Sunteți pe pagina 1din 6

l

Sdiparile de aer la rac;tor, sau ineLcac~tatea lui se remediaza prin inla- ; 5~,
turarea impur~tatilor, sau cositor~rea partilor deteriorate.
Dupa orice mterventie, se face aerisirea circuitului de motorina.

6.5.3. REPARAREA INSTALATIEI DE ALIMENTARE


A MOTOARELOR CU APRINDERE PRIN COMPRESIE

Dintre componente, uzurile cele mai importan te sunt cele ale pompei de
injectie *i iniectoarelor, uzuri accentuate ~i de impur.tattle din combustibil.
La pompa de injectie, pot fi : uzuri. ale arborilor cu came, supapelor
de reg:are, axelor *i rulmentilor la regulator, supapei de dozaj, pompei de
transfer ~i inelului Cll came (de la pompa CAV).
La injectoare se defecteaza indeosebi pulverizatoarele. Remedierea
consta in inlocuirea tuturor acestor piese cdmponente.
Acestt uzuri nu SQnt uniforme, dator;ta conditiilor de lucru deosebite:
AsHel, uzl1ra maxima la pistonul plonjor se manifesta in zona muchlei su- ~
perioare a canalului elicoidal, iar la cilindrul pistonului, in zona ferestrelor,
in timp ce la injector se uzeaza pulyerizatorul pe suprafata de gh:dare a
acului, sc~unul acului *i orificiile'de pulverizare; la supapa de refulare a
- ~.. ~,-~

pompei de .injectie, se uzeaza scaunul ~i contrascaunul.


Toate aceste uzuri duc la 0 functionare necorespunzatoare a motorului,
la scaderea puterii ~i la consum exag~rat de combustibil.
I .F1.ig.6,30. Sttand pentru cen'ticuba't pompe de inject'ie,:
Repararea pompei de injectie, ~i injectoarelor se executa in ateliere spe- 1
4 -- condufcte
su,port fixare pompA ; 2 - s;stem !an1a'enare; 3 - tUlI'ometrn ;
inaltApresiune ; 5 - injectoareJe standului ; 6 - eprubete
gradate ; 7 - manometru.
cializate l)rin : demontare, spalare, control, sortarea pleselor; repararea sau .

inlocuirea celor uzate, reasamblarea, reglarea ~i incercarea lor.


Spalarea se face la exterior cu solvent alcalin la 80. . .90°C; se clate~te Pompele de injectie ICesupun verificarii ~i reglarii pe standul special
eu apa ~i se usuca. de centicubare (f g. 6.30), urmarind parametrii :
Piesele se supun apoi controlului cu lupa pentru aspect exterior, se ma- inceputul llljectiei la toate racordurile de pompare;
soara ~i se sorteaza pe grupe de dimensiuni. egalitatea debitelor la toate injectoarele;
Orice piesa fisurata, deformata, cu urme de coroziune sau uzura excesiva - deb~t maxim de combust:biI (pompa rotativa CAV).
se rebut{{lza.
Pentru aceasta, pompa se monteaza pe suportul standului 1 (diferit
PieseIe de mare precizie (pistonul plonjor cu dlindruf, supapele de re- pentru pompa rotat'va), se cupleaza la sistenml de antrenare cu moto)"
tulare, acul ~i corpul pulveriz2torului) se repara prin trei metode: sortare electric 2 (care permite variat;a turatiei, controlata cu turometrul 3),se ra-
~i reimperechere, in trepte de reparatie ~i prin acoperJ,re (chimica sau elec- cordeaza la conductele de alimentare cu comb~stibil ~i de inalta presiune 4
trolitica).
pentru debitare spre injectoarele standului 5, care VOl' pulveriza motorina
_ Netoda sortarii ~i reimperecherii se executa prin reimperecherea
directa a plesclor conjugate sau prin: rectificare pentl'u refacerea formei in eprubetele gradate 6. Verificarea inceputului injectiei se face prin antre-
geometrice inlatur~nd uzura, sort area p;eselor pe gllUpe dimensionak, reim- narea pompei manual, urmarindu-se momentul in care incepe debita rea
perecherea ~i rodarea pieselor asamblate pentru refacerea jocurilor de montaj. la fiecare element" in parte ~i citindu-se pe scala gradata unghiul de rotire
. _ Netoda treptelor de reparatie se face inlocuind una din p;esele con- al arborelui eu came al pompei de injectie. Valoarea unghiului trebuie sa f.e
Jugate; la elementul de'injectie se inlocuie~te de ob;cei cilindrul care poate de 60° pentru pompele cu ~ase elementi, sau 90° pentru patru elementi, res-
fl mai mpr rect flcat sau executat. ,~
_ Netoda acoperirii consta in cromarea electrolitica sau nichelare
/ pectiv 45° pentru opt elementi.
Dad!. combustibilul se illjecteaza mai repede, unghiul corespunzator este
ch;m\ca, rectificare, imperechere ~i rodare.
prea mic :;;ise mic~oreaza cursa tachetului, iar daca se injecteaza prea tarziu.
Piestle conjugate se rodeaza pe ma~lni speciale ~i se verifica vizual
uDghiul este prea mare ~i se mare~te cursa tachetului.
pentru a prezenta suprafete lucioase, fiira rizuri ~i prin probe de etan*are.
- Verificarea egalitatii debitului pentr1!- toate injectoarele se face prin
. Dupi reparare pompa de injectie ~i injectoarele se supun regiarii; in-
Jectoarele se ver;flca i?iregleaza pe dispoz;.tivul a m:nt:t la paragraful intre- pozitionarea cremalierei pompei de injectie la debit maxim; pentru aceasta,
tinerii.
139
~ <>0
se antreneaza Cll sistemul de transmisie, decJan~and mecanismu\ de inregis-
1. INSTALATIA DE UNGERE
trare a turatiei ~i a numarului de pulsatii (spec.flce fiecarui tip de pompa),
urmarind ca debitul sa Le egl1 in toate eprubetele standului.
In cazul existentei diferentelor intre elementi, se golesc eprubetele, Se 7.1. DESTINATIA ~I pARTILE COMPONENTE
regleaza prin tatonare, sHibind colierul ~i rotind p:stona~ul de la elementul
in cauza. Se repeta proba pana ce se obtine deb.tul indicat. Instalatia de ungere este formata dintr-un ansamblu de piese, care
De asemenea, se verifica momentu! intreruperii debitarii d(, combustibil ;mpreuna cu canalele respective as:gura ungerea organelor in mi~care ale
~i a debitului minim, la turatii bine determ:nate, in functie de reglajde ~i wotorului, precum ~i circularea, filtrarea ~i rac;rea uleiului. Pr:n aceasta, se
action area regulatorului de turatie. \
miqoreaza frecarea intre suprafetele pieselor in mj~care (deci ~i puterea
_ La pompa rotativa, se verifica ~i debitul max:m la d:verse turatit, ,consumata), se mic~oreaza uzura ~i se asigura etan~area grupului cllindru-
indicate de uzina constructoare, precum ~i dispozitivul de avans automat ~i piston-segmenti, spalarea ~i evacuarea impyritatilor ~i particulelor metalice
preslunea pompei de transfer. i"~zultate din uzura pieselor. Instalatia de ungere contribuie la racirea pieselor
preinUmpilland oxidarea organelor cu care vine uleiul in contact. Se asigur~
Dupa centicubare, pompa de injectie se caleaza pe motor, respectand () intensitate a ungerii pieselor, dupa solicitarile ~i viteza lor de deplasare rela-
unghiul de avans la montare. tiva.
Calarea pompei de injeclie se face astfel : De aceea, se impulle asigurarea unei ungeri intense a mecanismului
_ se aduce pistonul nr. 1 al motorului aproape de PMI - pe compresie motor ~i a mecanismului de distributie, in cea mai mare parte, 0 ungere
(respect and partea din cursa ce reprezinta avansul la injectie; de exemplu lichida, sub forma unei pelicule continue intre suprafetele de contact in mi~-
unghiul de avans la motorul D 2156 HMN 8 este de 26 :!: 1° RAC, ceea ce .care relativa.
corespunde dimensiunii de 22 mm dn cursa p'.stonulu ) ; Metodele de ungere pot fi :
_ se rote~te arborele pompei de injectie, pana ce incepe .sa debiteze - unger~a prin presiune (fortata), prin care uleiul este trimis la locurile
motor~na elementul nr. 1 ; . de ungere de catre 0 pompa de ulei ;
-
~

_ se monteaza pompa (centicubata pe stand) asambland ~uruburile ungerea prin stropire, uleiul fiind impro~cat de catre arborele cotit,
.car~, in mi~carea lui de rotatie, barboteaza uleiul din carterul inferior;
de fixare ale flan~ei ei pe capacul anterior al motorului, cupland pinionul
de antrenare de la comaIida d.str:butieO ; - ungere'\ mixta, prin care 0 parte din piese - cele mai solicitate la
_ se racordeaza conductele de illalta presiune ~l de alimentare cu viteze de deplasari mari - sunt unse prin presiune, iar celelalte prin bar-
.botaj. .
motorina ; Motoarele de automobile au 0 ungere mixta (Dacia 1300, D 797-05,
_ se porne~te motorul, urmar:nd dadi functionarea este stabila la dife- D 2156 HMN 8 etc.). -
rite turatii ; la nevoie se mare~te avansul (mvers sensului de rotatie) sau se Ule\urile de ungere trebuie sa corespunda unor cerinte de calltate ~i de
reduce avansul prin sl8.birea ~uruburilor de Lxare ~i rotirea partiala a pompei, exploatare; imbunatatirea proprietatilor lor este asigurata Rrln adaugarea
dupa care se fixeaza din nou ; de remarcat faptul ca daca acest avans trebuie .de aditivi.
sa fie in limlte mai mari, se schimba pozitia pinionului de antrenare (un
dinte reprezinta trei grade avans) ; tn fgura 7.1 se pot urmari circuitul ~i componentele instalatiei de
ungere a motorului Dacia 1310, unde presiunea este asigurata de 0 pompa
_ dupa reglarea ralantiului ~i functionarea corecta a motorului, se de ulei cu roti dintate, antrenata de arborele cu came prin intermediul pi-
fixeaza capacul pompei;
_ urmeaza 0 proba in par curs de 1-2 km, dupa care daca totul cores- $
~~
;';
nionului de pe arborele ruptorului distribuitor.
Cand motorul funcJioneaza, ule;ul este absorbit de pompa 2, prin sor-
punde, automobilul se da in exploatareo bul 3, din baia de ulei 1 ~i refulat cu presiune la filtrul 4 ~i apoi la rampa
La pompa rotativa, calarea este asemanatoare, tinand cont de caracte- .' .de ulei 5 (conducta principal a).
risticile ~lunghiul de avans recomandate de marca automobilului. :("'- Din rampa, prin canalele auxiliare 15; uleiul este trimis la lagarele paliere
Normele de tehnici1 a securiti1lii muncii cer ca in atelierele de reparare ale arborelui cotit 7 ~i canalele 6 la lagare!e arborelui cu came 8 ~i roWe de
a instalatiei de ahmentare sa se asigure 0 ventilare permanenta a gazelor, distributie, iar prin canalul vertical 16 la axul culbutor:lor 9 ~i la arborele.
iar la reg:area injectoarelor sa se evite co~tactul cu jetul de motorina sub rUl)tor-distribuitorului, asigurand ungerea suprafetelor de contact dintre
presiune. _culbutori, supape (inclusiv arcurilor lor 11 cu ulei pulverizat) ~i tijele tmpinga-
Dupa lucru, muncitorii Sf VOl' spala bine ~i VOl' folosi vaselina speciala toare 10, depunandu-se pe chiulasa. Uleiul se scurge apoi pe langa tije, asi-
gurand ungerea suprafetelor de contact dintre tije, tacheti, camele arborelui
de protectie a epidermei de pe maini. cu came ~i se scurge in baia de ulei. De la lagarele paliere ale arborelui cot:t 7,
Nu se VOl'consuma alimente, decat dupa 0 spalare riguroasa. uleiul este frimis cu presiune prin canalele 17 din interiorul arborelui cotit la
Normele PSI recomanda ca manipularea carburantilor ~i lubrifiantilor fusurile ~i respect:v lagarele manetoane 12, de unde este pulverizat in picaturi
sa se fadi in vase inchlse, ferite de flacara, asigurl'mdu-se 0 buna etan~are foarte fine pe peretii cillndrilor 13, asigurand ungerea semilichida a grupurilor
a tuturor instalaWlor. piston-segmenti-cilindri ~i a bolturilor.
141
3

4
2-

16

B
3
-5
If.
15 Q

8 7 Fig. 7.2. Pompe de ulei.


f
5 2 Pompa de ulei de la motorul OLTCIT, este de asemenea cu dantura inte-
-J {'ioara, al direi corp este delimitat in carterul inferior al motorului. Arborele
5 pompei este antrenat printr-un pinion, de catre cureaua dintata stanga.
Pompa cu dantura exterioara (fig. 7.2, b) este utilizata la motorul p 2156
7 12 17 J 2 1 HMN 8 !}ila alte motoare. Preintampinarea suprapresiunii; d,n cauza uleiului
vascos (mai ales pe timp rece) se face pri!l supapa de siguranta a pompei, care
F'ig. 7.'1. Insba1a~ia de ungere a mo'torului Dacia .1300. trimite 0 parte din ulei inapoi, in baie. In felul acesta, se men~ine 0 presiune
.de refulare de 2 -5 bar.
Alimentarea cu ulei se face pe la gura 9.e umpfere a capacului culbuto- Pinionul conducator al pompei de ulei are pe arborele sau 0 roata din-
rilor (prevazuHi cu bu!}on), iar controlul nivelului, cu 0 tija indicatoa.e (joja) tata, care prime!}te mi!}carea de la pinionul arborelui cotit (D 797-05 !}iD 21.56
HMN 8) sau de la arborele cu came prin intermediul grupului de pinioane
pentru nivelul maxim !}i minim. elicoidale care antreneaza ruptorul d;stribuitor (Dacia 1310).
Controlul circuitului "este realizat la bord de un bec de control ro!}u (care
se stinge la presiune normala) prin intermediul unui traductor 14 montat. Fjltrul de uiei asigura retinerea impuritatilor, pentru ca uleiul sa-!}i
pe rampa de ulei. mcntina proprietatile de ungere nealterate. Ele pot f1 pentru filtrare bruta
-sau fina.
_ Filtrul brut se monteaza in serie cu circuitul pompei de ulci avand 0
t'czistenta m\Ca de trecere, asigurand un deb;t de 80 -90 % spre s;stemul dc
7.2. CONSTRUCTIA P ARTILOR COMPONENTE
ungere.
ALE INSTALATIEI DE UNGERE _ Filtrul fin, legat in paralel cu circuitul, are rezistenta mai mare de
trccere (5-10% din deb:tul pOJUpei) !}i dupa filtrare uleiul este retrimis in
Baia de ulei (carterul inferior) este depozitul de ulei al motorului !}i baia de ulei. Filtrele de filtrare f na pot fi statice sau dinam:ce.
este confectionata din tabla ambutisata sau turmita din aliaje de aluminiu, Filtrele fine statice folosesc ca material de curatire pasla, fire textile
cu 0 parte profilata mai adanc pentru afundarea sorbului pompei de ulei. presate, iar cele mai utilizate sunt cu carton poros. Acestea sc confectioneaza
Unele .bai pot. ~vea per~ti des~artito~i pe.ntr~ a se as;g~ra ~entinerea n~- sub forma de cartu!} (element) filtrant capsulat (mai rar demontabil), care se
velulm de ulel m rampa. In partea mfenoara este prevazuta cu bU!}OIlde inlocuie!}te periodic. Motoarele cu capacitate mica a circuitului de ulei folosesc
scurgere a uleiuIU\, uneori cu magnet de retinere a particulelor metalice. Se numai filtrul fin.
monteaza la blocul motor cu !}uruburi, etan!}area fiind asigurata de 0 gar- _ In figura 7.3 este reprezentata constructia filtrului de ulei al motorului
nitura plastica sau din pluta. D 797-05. Uleiul trimis de p'Ompa intra prin orificiul 2 din suportul 1, se fil-
La OLTCIT Club, cele doua semicarter~ ale blocului motor, sunt pro- treaza circuland de la exterior la interiorul elementului Lltrant 3, apoi iese
fil:ite astfel incat partea inferioara sa includa !}i baia de ulei.
prin canalul 4 din suport !}ieste refulat in circuitul de ung~re. Supapa de scurt-
Pompa de ulei poateJ-fi cu rot! dintate, palete sau cu piston plonjor. drcuitare 5 se deschide la circa 2 bar !}iuleiul trece nefiltrat spre radiatorul
Mai utilizate sunt cele cu roti dintate cu angrenare interioara sau exterioara. -de racire, cand elementul de filtrare este infundat.
Pompa de ulei cu d~ntura interioara (fig. 7.2, a), folosita la motorul Filtrul motorului D 2156 HMN 8 (fig. 7.4) este mixt, in corpul lui 1 fiind
D 797-05, functioneaza astfel : in Fmpul rotirii ,in sens invers a roWor din- montate filtrul exterior din sit a metalica !}i un element filtrant din carton
tate 2 !}i 3, se creeaza 0 depresiune in corpul pompei 1 !}i absoarbe uleiul ,poros.
din baie prin sorbul pompei, in camera de aspiratie 4, de unde este preluat
143
prin spatiile dintre dintii roWor dintate !}i corp, apoi refulat in camera de
refulare 5 !}i trimis in instalatie.
l
2 7 Fig. 7.3. Filtrul de ulel al motorului D 797-05.

Fi'g, 7.4. F'iItrul de ulei al m""::ru-


4 lui D 2156 HMN 8 :
1 - corp; 2 - filtru din s,lta; 3 _
element filtrant de hartie; 4 - BU-
papA de scurtcil'cultare a Intregului fII-
tru; 5 - supapA de sUjprapresiune;
6 - supapA de SCul'tcircuitare
trului de hArtie.
a fll-

2 J
Fig. 7.6..Raci<torul (radiatolt'ul)
5 de ulei almotorului D 79.7-05:
1 - tub de i~ire a apei caide ;
2 - capac
de aS3lffiblare ; 4
superior;
- 3 -
garniturA de
i?urub
It
eta~are; 5 - or.ificiu
re a uleiului cald; 6 - teava
de intra-
de racire; 7 - co;rpul racito-
rului de u1ei; 8 - orificiu de
I iei?ire a uleiului ra'Cit; 9 - ca-
pac infernor; 10 - teavA de in-
1 ,
!f-J f'l,
trare a ~ei reci; 11 - bUi)on
de evacuare a I.mpuritatilor;
12 - pereti despArtitori.
Vleiul intra prin orificiul flItrului, trece prin filtrul din sita 2 ~i apoi prin
cel din carton 3, de la exterior spre interior, fiind retinute impuritatile, dupa
care trece spre circuitul de ungere. '\.
.(

Cand filtrul din sita 2 este infundat, presiunea cre~te la 6,4-7,4 bar
~i se deschide supapa 4 de scurtcircuitare a intregului filtru, iar presiunea
cste redusa la normal (3,9~4,7 bar) de catre supapa de suprapresiune 5.
Daca este infundat numai elementul din hartie, presiunea cre~te in filtru la
1,8 -2,2 de bar
numai filtrul~i se
din deschide
sita. supapa de scurtcircuitare 6, uleiul fiind filtrat ~
"

,. -"
Filtrul dinamic reaIizeaza filtrarea
\ prin centrifugarea uleiului, eliminan- -.... La motoarele automobilelor ROMAN ~i DAC exista radiatoare de ulei,.
du-se impurita~ile mai grele. t racirea realizandu-se cu apa din instalatia de racire.
Filtrul centrifugal 1 al motorului D 2156 HMN 8 (fig. 7.5) este montat in -:; , _ Racitorul de ulei al motorului D 797-05 (fig. 7.6), montat in serie cu
": circuitul uleiului, este de tipul cu tevi simple, a~ezat in pozitie verticala.
paralel cu circuitul uleiului. Vleiul venit de la racitorul de ulei intra prin con- J'
'to Uleiul cald de. la filtru intra prin orificiul 5, trece prin compartimentele
ducta 11, deschide supapa de primire 10, reglata la 1-2 bar pentru limi- " peretilor despartitori 12 ~i iese prin orificiul 8 racit de contracurentul apei
tarea cantitatii de ulei admis Ia: circa 20 %, trece prin interiorul axului 5 care vine de la pompa de apa ~i intra prin teava IOdin capacul inferior 9,
~i este impins prin canalele 7 in spatiul dintre rotorul 4 ~i clopotul 3. Apoi prin '
trece prin tevile 6, la partea superioara, ~i iese prin tubulI din capacul su-
partea superioara ajunge in spatiul dintre peretii rotorului, trece prin cana- perior 2.
~ _ Radiatorul de ulei al motorului D 2156 HMN 8 e.ste asemanator Cll
lele 8 la duzele 9, creand C'uplul de rotire al cel descris anterior dar in locul peretilor despartitori, are tevi duble pentru
5 -- 1/ rotorului, centrifugand uleiul, dintre rotor ~i circulatia apei ~i a uleiului (printre peret1i lor), iar in capacl,ll superior exista.
--
__3
; clopot prin man~eta
tile retinute de
de bartie 6;
man~eta se scurg in jos,
impurita- o supapa de suprapresiune care lucreaza la 5 -6 bar ~i care dirijeaza uleiul
direct in circuit fara sa se mai raceasca, in eventualitatea infundarii tevilor
" iar uleiul filtrat este impins in sus. Vleiul cu impuritati.
_ Radiatorul de ulei de la motorul autoturismului OLrCIT, este de
filtrat ajuns in carcasa inferioara a supor- tip fagure, amplasat deasupra motorului.
tului 2 se ~curge in baia de ulei prin canalele _Joja de ulei este 0 tija mdalica, cu sectiune dreptunghiulara a carei
-~ respective. lungime depinde de inaltimea baii de ulei ~i de loc.ul de amplasare, astfel
Radiatorul (racitorul) de ulei mentiiie incat sa poata fi u~or manevrabila pentru controlul nivelului de ulei. La
\ \ capatul inferior este prevazuta cu doua semne liniare, distantate intre ele,
2 calitatile de ungere ale uleiului prin sta- care indica nivelul minim ~i respectiv maxi.m de u:lei din baie; capatul opus
9 17
biliz~rea unei temperaturi optime la circa este indoit astfel ineat sa poata f1 ma'nevrata u~or, pentru cotrolul nivelului,
Fig. 7.5. Filtrul centrifugial al 80°C. Motoarele cu capacitate mare a sis- avand !}i 0 buc!}a de cauciuc fIxa, pentru hmltarea introducerii in loca~ul tu-
inotorului D 2156 HMN 8. temului de ungere sunt dotate cu rac:tor. bular din blocul motor. .

144 1450
10 _ Auto11lobile .,.- $coli profesionale - cd. 162
Unele motoare, au la capatul inferior un traductor, care ihdica printr-un .....
!bee de control de la bord, qivelul de ulei (autoturismul BMW).
Conlrolul presiunii uleiului. Motoarele moderne sunt prevazute cu doua
:sisteme de control a presiunii de ulei. Acestea au doua traductoare montate
pe rampa de .ulei, cu. le~aturi ~rin cablu la .bord ; unul pentru manom~trul ~
¥:!
~

ee indica preslUnea dill Illstalatla de ungere, lar celalalt la becul de avertIzare


{colorat) care se aprinde rind presiunea uleiului este sub limita admisa (Dacia
1310, D 797-05 etc.).
Motorul Oltcit Club, este prevazut cu un dispozitiv special (reniflard~
cu rol de separarea particulelor de ulei pentru reintroducerea lor in circuitul
.de ungere, precum ~i pentru depresurizarea carterului motoY.- De asemenea
are ~i un separator de ulei plasat pe conducta de legatura dintre reniflard
~i filtrul de aer (pentru retinerea completa a particulelor de ulei ~i returnarea
lor in instalatia de ungere).
Prezenta reniflardului este specifidi motoarelor cu c:Iindri opu~i, la care
variaza volumul interior al carterului (prin deplasarea pistoanelor) ~i care ..,-
0.'
altfel ar duce la pierderi de gaze ~i particule de ulei in atmosfera, mai ales t;t-
la turatii ridicate.
De~i gazele din carter sunt. recirculate prin filtrul de aer, retinfmd parti- 0'1 Q
eulele de ulei antrenate, de catre reniflard ~i separatorul de ulei, pentru a fi '£r -;j,
reintroduse in circuit printr-o conducta de plastic, de legatura dintre gura 0
....

-
"6
de umplere ~i baia de ulei. Prin aceasta se asigura ventilatla carterului.
Gazele recirculate, se intalnesc in carcasa filtrului, cu aerul admis din 0
8
C'II
atmosfera.
Circui{ul uleiului la molorul D 797-05 (fig. 7.7) este urmatorul : din baia
I .\ - J \ :!\i
';:, "", ,':l, ,,','r"H', GJ
....
GJ
1>1
~e ulei 1, uleiul este aspirat prin sorbul 2 ~i conducta 3, de catre pompa de I' I:::
;j
ulei 4, trimis cu presiune in canalul 6 (unde se gase~te supapa 5 de ,reglare Q)
\0 "0
a presiunii care as:gura 0 presiune a uleiului de 4,3 bar la turatia motoru-
JIJ
lui de 2900 rot/min) ~i mai departe spre filtrul de ulei 7 ~i apoi racit in C"') :;;..
CtI
radiatorul 8, intra prin conducta superioara 9 ~i iese prin orificiul canalului td

1r
U\ +>
inferior 10 ~i este condus la rampa de ulei 11; de aici, trece prin canalele 'i VJ
s::
auxiliare din blocul motor 12 la lagarele paliere ale arborelui cotit ~i lagarele 0-<
arborelui cu came; trece apoi prin canalele interioare ale arborelui 15 la laga- 'i ...:
c-.. 't ...:
rele manetoane, stropind ~i peretii cilindrilor, apoi se scurge in baia de ulei. .
Tot din rampa de ulei 11, prin canale auxiliare, uleiul este trimis la con- i \OJ

ductele cu ajutaje de stropire 13, care se deschid la presiunea de 1,5 bar si


arundi uleiul pe fundul pistoanelor pentru racirea lor ~i ungerea cilindrilo~.
Prin canalul vertical 18, 0 parte din ulei ajunge la axul culbutorilor 19,
pentru ungerea lagarelor culbutorilor, a suprafetelor de contact dintre culbu-
torii 20, supape ~I tijele impingatoare, depunfmdu-se pe chiulasa, de aici se
scurge pe H'mga tijele impingatoare 21 ~i tachetii 22, pentru ungerea supra-
fetelor lor de contact precum ~i a contactelor tachetilor cu camele de pe arborele
cu came, apoi se scurge in baia de ulei. 0 parte din uh~iul de pe chiulasa se
scurge pe canalul vertical ~i conducta 23, la lagarele arborelui coqt al compre-
sorului de aer ~i apoi in baia de ulei. La tipul nou, uleiul este trimis sub pre-
siune, printr-o conducta de la rampa de ulei, 11:1 compresor. Angrenajul distri-
butiei este uns cu ulei venit pe canalul 16 de la rampa de ulei. A1imentarea se
face pe la gura de umplere cu bu~onul 24, iar nivelul uleiului se masoara
cu tija 25.
Motorul D 2156 HMN 8 are un circuit al uleiului asemanator, cu urma-
toarele deosebiri: uleiul de la pompa este trimis la racitor, apoi la filtru,
de unde este distribuit in trei directii (filtru centrifugal, supapa de reglare a
presiunii ~i pompa de injectie); alimentarea .axului culbutorilor este realizata

146
~
III
prin doua canale verticale ; compresorul de aer se unge prin presiune de la. Acum au aparut ~~la noi 0 serie de uleiuri de la diverse [irmc cu renume
rampa de ulei ; dispune de un dispozitiv automat de completarea nivelului de. . international SHELL, CASTROL, B.P. (Britisch Petroleum), TEXACO,
uleiungere
-de in bai'e,
esteconsumat
de 3 -4 ~in
bar. ardere (tipurile mai vechi de motoare). Presiun€a. ESSO, AGIP, ARAL, ELF etc. Acestea prezinta 0 ser e de uleiuri, cu cali-
: ta!i superioare clasificate dupa criteriul API.(American Petroleum Institute),
Motorul autobuzelor 112 UD, fiind orizontal, mai dispune de 0 pompa t~ Toate aceste uleiuri au 0 periodicitate de schimb de 10000 -12000 km.
:w 'Se recomanda ca la schimbarea uleiului sa fie inlocuit ~i filtrul de ulei, iar cel
-de ulei, al carei arb ore este antrenat de arborele conducator al pompei prin-
cipale, cu rol de a absorbi uleiul din cavitatile blocului motor ~i a-I trimite in E, ~e aer sa fie curatat sub presiune de aer, iar la filtrul mixt sa fie inlocuit ~i
baie. Ambele instalatii dispun de un manometru la bord pentru urmarirea , 1IIeiul din baia lui.
presiunii uleiului, in legatura cu traductorul 17 (fig. 7.7), ~i un bec ro~u de ;, In condltii grele de utilizarea aut< mobilului, se reduce periodicitatea de
~varii in legatura cu un alt traductor, montat tot pe rampa de ulei. Aschimb la jumatate din parcurs.
Ventilatia carterului este necesara pentru evacuarea gazelor din carter,
J Un alt criteriu de clasi.ficare dupa SAE, tine cont de gradul de vasco-
eliminandu-se contrapresiunile ~i imbatranirea prematura a uleiului, precum 'f. z',tate la variaW de temperatura. De exemplu uleiul 10 W 30, este astfel sim-
~i cre~terea coilsumului de ulei. Aceasta se realizeaza fie pe cale naturala cu l :~ bolizat~: n,:m~rul din ~fata literei~ '\\!, indica ~asco~itat~a l~ te~peratura cea
ajutorul unui epurator iq atmosfera, fie pe cale fortata, gazele arse fiind .}f. mai scazuta, lar numarul de dupa htera W slmbohzeaza vascozltatea la tem-
absorbite direct din carter prin galeria de adm:sie in cilindru, diminuand ~i .' 'peratura de 100°C.
'.' : Ule:ul 15W40 are vascozitate midicare-~i pastreaza calitatile ~i la va-
efectul poluarii (sistem folosit la motoarele moderne de automobile).
I '.' ,r;etati de temperatura; este indicat pentru motoarele de turatie mare, racite
; eu aer (OLTCIT, VOLKSWAGEN etc.).
'"

.".. Vlelul 20W40. are vaseozitate mal mare. liiud destiuat luotoarelor mal
7.3. ULEIURI PENTRU MOTOARE TERMICE .

.~, l.ellte, racite cu apa (Dacia, ARO etc.).


1.. .

In prezent ungerea ansamblurilor de la motoarele termice destinate


automobilelor, se realizeaza cu uleiuri minerale ~i sintetice. Acestea trebuie ;
sa indeplineasca functii complexe de: lubrifiere, racire, protectia chimica_
'\ 7.4. 1NTRET1NEREA,DEFECTELE 1N EXPLOATARE
J?ietan~are, indiferent de anotimp ~i temperaturi ale mediului sau conditii de 1
lucru. Motoarele sunt sup use unoI' solicitari variabiIe termice, mecanice sau
chi mice care impun uleiurilor mentinerea calitatii lor pe 0 anumita durata
'c"
'~: "
$1 REPARAREA 1NSTALAT1E1DE UNGERE
(de obicei pe un anumit num'~r de kilometri parcur~i de automobil, sau de ore .?:'. 7.4.1. INTRETINEREA INSTALATlEI
:~
de functionare ale motontlui), .
Solicitarile cele mai mari actioneaza. indeosebi asupra ansamblurilor I.~ Intretinerea instalati~i se impune pentru prevenirea unor defectiuni al
piston-segmenti-cilindru, lagare de alunecare sau rostogolire, angrenaje, . motorului, ~meori provocate ~i de functionarea defectuoasa a instalatiei d
mecanisme, carora trebuie sa Ie asigure 0 peliculii continua sau intermitenta ':i: ungere. De aceea, periodic, se va inlocui u1eiu1, folosind calitatea cores pun
intre suprafetele lor in mi~care relativa. ~.. zatoare starii de uzare a motorului si se va curati sau schimba elementu1 fil
Uleiurile se caracterizeaza prin: vasco zit ate, indicele de vascozitate \- trant. Stal'ea de uzare se apreciaza dupa culoare; gazelor dt e~apare (sau di
~
(ce indica variatia vascozitatii cu temperatura), punct ,de congelare, stabili- '-:' .carter), care, dadi sunt albastre, indica uzarea grupului cilindru-piston-seg
,
tate la oxidare, spumare, volatilitate, puritate. menti. '
Uleiurile minerale, se obtin prin distilarea in vid a p~curii u~oare, un re- Operatiile principale de iJltretinere sunt ~
Im'ilor ?l~idistilarii
zidiu atmosferice a titeiului pentru realizarea benzinelor, petro-
motorinelor.
_ verificarea nivelului de u1ei din baie ~i completarea cu ulei 'proasp ~

de aceea~i calitate, zilnic ; nivelul trebuie sa fie intre reperele maxim ~i mini
Nu se admite functionare:). motorului cu ulei sub nivelul minim, pentru
Uleiurile sinlelice, se fabrica prin metode speciale, care prin aditivare,
capatii proprietati deosebite, facandu,Je apte pentru utilizari la motoare in poate duce 1a avarii grave, ~i nici peste maxim, deoarece se ajunge la consu
conditii foarte severe (raliuri sau curse automobilistice). inutil de ulei ~i depuneri de calamina in camera de ardere ;
Indiferent de tipul uleiului, acesta i~i imbunatate~te calitatea prin a:dau-
_ controlul etan~eitatii la baia de ulei, lagarele marginale de la arborCi
garea de aditivi sau. pachetelor de aditivi (polifunctionali), obtinand uleiurile >cotit, bu~oane, filtre, capace, chiulasa ~i tacheti, zilnic;
multigrad,
_ uugerea lagarelor de la subansamblurile cu ungere independe
Pentru MA S uleiurile sunt simboliiate cu litera S, urmatii de sufixele (ru1menti, pompa apa ~i ventilator, 1agare generator ~i demaror, ruptor-dist
A-R (calitatea cre~te de la A la R), iar pentru MAC cu litera C urmata de huitor etc.) cu unsoare' consistenta sau ulei de calitate ~i la periodicita
sufixele A -;E (calitatea cre~te de la A spre E). indicata.
Subansamblurile capsulate nu se vor demonta ~i unge decat la repara
Uleiul cel mai bun pentru MA S este notat SR, iar pentru MA C este
notat
SHjCE.CEo Daca uleiul poate fi folosit la ambele tipuri de motoare se noteaza
_curatirea racitorului de ulei (anual, la RTS de primavara) pen
;Illotoarele D 797-05 ~i D 2156 HMN 8 ;
148