Îngrijirea pacientei cu cancer

ovarian
 Cuprins

Capitolul 1. Anatomia si fiziologia aparatului genital feminin

Capitolul 2. Date generale despre afectiune

2.1. Definitie

2.2. Incidenţa, epidemiologia, etiologia

2.3. Anatomia patologică

2.4. Explorări clinice

2.5. Explorări paraclinice

2.6. Clasificarea stadială a cancerului de ovar

2.7. Diagnosticul pozitiv

2.8. Diagnosticul diferenţial

2.9. Evoluţie

2.10. Tratament

Capitolul 3.Îngrijiri acordate bolnavei cu cancer ovarian

3.1 Îngrijiri în urgenţă ;

3.2 Îngrijiri pre-şi postoperatorii

Capitolul 4. Prezentarea cazurilor clinice

Concluzii

Bibliografie
 Capitolul 1. Anatomia si fiziologia aparatului genital feminin

Reproducerea este o caracteristică fundamentală a oricărei fiinţe şi se realizează

prin participarea a două organisme de sex diferit. Ea este rezultatul fecundării
gametului feminin (ovul) de către gametul masculin (spermatozoid). Oul rezultat
se grefează în cavitatea uterină, unde continuă să crească şi să se dezvolte până ce
fătul devenit viabil este expulzat din uter prin actul naşterii.

Diferenţierea sexuală este prezenţa încă din momentul fecundării oului, dar
diferenţierea intersexuala somatopsihica are loc lent în timpul copilăriei şi se
realizează după pubertate că urmare a activităţilor gonadelor. În copilărie,
hormonii sexuali secretati în cantităţi reduse contribuie, împreună cu ceilalţi
hormoni, la creşterea şi dezvoltarea armonioasă a organismului, iar după
pubertate, aceşti hormoni secretati în cantităţi crescute la femei cu anumite
caracteristici ciclice, întreţin funcţia sexuală.

Organizarea morfo-funcţională a sistemului reproducător la ambele sexe este

extrem de complexă, gonadele având atât funcţia de a produce gameţi (ovule şi
spermatozoizi) cât şi pe cea de a secretă hormoni sexuali, care prin diferitele lor
activităţi asupra organelor genitale şi asupra întregului organism, asigura condiţii
optime pentru reproducere.

Aparatul genital feminin este format dintr-o parte externă - vulvă - şi un grup de
organe interne localizate în pelvis: vaginul, uterul, trompele Faloppe (salpinge) şi
ovarele.

Glandele mamare constituie anexe ale aparatului genital.

Evoluţia şi starea morfologică a organelor genitale sunt în strînsă interdependenţă
cu starea hormonala, diferită în fiecare din perioadele de dezvoltare.

VULVĂ – reprezintă deschiderea în afară organelor genitale .

Este constituită din:

- muntele lui Venus

- labiile mari

- labiile mici

- clitorisul

- himenul

- glandele Bertholin

- glandele Skene

- bulbii vestibulari

- glandele anexe regionale

- perineul

La nivelul vulvei se află şi orificiul extern al uretrei (meatul urinar) cu glandele

Skene.

Muntele lui Venus :Regiunea anatomică dinaintea simfizei puluiene, acoperită, de

la pubertate cu par. Este bogat în ţesut grăsos, fibroconjuctiv, oferindu-i un relief
uşor proeminent şi o consistentă moale de „periniţa”.

Labiile mari : sunt pliuri cutaneo-mucoase constituite din fibre musculare şi ţesut
grăsos şi conjunctiv. Ele sunt acoperite pe faţă externă de piele, iar pe partea
internă de o mucoasa prevăzută cu un epiteliu pavimentos. Prezintă foliculi
polisebaceici pe faţă externă şi glande sudoripare a căror funcţie debutează la
pubertate.

Anatomic se unesc şi formează comisură anterioară, extremităţile posterioare se

unesc, la fel între ele şi formează comisură posterioară (furculiţa). Conţin un bogat
plex venos care în cazuri de traumatisme produce hemoragie profuza şi
hematoame extinse.

Labiile mici : Sunt formate din ţesut conjunctiv şi fibre musculare, printre care se
găsesc rare fibre de tip erectil. Sunt acoperite de o mucoasa prevăzută cu un
epiteliu pavimentos. Prezintă glande sebacee şi eventual glande sudoripare.

Clitorisul: Este constituit din doi corpi cavernoşi, separaţi printr-un sept
incomplet. Se termină cu o extremitate proeminentă denumită gland, prevăzută cu
un fren.

Himenul: Obliterează parţial orificiul vaginal şi este format din ţesut conjunctiv
bine vascularizat, fiind acoperit de un epiteliu pavimentos.

Glandele Bertholin : Sunt situate pe cele două lături ale extremităţii inferioare a
vaginului în grosimea labiilor mari. Sunt glande tubulare ramificate, alcătuite din
lobi formaţi la rândul lor din acini glandulari cu funcţie muco-secretorie.

Glandele Skene : Sunt aşezate parauretral şi se deschid pe părţile laterale ale

orificiului uretral.

Bulbii vestibulari: Sunt organe erectile incomplet dezvoltate.

Limfaticele vulvei : Sunt drenate de ganglionii limfatici inghinali superficiali şi

profunzi şi de ganglionii femurali superficiali şi profunzi

Perineul : Este o formaţiune musculo-aponevrotică, care închide în jos excavatia

osoasă a bazinului.
Organele genitale externe :

-vaginul

-uterul - corp

- istm

- col (cervixul)

-trompe - porţiunea interstitionala

- porţiunea istmică

- porţiune ampulara

-ovarele
 Capitolul 2. Date generale despre afectiune

2.1. Definitie

Cancerul de ovar este iniţial o boală locală. Într-un timp relativ scurt sau mai lung
(depinde de numeroşi factori) devine boală generală cu prognostic extrem de
grav. Se caracterizează prin prezenţa sau apariţia unor noi populaţii de celule,
diferite de cele originare ovariene. Aceste celule atipice au potenţial de
multiplicare aberantă, agresivitate şi invazivitate maxime atât faţă de ţesuturile
gonadale pe care le distrug, faţă de organele vecine, cât şi faţă de organele de la
distanţă (metastaze)

2.2. Incidenţa, epidemiologia, etiologia

Prognosticul actual în cancerul de ovar este sumbru. Deoarece nu există tehnici

sigure de depistare în stadiile precoce este important să fie urmărite în special grupele de
femei cu mare risc.
Trei grupe de femei sunt foarte expuse:
 Femei care provin din familii unde există o predispoziţie genetică (factor
genetic/familii cu risc).
 Femei nulipare sau sterile (ovulaţie sistematică; cele care au beneficiat de stimulare
artificială ovariană în protocoale de FIV).
 Femei cu un nivel de viaţă bun (probabil în relaţie cu anumiţi factori alimentari).
 Cancerul de ovar reprezintă al treilea cancer ca incidenţă al organelor
genitale (col, corp, ovar). Incidenţa a fost estimată în ultimele decenii la 10 cancere de
ovar / 100.000 femei pe an. Supravieţuirea la 5 ani a rămas se pare neschimbată în
ultimele decenii (15-25%) faţă de cancerul de col şi cancerul de corp a căror mortalitate
în ţările dezvoltate s-a redus semnificativ prin prisma progreselor realizate în diagnosticul
precoce, tratamentul complex oncostatic (radiologie, chirurgical, chimioterapie,
imunologic / 90% în stadiul I; 80% în stadiul II). Există comunicări care atestă
supravieţuiri globale la 5 ani de până la 35-40% datorită diagnosticului precoce,
tratamentului complex medico-chirurgical.

Dacă anumiţi factori de risc sunt cunoscuţi de mai multă vreme (ereditari),
alţii sunt de dată recentă (ginecologici, respectiv efectul dăunător al
hiperstimulărilor ovulaţiei).
Există autori care consideră corio-carcinomul drept cancerul fecundaţiei
şi cancerul de ovar (tumorile epiteliale) drept cancer al ovulaţiei.

Sunt contabilizate până în prezent 3 grupe mari de factori de risc:

1. Ereditari

2. Ginecologici. FATHALLA a fost primul care a emis ipoteza că

multiplicarea şi repetiţia ovulaţiilor creşte riscul cancerului de ovar şi că acest
cancer la anumite grupe de femei poate fi considerat un cancer al ovulaţiei. În
sprijinul acestei ipoteze au fost aduşi în discuţie mai mulţi parametri:

- Paritatea;

- Contracepţia orală;

- Vârsta de instalare a menopauzei;

- Prezenţa unui "sindrom de ovar palpabil în postmenopauză";

- Sterilitatea;
 - Femeile cu antecedente de chiste de ovar tratate prin diverse procedee
conservatoare;

- Endometrioza;

- Cancerul de sân şi adeno-carcinomul de endometru.

3. Factorii de mediu şi alţi factori (factorii alimentari; tulburări dispeptice; fenomene

paraendocrine).

2.3. Anatomia patologică

Criteriile privind caracterul malign al tumorilor ovariene

*Macroscopice:

- flateralitatea în peste 50% din cazuri cancerele ovariene interesează ambele

ovare;

- prezenţa vegetaţiilor intrachistice şi în mod deosebit extrachistice.

*Microscopice:

După De Brux-Moricard sunt considerate drept criterii histopatologice de

malignitate.

- numărul mare al mitozelor celulare;

- anarhia celulară;

- vascularizaţia dezordonată;
2.4. Explorări clinice

Tabloul clinic în cancerul precoce de ovar este needificator. În stadiile

avansate acesta poate atrage atenţia prin anumite simptome şi semne. Se consideră
totuşi că inclusiv în formele avansate semnele majore şi simptomele lipsesc în circa
75% din cazuri. Bolnava poate solicita consultul de specialitate pentru diverse
acuze: dureri pelviene sau pelvi-abdominale, neregularităţi menstruale,
metroragii în ginopauză, tulburări urinare, tulburări de tranzit sindrom dispeptic
asociat.

Alteori este prezentă ascita. Prin examenul genital este descoperită tumora
dură sau chistică, neregulată, ce ocupă una sau ambele zone anexiale. În stadiile
avansate aproape întreg pelvisul este ocupat de un "bloc tumoral dur", lipsit de
mobilitate care înglobează uterul, anexele şi organele de vecinătate. Simptomele în
cancerul de ovar pot apare la o femeie care până atunci era în perfectă stare de
sănătate. Cele mai importante rămân: creşterea de volum a abdomenului;
scăderea în greutate / slăbirea, emacierea; jenă sau dureri discrete pelviene;
meteorism; uşor edem unilateral al membrelor inferioare; ascita în circa 70% din
cazuri cancerul de ovar este bilateral. Ascita este prezentă doar în 12,5% din cazuri.

2.5. Explorări paraclinice

*Ecografia convenţională trans-abdominală permite un diagnostic de

orientare precoce, câteodată neaşteptat, constituind o explorare paraclinică
fundamentală în această patologie.
*Ecografia endovaginală cu sonde de înaltă rezoluţie (7,5 MHz) permite chiar
un diagnostic mai precoce şi mai precis.

*Ecografia tridimensională (3D) este metoda cea mai performantă. Ea

permite maximum de detalii, măsoară talia dar în special volumul tumorii,
localizează topografic tumoarea în raport cu celelalte structuri din vecinătate,
rezoluţia este aproape perfectă.

*Dopplerul color şi Power doppler permit şi ele un diagnostic cât mai precoce
şi mai precis în asociere cu ecografia tradiţională.

*Puncţia eco-ghidată.

PUNCŢIA ECOGHIDATĂ

Este explorarea legată strâns de ecografia morfologică. Ea se poate practica

sub ghidajul ecosondei tradiţionale trans-abdominale sau al celei endovaginale.
Analiza celularităţii, a unor markeri biochimici şi tumorali, a anumitor receptori
hormonali din prelevatele obţinute, poate orienta diagnosticul spre o tumoare
benignă sau malignă de ovar. Această puncţie are valoare cu atât mai mare când se
asociază dopplerul pulsat, color, power doppler, eco-3D. Puncţia ecoghidată nu
trebuie confundată cu "puncţia clinică", eminamente "oarbă", chiar în
mâinile unui specialist experimentat. Puncţia formaţiunii tumorale nu trebuie
confundată cu examenul histopatologic veritabil al formaţiunii tumorale.

Examenul suveran în diagnosticul paraclinic precis al tumorilor de ovar şi mai ales

în cancerul de ovar rămâne examenul microscopic al prelevatelor tisulare pe
cupe senate multiple (cel puţin 10) din formaţiune!

PUNCŢIA DOUGLASULUI (CULDOCENTEZA)

Se puncţionează pe "valvă"sau sub ghidul degetelor introduse în vagin, fundul de

sac posterior. Se introduc cu seringa 20-30 ml de ser fiziologic în Douglas. Apoi se
aspiră cu aceeaşi seringă. Lichidul extras cu eventuale celule exfoliate de pe ovar
se examinează la microscop de către citopatolog.

SCANNERUL ŞI RMN

Scannerul:

accesibil în raport cu RMN;

poate fi practicată chiar în urgenţe;

- vizualizează mai bine calcificările şi densităţile grăsoase, invizibile câteodată la

radiografia abdominală pe gol;

- bun când se urmăreşte vascularizaţia prin injectarea unei substanţe iodate

de
contrast bine tolerată.

RMN:

- nu vizualizează calcificările, dar sensibilitatea tisulară a tehnicii permite o

perfectă delimitare anatomică, eventual întărită prin produse de contrast RMN
care apar bine tolerate;

- malignitatea poate fi bănuită în faţa unei imagini heterogene (întâlnită în 83% din
cazuri, după SCOUTT);

- în egală măsură este interesantă în bilanţul si urmărirea endometriozei datorită

marii sensibilităţi în depistarea focarelor hemoragice;

- are avantaje în depistarea metastazelor osoase înainte chiar de fixarea scintigrafică.

Se practică şi: radiografia abdominală pe gol, irigografia, urografia, radiografia

pulmonară.
PELVISCOPIA

Metoda endoscopică are valoare în tumorile de ovar mai ales atunci când este
vorba de femei tinere.

Chistoscopia evidenţiază conţinutul, prezenţa eventualelor vegetaţii intrachistice şi

extrachistice, extensivitatea extraovariană perihepatică şi diafragmatică.
Pelviscopia permite lavajul cavităţii pelvi-abdominale, aspiratul fiind studiat
citologic. Ea mai poate fi folosită în situaţia "second-look" (la 6 luni post-operator)
pentru a se cerceta eventuala diseminare extraovariană, efectele benefice ale
chimioterapiei. Pelviscopia este avantajoasă pentru depistarea precoce a cancerelor
de ovar fiind contraindicată în stadiile avansate. Ea are valoare deosebită în cazul
tumorilor benigne, în tumorile "borderline", la femeile tinere sau la grupele de
femei cu mare risc. în acelaşi timp, dacă nu sunt contraindicaţii, permite
rezolvarea
chirurgicală prin pelviscopia operatorie şi examenul histopatologic extemporaneu.

HISTEROSCOPIA

Poate culege informaţii asupra cavităţii uterine mai ales în contextul sângerărilor
anormale din perioada adultă sau în postmenopauză. Poate fi vorba de hiperplazii
de endometru determinate de o tumoare de ovar estrogeno-secretantă, de un
adenocarcinom cu metastaze în ovar, de un fibromiom endocavitar asociat unei
tumori ovariene. Biopsia per-histeroscopică şi examenul histopatologic al
fragmentelor prelevate tranşează diagnosticul.

2.6. Clasificarea stadială a cancerului de ovar

Cancerul ovarian se stadializează prin laparotomie exploratorie care permite

evaluarea la distanţă a bolii neoplazice maligne cu punct de plecare ovarian. în
situaţia în care laparotomia nu evidenţiază boala macroscopică, aceasta permite
confirmarea sau infirmarea bolii microscopice. Atunci când este prezentă boala
macroscopică, laparotomia este continuată cu intervenţia citoreductivă cu
ameliorarea implicită a rezultatelor terapeutice.

Reguli:

Trebuie să existe confirmarea histologică şi împărţirea pe tip histologic. În acord

cu FIGO se recomandă o versiune simplificată a clasificării histologice WHO a
tumorilor epiteliale comune. Trebuie menţionat gradul de diferenţiere.

Pentru T sunt necesare: examen Mc, imagistică, laparoscopie şi/sau explorare

chirurgicală.

Pentru N sunt necesare: examen fizic, imagistică, laparoscopie şi/sau explorare

chirurgicală.

Pentru M sunt necesare: examen fizic, imagistică, laparoscopie şi/sau explorare

chirurgicală.

Ganglionii limfatici regionali cuprind următoarele grupe:

- hipogastrici (obturatori);

iliaci comuni;

iliaci externi;

latero-sacraţi;

paraaortici;

inghinali.

T - tumora primară

TNM/FIGO
Tx - Tumora primară nu a putut fi stabilită

T0 - Nu se evidenţiază tumora primară;

T1/I - Tumora limitată la ovare;

-T1a/I A Tumora limitată la un ovar; capsula intactă, nu există tumoră pe

suprafaţa ovariană; nu există celule maligne în ascită sau lavajul peritoneal.

-T1b/I B Tumora limitată la ambele ovare; capsula intactă; nu există tumoră la

suprafaţa ovarului; nu există celule maligne în ascită sau lavajul peritoneal.

-T1c/I C Tumora limitată la unui sau ambele ovare cu oricare din următoarele:
capsula distrusă, tumoră pe suprafaţa ovariană, celule maligne în lichidul de ascită sau
lavajul peritoneal.

T2/II Tumora interesează unul sau ambele ovare cu extensie pelvină.

-T2a/II A Extensia şi/sau implantarea la nivelul uterului şi/sau trompei

(trompelor); nu există celule maligne în ascită sau lavaj peritoneal.

- T2b/II B Extensia la alte ţesuturi pelvine; nu există celule maligne în ascită sau lavaj
peritoneal.

- T2c/II C Extensie pelvină (2a sau 2b) cu celule maligne în lichidul de ascită sau lavaj
peritoneal.

T3 şi/sau NI/III Tumora invadează unul sau ambele ovare cu metastaze

peritoneale confirmate microscopic în afara pelvisului şi/sau metastaze în
ganglionii regionali.

-T3a/III A Metastaze peritoneale microscopice în afara pelvisului.

-T3b/III B Metastaze peritoneale macroscopice în afara pelvisului cu dimensiunea

maximă de 2 cm.
-T3c şi/sau NI/III C Metastaze peritoneale macroscopice în afara pelvisului cu
dimensiunea mai mare de 2 cm şi/sau metastaze în ganglionii limfatici regionali.

M1/IV Metastaze la distanţă (excluse metastazele peritoneale).

Notă:

- metastazele în capsula hepatică sunt încadrate ca T3 - stadiul III;

- metastazele în parenchimul hepatic sunt M1 - stadiul IV;

- efuziunile pleurale cu citologie pozitivă sunt M1 - stadiul IV.

N - ganglionii limfatici regionali:

Nx - nu s-a putut stabili invazia ganglionară.

N0 - nu există invazie ganglionară.

N1 - metastaze în ganglionii limfatici regionali.

M - metastaze la distantă:

Mx - nu s-au putut stabili.

M0 - nu există metastaze.

M1 - metastaze la distanţă prezente.

Clasificarea patologică pTNM

Categoriile de pT, pN şi pM corespund categoriilor de T, N şi M.

pNO - examinarea histologică a piesei de limfadenectomie pelvină va include 10

sau mai mulţi ganglioni limfatici.

G - grading histopatologic:

Gx - nu s-a putut stabili.

GB - tumorile borderline (de graniţă).

G1 - bine diferenţiate.

G2 - moderat diferenţiate.

G3-4 - slab diferenţiate sau nediferenţiate.

Tabelul nr. 1.

Gruparea pe stadii:

IA T1aN0M0

T1bN0M0
Stadiul I IB

T1cN0M0
IC

IIA T2aN0M0

T2bN0M0
Stadiul II IIB

T2eN0M0
IIC

IIIA T3aN0M0

Stadiul III
T3bN0M0
IIIB
 T3cN0M0 orice TN1M0
IIIC

Stadiul IV orice T, orice NM1

Tabelul nr. 2

Sumar

TNM ovar FIGO

T1 limită la ovar I

T1a un ovar, capsulă intactă IA

T1b ambele ovare, capsulă intactă IB

capsulă distrusă, tumoră pe suprafaţa ovarului,

T1c celule maligne în lichidul de ascită sau lavaj IC

peritoneal

T2 extensie pelvină II

T2a uter, trompe IIA

T2b alte ţesuturi pelvine IIB

 celule maligne în lichidul de ascită sau lavaj
T2c IIC
peritoneal

T3 şi/sau metastaze peritoneale în afara pelvisului

III
N1 şi/sau în ganglionii limfatici regionali

T3a metastaze peritoneale microscopice IIIA

metastaze peritoneale microscopice

T3b IIIB
dar până la 2 cm dimensiunea maximă

T3c
metastaze peritoneale peste 2 cm şi/sau
şi/sau IIIC
în ganglionii limfatici regionali
N1

Ml metastaze la distanţă (se exclud cele peritoneale). IV

Pentru a evalua o tumoră anexială sau o tumoră pelvină (care poate fi un cancer ovarian),
clasic, se utilizează incizia mediană pubo-xifoidiană. După pătrunderea în cavitatea
peritoneală se indică un examen citologic, fie din lichidul liber existent în cavitatea
abdominală, în special din fundul de sac Douglas, fie din lichidul obţinut după lavajul
peritoneal cu 50-100 ml ser fiziologic de la nivelul fluidului de sac Douglas, firidelor parieto-
colice şi de sub fiecare hemidiafragm. Aceste citologii au un rol important, în situaţia în care
tumora malignă pare a fi limitată, din punct de vedere macroscopic, la ovar. Dacă există
lichid de ascită în cavitatea peritoneală, trebuie apreciat volumul acestuia şi recoltat pentru
examenul citologic. Dacă nu există nici o dovadă privind eventuala diseminare extraovariană
a bolii neoplazice, rezecţia tumorii ovariene trebuie făcută cu deosebită atenţie pentru a nu se
rupe capsula ovariană.
Examenul histopatologic la gheaţă a tumorii ovariene oferă informaţii în vederea
conduitei terapeutice ulterioare. Dacă se confirmă malignitatea tumorii ovariene şi
boala este aparent limitată la ovar, se explorează sistematic toate suprafeţele
peritoneale şi viscerale. De asemenea, se prelevă biopsii peritoneale randomizate
de la nivelul fondului de sac Douglas, firidelor parieto-colice şi diafragmului.
Orice aderenţă intraabdominală prelevată trebuie verificată histopatologic, iar
epiploonul trebuie decolat (decolatare colo-epiploică şi nu omentectomie) şi
verificat histopatologic. Ulterior, se explorează spaţiul retroperitoneal, pentru a
evalua ganglionii pelvini şi paraaortici. Orice ganglion limfatic mărit trebuie
biopsiat şi verificat histopatologic la gheaţă.

2.7. Diagnosticul pozitiv

În stadii precoce diagnosticul pozitiv este dificil. Cu atât mai mult vor fi luate în
consideraţie în primul rând chisturile de ovar, suspecte şi cele benigne ţinând cont
de faptul că tumorile epiteliale canceroase ale ovarului (adenocarcinoamele)
reprezintă aproape 80% din cancerele de ovar.

2.8. Diagnosticul diferenţial

La femeia adultă intră în discuţie: sarcina intrauterină, mola hidatiformă,

sarcina ectopică, chiste de ovar funcţionale, fibroame uterine, chiste asociate
sarcinii, sesile sau pediculate, endometrioza, malformaţii uterine (uter dublu,
uter pseudodideif), rinichi ectopic, tumori intraperitoneale (colon, cec, rect, sigma,
mezenter), tumori retroperitoneale (chistice, solide), tumori osoase pelviene,
patologie infecţioasă tubară (BIP, piosalpinx, hidrosalpinx, hematosalpmx),
apendicită, abcese, flegmoane de ligament larg sau de fosă pelvină, chist hidatic
intraperitoneal.

La femeia în postmenopauză, exceptând sarcina, cât şi o serie de alte afecţiuni

particulare perioadei adulte (endometrioza, BIR...) rămân valabile toate celelalte
afecţiuni. Intră ta discuţie cancerul tubar (chiar dacă este foarte rar), cancerul
recto-colic, eventuale metastaze în ovar de la un cancer de endometru, cancer de
sân, cancer de stomac (tumora KRUKENBERG), toate celelalte tipuri de tumori
ovariene benigne, "border-line" şi maligne. Dar nu trebuie uitat faptul că între
55-59 de ani cancerul de ovar atinge un vârf maxim şi că în 80% din cazuri este
vorba de adenocarcinoame. Se vor exclude desigur "globul vezical", fecaloamele,
sindromul ocluziv (atenţie - în 50% din cazuri cancerul de ovar avansat/
carcinomatoza peritoneală produce ea însăşi ocluzie intestinală), bolile hepatice
(ciroza, hepatoame) care se însoţesc de ascită. Diagnosticul diferenţial face apel la
datele furnizate de anamneză (grupele de risc), examenul clinic genital şi
general, explorările paraclinice ţintite pe particularităţile fiecărui caz.

2.9. Evoluţie

Din datele expuse până acum reies câteva observaţii importante. Cancerul de
ovar este un cancer grav cu evoluţie rapidă chiar sub tratament complex
(supravieţuire 15-35%). Gravitatea şi evoluţia sunt dependente de mai
mulţi factori: tipul histologic, gradingul de malignitate, extensivitatea
extraovariană, stadiul clinic al bolii.
Formele rapide au evoluţia cea mai severă prognosticul fiind sumbru
(adenocarcinoamele seroase în special şi carcinomul nediferenţiat). Formele
lente (border-line tumors sau L.M.P. - low malignant potenţial) au prognostic
bun. Depistarea precoce ar fi soluţia optimă pentru evitarea cancerului de ovar,
dar cu actualele posibilităţi tehnice şi economice ea va rămâne încă multă vreme un
deziderat. Adenocarcinoamele mucinoase chiar dacă sunt mai rare decât cele
seroase şi au un prognostic mai bun, constituie apanaj al femeilor în
postmenopauză spre deosebire de cele seroase, mai frecvente la femeia
adultă şi în premenopauză. Tumorile epiteliale comune maligne sunt prezente
în special în perioadele adultă şi perimenopauză comparativ cu tumorile
germinate prezente la femeia foarte tânără.

2.10. Tratament

PROFILACTIC

După anumiţi autori profilaxia cancerului de ovar este iluzorie. După alţii, accesul la
informaţie, educaţia sanitară, consultul genital periodic în tandem cu ecografia,
contracepţia hormonală reală ar reprezenta factori siguri de profilaxie şi totodată
o posibilitate reală de selecţionare şi supraveghere sistematică a grupelor de mare
risc.

La aceste grupe, examenul clinic anual, ecografia de înaltă rezoluţie asociată cu

doppler color şi power doppler, puncţia ecoghidată, dozarea markerilor
tumorali (CA-125; CA 19-9; oncogena BRCA-1 de pe cromozomul 17q),
pelviscopia (chistoscopia per-pelviscopică) ar permite o depistare precoce, o
reducere a morbidităţii şi a mortalităţii prin cancer de ovar. Mai mult, la cazurile
înalt predispuse, în absenţa altor posibilităţi de preîntâmpinare a unui cancer de
ovar s-ar putea sugera, în scop profilactic după 35 de ani histerectomia totală cu
anexectomie bilaterală, pe cale clasică (celiotomie) sau modernă (pelviscopie). Nu
este poate soluţia cea mai bună dar în absenta altor mijloace sigure, eficiente ar
permite reducerea mortalităţii prin cancer de ovar cu cel puţin 20%. Ulterior,
tratamentul tulburărilor de menopauză chirurgicală ar putea fi susţinut prin
actualele preparate existente în practică (tablete, ovule, fiolaje, patch-uri, spray-uri,
implante, unguente) în combaterea tulburărilor neurovegetative, a tulburărilor
trombotice şi aterosclerotice, a osteoporozei infarctului, uscăciunii vaginale etc.

CURATIV

Intră în discuţie: chirurgia (C), chimioterapia (C.T.), radioterapia (R.T.), imunoterapia

(I.T.), hormonoterapia (H.T.), alte tipuri de tratamente complementare sau adjuvante.
Aceste tratamente se stabilesc în colaborare (chirurg, oncolog, radioterapeut,
anestezist-reanimator) în funcţie de stadialitatea clinică, gradingul de malignitate,
extensivitatea extraovariană, tipul histologic.

CHIRURGIA

Tratamentul chirurgical rămâne mijlocul tehnic fundamental în tratamentul cancerului

de ovar. Este efectuat fie în "prima intenţie" (filiera: diagnostic clinic de mare
probabilitate, intervenţie chirurgicală cu examen histopatologic extemporaneu,
continuarea intervenţiei, tratamente adjuvante post-operatorii/chimioterapie,
radioterapie, imunoterapie, hormonoterapie, "second-look" la 6 luni), fie în a "doua
intenţie". Desigur că tratamentul chirurgical ca în orice cancer depinde de
stadialitatea preterapeutică TNM/FIGO.

CHIMIOTERAPIA (CI)

Chimioterapia este metoda care face apel la o asociere de droguri individual

active asupra cancerului de ovar. Dintre diferitele combinaţii acelea care conţin o
sare de platină au dat, se pare, cele mai bune rezultate (după nivelul de
răspuns şi cel de supravieţuire). În stadiile avansate, citotoxicele cele mai agresive
dau însă rezultate decepţionante (media de supravieţuire este de 30-32 luni).

A. Chimioterapia sistemică

a) Monoterapia citotoxică

Agenţii alkilanţi: Melphalan (Alkeran), Levophalan; Ciclofosfamida (Endoxan);

Clorambucil (Chlorarnino-phene; Stereocyt); Ifosfamida (Holoxan); Thiotepa.

Antimetaboliţi: 5 fluorouracil (Fluorouracile; Methotrexat (Methotrexate; Ledertrexate)

asociat cu Leucovorinîn leucopenie.

Antibiotice. Sunt reprezentate în special de anthracycline: Doxorubicin, 4 epi-

doxorubicin, THP-adriamicin (Adriblastine), actinomicina D, Bleomicina.

Derivaţi din plante (alcaloizi), Alcaloizi din pervenche (s'aschin;

brebenoc/vinca herbaceea) - preparatele Vinblastin şi Vincristin care dau niveluri
de răspuns de circa 10%.
Taxolul (extras din coajă de "If de California - lemn de tisă - Taxus baccata; Taxus
brevifolia).

Compuşi organo-metalici: Cisplatinum, Carboplatine.

Alţi agenţi citotoxici( Hexastat - hexametil-melamina).

b) Polichimioterapia (cis-piatin + ciclofosfamidă + adriamycina; recent cisplatin +

carboplatin, cis-platin + taxol).

B. Chimioterapia intraperitoneală

Calea intraperitoneală permite obţinerea unor concentraţii mult mai importante decât
cele obţinute pe cale sistemică. Numeroase studii din ultimul deceniu au permis să se
definească atât limitele, cât şi beneficiile potenţiale ale acestei căi.

Limite. Penetrarea agenţilor citotoxici în ţesutul tumoral este redusă la câteva straturi
celulare sau la maxim 1-3 mm. Din pricina septărilor, a aderenţelor penetraţia
soluţiilor în cavitatea peritoneală nu este uniformă/omogenă. Se disting două categorii
de agenţi în funcţie de raportul concentraţie peritoneală/efecte sistemice:

- Agenţi cu un raport mai mare de 100;

- Agenţi care au un raport moderat (10-20).

RADIOTERAPIA (R.T.)

Radioterapia externă. Rolul radioterapiei externe ca tratament de a doua

intenţie în cancerul de ovar este destul de limitat cu toate că tumorile epiteliale
sunt în general radiosensibile. Acest tratament nu este lipsit de riscuri (radio-ileite,
radio-colite) la femei care au suportat cei mai adesea două laparotomii. Iradierea
externă este bine să fie aplicată în stadiile precoce (I şi II) ca tratament
complementar, să cuprindă pelvisul şi tot abdomenul până la diafragm Ea trebuie să
ţină cont de agresiunea asupra anselor intestinale.

Injectarea intraperitoneală de radioizotopi. Fosforul radioactiv se administrează

intraperitoneal în a doua intenţie în soluţie de ser fiziologic 500 ml timp de 2 ore. Are
perioada de înjumătăţire la 14,2 zile, eliberează numai radiaţii beta cu putere de
penetraţie de 5 mm. Pacienta se va mobiliza din 10 în 10 minute pentru a facilita difuzarea
uniformă a soluţiei. Este utilizat predominant în stadiul IB, IC fiind contraindicat în celelalte
stadii (boală reziduală mai mare de 2 cm, metastaze).

ALTE TRATAMENTE COMPLEMENTARE

A. Chimioterapia CI. asociată cu homo-grefe medulare (H.M.).

B. Folosirea unor noi molecule. Actualmente există studii randomizate privind

folosirea de TAXOL, TAXOTERE, cât şi G-CSF ("Granulocite – Colonystimulating factor"
permite reducerea leucopeniilor dar nu şi a trombopeniilor) sau cu autogrefe de
măduvă.

C. Imunoterapia nespecifică (vaccin BCG, Corynaebacterium parvum; Polidin), cât şi

aportul crescut de gamma globuline au fost utilizate pentru creşterea puterii de
apărare a organismului. Efectele sunt discutabile.

D. Hormonoterapia.
 Capitolul 3.Îngrijiri acordate bolnavei cu cancer ovarian

3.1 Îngrijiri în urgenţă ;

Dat fiind timpul foarte scurt avut la dispoziţie , pregătirea pacientei cu cancer
ovarian în urgenţă se face în acelaşi timp cu pregătirea sălii şi a chirurgilor .

Pregătirea constă în :

o spălarea cu apă şi săpun numai a zonelor cu risc ;

o raderea cu atenţie pentru a nu provoca excoriatii ;

o badijonarea zonei cu un antiseptic colorat ;

o eventualele plăgi se vor pansă şi se vor proteja foarte atent ;

golirea conţinutului gastric dacă este cazul

3.2 Îngrijiri pre-şi postoperatorii

Intervenţia chirurgicală reprezintă un eveniment important în viaţă pacientului , în
general , şi femeii , în special , care va fi resimţită că un şoc sau că o agresiune
percepută în mod conştient sau inconştient .

Pregătirea preoperatorie cuprinde :

1.Bilanţul preoperator :

Examinări curente că hemoleucogramă ; hematocrit; grup sanguin ;Rh ; ureea

sanguină şi glicemie ; V.S.H. ; T.S., T.C. ; timp Howell ; timp Quick ; examen de
urină ; electrocardiogramă şi un examen al secretiilor genitale .

În funcţie de vârstă şi de tarele biologice existente , medicul poate să solicite şi

alte explorări : fibrinogen în sânge , colesterol în sânge .

Alimentaţia în preziua operaţiei este uşor digerabilă , seară se mănâncă ,

eventual primeşte o cană cu ceai , pâine prăjită .Se face o clismă seară şi dimineaţă
.

2.Îngrijirile specifice :

Urmăresc : tratarea unei eventuale infecţii cu antibiotice prescrise de medic după

antibiogramă , începând cu mai multe zile înainte de intervenţie şi continuând
după aceea ; corectarea anemiei , deoarece în multe afecţiuni ginecologice
sângerarea este importantă şi repetată , ceea ce predispune la complicaţii
postoperatorii – şoc , tromboze .

3.Pregătirea locală :

Se face în funcţie de obiceiul secţiei , de regulă începând cu o zi înainte de

operaţie . Cu o seară înainte , se îndepărtează pilozitatea pubiană , se face baie
generală , se îmbracă bolnavă cu rufărie curată .

Regiunea pe care se face incizia se dezinfectează cu alcool şi se acoperă cu o

compresă sterilă . Dacă acest lucru nu a fost făcut , pregătirea se poate realiza şi în
preziua intervenţiei , prin spălarea şi uscarea regiunii urmată de dezinfecţia cu
alcool sau tinctura de iod .

Cu ocazia pregătirii regiunii se observă dacă în vecinătatea zonei nu există puncte

de foliculită , eczeme , deoarece sunt surse de infecţie postoperatorie.În dimineaţă
intervenţiei se măsoară temperatura şi tensiunea arterială .

Se îndepărtează lacul de pe unghii , este atenţionată pacienta să nu-şi dea cu ruj ,

explicându-i că astfel sunt mai bine urmărite funcţiile circulatorii şi respiratorii a
căror tulburare intraoperatorie se evidenţiază prin cianoză buzelor şi unghiilor .
Înainte de intrarea în sala , pacienta îşi goleşte vezica sau se poate monta o sondă
permanentă .

Îngrijirea postoperatorie :

Trebuie avute în vedere următoarele elemente de apreciere :

-faciesul bolnavei : trebuie urmărit atent , modificarea putând să ne

informeze asupra unor complicaţii imediate , paloarea exagerată este semnul unei
hemoragii interne sau a prăbuşirii circulaţiei , cianoză este semnul asfixiei , buzele
uscate pot evidenţia deshidratarea ;
 -temperatura : uşor scăzută imediat după intervenţie poate să crească la 38
grade în prima zi , pentru că apoi să scadă în limite normale ; menţinerea
temperaturii peste 37 grade sau apariţia febrei în zilele următoare este semn de
infecţie ;

-respiraţia : amplă şi rară imediat după operaţie , datorită anesteziei devine

uşor accelerată din cauza durerii postoperatorii şi a anxietăţii ; revine la normal
după 24 – 36 ore ; menţinerea unui ritm alert vădeşte o complicaţie pulmonară , iar
o respiraţie zgomotoasă arată o obstrucţie ;

-pulsul : trebuie urmărit , deoarece creşterea frecvenţei şi scăderea

volumului sunt semnele prăbuşirii circulaţiei sau hemoragiei în primele ore ; în
următoarele zile trebuie corelat cu valoarea temperaturii , dat fiind faptul că în
intervenţiile pe micul bazin complicaţiile tromboembolice sunt mai frecvente ;

-tensiunea arterială : este în directă corelaţie cu pulsul ;

-diureza : nu suferă modificări importante ; prima mictiune apare de regulă

după 6 ore de la intervenţie ; infecţia vezicală favorizată de sondaj poate fi
frecvenţa prin respectarea condiţiilor de asepsie şi antisepsie şi aplicând un
unguent în jurul meatului urinar ;

-starea generală : bolnavă prezintă o uşoară tensiune a peretelui abdominal ,

chiar o hiperestezie superficială , moderată şi dureri în primele 2-3 zile după
operaţie ; combaterea balonării se face prin mobilizare precoce , prin stimularea
peristaltismului ; se aplică la nevoie tubul de gaze care nu se va menţine mai mult
de 2 ore ; la indicaţia medicului se poate administra Miostin ;

-restabilirea tranzitului intestinal : este o problema pe care asistenţă

medicală trebuie să o aibă permanent în atenţie ; după ce trece perioada de pareză
intestinală postoperatorie , bolnavă începe să emită gaze , semne că peristaltismul
s-a restabilit ; în mod normal după 48-72 ore de la intervenţie apare primul semn ;

-combaterea durerii : este importantă în primele zile , deoarece durerea face

să crescă anxietatea , favorizează insomnia , împiedică confortul bolnavei ; pentru
calmare şi asigurarea a cel puţin 8 - 10 ore de somn , se administrează analgezice ,
tranchilizante şi barbiturice ;
 -supravegherea pansamentului : începe după ieşirea din sala ; se urmăreşte
imediat după intervenţie să nu sângereze , iar în următoarele zile să se menţină
uscat ;

-reluarea alimentaţiei : se va face cu prudenţă , fără să se aplice o dietă

severă ; administrarea de lichide per os începe imediat ce au încetat vărsăturile (
dacă au existat ) şi va constă în prima zi din ceai , apă , limonadă , zeamă de
compot , aproximativ 300 ml ; a două zi poate să primească supă strecurată alături
de lichide dulci ( circa 1000 ml / 24 ore); după apariţia scaunului se adaugă brânză
de vaci , iaurt , smântână , carne fiartă ; în continuare alimentaţia este completă ,
variată , vitaminizată ;

-mobilizarea : trebuie să se realizeze cât mai precoce , întrucât diminua

frecvenţa complicaţiilor venoase , evita escarele de decubit şi favorizează creşterea
amplitudinii respiratorii ; bolnavă va fi ridicată din pat a două zi cu atenţie , dacă
are tub de dren şi sondă urinară ;

Capitolul 4. Prezentarea cazurilor clinice

CAZUL CLINIC NR. 1

CULEGEREA DATELOR

*Date de identificare:

Pacient: M.E.

Sex: femeiesc
Vârsta: 59 ani

Domiciliu: rural

Ocupaţia: pensionară

Starea civilă: căsătorită

Religia: creştin-ortodoxă

Clinica de Oncologie

Data internării: 08.07.2015 ora 1040 Clinica de Oncologie

Diagnosticul medical la internare: Neoplasm de ovar drept

Data externării: 14.07.2015

Număr total zile de spitalizare: 6.

Diagnostic medical la externare: Neoplasm de ovar drept, Std. III (T3N0Mx)

*Motivele internării:

- pentru tratament chimioterapie

*Antecedente:

a) A.H.C. - fără importanţă

b) A.P.F. - menarha la 12 ani, 2 naşteri fiziologice, 3 avorturi, menopauza la

52 de ani
c) A.P.P. - H.T.A. gradul II (T.A. = 180/100 mm Hg)

* Factori de risc legaţi de modul de viaţă:

- nu consumă alcool sau cafea

- nu fumează

- consumă alimente grase, condimentate

*Istoricul bolii

Pacientă în vârstă de 59 de ani, operată de neoplasm ovarian drept. Se

internează pentru conduită terapeutică.

EXAMEN CLINIC GENERAL

Examen obiectiv:

Talie: 1,56 m

Greutate: 70 kg

Tip constituţional: normostenic

Stare generală: bună

Facies: normal colorat

Tegumente: normal colorate

Mucoase: umede, normal colorate

Ţesut conjunctiv, adipos şi muscular: normal reprezentat

Sistem osteo-articular: integru morfo-funcţional

Sistem ganglionar limfatic: nepalpabil

Aparat respirator: căi respiratorii superioare permeabile, torace normal

conformat, puncte sinusale, otice, mastoidiene nedureroase, amplitudinea
mişcărilor respiratorii egal bilateral, vibraţii vocale egal transmise, murmur
vezicular prezent, nimic patologic ascultatoriu.

Aparat cardio-vascular: zonă precordială de aspect normal, şocul apexian în

spaţiul IV intercostal stâng pe linia mediană claviculară, zgomote cardiace
ritmice, puls: 68 bătăi pe minut, T.A.=180/100 mmHg, artere periferice
pulsatile, sistem venos permeabil.

Aparat digestiv şi anexe: dentiţie cu lipsuri, limbă saburală, faringe normal,

abdomen moale, suplu, dureros spontan şi la palpare în etajul abdominal
inferior, abdomen mobil cu respiraţia.

- vărsături: absente

- tranzit: prezent

- scaune: 1/zi

Ficat şi splină: în limite normale

Aparat urogenital: rinichi nepalpabili, manevra Giordano absentă bilateral,

micţiuni fiziologice.

Sistem nervos: R.O.T. prezente normal, orientată temporo-spaţial.

Glande endocrine: normal clinic

Examen local:
Abdomen suplu, moale, mobil cu respiraţia, dureros spontan şi la palpare în etajul abdominal inferior.

Rezultatele investigaţiilor paraclinice:

Radiografie toraco-pleuro-mediastino-pulmonară.

09.07.2015

Pulmon de aspect normal.

Cord în diametre normale.

Aortă derulată.

Spondiloză dorso-lombară deformantă.

Rezultatele analizelor de laborator:

10.07.2015

Glucoză: 120 mg/dl

Creatinină: 1,11 mg/dl

Fibrinogen: 611 mqy

Densitate urinară: 1027

V.S.H.: -1h-28 mm

-2h-55 mm

11.07.2015

Glucoză: 110 mg/dl

Timp de sângerare: 2'30"

Timp de coagulare: 5'45"

Tipul tratamentului:

Chimioterapeutic cu: Doxorubicina (35 mg/mp i.v.), Cisplatin (75-100

mg/mp).
 Observarea clinică privind cele 14 nevoi fundamentale

Nr. Nevoia Manifestări de dependenţă

crt.

1. De a se alimenta şi hidrata - dureri abdominale

- inapetenţă

- scădere în greutate

2. De a dormi şi a se odihni - astenie

- fatigabilitate

- somn întrerupt de durere

3. De a elimina - metroragii intermitente

- deshidratare

4. De a evita pericolele - dureri

- astenie

- inapetenţă

- nelinişte, teamă

- anemie

5. De a fi util - neputinţă, sentiment de

incompetenţă

- astenie, fatigabilitate

6. De a se mişca şi a menţine o bună - astenie

postură
 - absenţa activităţilor fizice

- limitarea amplitudinii mişcărilor

7. De a învăţa - dificultatea de a înţelege informaţia

- cunoştinţe insuficiente

8. De a avea tegumente curate - sângerare intermitentă

- transpiraţii

- paliditate

OBIECTIVE URMĂRITE LA ÎNGRIJIREA BOLNAVEI:

o echilibrarea psihică a bolnavei;

o pacienta să aibă o alimentaţie bogată-hiperproteică;
o calmarea durerilor;
o oprirea sângerării vaginale;
o suprimarea pe cât posibil a tumorei;
o asigurarea unui somn odihnitor;
o administrarea corectă a tratamentului.
PLAN DE ÎNGRIJIRE

Nr. Numele şi prenumele Diagnostic medical: Cancer ovarian Bolnavă preluată în îngrijire la data de:
crt. bolnavei: M. E. 08.07.2015

Data Probleme de Obiective Intervenţii autonome şi delegate Evaluare

dependenta

1. -inadaptarea la - să-i asigur condiţii - am asigurat salonul - în primele zile de spitalizare

condiţiile de favorabile de spitalizare bolnava este îngrijorată, dar în
- am asigurat bolnavei un pat
spitalizare datorită urma informaţiilor primite, a
- lenjerie de pat şi corp confortabil şi lenjerie de pat curată
10.07 ruperii de mediul atenţiei acordate şi a îngrijirilor
curate
familial şi a lipsei de - i-am prezentat bolnavi care aveau corespunzătoare ea are
cunoaştere - să-i asigur linişte şi aer aceeaşi boală încredere în personalul medical
curat şi se adaptează la condiţiile de
-agitatie - am informat-o despre boală
spitalizare
- să pun bolnava în legătură
-anxietate - am masurat functiile vitale
cu alţi bolnavi cu aceeaşi - bolnava este afebrila
-stres boală - T.A = 135/70 mm HG
- s-a stabilizat emotional
- să-i dau informaţii despre - P = 80/min
 boală - R = 16/min

- linistirea pacientei

2. -modificarea - să pregătesc bolnava psihic - i-am explicat bolnavei tehnica de - în urma recoltării analizelor
constantelor biologice şi fizic recoltare a analizelor şi i-am spus că rezultatele au fost:
- problemă potenţială nu are voie să mănânce înainte de
- să pregătesc materialele VSH = 30mm/h (5-10mm/h)
recoltare
- stare de oboseala necesare recoltării
L = 6900 (6-8 mii)
11.07 produselor de laborator - am pregătit materialele necesare
recoltării Hb = 13,1g% (12-14%)

- la indicaţia medicului am recoltat Monocite = 2% (4-8%)

sânge pentru: VSH, Hb, Ht, L, M, L
Ht = 38% (42%)
uree sangvină, glicemie, VDRL şi urină
pentru sumar urină. Limfocite = 14% (26%)

- T.A = 130/70 mm Hg Uree sg. = mg/dl (15-40mg/dl)

- respiratii = 17 r/min VDRL – negativ

- P = 79 b/min Glicemie – 70mg/dl (70-110)

3. -modificarea - să pregătesc materialul şi - am pregătit bolnava fizic - valorile funcţiilor vitale se
funcţiilor vitale – instrumentarul necesar păstrează în limite normale:
- i-am explica în ce constau tehnicile
problemă potenţială măsurării funcţiilor vitale
T.A. = 130/70mmHg
13.07 - am pregătit materialul necesar
- pacienta prezinta - să pregătesc bolnava fizic
T = 36-36,5 grade C
cafalee - am măsurat şi notat funcţiile vitale
- să măsor funcţiile vitale
în foaia de temperatură anexată la R = 18-20 min
- greturi matinale
foaia de observaţie a bolnavei
P = 75-78/min
- usoara iritabilitate
- linistirea pacientei

- am administrat un 1cp Algocalmin.

4. -disconfort - pacienta să aibă o stare de - i-am asigurat repaus fizic şi psihic - bolnava acuză dureri
abdominal datorită confort fizic, să se poată abdominale în primele zile de
- i-am asigurat regim dietetic
durerii abdominale alimenta spitalizare dar după
hipercaloric
din regiunea intervenţiile efectuate şi
- să diminueze durerea
hipogastrică - am pregătit pacienta pentru medicamentele administrate
explorări funcţionale durerile se ameliorează
- masurare functii
14.07
- am administrat medicaţia prescrisă
 vitale de medic: piafen-dj-2/zi, mialgin-f.- - functii vitale in limite
2ml-1/zi-i.v; calmogastrin-1- normale.
- tranzit intestinal
2cp/3ori/zi înainte de mese
absent - T.A = 130/170 mm Hg
- la indicaţia medicului am însoţit
- puls = 80/min
bolnava la Rx pulmonar, ECO-
abdominal. EKG - respiratii = 17/min

- la indicatia medicului s-a efectual - temperatura 37 grade

clisma evacuatorie. Celsius

5. - scurgeri vaginale - pacienta să aibă o stare de - i-am asigurat repaus la pat - la internare pacienta prezenta
neadecvate cantitativ bine, de confort şi adesea metroragii spontane
- am observat numărul şi cantitatea
şi calitativ datorate securitate dar pe parcursul spitalizării în
metroragiilor
alterării integrităţii urma administrării corecte a
- pacienta să aibă o stare de
colului uterin - am pregătit pacienta fizic şi psihic tratamentului, la externare
bine psihic
(leziunilor) ăn scopul intervenţiilor: examen pacienta nu mai prezintă
- să observ eliminările genital, examenul secreţiei vaginale, metroragii
- leucoree datorată
cantitativ şi calitativ examinări radiologice
15.07 leziunilor canceroase - în primele zile bolnava este
(neoplazice) - să asigur igiena vaginală - liniştea pacientei în legătură cu neliniştită în ceea ce priveşte
 - cefalee persistenta prin spălături
- să efectuez pansament - la indicaţia medicului – efectuarea
absorbant
- masurarea functiilor vitale
problema sa şedinţele de curie-terapie pe
care trebuie să le facă, dar în
urma discuţiilor purtate despre
de spălături vaginale cu soluţii
acest tratament s-a mai liniştit
antiseptice (după ce s-a recoltat
secreţie vaginală pentru examen - a suportat bine şedinţele de
bacteriologic şi citologic) curie terapie

- am fixat un pansament absorbant în - in limite normale.

formă de „T”
- T.A = 130/80 mm Hg
- însoţirea pacientei la examene de
- R= 16/18/min
curie-terapie
- P = 80 b /min
- administrarea corectă a
tratamentului la indicaţia medicului:
cloramfenicol-1f/zi-local;
adrenostazin-f-5-10ml în perfuzie
venoasă lentă.

6. - anxietate datorită - să diminuez anxietatea - am învăţat-o să păstreze raportul - pacienta este echilibrată
necunoaşterii
 prognosticului bolii - să o informez despre fizic şi psihic psihic
manifestată prin măsurile de prevenire a
- i-am favorizat un climat de linişte şi - cunoaşte regimul de viaţă
îngrijorare,teamă, complicaţiilor
securitate impus
nelinişte
- să cunoască regimul de
- am pregătit-o psihic în vederea - cooperează cu personalul
16.07 viaţă pe care trebuie să-l
tuturor investigaţiilor şi medical
respecte
tratamentelor

- am informat-o despre boală şi

regimul de viaţă

- la indicaţia medicului am
administrat tratamentul:
meprobamat-cp 1/zi

7. -alimentaţie - să-i asigur un regim - pacienta să aibă un regim bogat - din cauza durerilor
insuficientă cantitativ alimentar preferenţial hiperproteic abdominale, bolnava nu are
şi calitativ datorită - poftă de mâncare şi este
17.07 - să consume alimente în - am alimentat bolnava parenteral: la
anorexiei alimentată parenteral
cantităţi mici la intervale indicaţia medicului am instituit
dese perfuzie cu ser gluconat 5%; vit.B, - după ameliorarea durerilor
17.07 - să-i asigur legume, fructe vit.B6, vit. C bolnava începe să se
alimenteze oral cu alimente
-am masurat functiile vitale
bogate în proteine
- T.A = 140/80 mm Hg

- AV = 78 b/min

- R = 16/min

- T = 37 grade Celsius

8. - alterarea stării - să urmăresc starea - am urmărit funcţiile vitale ale - după câteva zile de spitalizare
generale datorită bolii generală a bolnavei bolnavei cantitatea şi ritmul
metroragiilor se diminuează, iar
- să ameliorez scurgerile - am urmărit caracterele
18.07 la externare bolnava nu mai
vaginale metroragiilor
prezintă metroragii dar starea
- să nu mai prezinte astenie de astenie persistă.
Recomandări:

-regim alimentar;

-intreruperea contactului sexual timp de 6 saptamani;

-respectarea tratamentului conform indicatiilor;

-revenirea la control dupa 8 saptamani.

 CAZUL CLINIC NR. 2

CULEGEREA DATELOR

*Date de identificare:

Pacient: M.V.

Sex: F.

Vârsta: 64 ani

Domiciliu: urban

Ocupaţia: pensionară

Starea civilă: căsătorită

Religia: creştin-ortodoxă

Data internării: 18.11.2015 ora 0945 Clinica de oncologie

Diagnosticul medical la internare: neoplasm ovarian stâng

Data externării: 24.11.2015.

Număr total zile de spitalizare: 5

Diagnostic medical la externare: 1. neoplasm ovarian stâng

2. insuficienţă renală

Motivele internării:

Pentru tratament chimioterapeutic

*Antecedente:

a) A.H.C. - nesemnificative

b) A.P.F. - menarha la 11 ani, 1 naştere fiziologică, 3 avorturi, menopauza

la 53 de ani

c) A.P.P. - nesemnificative

*Factori de risc legaţi de modul de viaţă:

- consumă alcool moderat

- nu fumează

- consumă alimente grase, condimentate

*Istoricul bolii:

Pacientă în vârstă de 64 de ani, se prezintă în serviciul de oncologie. Se

internează pentru conduită terapeutică.

EXAMEN CLINIC GENERAL

Examen obiectiv:

Talie: 1,64 m.

Greutate: 45 kg.

Tip constituţional: normostenic.

Stare generală: bună.

Facies: normal colorat.

Tegumente: normal colorate.

Mucoase: umede, normal colorate.

Ţesut conjunctiv, adipos şi muscular: slab reprezentat.

Sistem osteo-articular: integru morfo-funcţional.

Sistem ganglionar limfatic: nepalpabil.

Aparat respirator: căi respiratorii superioare permeabile, torace normal

conformat, puncte sinusale, otice, mastoidiene nedureroase, amplitudinea
mişcărilor respiratorii egal bilateral, vibraţii vocale egal transmise, murmur
vezicular prezent, nimic patologic ascultatoriu.

Aparat cardio-vascular: zonă precordială de aspect normal, şocul apexian

în spaţiul IV intercostal stâng pe linia mediană claviculară, zgomote cardiace
ritmice, puls: 78 bătăi pe minut, T.A.=100/60 mm Hg, artere periferice
pulsatile, sistem venos permeabil.

Aparat digestiv şi anexe: dentiţie cu lipsuri, limbă saburală, faringe normal,

abdomen meteorizat, dureros difuz, abdomen mobil cu respiraţia.

- vărsături: alimentare

- tranzit: absent

- scaune: absente
Ficat şi splină: în limite normale

Aparat uro-genital: rinichi nepalpabili, manevra Giordano absentă bilateral,

micţiuni fiziologice.

Sistem nervos: R.O.T prezente normal, orientată temporo-spaţial.

Glande endocrine: normal clinic

Examen local:

Abdomen suplu, mobil cu respiraţia, dureros spontan şi la palpare în fosa

iliacă stângă.

Rezultatele investigaţiilor paraclinice:

Examen ecografic:

18.11.2015

Ecografie abdominală fără procese înlocuitoare de spaţiu, dimensiuni

normale.

Colecist voluminos, hipoton, în rest relaţii normale.

Radiografie abdominală:

18.11.2015

Imagini hidroaerice care se proiectează în etajul abdominal superior.

Imagine hidroaerică proiectată la nivelul mediastinului.

Aspect de ocluzie intestinală.

Hernie hiatală.

Rezultatele analizelor de laborator:

19.11.2015

Glucoză: 129 mg/dl

Creatinină: 0,95 mg/dl

Fibrinogen: 555 mqy

Na: 144 mmol/l

K: 2,1 mmol/l

Ca: 1,08 mmol/l

V.S.H.: -1h-4 mm

-2h-7 mm

Glicozurie: 13 g%

G.P.T. 51,1 UI/l

B.T. 0,550 mg/dl

Timp de sângerare: 2'45"

Timp de coagulare: 7'

Tipul tratamentului:

Pentru tratament chimioterapeutic cu: Doxorubicina (35 mg/mp i.v.),

Cisplatin (75-100 mg/mp i.v.), Carboplatin (300-400 mg/mp/zi i.v.).
PLAN DE ÎNGRIJIRE

Nr. Numele şi prenumele Diagnostic medical: Cancer ovarian Bolnavă preluată în îngrijire la data de: 18.11.2015.
crt. bolnavei: M.V

data Diagnostic de nursing Obiective Intervenţii autonome şi delegate Evaluare

1 -inadaptarea la - să-i asigur condiţii - am asigurat salonul - la internare bolnava este

condiţiile de spitalizare favorabile de spitalizare îngrijorată în privinţa
- am asigurat bolnavei un pat confortabil
datorită ruperii de pronosticului bolii, dar în urma
- lenjerie de pat şi corp şi lenjerie de pat curată
28.11 mediul familial şi a lipsei informaţiilor primite, a atenţiei
curate
de cunoaştere - i-am prezentat bolnavi care aveau acordate şi a îngrijirilor
- să-i asigur linişte şi aer aceeaşi boală corespunzătoare ea are încredere
- anxietate
curat în personalul medical şi se
- am informat-o despre boală
- fatigabilitate adaptează la condiţiile de
- să pun bolnava în
- am linistit-o psihic spitalizare.
- cefalee legătură cu alţi bolnavi cu
aceeaşi boală - i-am administrat Mialgin la indicatia
- dezorientare
medicului
- să-i dau informaţii
 despre boală - T.A = 150/70 mm Hg

- A.V = 70/min

- T = 37,2 grade Celsius

2. -modificarea - să pregătesc bolnava - i-am explicat bolnavei tehnica de - în urma recoltării analizelor
constantelor biologice - psihic şi fizic recoltare a analizelor şi i-am spus că nu rezultatele au fost:
problemă potenţială are voie să mănânce înainte de recoltare
- să pregătesc materialele VSH = 24mm/h (5-10mm/h)
29.11
- astenie necesare recoltării - am pregătit materialele necesare
L = 7000(6-8mii)
produselor de laborator recoltării
Hb = 12,3g%(12-14%)
- masurarea functiilor - la indicaţia medicului am recoltat sânge
vitale pentru: VSH, Hb, Ht, L, M, L uree Monocite = 8%(4-8%)
sangvină, glicemie, VDRL şi urină pentru
Limfocite = 17%(26%)
sumar urină.
VDRL – negativ
- T.A = 130/80 mm Hg

- modificarea funcţiilor - să pregătesc materialul - am pregătit bolnava fizic
vitale – problemă şi instrumentarul necesar
potenţială măsurării funcţiilor vitale
- să pregătesc bolnava
fizic
- să măsor funcţiile vitale
- A.V = 75 b/ min Glicemie – 85mg/dl (70-110)
- T = 36,9 grade Celsius Sumar urină:
- reacţie neutră - albumină - abs
- glucoză – abs
- pigmenţi biliari – abs.
În sediment: - hematii 8-10/câmp
- leucocite 34/câmp
- valorile funcţiilor vitale uşor
modificate:
- i-am explica în ce constau tehnicile
T.A.=140/100mmHg-
- am pregătit materialul necesar
150/80mmHg
- am măsurat şi notat funcţiile vitale în
T = 36,8 grade C
foaia de temperatură anexată la foaia de
observaţie a bolnavei R = 96 pulsaţii/min
P = 19 respiraţii/min
4. - disconfort abdominal - pacienta să aibă o stare - i-am asigurat repaus fizic şi psihic - bolnava acuză dureri abdominale
datorită durerii de confort fizic, să se în primele zile de spitalizare dar
- i-am asigurat regim dietetic hipercaloric
abdominale din poată alimenta după intervenţiile efectuate şi
01.15 regiunea hipogastrică - am pregătit pacienta pentru explorări medicamentele administrate
- să diminueze durerea
funcţionale durerile se ameliorează
-meteorism abdominal
- am administrat medicaţia prescrisă de
- scurgeri vaginale cu
medic: meprobamat-cp-3/zi, ibuprofen-
striuri sangvinolente
dj-200mg-2ori/zi, mialgin-f.-2ml 1/zi-i.v;

- la indicaţia medicului am însoţit bolnava

la Rx pulmonar, ECO-abdominal. EKG

- la indicatia medicului am efectuat

spalatura vaginala , apoi am folosit
pansament absorbant.
5. - scurgeri vaginale - pacienta să aibă o stare - i-am asigurat repaus la pat - la internare pacienta prezenta
neadecvate cantitativ şi de bine, de confort şi adesea metroragii spontane dar
02.15 - am observat numărul şi cantitatea
calitativ datorate securitate pe parcursul spitalizării în urma
metroragiilor
alterării integrităţii administrării corecte a
- pacienta să aibă o stare
colului uterin restant - am pregătit pacienta fizic şi psihic ăn tratamentului, la externare
de bine psihic
scopul intervenţiilor: examen genital, pacienta nu mai prezintă
- dureri in abdomneul
- să observ eliminările examenul secreţiei vaginale, examinări metroragii
inferior
cantitativ şi calitativ radiologice
- în primele zile bolnava este
- senzatie de greata
- să asigur igiena vaginală - liniştea pacientei în legătură cu neliniştită în ceea ce priveşte
- dificultate in a stapani prin spălături problema sa şedinţele de curie-terapie pe care
stresul trebuie să le facă, dar în urma
- să efectuez pansament - la indicaţia medicului – efectuarea de
discuţiilor purtate despre acest
absorbant spălături vaginale cu soluţii antiseptice
tratament s-a mai liniştit
(după ce s-a recoltat secreţie vaginală
pentru examen bacteriologic şi citologic) - a suportat bine şedinţele de
curie terapie
- am fixat un pansament absorbant în
formă de „T” - usoara modificare a functiilor
 - însoţirea pacientei la examene de curie- vitale
terapie
- T.A = 150/90 mm Hg
- administrarea corectă a tratamentului
- P = 85 b/min
la indicaţia medicului: cloramfenicol-1f/zi-
local; adrenostazin-f-5ml în perfuzie - T = 37,1 grade Celsius

venoasă lentă.
- R = 19/min

6. - deficit de volum - pacienta să fie - - am făcut bilanţul zilnic între lichidele - pacienta este echilibrată
lichidian datorită echilibrată volemic şi ingerate şi cele eliminate (ingesta- nutriţional
03.15
inapetenţei, nutriţional corespunzător excreta)
- la externare nu prezintă semne
transpiraţiilor
- am administrat pe cale parentală de deshidratare
- manifestat prin soluţiile perfuzabile prescrise:
astenie
ser glocozat 5%;vit.B1,B6,C si am
- tegumente uscate administrat hidroxin-2cp/zi
7. - anxietate datorită - să diminuez anxietatea - am învăţat-o să păstreze raportul fizic şi - pacienta este echilibrată psihic
necunoaşterii psihic
04.15 - să o informez despre - cunoaşte regimul de viaţă impus
prognosticului bolii
măsurile de prevenire a - i-am favorizat un climat de linişte şi
manifestată prin - cooperează cu personalul
complicaţiilor securitate
îngrijorare,teamă, medical

nelinişte - să cunoască regimul de - am pregătit-o psihic în vederea tuturor

- functii vitale in limite normale.
viaţă pe care trebuie să-l investigaţiilor şi tratamentelor
respecte - T.A = 130/75 mm Hg
- am informat-o despre boală şi regimul
masurarea functiilor de viaţă - A.V = 70/min

vitale
- la indicaţia medicului am administrat - T = 37.2 grade Celsius
tratamentul: jidroxizin-2cp/zi pentru a
diminua anxietatea

- am masurat functiile vitale

8. - posibilitatea apariţiei - să asigur repaus la pat - repaus la pat - la externare bolnava nu prezintă
unor complicaţii complicaţii
05.15 - să previn infecţiile - am supravegheat funcţiile vitale, diureza
- functii vitale in limite normale.
- să respecte regimul - i-am indicat regimul dietetic
 dietetic - la indicaţiile medicului am administrat - T.A = 130/70 mm Hg
medicaţia pentru infecţia urinară:
- pacienta să prezinte - A.V = 70/min
antibiotice: kanamicină-fl-1g/zi-i.m.,
perioade de acalmie cât
efitar-i.m. la 12h - T= 36.9 grade Celsius
mai lungi

9. -alterarea,stării - să urmăresc starea - am urmărit funcţiile vitale ale bolnavei - după câteva zile de spitalizare
generale datorită bolii generală a bolnavei cantitatea şi ritmul metroragiilor
06.15 - am urmărit caracterele metroragiilor
se diminuează, iar la externare
- să ameliorez scurgerile
bolnava nu mai prezintă
vaginale
metroragii, iar starea de astenie
- să nu mai prezinte se ameliorează.
astenie
Recomandari:

- urmarea tratamentului conform indicatiilor

- regim alimentar
- evitarea alcoolului si al tutunului
- evitarea efortului fizic
- interzis contact sexual timp de 6 saptamani.
- revenirea la control dupa 4 saptamani.
CAZUL CLINIC NR. 3

CULEGEREA DATELOR

*Date de identificare:

Pacient: B. M.

Sex: F.

Vârsta: 59 ani

Domiciliu: urban

Ocupaţia: şomeră

Starea civilă: căsătorită

Religia: creştin-ortodoxă

Nr. F.O.: 233/2005 Clinica de oncologie

Data internării: 1.08.2015 ora 1030 Clinica de oncologie

Diagnosticul medical la internare: Neoplasm ovarian

Data externării: 5.08.2015

Număr total zile de spitalizare: 5.

Diagnostic medical la externare: Neoplasm ovarian

*Motivele internării:

- pentru tratament chimioterapie

*Antecedente:

a) A.H.C. - fără importanţă

b) A.P.F. – menarha = 12 ani; naşteri = 0; avorturi = 0; menopauza = 51 ani.

c) A.P.P. - nu prezintă

*Factori de risc legaţi de modul de viaţă:

- nu fumează

- nu lucrează în mediu cu noxe

*Istoricul bolii:

Pacienta în vârstă de 59 ani, se prezintă la Clinica de Oncologie după intervenţia

chirurgicală pentru tratament chimioterapic.

EXAMEN CLINIC GENERAL

Examen obiectiv:

Talie: 1,67 m

Greutate: 51 kg

Tip constituţional: subponderal

Stare generală: bună

Facies: palid

Tegumente: palide

Mucoase: umede

Ţesut conjunctiv, adipos şi muscular: slab reprezentat

Sistem osteo-articular: integru morfo-funcţional

Sistem ganglionar limfatic: nepalpabil

Aparat respirator: căi respiratorii superioare permeabile, torace normal conformat,

puncte sinusale, otice, mastoidiene nedureroase, amplitudinea mişcărilor respiratorii
egal bilateral, vibraţii vocale egal transmise, murmur vezicular prezent, nimic
patologic ascultatoriu.

Aparat cardio-vascular: zonă precordială de aspect normal, şocul apexian în spaţiul

V intercostal stâng pe linia mediană claviculară, zgomote cardiace ritmice, puls: 100
bătăi pe minut, T.A. = 130/70 mm Hg, artere periferice pulsatile, sistem venos
permeabil.

Aparat digestiv şi anexe: dentiţie cu lipsuri, limbă saburală, faringe normal,

abdomen mobil cu respiraţia, suplu, moale, dureros spontan şi la palpare în etajul
abdominal inferior.

- vărsături: absente

- tranzit: prezent

- scaune: 1/zi

Ficat şi splină: în limite normale.

Aparat uro-genital: rinichi nepalpabili, manevra Giordano absentă bilateral, micţiuni
frecvente.

Sistem nervos: R.O.T. prezente normal, orientat temporo-spaţial.

Glande endocrine: normal clinic

Examen local:

Abdomen mobil cu respiraţia, dureros spontan şi la palpare în etajul abdominal

inferior, suplu, moale.

Ficat şi splină: în limite normale.

Rezultatele investigaţiilor paraclinice:

Examen ORL:

2.08.2015

Catar cronic rinofaringian.

Rezultatele analizelor de laborator:

2.08.2015

Glucoză: 80,8 mg/dl

Creatinină: 0,360 mg/dl

Proteine totale: 7,59 mg/dl

V.S.H.: -1h-23 mm

-2h-40 mm

Timp de sângerare: 2'45"

Timp de coagulare: 5'

Uree: 41,7 mg/dl

B.D.: 0 mg/dl

B.T.: 0,2 mg/dl

Fibrinogen: 555 mqy

Amilazemie: 16 mg/dl

Na: 138 mmol/l

K: 5,4 mmol/l

Ca: 1,31 mmol/l.

PLAN DE ÎNGRIJIRE

Nr. crt. Numele şi prenumele bolnavei: Diagnostic medical: Cancer Bolnavă preluată în îngrijire la data de: 5.08.2015
B.M. OVARIAN

Diagnostic de nursing Obiective Intervenţii autonome şi delegate Evaluare

1. - deficit de cunoştinţe privind - pacienta să fie informată - am observat reacţia pacientei - teama şi preocuparea pacientei
perioada preoperatorie despre procedurile privind intervenţia chirurgicală şi privind întrebările fără răspuns vor
05.11
preoperatorii pregătirile preoperatorii afecta recuperarea psihică a bolnavei,
- stare depresiva
vor influenţa evoluţia postoperatorie
- linistirea pacientei - clasificarea oricăror
- lipsa de interes
neînţelegeri legate de - functii vitale in limite normale.
- informarea pacientei
- agitatie consecinţele operaţiei, de
despre boala - T.A = 120/65 mm Hg
întreruperea vieţii sexuale
- masurare functii vitale - P = 68 b/min
- am informat bolnava că după
intervenţie va intra în - T = 36,7 grade Celsius

menopauză artificială
- R=17 r
- acordăm timp bolnavei pentru
a pune întrebări legate de viaţa
 în cuplu, a-şi exprima temerile

- susţinerea morală a pacientei

şi a soţului ei, a membrilor
familiei

2. -posibila alterare a ritmului - pacienta să-şi poată - se măsoară funcţiile vitale - valorile funcţiilor vitale se păstrează
cardiac din cauza sângerării controla pierderile de în limite normale:
05.11 - se verifică tampoanele vaginale
sânge determinate de
-dureri in regiunea hipogastrica T.A.=130/80mmHg
operaţie - la indicaţia medicului am
recoltat sânge pentru Hb, Ht T=36 grade C
-echilibrare
spre a depista anemia
R= 18resp/min
hidro-electrolitica
- am observat faciesul,
P=79 puls/min
tegumentele, unghiile
D= 1500 ml/zi
- am montat perfuzie cu solutie
NaCl - rezultatele analizelor

- am administrat o fiola Mialgin Hb=13,1g%

2ml/IV la indicatia medicului
Ht=32% (42%)
3. - posibila alterare a irigării a - pacienta să ştie cum să - am observat membrele - bolnava este îngrijorată de apariţia
ţesuturilor periferice datorită prevină semnele de inferioare la nivelul gambei tromboflebitei, dar în urma
06.15
repausului la pat – tromboflebită (apariţia de zone roşii, informaţiilor primite îşi va modifica
tromboflebite temperatură locală ridicată, stilul de viaţă
induraţia de-a lungul venei,
dureri severe)

- să observ eventuala
discordanţă dintre temperatură
şi puls

4. - durere legată de incizia - pacienta să înveţe să-şi - i-am asigurat repaus la pat
abdominală, vaginală
07.11
- stare de disconfort
- greata, varsaturi
controleze durerea
- să diminuez durerea
- evaluarea functiilor vitale
- în primele zile de spitalizare bolnava
prezintă o durere accentuată, ceea ce
- am administrat medicaţia
face ca aceasta să nu fie capabilă să se
antialgică prescrisă de medic:
ridice din pat. După tratamentul corect
mialgin-f-2ml-i.v; piafen-dj-2/zi-
administrat pacienta poate să coboare
i.m; diclofenac supozitoare
din pat. Spre sfârşitul spitalizării
 - am observat durerea durerea s-a ameliorat.
preoperatorie la 1-2 ore după
- functii vitale in limite normale
administrarea medicamentelor
- T = 110/70 mm Hg
- am învăţat pacienta să-şi
comprime cu palma plaga - P = 75 b/min

operatorie atunci când tuşeşte şi

- T = 37/3 grade Celsius
când îşi schimbă poziţia în pat

- am masurat functii vitale

5. -deficit de cunoştinţe despre - pacienta să înţeleagă - am educat pacienta şi familia - pacienta este echilibrată psihic
autoîngrijirea după externare toate restricţiile, dieta,
08.15 - contactul sexual i se permite - cunoaşte regimul de viaţă impus
controlul durerii şi limitarea
-prezinta deficit de după 4-8 săptămâni
activităţii sexuale - cooperează cu personalul medical
autoingrijire
- să elimine efortul fizic, să nu
urce pe scări 1-2 săptămâni,
apoi se acomodează treptat
până ajunge la normal

- să limiteze munca grea, nu

 ridică obiecte grele 4 săptămâni

- să consume un regim bogat în

proteine

6. -perturbarea imaginii corporale - pacienta să se adapteze la - am purtat discuţii de încurajare - în primele zile de spitalizare pacienta
după intervenţie, evidenţiată imaginea corporală ca şi cum nimic nu s-ar fi este anxioasă, dar în urma discuţiilor
09.15
prin percepţia propriei întâmplat purtate este echilibrată psihic
- să cunoască regimul de
persoane ca fiind lipsită de
viaţă pe care trebuie să-l - să-şi împărtăşească - functii vitale in limite normale
feminitate, datorită pierderii
respecte sentimentele de teamă, de
uterului - T.A 130/75 mm Hg
nesiguranţă, persoanelor
- masurare functii vitale
importante din anturaj - P = 78 b/min
- asigurarea suportului
- am informat-o despre boală şi - T = 37 grade Celsius
psihic
regimul de viaţă
Recomandari:

- interzicerea efortului fizic

- consultarea unui psiholog
- respectarea igienei corporale
- revenirea la control la 8 saptamani
- contact sexual interzis 6 saptamani.
 CONCLUZII

Cancerul de ovar necesită îngrijiri complexe, atât pentru funcţiile biologice

(respiraţie, circulaţie, digestie) cât şi pentru treptele superioare ale piramidei
lui Maslow.

De asemenea, pacienţii diagnosticaţi cu cancer de ovar necesită îngrijiri

particulare:

Specifice vârstei:

Datorită modificărilor fiziologice care apar la vârstnici (scăderea acuităţii vizuale

şi auditive, deglutiţie dificilă datorată reducerii secreţiei salivare, reducerea
masei şi forţei musculare, reducerea amplitudinii mişcărilor articulare, scăderea
capacităţii de reacţie la stimuli, scăderea memoriei etc. aceşti pacienţi necesită
îngrijiri speciale din partea nursei, deoarece au potenţial de accidentare foarte
mare, în acest sens, nursa va avea o acţiune didactică, explicând pacienţilor
modificările care au survenit odată cu vârsta şi cum trebuie evitate pericolele.
În acelaşi timp, nursa va supraveghea atent pacienţii pentru a evalua
capacitatea lor de înţelegere şi îi va ajuta în mobilizare.

Specifice tratamentului chimioterapic:

Post-terapeutic apare durerea, imobilitatea, alimentaţia inadecvată în deficit,

anxietatea, riscul complicaţiilor: vărsături, evisceraţii, tromboflebita, complicaţii
pulmonare etc.

Nursa are rolul de a administra medicaţia antialgică pentru calmarea durerilor,

să asigure echilibrul hidro-electrolitic, să ajute pacienţii să-şi recapete
independenţa în mobilizare, să prevină complicaţiile post-terapeutice şi să
supravegheze vindecarea.

Specifice pacienţilor în faza terminală:

De mare importanţă la pacienţii diagnosticaţi cu cancer de ovar este

psihoterapia. Aceşti pacienţi trebuie consiliaţi şi ajutaţi să se adapteze noii
situaţii. De aceea, printre calităţile nursei care îngrijeşte un pacient cu cancer
de ovar trebuie să se numere şi capacitatea de a oferi suport, de a fi un bun
psiholog.

Nursa are un rol important în promovarea bunăstării, menţinerea autonomiei,

prevenirea izolării, asigurarea reconfortării spirituale, precum şi asigurarea
susţinerii familiei pacientului.
 BIBLIOGRAFIE

Azamfirei, L., Juncu, D.N., Medicină intensivă, vol. 3, Ed. Prisma, Târgu-Mureş, pag. 511-
512.

Benson, H.J., Gunstream, E.S., Talaro, A., Talaro, P.K., Anatomy and Physiology.
Laboratory text book, fifth edition, W.C.B. Braun Publishers, United States of America,
1992.

Civetta, J.M., Taylor, R.W., Kirby, R.R, Critical care, J.B. Lipincott Company,
Philadelphia, 1998, pag. 541-564.

Creager, J.G., Human anatomy and physiology, second edition, W.M.C. Brown
Publishers, 1993, United States of America, pag. 684-693.

Papilian, V., Anatomia omului, vol. 2, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1982, pag.
110-136.

Tehrman, W.E., Cancer, W.B. Saunders, Montreal, 1992, pag. 1192-1198.

Thorton, B., Cete 10 legi universale ale sănătăţii, Ed. Niculescu, Bucureşti, 2003.

Titircă, L., Manual de îngrijiri speciale acordate pacienţilor de asistenţii medicali, Ed.
Viaţa Medicală Românească, 2001, pag. 73-76, 335-338, 364-365.

Titircă, L., Ghid de nursing cu tehnici de evaluare şi îngrijiri corespunzătoare nevoilor

fundamentale, Ed. Viaţa Medicală Românească, Bucureşti, 2001, pag. 335-339.