ... 4 p
b) Unghiul format de douã diagonale cu un capãt comun a douã feþe
ale unui cub are mãsura egalã cu ... 4p
c) Suma lungimilor tuturor muchiilor unui cub ABCDA′B′C′D′ cu AB =
= 3 cm, este egalã cu ... 4p
4. Fie ABCDA′B′C ′D′ un paralelipiped dreptunghic cu AB = 3 cm, BC = 4 cm

ºi 12′1213 4 1567 Atunci:
a) BB ′ este egalã cu ... 4p
b) Mãsura unghiului format de DB′ cu CC ′ este egalã cu ...°. 4p
c) Distanþa de la punctul B ′ la dreapta AD este egalã cu ... cm. 6p
1. a) Arãtaþi cã numãrul 1 = 12 + 2 3 + 114 3 5 4 51 + 15 6 este

întreg. 5p
b) Determinaþi valoarea minimã a expresiei x2 + 4y2 6x + 20y + 35 ºi
x, y i Z pentru care este atinsã aceastã valoare. 5p
2. Fie expresia 2 4 1 5 =
11 1 2 31 + 1
6 11 2 6 1 + 7 {}
2341 ∈ 1 5
1
7
6
a) Arãtaþi cã: 2 3 1 4 = 1 1 2 . 5p
21 1 5
b) Calculaþi E(0) · E(1) · ... · E(10). 5p
3. În vârful A al rombului ABCD, m(rB) = 60°, se ridicã perpendiculara SA
pe planul rombului. Dacã AB = 12 cm ºi SA = 6 cm, atunci:
a) arãtaþi cã triunghiul SBC este isoscel; 5p
b) demonstraþi cã BD u (SAC); 5p
c) calculaþi aria triunghiului SDB; 5p
d) aflaþi distanþa de la punctul S la dreapta CD. 5p
VARIANTA 12
1. Dacã A = {x i Z | 1 < 2x 3 T 5}, atunci:
a) A reprezintã intervalul ... 4p
b) A O q este mulþimea ... 4p
c) A N [3, 4) este intervalul ... 4p
1 1
2. a) Valoarea de adevãr a propoziþiei: Numãrul 1 = +
2+ 3 24 3
este iraþional este ... 4p
b) Numãrul x din egalitatea: 1 ⋅ 12 3 4 = 56 este ... 4p
c) Numãrul întreg 1 = 12 ⋅ 3 12 4 5 este egal cu ... 4p
3. Dacã 1 + 2 = 1 2314332 5 1 = 26 atunci:

a) valoarea expresiei y2 x2 este egalã cu ... 4p
1+ 2
b) valoarea raportului este ... 4p
211
Variante propuse 61
c) valoarea lui y este egalã cu ... 4p

4. Triunghiul dreptunghic isoscel ABC (m(rA) = 90°) ºi pãtratul ABDE sunt
situate în plane perpendiculare. Dacã AB = 6 cm, atunci:
a) perimetrul triunghiului CEB este ... cm; 4p
b) lungimea segmentului CD este egalã cu ... cm; 4p
c) mãsura unghiului format de CE ºi AB este egalã cu ...°. 6p

1. Dacã 1 + 2 = 1 ºi 1 = 1 2 , calculaþi:
a) 12 + 32 ; 5p
1+ 2
b) . 5p
3
( ) +( )
1 1
2. Fie expresia 1 1 2 2 = 3+ 4 35 4 .
a) Calculaþi E(0) + E(1) + E(2). 5p
b) Arãtaþi cã E(1) i Z \ {. 5p
3. Fie ABCDEFA′B′C ′D′E ′F ′ o prismã hexagonalã regulatã cu AB = 6 cm ºi
AA′ = 8 cm (vezi desenul alãturat).
a) Completaþi desenul cu segmentul [OO′]. 5p
b) Aflaþi aria hexagonului ABCDEF. 5p
c) Aflaþi d(F ′; BE). 5p
d) Aflaþi distanþa dintre planele (FEE′) ºi (BCC ′). 5p
VARIANTA 13
1. a) Dacã 12 3 41 + 5 = 1 56 atunci a = ... 4p
1 2
b) Diferenþa 3 este egalã cu numãrul iraþional ... 4p
1 4
−1
4p
⎛ 12 3⎞
c) Dacã ⎜ ⎟ = 1 1 + 2 34 atunci a = ..., b = ...
⎝ 5 ⎠
2. Dacã x = 2,7 ºi y = 1,3, atunci:
a) partea întreagã a lui x este egalã cu ... 4p
b) partea fracþionarã a lui y este egalã cu ... 4p
c) partea fracþionarã a numãrului x + y este egalã cu ... 4p
3. Dacã A = {x i Z | 2 < x T 5} ºi B = {x i Z | [x] = 3}, atunci:

a) mulþimea A N B este intervalul ... 4p
b) mulþimea A O B este intervalul ... 4p
c) cardinalul mulþimii (A O q) este egal cu ... 4p
4. Triunghiurile echilaterale ABC ºi ACD sunt situate în plane perpendiculare;
dacã AB = 8 cm ºi M este mijlocul segmentului [AC], atunci:
a) lungimea segmentului [BD] este egalã cu ... cm; 4p
b) perimetrul triunghiului ABD este egal cu ... cm; 4p
c) distanþa de la A la planul (BDM) este ... cm. 6p

1. Calculaþi:
1 1 1 1
a) + + + 2 5p
1+ 3 3+ 4 4+ 5 5+ 6
( ) +( )
1 1
b) 1 + 2 + 3 24 3 5 5p
2. Fie expresia 2 ( 1 ) =
( 1 + 1 )1 2 1 2 1 3 cu x i Z \ {2; 3}.
2
( 1 + 4) 2 1 2 4
a) Arãtaþi cã E(x) = x + 1, oricare ar fi x i Z \ {2; 3}. 5p
b) Aflaþi x i q pentru care 1 ∈ 12 5p

1 ( 2)
3. Se considerã dreptunghiul ABCD cu AB = 9 cm ºi AD = 12 cm. Fie
E i(AC) astfel încât EC = 2EAE ºi EM u (ABC). ªtiind cã AM = 13 cm, aflaþi:
a) lungimea segmentului EC; 5p
b) aria triunghiului AMC; 5p
c) distanþa de la punctul M la BC; 5p
d) distanþa de la punctul M la AB. 5p
VARIANTA 14
1. a) Numãrul a = (256 : 8 8) · 81 este natural ºi este egal cu ... 4p
12
⎛ 1 1⎞
b) Numãrul ⎜ + ⎟ este raþional ºi este egal cu ... 4p
⎝2 1 2 ⎠
c) Valoarea numãrului n = (5 x)101 pentru x = 6 este egalã cu ... 4p
2. Dacã A = {x i m | sxs T 2}, atunci:
a) suma elementelor mulþimii A este egalã cu ... 4p
Variante propuse 63
b) cardinalul mulþimii A O q* este egal cu ... 4p

c) valoarea de adevãr a propoziþiei 1 2 3 ∈ 14 este ... 4p
11 + 112
3. Dacã 2 ( 1 ) = , unde x i Z \ {2, 2}, atunci:
12 2 3
a) forma expresiei E(x) dupã simplificare este ... 4p
b) suma E(3) + E(4) este egalã cu ... 4 p
c) valorile lui x i Z pentru care E(x) > 0, sunt elemente ale intervalului ... 6 p
4. Dacã diagonala unui cub este egalã cu 1 23456 atunci:
a) latura cubului este egalã cu ... cm; 4p
b) lungimea diagonalei unei feþe a cubului este ... cm; 4p
c) aria secþiunii diagonale a cubului este egalã cu ... cm2. 4p

1
1. Dacã = 12 calculaþi valorile expresiilor:
2
11 − 21
a) 1 5p
12
1 1 + 2 21
b) 3 5p
12
2. Fie intervalul I = (2; 0).
1+ 2 5p
a) Verificaþi dacã numãrul 1 = − ∈ 23
1
b) Scrieþi un numãr de forma 1 12 1∈12 care sã aparþinã intervalului I. 5 p
3. Fie prisma triunghiularã regulatã ABCA′B′C ′ cu AB = 6 cm, AA′ = 2 cm ºi
planul (DEE ′D′) || (BCC ′) ce conþine centrele de greutate
ale celor douã baze (vezi figura alãturatã).
a) Aflaþi aria patrulaterului DEE ′D′. 5p
b) Aflaþi distanþa de la A′ la DE. 5p
c) Aflaþi distanþa dintre planele (DEE′) ºi (BB ′C ′). 5p
d) Aflaþi sinusul unghiului dintre dreptele DD′ ºi B ′C. 5p
VARIANTA 15
1
1. a) Rezultatul calculului ⎛⎜ 23 1 ⎞⎟ 4 2 este ... 4p
⎝ 5⎠ 6
b) Scris ca produs de douã numere întregi negative, numãrul 2 este ... 4p
c) Numãrul 1 2 are cifra zecimilor egalã cu ... 4p
2. a) Media geometricã a numerelor 1 + 2 ºi 1 2 3 este egalã cu ... 4p

b) Un numãr raþional cuprins între 12132 4 este ... 4p
c) Valoarea de adevãr a propoziþiei dacã a U b, atunci a U b pentru
2 2
orice a, b i Z este ... 4p

3. Fie mulþimea A = {x| x i m, |x +1| T 2}.
a) Suma elementelor mulþimii A este ... 4p
b) Produsul elementelor mulþimii A este ... 4p
c) Mulþimea A O q este egalã cu ... 4p
4. Un cub ABCDA′B′C′D′ are diagonala cu lungimea de 1 23456

a) Muchia cubului are lungimea de ... cm. 4p
b) d(D, BC ′) = ... cm. 4p
c) Dacã M i (B ′C ′), atunci distanþa de la M la planul (ABC) este egalã
cu ... cm. 6p

121 3 41
1. a) Arãtaþi cã numãrul este numãr natural. 5p
51 3 6 1 1
1 1 21
b) Arãtaþi cã valoarea raportului 2 este un numãr natural pentru
1 1 31
orice numãr natural x i q* \ {3}. 5p
2. a) Aflaþi x, y i Z ºtiind cã x2 + y2 + 2x 6y + 10 = 0. 5p
1 1
b) Calculaþi 1 + 1 1 + 1 + 1 2 1 1 + 1 , pentru x i [2; 2]. 5p
3. În figura alãturatã, piramida triunghiularã ABCD are toate muchiile egale

cu 1 23456 Punctele P ºi Q sunt mijloacele segmen-
telor AD, respectiv BC.
a) Completaþi desenul cu segmentul PQ. 5p
b) Calculaþi perimetrul triunghiului AQD. 5p
c) Arãtaþi cã PQ u AD ºi PQ u BC ºi apoi aflaþi
lungimea segmentului PQ. 5p
d) Calculaþi sinusul unghiului dintre dreptele PQ
ºi DQ. 5p
Variante propuse 65
VARIANTA 16
1. a) Dacã 122 3 4 1 = 1 1 , atunci a = ... 4p
b) Numãrul numerelor întregi din intervalul (4; 3], este egal cu ... 4p
c) Rezultatul calculului |1,5 + 1| |1,5 2| este un numãr natural egal
cu ... 4p
( )
2. a) Valoarea de adevãr a propoziþiei: 1 2 3 ∈ 2 45 2 3 6 este ... 4p
b) Dacã x i q, rezultatul calculului (x + 1) (2x + 1) este pãtratul
2
numãrului natural ... 4p

1 +2
c) Rezultatul raþionalizãrii numitorului fracþiei este ... 4p
1 32
3. a) Descompunerea în produs de 3 factori a numãrului N = x3 + 5x2 + 6x,
x i Z este ... 4p
b) Dintre numerele 1 = 1 1 ºi b = 2,(8), mai mare este numãrul ... 4p
c) Un tetraedru regulat are lungimea muchiei de 2 cm. Suma lungimilor
tuturor muchiilor tetraedrului este egalã cu ... cm. 4p
4. Un paralelipiped dreptunghic ABCDA′B′C′D′ are 12 = 1 23456 BC = 8 cm,

AA′ = 9 cm.
a) Lungimea segmentului AC este egalã cu ... cm. 4p
b) Lungimea segmentului D′B este egalã cu ... cm. 4p
c) Distanþa de la A la planul (BCC ′) este egalã cu ... cm. 6p

( 1 + 1)1 2 1 2 1
1. a) Simplificaþi raportul: 3 unde x i Z \ {1; 0; 1}. 5p
12 2 1
b) Arãtaþi cã numãrul N = (x2 + x)(x2 + x +4) + 4, x i m, este pãtrat
perfect. 5p
1 1
2. a) Calculaþi: 23 + 4 5p
2 2+ 2
b) Arãtaþi cã dacã x i[3, 3], atunci |x 3| + |x + 3| = 6. 5p
3. Prisma triunghiularã regulatã ABCA′B′C′ din figura
alãturatã are latura bazei ºi înãlþimea de aceeaºi lungime,
iar aria bazei egalã cu 1 23456 Fie P mijlocul segmen-
12 1
tului AB ºi M i (AA′) astfel încât = 2
21′ 3
a) Completaþi desenul cu segmentul C ′P. 5p
b) Arãtaþi cã înãlþimea prismei este de 4 cm ºi aflaþi aria unei secþiuni

paralele cu bazele duse prin M. 5p
c) Calculaþi distanþa de la A la planul (BCC ′). 5p
d) Aflaþi mãsura unghiului format de dreptele A′B ′ ºi C ′P. 5p
VARIANTA 17
1
1. a) Inversul numãrului raþional 2 este numãrul raþional ... 4p
1
3
⎛ 1⎞
b) Dacã a i q* ºi 1 = ⎜ ⎟ , atunci a = ... 4p
⎝2⎠
c) Media aritmeticã a numerelor 12,5 ºi 3,5 este ... 4p
2. a) Dintre numerele 1 = 1 2 3 451 2 + 45 ºi b = 3 mai mare este numãrul ... 4 p

b) Fie mulþimea A = {x | x i Z ºi x < 4}. Mulþimea A O q este egalã cu ... 4 p
c) Valoarea de adevãr a propoziþiei: Numãrul (x2 + 2)2 (x2 2)2 este
nenegativ oricare ar fi x i Z este ... 4p
12
3. a) Dupã raþionalizarea numitorului fracþiei , rezultatul calculului
12
este ... 4p
b) Dacã x i q, atunci restul împãrþirii numãrului A = x3 x la 6 este ... 4 p
c) Numerele reale x care verificã relaþia |x| = x aparþin intervalului ... 4p
4. Fie cubul ABCDA′B ′C ′D′.
a) Mãsura unghiului dintre AB ºi A′D′ este egalã cu ...°. 4p
b) Mãsura unghiului dintre AB ºi C ′D este egalã cu ...°. 6p
c) Numãrul de feþe ale cubului paralele cu muchia AA′ este egal cu ... 4p
1. a) Arãtaþi cã numãrul
1
1
(
3 1 1 34 3 ) 2
1 +4
este întreg. 5p
b) Arãtaþi cã numãrul 22n + 2n+1 + 1 este pãtrat perfect, oricare ar fi n iq. 5 p

1 1 1 2 1 + 34
2. a) Simplificaþi raportul , unde x i Z \ {4; 4}. 5p
5 1 1 1 65
b) Determinaþi cea mai micã valoare a expresiei 4x + 12x + 14 ºi pentru
2
ce valoare a lui x i Z este obþinutã. 5p

3. În paralelipipedul dreptunghic ABCDA′B′C ′D′,
triunghiul D′AC este isoscel (D′A = D′C = 5 cm), cu
perimetrul egal cu 12 + 3 4 567 .
a) Completaþi desenul cu triunghiul D′AC. 5p
b) Arãtaþi cã ABCD este pãtrat ºi calculaþi AB. 5p
Variante propuse 67
c) Calculaþi aria patrulaterului BDD′B ′. 5p

d) Calculaþi distanþa de la centrul de simetrie al feþei ADD′A′ la centrul
de simetrie al feþei ABCD. 5p
VARIANTA 18
12
⎛ 1 1 ⎞ 2
1. a) Numãrul 1 = ⎜ 3 ⎟ ⋅ 14 este natural ºi egal cu ... 4p
⎝ 2 5 2⎠
( )
1
b) Numãrul 1 = 1 + 23 este natural ºi egal cu ... 4p
c) Media aritmeticã a numerelor x = 3,71 ºi y = 1,71 este egalã cu ... 4p
2. Fie mulþimea A = {x i Z | |x 1| < 2}.
a) Scrierea ca interval a mulþimii A este ... 4p
b) A O m reprezintã mulþimea ... 4p
c) Cardinalul mulþimii A O m* este egal cu ... 4p
3. Fie numerele 1 = 1 2 3415442 = 1 + 3 ; atunci:

a) media lor aritmeticã este egalã cu ... 4p
b) media lor geometricã este egalã cu ... 4p
c) valoarea expresiei x2 y2 este egalã cu ... 4p
4. Fie pãtratul ABCD cu diagonala egalã cu 1 2 345 ºi AE u (ABC),
12 = 1 23456
a) Distanþa de la punctul E la BD este egalã cu ... cm. 4p
b) Aria triunghiului EOC (AC O DB = {O}) este egalã cu ... cm2. 4p
c) Distanþa de la punctul C la dreapta OE este egalã cu ... cm. 6p

1. Dacã 1 = 1 2 3 41542 = 1 + 3 , calculaþi valoarea expresiei:
a) x2 2xy + y2; 5p
( )
1221
b) 1 + 2 1 2 3 . 5p
2. a) Aflaþi cifra x din egalitatea: 1 1 ⋅ 1 2 + 3 = 4245

b) Arãtaþi cã numãrul 1 = 2345 1 ⋅ 2345 2 + 3 este pãtrat perfect, oricare ar 5 p
fi cifrele a, x, y, z ºi a @ 0. 5p
3. Fie SABCD o piramidã patrulaterã regulatã cu aria bazei de 64 cm², SA u CS,

iar M ºi N sunt mijloacele laturilor [AD] ºi respectiv [DC].
a) Arãtaþi cã CS = AB. 5p
b) Demonstraþi cã MN || (SAC). 5p
c) Aflaþi d(S; MN). 5p

d) Calculaþi aria ºi perimetrul triunghiului SMN. 5p
VARIANTA 19
1. a) Dintre numerele a = 15,31 ºi b = 15,(3), mai mare este ... 4p
b) Dacã x, y i m, atunci rezultatul împãrþirii 14x y : (2x y) este numãrul
6 5
întreg ... 4p
c) Numerele reale x care verificã relaþia |x| = x aparþin intervalului ... 4 p
2. a) Numãrul 1 = 2 3 4 1 este natural ºi egal cu ... 4p

3
b) Numãrul b = 5,5 3,52 este natural ºi egal cu ...
2 4p
c) Valoarea de adevãr a propoziþiei 1 2 ∈ (34 5 ]6 este ... 4p
3. a) Numãrul vârfurilor unei piramide hexagonale este egal cu ... 4p

b) Numãrul feþelor laterale ale unei piramide hexagonale este ... 4p
c) Numãrul planelor determinate de vârfurile unei piramide hexagonale
este ... 4p
4. Dreptunghiurile ABCD ºi CDEF sunt situate în plane diferite ºi

AD = CF = 6 cm, DC = 8 cm, AE = 6 cm. Atunci:
a) lungimea segmentului OO′ este de ... cm; 6p
b) mãsura unghiului dreptelor BF ºi AD este
egalã cu ...°; 4p
c) perimetrul patrulaterului ABFE este egal
cu ... cm. 4p

1. a) Fie A = x2 1, x i q. Demonstraþi cã Ax este divizibil cu 6, oricare ar
fi x i q*. 5p
b) Dacã x i Z aflaþi valoarea minimã a expresiei x2 + 2x + 4. 5p
2. Fie mulþimea A = { x i Z | |x 1|< 1}.
a) Scrieþi intervalul care reprezintã mulþimea A. 5p
( )( )
12
b) Verificaþi dacã x i A, unde 1 = 1 ⋅ 2 34 ⋅ 2 +4 5 5p
3. Triunghiul echilateral ABC de laturã 6 cm ºi pãtratul

ACDE sunt situate în plane perpendiculare. Fie F
mijlocul lui AC ºi FG || AE.
a) Completaþi desenul cu segmentul BF. 5p
Variante propuse 69
b) Care este lungimea segmentului [BG]? 5p

c) Aflaþi d(B; AD). 5p
d) Aflaþi o funcþie trigonometricã a unghiului dintre dreptele BD ºi DF. 5 p
VARIANTA 20
1
1. a) Raþionalizând raportul obþinem ... 4p
23 4
b) Dacã x i q*, atunci numãrul a = x2 + 2x are cel puþin ... divizori. 4p
c) Dacã x i Z \ {, atunci b = x2 + 5x x(x + 4) este iraþional ºi egal cu ... 4p
1
2. a) Dacã 1 = 2 , atunci numãrul t = x2 9 este raþional ºi egal cu ... 4p
3
b) Dacã x 3y = 5, atunci numãrul p = x2 6xy + 9y2 este egal cu ... 4 p
c) Valoarea numãrului n = (3x 1)2008 · 52007 pentru x = 2 este egalã
cu ... 4p
3. a) Valoarea raþionalã a lui x pentru care 1 1 2 1 1 ∈1 este ... 4p

b) Numãrul dreptelor determinate de vârfurile unei piramide
triunghiulare este ... 4p
c) Valoarea de adevãr a propoziþiei Numãrul planelor determinate de
vârfurile unei piramide triunghiulare este 4 este ... 4p
4. Un paralelipiped dreptunghic ABCDA′B ′C ′D′ are secþiunea ACC ′A′ un
pãtrat, AB = 3 cm, iar BC = 4 cm. Atunci:
a) lungimea laturii AA′ este egalã cu ... cm; 4p
b) diagonala paralelipipedului este egalã cu ... cm; 4p
c) mãsura unghiului format de de dreptele D′B ºi C ′C este egalã cu ...°. 6 p

1
1. Fie expresia: 1 3 2 4 = ⎛⎜ +
1 ⎞ ⎛2 1
⎟5⎜ +
⎝ 2 2 + 1 ⎠ ⎝ 2 21
⎟
⎠ {
⎞ 6789
72 ∈ 11 17 1
2 }
1
a) Arãtaþi cã 2 1 1 2 = 3 5p
1 +4
b) Aflaþi x i { pentru care E(x) i m. 5p
2. a) Dacã x, y i Z ºi x y = 2, arãtaþi cã numãrul n = x y 4y este
2 2
natural. 5p
1
b) Dacã n i q , demonstraþi cã: 11 + 11 + 1 ∈ 21 32 12 5p
3. Fie trapezul dreptunghic AB || CD, m(rD) = 90°, BC = 20 cm, DB = 15 cm

ºi DC = 25 cm. Dacã MD u (ABC) ºi 12 = 12 34567 atunci:
a) Completaþi desenul cu segmentul MB. 5p
b) Aflaþi d(M; BC). 5p
c) Arãtaþi cã BC u (MBD). 5p
d) Aflaþi m(r(MB; BD)). 5p
Rãspunsuri 71
RÄSPUNSURI
1. Algebrã
2. Geometrie
3. Variante propuse pentru
teza cu subiect unic
ALGEBRÃ
1. Numere reale
Testul 1
Subiectul I
1 2 3 4 5
a b c a b c a b c a b c a b c
4,5 0,5 A –2, –1 −12 { }{ }1

3
23
1
4
5,21 A 4 12 (0, 2] 3 A [–2, +∞)
1
2
Subiectul al II-lea
1. a) 1 T x T 2, 1 x T 0 ⇒ |1 x| = x 1, 2 x U 0 ⇒ |2 x| = 2 x; p = x + x 1 + 2 x = x + 1 ⇒
2 T x + 1 T 3 ⇒ p i [2, 3].
b) p + 1,41@ 0 ⇒ 1 + 1 = 2 ⇒ 1 = − 1 ∈ 1 3 12
2. a) a = b = 3 ⇒ |a b| = 0.
b) p T a T p + 1, p 1 T b T p. Prin adunare se obþine: 1 T a b T 1 ⇒ |a b| T 1.
3. a) A = [3, 1]; b) S = {3, 2, 1, 1}.
4. a T x T a + 1| a ⇒ 0 T x a < 1; a T y < a + 1 | (a + 1) ⇒ 1 T y a 1 < 0; prin adunarea relaþiilor
a T x < a + 1 ºi a 1< y T a se obþine: 1 T x y < 1 |1 ⇒ 2 T x y 1 < 0.
Deci p = (x a) + (x + y + 1) + (y + a + 1) = x a x + y + 1 y + a + 1 = 2 i q.
Testul 2
Subiectul I
1 2 3
a b c a b c a b c
{0; 6}
{–5; 0; 6} { 1
−23 43 3 5
6 } { −2 63 −
π
2 } a 3,17 3,2
–5,2(5); –5,(255);
–5,(25); –5,25
–6 5,2(5)
4 5
a b c a b c
De exemplu: De exemplu:
De exemplu:
77 6 0 0,6 0,59
(–11) · (–1) ⋅ 11 ⋅ 11
6 7
Subiectul al II-lea
1. 1 = 1 2 3 1 − 1 3 2 −3 2 3 + 1 1 2 − 2 4 − 5 3 2= −678 2 = −191 3 + 3 1

a) Presupunem cã a < b ⇔ 1 > 2 3 + 3 2 ⇔ 45 > 36 + 72 4 ⇔ 35 > 72 4 89 2 ⇔ 7
> 4 4 ⇔
⇔ 289 > 216 (A) ºi deci a < b.
b) 11 − 221 = 13 4 + 5 6 − 752 1 = 485 − 769 4 − 7
6 6 + 39 5
c) (a b)2 i (0; 1) ⇒ x = 0.
Rãspunsuri 73
2. a) 1 = ⎛⎜ −∞3 − 12 ⎤⎥ 1 [43 + ∞ ) , B = (5; 7].

⎝ 5⎦
b) A N B = Z, 1 1 2 = ⎛⎜ −34 − 12 ⎤⎥ 2 [54 6] 7 1 8 2 = 9−∞ − 3
2 964 +∞ 7 2 8 1 = ⎛⎜ − 12 4 5 ⎞⎟
⎝ ⎦ ⎝ ⎠
c) 7 · 12 = 84.
3. a) 1 2 + 341 = 5 + 6 728 Deoarece 12 ∉ 1 ⇒ 3 2 + 45 1 ∉ 1 ⇒ 2 + 4 ∉ 12
b) 1 = 1 2 − 34 56 − 2 − 3 57 = 1 2 − 34 1 ∈ 1 8 19
c) Folosim inegalitatea mediilor: mg T ma ºi obþinem:
1
2 1 ⋅ 2 + 2 2 ⋅ 3 + 2 3 ⋅ 4 + 555 + 2 2667 ⋅ 2668 < 3 + 9 + 555 + 4619 = ⋅ 4618 ⋅ 2667 = 2667 ⋅ 266
5
2
2. Operaþii cu numere reale de forma 1 2 3 2 4 15

Testul 1
Subiectul I
1 2 3 4 5
1 3 2 3
0 13 23 4,2 1 3 1+ 2 b F a2 + a 2x 1 2 2
2 4 13
Subiectul al II-lea
1. a) 1 ⋅ 2 1 − 3 ⋅ 2 2 + 4 ⋅ 4 2 = 5 1 + 67 28 67 5 + 69 = 1
67 2 + 5 1 Rezultatul împãrþirii va fi
1 Propoziþia este adevãratã.
2
1
123 + 14 56 + 1 1 + 77 1 56 + 78 1 56 + 78 3
b) 1 = + 1= = > = 392
54
77 77 77 77
c) 1 + 2 − 3 − 3 3 − 4 + 5 − 56 − 2 + 4 + 7 3 = 68
2. a) 6x2 2x 3x + 1 5x2 + 3x x2 = 2x + 1.
b) 1 = 1 2 − 1 2 − 22 + 2 = 31 2 + 24 − 231 + 2 4 ⇒ 1 + 2 = 5 ⇒ 2 = −16
c) 11 + 1 = 22 − 1 ⇒ 11 = 232 − 14 ⇒ a = 0 ºi b = 3.
Testul 2
Subiectul I
1 2 3
a b c a b c a b c
12 7− 7 a = –1
a 12341 + 52 6 4 − 23 6 − +2
2 7 b=1
4 5
a b c a b c
2 3 2 4
x – 12x + 12 27x + 9x – 3x 2x – 1 –1 3,75 a = 7, b = –2
Subiectul al II-lea
1
1. a) 1 = 1 − 2 − 32 4 − 25 = 1 − 2 − 2 4 + 2 = 1 − 2 4 = 4 − 67 2 = 4 + 68
11 = 12 12 = 34
−1 −1 1 1 2 + 1+ 2 − 1
b) 1 + 2 = + = = 23
2 −1 2 +1 4
2. a) a · b = 2; b) 1 = 1 + 23 456742 = 1 − 28 91 − 2
1 = 9 2
1 =
c) 11 + 21 = 11 − 221 + 312 = 13 42 1 + 3 ⋅ 3 = 56 = 718
⎧1 = − 1
⎪⎧22 − 1 1 = 3 ⎪
3. a) ⎨ ⇔⎨ 1 4
⎩⎪5 1 + 1 5 = 3 ⎪2 = − 2
⎩
c) Inecuaþia devine: (2x2 + 2x + 1)(3x + 1) < 0. Deoarece 2x2 + 2x + 1 = x2 + (x + 1)2 > 0, pentru orice
1
x i Z, rezultã 3x + 1 < 0 ⇔ 1 ∈ ⎜⎛ −∞2 − ⎟⎞ 3
⎝ 4⎠
3. Formule de calcul prescurtat. Descompunerea în factori

Testul 1
Subiectul I
1 2 3
a b c a b c a b c
a=6 a=4
2 0 4x2 + 4x + 1 9x2 – 12x + 4 A 2 3
b=4 b=2
4 5
a b c a b c
x(x + 1) (x – 2)(a + 2) (x – 1)(x + 1) 2x + 1 1 −2 2
Subiectul al II-lea
1. a) E(x) = (3x 1)[(x 1)2 : (x) (2x 1) : (x)] = (3x 1)[(x 1)2 (2x 1)2] : (x) = (3x 1)(x 1
2x + 1)(x 1 + 2x 1) : (x) = (3x 1)(x)(3x 2) : (x) = (3x 1)(3x 2).
b) 3x 1 ºi 3x 2 sunt douã numere consecutive, oricare ar fi x i m. Rezultã cã produsul lor este divizibil
cu 2.
c) Dacã x = 5k + 2, k i q, atunci 3x 1 = 3(5k + 2) 1 = 15k + 5 = 5(3k + 1). Rezultã cã E(x)x10, fiind
divizibil cu 2 ºi cu 5, (2,5) = 1.
2. a) Orice numãr natural are una din formele: 3p, 3p + 1 sau 3p + 2, p i q, Atunci: (3p)2 = 9p2 = 3(3p2)
= 3k, k = 3p2; (3p + 1)2 = 9p2 + 6p + 1 = 3(3p2 + 2p) + 1 = 3s + 1, s = 3p2 + 2p; (3p + 2)2 = 9p2 + 12p +
+ 4 = 3(3p2 + 4p + 1) + 1 = 3t + 1, t = 3p2 + 4p + 1. De aici rezultã concluzia problemei.
b) 3n2 + 6n + 2 = 3n(n + 2) + 2 = 3k + 2, k = n(n + 2). Conform punctului a), acesta nu este pãtrat perfect.
Deci 111 + 2 1 + 3 ∈ 1 4 15
3. a) 1 = 12 + 3 + 4 − 3 5 + 3 2 − 3 3 − 3 2 + 3 5612 + 36 = 15 − 3 3612 + 36 = 312 − 3612 + 36 =
= 2 · (9 2) = 14 i q.
Rãspunsuri 75
b) Ecuaþia este echivalentã cu: x2 + |x 1| + |x 1| = 1 ⇔ 2|x 1| = 1 x2. Deoarece 2|x 1| U 0 ⇒

⇒ 1 x2 U 0 ⇒ x2 T 1 ⇒ |x| T 1 ⇒ 1 T x T 1. Dacã 1 T x T 1, ecuaþia devine: 2(1 x) = (1 x)(1 + x)
⇔ (1 x)(1 x) = 0 ⇒ x = 1 i [1; 1]. Deci S = {1}.
1
c) 1 = 122 − 23 1 + 41 45 cu egalitate când 1 = 2
1
Testul 2
Subiectul I
1 2
a b c a b c
25x4 + 10x3 +
x4 – 1 9x – 3 1+2 2 +2 3+2 1 2 21 + 4 4x4 – 4x3 + 5x2 – 2x + 1
+ 31x2 + 6x + 9
3 4
a b c a b c
1
(2x – 1)2 ⎛1− 5⎞
⎜ ⎟ (3x – 1)(3x + 1) (x + 8)(x – 7) (x – 6)(x – 7) (2x + 3)(3x + 2)
⎝ 2⎠
5
a b c
(x – 1)(x2 + x – 7) (x – 1)(x – 2)(x – 3)(x + 6) (x2 – x + 1)(x2 + x + 1)
Subiectul al II-lea
1 1 1
1. a) (x + 5)2 + (2y 3)2 ⇔ x = 5 ºi 1 = 2 b) 1 = 2 2 = 3 c) 1 1 + 23 1 + 4 + 15 2 − 63 1 + 74 .
3 4 5
1
Valoarea minimã a expresiei este 10 ºi se obþine pentru x = 2 ºi 1 = .
2
2. a) 1 1 2 3 = 2 2 − 4 2 − 5 = −6 2 − 57 1 1− 2 3 = −2 2 + 4 2 − 5 = 6 2 − 58
b) E(x) = x3 6x x 6 = x(x 1)(x + 1) 6(x + 1) = (x + 1)(x2 x 6) = (x 3)(x +1)(x + 2).
c) Observãm cã x + 1 ºi x + 2 sunt douã numere consecutive pentru x i q. Vom pune în evidenþã în E(x)
trei numere consecutive. E(x) = (x + 3 6)(x + 1)(x + 2) = (x + 1)(x + 2)(x + 3) 6(x + 1)(x + 2). Deci
6| E(x).
1
1 ⎛ 1 1⎞
3. a) 23; b) 12 + = ⎜ 1 + 1 ⎟ − 2 = 3245 c) 11 + 1 = ⎛⎜ 1 + ⎞⎛ 2 ⎞ ⎛ ⎞
⎟⎜ 1 + 2 ⎟ − ⎜ 1 + ⎟ = 2 ⋅ 34 − 2 = 56
12 ⎝ 1 ⎠ 1 ⎝ 1 ⎠⎝ 1 ⎠ ⎝ 1⎠
4. Rapoarte de numere reale reprezentate prin litere

Testul 1
Subiectul I
1 2 3 4 5
1 1 −3 3
x 3x+2 x+2 1 x – 2 9x2 x x+2 x 1 4 A
2 1−4 1
Subiectul al II-lea
12 1 + 34 ⎛ 31 11 1 ⎞ 12 1 + 34 5 1 1 + 31 − 6 1 1 + 1 1 + 1
1. a) 2 2 1 4 = 7⎜ − + 1 ⎟= 7 =
11 − 8 ⎝ 11 − 8 11 + 8 6 1 − 8⎠ 11 − 8 21 1 − 8421 1 + 84
12 1 + 34 21 1 − 5421 1 + 54 1 1 + 5
= ⋅ = .
11 − 5 1 1 2 1 + 34 1
⎛ 1⎞
b) 2 2 3 = ⎜ 4 + ⎟ ∈ 1 ⇒ 2 = ±1 ⇒ 3 = 5−16 178
⎝ 2⎠
c) E(a) = 2 + k 2 = k i m.
1 1
d) Presupunem prin absurd cã existã r i Z \ {, astfel încât E(r) i { ⇒ 1 2 2 3 = 4 + ⇒ 3 = 1 22 3 = 4 + ,
2 2
1
deci 1 = 2 2 ≠ 34 contradicþie, r i Z \ { ºi ∈ 12 Dacã q = 2 avem 1 = 2 (imposibil).
2−3 1−3 1
Presupunerea este falsã.
1 1 1
2. a) 1 2 2 3 = = = =
2 2 1 + 4 2 + 532 2 1 + 4 2 + 5 + 63 + 6 2 2 1 + 4 2 + 531 + 62 2 1 + 4 2 + 53 + 6 2 2 1 + 4 2 + 731
1
1
= ⎛⎜ 1 ⎞ 2
⎟
⎝ 1 + 31 + 4 ⎠
1
b) F(x) > 0, F(x) < 1 ⇔ < 1 ⇔ (x2 + 2x + 5)2 > 1 ⇔ ((x + 1)2 + 4)2 > 1 ⇔ (x + 1)2 + 4 > 1
2 1 1 + 3 1 + 451
⇔ (x + 1)2 + 3 > 0 .
c) Deoarece 0 < F(a) < 1, oricare ar fi a i Z ⇒ F(a) h m. Deci nu existã a i Z, astfel încât F(a) i m.
Testul 2
Subiectul I
1 2 3
a b c a b c a b c
1 1 1 2
7 2
1−23 24 1 1 234 {–3; 0; 1; 4} 1 +1 5 1 + 6 5 1 −121 − 7 8 11 + 68 3 5 1 1 − 9 1 5612
1 −6 81 −6 8 1 − 8
8 1 − 8
7 1+5 1+5
4 5
a b c a b c
1
1 + 57 1 + 1 + 8 7 1 − 1+2 6
1 −
1 1 − 8
5 1 1 − 6 5 1 + 51 + 7 7
Subiectul al II-lea
1. a) Deoarece în expresia lui F(x), x se aflã numai la puteri pare rezultã F(x) = F(x) ºi deci
1 1 2 − 34 − 1 1−1 2 − 344 = 56
1 1 + 1 − 56 1 1 + 231 1 − 43 21 + 2
b) Notând x2 = y obþinem 3 1 1 3 = = ⇒ 3 123 = 1 .
1 − 1 − 85 1 1 − 431 1 + 73
1
2 +7
c) x i {2; 2}.
11 − 2 3
2. b) 2 4 1 5 = = 1+ ∈ 1 ⇒ 1 ∈6−78 28 78 9

1−1 1−1
1
c) 1 2 2 314 ⇔ 15 ⇔ 2 − 4 < 5 ⇔ 2 ∈ 2−∞6 437 Deoarece E(x) este definitã pentru x i Z \ {3; 1; 3},
2 −4
Rãspunsuri 77
rezultã cã soluþia inecuaþiei date este 1 ∈ 1−∞2 34 5 6−32 − 789
1−6 ⎛ 1 + 2 1 1 − 231 1 − 43 1 1 + 431 1 + 53 ⎞

3. a) 2 1 1 3 = ⋅ − ⋅ 7
1 1 + 631 1 + 23 ⎜⎝ 1 − 6 1 1 + 531 1 − 63 1 1 + 831 1 − 43 ⎟⎠
1−1 11 + 21 + 3 − 11 − 11 + 4 5
26 17 = ⋅ 8 2617 = 9
6 1 + 176 1 +
7 6 1 − 176 1 + 37 6 1 +
76 1 + 37
b) 1 ∈1−23 − 43 − 53 ± 63 ± 783
1 1 1 1 1 1 1 1 231
c) 1 415 + 1 425 + 666 + 1 473315 = − + − + 666 + − = − = 6
7 8 8 13 7337 7338 7 7338 7338
GEOMETRIE
1. Relaþii între puncte, drepte ºi plane
Testul 1
Subiectul I
1 2 3
a b c a b c a b c
12 14 4 dreptunghi 2πR raza (ABC) coplanare necoplanare
4 5
a b c a b c
paralele sau A, B, C,
AA′ || CC ′ concurente S, A, B, C AB1231SD
necoplanare D
Subiectul al II-lea
1. a) AB || DC ( ca laturi opuse într-un pãtrat). DC || D ′C ′ (ca laturi opuse
într-un pãtrat). Conform tranzitivitãþii paralelismului în spaþiu, rezultã
cã AB || D ′C ′ (1). [AB] \ [DC] \ [D ′C ′] (ca laturi ale pãtratelor
ABCD, respectiv DCC ′D ′) (2).
Din (1) ºi (2) rezultã cã ABC ′D ′ este paralelogram ºi astfel AD ′ || BC ′.
b) Punctele A, C ′, P, Q sunt coplanare, toate aflându-se în planul
determinat de dreptele paralele AD ′ ºi BC ′.
c) Din MN || DC ºi DC || D ′C ′ rezultã cã MN || D ′C ′.
Punctele M, N, D′, C′ sunt în planul determinat de dreptele paralele
MN ºi D ′C ′.
2. Existã M(3, 5) ºi N(5, 5) (vezi reprezentarea alãturatã).

121 1
3. a) G1 i DM astfel încât = , iar G2 i DN astfel încât
13 2
121 1
= 2
13 3
Conform reciprocei teoremei lui Thales, rezultã cã
G1G2 || MN ºi astfel MG2 ºi NG1 sunt concurente
ca drepte suport ale diagonalelor trapezului
G1G2NM.
b) MN este linie mijlocie în triunghiul BAC, deci
MN || AC. Dar MN || G1G2, deci G1G2 || AC ºi
punctele G1, G2, A, C sunt coplanare.
Rãspunsuri 79
Testul 2
Subiectul I
1 2 3
a b c a b c a b c
1
123456789
coplanare, 11 1
15 nu25
89 12 216 11 paralele
necoplanare 2
4 5
a b c a b c
(ACC ′) 1 (BBD ′) = OO ′,
AC2 2A′C ′ AC2 2B ′D ′
8 2 34 53 34 + 65 unde {O} = AC 122 BD, iar
sau AA′2 2DD′ sau AA′2 2CD
{O ′} = A′C ′ 122 B ′D ′
Subiectul al II-lea
1. Notãm cu a muchia teraedrului. a) MN este linie mijlocie în triunghiul
1
BAC, deci 23 = ºi MN || AC (1); PQ este linie mijlocie în triunghiul
1
1
DAC, deci 23 = ºi PQ || AC (2). Din (1) ºi (2) rezultã cã MNPQ este
1
1
paralelogram. Dar QM este linie mijlocie în triunghiul ABD, deci 23 = .
1
Rezultã cã MNPQ este romb. Diagonalele lui MNPQ sunt congruente ca
înãlþimi ale triunghiurilor isoscele AND ºi DMC ºi deci MNPQ este pãtrat.
b) Dacã MP ºi AC ar fi coplanare ar rezulta cã P i (ABC) ceea ce este imposibil. Deci MP, AC sunt
necoplanare.
c) Deoarece MNPQ este paralelogram, deci NQ ºi MP au acelaºi mijloc. Analog putem arãta cã ºi QSNR este
paralelogram, deci NQ ºi RS au acelaºi mijloc, deci NQ, MP ºi RS sunt concurente.
1123 2 1 1145 2 = 6 ⎫⎪ ⎫
⎬ ⇒ 6 33 23 ⎪
23 33 45 ⎪⎭ ⎪
2. a) ⎪
1135 2 1 1124 2 = 7 ⎪⎫ ⎬ ⇒ 6 ⊥ 74
⎬ ⇒ 7 33 35 ⎪
35 33 24 ⎪⎭ ⎪
23 ⊥ 35 ⎪⎭
12
b) MN este linie mijlocie în triunghiul VAD, deci 34 = = 56 ºi MN || AD || EF. Rezultã cã MNEF este
1
paralelogram. Din 12 34
= = 1 2 34 ºi FM = NE = 6 cm, rezultã 11234 = 12 + 3 4 567
c) Suma PB + PF este minimã atunci când pe desfãºurarea piramidei punctele B, P ºi F sunt coliniare, deci
PB ºi PF sunt perpendiculare pe VA dacã P este mijlocul lui VA ( coincide cu M). (PB + PF)min = 12 cm.
3. a) ABFE este paralelogram, deci BF ºi AE sunt coplanare.
b) OM este linie mijlocie în triunghiul BDE, deci OM || BE ⇒ OM || (BEF).
c) OQ este linie mijlocie în triunghiul ACE, deci OQ || AE ⇒ OQ ºi AE sunt coplanare.
2. Unghiuri cu laturile paralele, unghiul a douã drepte în spaþiu.

Poziþii relative ale unei drepte faþã de un plan. Dreapta
perpendicularã pe un plan. Înãlþimea piramidei
Testul 1
Subiectul I
1
1 2 3 4 5
AD 12 123 134 (BCB′) A′B ′ 90 60 egale [AD] SO A 2 12 D ′C ′ C ′E paralele
Subiectul al II-lea
12 23
1. b) ET || AB ⇒ conform teoremei lui Thales: = (1). Conform teoremei bisectoarei rezultã:
41 53
12 32 12 31 12 23
= ºi = (2). Cum AB = AD, din (2) rezultã = ⇒ conform reciprocei teoremei
41 34 24 34 41 35
lui Thales cã: EF || BD _ (ABD) ⇒ EF || (ABD).
12 13
c) Din (1) ºi (2) de la punctul b) ºi AB = AD ⇒ = . Conform reciprocei teoremei lui Thales rezultã
42 35
cã: TF || AD _(ABD), deci TF || (ABD).
d) rTEF \ rABD ºi rETF \ rBAD ca unghiuri cu laturile paralele, deci ∆TEF ~ ∆ABD.
e) PQ linie mijlocie în ∆AEF ⇒ PQ || EF. Dar EF || (ABD) ºi rezultã cã PQ || (ABD).
f) ATES ºi ATFR sunt romburi. Rezultã cã PQ este linie mijlocie în triunghiul TSR, deci PQ || SR. Se deduce
cã SRFE este paralelogram, deci ER ºi FS sunt concurente, fiind dreptele suport ale diagonalelor acestui
romb.
2. a) B′PDT este paralelogram deoarece are B′P || DT ºi [B′P] \ [DT]. Rezultã cã diagonala [PT]
intersecteazã diagonala [DB′] în mijloc care este ºi mijlocul lui PT. Dar în paralelogramul ADC′B′ ,
(AD || B′C′ ºi [AD] \ [B′C′]), diagonala [AC′] intersecteazã [DB′] în mijloc. Deci PT ºi AC′ au acelaºi
mijloc, de unde rezultã cã ATC ′P este paralelogram ºi astfel AP || C′T.
b) 12 112 3 3454 4 = 56°7
Testul 2
Subiectul I
1 2 3
a b c a b c a b c
12 34 36 34 177 41
9 90 90 cub 12 3 4 3
15 15 41
4 5
a b c a b c
4 5 6 17 4 17
8 8 60 4 3
5 7 7
Rãspunsuri 81
Subiectul al II-lea
1. a) AB u CB, AB u BE ⇒ AB u (CBE) ⇒ AB u CE.
b) CE u (ADC) ⇒ d(E, (ADC)) = CE = 4 cm.
c) Triunghiul CDE este dreptunghic isoscel, deci m(r(DE, AB)) = 45°.
2. a) Fie A′E u AP (înãlþimea triunghiului AMN) ºi cum A′E u MN, deducem cã A′E u AMN;
123 ⋅ 112 11
124 = = 234
13 5
b) Dacã S este mijlocul lui [DC], atunci C ′S || B ′R || AN ºi cum C ′T || AM, deducem cã unghiurile sunt egale
având laturile paralele.
c) MN u AP ºi MN u DP ⇒ MN u (APD).
12 1 ⋅ 12
3. a) AABCD = AVAC ⇒ 345 = ⇒ 12 = 12 1 678
1
b) Deoarece triunghiul VAC este isoscel, rezultã cã G i VO. Calculãm d(O, (VAB)). Fie M mijlocul lui AB
ºi OE u VM, E i VM; atunci OE u (VAB) ºi 14 = 1232⋅ 31 = 12 ⋅ 89

23 2
= 4 2 56 7 fie GF u VM,
F i VM; OE u (VAB) ⇒
12 = 31 = 1 ⇒ 12 = 23 1 456
45 34 7 7
c) În ∆VOC (m(rO) = 90°): VC2 = OC2 + VO2 ⇒ 12 = 122 + 3341 = 31 356 Fie AA′ u VC; în ∆VAC
12 1 ⋅ 12 1 23 45
avem relaþia AA′ · VC = VO · AC, de unde 112 = = 6
41 45 7
19 = 112 12 34 3 1
5678 134 = ⋅ =
31 3 34
3. Poziþii relative a douã plane. Plane paralele. Secþiuni paralele cu

baza în corpurile studiate; trunchiul de piramidã
Testul 1
Subiectul I
1 2
a b c d e f a b c d e
centrul de
4 AC A′C ′ AC || A′C ′ C ′B 1 DC 1 1 4 d || AM 5 BC 1 AM
greutate
3
a b c d e
90 8 cm 6 cm 10 cm 1 23
Subiectul al II-lea
1. b) Secþiunea MNPQ este un dreptunghi congruent cu ABCD. Deci AMNPQ = 6 cm2.
c) AM = 4 cm.
12 13
d) Din = 12342 = 1 rezultã conform reciprocei teoremei lui Thales cã MT || A′B, deci MT || D ′C.
24 315
Dar MQ || A′D′ ºi astfel (MQT) || (A′D ′C).
2. a) ∆SOB \ ∆SOC (C.C.) ⇒ [SB] \ [SC], deci triunghiul SBC este isoscel. În triunghiul dreptunghic
ABC, conform teoremei lui Pitagora: AC2 = 16 + 4 = 20 ⇒ 12 = 1 2 345 În triunghiul dreptunghic SOB,
conform teoremei lui Pitagora: 12 = + = 23 456 1 23 = 123 + 345 . Triunghiul ASC este dreptunghic
conform reciprocei teoremei lui Pitagora. 1 23 = 12 3 + 45 6789
1 2
b) BC u OT, BC u SO ⇒ BC u (SOT); d[A, (SBC)] = 2d[O, (SBC)] = 3
4
12 234 1 234
c) Fie secþiunea RB′C′D ′, B′ i SB. ∆SRB ′ ~ ∆SAB (conform T.F.A.) ⇒ = ⇒ = ⇒
15 53 2 2
12 234 1 234
RB ′ = 1 cm. ∆SRD ′ ~ ∆SAD (conform T.F.A.) ⇒ = ⇒ = ⇒ RD ′ = 0,5 cm.
15 53 2 3
Deci PRB′C′D′ = 2RB ′ + 2RD ′ = 2 + 1 = 3 cm. Dacã RC ′ O B ′D ′ = {O′}, atunci ∆SRO′ ~ ∆SAO (conform
12 134 1 134 2 2 3 2
T.F.A.) ⇒ = ⇒ = ⇒ 134 = ⇒ 343 = 2 − = 4567
15 13 8 2 8 8 8
Testul 2
Subiectul I
1 2 3
a b c a b c a b c
O ′O, AC 1 BD = {O}, 12 3 , 14
paralele B′O 6 4 5 2 4,5
A′C ′ 1 B ′D ′ = {O ′} 2 3 5
4 5
a b c a b c
11 = 67 89 234 = 3 74
36 6 6 8 72
1 2 = 314 8 32 = 4 4
Subiectul al II-lea
1. a) ∆VAC echilateral ⇒ ∆V ′A′C ′ echilateral ºi deci VA′ = A′C ′ = A′A ⇒ A′ este mijlocul lui VA ⇒
12
1323 = = 1234 .
5
b) 34 = 12 1 = 23 4 = 4 4 56 ⇒ 5 = 1 4 567
3 3 12
c) 1 = 1 1112323 = 23 1232 + 13 4 ⋅ 445 = 235 + 624 ⋅ 7 8 = 69

8 1
234 1 234 1 1123242 1
2. a) 343 = 3 ⇒ 23 = 4 ⇒ 1 = 2
4
134
b) 1123242 = 2123242 =
23452 34 5
1
6
1 2
c) 1 = 345
12
2
1123435363 1 112343 1 2 1232 2 3 4
3. = = 2 ⇒ 112343 = 1223434 ⇒ 12' 4' = ⇒ = ⇒ 1232 = = 1 5 678
178 41223434 1124 9 13 9 9
112324252 = 12345 1 6 212324252 = 72 2 458
b) 1 = 12 3 − 4 4 567
12
1 23 1 45
c) 6718 7234 99 =
⇒ 671 8 7234 99 =

5 5
Rãspunsuri 83

Testul 1
Subiectul I
1 2 3
a b c a b c a b c
punct 12324546 coliniare 7352186 1 1531597

4236 1531597
4236 dreptunghi A
2
4 5
a b c a b c
A′O = 5 cm C ′O = 5 cm 1531597
4236 2 23 3
Subiectul al II-lea
1. b) ∆SOA \ ∆SOB \ ∆SOC \ ∆SOD \ ∆SOE \ ∆SOF (C.C.) ⇒ [SA] \ [SB] \ [SC] \ [SD] \
\ [SE] \ [SF].
În triunghiul dreptunghic SOA avem: 12 = 13 1 + 23 1 = 11 + 2 1 = 34 567
c) AD O BF = {N} ºi ABOF este romb. Rezultã AN = NO = 3 cm.
Din S h (ABC), SO u (ABC), ON u BF _ (ABC) rezultã conform teoremei celor trei perpendiculare cã
SN u BF ⇒ 121 3 23 4 = 14 = 15 1 + 54 1 = 12 + 3 = 456789
12
d) FB u AO _ (SOA), FB u SO _ (SOA) ⇒ FB u (SOA) ⇒ 12 1 3 2 34544 = 16 = = 5 56789

e) MN este linie mijlocie în ∆ASO, deci MN || SO _ (SOB).

MP este linie mijlocie în ∆ASB, MP || SB _ (SOB).
Rezultã cã (MNP) || (SOB).
12
f) Construim NQ u BE, Q i EB; 34 = = 1234 (mediana corespunzãtoare ipotenuzei într-un triunghi
5
dreptunghic are lungimea egalã cu jumãtate din lungimea ipotenuzei);
M h (ABC), MN u (ABC), NQ u BE _ (ABC), rezultã conform teoremei celor trei perpendiculare cã
MQ u BE, deci d(M, BE) = MQ = 12 1 + 23 1 = 1 1 + 21 = 34567
1 1
g) 112343536373 = 1 = ⋅ 2 ⋅ 2 = 134567
8 824567 8
h) DL u SN _ (SFB), DL u BF _ (SBF) (deoarece BF u ND, BF u SN ⇒ BF u (SND) ` DL) ⇒
DL u (SBF) ⇒ d(D, (SBF)) = DL.
În ∆SND: SO · ND = SN · DL ⇒ 45 = 12 ⋅ 34 = 1 ⋅ 2 = 34 35 6789
13 35 35
Testul 2
Subiectul I
1 2 3
a b c a b c a b c
AB = 6 cm 12 134 MC = 6516
[D′A] [D′C] ∆ABC
2 = 1 2345 67
56
3 = 781 345 13 cm
7
4 5
a b c a b c
71 2
AO = 8 cm 8 6189 1 + 6
2 7 6 7
2
Subiectul al II-lea
1. a) d(M, AB) = d(M, AD) = MA = 15 cm. Construim CE u AB, E i AB. Din CE = AD = 12 cm,
AE = CD = 16 cm, EB = 9 cm rezultã cã CE2 = BE · AE ⇒ m(rACB) = 90°. Din MA u (ABCD), AC u BC,
BC _ (ABCD) rezultã din teorema celor trei perpendiculare MC u BC, deci d(M, BC) = MC.
În ∆MAC (m(rA) = 90°): MC2 = MA2 + AC2 ⇒ 12 = 112 + 344 = 12 ⇒ d(M, BC) = 25 cm.
Din MA u (ABCD), AD u DC, DC _ (ABCD) rezultã din teorema celor trei perpendiculare MD u DC.
d(M, DC) = MD. În ∆MAD (m(rA) = 90°): MD2 = MA2 + AD2 ⇒ 12 = 11 23456
12 ⋅ 32 12 ⋅ 32 452
b) 4 23 = = = 678 1 9
3 3 3
12 ⋅ 23 12 ⋅ 34
c) 56 27 6 143 88 = = = 139

13 32
2. a) pr(ABC)[AC ′] = [AC], AC = 12 cm; pr(ABC)[AD ′] = [AD], 12 = 13 = 2 34567
b) d(B′, AB) = d(B′, BC) = BB′ = 16 cm; 12 2 3 34 4 = 12 2 3 56 4 = 5 6789
d(B′, FE) = d(B′, ED) =
= 20 cm.
c) 12 12 3 34 4 = 124 = 5 67 89
12 12 3 54 4 = 89

3. a) 12 1 3 23 4 = 12 1 3 34 4 = 13 = 5 6789
12 1 3 54 4 = 6 789
12 1 3 254 = 5 789
1 234
b) 56 7 23 8 = 9

c) 1 =
12 ⋅ 12 3 3 12 4 = 5 ⋅ 6
⋅ 6 789 = 58 6 .
23

Rãspunsuri 85
VARIANTE PROPUSE PENTRU TEZA CU SUBIECT UNIC

Varianta 1
Subiectul I
1 2 3 4 5
conse- a=2 neco-
1,5 a |a| 2 A
cutive
[0, 3] 0
b=1
12 1234 15 6
planare
2 2
Subiectul al II-lea
⎛1 2 ⎞ 1− 2 1− 2 2 2
1. a) ⎜ − ⎟3 = ⋅ = 4 b) x2 2x + 1 x2 + 2x = 1.
⎝ 5 5 ⎠ 2 5 1 − 2 5
2. a) x² 1 x 1 = (x 1)(x + 1) (x + 1) = (x 2)(x + 1);

⎡ ( 1 − 1)( 1 + 1) 4 2 ( 1 − 3) ⎤ 1 + 1 1 1 − 1 − 4 − 2 1 + 5 1 + 1
b) 2 6 1 7 = ⎢ − − ⎥⋅ = ⋅ =
⎣ ( 1 + 1)( 1 − 3 ) ( 1 + 1)( 1 − 3 ) ( 1 − 3 )( 1 + 1) ⎦ 41 ( 1 − 3 )( 1 + 1) 41
1
=
( 1 − 1) ⋅ 1 + 2 = 1 − 1 3
( 1 − 1 )( 1 + 2) 41 41 Propoziþia este adevãratã.
3. a) D ′C′ || AB ºi m(rD ′C ′T) = 60° = m(rPAB) ⇒ C′T || AP.

Dar C′T = AP = AB ⇒ TAPC ′ este paralelogram. Deci punctele sunt
coplanare.
b) Fie S mijlocul lui [A′B′], R mijlocul lui [AB] ºi TL u (ABC),
1 2− 1
L i (ABC). 12 = 34 = 3 − = 4
2 2
1 2− 1 2 1−2
Rezultã 12 = − = = 1 − 34
2 2 2
În triunghiul dreptunghic TLP, conform teoremei lui Pitagora avem:
( )
1
12 = 131 + 32 1 = 1 + 2 −1 = 3 − 4 2 567 .
4. b) NO este linie mijlocie în triunghiul CAS, deci NO || AS. În triunghiul SDB, MO este linie mijlocie, deci
1
MO || SD. Rezultã cã rMON \ rASD ca unghiuri cu laturile paralele. În triunghiul dreptunghic SAD:
345 2 3 = 2 = 1 2 = 2 ⇒ m(rASD) = 30° = m(rMON).

3 6 7
Varianta 2
Subiectul I
1 2 3 4 5
3 4 5 4 1+ 1 5
871 13 0,1(6) 2 (–∞, 10) 2 2 A 1 4 64 4
4 3 1− 1 3
Subiectul al II-lea
1
1. a) a = 38; b = 19; = 1 ; b) 2.
2
1 1 + 231 1 + 43 1 1 + 231 1 + 43
2. a) 2 1 1 3 = 1 − 21− 1 − 2 ⋅ =
−5
⋅ =−
1+4
6
1 −2 5 1 1 − 231 1 + 23 5 1 −2
deci propoziþia este adevãratã.
1+1 1 −2+ 3 3
b) F(a) i m ⇒ ∈1 ⇒ ∈1 ⇒ ∈ 1 ⇒ 1 − 2∈4±25 ± 65 ± 75 ± 38 ⇒
1 −2 1 −2 1 −2
⇒ 1 ∈1−23 − 43 − 53 63 43 73 83 9
1−23 − 5
3 deci a i {2, 0, 2, 3, 4, 7}.
3. a) Vezi desenul alãturat.
b) Triunghiul ABC echilateral, M mijlocul [AC] ⇒ AM u BC; din ipotezã,
AM u DC ⇒ AM u (BED); deci 23 143 234 55 = 15 = 1 1 6789

c) AM u (BCD), EC _ (BCD) ⇒ AM u EC ⇒ m(r(AM, EC)) = 90°.

d) d(A, O) = AO = 3 cm.
Varianta 3
Subiectul I
1 2 3
a b c a b c a b c
–2,8(3) 0 4,35 8 1 2 32 3 A x(x + 6)(x – 6) 4
4 5
a b c a b c
[–2, 3) {–2, –1, 0, 1, 2} 2 –7 10 10
Subiectul al II-lea
( )
1
1. a) − 2 = 34 − 5 536 1 = − 2 ºi 0 < n < 1; b) x = 0, y = 0.
( ) = −(− )
1
2. a) 1 1 2 2 = − 2 1 ⇒ 1 − 3 3 = −34 b) E(x) = x2 < 0, oricare ar fi x i Z \ {3, 0, 3}.

b) AB u BM ºi AB u BC ⇒ AB u (BCM); TQ _ (BCM) ⇒
AB u TQ; DC || AB ⇒ DC u TQ.
[TQ] este linie mijlocie în triunghiul BCM ⇒ TQ || BC;
BC || AD⇒ TQ|| AD; AD _ (ADN) ⇒ TQ || (ADN);
c) 12 13 2 4 = 12 = 97 5678
d) AN || BM, TQ || BC ⇒ r(AN, TQ) = r(BM, BC) = rMBC = rNAD = 60°.
Rãspunsuri 87
Varianta 4
Subiectul I
1 2 3
a b c a b c a b c
34 135 0,83 12 6 1 2 (–1, ∞) 2 (–1, 1]
4 5
a b c a b c
2 2
–8x + 4x + 2 x + 20x – 3 A 26 120 60
Subiectul al II-lea
1. a) 12 3 ;
b) 1 = 1 − 2 − 34 − 251 = 1 − 2 − 6 4 − 2 6 = 1 − 2 − 4 + 2 = 7 ∈12
2. a) F(0) = 0;
⎡ ( 1 + 1 )( 1 + 2) 2 34 ⎤ 5 − 1 1 1 1 + 5 1 + 5 − 21 + 6 − 34 ( 1 − 1 )( 1 + 1 )
b) 2 7 1 8 = ⎢ − − 1 ⎥⋅ = ⋅ =
⎣( 1 + 2)( 1 − 1 ) 1 + 1 1 − 5⎦ 1 +3 ( 1 + 1 )( 1 − 1 ) 1 +3
1 ( 1 + 1) −1
= ⋅ = − 12
1 1 +1

b) MA u (ABC) ⇒ MA u BC; CD u AD ºi CD u MA ⇒ CD u (MAD);
cum MD _ (MAD), deducem cã CD u MD.
c) [TO] linie mijlocie în ∆MAC, deci TO t MA; cum MA u (ABC), deducem cã
TO u (ABC), TO = 1 cm.
d) 2 = 123456 3 = 7 18 3459
Varianta 5
Subiectul I
1 2 3
a b c a b c a b c
1 21 1
1−5
–3 − − 34 1 7 1 {3, 5}
2 212 + 21 1+5
4 5
a b c a b c
23 6 2
384 8 4 2 5
23 3
Subiectul al II-lea
1. 1 =
1 −2
7
+
3− 1
7
+ 555555 +
2441 − 2442
7
6 1=
2
7
( 1 − 2 + 3 − 1 + 555 + 2441 − 2442 ; )
1223 − 1
1= 4
5
a) [x] = 15;
b) x Y15,3;
c) (x, x) O m = {15, 14, ..., 1, 0, 1, 2, ...,15}; card[(x, x) O m ] = 31.
2. a) x3 + x 2 4x 4 = x2(x + 1) 4(x + 1) = (x + 1)(x2 4) = (x + 1)(x + 2)(x 2).
b) 2 3 1 4 =
(1 1
)(
− 1 11 − 2 ) = 1 − 1∈ 1556789551 ∈ 1
1 >
(
( 1 + 1) 1 1 − 2 )
c) F(3) + F(5) + F(7) + ... + F(999) = 2 + 4 + 6 + ... + 998 = 2(1 + 2 + .. + 499) = (1 + 499)·499 = 249500.
1 1 2
3. a) ∆DAO, m(rO) = 90°: DO2 = DA2 AO2;
4
⇒ 23 = 23 =
1
3 1
−
a
b) AB ⊥ DM , AB ⊥ MC ⇒ AB ⊥ ( DMC ) ⇒ d( A, ( DMC )) = AM = ;
2
c) CD ⊥ AO, CD ⊥ BO ⇒ CD ⊥ ( ABO), AB ⊂ ( ABO) ⇒ CD ⊥ AB.
Varianta 6
Subiectul I
1 2
a b c a b c
{0; 1},
(–3; 2) [–1; 5]
{–1; 0; 1; ...,5} 1 2 < 3 4 < 5 66 < 2 5 x x
3 4
a b c a b c
π 4
78 9

3 {–6; 0; 6} paralele paralele necoplanare
4 5
5
a b c
123452673818379
761
7
781
7218719721
6
7A1, A2, ..., A5 sunt
un plan 10 plane coliniare, iar num1526738379
761
7
781
72187197585
75
87
puncte din cele 5 din plan sunt necoliniare.
Subiectul al II-lea
( ) (
1. a) 1 = 1 2 + 3 1 4 3 35 4 67 1 4 6 = 38 1 4 29
)
1 = 12 3 1 4 5 + 4 3 + 6 5 + 5 3 1 4 5 = 3 3 1 7 58
b) Presupunem cã a < b ⇔ 12 3 4 56 < 2 2 4 7 3 ⇔ 33 3 < 2 2 + 56 ⇔ 3127 < 1158 + 659 2 ⇔
1234 < 562 4 78 39 ⇔
< 32 4 ⇔ 1666 < 3622 ⇒ 2 < 3
Rãspunsuri 89
⎧ 1 1⎫
2. a) x ∈ 1 \ ⎨ –3; – ; ⎬.
⎩ 2 2⎭
( 1 1 2)( 3 1 1 2) 1 3 1 ( 3 1 + 2) 1 4 ⋅ 3 1 1 2 = 13 1 1 1 5 1 1 3 ⋅ 2
b) 2 6 1 7 = ;
( 3 1 + 2)( 3 1 1 2) 31 + 8 31 + 2 3 ( 1 + 4)
2 ( 1) = 3
( 1 1 + 2)( 1 + 1 ) ⋅ 2 = 3 1 + 1 4
11 + 2 1 ( 1 + 5) 1 ( 1 + 5)
1
c) 1 = − 2
3
2
3. a) d(A′, BC ′) = A′O′, unde {O′} = BC ′ O B′C; 232 = 3
2
b) 31234 = 12 ⋅4345 =4
2 3 4 45
⋅
4
=
4
6
c) AA′DB este piramidã triunghiularã regulatã cu 2 = 1 1234256232 = 1 7 2348 Lungimea înãlþimii
piramidei este 3 cm.
Varianta 7
Subiectul I
1 2 3
a b c a b c a b c
1 2 +2 1 2 31 − 4 {1, 3,
1+ 2 2 2 + 2 (2x – 3)(2x + 3) 4x + 12x + 9 61 v(p) = 1
3 31 + 4 …, 11}
4 5
a b c a b c
4 35 2
45 1678 9
4 9 44 2 11
6
Subiectul al II-lea
1. a) A = (2; 1]; 1 = 12 ∞; 0]3123 ⎡⎢ 2 4 ∞ ⎞⎟ 5
⎣3 ⎠
⎡1 ⎤ 1 7 2 = ⎜⎛ 54 1 ⎟⎞ 8
b) 12122 = ( 314 5] 222 ⎢ 4 6⎥ 4
⎣9 ⎦ ⎝ 9 ⎠
c) A O m = {1; 0; 1}.
2. a) E(x) = 4x2 25 + x2 4x + 4 9x2 + 12x 4; E(x) = 4x2 + 8x 25 ⇒ a = 4; b = 8; c = 25.
b) 1 ( ) ( ) (
1 + 2 = 34 5 + 1 1 + 6 )
1 + 2 3 17 = 321 3 6 1 + 6 1 + 6 − 17 = 3189
c) E(x) = 4x + 8x 4 21 = (2x2) 21 < 0, pentru orice x i Z.
2 2
3. a) 12 = 13 = 1 2 3456 MA = MC = 8 cm.
b) MO u (ABCD); construim OE u AB, E i AB.
∆ABD este echilateral, deci 12 = 1 23 ⇒ 313 = 4 23567
1 213( )
1 = 23° ⇒ 24 = 12 = 4 25617 32 = 12 = 1234 .
45 5
1 1
c) 345 ( 12 6 734 ) = 345 ( 12 6 752 ) = 345 125 = 1122 ;1

∆MOE (m(rO) = 90°): 12 1 + 23 1 = 13 1 ⇒ 113 = 23 + 24 = 4 5 167 .
∆MOC (m(rO) = 90°): 2 1 = 3 1 + 32 1 ⇒ 1 21 = 23 + 451 ⇒ 1 2= 5 678
34561 23 7 = 1 2 2
= 8
9
Varianta 8
Subiectul I
1 2 3 4
a b c a b c a b c a b c
0,4 1 2 6 1 5 A 1 3 (2, 5] 3 2 2 90
Subiectul al II-lea
12
1. a) 26; b) .
34
1 2 ⎞ 3 31 4 3 1 + 5 1 42
2. a) 2 6 1 7 = ⎛⎜ + ⎟8 = ⋅ = ;
⎝ 1 + 5 1 4 5 ⎠ 1 + 5 ( 1 + 5 )( 1 4 5 ) 3 145
b) 1 1 2 + 3 = 3 + 3 ∈ 145671 41 1 2 = ±34 ⇒ 41 ∈ {38 49}
112 1−2
3. a) AA′u(ABC) ⊃ (AB) ºi BB′u (ABC) ⊃ (AB) ⇒ AA′ || BB′ ºi A′A u AB, B′B u AB ⇒ ABB′A′ este
dreptunghi cu laturile egale, deci este pãtrat.
b) AC ⊥ AB, AC ⊥ BB' ⇒ AC ⊥ ( B'BA), B'A ⊂ ( B'BA) ⇒ AC ⊥ B'A.
c) m(r(A′B′, AC)) = m(r(AB, AC)) = 90°;
(
d) 1 + 23 4567 )
Varianta 9
Subiectul I
1 2 3 4
–2 1 1 [–1; 3) (0; 2) {–1; 0; 1} 4 3 a=0 1 2 2 3 123 3 + 45
Subiectul al II-lea
1. a) Verificarea este imediatã.
( ) ( ) (2 )
1 1
b) 1121 3 + 2 1 + 2 + 4 21 + 2 = 1
+ 2 +3 = 2 1 + 2 + 3∈1 .
1⎛ 1⎞ 1
2. a) ⎜ 1 + ⎟ = 2 ⋅ =1.
2⎝ 1⎠ 2
1
1 1 1
b) 12 = ⎛⎜ 1 + ⎞⎟ = 1 1 + 3 + 1 ⇒ 1 1 + 1 = 14 .
⎝ 1⎠ 1 1
Rãspunsuri 91
3. a) Triunghiul ABC este echilateral.

b) SA u SC, SA u SB ⇒ SA u (SBC) ⇒ SA u BC.
c) Dacã O este centrul bazei, atunci 12 1 32 234 44 = 15 = 5 6789
12 12
d) 34 = = 12345 Fie PQ t AB, Q mijlocul lui [AC]; 34 = = 12345
6 6
Deci r(AB, SP) = r(PQ, SP) = rSPQ; ∆SPQ echilateral, de unde m(rSPQ) = 60°.
Varianta 10
Subiectul I
1 2 3 4
12
10 –2 x 12212 \ {–2; 2} 1 1 a = –1 2 A 6 3 1 13 1 43 1
34
Subiectul al II-lea
1. a) (x + 4)2 + (y 6)2 = 0. Rezultã x = 4; y = 6;
( 1 + 2)
2 1
b) = 34 ;
2. a) x2 + y2 + z2 = (x + y + z)2 2(xy + xz + yz) = 122 62 = 82.

b) 1 = 122 + 34 1 5
3. a) 34 = 12 1
⇒2 3 =
12 1 ⇒ 12 = 4 2 ⇒ 15 = 4 567 deci P = 16 cm;
ABCD
2 2
1 1
b) În triunghiul dreptunghic SOM, 12 = 13 + 32 = 12 + 2 = 13 = 1 4 5678
c) 123 4 + 15678 ; d) 1 = 12 ∈ ⎜⎛ 3 5 4 ⎟⎞ 6
718 ⎝ 79 79 ⎠
Varianta 11
Subiectul I
1 2 3 4
1 –1 1 1 + 2 (–1, 1) 12 8 60 36 5 45 13
Subiectul al II-lea
1. a) 1 = 1 2 3 + 2 1 + 1 3− 2 1 − 1 3+ 2 3 1 = 4 ∈ 1 ; b) (x 3)2 + (2y + 5)2 + 1 U 1 cu egalitate pentru
1
x = 3 ºi 1 = − 2
3
( 1 1 2 3)( 1 2 1 ) = 1 2 1
2. a) 2 4 1 5 = ; b) 0.
( 1 1 2 3)
1
11 2 3
3. a) ∆SAB ≡ ∆SAC (C.C.) ⇒ SB = SC;

b) Dacã O este centrul rombului, atunci SO u BD, BD u AC ⇒ BD u (SAC).
c) 34 1 = 1 351 + 54 1 = 23 + 23 = 3 4 ⇒ 5 23 = 12 ⋅ 34 = 23 3 56 1 7
4
d) Fie AR u DC, R i CD; SA u (ABC), AR u DC ⊂ (ABC) ⇒ SR u DC ⇒ 121 3 234 = 14 = 151 + 541 =
( )
1
= 11 + 1 2 = 34 567
Varianta 12
Subiectul I
1 2 3 4
(2; 4] {3; 4} [–3; 4] A 1 –1 15 5 1 1 23 4 5 1 90
Subiectul al II-lea
1 2 ; b) 3 6
1. a) = .
2 2
2. a) 2 + 2 3 ; b) 1 2 ∈ 1 3 1 .
3R 2 3 3 ⋅ 6 2 3
3. b) AABCDEF = = = 54 3 cm 2 .
2 2
c) 12 ∉ 345 1 121 ⊥ 2 345 31 16 ⊥ 47 ⊂ 2 345 34 notãm EB O DF = {L}.
1 1
Rezultã 12 12 12 34 3 = 125 = 121 + 15 = 45 + 67 = 89
.
d) (FEE′) || (BCC ′) ⇒ d((FEE ′), (BCC ′) = MN unde M ºi N sunt mijloacele muchiilor [BC] ºi [EF];
BC 3
MN = 2 ⋅ = 6 3 cm.
2
Varianta 13
Subiectul I
1 2 3 4
1 2 a = 1,
2 2 0,3 0 (2, 5] [3, 4) 3 1 2 343 + 5 6 4
3 b=1
Subiectul al II-lea
1. a) 2 3 32 4 42 5 52 6
+ + + =2 + 32 3+ 42 4+ 5 2 5+ 6 = 62 ;
2 2 2 2
b) 12 + 3 4 + 3 56
( x + 2 ) ⎡⎣( x + 2 ) – 1⎤⎦ ( x + 2 )( x + 1)( x + 3)

2
2. a) E ( x ) = = = x + 1 ; b) x i {0, 2}.
( x + 3)( x + 3 – 1) ( x + 3)( x + 2 )
3. a) AC = 15 ⇒ EC = 10 cm.
Rãspunsuri 93
b) ME = 13 – 5 = 12 cm; rezultã cã AAMC = 15 · 12 : 2 = 90 cm2;

2 2
c) Construim ET u BC, T i BC; M h (ABC), ME u (ABC), ET u BC _ (ABC), deci d(M, BC) = MT;
ET = 2 AB = 6 cm ⇒ MT = ME 2 + ET 2 = 122 + 62 = 6 5 ;
3
d) Construim ES u AB, S i AB; M h(ABC), ME u (ABC), ES u AB _ (ABC) ⇒ d(M, AB) = MS,
1
12 = 34 = 23456 MS = ME 2 + ES 2 = 122 + 4 2 = 4 10 cm.
7
Varianta 14
Subiectul I
1 2 3 4
1 1 1
3 –1 0 2 A 17 (2, +∞) 4 3 4 15 4
2 1−1
Subiectul al II-lea
( y 3) (y ) ( )
2 2 2
– y2 y 2 ( 3 – 1) 2 3 3+ y y2 3 +1 3 +1 4 3 + 6
1. a) = = ; b) = = = .
y 3⋅ y y2 3 3 y 3⋅y y2 3 3 3
2+ 3
2. a) – > −2 ⇔ 2 + 3 < 4 , propoziþie adevãratã; b) – 2 ∈ I .
2
2 2
3. a) DE = BC = ⋅ 6 = 4 cm; ADEE′D′ = DE · DD ′ = 4 · 2 = 8 cm2;
3 3
b) d( A1 , DE ) = A1 O = AA1 2 + AO 2 = 4 + (2 3)2 = 4 + 12 = 4 cm;
1 3 1 3
c) d(( DEE1 ), ( BB1 C1 )) =
AB = ⋅6 = 3 cm;
3 2 3 2
sin BB'C =1)

d) DD ′ t BB ′ ⇒ r(DD ′, B ′C) = r(BB ′, B ′C) = rBB ′C;
( BC
=
6
B'C 2 10
=
3 10
10
.
Varianta 15
Subiectul I
1 2 3 4
1 1 −23 ⋅ 1−43 2 1 2 F –5 0 {0, 1} 4 2 1 4
Subiectul al II-lea
1. a) 2 i q ; b) x + 3 i q ;
2. a) (x + 1)2 + (y 3)2 = 0, x = 1; y = 3; b) 2 T x T 2; |x + 2| + |x 2| = 4.
3. b) AB = 4( 3 + 3) cm ;
c) AQ = QD, deci PQ medianã în triunghiul isoscel AQD; deducem cã PQ este ºi înãlþime, deci PQ u AD;
analog, se aratã cã PQ u BC; AQ = 6, AP = 2 3 ; PQ = 2 6 cm.
d) 13 134 23 5 = 11326 78931 132 5 = 12 = 1 2 = 2
23 2
Varianta 16
Subiectul I
1 2 3 4
6 7 2 F x 1+ 2 x(x+2)(x+3) b 12 12 15 3 4
Subiectul al II-lea
1
1. a) ;
x –1
b) notãm x + x = a; N = (a + 2)2 = (x2 + x + 2)2.
2
2. a) 1; b) 3 T x T 3; x 3 T 0 ⇒ |x 3| = 3 x; x + 3 U 0 ⇒ |x + 3| = x + 3.
l2 3 l2 3
3. b) = 4 3 ; l = 4 = h; Asec = = 4 3 cm 2 .
123422
4 4
c) Fie AD u BC; cum AD u CC ′, deducem cã AD u (BCC ′), AD = 2 3 cm ;
d) r(A′B′; C ′P) = r(AB; C ′P). C ′A = C ′B ⇒ ∆C ′AB isoscel, deci C ′P u AB.
Varianta 17
Subiectul I
1 2 3 4
1
− 1 8 b {0, 1, 2, 3} A 12 0 [0, ∞) 90 45 2
2
Subiectul al II-lea
1. a) 1 i m; b) (2n + 1)2.
x–4
2. a) (x 4)2; 2(x 4)(x + 4); obþinem ;
2( x + 4)
3
b) (2x + 3)2 + 5 U 5; valoarea minimã se obþine pentru x = – .
2
3. b) ∆D′DA ≡ ∆D′DC, deci DA = DC; D′A = D′C = 5 cm ⇒ 12 = 1 2 34 ⇒ AB = 3 cm, DD′ = 4 cm;
c) 12 234 1 5
5
d) cm .
2
Rãspunsuri 95
Varianta 18
Subiectul I
1 2 3 4
1 23
1 27 1 (–1, 3) {0, 1, 2} 2 1 2 −3 1 2 43 3 5
4
Subiectul al II-lea
( ) ( )
2 1001
1. a) ( x – y ) = 2 7 = 28 ; b) 2 5 – 2 5 =0.
2
( ) ( )
2 2 1
2. a) x5 + 1 = 676 ⇒ x5 + 1 = 262 ⇒ x = 2 ; b) 1 = 123452 + 341 = 23455 6
3. a) Triunghiurile SAC ºi BAC sunt dreptunghice isoscele având ipotenuza AC comunã, deci SC = AB
(= 8 cm); b) MN || AC _ (SAC)⇒ MN || (SAC).
c) Notãm AC O OD = {T}; SO u (ABC), OT u MN ⇒ ST = d( S , MN ) = SO 2 + OT 2 =
(4 2 ) + (2 2 )
2 2
= = 2 10 cm;
MN ⋅ ST 4 2 ⋅ 2 10
d) ASMN =
2
=
2
= 8 5 cm2 ; SN = SM = 4 3 cm; PSMN = 8 3 + 2 2 = 2 4 3 + 2 cm. ( )
Varianta 19
Subiectul I
1 2 3 4
b –7x (–∞, 0] 0 18 F 7 6 16 3 60 28
Subiectul al II-lea
1. a) Ax = (x 1) · x · (x + 1); cum produsul a trei numere consecutive se divide ºi cu 3 ºi cu 2, deducem cã
Ax se divide cu 6;
b) x2 + 2x + 4 = (x + 1)2 + 3 U 3, oricare ar fi x i Z.
2. a) |x 1| < 1 ⇒ 1 < x 1 < 1 ⇒ 0 < x < 2 ⇒ A = (0, 2);
( )
b) Vom arãta cã x = 7 2 – 3 ∈ A ; deoarece relaþia x > 0 este evidentã, rãmâne de demonstrat cã x < 2,
relaþie echivalentã cu 123 − 45 < 3 ⇔ 63 < 1 4 ⇔ 144 < 147.
(3 3 )
2
3. b) BG = BF 2 + FG 2 = + 62 = 3 7 cm;
c) Construim FT u AD, T u AD, B h (ACD), BF u (ACD), FT u AD _ (ACD) ⇒
2
⎛3 2 ⎞
(3 3 ) 3 14
2
⇒ d( B, AD) = BT = BF 2 + FT 2 = + ⎜⎜ ⎟⎟ = cm.
⎝ 2 ⎠ 2
1
d) m(r(BD, DF) = m(rBDF); FD = FC 2 + CD 2 = 9 + 36 = 3 5 cm .
BF 3 3 15
În triunghiul dreptunghic BFD avem: tg BDF = = = .
FD 3 5 5
Varianta 20
Subiectul I
1 2 3 4
12
1+ 2 2 x − 25 5 3 6 A 5 1 2 45
3
Subiectul al II-lea
2x + 1 x2 x x k
1. a) E ( x ) = ⋅ = ; b) = k ∈ 12 ⇒ x – xk = k ⇒ x = , k ≠ 1.
x ( x + 1) 2 x + 1 x + 1 x +1 1− k
2. a) n = (y + 2)2 y2 4y = y2 + 4y + 4 y2 4y = 4 i q.
b) 2(n2 + n + 1) = 2[n(n + 1) + 1]; numãrul n(n + 1) + 1 este impar, deci nu este divizibil cu 2.
Deducem cã 2n2 + 2n + 2 este divizibil cu 2, dar nu este divizibil cu 22.
3. b) În triunghiul DBC avem relaþia DC2 = DB2 + BC2 ºi conform reciprocei teoremei lui Pitagora
deducem cã m(rDBC) = 90°; apoi avem: M h (ABC), MD u (ABC), DB u BC _ (ABC) ⇒
d( M , BC ) = MB = MD 2 + DB 2 = (15 3) 2 + 152 = 30 cm.
c) BC u DB _ (MBD), BC u MD _ (MBD) ⇒ BC u (MBD);
1= 12 12 1
d) În triunghiul dreptunghic MDB (m(rMDB) = 90°) avem: 345 321 = = 6
32 78 9
Deci m(rMBD) = 60°.

Matematica

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Matematica

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Despre carte

Pe parcursul celor douã capitole generice ale studiului matematicii clasei

Membrii colectivului de autori care au contribuit la alcãtuirea lucrãrii,

– Clasa a VIII-a, semestrul I –

© Editura NICULESCU, 2010

Variante propuse pentru teza cu subiect unic

q = {0, 1, 2, 3, ..., n, ...}  mulþimea

m = {..., n, ..., 2, 1, 0, 1, 2, ..., n, ...}

Z = { N (Z \ {)  mulþimea numerelor reale

 Dacã a = a 0 , a 1a 2a 3...a n ... este un

Valoarea absolutã a unui numãr real

3. a) Aproximaþia cu o sutime prin adaos a numãrului iraþional

Subiectul al II-lea (40 de puncte) - Scrieþi rezolvãrile complete.

b) Rezolvaþi ecuaþia: (x + 4)(x + 3)(x + 2)(x + 1)(x  1)(x  2) = 0, x i A. 5 p

Subiectul al II-lea (40 de puncte) - Scrieþi rezolvãrile complete.

a) Scrieþi ca intervale mulþimile A ºi B. 5p

3. a) Arãtaþi cã numãrul 1 + 2 ∉12 5p

2. Operaþii cu numere reale de forma 1 21 2 23 .

Calcul cu numere reale reprezentate prin litere

2. a) Efectuaþi: (2x  1)(3x  1)  5x3 : x + x(3  x). 5p

4. a) Dupã desfacerea parantezelor ºi reducerea termenilor asemenea în

Subiectul al II-lea (40 de puncte) - Scrieþi rezolvãrile complete.

2. a) (x  1)2  (1  x)2 = ... 4p

Subiectul al II-lea (40 de puncte) - Scrieþi rezolvãrile complete.

3. a) Demonstraþi cã numãrul 1 = 12 3 − 4 + 56 1 − 4 3 ⋅ 25 − 467 ⋅ 23 + 46

2. Dupã desfacerea parantezelor ºi reducerea termenilor asemenea în

Subiectul al II-lea (40 de puncte) - Scrieþi rezolvãrile complete.

2. Se considerã expresia E(x) = x3  7x  6.

4. Rapoarte de numere reale reprezentate

Subiectul al II-lea (40 de puncte) - Scrieþi rezolvãrile complete.

c) Demonstraþi cã oricare ar fi 1 ∈ 2 = {3 −1 5 2 3 ∈ 1 3456}7 numãrul E(a) i m. 5p

d) Existã r i Z \ {, astfel încât E(r) i {? 5p

a) F(x) este pãtrat de numãr real, oricare ar fi x i Z; 7p

Subiectul al II-lea (40 de puncte) - Scrieþi rezolvãrile complete.

E(1) + E(5) + E(9) + ... + E(2001).

1. Relaþii între puncte, drepte ºi

1. Relaþii între puncte, drepte ºi plane

- Punctele A, B, C, D, A′, B′, C ′, D′ sunt vârfurile cubului.

 Paralelipipedul dreptunghic O desfãºurare a paraleli-

- Punctele A, B, C, D, A′, B′, C ′, D′ sunt vârfurile paralelipipedului dreptunghic.

- Punctele A, B, C, D sunt vârfurile bazei.

 Cilindrul circular drept

- Se poate obþine prin rotirea unui dreptunghi în jurul unei laturi.

 Conul circular drept

- Se poate obþine prin rotirea unui semicerc în jurul diametrului.

Determinarea dreptei; determinarea planului

 Prin trei puncte necoliniare trece un singur

1) O dreaptã ºi un punct exterior ei determinã un plan.

2) Douã drepte concurente determinã un plan.

3) Douã drepte paralele determinã un plan.

Poziþii relative a douã drepte în spaþiu:

- paralele (exemplu: AD ºi BC)

- necoplanare (exemplu: SA ºi DC)

 Dacã atb ºi btc, atunci atc (tranzitivitatea relaþiei de

2. a) Un cilindru circular drept are desfãºurarea un ... cu una din dimensiuni

Subiectul al II-lea (40 de puncte) - Scrieþi rezolvãrile complete.

4. VABCD este o piramidã patrulaterã regulatã în care 12 = 1 23456 VA =

Subiectul al II-lea (40 de puncte) - Pe foaia de tezã scrieþi rezolvãrile complete.

2. Unghiuri cu laturile paralele, unghiul a douã

 Pentru a afla unghiul a douã drepte necoplanare se procedeazã astfel:

Observaþie: Amintim cã mãsura unghiului a douã drepte concurente este mãsura

Poziþii relative ale unei drepte faþã de un plan

Dreapta perpendicularã pe un plan

q = {0, 1, 2, 3, ..., n, ...} mulþimea

m = {..., n, ..., 2, 1, 0, 1, 2, ..., n, ...}

Z = { N (Z \ {) mulþimea numerelor reale

Dacã a = a 0 , a 1a 2a 3...a n ... este un

b) Rezolvaþi ecuaþia: (x + 4)(x + 3)(x + 2)(x + 1)(x 1)(x 2) = 0, x i A. 5 p

2. a) Efectuaþi: (2x 1)(3x 1) 5x3 : x + x(3 x). 5p

2. a) (x 1)2 (1 x)2 = ... 4p

2. Se considerã expresia E(x) = x3 7x 6.

Paralelipipedul dreptunghic O desfãºurare a paraleli-

Cilindrul circular drept

- Se poate obþine prin rotirea unui dreptunghi în jurul unei laturi.

Conul circular drept

- Se poate obþine prin rotirea unui semicerc în jurul diametrului.

Prin trei puncte necoliniare trece un singur

Dacã atb ºi btc, atunci atc (tranzitivitatea relaþiei de

Pentru a afla unghiul a douã drepte necoplanare se procedeazã astfel:

Timpul de lucru efectiv este de 2 ore.

c) Dacã x = 8, valoarea lui n = (2x + 15)2008 este ... 3p

c) Dacã x = 2, atunci numãrul n = x2 3x + 2 este natural egal cu ... 3 p

2. a) Descompunând în factori 4x2 9 obþinem ... 4p

2. a) Numãrul (| 5| + | + 7|) · 121 este natural ºi egal cu ... 4p

orice a, b i Z este ... 4p