Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
ALE
ARCHIYELOR STATULUI.
MONUMENTE
PENTRU
DE
NIC. DENSUŞIANU.
-tgSJ-
BUCURESCÎ
TIPOGRAFIA ACADEMIEI ROMÂNE, (LABORATORIÏ ROMÂNI)
Nr. 26. - STRADA ACADEMIEI, — Nr. 26.
1885
DIN PUBLICAŢIUNILE ISTORIGO-FILOLOGICE
ALE
AECHIVELOR STATULUI
DIN PUBLICATIUNILE ISTORICO-FILOLOGICE
ALE
ARCHIYELOR STATULUI
MONUMENTE
PENTRU
NIC. DENSUŞIANU.
BUCURESCI
TIPOGRAFIA ACADEMIEI ROMÂNE, (LABORATORIÏ ROMÂNI)
Nr. 26. — STRADA ACADEMI E I, — Nr. 26.
1885
M O N U M E N T E
PENTRU
(J) P esty, A Szörényi Bánság III. 61. 1451. Iohannes de Hunyad regni Hun
gáriáé Gubernator. Nobilibus viris Judicíbus Nobilium Septemsedium volaehica-
Uum. — Ibid. 63. 1452, Oppidum Sebes vocatum sedem scilicet Judiciariam prin-
cipalem "septem sedium Nobilium Walachiealium. — Pesty, Oláh Kerületek. 76.
1457. Ladislaus . . . prefatum districtum Komyathi praetactis aliis septem distri-
ctibus volachicalibus readiunximus et reincorporavimus. — Ibid. 73 —74. 1457.
Ladislaus. . . omnia et singula eorundem Valachornm et ICenezlorum privilegia
super quibuscunque eorum libertatibus; pro eisdem nobilibus Valaehis et Kenezys
ceterisque Valachis presentibus scilicet et futuris . . . perpetuo valitura, robora-
mus . . . . huiusmodi octo districtus ab invicem non separabimus. Praeterea... an-
nuimus eisdem Nobifibus Valachis et Keneziis ut nullus eos judicet prêter Co
mitem eorum pro tempore constitutum . .. Postremo eosdem Nobiles Valachos ad
instar ceterorum nobilium regni noştri, item Kenezios eorundem Valachorum ex
omni solucione tributi . . . exemptos esse yolumus.
('J) P esty, Oláh Kerületek 82. 1478. Nos-Iacobus de Marga et Rayn way-
woda vice-Bani Zewrinienses . . Quod ipse prefatus Georgius duodecimo se per-
sonis sacramentum deponere teneatur iuxta antiquam et aprobatam legem distri
ctuum volaehiealium universorúm. — A se vedé totü numirea de lege antică
(cTapLiH 3aK0Hi) ín chrisovulü lui Duşand 1348, la Hasdeu, Arch. ist. III. 143. —
P esty, A szőr. Bán:ág III. 134—135. 1500. Nos Iacobus Gerlystey. et Petrus
Tharnok de Machkas Bani Zewrinienses . . . nullo ampliore documente edem
partes sua allegata : Jure volachie requirente coram nobis probare potuerunt. —
Ibid. 136. 1509. Jure wolachie requirente : rehabere et reeipere sperarent et ni-
terentur. — Ibid. 145. 1508. ut certes probos nobiles viros ad id sufßcientes
iuxta ritum volochie eligant et adoptent.
ISTORIA FĂGĂRAŞULUI. 5
DOCUMENTE
L
1511. Augustü 19.
Paulü de Thomor, Căpitanulu Ţereî Făgăraşului confirmă : 1. pe Ra
dulă, pe Vulcanü şi pe Vasîle, feciorii decedatului Comşa; — 2. pe Ra
dulă feciorulă decedatului Stoica; — 3. pe Sfanislaă Harabală feciorulă
reposatuluîŞandru din Vistea, în b o e r i a m o ş i i l o r ă (Boeronatus
possessionum) şi în . o fi c i ü 1 ü de b o e r Ï (officium Boeronatus) peste
satele Viştea de süsü şi de josă, jumătate din sătulă Arpaşulă-de-josă,
şi peste 17 ţigani eorturarî; — care boeriă o căpătase strămoşulă loră
Comşa delà M i r c e a V o i v o d u l ü T ë r e ï r o m â n e s c ! ş i B a n ă
a l ă S e v e r i n u l ui .
ÏL
1556, Iunie 16.
Ana de Nadasd, vëduva Voivodului transilvană Ştefană Mailată, ţi-
nândă t r i b u n a l u l ă c u b o i e r i i j u r a ţ i d i n Ţ â r a F ă g ă r a
ş u l u i , confirmă m o ş i i l e b o e r e s c ï : 1. a lui Stană Popa, a lui
Aldea şi Radulă, feciorii boierului decedată Stanislavă din Recea; —2. mo
şia lui Stanislavă, Bârsană şi Comană, nepoţii menţionatului Stanislavă
din Recea;— 3. a lui Mană şi Marculă, feciorii reposatului boieria Bâr-
sanfi din Hârseni; —4. moşia lui Comană, Vasile şi Rârsană, feciorii re
posatului boieria Aldea din Riuşoră;— 5. a lui Galia, Stoica, Frăţilă, Mi-
hailă şi Comană, feciorii boierului decedată Iovană din Riuşoră, şi— 6. po
sesiunea lui Stoiană şi Bârsană, feciorii reposatului Comaniciă, —peste
jumătate din sătulă boerescă Recea, peste moşia Luţa, jumătate din mun
ţii Scărişora şi Piesa, jumătate din sătulă Riuşoră şi întregă sătulă Bu
ciumă. Se amintesce totfi-o dată, că boerii aceştia, în privinţa posesiunii
loră aă avută documente suficiente delà Domnii anteriori, dar li s’afi
perdută înainte cu 31 ani, cândă a arsă oraşulă Făgăraşului.
III.
1593.
Baltasarû Bathori « e r e d e p e r p e t u ş i D o m n ű a d e v ë r a t ü
a l ü Ţ â r e i F ă g ă r a ş u l u i » confirmă moşia boeréscá a lui Do-
briuü din Buciumü, ce aü avut’o părinţii şi strămoşii sei în co
muna Margine (*). (Fragmentă).
Nos Balthasar Bathori de Sonrlio Cornes et heres perpetuus ve-
rusque dominus terrae Fogaras illustrisimi Principis Transylvaniae
Consiliarius etc. Memoriae commendamus tenore praesentium signi-
ficantes quibus expedit universis. Quod nos cum ad nonnullorum
(*) AstădI se numesce Mărgi neni .
ISTORIA FĂGĂRAŞULUI. 13
IV.
_ / ' V.
în dosd :
' Iuxta ritum et veterem huius terrae Fogarasiensis Consuetudi-
nem praesentes literae Serenisimae Dominae Dominae Catharinae
Dei gratia natae Marchionissae Brandeburgicae, Serenisimi quondam
Principis Gabriëlis alias sacri Romani Impery et Transylvaniae
Principis Relictae Yiduae, ac Borussiae Iuliae Cliuiae Montium Du-
18 NIC. DENSUŞIANU.
Din josü :
Praesentes literae per regios Commisarios Illustrissimae Domi
nae Principissae Praefectum n(empe) et Exactorem fiscales ac Re-
q(uisîtores) Al(benses) ad revidenda Boeronum jura exmissos revisae
ac in vigore relictae. In Fogaras die 7 Marty Ao 1671.
(Originalultt în archiva d. Ar. Densuşianu, pe chârtiă grosă gălbuie, înălţimea 27 c.
lăţimea 42 c, 8 mm. Sigilulű cu unü diametru de 5 c. 6 mm., este imprimată pe châr-
tiăîn cérâ roşiă şi represintă la mijlocii armele principelui Gavrilă Bethlen, bărbatulă
decedată ală Catarinel, şi adică : ună balaură ce-şl muşcă códa în forma unei verige,
în interiorulă verigei douë gâsce selbatice faţă în faţă traversate cu o săgâtă prin
gâtă. De asupra verigei doue câmpuri, în stânga acvila transilvană şi sőréié, în drép-
ta cele şâpte cetăţi şi semi-luna; de desubt urmézà apoi în 4 rîndurl armele familiare
ale Principesei. De asupra tuturoră însemneloră e aşeijată o coronă închisă. Din in-
scripţiunea sigilulul se potă distinge numai literile : CATH. DG. NAT. MARCH.
BRAN____ TRANS. PR. . . . IV. CL. M O . . R. CAR. DV. . . O. P............ DSIC.
' i
B e d e u s în scrierea sa : Die Wappen und Siegel der Fürsten, von Siebenbür
gen, comunică legenda de pe sigilulă Catarinel astă-felă : Cath. D. G. Nata March.
Bran. S. R. I. et. Trans. Pr. Bor. Iv. Cle. Mon. RS. C. W. Cr. Car. Dv. Bvr. Nor. Pr.
H. D. Sic. Cornes.
In locurile unde originalulă este roşă, amü suplenitü textulă închisă cu paren-
tese după transumptulă Tablel-regale din 8 Maiă 1822, care se află de asemenea
în archiva adv. Ar. Densuşianu.)V I.
VI.
1630. Augustă 14.
Caterina de Brandeburg, princesa domnitóre a Transilvaniei, împigno-
rézâ consiliariuluï sëü P. Keresztesy comuna Poşorta din districtulű Ţerei
ISTORIA FĂGĂRAŞULUI 19
VII.
arról valót. In eodera Anno praesenti 1630. die 29. ootobris. Mi
koron ismét ugyan itt Fogaras várában Törvények discutiálására
székünkben le ültünk vólna, Akkoron mi előttünk ismét comparéá-
lanak az Posoricay felyeb meg nevezett Boerok. és a mi Delibéra-
tionk szerint ném ötven hanem száz Boerokkalis készek valánk az
hitre, de mi azokközzül választván magok mellé bizonyságul, ötven
emberséges ember Boerokat videkünkbelieket akik az meg nevezett
Falubeliek valanak. úgymint : Also Yisty, Dragusy, Besembaki, (2)
Felső Szombatfalvi, Besembaki, Leszai, Vajdafalvi, Driáifi, Ludi-
sori, Szevesztrenyi, Szeszcsori, Jaasy, Nitoty, Recsei, Berivoy, Her-
szeny, Sebesy, Mardcsinai, Illyényi, Ohabai, Sinkai, ez Húszon egy
Faluból választott Boerokat, kik meg esküvenek az mi delibera-
tionk szerint azon hogy egesz Bráza az Posoritaiak Boerok Boersa-
gann vagyon, es mind az egész Faluul vecsinyek az Posoritaiaknak,
mind Havasak erdejek Folyóvizek, Malnok malom hellyek, mind a
Posoritaiaké, kiről levelekis jó volt a Posoritaiaknak, de az sok dis-
tu rbiumokban leveleiket el vesztették volt. Az hütnök be vételekor
jelen volt az Fogarasi Nemes Széknek hűtős Notáriussais András
Déák, sött Aszszonyunk eö Felsegeis itt lóven az ablakról nézte, a
Léány Aszzonyokkal edgyütt a sok embereknek meg hiteltetéséket :
Mys ez okáért, Ez dolognak nagyob bizonyságara, és Erősségére ad
tuk ez jelen való Levelünket az Posoriczai Boeroknak (Hogy őket
ennek utánua semmi után és senki azon Brazai Boersagokban meg
ne haborgossa se háborgathassa, hanem pacifice bírhassák, mind
Fiúról Fiúra, mint őstől maradott Boersagat. Havasakkal, Erde-
jekkel, Folyóvizekkel Makókkal malom hellyekkel egyetemben).
Mely levelünket pecsétünkéi és kezünk Írásával meg erössitettüuk,
hitünk szerint irtuk, Datum in Arce et Sede Judiciaria Fogarasi-
ensi. Anno et die supra notatis.
T r a d u c ţ i u n e.
Noi Martinü Deacü din VinţulO-de-susQ castelanulü fortăreţel
şi alü districtului Făgăraşfl, dimpreună cu ceï doi-spre-dece boeri
juraţi, anume : Négoe Boerü din Vistea-de-josü, Oprea Băcilă
(2) In transumptulü din 29 Iulie 1818 ; Betsumbaki,
ISTORIA FĂGĂRAŞULUI. 23
de spiritnlö feudalităţii unguresc!, pentru care limba ungurescă nici nu avea unu
termenü propriu naţională, ci trebui să adopteze cuvîntulu românescă vecinu (ve-
csiny, pl. vecsinyek).
Din punctulă de vedere ală sciiuţel ne întereseză aici istoria cuvîntnlul «vecină. »
Cantemiră credea că numirea de vecini era o particularitate propriă a Moldoveni-
lorü, cari au datu acestii nume clăcaşilorii, fiindă-că pe timpulű Iul Dragoşă i-aü
adusă din ţările vecine, din Transilvania şi Rusia (e vicinis regionibus. Deseriptio
Moldáviáé, BucurescI 1872. Cap. XVI. pag. 121). Ipotesa este greşită. în evulă
de mijlocă la Italian!, la Gali şi Ispanl, cuvîntulu «vecină» avea şi o semnificaţiune
juridică distinctă de «propinquus». Vicinus (vicino, voisin, vezino) însemna în juris-
prudenţa acestoră popóre : locuitori şi cetăţeni (loci incola, civis); iar vicinitas era
ună termenă pentru sarcinele publice şi feudale.
Aşa aiiămu : Vidua omnem Vicinitatem faciat excepto exercitu ; în Poris Oscae
A. 1247.—Asemenea : Undecunque venerint illi homines qui ibi populaţi fuerint
sint in potestate et subjectione Abbatis Sancti Dominici et Prioris S. Martini, et
nulii alio domino serviant neque ab alio domino opprimantur, nec faciant Vicini
tatem in alio loco; sed permaneantin servitio et libertate vestra. Charta Adelfonsi
Régis Hispániáé aerae 1164 apud Antoninm Yepez. Tom. 4. pag. 458. Vide : Du-
cange, Glossarium mediae et inflmae latinitatis. Tom. VI. Parisiis 1846, pag. 817.
Littré, Dict. d 1. lang, franç. IV. pag. 2529.
Aşa dară vecinătatea Româniloră ca termenă juridică are ună caracteră cu
multă mal vechiă decâtă epoca Iul Dragoşu ; ea are aceiaşi origine cu vecinătatea
poporeloră latine din Occidentă; este o instituţiune curată romanică.
ISTORIA FĂGÂRAŞULtîÎ. 25
când amă ţinuţii iarăşi tribunal il, totu aici în castelulü Făgăra
şului, pentru ca sä discutămă procesele, atunci s’afl presentatii iarăşi
înaintea nostră Boeril süsü amintiţi din Poşorta, şi după hotărîrea
nostră aü fostă gata să jure nu cu cincWjeci, dar chiar cu o sută de
Boerl, însă noi amă aleşii dintre el cincî-<jecl de boerl, omeni o-
nestl din ţinutulfl nostru, ca dovadă lîngă, dînşil, earî erau din satele
însemnate şi anume : Yistea-de-josd, Draguşl, Beşimbacă, Sftmbăta-
de-susă, Beşimbacă, Lisa, Yolvodenl, Dridifă, Ludişoril, Sevestrenl,
Săsciorl, Iaşi, Netotd, ltecea, Berivol, Hîrsenl, Sebeş!, Margine, I-
lenl, Ohabă, Şinca. Boeril aceştia aleşi din douë-tjecï şi unulil de
sate afl jurată după hotărîrea nostră, că întregă Bréza se află în
BœroncUulü Boeriloră din Poşorta, şi că întregă sătulă suntă ve
cinii (vecsinyek) Poşorţeniloră, că toţi munţii, pădurile, rîurile,
morile şi locurile de moră sunt ale Poşorţeniloră, despre ce Poşor-
ţenil aă şi avută bune cărţi, dar în multele turburărl aă perdută
cărţile. Cu oeasiunea prestării jurămîntulul a fostă de faţă şi uota-
riulă jurată ală nobilului Tribunală Andreiă Deacă, ba încă aflându-
se aci şi Măria sa Dómna nostră ţ 1) a privită din feréstrâ dimpreu
nă cu domnişorele cândă s’aă jurată atâţia ómen!. Din acestăcausă
şi noi spre mal mare adeverinţă şi tăriă a acestui lucru amă dată t
cartea acesta Boeriloră din Poşorta, (ca de aci înainte nici într’ună j
felăde chipQ şi nime să nu-1 turbure, nici să-l potă turbura în Boe- j
ronatulădînşilorădin Bréza, ci să-lă pdtă stăpâni în pace din fiă în
fiă ca ună Boeronată remasă delà strămoşi, dimpreună cu munţii, cu
pădurile, cu rîurile, cu morile şi cu locurile de moră). Care carte
amă întărit’o cu sigilulă nostru şl cu subsemnăturele mâniloră nó-
stre şi amă scris’o în puterea credinţei nóstre. Dată în FortSreţa şi în
Tribunalulă Făgăraşului la anulă şi <jina mal susă însemnate.
(Transumptulü CapituluM din Alba-Julia din 2 Febrnariă (feria secunda proxima
post Dominicani Septuagesimae) 1733, îa archiva d-luî Ar. Densuşianu.)
VIII.
1634, Aprilie 10.
IX.
1651, Februarie 20,
peste o sută de ostaşi. «Scriemu Domnia mea la toţi Căpitanii şi Hotnogî şi la Chihaî
şi la Stegari din ţinutulu Tecuci». Cartea Domnésca a lui Mihaiü Racoviţa din 1718
în Arcfiiva romănescă. Ed. II. T. 1. pag. 56.
§8 NIC. DENSUŞIANU.
X.
1656, Octombre 9.
George Rakotzi alu II lea, principele Transilvaniei, la cererea nobilului
Co mş a Bo l o v a n i i dia Beşimbaeu orddnă supuşiloră sei, persónelorü
nobile şi nenobile, să se presente câadă voru fi citate înaintea lui S t o i c a
B o e r i ü , To d o r ű Bo e r i u şi I a r u Şe r bani i din Boşimbaeă
Şt e f a n i i din Dridifu, Ş t e f a n ă L i t e r a ţ i şi I l i e L i t e r a t ! din
Făgăraşu, ca să depună marturiă despre ore-carî drepturi ale lui Comşa Bo
lovanii (Mandatum compulsorium principis).
Georgius Rákóczi Dei Gratia Princeps Transylvaniae partium
Regni Hungáriáé Dominus et Siculorum Cornes, etc. Fidelibus No-
stris Universis et singulis, Egregiis et Nobilibus pariter etiara
SO NIC. DENSUŞIANU.
(1) Titlulu de «nohilü» ce se dă aici Iul Com şa Bolovaiiu arată că hoeria lui se con
firmase şi de principii transilvani.
ISTORIA FĂGĂRAŞULUI. 31
3
34 NIC. DENSUŞIANU.
XII.
1663, Februarie 1.
Michaiű Apafi I, Principele Transilvaniei, la cererea lui C o n s t a n -
t i n ö ~ S a d u 1 ă Co mş a , S t o i c a L u p u l ă , A l e x a u d r u R a d u l ă
şi O p r e a l á n c u l ă, — confirmă diploma Iul Paulă de Thomor din
anulă 1511, prin care se recunoscuse boeria, ce o căpătase strămoşulă
loră Comşa delà Mi r c e a Voîvodulă Ţere! Românesc! şi Bană ală Seve-
rinuluî.
Michael Apafy.
Ioannes Bethlen Cancellarius.
m.p.
(L. S.)
(Copia légalisai» de notarulS Gundhardt din Sibiu îa archiva d-luî Ar. Densuşianu.
Certificarea conformităţii :
Collationirt und mit dem mir vorgewiesenen ungestempelten Originale,
wörtlich gleichlautend befunden. Hormannstadt den zweiundzwanzigsten
Ianuar 1800 sechszig vier.
Friedrich Gundhardt m.p.
k. k. öff. Notar für den Gerichtsprengel
(L. S.) Hermannstadt in Siebenbürgen).
36 NIC. DENSUŞIANU.
XIII.
két (sic) levelünk által raeljlyet attunk meg említet Sándru Pándré-
nak Sztansulnak és Siojkának égj testvér Eötseivel edgjüt és nekiek
minden fiai ágon lévő maradekjoknak megh masohhatatlanul agy
mind az által hogj ők is az réghi szokás szerént Fogarasi Varunk
hoz tartózandó szolgalattjokat jo köntösökkel paripával és fegyverek
kel fel lévén ruháztatva nekünk, maradekinknak és Fogaras várá
nak következendő Urainak tartozzanak praestalni. Datum in Civitate
nostra Alba Julia, die decima septima Mensis Juny, Anno Domini
Millesimo sexcentesimo sexagesimo quarto.
Traducţiuue.
XIV.
1677, Iulie 5.
XY.
XVI.
pediált azon nemes Szék hogy köztök való minden földek veget való
Controversiajokat dirimalván Controversiajokat el igazitanok. Mi is
azért an. et die supranotatis megh indulván innen Fogarasbol Also
Árpásra el menvén egjikénól azon Pereseknek úgy mint : Radul
Comsa házánál megh szálván, az egesz Attjafiakot elöhivattuk. Es
rendesnek Ítéltük, hogy elsöbhenis minden ös földeket regestrálván,
mellyik Attjafi micsoda jussal birja regestrálljuk. Ha valamellyik
föld végett meg nem alkhatnak, ad faciem loci ki menvén, az Con-
troversiákot complanalyuk. Melly földeknek seriessét az Attjafiak
közönségesen a falu Veny-vel együtt jelen lévén, e szerint attak ki.
(1) Aici aflâmă Iarăşi o deosebire între dreptulă consvetudinară din Ţâra Făgăraşului
şi între dreptulu ungurescă. încă pe la anulü 1514, Ştefană Werböezi jurisconsultulă
Ungariei constatase, că în Transilvania exista altă dreptă consvetudinară în privinţa
homagiulul, — înţelegemă sub homagiă (homagium) preţulă de rescumpërare pentru
unü . omit ucisă ("pretium hominis perempti) şi amenda ce trebuia să o plătescă acela,
care fără motivă legală începea de noă ună procesă deja terminată (marcae homagia-
les). în Ungaria homagiulă unul nobilă era 200 florini unguresc!. «'Transilvănenii
însă, Şice Werböezi, s’au îndatinată să-şi plătescă homagele cu 66 fiorini. » Dar de ce
Transilvăneni este vorba aici? HomagiuliLŞă c u i 1o ră din Transilvania era de 25 flo
rini, acesta nî-o spune însuşi Werböezi (horum homagia viginti et quinque florenis com-
pensantur). Homagiulă S a ş i l o r ă era de 40 fiorini (Statútum est u t talis occisi Ho
magium quadraginta florenis redimatur). Aşa d&r homagiulă saă amenda de 66 fiorini
nu se afla nici în dreptulu particulară ală Dnguriloră, nici în dreptulă Săcuiloră, şi
nici în dreptulă statutară ală Saşiloră. A s t u - f e l ă c o n s v e t i i d i n e a d e
a p l ă t i h o m a g i u l ă c u 66 f i o r i n i e r a n u m a i î n d i s t r i c t e l e ş i
c o m i t a t e le T r a n s i l v a n i e i l o c u i t e d e R o m â n i . Mal există încă
o deosebire între dreptulă din Ţâra Făgăraşului şi dreptulă ungurescu. Dup&âaBfS
ISTORIA FĂGĂRAŞULUI. 49
XVII.
1694, Augcstű 3.
Miciiai u Apafi II Principele Transilvaniei confirmă prerogativele boerescl
ale lui A l e x a n d r u F u l i c e a din comuna Mărgineni, sub condiţiune
ca dînsulü şi succesorii se! să p r e s t e z e s e r v i c i e cu c a l şi l ă nc i ,
d u p ă c u mu e s t e d a t i n a c e l o r f i - l ’a l ţ î b o e r l a d e v ă r a ţ i
„din d i s t r i c t u l f i F ă g ă r a ş u l u i .
Nos Michael Apafi Dei Gratia Electus Princeps Transilvaniae etc.
Memoriae Commendamus tenore praesentium significantes quibus
expedit universis, Quod cum nihil magis Principalem de'eeat Celsi-
tudinem quam virtutes quae in Fidelibus suis enitescunt Principali
liberalitate et inunificentia prosequi ut scilicet qui multa Illustria
virtutum specimina peregerunt ad plura majoraque agredientes red-
dantur alacriores et studiosiores ipsisque praemiis allecti gloriaeque
cupiditate inpuJsi ad ea obeunda quae ipsis darum nomen sint
. . . . ritura reddantur alacriores. Edocti itaques trenuum Alexandrum
dreptulü ungurescü liomagiulü şi amendele se împărţiau totü-d’a-una în 3 p ă r ţ I, 2/3
■judecätorilorö şi l/3 părţii adverse (in duabus judici, in tertia vero partibus, in cau
sam attracto solvendisl. în Ţera Făgăraşului însă amenda se diviseză numai în doue
părţi şi anume, j ii.m ă t a t e judecătorilor!] şi j u m ă t a t e părţii adverse. Aşa dar
sentenţa de susü ne présenta o particularitate juridică, ce o aflamS numai în ţinuturile
românesc!. A se vedé Werböczi : Deeretuin Tripartitul«, II. tit. 43- 70. 73. III, tit. 3.4-
—Statuia Juri um municipalinin Saxonum in Transilvania. Lib. IV tit. IV. — Ele-
menta Iurisprndentiae luingaricae, Cassoviae. 1804, pag. 402 - 3. 569.
4
50 NIC. DENSUŞIANU.
XVIII.
XIX.
1690—1726.
O cronică a Făgăraşului.
nică, dar pe care însă călugării din secululö trecută aö mal com-
pletat’o cu diferite pasage, ce n&%parţineaO textului primitiva.
Fundamentulű ambelorü manuscripte este aşa dară o cronică la
tină mal vechiă, scrisă probabila totü de cătră călugării franciscani
din Făgăraşfl, după cum era usulű în evulű media pe la diferite ca
pitule şi convente.
Étâ aici textuia acestora dóue variante :
Eogarascher Chronik, I Analele
Cälugärilorü franciscani de la Mănăstirea
S-tului Ştefană din Făgăraşă (Cap. II).
A u g u s t u s C a e s a r erhob Hoc oppidum condecoratur an-
das bulgarische Schloss Fogaras in tiquissima Arce, quam anno a
Dacien. Christi jiativitate 15-to A u g u s
t u s C a e s a r sub potestatem
suam redegit bulgaricam tune tem-
poris Fogar nuncupatam.
104. Unter T r a j a n o römi Anno dein 104 sub T r a j a n o
schen Kayser. wird JFogarass ein Romanorum imperatore fuit man-
genommen und zerstört. eipata et diruta.
270. Stellen die Römer unter Anno 270 Romani aedifîcarunt
C l a u d i o C a e s a r Fogaras und sub C l a u d i o C a e s a r e , Clau-
Clausenburg wieder her. Das erste- diopolim et Fogar; haec propter nő
rewird C a e s u r g i s D a c i a e , das mén Caesaris, C a e s u r g i s D a
letztere C l a u d i o p o l i u m , das c i a e , ilia a Claudio, C l a u d i o -
ist Claudio Stadt, genannt. p o l i s appelata est.
#•
376. Wird Caesurgis von den Anno 370 Caesurgis ab Hunnis
Hunnen zerstört. diruta.
1300. Ist Fogaras abermahl er Anno 1300 Fogar denuo aedifi-
baut und Fogarass benannt. cata est et appelata est Fogaras; id
est : ligneus grossus, ex ea ratione,
quod lignellis in formam grossorum
effeetis, et sigillo certo distinctis, o-
perariis diurni solverentur, exacta
dein hebdomada a Praefectis ope-
rarum argento redimendis, aut
meree utili permutandis imitatione
scilicet Romanorum, qui sub Numa
Pompilio, concisas et signatas pe-
58 NiC. DEnÍÉ^IANÜ
XX.
T r a d n c tA i u n e.
XXI.
res Procurator idem qui ante. Per quem Âctores cupiunt legi Leva-
tas suas cum sua serie. Actor dicit. Az Inctusak ezen Causainkban
Párt ké(r)tenek. Kiktől az Pár nem is denegaltatott, mégis compa-
realni, annál inkáb keresetünkre, meg felelni, nem akarnak, ha
nem törvénnyel költeni, faraztani akarnak, azért meg kivánnyuk,
hogj actionk . . . keresetünkén convincaltassanak. et protestatur.
Deliberatum est. Pro Inctis nemo. Ergo in tota Actor acquisi-
tione convineitur. In quorum quidem majorem fidem, firmiusque te-
stimonium, praesentes Literas Deliberationales. Sub sigili „ . . .
manuum propriarum subscriptione................................ eorundem
futuram ad cautelam extradandas duximus. Actum Eogaras Diebus,
Mensibus et Anno praenotatis.
Correcta.
Aaron Solymosi
Sedis Boeronalis Judiciariae
(L. S.) . . . . Fogarasiensis
(Ju)ratus Nótárius mp.
Traducţinne.
Noî Comunitatea Tribunalului boerescü din Făgăraşă facemü
cunoscutü tuturorü cărora se cuvine, că în anulü acesta una mie çépte
sute treî-<Jecî şi doi, ln <Jiua de 13 Maiü, cândü adică ne-amü întru
nită ca să facemü judecată moderată între părţile, ce aű procesa, a-
tuncî valorosulü Bucură Guşăilă boeră din Poşorta, Becurionulă
Boerilorü ce locuescü în Poşorta, în numele seü şi alü tuturora
Boerilorü amintiţi mal süsü, şi valorosulü Bucură ală Popii Aldei
primara în Poşorta şi iobagiü alü fiscului în numele seü şi alü io-
bagilorü ce locuescü în Poşorta, ca actori, aű -mtentatű urmâtérea
acţiune legală în contra prudenţilorfl Bucură Başă primarü,
Avramă ală Popii Bucură şi Precupă Tatomiră, juraţi din comuna
Breza, în contra lorű şi prin dînşil în contra tuturorü iobagilorü
fiscali ce locuescü în amintita comună Bréza în calitate de incusaţl :
în anulü 17^ L în 18 Maiü. BeclamanŞ: Nobilulü Bucură Guşăilă
boerü din Poşorta în Ţâra-Făgăraşulul, in Comitatulü Albei, Decu-
rionu ală întregeï Boerimi din Poşorta, în numele seü şi alü celorű
ISTORIA FAGĂRAŞULllÎ. 67
alalţl boerî din Poşorta, — asemenea şi Bucură ală Popii Aldil din
Poşorta priinarulö comunei şi iobagii! alü fiscului în numele celorü
alalţl iobagi fiscali din Poşorta, ca plenipotenţî legali al întregel
comune Poşorla, atâta din partea boerilorfl, câto şi a iobagilorfl fis
cali. Incusaţi: Bucură Haşă din Bréza în Ţâra-Făgăraşulul, comi-
tatuli! Albei, primarulü comunei, Avramă ală Popii Bucură şi Pre-
cupă Tatomiru, juraţi din comuna Bréza, toţi trei iobagi fiscali, în
numele celorfl alalţl iobagi fiscali din Bréza, în contra cărora re
clamanţii prin advocatulü dînşilorti legalmente constituiţi! Gavrilă
Gaborű din FăgăraşH expunü procesulö lord în următorulO modű :
A trebuitö sä-I citámű în judecată pe d-lorű incusaţi! înaintea
acestui onorabili! şi nobilü tribunalü boerescti, fiind-că noi toţi locui
torii din Poşorta avemü în hotarulű din süsü alű Poşorţil aici în
Ţâra Făgăraşului în comitatuliî Albei o pădure boeréscâ strâmoséscà
ereditară, ce se nunu-sce Valea-Poşorţii, şi care se învecinézâ de a-
supra cu in(cusaţii) cu pădurea şi cu muntele DeşanilorO şi a B .........
Iar din josû cu muntele şi cu pădurea Brezei numito CoiţulO Brézel,
şi ori mergemil noi în pădurea şi în moşia nostră boeréscâ ereditară
ca să ne aducemű lemne cu carele nóstre, ori âmblăraO acolo la pă-
şiune cu oile şi cu alte vite ale nóstre, nu scimtl din alű cui man
dată, ori póte din propria dînşilorti autoritate, d-lorű incusaţi! ne esű
în cale, une-orl în pădurea nostră, Iar de altă dată chiarfl în drumulű
ţdrel, şi comitű acte de violenţă asupra nostră, ne înjură, ne vexézâ,
şi dacă ne aducemű lemne din pădurea nóstrá susű amintită, care este
proprietatea nostră, el ne ţinti drumulfl, ni le descarcă şi aruncăjosű,
ne împedecă în drumulű nostru, ne tragt! şi despoiă în multe moduri,
ce nu le mal putemfl spune, ne batjocurescű, ne zălogescfl, ast-felü
că din causa violenţelorfl ce le comitű dînşil acum nu mal putemû
stăpâni pădurea, fiind-că ne turbură aşa multű în posesiunea li-
niscită încâtü nu ne mal putemû bucura de pădurea mal susű amintită
şi nu-ï mai putemû lua folosulü. Avemű la domnialorű o mulţime
de zálogé, ce le posedû şi le ţină pînă astăzi cu aceeaşi putere,
pe cari dacă l’arfl nega noi suntemű gata să le dovedimű ; iar de
altă parte incusaţil nu afl nici unű amestecű şi nici und dreptű la
muntele şi la pădurea néstrâ numită Yalea-Poşorţiî, fiindü că acéstâ,
68 NIC. DENSUŞIANU.
XXII.
(1) A se vedé maï la vale şi deposiţiunile marturilorü din 1792, pentru verificarea
genealogiei familiei Boeriű din comuna Vadü. Annme deposiţiunea marturuluï Popa
Sin Boerifi : Ihre Voreltern waren diejenige, welche das Dorf Waad zum allererst zu
bewohnen aufingen. Asemenea şi deposiţiunea martorului Popa Saraoilă DăneţS : und
diese uralte Leute haben das Dorf Waad zum allerest bewohnt.
. 70 NIC. DENSUŞIANU
Traducţinne.
Alü 25-lea deponentö, Badulü Mailatü din Deşanî, iobagifl alfl
fiscului în etate cam de 60 ani, citându-se jurându-se şi întrebându-
se în modü legalii, declară . . . . La puncfulfl 4. N id delà părinţii
72 NIC. DENSDŞIANO.
meï n’amfl amjitd, că Brezeniï să fi avută vre o parte sad vre und
dreptd la munţii şi la pădurea din cestiune. Dar seid, că Poşor-
ţeniî le-aü stăpânitfl ca moşîă adevărată remasă delà strămoşi de
cândă s'a cólonisatü aici Têra Făgăraşului, lucru pe care aşa-lă
povestescă şi omenii cei de totă bătrâni..........................................
Totd în acelaşu and, In <Jiua de 19 a lunel lui Iunie, investiga-
ţiunea nôstrâ s’a continuată în modulă următoră în Comuna Po-
şorta din districtulă Făgăraşului, în casa Boerulul Radulă Guşăilă,
Decurionulü boeriloru.
Aid 27-lea deponentd, losifu Şerbană din Netotd, iobagid ald
fiscului, în etate cam de 70 ani etc., declară : Ad 1. Amd amjitd delà
bătrâni şi delà părinţii mei, că uude este acum Breza, acolo mal de
multd nu era satd, ci loculd acesta l’ad stăpânită Poşorţenii, iar a-
cum seid, că Poşorţenii ad mori boerescl în Bréza..........................
Aid 30-lea deponentd, Radulă Solomonă din Ludişord, iobagid
ald fiscului în etate cam de 80 de ani etc., declară: Ad 1. Amd au
rită delà bătrâni că loculd, unde este acum satuid numită Breza, o
dată a fostă în stăpânirea Poşorţenilord, şi după aceea sar fi co-
lonisată Brezeniï acolo, amd auţjitd şi aceea că Poşorţenii ard avé
cărţi în astă p riv in ţă .....................................................................
Aid 31-lea deponentd, Stană Sêrbulü, boerd din Ludişord, în e-
tate cam de 60 ani, etc., declară: Ad 1. Amd aurită întru adevărd
delà bătrânii de de-multd, că Poşorţenii ad stăpânită hotarele pînă
susd la munţi, şi unde este acum Bréza, acolo Boerii din Poşorta
cobnisândă jeleri colîbaşi(x) s’ad servită cu eî, ca cu émeniï ce
locuiad pe pămîntuld lord, iar atunci când unuld din Principi a
luată delà boerl pe jeleri! din tóta ţâra Făgăraşului, atunci a luată
şi delà boerii din Poşorta pe jeleril din loculd ce se numesce
Bréza, rumpăndd pentru el o bucată de hotard din hotaruld Poşor
ţenilord, acolo în juruld Brezei................. Ad 5. Amd amjitd totd
delà ceî betrânl, şi ed încă aşa seid, că muntele şi pădurea dintre1
Poşorta, în anulü ună miă şepte sute trei <jecl şi trei, în <jiua de 19
a lunel lui Iuniű, adecă în ultima iji a cercetării mal susö menţionate.
Correcta, etc.
(Originalulu pe hârtiă în archiva adv. Ar. Densuşianu, dosarulű «Comuna Po-
şorta». Inceputulu lipsesce).
XXIII.
XXIV.
1591, Martie 3.
Baltesarü Bathori, comite şi erede perpetuu al ii Ţerel Făgăraşului, con
firmă pe descendenţii lui B u t e J u d e l e în jumătatea Boeronatuluî din
Arpaşalu-de-josS sub condiţiune ca dînşiî să p r e s t e z e s e r v i c i e l e
cu c a r i s u n t d a t o r i l a f o r t ă r e ţ a F ă g ă r a ş u l u i după dreptö
şi vechia consvetudine.
filii agilis quondam Ztoika Woikoan, Alii jara fati olim Bute Su
dele, ad haec Fraczila Opre, filii dicti quondam Ztoika Woikoan,
filii aliquoties nominati olim Bute Sudele, insuper Toder Ztoika,
filii praefati quondam Ztoika Woikoan, filii sepius nominati olim
Bute Sudele, Bojeronum videlicet nostrorum pro temporum varietate,
tum ad arcem nostram Fogaras, tum nobis exhibitis, et impensis, ac
, in futurum quoque exhibendis, et impendendis, totalem et integram
medietatem unim integri Bojeronatus in possession# nostra Also Ár
pás vocata videlicet superiorem ejusdein possessionis partém in dis-
' trictu, seu terra nostra Fogaras existentem habi tarn, in cujus
quieto, et pacifico dominio genitores et progenitores suos perstitisse
ipsique etiam ad presens persistere, verum literis idoneis, vel suffi-
cientibns destitui esse perhibentur, iisdem diversorum disturbiorum
temporibus quibus terra ipsa Fogaras identidem exagitata fuit amis-
sis, simul cum cunctis suL utilitatibus, et pertinentiis quibuslibet
terris scilicet arabilibus, cultis, et incultis, agris, pratis seu fenetis
pascuis, campis, silvis, nemoribus, alpibus, montibus, vallibus, a-
quis, fluviis, iis deratis, quae in rationem nostram prohibitae sunt,
piscinis piscaturis molendinis, eorundemque locis generaliter vero
quarumlibet utilitatum et pertinentiarum suarum integritatibus, quo-
vis vocabulo nominis vocitatis, ad eandem medietatem praefati inte
gri Bojeronatus de jure, et ab antiquo speetantibus et pertinere de-
bentibus sub suis veris metis, et antiquis limitibus existentibus pre-
missisque sic ut praefertur, stantibus et se babentibus memoratis
agilibus Ztauchul, Oprae, Radul et Bogdán nec non Ztanchul, Nanes,
et Radul item Ztan Sudele, Oprea Woikoan, Bogdan Woikoan,
Fraczila Opra, ac Toder Ztoika, de Also Arpas ipsorumque haeredi-
bus et posteritatibus universis novae nostrae donationis titulo ex
lege, conditione, et jure dandam donandam conferendam duximus,
(pquibus reliqui bujus terrae nostrae Fogaras Bojerones promiscue
1 possident Bojeronatum ; administrandis videlicet, et praestandis iis
quae ad arcem nostram praedictam administrare, et praestare de-
bent, jure et consuetudine veteri a praenominatis Ztancbul, Opra,
Radul, Bogdan, altero Ztancbul, Nanes, altero Radul, Ztan Sudele,
Opra Yojkoan, Bogdan Yojkoau, Fraczila Opra, Toder Ztoika
ISTORIA FAGARAŞULUl. 77
XXV.
1596, Augustü 8.
Sigismnndtt Bathori Principele Transilvaniei conferesce luî B o g d a n ă
din Arpaşulă-de-josă t i t l u Itt de n o b i l ű unguresctt cu dreptulö de a
purta i n s i g n i ï n o b n a r ï : untt scutö representandö la mijloctt untt
cerbü traversată cu o sagetă prin gâttt, etc.
(1) După cum se constată din actele publicate în acésta colecţiune, Bogdănescii
din Arpaşulu-de josă constitue o vechia familia boeréscd. Dar Sigismundă, în
diploma de faţă, nevoindă să recunoscă legalitatea boeriel '•omâne, confere luî Bog
dană în schimbă titlulu de nobilă ungurescă. însă Bogdănescii urmară şi de aci
încolo a se considera totă ca boerî, şi nici de cuinii ca nobili. Acesta se vede
din unu actă relativă la familia Bogdănesciloră din Arpaşulă de-josă din anulă
1629, adecă numai cu 33 de anî după diploma luî S’gismundă, în care se $ice : «şi
să restitue pămîntulu de arătură familiei Bogdănescilom, fiindă că se ţine de
boeria lorii părintescă ereditară, şi pînă unde ajunge memoria ómenilorű pămîn-
tulă a fostă totă în liniă boerSscă». Cu cincî anî maî târ^iă adecă la 1634, Pâlcu
Bogdană şi Stană Bogdanesi din Arpaşulă-de-josă se subsemnâză într’ună actă
publică ca boerî, dar nu ca nobili, (A se vede documentele sub N-riî IV şi VIII).
ISTORIA FĂGĂRAŞUL J ' 79
Zeugnisz.
Dasz der pensionirte Herr Lieutenant David Papp von Alsó Arpasi ver-
mög dem durch denselben im Originali uns vorgezeigten durch den dama
ligen Landesfürsten Sigismund am 8-ten Aug. 1596 dem Unter Arpaser
B o g d a n v. Alsó Arpási und seiner sämtlichen Nachkommenschaft verlie
henen Adelbrief ein unbezweifelter wahrer hungarischer Edelmann sey,
wird anmit bestättiget. Fogaras am 28-ten Februarii 1829.
durch
XXVI.
1598, Inliü 1.
Maria Christîerna soţia Principelui Sigismundă Bathori ajungendă, după
abdicarea bărbatului seu, la guvernulă Transilvaniei, confirmă actulîi de a-
dopţiune a l ö b o e r i u l u l A l d e a B i c a din Voivodenil-marl, făcută
în anulă 1518.
XXVII.
li) Dispensator : qui expensa et accepta compensât et impendit. Sed proprie Dis
pensator dictus, qui in palatiîs Regurn aut Priucipum Oeconomus, Major do-
mus, nostris M aître d'hôtel. Dn Cange, Glossarium med. et inf. latinitatis, II-
pag. 881.
84 NIC. DENSUŞIANU.
XXVIII.
(1) La Români era o vechia datină ca VoivodolS să ţină în fie-care anu o revistă
militară cu boierii se î, şi acestű armilustriű se nuriiia în limba română din seco-
lulií alű XVI şi XVII-lea căutarea osiei. Négoe Basarabii în «învăţăturile» sale cătră
fiulü seu Teodosie şi cătră cei alţi succesori aï sei, <)ice : «Aşişderea cândü veţi eşisă
faceţi căutarea oştiloră róstre la anulă cum le este obiceiulă, toţi boeriî şi că
pitanii şi tóté slugile vóstre cată nădejde să aibă delà voi cinste şi daru şi drep
tate şi slujbe» (Hasdeű , Arch. ist. I. 2. pag. 123). Acesta vcchiă consvetudine o
vedemu că se păstrase în Ţera Făgăraşului, chiaru şi după rumperea acestui ducatü
din corpulu Ţărel-Românescl. Aşa, la anulu 1028 ţine armilustriű cu boeriî din Tára
Făgăraşului Principele Transilvaniei Gavrilă Bethlen, iar la anulu 1657, revista mi
litară o face Susana Lorantfi veduva Principelui George Racoţi, careia, Camera tran
silvană ’î zălogise Ţera Făgăraşului (A se vedé docunientulű sub No. XI.)
ISTORIA FAGARAŞULU . 87
(1) în privinţa vecinilorü din Ţera Făgăraşului a se vedé nota delà documen
tulü No. VIL
88 NIC. DENSUŞIANU.
XXIX.
în dosü :
Anno 1630 die 9 Juli. Juxta ritum et consvetudinem buius terrae Foga
ras ............................ publicatae tr ib u s ................................in facie sedis ju-
diciariae nemine contradicente . . . . in v ig o r e ..................
Martin . . . mp.
Anno 1 6 4 1 ,2 0 febr. Istae literae Boeronales per nos praefectum etexacto-
nem fiscales Albensesque Eequisitores ab . . . . Domina Principissa
Anna Bornemisza domina terrae Fogaras ad revidenda boeronum suorum
jura deputatos commissarios visae et in vigore relietae. In Fogaras anno et
die . . . .
din Veneţia-de-josu N-ru 14. Sigilulu pendentü imprimată ín céra alba. Acestü docu
mentă dinpreună cu mai multe altele relative la familia lui Monea ni s’a comuni
cată în copia din partea D-luî loan cavaleru de Puşcariu consiliară la înalta
curte de justiţia din Pesta, pentru cari i suntem adâncă recunoscători.)
XXX.
XXXI.
1652, Martiü 8.
în dos ö :
Juxta ritum et veterem huius Terrae Fogarasiensis consuetudinem prae-
sentes Literae, Illustrissimi Principis, et D. D-ni Oeorgy Eakoci Dej Gra
tia Begni Transilvaniae Principis, Partium Kegni Hungáriáé Domini et
Siculorum Comitis, Domini Domini nostrj Clementissimi, Armales seu
nobilitares pro parte Ioannis Fogarasi de Dragus, sunt in frequenti et celebr.
sede superiorj Arcis Fogaras, tribus in sedibus, publicatae, proclamatae, ac
in vigore suo nemine contradicente relictae. In Anno Millesimo sexcente
simo quinquagesimo secundo, die 4 May.
Publicatae et extradatae per me Michaelem Czine . . de Fogaras, Juratus
Nótárius Sedis Juditiariae Nobilium Fogarasiensium.
Idem Nótárius mp.
XXXII.
(Copia din secolulü trecută în archiva vechia a comitatului Fagăraşn sub No. 855)
XXXIII.
1689, Âugustü 6.
Michaiü Apafi I, Principele Transilvaniei, confirmă în statulü boerescu pe
S t a n ü Mo n e a din Veuetia-de-josú sub condiţiune ca dînsulü şi erezii
sei, întocma ca şi cela-l-alţl boerl, se p r e s t e z e s e r v i c i i m i l i t a r i
e q u e s t r e l a c a s t e l u l ü F ă g ă r a ş u l u i şi î n a l t ă l o c u , î n
c o n f o r m i t a t e cu v e c h i a c o n s v e t u d i n e .
XXXIV.
1701, Aprile 9.
Leopoldü I împeratulu Germaniei conferesce lui I o n ű S e b e ş an u
(Sassebeşi) titlulü de n o b i 1 ü pentru tóté ţările Austriei, cu dreptulu de a
purta i n s i g n e n o b i l i t a r i : unű scutü militarü representândü la mijlocQ
unü braţii ţinendă îd mână unü condeiűde scrisă (]).
Nos Leopoldus Dei Gratia electus Romanorum Imperator semper
(1) Din acestă familiă îşi trage originea distinsulă economistă d-lü P. S. Au-
relianu. Judecândă după armele nobilitari, ce le confere împeratulu Leopoldfl lui Ionü
Sassebeşi (calamum scriptitorium) se vede, că dînsulü a fostü unü omü învăţată
în epoca sa. Atâta scimă, că mal înainte cu optfi-spre $ece am (1683) se înfiinţase în
Sebeşu o tipografia românésca nENTpS ASMHHdpA irkAlSAÖH NOCTpS, în care s’a
tipărită ca ceade’ntâiă «uârgă» cartea cunoscută snb titlulu : GlIKpHIOAk /(E d8p.
Pe la anulă 1796, unulă din familia Sassebeşi, anume George Sassebeşi, era aşe
zată în Ţâra Făgăraşului (în comuna Veneţia-de-josu), după cum se vede din for
mula de publicaţiune înscrisă la finele diplomei.
ISTORIA FĂGĂRAŞULUI. 101
XXXV.
A. 1728.
Genealogia familiei Monea din Veneţia, delà Grigorie vistierulü
lui Negru Vodă 1185.
Călugărulă basilitü Samuilü Clainű, în manuscriptulü seö I s t o
r i a D o m n i l o r 0 Ţ 0 re ï - r o m â n e s e ï şi al M o l d o v e i (An
nales Principum Transalpinorum eţ Moldavicorum), vorbindü de
spre începutulfl Domniei lui R a d u N e g r u , ne spune următorele :
« Amö aflată în Ţâra Făgăraşului în comuna Veneţia-de-josti, în zi-
«dalü casei lui Iouaşeu Mouea, fostü Vicariü generală ală clerului
«din Transilvania, o petră cuurmătorea inscripţiune.» Aici Samuilü
Claină ne comuuică textulă acestei inscripţiunl familiare, dar ca-
104 NIC. DENSUŞIANU.
XXXVI.
1597, Iulie i.
Maria Christierna ajungêndü la guvernulu Transilvaniei libereză pe
B o e r i u l ü M a t e i ű P e n e i din Veneţia de-josií de tóté impositele, ta
xele şi contribuţiiinile.
(Transumptulu guvernului trans. din 1736 in posesiunea D-luî Nicolae Penei jude
cătorii regală în comuna Zernescî din Transilvania).
XXXVII.
XXXVIII.
1736, Martie I.
Guvernulü transilvană libereză n o b i l u l u i Ş t e f a n ă P e n e l din
Veneţia-de-josu unu transumptu de pe diplomele Măriei Christierna din
a. 1597 şi a Caterinel de Brandeburg din a. 1630.
XXXIX.
1652, Febr. 1.
Susana Lorantfi, veduva Principelui transilvană George Răcori I, con
firmă In s t a t u l ă b o e r e s c ă pe C o m a n ă şi I l i e P o p e n i c î din
Veneţia-de-josă, sub condiţiune că dîuşiî să supórte tóté s e r v i ci e l e
b o e r e s c ï l a c a s t e l u l ü d i n Fă g ä r agă întocma ca ceia-l’alţl
boerî din Tóra Făgăraşului.
XL.
1527, Iulie 9.
XLI.
A. 1535.
(Copia autentică din anulü 1784 în archiva veehiă a Districtului Fagaraşu. In do?u
ÜApÍE AE nE KAprfe KRTpÁHX.)
XLII.
Traducerea statutelorű.
ir t. I. Mäestrii tăbăcarl în fiä-care anö sä se întrunéscâ la unii
locü publici!, într’o <ji anumită hotârîtă spre acestö scopö, şi să a-
legă pe unü p rim u -m ă ie stru şi unü vice-m ä iestru alü corporaţiunil,
cari în timpü de unü anű sunt datori să porte grijă a aduna pe
măiestrii cu trimiterea tăbliţei delà unulű la altulü. — Art. IL
Mäiestrulü corporaţiunil, în ce privesce afacerile interne ale cor
poraţiunil să pdtă face judecată între măiestrii, în cestiunl de in
jurii să péta esecuta până la suma de doi florini, şi dacă meritulfl
causel nu trece peste doi florini, apelaţiune să nu se admită. —
Art. III. Nici unü măiestru tăbăcarO, care nu este în corpora-
ţiune, să nu pótá esercita în oraşulă Făgăraşului sub nici unü pre-
textü profesiunea de täbäcarü, iar dacă se va prinde cine-va, atunci
măiestrii, cu puterea căpitanului saü a castelanului sä-lü supună la
o amendă de trei florini, iar dacă s’ar întêmpla casă eserciteze pro
fesiunea de täbäcarü la o casă nobilitară, atunci totü cu puterea căpi
tanului să potă lua de pe eïü 6 florini (rëmânêndü însă neatinse
privilegiele caselorü saü curţilorfl nobilitari), din aceste amende a
treia parte să fiă a Căpitanului, iar cele doué părţi ale máiestrilorü.
Tăbăcăril străini nici să nu potă vinde în oraşă peile, ce le-aü confe
cţionată el, vânzarea acesta le este permisă numai în <jile de têrgü,
ba încă după usulü de mal înainte, le este liberii în filele de têrgü
să aducă totü felülő de pel bine lucrate, de ori unde, din Ţâra-româ-
néscâ şi din alte locuri şi să le vemjă. - - A r t . IV. Ori-ce măiestri
tăbăcavi, cari aü învSţatfl meseria în locuri unde esistă corpOraţiunî,
să fiă admişi în corporaţiune, avêndü mal ântâiü să plâtéscâ corpora
ţiunil 12 florini, iar dacă la inceputü nu potü să dea suma întrégâ,
pentru jumătate să fiă asceptaţî o jumătate de anü, şi dacă nu arü
plăti-o nici atunci, să i se interzică lucrarea, până nu va depune
suma întrégâ. Dacă mäiestrulü nu este căsătorită, să se căsătorâscă
până la termenü de unü anü, la din contra sä i sä interzică lucra
rea. — A rt. V. Dacă cine-va va aduce pe sub ascunsü plante de
colorată, saü pel, să nu le cumpere nici udü măiestru, ci să le îm-
părţescă în comunü între dânşii : acela, care va lucra din contra să
ISTORIA FĂGĂRAŞULUI. 129
din cari a <jecea parte să fiă ale dânşilortl pentru colori : afară de
peile aceste să mal lucreze unii numörü de şâpte-<jecî bucăţi peï bé-
trâne, totü cu uneltele lorü, din aceste însă nu vorü lua a «jeeea
parte, iar la alte servicii afară de aceste nu vorü fi constrîngl. —
A rt. XVIII. Măiestri! sunt datori să sc<5ţă pieile bine lucrate
în piaţa oraşului, şi dacă nu se vorü trece acolo, atunci sunt liber!
să le ducă şi trimiţă şi în alte părţi, în orî-ce locuri, prin sate, prin
oraşe, prin têrgurï, să le vêntjâ şi desfacă ori unde.
(Origioalulu pe pergamenă înalţ. 64 c. lăţ. 72 c., In posesiunea corporaţiuni! tă-
băcariloiă români din Făgăragă. Sigilnlű pendentă impreeu în ceră roşiă cn unu dia
metru de 5 c. represintă scutulă Transilvaniei în formă ovală divisată perpendicu
lară în două secţiuni, süsü : sórele gi semiluna, josă : acvila transilvană ;i cele gépte
castele ; peste scutulă Transilvaniei ună scutu mal meu cu armele Racoţesciloră di-
visatu orisontalu în două secţiuni, susă acvila cu aripele întinse ţinăndă o sabiă în
gbiara drăptă, josă o rotă pe trei munţi. In jură inscripţiunea : G ...................PRIN
............. 1VRHVNGÀDNSETSICVLCO.)
XLIII.
1671, Aprile 7.
Ana Bornemisza, soţia Principelui transilvanii Michalü Apafi I, confirmă
tn statulü de b o i e r ! pe Opr i gü G r a m a gi doi fraţi aï lui din Ucea-
de-josO, sub condiţiune ca să presteze servicii la fortăreţa Păgăragulul, cu
cai gi arme bune, etc.
Traducţiune.
XLIV.
XLV.
1689, Sept. 7.
Micbaiü Apafi I, Principele Transilvaniei, zălogesce Iuï I o n P o p ű
saö P r e c u p ű şi fratelui seö N i c o l a e o casă dimpreună cu lo-
culö ei în Făgăraşii pentru suma de 200 fl. ung.
XLVI.
A. 1659.
úgy mind az által, hogy mind eö, mind maradéki , mint más Boérok
szabadosul szolgálni és F ogaras V aru n kh oz való szolgálatot praes-
talni, végben vinni tartozzanak. Melly dolog nagyobb bizonyságára
és el hitelére, attuk ez fnggö Petsétes, levelünket. Mellyet Fogarasi
Yárunkbeli Törvényes székben lévő gyülekezet e lő tt. . . veött szo
kás szerónt publicaltatni s procla . . . . hadjuk s porontsoltunk.
Költ ujhellyi házunknál Tizedik napján . . . havának. Christus szü
letése után . . . . eötven kilentzedik esztendőben.
Et subscriptum erat a dextra Susanna Lorántfi mpr. Erantque si-
gillo ejusdem Prineipissae authentico de zona sericea variegati colo
ris pendenti in capsula lignea super cera nigra impressive commu-
nitae, clauseque confectae. Parte verő ab exteriori sequentia lege-
bántur : Praesentes L ittera e Boeronales seu confirm ationaks nominis
et Personae intro scriptae, secundum usum et consvetudinem hujus
Terrae Fogaras in Sedria Iu d icia ria Boeronum Fogarasiensium tribus
vicibus publicatae, et proclamatae sunt, nemine contradictore appa
rente. Datae in Sede praedicta duodecim Boeronum, Iuratorum Foga
rasiensium per nos — et subscriptum erat à dextra Stephanus Boér
provisor Fogarasiensis mpr. à sinistra urban. Literatum Luczay Ju-
ratum notarium mpr. parte ab altera pariter exteriori scriptum erat:
Praesentes L ittera e Boeronales per Praefectum et Exactorem fiscales
ac Requisitores Albenses Commissarios Illustrissimae Dominae Prin-
cipissae ad investiganda Boéronum Terrae Fogaras jura exmissos,
revisae, lectae ac in vigore relictae. In Fogaras die B-a Mart. Anno
Domini 1671.
Traducţiune.
lord (şi de orl-ce contribuţiuni), orî-ce nume vord avé, casa dânsului,
care se află în domeniuld nostru menţionată mal-susd alo Făgăra
şului, In vecinătate totd cu iobagii noştri de o parte Mátéid Panig,
de altă parte Radulă Răduliţa, dimpreună cu tóté pământurile den
sului de arătură şi de fânaţe, cu munţi, cu moră, cu pescuinl,. . . .
ce le posede şi cari In conformitate cu prerogativele date boerilord,
cari locuescd pe pământuld acesta, ad fostă datina ca să fiă scutite,
aşa, că atătd dênsuld câtă şi succesorii Iul' să fiă datori a ne servi
ca ómeni liberi Intogma ca cel-l-alţl boerl, a né presta şi îndeplini
servicide, ce sunt a se face la castdulű nostru alu Făgăraşului.
Spre mal mare adeverinţă şi credinţă a acestui lucru, i-amd dată
acéstâ carte a nóstrá învestită cu sigild pendentd, care dispunemd
şi ordonărad să se publice şi proclame înaintea celord adunaţi. . . .
in Tribunaluld din Casteluld nostru ald Făgăraşului, în conformi
tate cu usuld ce esistă. Dată în curtea nóstrá din Ujhelly în 10 <Jile
ale lunel . . . . după nascerea lui Christosd în anulă . . . . cinci
zeci şi noălea.
(Din TransmisionalulA procesului de succesiune între Davidü şi IosifA Radu-
leţA contra Ionű Dugariü şi Stană Şerbănuţă, a. 1847. pag. 67. Archiva d-lul
Ar. Densuşianu).
XLVII.
Martie, 1696.
Capitululü din Alba-Iulia concede b o i e r u l ü S t a n ü C o m ä n i c i ü
unü transuptü de pe cartea sa de boeriă.
fllius Bărbi, fii ii itidern Bărbi, filii Boman, filii Dumitru Komán
Komanitz Salomonis de Also Veneţia, corain Nobis personaliter
constituas, tarn suo quam fratrnm suorum carnalium Ioannis, et
Komán Komanits de Veneţia, nominibus et in personis, exhibuit no
bis, et praesentavit unas L itte r a s Serenissimi Principis quondam
Domini G{tbrielis Bethlen Gloriosae recordationis B oeron aks, in Ci-
vitate Alba Iulia die vigesima Április, Auno Doinini Millesimo Sex-
centesimo vigesimo octavo in pergameno patenter confectas, et ema-
natas, manu propria, et Sigillo Ejusdem authentico in zona sericea
rubei coloris pendenti, cerae rubrae impresso communitas. Petens
nos idem Sztan Komanitz debita cum Instantia ut easdem Litteras
in Protocollum nostrum transcribere conservandi causa, e t. transu-
mere, Transuraptumque earundem sub sigillo nostro capitulări an-
thentico Iurium suorum futura pro Cautela extrădare Tellemus ;
Quarum Tenor et verbális Continentia sequitur hoc modo :
tUrméza documentulü sub No. XXVIII).
XLVIII.
1807, Sept. 2.
Formalitate juridică. Boeriulü A n d r e i ü S t o i c a « c ă l a r e ş i c u
s a b i a t r a s ă » , declară în numele comunei Veneţia-de-josă, că face
oposiţiune în contra esecutarii unei sentinţei în procesulă cu naţiu
nea săsăscă şi comuna Veneţia-de-susă pentru regulare de hotare.
XLIX.
Familiele boerescî din Ţâra Făgăraşului.
Bérsem. Mărgineni.
73. Rînea. 96. Fulicea.
97. Grancea.
Huresü. 9 8 . Judele.
74. Laţcu. 99. Pandrea.
100. Popa.
lient.
10k § § S fe iL .
75. Bqeriü. 102. Şuvăilă.
76. Comşa. 103. Ürsö.
77. Cornea.
78. Corşatea. Ohaba.
79. Milea. 104. Bâlea.
80. Pireu. Pârău:
81. Stanciu.
105. Boerio.
Lisa.
Pom ta.
82. Cărţişoreanu.
83. Greavu. 106. Cocoşă.
84. Nistorü. 10 7 . Gusâilă.
10 8 . Negrea.
Ludişpru.
Becea.
85. Băcilă.
86. Boeriö. 1 0 9 . Boeriö.
87. ŞerbanQ-Boerifl. 11 0 . Popa.
88. Sêrbu. 1 1 1 . ŞerbanO.
89. StirbulO. Săsciort.
90. Stroia.
91. Târaaştl. 112. TeţO.
113. Diacu.
Mândra. 114. Leabu.
92. Cocanű. 115. Motocfl.
ISTORIA FĂGĂRAŞULUI. 153
Sevsetrenî. U (SuoLu
116. Boerifl. 129. Bäcilä.
117. Dobrinfl. 180. Boerifl (i)
118. Literate. 131. Borcea.
119. Pribégö. 132. Oosgarea.
Şinca-vechiă.
.133. Dăneţfl.
134. Mârgineanu.
120. Bârsanü. 135. Popfl.
121. Olteanfl. 136. Poşta.
122. Strîrabu. 137. Şandrn.
Stréja-Œrtigôrà. 138. Strîmbo.
128. Boerifl (safl CâpăţîBâ). Venetia-de-susü.
Toderiţa. 139. Boerifl.
124. Boerifl. Venetia-de-josă.
Ucea-de-susü. 140. Biţă.
1 2 5. Bärbatfl. 141. Comănicifl.
126. Yladumitrelfl. 142. Cosma.
143. Cozacfl.
ZJcea-de-josü. 144. Frâncu.
127. Bäcilä. 145. Milea.
128. drama (Oprişfi). 146. Mooea,
(1) Familia Boeriü din Vadü ’şî trage originea de la boeriulü Borcea, care
dimpreună cu alte doué rude ale sale, primise moşia Vadă ca donaţiune de la
voivodulü Mircea din Ţ6ra-românescă. In cercetarea care se făcuse în Vadă în
12 Aug. 1792, pentru constatarea genealogiei familiei.BoeriQ, aflămă următorele
deposiţiunl : 1. Zeuge Popa Szin Boier unirter Geistlicher zu Waad . . . saget ausfol-
gendermassen . . . ist eine gewiesse und klare Sache dass auch die Vorältern der
Exponenten immer Edelleute waren, auch vor der Erhaltung der Donation welche
sie dermalen in Händen haben ; nebst dem haben sie auch eine alte Donation
von Wojwoden M irtsa, diese ihre Vorältern waren diejenige welche das Dorf
Waad zum allererst zu bewohnen anfingen ; die 3 ersten Stämme waren aber
drei Blutsfreunde Iuon, Kallian und Borisa, wovon nähmlich von denen 3 Bluts-
Freunden, des einen das ist des Bortsa seine Nachkömmlinge sind die jetzigen
Exponenten welche Bortsa in der von Woivoden Mirtsa erhaltenen Donation ge
schrieben steht. 2. Zeuge Poppá Samoile Denetz unirter dienender Geistlicher . . .
saget auf sein geistliches Gewissen aus . . diese stammen aber (: wie wir auch
154 N IC . DENSUŞfANU.
147. Pencifl.
148. Popa.
149. Popenicï. 164. Neagoe.
150. Stoica. í 1) 165.
166. Şofaria.
Visíea-de-susű.
167. Spiridonfl.
151. Bursanö. 168. Stanei a.
152. Cióra. 169. Sîreja.
153. Córa. 170. Uliu.
154. Harabalä. 171. Yulcand.
155. Ianculö*
cu ramurile : Voila.
156. Pocoia. Baştea, Bnce- 172. Boerifl.
157. Popa. (lea, Ficiu şi 173. Gabora.
Sërsâma. 174. Moianä.
158. Şandro. 175. Şerbana.
159. Şofariil.
160. Yalcana. Voi vodeniî-mari.
176. Bica.
Vistea-de-josă 177. Cinngarit.
161. Borzea ( 2). 178. Popa.
dieses von unseren Ur-Eltern gehört :) von drei Blutsfreunden ab, nähmlich Juon,
Bortsa, und Kallian, welche von Woiwoden Mirtsa die Donation gehabt haben.
(Traducţiune din originalulit ungurescü în archiva d-luï A. Densuşianu).
(1) In a. 1846 familia Stoica din Veneţia-de-josu, numëra 89 capï de familiă,
Pendu 9, iar Monea numaï und singurd capü de familiă. (Protocoluld comisiuniï
pentru constatarea boerilorü, carï nu plătesed imposite, 11 Febr. 1846).
(2) Familia Borzea din Vistea-de-josd la a. 1863 numëra 20 capï de familiă,
jar familia Neagoe 25.
FINE-