Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Etica universitara
1. Delimitari conceptuale
„Ce este etica? Etic şi moral înseamnă acelaşi lucru?” se întreabă Ghigheci care
oferă şi răspunsul la aceste întrebări1. „Acestea au avut, la început, un caracter
religios, fiind promovate de biserică; apoi s-au îmbinat cu regulile etice, îmbrăcând
mai târziu un înveliş juridic”, continuă în acelaşi context autorul citat.
„Chiar etimologic vorbind cei doi termeni au acelaşi înţeles, atât grecescul
„ethicos (ethos), cât şi latinescul „mores” având semnificaţia de „moravuri2 „Dreptul şi
morala care nu este virtute sunt instrumente cărora omul trebuie să li se supună 3”, se
subliniază în doctrină. Dintr-un alt punct de vedere, s-a afirmat că: „Influenţa
moralei asupra dreptului priveşte atât procesul creării dreptului, cât şi procesul de
aplicare a sa4”.
Conform Dicţionarului explicativ al limbii române, termenul de „morală”
semnifică:
„ 1. Ansamblul convingerilor, aptitudinilor, deprinderilor reflectate şi fixate în
principii, în norme, reguli, determinate istoric şi social, care reglementează
comportarea şi raporturile indivizilor între ei, precum şi dintre aceştia şi colectivitate
şi a căror respectare se întemeiază pe conştiinţa şi pe opinia publică; etică.
2. Disciplină ştiinţifică care se ocupă cu normele de comportare a oamenilor în
societate (,..)5 iar termenul de „etică” semnifică:
„1. Ştiinţă care se ocupă cu studiul principiilor morale, cu legile lor de dezvoltare
istorică, cu conţinutul lor de clasă şi cu rolul lor în viaţa socială.
2 Ibidem, p. 9.
3 D.C. Dănişor, I. Dogaru, Ghe. Dănişor, Teoria generală a dreptului, ediţia a 2-a, Editura CHBeck, Bucureşti, 2008, p. 9.
5
https://dexonline.ro/definitie/morala, accesat la data de 01.04.2018.
1
2. Totalitatea normelor de conduită morală corespunzătoare ideologiei
unei anumite clase sau societăţi.
3. Etica este una dintre formele conştiinţei sociale.
4. Totalitatea normelor de conduită morală (...)”.6
Prin urmare, termenii de etică, morală nu au aceeaşi semnificaţie, deşi toate
au o strânsă legătură unele cu celelalte. In aceeaşi ordine de idei, aşa cum s-a arătat
într-o lucrare de specialitate: „(...) şi în DEX cei doi termeni sunt consideraţi
sinonimici, de aici şi confuzia generală cu privire la înţelesul acestora; totuşi morala
şi etica nu reprezintă acelaşi lucru”7
Diversitatea relaţiilor sociale determină existenţa unei multitudini de norme
sociale şi, în consecinţă, o varietate de forme prin care se influenţează conduita
oamenilor în cadrul acestor relaţii”, afirmă Popa8 iar Mazilu subliniază: „Experienţa
demonstrează că viaţa cotidiană a oamenilor nu este posibilă fară anumite reguli de
conduită”9.
Ştiinţa eticii este o disciplină socio-umană, îndrumătoare şi prescriptivă,
bazată pe principiile deliberării şi alegerii, vizând natura personalităţii şi vieţii,
formarea caracterului, studiul moravurilor10”.
6
https://dexonline.ro/definitie/etic%C4%83, accesat la data de 01.04.2018.
7 Diana Elena Neaga, Cartea studentilor- Cum sa iti imbogatesti abilitatile de invatare, Editura Pro Unversitaria, Bucuresti,
2013, p. 109.
8 N. Popa, Teoria generală a dreptului, op.cit., 2014, p. 116.
2
Prevederi privind etica universitară regăsim în Legea Educaţiei Naţionale nr.
1/2011, respectiv Secţiunea 5 intitulată expres: Etica universitară a Capitolului II -
„Statutul personalului didactic şi de cercetare în învăţământul superior ".
3. Valorile etice universitare
3
inadmisibile în mediul academic; încurajează politeţea, curajul, respectul,
solicitudinea, aprecierea, mândria, altruismul, empatia, înţelegerea, solidaritatea,
promptitudinea, optimismul;
„In mediul academic, raportat la sistemul de valori etice mai sus specificate,
sunt considerate abateri următoarele fapte:
4
- agresarea fizică sau morală săvârşită sub orice formă împotriva membrilor
comunităţii universitare sau în legătură cu activitatea academică;
- discriminarea, în toate formele de manifestare a acesteia;
- favoritismul, sub orice aspect;
- participarea la activităţile din cadrul universităţii prin încălcarea prevederilor
legale a dispoziţiilor cartei universitare privind consumul de alcool, droguri, de alte
substanţe interzise;
- practicarea unor atitudini şi comportamente indecente, insultătoare sau
obscene şi folosirea unui limbaj neconform spiritului academic;
- denigrarea publică a personalului sau instituţiei de către membrii comunităţii
universitare;
- folosirea abuzivă a calităţii de membru al comunităţii academice;
- organizarea şi desfăşurarea de activităţi nepermise în universitate, folosirea
numelui, a resurselor umane, financiare sau materiale ale acesteia în scopuri nelegale
sau contrare acesteia;
- distrugerea, alterarea sau falsificarea documentelor şi a bazelor de date ale
universităţii, ca şi utilizarea lor în scopuri ilicite;
- pătrunderea neautorizată în spaţiile în care accesul este reglementat prin
măsuri speciale;
- utilizarea neautorizată şi provocarea cu vinovăţie de prejudicii în dauna
patrimoniului universităţi”.
4. Autonomia universitara
5
Legea are ca viziune: „promovarea unui învăţământ orientat pe valori,
creativitate, capacităţi cognitive, capacităţi volitive şi capacităţi acţionale, cunoştinţe
fundamentale şi cunoştinţe, competenţe şi abilităţi de utilizare directă, în profesie şi
în societate”.
Aspectele fundamentale ale autonomiei universitare se exprimă în Carta
universitară, aprobată de senatul universitar, în concordanţă strictă cu legislaţia în
vigoare.
Autonomia universitară dă dreptul comunităţii universitare să îşi stabilească
misiunea proprie, strategia instituţională, structura, activităţile, organizarea şi
funcţionarea proprie, gestionarea resurselor materiale şi umane, cu respectarea
strictă a legislaţiei în vigoare.
De asemenea, Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011 impune ca: „autonomia
universitară să se exercită numai cu condiţia asumării răspunderii publice. în instituţiile
de învăţământ superior este asigurată libertatea cercetării în ceea ce priveşte
stabilirea temelor de cercetare, alegerea metodelor, procedeelor şi valorificarea
rezultatelor, conform legii”.
Art. 217 din Legea educatiei nationale nr. 1/2011 denumit rolul statului in
invatamantul superior detaliaza conditiile in care statul se implica in cercetarea
stiintifica si denumeste organismele consultative constituite la nivel national care
sunt alcatuite strict pe criterii de prestigiu profesional si moral.
Astfel, aceste organisme sunt infiintate si functioneaza in baza ordinului
ministrului educatiei (...), din cadrul carora pot face parte cadre didactice si
cercetatori (...), respectiv:
- Consiliul National de Statistica si Prognoza a Invatamantului Superior
(CNSPIS)
- Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor
Universitare (CNATDCU);
- Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice (CNCS);
- Colegiul consultativ pentru cercetare-dezvoltare şi inovare (CCCDI);
- Consiliul Naţional pentru Finanţarea învăţământului Superior (CNFIS);
- Consiliul Naţional al Bibliotecilor Universitare (CNBU);
- Consiliul de etică şi management universitar (CEMU);
- Consiliul Naţional de Etică a Cercetării Ştiinţifice, Dezvoltării Tehnologice şi
Inovării (CNECSDTI).
6
Consiliul de Etică şi Management Universitar - CEMU- a fost constituit prin
Ordinul ministrului educaţiei şi cercetării ştiinţifice nr. 6085/201612 privind consti-
tuirea Consiliului de Etică şi Management Universitar şi aprobarea Regulamentului
de organizare şi funcţionare a Consiliului de Etică şi Management Universitar.
Consiliul de Etică şi Management Universitar este un organism consultativ al
Ministerului Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice a cărui misiune este dezvoltarea
culturii etice şi integrităţii în universităţile din România.
Acesta are în componenţă 11 membri, astfel: 3 reprezentanţi numiţi de către
Consiliul Naţional al Rectorilor; 3 reprezentanţi ai Ministerului Educaţiei Naţionale
şi Cercetării Ştiinţifice numiţi de ministru, 1 reprezentant numit de Agenţia Română
de Asigurare a Calităţii în învăţământul Superior, 1 reprezentant numit de către
Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice, 1 reprezentant numit de către Consiliul
Naţional pentru Finanţarea învăţământului superior, 1 reprezentant numit de către
Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor şi Diplomelor Universitare, 1 reprezentant
al federaţiilor naţionale ale studenţilor.
Rolul Consiliului de etică şi management universitar este de a determina şi
sprijini universităţile să realizeze şi să pună în practică, în mod organizat, trans-
parent şi eficient, politicile de etică şi de integritate universitară, în conformitate cu
prevederile legislaţiei universitare şi ale cadrului legislativ privind instituţiile
publice din învăţământul superior din România.
Atribuţiile Consiliului de Etică şi Management Universitar sunt următoarele:
,,a) sprijină realizarea politicilor de etică şi integritate în universităţi şi
monitorizează punerea lor în aplicare conform Legii educaţiei naţionale;
b) auditează comisiile de etică din universităţi;
c) prezintă un raport anual public, privind etica universitară;
d) monitorizarea şi raportul anual sunt puse la dispoziţia Agenţiei
Române de Asigurare a Calităţii în învăţământul Superior - ARACIS, în
vederea evaluării instituţionale a universităţilor şi se constituie ca un criteriu
privind clasificarea şi finanţarea universităţilor;
e) soluţionează sesizările privind încălcarea de către orice instituţie de
învăţământ superior de stat sau particulară a legislaţiei, a cartei proprii, a
contractului instituţional, a transparenţei decizionale şi a libertăţii academice;
f) analizează şi dispune, la solicitarea MENCŞ (s.n. în prezent este vorba
despre Ministerul Educaţiei Naţionale), revocarea din funcţie a rectorului sau
eliminarea temporară ori definitivă a accesului la finanţările din surse publice
pentru universităţi;
g) realizează Codul de referinţă al eticii şi deontologiei universitare;
12 Ordinul ministrului educaţiei şi cercetării ştiinţifice nr. 6085/ 2016, publicat în M.Of. nr. 1036 din 22.12.2016 .
7
h) realizează procedurile pentru punerea în aplicare a Codului de
referinţă al eticii şi deontologiei universitare;
i) colaborează, în cadrul activităţii de asigurare a calităţii în învăţământul
superior, cu MENCŞ (...);
j) iniţiază şi dezvoltă activitatea de cercetare şi publicare pe probleme de etică
şi integritate universitară;
k) întocmeşte, la cererea MENCŞ, rapoarte externe de evaluare a respectării
standardelor de etică profesională în ceea ce priveşte activitatea doctorală;
1) întocmeşte, la cererea MENCŞ, rapoarte în cazul constatării nerespectării
prevederilor legale în procedura de ocupare a posturilor didactice şi de cercetare.
8
acceptarea de către CNATDCU a dosarului pentru susţinerea atestatului de
abilitare, standarde care se adoptă prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării,
tineretului şi sportului;
- propune recunoaşterea /echivalarea, după caz, a titlurilor diplomelor,
certificatelor universitare şi de cercetare, obţinute în străinătate, conform
reglementărilor în vigoare.15
15
Informatiile sunt publice si disponibile online la adresa : http://www.cnadcu.ro/om-4097-din 20-06-2017-
privind-atribuire-titlulului-de-doctor/, accesat la data de 12.03.2018
16 Ordinul MECTS nr. 211/2017 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Consiliului
Naţional de Etică a Cercetării Ştiinţifice, Dezvoltării Tehnologice şi Inovării precum şi a componenţei nominale a
acestuia, publicat în M. Of. nr. 287 din 24.04.2017.
17 Legea nr. 206/2004 privind buna conduită în cercetarea ştiinţifică, dezvoltarea-tehnologică şi inovare (...).
9
10