Știți mersul poetului?

E mersul ăla relaxat, privind în jur la tot felul de lucruri pe care

le văzusei și înainte dar pe care azi parcă le vezi cu alți ochi.

Genul ăsta de mers, îl exersam și noi ieri după lăsarea serii prin Târgul Ieșilor, pe
aceeași stradă pe care cu mulți ani în urmă mitropolitul Dosoftei se indrepta spre
*clădirea în care a funcționat prima tiparnița din Moldova. Tot pe aici, avea să treacă
și Alexandru Ioan Cuza în drumul lui spre reședinta domnească (azi Muzeul Unirii).

Dacă nu cunoști Iașiul, iți spun că e vorba de Buldevardul Stefan cel Mare ce duce
spre Palatul Culturii, nu înainte să te invite să intorci capul stânga-dreapta spre Palatul
Roznovanu (Primăria Iași) ori Catedrala Mitropolitană.

Liniștea plimbării prin istorie avea să fie tulburată brusc în dreptul catedralei, când la
urechi imi ajunse, parca plesnindu-mă: „In iad ajungi!”.

Pe moment mi-a stat inima și primul gând ce mi-a venit a fost:

„La dracu, mi-a venit ceasul și am rămas cu bani necheltuiți pe card. Zgârcitule, nu
puteai să te duci să vezi Japonia cât ai avut timp! Asta e – m-am resemnat – măcar de
m-ar pune fochist acolo jos să am grijă de 2-3 cazane.”

Cum era spre seară si cum probabil știți că, cel ce scrie poartă ochelari, n-am observat
că după scena montată în fața catedralei erau doua babe – a se citi doamne în vârstă
– care vorbeau apăsat, cuvintele uneia plesnindu-o parcă pe cealaltă ca într-un
meci de wrestling.
Pe romănește, se certau ca la ușa cor… pardon, poarta catedralei.

Fericit am fost, când mi-am dat seama ca de fapt cuvintele nu veneau de la îngerul
meu păzitor, sătul să mă tot împingă în direcția bună, de nici nu vă puteți imagina.

Religia, bat-o vina! Ea era tema „discuției” apăsate dintre cele două doamne. Tocmai
religia, cea care se presupune ca ar avea menirea să-i uneasca pe oameni …, măcar pe
cei ce au un crez comun.

Aproximativ un minut, atât cât mi-a luat să parcurg zona, am auzit aceleași clasice
replici între un ortodox zelos si probabil un protestant:
– „În iad ajungi că te-ai lepadat de dreapta credință” (pesemne ca alesese o alta
religie)
– „Religia ortodoxă e cea mai veche”
– „N-ai să vezi frați de-ai noștri …”

Genul acesta de discuție, la care asiști chiar fără voia ta te face să te întrebi:
 Dacă oamenii sunt atât de răi, având o religie, cum ar fi, dacă nu ar avea-o?
BENJAMIN FRANKLIN

Răspunsul tău e „MAI RĂI”? Personal, cred că oamenii ar fi ceva MAI BUNI, nu
neapărat dacă nu ar avea o religie ci mai degrabă daca nu ar arăta-o cu atâta zel în
public.

Cred – nu cer să împărtășești aceeași idee – că religia ar trebui să fie doar un set de
principii în care te regăsești, chiar dacă unele vin de la budisti, altele de la ortodocși
sau din orice altă direcție.

Te-ai intrebat vreodată cum ar fi dacă nimeni nu ar știi opțiunea ta legată de religie?
La fel cum e PIN-ul de la card

Ne-am mai arunca în aer unii pe alții doar ca să demonstrăm că religia noastră e mai
„cool” decât a celui de lângă noi?

A nu accepta decizia celui care ales o altă religie decât tine, e ca și cum ai avea ceva
împotriva că mie îmi plac roșcatele și tu incerci să mă convingi că blondele-s mhh
mhh.

Îți pare și ție absurd? Sau doar mie?

Apropo, prin roșcate și blonde mă refeream la bere, nu la domnișoare. În glumă poți

spune orice, chiar și adevărul.

Desi e posibil să mă cunoști, cu siguranță nu știai că de câțiva ani am trecut de la

religia ortodoxă la o altă religie – în care m-am regăsit.
Foto: pexels.com
Ce ți-am spus în fraza de mai sus nu e adevărat – voiam doar să te testez. Am inserat
intentionat imaginea călugărului pentru a da răgaz creierului tău să mă judece.

Ai făcut lucrul ăsta? Ți-ai zis „Uite, la Vasile cum se duce-n iad, nu în Japonia”? și
brusc m-ai văzut altfel desi, Vasile pe care probabil îl cunoști, era același.

Nu mai insist, stiu că ai înțeles ideea.

VASILE SI IOANA LA JUDECATA DE APOI

As putea să pariez că deja te întrebi „cine e Ioana?”

Ioana s-a născut într-o familie de protestanți. Lucrează în IT, renunță la 10% din
salariul ei în fiecare lună în favoarea unor copii de la un centru de plasament.
Vasile e programator, ortodox, mai pune câte o piedică unei doamne, aruncă în aer
câte o școală, nu ajută pe nimeni cu nimic – pe scurt – multe bile negre.

Vine ziua în care, mai repede decât credeau ambii, dau nas in nas cu Sfântul Petru, la
ceea ce unii o numesc „Judecata de Apoi”.

Un nene bătrân, înalt, cu părul alb ca varul își ridică ochii din pământ și cu un glas
spune:
– Vasile, Vasile! clătinând din cap … -2 puncte pentru X, -3 pentru Y …
– Sf. Petre, notează! Vasile, puncte rămase 30.

Ioana! Oooo, văd aici doar lucruri bune dar din păcate ai trecut la altă religie decât cea
ortodoxă și asta îți aduce -90 de puncte …
– Sf. Petre, noteaza! Ioana puncte rămase 100 – 90 = 10;

Sf. Petru incepe să tușească insistent.

– Ce ai Petre? E absurd asa-i?
– Da Doamne, e absurd.
– De acord cu tine, Sfinte Petre. Trece 100 în dreptul Ioanei!

Ioana în rai, Vasile în iad.

Cred că religiile, chiar dacă sunt distincte, nu sunt decât uşi diferite ale aceleiași case.STEVE JOBS

IADUL NU EXISTĂ
Cel puțin nu așa cum e prezentat de unii, cu mulți drăcusori plini de fum care învărt
fără oprire la niște cazane mari și mai alimentează din când în când focul cu 2-3
lemne. S-o fi modernizat și el

Văd iadul, mai degrabă ca mustrare a conștiinței, adică gândul la acțiunile tale nu prea
la locul lor nu o să-ti dea pace.
E ca „durerea de dinți” pe o scara mult mai mare – nu te omoară dar te sâcâie
permanent – devenind mai greu de suportat decât câțiva stropi de smoală sau apă
clocotită.

Da știu. A fost prezentat așa doar ca să poată pricepe și nea Vasile din vremurile de
demult.

Totuși, dacă prin absurd, ar exista în forma cu cazane, cred că e undeva sub țara
noastră – altfel nu-mi explic cum e posibil să dispară fără urmă atâta lemn din
pădurile României. Singura explicație ar fi că lemnul e folosit să întrețină focul veșnic
de sub cazanele negre peste care timpul a lăsat un start gros de funingine.

De unde își are Raiul lumina? Îl luminează iadul cu flăcările lui.LUCIAN BLAGA

P.S. Dupa articolul ăsta cred că mi-am mărit șansele de a ajunge acolo jos.

Dacă ești de acord cu ideile articolului poți să apeși butonul de like. O să țin cont în
cazul în care ești repartizat în cazanul la care eu o să fiu fochist**.

* unii instorici au infirmat faptul că în actuala casă Dosoftei ar fi funcționat prima

tiparniță din Moldova
** fochist = un Vasile rău care ajuns in iad, a fost promovat și are grijă ca focul de sub
cazan să nu scadă în intensitate.