Sunteți pe pagina 1din 67

Universitatea “AL.I.

CUZA”IASI
Facultatea de Economie si Administrarea Afacerilor

Administratie Publica

2008
FUNDAMENTAREA SI FINANTAREA

CHELTUIELILOR BUGETARE LA O

INSTITUTIE PUBLICA

3
CUPRINS

CAPITOLUL I – ORGANIZAREA SI FUNCTIONALITATEA UNEI


INSTITUTII PUBLICE

1.Scurt istoric
2.Obiectiv de activitate
3.Organizare interna
4.Relatii cu exteriorul
5.Structura si evolutia veniturilor

CAPITOLUL II - FUNDAMENTAREA CHELTUIELILOR


BUGETARE

1.Cadrul juridic utilizat pentru fundamentarea cheltuielilor bugetare


2.Calculele realizate privind efectuarea cheltuielilor bugetare
3.Fluxuri informationale generate de fundamentarea cheltuielilor

CAPITOLUL III – FINANTAREA CHELTUIELILOR BUGETARE

1.Surse de finantare
2.Modaliatati tehnice prezente in finantarea institutiei publice.
3.Utilizarea creditelor bugetare si a fondurilor alocate
4.Fluxuri informationale generate de finantarea cheltuielilo

4
CAPITOLUL 1
ORGANIZAREA SI FUNCTIONALITATEA UNEI
INSTITUTII PUBLIC
1. Scurt istoric

Prezentarea Scolii Generale Nr.4 Adjud,judetul Vrancea

Scoala Generala Nr.4,scoala cu clasele I-VIII,s-a infiintat incepand cu data de 1


ianuarie 1986,avand sediul in orasul Adjud,strada Libertatii , Nr. 2A,judetul Vrancea.
Unitatea se infiinteaza in cadrul indicatorilor de munca si retribuire aprobati pe anul
1986,fara personalitate juridica,fiind subordonata Biroului Executiv al Consiliului
orasului Adjud si Inspectoratului scolar al judetului Vrancea.
Incepand cu data de 15 noiembrie 1988,coordonarea scolilor din orasul Adjud se
schimba de la Scoala Nr.1 la Scoala Nr.4.
Scoala Nr.4 este structurata pe 3 niveluri,avand 19 sali de
clasa,laboratoare,cancelarie si alte spatii cu diferite destinatii.
De la data de 1 septembrie 2006,scoala a intrat in reparatii capitale, avand ca termen
de executie data de 31 august 2007, efectuandu-se astfel cheltuieli in valoare de 100.000
RON.Elevii se mai bucura,pe langa salile de clasa renovate si de o noua sala de sport
construita in 2007.

2.OBIECTIV DE ACTIVITATE

Scoala este mediul deschis,stimulativ si creativ in care elevul se simte in siguranta,cel


mai important,integrat,unde isi poate dezvolta potentele lui native,in vederea atingerii
nivelului maxim al dezvoltarii personalitatii sale.
Pionii principali ai crearii acestui mediu sunt cadrele didactice,impreuna cu
specialistii,cu parintii si membrii comunitatii.Impreuna faciliteaza dezvoltarea unei

5
personalitati armonioase,capabila sa se integreze si sa sprijine,pozitiv,societatea.
Cadrele didactice au misiunea de mediatori intre ceilalti factori educationali,fiind,la
nevoie,initiatorii si sustinatorii de opinii si actiuni.Rolul lor este de identifica si de a
valorifica potentialitatea comunitatii in general si a indivizilor in particular,cu scopul de a
asigura o oferta educativa completa pentru cei implicati.Scopul scolii,al cadrelor
didactice,al tuturor este ca fiecare individ sa se integreze complet in societate.
Se urmaresc,de asemenea,in cadrul acestei unitati,principii fundamentale, precum
respectarea si construirea demnitatii umane,parteneriatul social pentru
educatie,activ,stabil,de durata si centrat pe elev.Aceste principii sunt sustinute de un
conturat spirit de echipa – profesori,elevi,parinti – si de un definit climat de siguranta
fizica si libertate spirituala pentru toti elevii.
Putem spune,astfel,in cateva cuvinte,ca obiectivul de activitate al acestei scoli este
formarea unui absolvent autonom,responsabil,in masura sa decida asupra propriilor trasee
de dezvoltare personala si profesionala.

3. ORGANIZAREA INTERNA A SCOLII


Invatamantul primar – cu un colectiv de 9 invatatori si 9 sali de clasa
Clasa I – 2 sali ,cu un numar de 38 elevi;
Clasa a II-a – 2 sali ,cu un numar de 33 elevi;
Clasa a III-a – 2 sali ,cu un numar de 47 elevi;
Clasa a IV-a – 3 sali ,cu un numar de 61 elevi.

Invatamantul gimnazial – cu un colectiv de 22 de profesori si 10 sali de clasa


Lb si literatura romana – 2 profesori; Biologie – 2 profesori;
Lb engleza – 2 profesori; Fizica – 1 profesor;
Lb franceza – 1 profesor; Chimie – 1 profesor;
Matematica – 2 profesori; Desen – 1 profesor;

6
Geografie – 1 profesor; Ed tehnoligica – 1 profesor;
Istorie – 1 profesor; Muzica – 1 profesor;
Religie – 2 profesori; Ed fizica – 3 profesori.
Informatica – 1 profesor;

Clasa a V-a – 2 sali, cu un numar de 37 elevi;


Clasa a VI-a – 2 sali, cu un numar de 53 elevi;
Clasa a VII-a – 3 sali,cu un numar de 61 elevi;
Clasa a VIII-a – 3 sali, cu un numar de 64 elevi.

Scoala mai dispune si de:


• Un laborator biologie ;
• Un cabinet informatica ;
• Un cabinet geografie ;
• Un cabinet logopedic ;
• O biblioteca cu sala de lectura ;
• Un cabinet metodic pentru clasele I-IV.

In ceea ce priveste directorul Scolii Nr.4,Dulgheru Florica,se poate spune ca aceasta


este un conducator plin de initiativa,un bun organizator.In perioada de 1 septembrie – 31
august 2007 a supravegheat efectuarea lucrarilor de renovare a scolii,finalizate la
termen,astfel incat noul an scolar a inceput intr-o institutie ce corespunde standardelor
europene.
Mai trebuie mentionat faptul ca directorul institutiei ,impreuna cu conducatorul
compartimentului financiar-contabil semneaza situatiile financiare.

7
In activitatea sa,directorul este ajutat de Consiliul de administratie,compus din:
• Presedinte
 directorul
• Membrii
 Contabil sef
 Consilier educativ
 2 invatatori
 2 profesori
 1 reprezentant al parintilor
 1 reprezentant al agentilor economici
 1 reprezentant al Consiliului Local
Consilierul de probleme educative are rolul de a urmari modul in care cadrele didactice
isi desfasoara activitatile in cadrul sedintelor,pe probleme educative.
Pentru a-si sistematiza controlul asupra intregii activitati instructiv-
educative,directorul si-a alcatuit Comisii de lucru:
1. Comisia pentru calitate;
2. Comisia pentru consiliere si orientare;
3. Comisia de coordonare a examenelor de corigenta si Teze unice;
4. Comisia de perfectionare metodica si formare continua;
5. Comisia de monitorizare,ritmicitate,notare;
6. Comisia activitatilor extracurriculare;
7. Comisia de prevenire a violentei si de asigurare a disciplinei;
8. Comisia de alcatuire a orarului;
9. Comisia de alcatuire a graficului de serviciu pe scoala;
10. Comisia pentru prevenirea si stingerea incendiilor;
11. Comisia de burse si acordarea altor ajutoare;
12. Comisia sociala de sanatate;
13. Comisia de inventariere si casare;
14. Comisia de patrimoniu;

8
15.Comisia de control a documentelor.
Pentru a fi urmarita activitatea pe arii curriculare ,au fost intocmite comisiile
metodice-scoala :
1. Limba si comunicare ;
2. Matematica si stiinte ;
3. Om si societate
4. Invatatori ;
5. Diriginti.
Si comisii metodice-oras :
1. Educatie tehnologica ;
2. Educatie fizica.
Raspunderile si competentele privind problematica cheltuielilor bugetare revin
celor doua contabile din cadrul institutiei,care desfasoara o ampla activitate,avand in
subordine alte 3 scoli :Scoala Nr.1, Scoala Nr.2 si Scoala Nr.3.
Contabilele intocmesc situatiile financiare trimestrial si anual,situatii ce cuprind
bilanturi,contul rezultat patrimonial,situatia fluxurilor de Trezorerie,situatia modificarilor
in structura activelor nete/capitalurilor,contul de executie si alte anexe.Situatiile
financiare se intocmesc in moneda nationala,respectiv in lei.
Institutiile publice vor inscrie pe prima pagina a bilantului datele de
identificare(institutia,adresa,codul postal,telefonul,codul de inregistrare fiscala,codul
activitatii CAEN),fara a se folosi prescurtari sau initiale.
In conformitate cu prevederile art 3 din Hotararea Guvernului nr. 656/1997
privind aprobarea Clasificarii Activitatilor din Economia Nationala(CAEN),organelle de
specialitate ale administratiei publice centrale si locale si institutiile publice subordinate
au obligatia incadrarii activitatii desfasurate potrivit Clasificarii Activitatilor din
Economia Nationala,actualizata prin Ordinul presedintelui Institutului National de
Statistica nr. 601/2002.
Situatiile financiare se semneaza de conducatorul institutiei si de conducatorul
compartimentului financiar-contabil sau de alte persoane imputernicite sa indeplineasca
aceste functii.Institutiile publice ai caror conducatori au calitatea de ordonatori de credite
secundari sau tertiari,depun un exemplar din situatiile financiare trimestriale si anuale la

9
organul ierarhic superior,la termenele stabilite de acesta.Situatiile financiare centralizate
se depun la Ministerul Finantelor Publice de conducatorii compartimentelor financiar-
contabile sau de persoane cu atributii in activitatea de analiza si centralizare a
acestora,care sa poata oferi informatiile necesare in legatura cu situatiile financiare
prezentate.

3. Relaţiile cu exteriorul

Scoala nr.4 Adjud este o instituţie de învăţământ de stat, gimnazial şi primar,


având calitatea de ordonator terţiar de credite bugetare şi este subordonat Inspectoratului
Şcolar Judeţean al cărui conducător, Inspectorul General, are calitatea de ordonator
secundar de credite bugetare. Relaţiile de subordonare rezultă din faptul că o parte din
cheltuielile sunt suportate din bugetul de stat.
Directorul elaborează proiectul bugetului propriu de venituri şi cheltuieli şi îl
trimite spre aprobare Inspectoratului Şcolar Judeţean. Inspectoratul organizează
concursuri pentru angajarea personalului, iar pentru personalul didactic deja angajat în
unitate organizează inspecţii ale inspectorilor de specialitate pentru obţinerea diferitelor
grade (gradul I, gradul II, definitivat).
În cadrul Inspectoratului Şcolar Judeţean scoala se adresează serviciului juridic,
serviciului contabilitate, serviciului investiţii.
La nivelul scolii, contabilul şef trimite către Inspectoratul Şcolar Judeţean situaţii
contabile şi financiare: indicatori financiari, dări de seamă semestriale bilanţuri.
Scoala este subordonat Inspectoratului Şcolar Judeţean în ceea ce priveşte
aprobarea numărului de personal, plata salariilor şi acordarea gradaţiilor de merit. Statele
de funcţii întocmite la nivelul scolii sunt aprobate de Inspectoratul Şcolar General în
conformitate cu normele legale în vigoare.

10
Relatiile de subordonare ale scolii fata de Inspectoratul Scolar Judetean.

Serviciul juridic Serviciul contabilitate Serviciul investitii

Inspectoratul Scolar
Judetean – Inspectorul
general (Ordon. Secundar
de credite bug.)

Scoala nr.4 Adjud

Directorul(ordonator tertiar
de credite)

1.Scoala este subordonat Inspectoratului Scolar Judetean prin faptul ca o parte din
cheltuielile scolii sunt suportate din bugetul de stat.
2. Proiectul bugetului propriu de venituri si cheltuieli este trimis spre aprobare ISJ.
3.Directorul trimite spre aprobare situatii contabile si financiare, indicatori financiari,dari
de seama trimestriale,bilanturi.
4.ISJ aproba numarul de personal, plata salariilor si acordarea gradatiilor de merit.

11
Primăria Adjud(serviciul buget-finanţe din cadrul direcţiei economice)
Relaţia scolii cu Primăria se concretizează prin faptul că majoritatea cheltuielilor
materiale şi de personal sunt finanţate din bugetul local al Municipiului Adjud.

Relaţiile cu CEC

Relaţiile cu Casa de Economii şi Consemnaţiuni se concretizează prin contul de


garanţii materiale ale gestionarilor care se utilizează astfel:
- se completează cu sumele privind garanţiile materiale reţinute din
salariile gestionarilor (administrator, magazioner/casier) în sumă de o
zecime din salariu până se atinge limita a unu sau trei salarii de bază;
- sumele se utilizează pentru acoperirea pagubelor produse în gestiune sau
a fraudelor gestionarilor.

Relaţiile cu Trezoreria Adjud

Toate operaţiunile de încasări şi plăţi ale Scolii nr.4 Adjud se fac prin Trezoreria
Municipiului Adjud. Documentele utilizate în cadrul acestor operaţiuni sunt:
- ordinul de plată,
- cecuri,
- foi de vărsăminte.
Scoala are conturi deschise la Trezorerie pentru fiecare tip de cheltuială, pe surse
de finanţare astfel:
- cont burse
- cont cheltuieli de personal
- cont cheltuieli de personal
- cont cheltuieli materiale şi servicii
- cont cheltuieli de capital
- cont venituri propri

12
Relaţiile cu furnizorii

Furnizorii instituţiilor publice difera, aceştia fiind salariaţi conform legii privind
achiziţiile publice astfel:
- prin licitaţie publică, ţinută în urma unui anunţ public, pentru achiziţii de
valoare mare. Exemplu: reparaţii curente, capitale, investiţii.
Printre cei mai importanţi furnizori ai scolii se numără:
 Utilităţi: Urbis (apă), Transgaz (gaz metan), SC Electrica SA
(energie electrică);
 Telecomunicaţii: Romtelecom;
 Aprovizionare: Sitmex SRL, Aldis SRL;
 Dotări: SC Casa SRL;
 Reparaţii curente şi capitale: SC Consens SRL.

Relaţii cu alte instituţii financiare privind contribuţiile datorate:


 Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate (CJAS) – contribuţiile la asigurările
sociale de sănătate ale scolii şi angajaţilor acestuia;
 Casa Judeţeană de Pensii – contribuţiile la asigurările sociale de stat;
 Administraţia Financiară.

Relaţiile cu persoane fizice şi juridice


Aceste relaţii privesc sponsorizările şi donaţiile primite, atât de la persoane fizice
(părinţii elevilor), cât şi de la persoane juridice.

13
Relatiile Scoala nr.4 Adjud cu alte institutii:

Primaria Adjud

CEC

Trezoreria

Urbis,Transgaz,SC
Electrica SA

Romtelecom

Sitmex SRL,Aldis
Scoala nr.4 Adjud SRL

SC Casa SRL

SC Consens SRL

CJAS

CJP

Administratia
financiara

Persoane fizice si
juridice

14
Stuctura şi evoluţia veniturilor şi cheltuielilor la Scoala nr.4 Adjud în perioada
2004-2006

Nr. crt. Denumire indicatori 2004 2005 2006


1 A. TOTAL VENITURI 2738700 2946221 3292800
2 I. VENITURI PROPRII 240000 300000 350000
3 II. VENITURI-BUGET DE STAT 1131900 1026225 999225
4 III. VENITURI-BUGET LOCAL 12735046 14872017 1589166
5 B. TOTAL CHELTUIELI 2738704 2546221 2492800
6 I. TOTAL CHELTUIELI DE 762204 867935 950000
PERSONAL
7 1.Cheltuieli cu salariile 561994 661230 700000
8 2.Contribuţii la asig. sociale 130371 149260 171000
9 3.Contribuţii la fondul de şomaj 28099 27562 24000
10 4. Contribuţii la asig.soc.de sănătate 39339 42961 49000
11 5.Deplasări,detaşări,transferuri 2400 5400 6000
12 II.CHELTUIELI MATERIALE ŞI 2901000 425810 538000
SERVICII
13 1.Medicamente şi materiale sanitare 1200 4100 6000
14 2.Cheltuieli întreţinere şi gospodărie 4300 89000 133500
15 3.Cheltuieli cu obiecte de inventar 26800 62700 86000
16 4.Cheltuieli cu reparaţii curente 3000 26000 35000
17 5.Cheltuieli cu reparaţii capitale 84000 31000 0
18 III. TRANSFERURI 2400 3200 4800
19 Burse 2400 3200 4800
20 IV. CHELTUIELI DE CAPITAL 568400 958000 1000000

ANALIZA CHELTUIELILOR

-principala sursă de finanţare a instituţiei este reprezentată de fonduri din bugetul de stat
şi fonduri din bugetul local din care sunt acoperite atât cheltuielile de personal lunare cât
şi cele de materiale şi de servicii;
În ceea ce priveşte structura cheltuielilor pe destinaţii principale se pot evidenţia

15
următoarele:
-ponderea cea mai importantă în totalul cheltuielilor o au cheltuielilecu personalul;
-cheltuielile materiale şi de servicii ocupă o pondere mai redusă comparativ cu cele de
personal . Ponderea cea mai mare dintre acestea o au cheltuielile pentru întreţinere şi
gospodărie,
-specific unităţilor de învăţământ apar cheltuielile cu bursele, suportate din bugetul local,
precum şi din cel de stat .

CAPITOLUL 2
Fundamentarea indicatorilor financiari la Scoala nr.4 Adjud

Cadrul juridic de acţiune

La baza fundamentării indicatorilor financiari, stă Legea privind statutul personalului

16
didactic nr 128/1997 şi OUG 18/2005 care modifică OUG 68/2004.

Fundamentarea veniturilor

Veniturile scolii sunt constituite în primul rând din fonduri de la bugetul local al
municipiului Adjud, urmate de fonduri de la bugetul de stat şi într-o mică măsură există şi
venituri extrabugetare(proprii). Veniturile proprii sunt reprezentate prin chirii, sponsorizări,
donaţii, alte venituri.
În anul 2004 veniturile scolii au fost în cuantum de 428391 lei, din care 19225 lei
reprezintă finanţarea bugetului de stat, 389166 lei sunt din finanţarea bugetului local şi 200000
lei finanţarea din venituri proprii. Veniturile proprii sunt reprezentate de:
- venituri din chirii – 10000 lei
- venituri din sponsorizări şi donaţii – 30000 lei
- alte venituri – 10000 lei.
Indicatorii reprezentativi funcţie de care se procedează în planificarea fiecarui venit în
parte, în cadrul veniturilor proprii, sunt:
- numărul de metri pătraţi ai spaţiilor închiriate;
- numărul de spaţii închiriate;
- diferite contracte de donaţii sau sponsorizări.
În ceea ce priveşte veniturile din închirierea spaţiilor, închiriază următoarele spaţii:
- un teren în suprafaţă de 20 mp;
- o sală de sport pentru competiţii sportive şi antrenamente;
- un spaţiu unde funcţionează un magazin alimentar.
Veniturile din chirii se fundamentează potrivit următoarei formule:
V din chirii = supraf.inchiriată x tarif/mp(USD sau EUR) x curs de schimb x luni de
închiriate.

Spre exemplu, în cazul spaţiului unde funcţionează un magazin, chiria este:


V din chirie = 7mp x 20 EUR x 3,6RONEUR x 12 = 6048 RON/an

Veniturile din sponsorizări au la bază contracte încheiate cu persoane fizice sau juridice,

17
cu scopul finanţării acţiunilor de dotare a laboratoarelor, diferite evenimente
artistice.Fundamentarea acestor venituri are loc pe baza sumelor din sponsorizările din anul
trecut, corectate cu anumiţi coeficienţi de creştere a preţurilor, dar şi baza anumitor contracte
deja existente.

Fundamentarea cheltuielilor

Una dintre problemele esenţiale ale gestiunii unei instituţii de învăţământ este stabilirea
opţiunilor şi priorităţilor bugetare, respectiv dimensionarea nivelului optim al fondurilor
necesare îndeplinirii în cât mai bune condiţii, cu minim de efort material, uman şi financiar a
obiectivelor în anul plan, concretizate în acţiuni şi sarcini eficient realizate.
Fundamentarea cheltuielilor de cuprins în buget se face pornind de la următoarele noţiuni
generale:
1 Baza normativă- reprezintă suportul legal ce stă la baza fundamentării
cheltuielilor. Nici o cheltuială nu poate fi înscrisă în bugetul de venituri şi
cheltuieli sau finanţată prin acesta dacă nu este reglementată printr-un act
normativ;
2 Execuţia preliminată pentru anul de bază constă în execuţia certă pentru o anumită
perioadă de timp şi execuţia probabilă la sfârşitul anului corectată cu anumite
influenţe;
3 Analiza şi structura comparativă a cheltuielilor, atât pe total, cât şi pe structură şi
dinamică, fiind necesară realizarea de analize şi studii privind evoluţia pe un
anumit interval de timp. Această analiză comparată se face de către organul
ierarhic superior în etapa de analiză a proiectului de buget primit de la instituţia
subordonată;
4 Preţurile şi tarifele diferitelor servicii, care au repercusiuni asupra structurii şi
evoluţiei cheltuielilor, reprezintă factorul cel mai imprevizibil în evoluţia
diferitelor categorii de cheltuieli deoarece îşi pune amprenta caracterul inflaţionist
al economiei;
Cheltuielile incluse în buget se grupează în două mari categorii:
1 Cheltuieli curente, din care:

18
I Cheltuieli de personal
II Cheltuieli materiale şi servicii
III Transferuri
2 Cheltuieli de capital (investiţii)
Cea mai mare pondere în cadrul cheltuielilor curente o au cheltuielile de personal.
Acestea vizează plata drepturilor salariale ale personalului angajat şi obligaţiile aferente faţă
de bugetul statului, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, precum şi
drepturile de delegare, detaşare şi transfer în interes de serviciu.
Clasificaţiei bugetare a cheltuielilor, fundamentarea cheltuielilor se face pe următoarele
articole şi aliniate de cheltuieli:
Cheltuieli cu salariile
Salarii de bază
Salarii de merit
Îndemnizaţii de conducere
Spor de vechime
Sporuri pentru condiţii de muncă
Plăţi pentru ore suplimentare
Fond de premii
Alte drepturi salariale
– Contribuţii pentru asigurările sociale de stat
– Cheltuieli pentru constituirea fondului pentru plata ajutorului de şomaj
– Deplasări, detaşări, transferări
– Contribuţii pentru constituirea fondului de asigurări sociale de sănătate.

CHELTUIELILE CU SALARII

Această categorie de cheltuieli deţine ponderea cea mai mare în totalul cheltuielilor
efectuate de scoala.
Necesarul de fonduri pentru cheltuielile cu salariile dintr-o unitate de învăţământ se

19
calculează pornindu-se de la:
- numărul de elevi pe fiecare treaptă/formă de învăţământ;
- numărul de clase/formaţiuni de studiu;
- curricula şcolară pentru fiecare treaptă/formă de învăţământ;
- prevederile legale privind normarea, încadrarea şi salarizarea personalului
didactic, didactic auxiliar şi de administraţie.
Indicatorii de luat în calculul fondului de salarii pentru personalul angajat sunt:
- numărul de personal angajat, respectiv numărul de posturi, indicator
specific unităţilor de învăţământ care sunt reflectate în statul de funcţii;
- numărul de beneficiari salarii de merit, îndemnizaţii de conducere, spor de
vechime etc.;
- salariul tarifar de încadrare (salariul de bază), îndemnizaţia pentru sporul
de vechime, alte sporuri potrivit statului de funcţii.
Indicatorul fizic specific număr de posturi se determină ţinând cont de criteriile şi
normele privitoare la normarea personalului didactic, didactic auxiliar şi nedidactic.
Pentru personalul didactic postul se determină prin raportarea numărului total de
ore dintr-o săptămână la numărul de ore pe catedre dintr-o săptămână.
Pentru un profesor norma didactică de predare este de 18 ore pe săptămână, însă
directorul şi directorul adjunct beneficiază de normă redusă. Astfel pentru director norma
de predare se stabileşte astfel:
- 12 – 14 ore la unităţile de învăţământ care funcţionează cu până la 12 clase
de elevi;
- 8 – 10 ore pentru unităţile de învăţământ care funcţionează cu 12 – 14
clase de elevi;
- 4 – 6 ore la unităţile de învăţământ care funcţionează cu peste 24 clase de
elevi.
La scoala norma didactică a directorului este de 6 ore, iar a directorului adjunct de 10 ore.
În vederea salarizării personalului didactic, odată stabilit numărul de posturi, în
determinarea salariului se au în vedere şi o serie de alte elemente distincte, cum ar fi:
- funcţia şi norma didactică îndeplinită;
- nivelul studiilor cerute pentru ocuparea funcţiei didactice;

20
- gradul didactic;
- titlul ştiinţific;
- vechimea recunoscută în învăţământ;
- calitatea activităţii instructiv – educative;
- locul şi condiţiile specifice în care se desfăşoară activitatea.

Salariul de bază
În această categorie sunt cuprinse salariul de încadrare (cel real) şi anumite sporuri şi
îndemnizaţii care sunt incluse în salariul de bază.
Salariul de încadrare se stabileşte în mod diferit pentru diferite categorii de personal:
didactic, auxiliar şi nedidactic.
Pentru personalul didactic şi auxiliar salariul de încadrare se stabileşte pe baza
următoarelor elemente:
1 valoarea coeficientului de multiplicare 1,00 – valoare de referinţă sectorială;
2 coeficienţii de multiplicare.
Valoarea coeficientului de multiplicare se stabileşte anual prin hotărâre a Guvernului
după aprobarea legii bugetului de stat pentru cheltuielile cu salariile în vederea realizării
obiectivelor, programelor şi proiectelor stabilite. Această valoare suferă modificări succesive
ca urmare a indexărilor salariale acordate personalului din învăţământ.
Valoarea coeficientului de multiplicare este de 1857330 lei.
Coeficienţii de multiplicare/ierarhizare se stabilesc în funcţie de:
- gradul didactic sau gradul profesional pentru personalul didactic auxiliar;
- nivelul studiilor;
- vechimea în muncă (doar pentru personalul didactic);
- funcţia deţinută (profesor, educator etc.).
Pentru personalul didactic coeficienţii de multiplicare se prezintă sub forma unui tabel în
care sunt specificate elementele prezentate.
Pentru personalul didactic auxiliar coeficienţii de ierarhizare se prezintă sub forma unor
limite minime şi maxime şi se determină pentru fiecare angajat pe baza unei evaluări a
performanţelor profesionale la începutul fiecărui an, în funcţie de rezultatele anului precedent.
Pentru calificativul „excelent” se acordă coeficientul de ierarhizare maxim.

21
Salariul de încadrare a unui angajat (personal didactic sau auxiliar) se determină după
formula:
Sî = Vrs X Ci, unde:
Sî – salariul de încadrare;
Vrs – valoarea de referinţă sectorială;
Ci – coeficientul de ierarhizare specific pentru funcţia, gradul, vechimea deţinută.
Încadrarea între salariul minim şi maxim se efectuează în urma evaluării performanţei
fiecărui angajat din sectorul administrativ, evaluare care are loc la începutul fiecărui an,
testându-se performanţele anului anterior.
Evaluarea se efectuează pe baza unei fişe de evaluare a performanţelor individuale ale
fiecărui angajat. Criteriile avute în vedere sunt:
- gradul de îndeplinire a standardelor de performanţă – 50%;
- asumarea responsabilităţii – 25%;
- adecvarea la complexitatea muncii – 15%;
- iniţiativa şi creativitatea – 10%.
Fiecare criteriu are atribuită o anumită pondere, în funcţie de gradul de importanţă pe
care îl are, astfel încât suma ponderilor să fie 100%.
Evaluarea se face prin atribuirea de note de la 1 la 5 fiecărui criteriu de către:
- angajat (autoevaluare);
- conducătorul compartimentului (persoana ierarhic superioară);
- persoana desemnată de director cu gestiunea resurselor umane;
- conducătorul unităţii.
Pentru fiecare criteriu se stabileşte un punctaj reprezentând evaluarea finală a criteriului,
ca medie aritmetică a punctajului oferit de fiecare dintre evaluatori pentru criteriul respectiv.
Punctajul final se stabileşte prin pondere, astfel:
Pt = pi X Pi, unde:
Pt – punctajul total;
pi – ponderea criteriului;
Pi – punctajul criteriului.
Salariul de încadrare realizat pentru fiecare angajat se determină pe baza salariului de
încadrare şi ţinând cont de numărul de ore prevăzute a fi lucrate în cadrul normei didactice sau

22
ţinând cont de faptul că unii angajaţi dintre cei administrativi au doar jumătate de normă. Acest
salariu coincide, de cele mai multe ori, cu salariul de încadrare.
Pentru personalul didactic norma didactică avută în vedere este de:
- 18 ore pe săptămână ca normă generală pentru profesorii din învăţământul
preuniversitar;
- 16 ore pe săptămână pentru personalul didactic de predare şi instruire practică, cu o
vechime în învăţământ de peste 25 ani şi cu gradul didactic I;
- 10 ore pe săptămână pentru directorul adjunct şi 6 ore pe săptămână pentru director.
Activitatea de dirigenţie, inclusă în planurile de învăţământ nu se cuprinde în norma
didactică de predare.
Orele care depăşesc norma didactică sunt plătite cu ora, iar dacă se prestează un număr
mai mic de ore, salariul de încadrare real se diminuează corespunzător.
În salariul de bază se mai includ şi o serie de sporuri şi îndemnizaţii:
1. Spor de suprasolicitare neuropsihică (spor de stres)
De acest spor beneficiază personalul didactic şi didactic auxiliar şi este specific activităţii
de învăţământ. El este de 3% pentru fiecare tranşă de vechime în învăţământ şi se calculează la
salariul de bază.
0 – 2 ani: 3%
2 – 6 ani: 6%
6 – 10 ani: 9%
10 – 14 ani: 12%
14 – 18 ani: 15%
18 – 22 ani: 18%
22 – 25 ani: 21%
25 – 30 ani: 24%
30 – 35 ani: 27%
35 – 40 ani: 30%
peste 40 ani: 33%.
De acest spor beneficiază toate cadrele didactice şi cadrele didactice auxiliare şi se
include în salariul de bază.
2. Sporul de stabilitate

23
Personalul didactic şi didactic auxiliar cu o vechime neîntreruptă în învăţământ de peste
10 ani beneficiază de un spor de stabilitate de 15% din salariul de bază (salariu de încadrare
realizat).
De sporul de stabilitate beneficiază 9 de cadre didactice şi 4 cadre didactice auxiliare.
3. Gradaţia de merit
Gradaţia de merit se acordă prin concurs şi poate beneficia personalul didactic de predare,
didactic auxiliar şi cel de conducere din unităţile de învăţământ, cu performanţe deosebite în
inovarea didactică, în pregătirea elevilor la concursuri şcolare, precum şi cu o vechime de peste
3 ani în învăţământ.
Această gradaţie se acordă pentru 10% din posturile didactice existente la nivelul
Inspectoratului Şcolar şi reprezintă 20% din salariul de bază al funcţiei sau postului persoanei
în cauză. Gradaţia de merit se include în salariul de bază.

Procedura de atribuire a gradaţiei de merit, prin concurs, cuprinde următoarele faze:

a) candidatul întocmeşte şi depune la conducerea unităţii de învăţământ raportul de


autoevaluare a activităţii desfăşurate;
b) consiliul profesoral al unităţii de învăţământ, pe baza dezbaterilor acestui raport,
formulează o apreciere sintetică asupra candidatului;
c) directorul unităţii şcolare transmite inspectoratului şcolar raportul de autoevaluare,
aprecierea consiliului profesoral, precum şi propria apreciere; în urma consultării consiliului
consultativ de specialitate, inspectorul de specialitate întocmeşte un raport motivat;
d) consiliul de administraţie al inspectoratului şcolar primeşte spre analiză raportul de
autoevaluare, aprecierea consiliului profesoral şi a directorului unităţii, precum şi raportul
motivat al inspectorului de specialitate; hotărârea asupra rezultatului concursului, precum şi
ponderea pe diferite specialităţi şi unităţi de învăţământ aparţine inspectorului şcolar general;
e) consiliul de administraţie al inspectoratului şcolar alcătuieşte lista candidaţilor admişi,
pe care o înaintează Ministerului Învăţământului pentru emiterea ordinului ministrului.

4.Spor de dirigenţie
Personalul didactic de predare care îndeplineşte funcţia de diriginte şi învăţătorii primesc
o indemnizaţie de 10% din salariul de bază, cu titlul de spor de dirigenţie. Aceste îndemnizaţii
se includ în salariul de bază.

24
La Scoala nr.4 Adjud de spor de dirigenţie beneficiază 14 de profesori .
5.Spor de doctorat
Persoalul didactic din învăţământul preuniversitar, care are titlul ştiinţific de doctor, este
remunerat cu un spor de doctorat de 15% în plus la salariul de bază. Acest spor nu se include în
salariul de bază .

Personalul didactic calificat, care are reşedinţa sau domiciliul în mediul rural sau în
localităţi izolate, primeşte o indemnizaţie de 5-80% din salariu de bază al funcţiei didactice
îndeplinite, în raport cu zona geografică respectivă. Diferenţierea pe zone şi localităţi se aprobă
prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Învăţământului.

6.Salarii de merit
Personalul didactic, nedidactic şi didactic auxiliar poate beneficia de salariul de merit
conform prevederilor legale. Astfel H.G. nr. 281/1993 prevede că pentru rezultate deosebite
obţinute în activitatea desfăşurată, personalul poate primi un salariu de merit care face parte din
salariu de bază. Acesta poate fi de până la 15%, aplicat la salariul de bază.
Salariul de merit poate fi acordat pentru cel mult 15% din numărul total de posturi
prevăzute în statul de funcţii al unităţii bugetare, din care cel puţin două treimi vor fi utilizate
pentru funcţiile de execuţie.
Numărul salariilor de merit se calculează la totalul posturilor didactice existente la nivelul
inspectoratului şcolar şi se distribuie pe unităţile de învăţământ indiferent de numărul cadrelor
didactice ale acestora.
Un cadru didactic nu poate beneficia simultan de gradaţie de merit şi de salariu de merit.
De acest salariu de merit beneficiază 8 cadre didactice, 3 cadre didactice auxiliare şi 1
cadru nedidactic. Salariul de merit acordat este de 15% din salariul de bază.
Indemnizaţii de conducere
De indemnizaţie de conducere beneficiază atât personalul didactic cu funcţii de
conducere, îndrumare şi control, cât şi personalul auxiliar şi nedidactic de conducere
(secretarul şef şi contabilul şef).
Salarizarea personalului de conducere, de îndrumare şi de control din unitatea de
învăţământ se face prin salariul de bază al funcţiei didactice, gradului didactic şi vechimii
recunoscute în învăţământ la care se adaugă o indemnizaţie calculată la salariul de bază al
funcţiei didactice, astfel:

25
- 15 – 25% pentru educatorii, învăţătorii sau institutorii care îndeplinesc funcţia de
director;
- 20 – 25% pentru directorul adjunct de şcoală;
- 25 – 35% pentru directorul de şcoală
Stabilirea diferenţiată a îndemnizaţiei de conducere se face în baza unei metodologii
aprobate de Ministerul Învăţământului.
Indemnizaţii de conducere sunt stabilite şi pentru posturile de secretar şef şi contabil şef.
Aceste îndemnizaţii se stabilesc de către conducerea instituţiei anual în raport cu rezultatele
obţinute şi cu răspunderea aferentă.
De indemnizaţie de conducere beneficiază: directorul general – 30%, directorul adjunct –
25%, secretarul şef – 10%, contabilul şef – 35%.
7.Sporul de vechime
Persoanele salarizate beneficiază de un spor de vechime în muncă de până la 25%
calculat la salariul de bază corespunzător timpului efectiv lucrat în program normal.
Pentru personalul didactic şi didactic auxiliar, tranşele de vechime sunt stabilite astfel:
- între 3 şi 5 ani – 5%;
- între 5 şi 10 ani – 10%;
- între 10 şi 15 ani – 15%;
- între 15 şi 20 ani – 20%;
- peste 20 ani – 25%.

Mai există şi trei tranşe suplimentare, care se acordă la 30, 35 şi la peste 40 de ani de
activitate în învăţământ. Pentru fiecare dintre tranşele suplimentare de vechime se acordă o
creştere a coeficientului de ierarhizare de 1/25 din coeficientul de ierarhizare corespunzător
tranşei anterioare de vechime.

8.Spor pentru condiţii de muncă


Pentru personalul administrativ (muncitori, paznici, supraveghetori de noapte) se poate
plăti un spor de până la 25% pentru orele de noapte efectuate, procent ce se aplică la salariul de
bază. Sporul de noapte se calculează doar pentru orele de noapte efectiv lucrate (în intervalul
22 – 06).

26
9.Plăţi pentru ore suplimentare
Acest spor se aplică personalului auxiliar, administrativ şi nedidactic.
Orele prestate peste durata normată a timpului de lucru de către personalul încadrat în
funcţii de execuţie se compensează cu timp liber. Dacă această compensare nu se poate
efectua, orele suplimentare se vor plăti cu un spor din salariul de bază de 50% pentru primele
două ore de depăşire a duratei normale a zilei de lucru şi cu 100% din salariu pentru
următoarele ore.
Munca peste durata normală a timpului de lucru poate fi prestată şi sporurile prevăzute
pot fi plătite numai dacă efectuarea orelor suplimentare a fost dispusă de conducătorul
instituţiei de învăţământ, fără a depăşi 120 ore/an sau 360 ore/an cu aprobarea organului
ierarhic superior şi a conducătorului instituţiei.
Alte drepturi salariale acordate
Prima de instalare se acordă personalului didactic de predare, o singură dată la angajarea
în învăţământ prin concurs, în primii 5 ani de la absolvirea studiilor. Cuantumul acestei prime
se stabileşte conform legii şi poate ajunge până la un salariu lunar.
Personalul didactic şi didactic auxiliar poate fi plătit şi cu ora, în condiţiile legii, pentru
depăşirea normei didactice de predare de 18 ore sau 16 ore pe săptămână pentru profesori şi 6
ore pe săptămână pentru director. Sumele referitoare la plata cu ora se calculează la salariul de
încadrare la care se adaugă drept sporuri sporul de stabilitate şi sporul neuropsihic,
proporţional cu numărul de ore plătite cu ora lucrate.
În regim de plată cu ora se realizează şi remunerarea personalului pentru activitatea
depusă în timpul bacalaureatului, a examenului de capacitate şi admitere, sume suportate din
bugetul de stat

Fondul de salarii anual

Determinarea necesarului de fonduri pentru plata salariilor pentru anul de plan se face
analitic, pornind de la salariul aferent unei persoane, salariul de bază plus toate celelalte sporuri
şi drepturi băneşti. Cheltuielile cu salariul lunar pentru o persoană, aşa cum apar ele în statul de

27
funcţii, se determină astfel:
Cheltuieli cu salariile = SB + SM + GM + IC + SV + SCM + POS + AS, unde:
SB – salariul de bază;
SM – salariul de merit;
GM – gradaţie de merit;
IC – indemnizaţie de conducere;
SV – spor de vechime;
SCM – spor condiţii de muncă;
POS – plata orelor suplimentare;
AS – alte sporuri.
Pornind de la salariul lunar aferent unei persoane se determină fondul brut de salarii ca
fiind suma cheltuielilor cu salariile pentru toţi angajaţii unităţii de învăţământ.
În determinarea cheltuielilor cu salariile pentru anul bugetar următor, metodologia de
fundamentare fixează ca punct de plecare fondul de salarii, calculat potrivit elementelor de mai
sus, valabil de la data de 1 ianuarie a anului în care se face calculul, aşa cum apare el în statul
de funcţii.
Cuantumul valoric al fondului de salarii serveşte ca bază de fundamentare a necesarului
de fond de salarii pentru anul următor, înmulţit cu 12 luni. La acesta trebuie să se adauge şi
fondul destinat plăţii celui de-al treisprezecelea salariu, precum şi cuantumul premiilor (2%
aplicat la totalul fondurilor), întrucât acestea nu apar incluse în statul de funcţii, document ce
stă la baza calculelor de fundamentare.
Necesarul anual de fonduri pentru plata drepturilor salariale se determină după formula:
FSB = Fond de salarii lunar X 12 luni + al 13-lea salariu + Premii
Suma astfel obţinută se poate înmulţi cu un coeficient de prognozare, dacă se anticipează
o creştere a salariilor (de exemplu de 10%).
Exemplu de calcul pentru salariulun profesor care are vechime 24 de ani, face 3 ore
suplimentare pe săptămână şi este diriginte:
Salar încadrare = k x Vrs
k – coeficient de ierarhizare=2.612
Vrs- valoare de referinţă sectorială =1857330
Sî = 2.612x1.857.330=4851346 lei

28
Spor stabilitate= 15% x Sî = 727702lei
Spor neuropsihic = 21% x Sî = 1018783lei
Gradaţie de merit = 20% x Sî = 970270lei
Salar bază = Sî + Ss+ Sn + Gm = 7568101lei
Spor de vechime = 25% x Sî = 1892025lei
Spor de dirigenţie = 10% x Sî = 485135lei
Suma pentru ore suplimentare = Sî(1 + Ss %+ Sn%)x nr ore x 3/18 = 1261350lei

TOTAL drepturi salarizare = Sbază+Sv+Sdir+S ore supl


= 11206611 lei
Determinarea fondului de salarii se face adunând sumele individuale obţinute pentru
fiecare salariat.

Fundamentarea cheltuielilor cu contribuţiile pentru asigurările sociale


de stat

Cheltuielile cu contribuţiile pentru asigurările sociale de stat ale unităţii se determină în


funcţie de fondul brut de salarii şi de cota de contribuţie la asigurările sociale de stat.
În fondul brut de salarii al unităţii se cuprind toate sumele acordate salariaţilor cu titlu de:
- salarii de bază brute corespunzătoare timpului efectiv lucrat în program normal şi
suplimentar;
- sporurile, îndemnizaţiile şi sumele acordate sub formă de procent din salarul de bază;
- sumele plătite pentru timpul nelucrat (concedii de odihnă, sărbători);
- sumele acordate cu ocazia ieşirii la pensie
- premiile anuale şi cele din cursul anului;
- al 13-lea salar, prime acordate cu ocazia sărbătorilor naţionale sau religioase.
Cota de contribuţie la asigurările sociale de stat a unităţii este de 19,5%, fiind vorba de
condiţii normale de muncă.
Formula de determinare a contribuţiei unităţii la asigurările sociale de stat este
următoarea:
CAS = Fond brut salarii X 19,5%

29
CAS = 10753584. X 19,5% =2096948,88 lei
Unitatea mai constituie şi un fond de risc în procent de 0,5%. Acest fond se calculează la
fel ca la contribuţia unităţii la asigurările sociale de stat.
Fond de risc = Fond brut salarii X 0,5%

Fundamentarea cheltuielilor pentru constituirea fondului pentru plata ajutorului de


şomaj

Contribuţia unităţii la constituirea fondului de şomaj se determină în funcţie de fondul


brut de salarii al unităţii şi de cote de contribuţie la fondul de şomaj a unităţii – 2%.
Formula de determinare a contribuţiei unităţii la fondul de şomaj este următoarea:
C.F.S. = Fbs X 2%, unde:
C.F.S. – contribuţia la fondul de şomaj a unităţii;
Fbs – fondul de salarii brut al unităţii.
Contribuţia unităţii la constituirea fondului de şomaj va fi de:
C.F.S. = 10753584 X 2% = 21507,68 lei

Fundamentarea cheltuielilor cu contribuţiile pentru constituirea fondului de


asigurări sociale de sănătate

Contribuţia unităţii la constituirea fondului de asigurări sociale de sănătate se determină


în funcţie de următoarele elemente:
1 fondul brut de salarii al unităţii;
2 cota de contribuţie la asigurările sociale de sănătate a unităţii – care este de 6%.
Formula de determinare a contribuţiei unităţii la asigurările sociale de sănătate este
următoarea:
CASS = Fbs X 6%
La un fond de salarii brut anual de 10753584 contribuţia la asigurările sociale de sănătate
va fi de:
CASS = 10753584 X 6% =64523,04 lei

30
Fundamentarea cheltuielilor pentru deplasări, detaşări, transferări

Aceste cheltuieli se datorează deplasării personalului unităţii şcolare în alte localităţi în


vederea îndeplinirii unor sarcini de serviciu (participarea la conferinţe, simpozioane, ore
deschise, schimburi de experienţă, planuri de investiţii etc.). În aceste condiţii se acoperă
cheltuielile reprezentând:
- diurna în condiţiile legale stabilite;
- decontarea transportului între localităţi;
- decontarea cazării;
- decontarea altor cheltuieli efectuate pentru îndeplinirea misiunii de serviciu.
În fundamentarea acestor cheltuieli se pleacă de la nivelul acestora din anul de bază,
ţinându-se cont de evenimente anticipate a avea loc în anul de plan, de indicele de inflaţie, de
perspectivele unor majorări de preţuri şi de tarife (scumpirea combustibililor, majorări de taxe,
creşterea tarifelor la transporturile de călători).
În proiectul de buget de venituri şi cheltuieli a fost fundamentată la acest articol o sumă
de 52000 mii lei, egal repartizată pe trimestre.

Fundamentarea cheltuielilor materiale şi serviciilor

Fundamentarea acestui tip de cheltuieli se face ţinând seama de cuantumul acestora din
anul precedent celui plan, dar şi de bbbaza materială pe care unitatea o deţine, de numărul de
elevi şcolarizaţi, precum şi de consumul efectiv de asemenea materiale sau servicii.
Fundamentarea cheltuielilor se face pe următoarele articole şi aliniate de cheltuieli
– Medicamente şi materiale sanitare
Medicamente
Materiale
– Cheltuieli pentru întreţinere şi gospodărie
Încălzit
Iluminat

31
Apă, canal, salubritate
Poştă, telefon, telex, radio, televizor, telefax
Furnituri de birou
Materiale curăţenie
Alte materiale şi prestări servicii
– Materiale şi prestări servicii
– Obiecte de inventar de mică valoare sau scurtă durată şi echipament
Obiecte de inventar
– Reparaţii curente
– Reparaţii capitale
– Cărţi şi publicaţii
– Alte cheltuieli

Medicamente şi materiale sanitare


Acest articol cuprinde fondurile necesare pentru achiziţionarea medicamentelor şi
materialelor sanitare care asigură buna funcţionare a cabinetului medical al scolii. Nivelul
acestor cheltuieli se determină în funcţie de anul de bază, corectat cu anumite influenţe,
în special cu indicele de inflaţie.

Încălzit
Scoala nr.4 Adjud centrală proprie funcţionând pe bază de gaz metan, iar fundamentarea
cheltuielilor cu încălzirea se va face pe baza următorilor indicatori: număr metri cub gaz
consumaţi în anul de bază şi tariful/mc gaz.
Formula de fundamentare este:
Cheltuieli pentru încălzit = Nr. mc gaz X Tarif/mc
La baza fundamentării stau contractele cu furnizorii şi execuţia bugetară a anului
precedent, de unde se ia numărul de mc gaz consumaţi în anul precedent înmulţit cu tariful de
mc gaz, luând în considerare majorările de preţuri şi indicele de inflaţie.
De exemplu, pentru un consum mediu de gaz metan pentru încălzire de 240000 mc/an şi
un tarif al gazului metan de 0.92 lei/mc, cheltuielile pentru încălzire se vor determina astfel:
Cheltuieli pentru încălzire = 240000X 0.92 =220800 lei

32
Iluminat şi forţă motrice

În această categorie de cheltuieli se includ: costul curentului electric pentru iluminat,


pentru forţă motrică şi costul becurilor electrice şi al tuburilor fluorescente.
Cheltuielile privind costul curentului electric pentru iluminat şi forţă motrică se
fundamentează în funcţie de următorii indicatori:
- număr ore iluminat şi funcţionare aparatură;
- număr corpuri iluminat, aparatură;
- consum de energie electrică;
- tariful pentru un kw.
Formula de determinare este următoarea:
Cheltuieli pentru iluminat şi forţă motrice = Nr. ore iluminat şi funcţionare
aparatură X Nr. corpuri iluminate X Consum energie electrică/ corp X Tarif (1 kw).
La baza fundamentării cheltuielilor cu energie stau contractele cu furnizorii (Electrica).
De exemplu, pentru un consum mediu anual de energie electrică de 280000 kw/an şi un
tarif al energiei electrice de 2780 lei/kw, cheltuielile privind costul curentului electric se vor
determina astfel:
Cheltuieli pentru iluminat şi forţă motrică = 280000 X 0,3 =84000 lei.
Cheltuielile cu becurile electrice şi tuburile fluorescente se fundamentează după următorii
indicatori:
- număr de săli iluminate cu becuri;
- număr de becuri pe o scală;
- o medie a becurilor schimbate într-un an;
- preţul unui bec.
Formula de determinare este:
Cheltuieli cu becuri electrice şi tuburi fluorescente = Nr. mediu becuri
neschimbate/an X Preţ unitar
În proiectul de buget de venituri şi cheltuieli a fost fundamentată o sumă de 61000 lei,
repartizată în mod inegal pe trimestre mai mult în perioada de iarnă.

33
Apă, canal, salubritate

Cheltuielile incluse în acest aliniat se detaliază pe: apă potabilă, apă caldă, gunoi, canal.
Unitatea de măsură pentru acestea este mc/an, diferenţiere făcându-se în funcţie de costul
diferit al acestora.
În fundamentarea cheltuielilor cu apă, canal, salubritate se au în vedere următorii
indicatori:
- consum de apă caldă mc/an;
- consum apă potabilă mc/an;
- gunoi mc/an;
- tariful pentru un mc de apă caldă şi un mc de apă rece;
- tariful pentru serviciile de salubritate şi canalizare.

Formula de determinare este:


Apă, canal, salubritate = Consum apă (mc) X Tarif pe mc + Tarif canalizare (anual)
+ Tarif servicii de salubritate (anual)
În fundamentarea acestor cheltuieli se ţine cont de contractul încheiat cu furnizorii
acestor utilităţi şi servicii şi de execuţia bugetară a anului precedent de unde se ia numărul de
mc consumaţi, care se înmulţeşte cu tariful în vigoare, eventual corectat cu un indice de
inflaţie.

Poştă, telefon, telex, radio, televizor, telefax


În această categorie de cheltuieli se includ: plata serviciilor de poştă, abonamentelor de
telefon, radio, televizor şi plata convorbirilor internaţionale.
În fundamentarea acestor cheltuieli se folosesc următorii indicatori:
- cheltuielile medii cu convorbirile telefonice pentru anul expirat;
- numărul de posturi telefonice;
- tariful pentru abonamentul serviciilor telefonice;
- numărul de televizoare, aparate radio;
- tariful pentru abonamentul radio şi TV;
- cheltuielile pentru corespondenţa poştală internă şi externă.

34
Formula de determinare este:
Poştă, telefon, radio = Abonament X Nr. luni X Nr. impulsuri X Tarif
În fundamentare se utilizează informaţii privind execuţia bugetară pe anul expirat
referitoare la cheltuieli medii pe telefon, număr telefoane, număr de televizoare, aparate radio,
timbre etc.

Materiale curăţenie
În această categorie de cheltuieli se includ cheltuielile pentru:
- materiale comune de curăţenie specifice întreţinerii uşilor, ferestrelor, mobilierului,
grupurilor sanitare, pardoselii etc.
- materiale pentru dezinsecţie, deratizare folosite de unitate pentru menţinerea
curăţeniei;
- materiale igienico – sanitare pentru personal.
Administratorul Agenţiei Judeţeane pentru Protecţia Mediului FOCSANI este cel care
oferă informaţiile în legătură cu norma de consum, necesarul de materiale de curăţat pe metru
pătrat, deoarece el este cel care răspunde de administrarea materialelor de curăţenie şi
gospodărie.
Pe perioada vacanţelor, când la nivelul scolii au loc activităţi de curăţenie generală,
necesarul de materiale este mai mare, aspect ce trebuie avut în vedere în momentul
fundamentării.
Indicatorii de fundamentare se referă la:
- numărul de birouri;
- suprafaţa de curăţenie a agenţiei;
- tipul de materiale de curăţenie necesare (mături, clor, detergent, săpun etc.);
- cantitatea necesară din fiecare material de curăţenie necesar (kg, bucăţi, litri)
- preţul unitar pentru fiecare material de curăţenie.
Formula de determinare este:
Materiale pentru curăţenie = Cantitatea din tipul de material necesar X Preţul
unitar
Fundamentarea se face în funcţie de execuţia anului precedent ţinându-se cont de nivelul
indicatorilor înmulţit cu tarifele în vigoare, corectate cu rata inflaţiei.

35
Alte materiale şi prestări servicii
În această categorie de cheltuieli se includ:
- cheltuieli de transport privind materiale, combustibil, obiecte de inventar;
- materiale şi plata lucrărilor pentru întreţinerea şi amenajarea spaţiilor verzi ale unităţii;
- plata diferitelor prestări de servicii efectuate de terţi ca: imprimerie, legătorie, pază
contractată;
- costul serviciilor de deratizare, deparazitare şi dezinsecţie efectuate de unităţi
specializate;
- plata cheltuielilor de întreţinere efectuate prin unităţi specializate;
- materiale pentru prevenirea incendiilor.
Baza de determinare a acestor cheltuieli o reprezintă contractele cu furnizorii pentru
prestarea serviciilor de întreţinere, precum şi execuţia pentru anul precedent.

Fundamentarea cheltuielilor cu obiecte de inventar de


valoare mică sau scurtă durată şi echipament

Dotările cu obiecte de inventar şi cu echipament se stabilesc în funcţie de starea de


existenţă a acestora şi de necesităţile urgente de completare a dotării necesare desfăşurării
activităţii în condiţii normale.
Fundamentarea se face ţinând cont de necesarul de obiecte de inventar şi echipament, de
cantitatea şi de preţul unitar al acestora din anul de plan.
Alte obiecte de inventar de mică valoare sau scurtă durată cuprinde alte plăţi făcute
pentru procurarea de obiecte de inventar cu caracter funcţional sau de uz administrativ –
gospodăresc, în limita stabilită de lege sau cu o durată de serviciu de până la un an, indiferent
de valoarea lor, cum ar fi de exemplu mobilierul.

Fundamentarea cheltuielilor cu reparaţii curente


Reparaţiile curente se referă la costul materialelor procurate pentru lucrările de întreţinere

36
şi reparaţii curente în regie proprie ale clădirii (zugrăveli interioare şi exterioare, revopsirea
tâmplăriei, alte modernizări etc.), ale instalaţiilor, ale mobilierului şcolar precum şi costul
lucrărilor de reparaţii executate de terţi.
Reparaţiile curente se înscriu în buget pe baza devizelor estimate de reparaţii, în funcţie
de suprafaţa (metru pătrat) care se repară şi costul reparaţiei.
Valoarea lucrărilor de reparaţii curente ce se aplică într-un an se va încadra de regulă în
5% din valoarea de înlocuire a fondului fix.

Fundamentarea cheltuielilor cu reparaţiile capitale

În cadrul reparaţiilor capitale se efectuează înlocuirea totală sau parţială a unor elemente
sau părţi componente uzate fizic, în scopul aducerii cât mai aproape de starea iniţială. Valoarea
lucrărilor de reparaţii capitale nu poate depăşi 60% din valoarea de înlocuire a mijlocului fix.
În categoria cheltuielilor cu reparaţiile capitale se includ:
- reparaţiile capitale la clădiri şi construcţii, utilaje executate în antrepriză, inclusiv
costul devizelor şi proiectelor tehnice;
- costul materialelor şi prestărilor de servicii, în cazul lucrărilor de reparaţii capitale
executate în regie.
Cheltuielile cu reparaţiile capitale se includ în bugetul de venituri şi cheltuieli pe baza
devizelor estimative de reparaţii întocmite de serviciile de specialitate sau de executantul
lucrării.
Suma înscrisă în proiectul de buget la categoria cheltuielilor cu reparaţiile capitale este de
530000 lei.

Fundamentarea cheltuielilor cu cărţi şi publicaţii

În acest articol se încadrează plăţile şi cheltuielile făcute în scopul procurării de ziare,


reviste şi publicaţii.
În această categorie de cheltuieli sunt incluse:

37
- costul colecţiilor constituite anual din abonamentele la publicaţii periodice din ţară şi
străinătate;
- costul abonamentelor la Monitorul Oficial, colecţiile de acte normative utilizate în
activitatea instituţiei;
- costul dischetelor, casetelor, filmelor, imprimate definitiv şi arhivate la bibliotecă.
Indicatorii folosiţi pentru fundamentarea cheltuielilor cu cărţi şi publicaţii sunt cantitatea
acestora şi preţul estimativ, ţinând cont de ofertele furnizorilor.

Fundamentarea altor cheltuieli

La acest articol se includ cheltuielile cu protecţia muncii şi cu transportul personalului


agenţiei. Acestea se fundamentează în funcţie de execuţia anului precedent, incluzând la
protecţia muncii jumătate de litru de lapte pe zi de persoană, pentru cei care lucrează în condiţii
grele de muncă în laborator, iar la transport se au în vedere foile de parcurs privind parcul
auto.

Fundamentarea transferurilor

Pensia suplimentară
Acest aliniat reprezintă contribuţia salariatului la pensia suplimentară. Lunar, angajatorul
are obligaţia de a calcula, reţine şi vira această contribuţie care se determină prin aplicarea
cotei de 9,5% la salariul brut realizat.
Fundamentarea în acest caz se efectuează ţinând cont de fondul brut de salarii realizat în
anul de bază, corectat cu influenţele din anul de plan înmulţit cu 9,5%. În fundamentare trebuie
avută în vedere şi posibilitatea modificării legale a cotei de impunere.

Ajutorul de şomaj
Ajutorul de şomaj se referă la cote reţinută lunar salariatului din salariul brut realizat.
Fundamentarea se face prin aplicarea cotei de impunere la fondul brut de salarii realizat în anul
de bază, corectat cu influenţele din anul de plan şi cu luarea în considerare a posibilităţilor de
modificare a cotei de impunere.

38
Capitolul 3
Finanţarea instituţiilor de învăţământ

Surse de finanţare

39
În conformitate cu normele metodologice din 30 noiembrie 2004 privind
finanţarea si administrarea unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat, finanţarea
unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat se asigură din fonduri alocate prin bugetele
locale ale unităţilor administrativ-teritoriale în a căror rază îşi desfăşoară activitatea, de la
bugetul de stat şi din alte surse, potrivit legii.
Sistemul de finanţare a unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat cuprinde
principiile şi instituţiile implicate în proiectarea bugetelor, repartizarea şi utilizarea
resurselor financiare, precum şi indicatorii de fundamentare şi alocare a fondurilor
necesare bunei funcţionări a unităţilor de învăţământ.
Sursele de finanţare prezente la scoala nr.4 Adjud”sunt:
Surse de finatare :
Structura cheltuielilor Sursa, criteriile si fundamentarea
a) cheltuieli de personal didactic, Surse
nedidactic si auxiliar aferent 1. bugetul de stat
desfasurarii in bune conditii a 2. bugetul local
procesului de invatamant; 3. bugetul consiliului judetean
b) cheltuieli pentru perfectionarea 4. venituri proprii
presoanlului didactic; 5. surse externe
c) cheltuieli pentru procurarea
manualelor scolare acordate in
mod gratuit elevilor din Criterii
invatamantul preuniversitar Numarul de elevi din unitatea de
obligatoriu; invatamant
d) dotari cu miljoace de invatamant
corespunzator invatamantului
scolar;
e) cheltuieli materiale si pentru Fundamentare
servicii curente; Cost standard/elev
f) cheltuieli pentru asigurarea unor Coeficienti de diferentiere pe medii,
facilitati de transport pe calea niveluri, profiluri si filiere de invatamant
ferata acoradte elevilor si cadrelor

40
didactice.

In ceea ce priveste finantarea complementara, aceasta este prezentata in tabelul de


mai jos:
Finantarea complementara :

a) cheltuieli de capital; Surse


b) cheltuieli cu cofinantarea unor 1. bugetul de stat;
programe nationale de reabilitare a 2. bugetul local;
infrastructurii scolare realizate cu 3. bugetul consiliului judetean;
finantarea externa; 4. veniturile proprii
c) cheltuieli cu bursele elevilor;
d) cheltuirli cu subventionarea Criterii
activitatii cantinelor si internatelor - starea, dispersia, marimea si
scolare; dotarile iunitatilor de invatamant;
e) cheltuile pentru finantarea unor - necesarul de burse sociale si alte
programe nationale de sprijin al forme de sprijin social pentru elevi;
elevilor;
f) cheltuieli pentru asigurarea de Fundamentare
facilitati acordate elevilor si Note de fundamentare si devize de
cadrelor didactice pentru transportul cheltuieli si/sau indicatori de consum,
auto; pe tipuri de cheltuieli
g) cheltuieli pentru activitati cultural-
educative.

Din bugetul de stat în proporţia cea mai mare. Acesta finanţează următoarele
cheltuieli ale şcolii şi anume: organizarea evaluărilor, simulărilor şi a examenelor
naţionale; perfecţionarea pregătirii profesionale a personalului didactic de predare şi
didactic auxiliar, precum şi organizarea examenelor naţionale de ocupare a posturilor
didactice; manualele şcolare pentru învăţământul obligatoriu şi pentru elevii cu dificultăţi
materiale din învăţământul liceal şi de arte şi meserii; finanţarea, pe bază de hotărâri ale
Guvernului, a unor programe anuale sau multianuale de investiţii, modernizare şi

41
dezvoltare a bazei materiale a şcolii; finanţarea organizării pentru elevi de concursuri pe
obiecte de învăţământ şi pe meserii, tehnico-aplicative, ştiinţifice, de creaţie, concursuri
şi festivaluri cultural-artistice, campionate şi concursuri sportive şcolare, cu participare
naţională şi internaţională, precum şi de olimpiade internaţionale pe obiecte de
învăţământ.
Din bugetul consiliului local se alocă fonduri pentru organizarea şi desfăşurarea
olimpiadelor şi concursurilor şcolare. Acesta alocă, prin hotărâri proprii, fonduri din cote
defalcate din impozitul pe venit la dispoziţia acestora, în vederea finanţării unităţilor de
învăţământ preuniversitar de stat.
Veniturile proprii ale şcolii sunt realizate din închirierea spaţiilor şi periodic din
donaţii şi sponsorizări. Ponderea acestora este de aproximativ 1% în totalul veniturilor
şcolii.
Alte surse de venituri.
Fondurile unităţii de învăţământ, indiferent de sursele de provenienţă (buget de
stat, buget local sau surse proprii), se alocă pe următoarele destinaţii:
a. finanţarea de bază, proporţională cu numărul de preşcolari/elevi, pentru
următoarele categorii de cheltuieli:
1 cheltuieli de personal;
2 cheltuieli materiale şi servicii;
3 cheltuieli cu perfecţionarea profesională, cu excepţia celor care se suportă
de la bugetul de stat.
Indicatorii de bază în acest tip de finanţare sunt:
1 Costul standard/elev (CS): 19 elev, preşcolar/an;
2 Număr de elevi pe nivele, filiere, profile şi pe mediu (urban/rural).
b. finanţarea complementară, aferentă următoarelor categorii de cheltuieli:
- consolidări, investiţii şi reparaţii capitale;
- cheltuieli pentru organizarea evaluărilor, simulărilor şi examenelor naţionale
ale elevilor, cu excepţia cheltuielilor care se suportă de la bugetul de stat;
- cheltuieli cu bursele elevilor;

42
- cheltuieli pentru efectuarea examinării medicale obligatorii a salariaţilor
din învăţământul preuniversitar de stat, cu excepţia celor care, potrivit legii, se
efectuează gratuit;
- cheltuieli pentru concursuri şcolare şi activităţi educative, cultural-artistice,
sportive, turistice.
Fondurile aferente finanţării de bază, aprobate de ordonatorul principal de credite
sau provenite din rectificările bugetare din timpul anului, se utilizează de directorul
unităţii de învăţământ, ca ordonator terţiar de credite.
Finanţarea complementară se efectuează în funcţie de necesităţile de cheltuieli ale
şcolii la propunerea unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat, iar fondurile se alocă
de către finanţatori - bugetul de stat, bugetul local, agenţii economici - la cerere, pe baza
unor documente justificative privind necesarul acestor cheltuieli.
Pentru finanţarea complementară necesarul de fonduri pentru finanaţarea
complementară se calculează ca sumă a cheltuielilor ce trebuie acoperite în anul financiar
pentru fiecare categorie de activităţi/domenii care intră în sfera acestei forme de
finanţare, după următoarea formulă:
Fc = Σ Fci unde:
1 Fc = fondul aferent finanţării complementare;
2 Fci = fondul necesar acoperirii cheltuielilor din domeniul „i” de activitate.
Volumul acestei finanţări se calculează pe bază de proiecte, programe şi devize, în
funcţie de necesităţile concrete ale fiecărei unităţi şcolare.
Nivelul fondurilor pentru finanţarea complementară se stabileşte, în mod
transparent şi echitabil, în funcţie de amploarea şi urgenţa satisfacerii unor nevoi de
reabilitare şi dezvoltare a bazei materiale a unităţii de învăţământ, de amploarea acestor
nevoi şi de posibilităţile de finanţare ale ordonatorului principal de credite sau ale altor
finanţatori. Nivelul fondurilor pentru acordarea de burse şi alte forme de sprijin social se
stabileşte în funcţie de amploarea acestor nevoi.
Unităţile de învăţământ preuniversitar de stat fundamentează sumele necesare în
vederea finanţării complementare, potrivit normelor metodologice pentru elaborarea
proiectelor de buget, transmise de Ministerul Finanţelor Publice.
Finanţarea suplimentară este structurată astfel:

43
1 cheltuieli generate de şcolarizarea elevilor aparţinând minorităţilor naţionale;
2 cheltuieli determinate de necesitatea atragerii şi menţinerii în învăţământ a
copiilor şi tinerilor de vârstă şcolară care manifestă tendinţe de abandon şcolar;
3 cheltuieli generate de prezenţa în şcoală a unor elevi cu probleme sociale
deosebite;
4 cheltuieli necesare pentru stimularea elevilor cu capacităţi creative şi de învăţare
deosebite;
5 cheltuieli determinate de şcolarizarea elevilor cu dizabilităţi de învăţare.
Criteriul luat în considerare în cazul finanţării suplimentare este numărul de elevi
beneficiari de acest tip de finanţare.
Necesarul de fonduri aferent acestei categorii de finanţare se calculează pentru
fiecare activitate finanţată suplimentar pe baza indicatorilor de cheltuieli corespunzător
specificului acestei activităţi. Necesarul de fonduri pentru finanţarea suplimentară FS se
calculează după următoarea formulă:
Fs = Cs x Σ Esi x ksi, unde:
1 Fs = fondul necesar finanţării suplimentare;
2 Esi = numărul de elevi care beneficiază de categoria „i” de activitate ce va fi
finanţată suplimentar;
3 Cs = costul standard/elev;
4 Ksi = coeficientul de corecţie ce se aplică costului standard/elev pentru domeniul
de activitate finanţat suplimentar.
În ceea ce priveşte solicitarea, de către şcoală, de credite bugetare pentru
finanţarea activităţii acesteia sunt parcurse următoarele etape:
1 Şcoala solicită deschiderea de credite până la data de 20 a lunii în curs pentru luna
următoare;
2 Deschiderea şi repartizarea creditelor bugetare se efectuează de către ordonatorul
principal de credite pe baza bugetului propus de directorul şcolii şi aprobat de
ordonatorul principal de credite la nivelul capitolului de cheltuieli "învăţământ", cu
desfăşurarea pe titlurile clasificaţiei bugetare economice, şi anume: "Cheltuieli de
personal", "Cheltuieli materiale şi servicii", "Subvenţii", "Transferuri" şi "Cheltuieli de
capital". Repartizarea creditelor se efectuează pe bază de dispoziţii bugetare în perioada

44
25-30 a lunii în curs pentru luna următoare, pe seama unităţilor de învăţământ care au
conturi deschise la unităţile teritoriale de trezorerie şi contabilitate publică;
3 La primirea dispoziţiei bugetare unitatea teritorială de trezorerie şi contabilitate
publică înregistrează creditele bugetare, repartizate de ordonatorul principal de credite, în
contul şcolii: "Credite deschise şi repartizate pe seama ordonatorilor de credite finanţaţi
din bugetele locale", care se desfăşoară în conturi analitice, pe titluri, corespunzător
repartizării creditelor bugetare;
4 Unităţile teritoriale de trezorerie şi contabilitate publică comunică unităţii de
învăţământ preuniversitar de stat, primirea dispoziţiilor bugetare privind repartizarea
creditelor bugetare de către ordonatorul principal de credite, eliberând şi extrase de cont;
5 Directorul unităţii de învăţământ preuniversitar de stat răspunde dacă nu solicită
la termen ordonatorului principal de credite necesarul de fonduri pentru asigurarea în luna
următoare a finanţării proporţionale şi complementare;
6 În cazul nedeschiderii la timp a creditelor bugetare din motive imputabile
ordonatorului principal de credite, răspunderea revine acestuia.
Repartizarea creditelor bugetare se efctuează de către Ministerul Educaţiei şi
Cercetării pentru finanţarea proporţionala cu numarul de elevi.
Pe baza bugetelor aprobate, cu repartizare pe trimestre, inspectoratele şcolare
judeţene şi a municipiului Bucureşti – solicită Ministerului Educatiei şi Cercetării lunar,
până în ziua de 20 a lunii în curs, pe baza cererii prezentate, repartizarea necesarului de
credite din bugetul de stat pentru asigurarea în luna urmatoare a finanţării proporţionale
în funcţie de numarul elevilor.
Aceste etape generează fluxul financiar de deschidere şi repartizare a creditului bugetar.
Acest document se întocmeşte în două exemplare, copartimentul de coordonare a
bugetului local verifică încadrarea în bugetele locale anuale, cu repartizarea pe trimestru ,
a creditelor bugetare deschise precum şi dacă acestea au acoperire în veniturile proprii şi
subvenţii de la Bugetul de Stat.
După aprobarea solicitării de fonduri, compartimentul de coordonare a bugetului
local emite o Dispoziţie de Plată sau Ordin de Plată – o Dispoziţie Bugetară de
repartizare adresată Trezoreriei Finanţelor Publice Adjud, pe baza căreia suma de bani
solicitată e trecută din contul bugetului local în contul Ordonatorului principal, Trezoreria

45
îl informează pe acesta din urmă de noua sumă din contul său şi se dispune ca o parte a
acesteia să fie trecută în conturile ordonatorilor de credite subordonaţi.

Ministerul Finanţelor Publice

Dispoziţie Bugetară

Ministerul Educaţiei şi
Cercetării Naţionale Dispune deschiderea de credite Bugetare
Deschidere a creditelor bugetare
Trezoreria Finanţelor Publice Bucureşti
Inspectoratul Scolar Judetean

Repartizarea de credite bugetare

Repartizare credite bugetare


Trezoreria Finaţelor Publice Adjud
Scoala nr.4

Fluxul financiar de deschidere şi repartizare a creditului bugetar

Bugetele de venituri şi cheltuieli astfel aprobate reprezintă documentul pe baza


căruia se asigură finanţarea cheltuielilor unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat în
exerciţiul financiar respectiv din bugetul local.
Consiliul de administraţie al şcolii analizează şi avizează proiectul de buget
întocmit de director care propune solicitarea de fonduri bugetare, pe baza costului
total/elev.
Proiectul de buget al şcolii avizat de consiliul de administraţie este înaintat
Consiliului local însoţit de:
1 nota de fundamentare a necesarului de fonduri pentru finanţarea de bază;
2 note de fundamentare ale necesarului de fonduri aferente finanţării
complementare şi programele de finanţare pe fiecare domeniu/activitate;
3 nota de fundamentare a necesarului de fonduri aferente finanţării suplimentare
însoţită de programele respective şi devizul fiecărui program.

46
Consiliul local analizează şi corectează, după caz, proiectele, ţinând cont de:
1 respectarea programului de dezvoltare al şcolii, a cifrei de şcolarizare pe niveluri,
profiluri şi filiere, avizate de consiliul de administraţie şi aprobate de instituţiile
competente;
2 aprobările pentru proiectele de dezvoltare şi modernizare a şcolii;
3 programele de finanţare complementară şi suplimentară aprobate prin lege sau
alte instituţii competente, inclusiv consiliul local;
4 priorităţile de dezvoltare locală.
Consiliul local centralizează proiectele de buget ale tuturor şcolilor, calculează
costurile pe elev şi coeficienţii de alocare (avizate la nivel local).
Necesarul de fonduri pentru învăţământ, fundamentat pe forme de finanţare şi pe
surse de provenienţă a fondurilor (venituri proprii ale bugetului local, subvenţii/alocaţii
din unele venituri ale bugetului de stat, fondul de echilibrare a bugetului local), devine
proiect de buget pentru învăţământ, inclus în proiectul bugetului local.
Proiectul de buget pentru învăţământ este însuşit de Consiliul local.
Proiectul de buget al Consiliului local este înaintat la Consiliul judeţean însoţit de
notele de fundamentare pentru fiecare formă de finanţare (de bază, complementară şi
suplimentară).
Consiliul judeţean colectează datele primite de la consiliile locale. Calculează
coeficienţii de alocare pe localităţi a costurilor pe elev folosind aceeaşi metodologie pe
care au folosit-o consiliile locale pentru unităţile de învăţământ.
Consiliul judeţean fundamentează necesarul de fonduri pentru învăţământ, pe cele
trei forme de finanţare ce va fi solicitat de la bugetul de stat precum şi volumul de fonduri
necesar pentru a fi alocat pentru învăţământ din fondul de echilibrare al bugetelor locale.
Necesarul de fonduri pentru învăţământ al judeţului însoţit de documentele
privind modul de fundamentare sunt trimise la Ministerul Educaţiei şi Cercetării, apoi la
Ministerul Finanţelor Publice.
CNFIP, consiliile judeţene, MEC, MFP verifică dacă la elaborarea bugetului s-au
respectat:
1 nivelul costului standard/elev;
2 aplicarea coeficienţilor de corecţie corespunzători;

47
3 aplicarea coeficienţilor de diferenţiere conform structurii populaţiei şcolare;
4 dacă există erori de fundamentare a bugetului, din punct de vedere al calculelor
sau al respectării principiilor finanţării.
CNFIP propune nivelul de fonduri pentru învăţământ alocabile de la bugetul de
stat pe forme de finaţare şi coeficienţii de alocare pe judeţe a fondului aprobat prin lege
pentru învăţământ. Necesarul de fonduri la nivel naţional, pe cele trei forme de finanţare
împreună cu coeficienţii de alocare pe judeţe se comunică MFP.
MFP include în proiectul de lege a bugetului de stat indicatorii reprezentând
necesarul de fonduri pe cele trei forme de finanţare.
De la bugetul de stat la consiliile judeţene alocarea se face în baza coeficienţilor
de alocare pentru fondurile de la bugetul de stat pe cele trei forme de finanţare. Fondurile
pentru finanţarea complementară şi suplimentară se alocă pe baza programelor de
finanţare aprobate de instituţiile de decizie de la nivelul local, judeţean, central şi numai
pentru acele programe care vor fi finanţate nemijlocit prin şcoli sau prin consiliul
local/judeţean.
De la consiliile judeţene la consiliile locale alocarea fondurilor primite de la
bugetul de stat pentru finanţarea de bază se face utilizând costul standard/elev şi
coeficienţii de alocare pe fiecare localitate. Alocarea sumelor din fondul de echilibrare a
bugetelor locale pe baza indicatorilor stabiliţi pentru învăţământ de Legea Finanţelor
Publice. Alocarea fondurilor pentru finanţarea de bază şi din fondul de echilibrare a
bugetelor locale se face pe baza coeficienţilor de diferenţiere şi alocare calculaţi în faza
de proiectare bugetară. Alocarea fondurilor pentru finanţarea complementară şi
suplimentară se face numai pe baza programelor de finanţare aprobate.
Dacă alocarea către consiliile locale a fondurilor, inclusiv a celor de echilibrare,
se va realiza fără implicarea consiliilor judeţene, se va proceda după aceeaşi metodă, cu
deosebirea că atribuţiile tehnice conferite consiliilor judeţene vor fi preluate de către
direcţiile generale judeţene ale finanţelor publice.
De la consiliul local la şcoală. Fiecărei şcoli i se alocă o sumă globală pe baza
costului elev şi a coeficienţilor de alocare pe şcoli, calculaţi la nivelul localităţii, conform
formulei;
Fasi = fondul alocat şcolii „i”;

48
Fasi = Cml x ka x NEi x ki, unde:
Cml = costul pe elev la nivel de localitate;
ka = ponderea fondului aprobat de consiliul local faţă de fondul propus de şcoală;
NEi = numărul de elevi din şcoala „i;
ki = coeficientul de alocare a costului pe elev al şcolii „i” faţă de costul pe elev pe
localitate.
Fondurile pentru finanţarea complementară şi suplimentară care se suportă direct
de la bugetul local rămân în bugetul acestuia. Fondurile pentru finanţarea suplimentară şi
complementără aferente programelor realizate de şcoală se alocă acesteia în cuantumul
aprobat.
Toate fondurile aprobate pentru bugetul şcolii se alocă ca sumă globală. Consiliul
local calculează suma globală pentru alocare.
Repartizarea fondurilor către şcoală se face de la consiliul local care a primit
fondurile aferente învăţământului. În cazul în care fondul pentru învăţământ alocat este
mai mic decât cel proiectat, repartizarea fondurilor se face proporţional cu numărul de
elevi din fiecare unitate de învăţământ, pe baza costului pe elev aprobat pe localitate şi a
coeficienţilor de alocare pe şcoli calculaţi la nivelul localităţii.
Şcoala primeşte bugetul propriu sub forma de sumă globală, adaugă veniturile
proprii previzionate şi întocmeşte bugetul propriu. Bugetul întocmit este avizat de
consiliul de administraţie al şcolii şi apoi aprobat de consiliul local.
Directorul şcolii trece la executarea bugetului.
Angajarea cheltuielilor se efectuează de către ordonatorii de credite, pe bază de
documente legale (contracte, comenzi, convenţii etc.) vizate pentru controlul financiar
preventiv, întocmite distinct pentru cheltuieli care se suportă din bugetul local şi din
venituri proprii, după caz. În toate documentele de plată va fi înscrisă în mod obligatoriu
subdiviziunea clasificaţiei din buget în care se încadrează plăţile respective.
Ordonatorii de credite, în baza creditelor bugetare deschise (principali) sau
repartizate (secundari şi terţiari), pentru a-şi achita drepturile de salarii, serviciile
prestate, procurăriile de materiale etc., sunt în drept se efectueze plăţi din cont sau să
ridice numerar din cont pentru achitarea acestora. Aceste operaţiuni de plăţi efectuate de

49
instituţiile publice finanţate din fonduri bugetare sau extrabugetare prin conturile lor
deschise la Trezoreriile operative, poartă denumirea de plăţi de casă.
Considerăm că noţiunea “plăţilor de casă” nu este suficient explicitată prin
literatura de specialitate în domeniu, deoarece nu se face o demarcaţie clară între noţiunea
“plăţilor de casă” în accepţiunea Trezoreriei Statului şi în cea a instituţiilor publice.
Astfel, o eliberare de numerar de către Trezoreria Statului pentru o instituţie publică, din
punct de vedere al Trezoreriei reprezintă o “plată de casă”, pe câtă vreme, până în acest
moment, pentru instituţia publică în cauză nu se poate vorbi încă de aşa ceva, deoarece
numerarul ridicat este, deocamdată, în gestiunea instituţiei. Despre o “plată de casă”, în
accepţiunea instituţiei publice se va putea vorbi numai după ce acest numerar a fost
consumat prin plăţi de salarii sau plăţi pentru servicii, materiale etc.. Deci, există o
diferenţă în timp pentru cele două instituţii în ceea ce priveşte momentul în care instituţia
publică în cauză a înregistrat o “plată de casă”.
Astfel, toate ieşirile de disponibilităţi băneşti din cont, prin plăţi fără numerar sau
cu numerar reprezintă “plăţi de casă”, care determină un consum efectiv de resurse
publice din bugetul de stat şi bugetul asigurărilor sociale de stat, chiar dacă partea de
cheltuieli a bugetului instituţiei în cauză nu are o legătură directă cu partea de venituri, cu
modul în care s-au constituit, adunat aceste resurse, ca în cazul bugetelor locale, în cazul
instituţiilor finanţate din bugetul de stat şi bugetul asigurărilor sociale de stat în realitate
are loc un consum efectiv de resurse. Acest consum efectiv de resurse este sesizat mai
bine la finalul exerciţiului bugetar, atunci când au loc înregistrările de închidere a
conturilor de cheltuieli şi venituri prin cele de excedent sau deficit la nivelul Trezoreriei
Centrale. Aici numai se “simte” la zi acest consum efectiv de resurse prin compararea
totalului de intrări de resurse cu totalul plăţilor efectuate din aceste resurse.
Sunt frecvente situaţii când, după ce s-a efectuat o “plată de casă”, se efectuează o
încasare din lichidarea unor debitori sau din vânzarea unor materiale, ipostază în care
instituţia în cauză, fie că îşi diminuează plăţile de casă efectuate, fie că le varsă pe acestea
ca venit la bugetul de unde se efectuase iniţial finanţarea achitării materialelor
valorificate. În cazul instituţiilor publice finanţate din fondurile speciale sau
extrabugetare asemenea operaţiuni diminuează, pe de o parte, plăţile de casă, dar în
acelaşi timp determină şi o reântregire a disponibilităţilor în cont.

50
Plăţile de casă rezultate după asemenea operaţiuni sunt denumite plăţi nete de
casă, adică ceea ce a rămas definitiv decontat ca şi cheltuială sau posibilă cheltuială dintr-
un buget în cadrul exerciţiului financiar respectiv.
În desfăşurarea activităţii lor instituţiile publice evidenţiază în contabilitatea lor
indicatorul cheltuielilor efective. Această noţiune în contabilitatea instituţiilor publice
este echivalentă cu consumurile efective de materiale, combustibili, alimente,
medicamente, plăţile pentru serviciile şi lucrările executate, plata salariilor, burselor
elevilor şi studenţilor etc.. Tot aici se evidenţiază şi preţul de înregistrare al obiectelor de
inventar de mică valoare sau scurtă durată a mijloacelor fixe, care se trec pe cheltuieli la
procurarea lor. Ca un specific al contabilităţii instituţiilor publice este faptul că în contul
cheltuielilor efective nu se reflectă consumul mijloacelor fixe treptat, prin înregistrarea
uzurii acestora, ci integral, la procurarea lor.
În consecinţă, prin înregistrarea pe cheltuieli apriori a costului obiectelor de
inventar de mică valoare şi scurtă durată şi neevidenţierii consumului mijloacelor fixe
prin uzura acestora, contul cheltuielilor efective ale instituţiilor publice nu reflectă corect
efortul pe care-l face societatea pentru finanţarea unei acţiuni sau unui indicator (elev,
student etc.). Această inadvertenţă capătă amploare pe măsură ce, urmare a progresului
tehnic, instituţiile publice beneficiază de o dotare tehnico-materială tot mai complexă şi
valoroasă tehnic şi ca preţ, fapt ce determină ca ruptura cu realitatea a cheltuielilor
efective să fie şi mai mare. De aceea apreciem că mai corect ar fi ca şi în cazul
instituţiilor publice să se evidenţieze la cheltuieli efective numai consumul fondurilor
fixe, sub forma amortizărilor, iar în cazul obiectelor de inventar de mică valoare şi scurtă
durată evidenţierea pe costuri a acestora să se facă eşalonat, eventual 50% din
contravaloarea acestora la darea lor în folosinţă şi 50% la scoaterea lor din uz, aşa cum se
mai practică această metodă în economie.
Identitatea plăţilor de casă, nu cea a cheltuielilor efective, se realizează numai
atunci când o plată de casă reprezintă în acelaşi timp şi o cheltuială efectivă, cum ar fi de
exemplu plata prestărilor de servicii etc., şi există o diferenţă în timp, când “plata”
precede “cheltuiala”; în cazul aprovizionărilor cu materiale acestea nefiind date în
consum, sau “cheltuiala” efectivă precede “plata”, la înregistrarea în contabilitate a

51
cheltuielilor cu salariile, bursele, contribuţiile pentru asigurările siciale de stat etc., plata
efectivă a acestora efectuându-se în luna următoare.
Atunci când plăţile de casă sunt mai mari decât cheltuielile efective instituţia în
cauză înregistrează o sporire a stocurilor de materiale sau a posturilor de debitori, în timp
ce, dacă cheltuielile efective depăşesc plăţile de casă, acest lucru denotă o reducere a
stocurilor sau o sporire a unor posturi de creditori.
Menţionăm că, atât nivelul plăţilor de casă, cât şi cel al cheltuielilor efective nu
pot depăşi creditele bugetare aprobate atât pe total cât şi în structura clasificaţiei bugetare.
În activitatea instituţiilor bugetare sunt cazuri când cheltuielile efective nu se pot
evidenţia în momentul efectuării lor pe locuri de consum din motive care ţin de faptul că
cheltuielile respective privesc, în acelaşi timp, fonduri bugetare, mijloace extrabugetare,
finanţări speciale sau reprezintă servicii şi lucrări executate de furnizori pentru mai multe
acţiuni sau obiective şi care pot fi precizate corect pe destinaţii numai la sfârşitul lunii sau
trimestrului, pe baza unor investigaţii suplimentare. Aceste categorii de cheltuieli în
cursul perioadei, lunii, trimestrului se evidenţiază la un cont “Cheltuieli de repartizat”,
prin creditul contului “Furnizori” sau a unui “Cont de materiale”, urmând ca la sfârşitul
perioadei cheltuielile respective să fie reflectate în contul “Chltuielilor efective” căruia îi
aparţin.

Solicitare fonduri Direcţia Generală a Finaţelor


Ordonator principal de Publice şi Control Financiar
credite bugetare de Stat
Dispozitie de plată

Ordonatori principali de
Dispoziţie de plata credite bugetare

Ordonatori secundari de credite


bugetare

52
Ordonatorii tertiali de credite
bugetare
Inspectoratul Şcolar
Judeţean Focsani Trezorerie

Flux informaţional privind finanţarea din Bugetul Local:

• solicitarea de fonduri de către ordonatorul principal de credite şi transmiterea


acestuia către DGPSCFS;
• trecerea sumei prevăzute în Dispoziţia de Plată din contul Bugetului Local în
cel al ordonatorului principal de credite;
• informarea ordonatorului principal de alimentarea contului său;
• trecerea unor sume din contul ordonatorului principal în conturile
ordonatorilor subordonaţi, alimentarea contului şi informarea titularului cu
privire la operatiunea de alimentare ;
În cazul renunţării la anumite acţiuni se procedează la retragerea sumelor stabilite
prin Dispoziţia Bugetară de retragere, acţiune ce se desfăşoară în sens invers celei de
alimentare. Retragerea se face la iniţiativa ordonatorului principal de credite prin
Dispoziţia Bugetară de Retragere, fie la iniţiativa ordonatorului subordonat prin
Dispoziţia Bugetară de Restituire.

Autorizarea de deschidere de credite bugetare

Bugetul de Stat ,
Ministerul Finanţelor
publice

Trezoreria Finanţelor Publice


Bucureşti

Trezoreria Finanţelor Publice


53 Adjud
Casieria scolii

Flux informaţional privind finanţarea din Bugetul de Stat

Utilizarea creditelor bugetare

Odată aprobate creditele bugetare, utilizarea mijloacelor băneşti este supusă unor
principii, reguli foarte stricte
. Aceste reguli sunt următoarele:
1) Orice cheltuială trebuie să se efectuaze doar cu reflectarea ei în bugetele de
venituri şi cheltuieli ale ordonatorilor de credite
2) Folosirea mijloacelor băneşti presupuine prezenţa şi manifestarea unui control
preventive ce are în vedere trei aspecte:
a) Necesitatea cheltuielilor;
b) Oportunitatea cheltuielilor ;
c) Legalitatea cheltuielilor.
Sunt parcurse următoarele momente în vederea efectuării unei cheltuieli:
- Propunerea de cheltuieli;
- Angajarea cheltuililor;
- Aprobarea efectuării cheltuielilor.

54
Cadrul juridic normativ

In temeiul prevederilor art. 19 din OUG nr.45/2003 privind Finantele publice locale,
ale art. 17, alin.(2) din Legea contabilitatii nr.82/1991 republicata si a Normelor Metodologice
nr/1792/2002, institutiile publice indiferent de subordonarea si modul de finantare a cheltuielilor au
obligatia sa respecte procedurile privind parcurgerea fazelor de executie bugetara a cheltuielilor si
conducerea evidentei si raportarea angajamentelor bugetare si legate.
Executia bugetara se bazeaza pe principiile separarii atributiilor persoanelor care au
calitatea de ordonator de credite, de atributiile persoanelor care au calitatea de contabil.
Astfel, in temeiul Normelor Metodologce nr. 1792/2002 privind angajarea, lichidarea,
ordonantarea si plata cheltuielilor institutiilor publice, precum si organizarea, evidenta si
raportarea angajamentelor bugetare si legate, ordonatorii de credite sunt autorizati sa
angajeze, sa lichideze si sa ordonanteze cheltuielile pe parcursul exercitiului bugetar in
limita creditelor aprobate, iar plata cheltuielilor se efecrueaza de persoane autorizate care, potrivit
legii poarta denumirea generica de contabili.
Creditele bugetare vor fi angajate si utilizate numai in limita prevederilor si potrivit
destinatiilor aprobate pentru cheltuieli strict legate de activitatea Consiliului Judetean si cu
respectarea dispozitiilor legale.
Operatiunile specifice angajarii, lichidarii si ordonantarii cheltuielilor sunt in
competenta ordonatorilor de credite si se efectueaza pe baza propunerilor
compartimentelor de specialitate ale Consiliului Judetean.
In vederea aplicarii prevederilor legate cu privire la angajarea oricarei cheltuieli, se
parcurg urmatoarele faze de lucru: angajarea, lichidarea, ordonantarea si plata cheltuielilor.

Angajarea cheltuielilor

55
1. Ordonatorii de credite au obligatia de a angaja si de a utiliza creditele bugetare numai in
limita prevederilor si potrivit destinatiilor aprobate pentru cheltuieli strict legate de activitatea
Consiliului Judetean.
2. Angajarea oricarei cheltuieli din fonduri publice imbraca doua forme de
angajamente :
Angajamentul legal - este faza din procesul executiei bugetare reprezentand orice act
juridic din care rezulta sau ar putea rezulta o obligatie pe seama fondurilor publice.
In acest scop utilizarea creditelor bugetare trebuie sa fie precedata de o evaluate care sa
asigure faptul ca rezultatele obtinute sunt corespunzatoare resurselor utilizate, intocmindu-se
proiecte de angajamente legale.
Compartimentele de specialitate din Consiliului Judetean initiaza proiectele de
angajamente legale care se prezinta sub forma scrisa (de tipul contractelor de achizitie
publica, comenzi, conventii, contracte de munca, acte de control, acorduri de imprumut etc.).
Proiectul de angajament legal trebuie sa respecte toate prevederile legale care ii sunt
aplicabile, in vigoare la data efectuarii sale (controlul de legalitate) si sa respecte sub toate
aspectele ansamblul principiilor si regulilor procedurale si metodologice care sunt aplicabile
categoriei de cheltuieli din care fac parte (controlul de regularitate).
In situatia contractelor de achizitie publica, proiectul angajamentului legal trebuie
insusit si semnat de partea contractanta dupa declansarea procedurii obtinerii avizelor de
specialitate din Consiliul Judetean.
Compartimentul de specialitate din cadrul Consiliului Judetean, procedeaza dupa ce
aplica sintagma privind "realitatea, regularitatea si legalitatea operatiunii", la semnarea
documentului-proiect de angajament legal prin persoana sefului de compartiment dupa care
il prezinta compartimenrului juridic pentru controlul de legalitate si sefului
compartimentului contabil pentru verificarea incadrarii in prevederile bugetare.
Pentru efectuarea angajamentului legal, compartimentul de specialitate prezinta
referatul de necesitate si proiectul de angajament legal pentru viza de control financiar
preventiv propriu impreuna cu o propunere de angajare a unei cheltuieli pe un formular al
carui model se prezinta in norme metodologice.
Dupa obtinerea vizei de control financiar preventiv, compartirnentul contabilitate
prezinta simultan cele trei documente spre aprobare ordonatorului de credite.

56
Dupa aprobarea angajamentului legal de catre ordonatorul de credite, acesta se
transmite compartimentului de contabilitate pentru inregistrare in evidenta cheltuielilor
angajate.
Se precizeaza ca angajarea cheltuielilor de aceasta natura se va efectua cu
certitudinea ca bunurile si serviciile care fac obiectul angajamentelor vor fi livrate,
respectiv prestate si se vor plati in exercitiul bugetar respectiv (Cel tarziu 31 decembrie a
exercitiului bugetar curent), cu exceptia actiunilor multianuale.
Proiectele angajamentelor legale vor trebui sa reflecte prevederile programului
anual de achizitii de bunuri, servicii si lucrari, prevederile statului de functii si de
personal, acorduri de imprumut extern etc.

Angajamentul bugetar - este orice act prin care o autoritate competenta potrivit legii
afecteaza fonduri publice unor anumite destinatii, in limita creditelor bugetare aprobate.
In aplicarea principiului anualitatii si a prevederilor legale potrivit carora pentru a
efectua o plata este obligatorie parcurgerea prealabila a celor trei faze, respectiv
angajarea, lichidarea, ordonantarea, se impune punerea in rezerva a creditelor bugetare
angajate, astfel incat toate angajamentele legale incheiate in cursul unui exercitiu bugetar sau in
exercitiile precedente de ordonatorul de credite sau de alte persoane imputernicite sa poata fi
platite in cursul exercitiului bugetar, respectiv in limita creditelor bugetare aprobate,
intocmindu-se formularul model Anexa la prezentele Norme metodologice.
In acest sens angajamentul bugetar prin care au fost rezervate fonduri publice unei
anumite destinatii, in limita creditelor bugetare, precede angajamentul legal. Astfel este
interzisa incheierea unor angajamente legale fara asigurarea ca au fost rezervate
fondurile publice necesare platii acestora din exercitiul bugetar, cu exceptia actinnilor
multianuale. Angajamentul bugetar se initiaza de compartimentele de specialitate ale Consiliului
Judetean.

Angajamentele bugetare pot fi :

57
a) angaiament bugetar individual — este un angajament specific unei anumite
operatiuni noi. Acesta se initiaza de compartimentele de specialitate ale Consiliului
Judetean sub semnatura sefului de compartiment si dupa aplicarea stampilei cu
sintagma "confirmat realitatea, regularitatea si legalitatea operatiunilor", apoi se
prezinta la viza de control financiar preventiv in acelasi timp cu proiectul
angajamentului legal individual potrivit modelului prezentat in anexa nr.2.
Dupa obtinerea vizei de C.F.P. si a semnaturii ordonatorului de credite, acesta se
transmite la D.B.F. - serviciul contabilitate / venituri pentru inregistrarea in evidenta
cheltuielilor angajate.
Din categoria angajamentelor bugetare individuale fac parte urmatoarele categorii de
cheltuieli :
- obiecte de inventar;
- tiparituri;
- cheltuieli cu perfectionarea personalului;
- reparatii curente;
- reparatii capitale;
- cheltuieli de capital;
- imprumuturi si rambursari imprumuturi;
- dobanzi si comisioane aferente datoriei publice ;
- contributii si cotizatii la organisme interne si internationale ;
- finantarea unor programe si proiecte.

b)angaiament bugetar global - se refera la cheltuielile curente de functionare, de natura


administrativa.
Pentru cheltuielile ce se efectueaza in mod repetat pe parcursul aceluiasi exercitiu
bugetar, se pot intocmi propuneri de angajamente legale provizorii, materializate in bugete
previzionate care se inainteaza pentru viza de C.F.P. impreuna cu angajamentele bugetare
globale.
Angajamentul bugetar global este un angajament bugetar aferent angajamentului legal
provizoriu care priveste cheltueli curente de functionare de natura administrativa :
- cheltuieli de deplasare ;

58
- cheltuieli de protocol;
- cheltuieli de incalzit;
- cheltuieli cu chiriile ;
- cheltuieli cu abonamentele la reviste, buletine lunare.
Angajamentele bugetare se realizeaza prin emiterea unui document scris (conform
anexei) privind angajamentul bugetar individual si angajamentul bugetar global, prin care se
certifica existenta unor credite bugetare disponibile si se pun in rezerva (se blocheaza)
creditele aferente unei cheltuieli potrhit destinatiei prevazute in buget. Se initiaza de
compartimentele de specialitate ale Consiliului Judetean sub semnatura sefului de
compartiment si dupa aplicarea stampilei cu sintagma "confirmat realitatea, regularitatea si
legalitatea operatiunilor", se inainteaza la serviciul contabilitate.
Propunerile de angajament se inainteaza din timp persoanei imputernicite sa exercite
C.F.P., pentru a da posibilitatea acestuia sa isi exercite atributiile conform legii, insotite de referate
si de toate documentele justificative si, daca este cazul, de orice alte documente si informatii
solicitate de catre persoana imputernicita sa exercite C.F.P.
Avizarea consta in semnarea de catre persoana imputernicita sa exercite C.F.P. sau
inlocuitorului de drept al acesteia a propunerii de angajare a unei cheltuieli si a
angajamentului bugetar care vor fi stampilate si datate. numai daca au fost indeplinite
urmatoarele conditii:
a) proiectul de angajament legal a fost prezentat in conformitate cu prezentele norme
metodologice;
b) existenta creditelor bugetare disponibile la subdiviziunea corespunzatoare din bugetul
aprobat;
c) proiectul de angajament legal se incadreaza in limitele angajamentului bugetar, stabilite
potrivit legii;
d) proiectul de angajament legal respecta toate prevederile legale care ii sunt
aplicabile, in vigoare la data efectuarii sale (controlul de legalitate);
e) proiectul de angajament legal respecta sub toate aspectele ansamblul principiilor si
regulilor procedurale si metodologice care sunt aplicabile categoriei de cheltuieli
din care fac parte (controlul de regularitate).

59
Dupa avizarea angajamentului bugetar individual sau global, dupa caz, de catre
persoana imputernicita sa exercite controlul financiar preventiv, acesta se semneaza de
ordonatorul de credite si se transmite apoi Directiei Generate Buget-Finante, serviciul
contabilitate pentru inregistrare in evidenta cheltuielilor angajate, respectiv contul 8066.
Persoana in drept sa exercite viza de control financiar preventiv are dreptul si obligatia de
a refuza viza de control financiar preventiv in toate cazurile in care, in urma verificarilor,
apreciaza ca proiectul de operatiune care face obiectul controlului financiar preventiv nu
indeplineste conditiile de legalitate, regularitate si incadrare in limita angajamentelor
bugetare pentru acordarea vizei de control financiar preventiv. Refuzul de viza trebuie sa fie in
toate cazurile motivat in scris. Persoanele in drept sa exercite viza de control financiar preventiv
au obligatia de a tine evidenta proiectelor de operatiuni refuzate la viza de control financiar
preventiv.
O operatiune pentru care s-a refuzat viza de control financiar preventiv se poate
efectua de catre ordonatorul de credite pe propria raspundere, numai daca prin aceasta nu
se depaseste creditul bugetar aprobat. Ordonatorul de credite poate decide efectuarea
operatiunii numai in baza unui act de decizie interna, emis in forma scrisa, prin care
dispune, pe propria raspundere, efectuarea operatiunii. O copie a actului de decizie interna
se transmite compartimentului de audit public intern al entitatii publice.
In toate cazurile in care, ca urmare a unui refuz de viza de control financiar
preventiv propriu, conducatorii persoanelor juridice dispun efectuarea operatiunii pe
propria raspundere, persoana desemnata sa efectueze controlul financiar preventiv
propriu are obligatia sa informeze in scris Curtea de Conturi si Ministerul Finantelor
Publice, numai in aceasta situatie persoana respectiva fiind exonerata de raspundere.
Operatiunile efectuate pe propria raspundere a ordonatorului de credite se
integistreaza si intr-un cont in afara bilantului.
In situatia in care se impune majorarea sau diminuarea unor angajamente legale,
este necesara elaborarea unor propuneri de modificare a angajamentelor legate si
bugetare initiate de catre compartimentul care a initial angajamentul legal, insotite de
memorii justificative.

60
Lichidarea cheltuielilor

- este faza in procesul executiei bugetare in care se verifica existenta


angajamentelor, se determina sau se verifica realitatea sumei datorate, se verifica
conditiile de exigibilitate ale angajamentului legal pe baza documentelor justificative care
sa ateste operatiunile respective si are loc la propunerea compartimentelor de specialitate
al Consiliului Judetean.
Astfel sub semnatura sefului de compartiment si dupa aplicarea starnpilei cu
sintagma "confirmat realitatea, regularitatea si legalitatea operatiunilor" pe documentul
justificativ original care face obiectul analizei, seful de compartiment prezinta
documentele ce contin naturile de cheltuieli ce urmeaza a fi lichidate la Serviciul
contabilitate.
Persoana din cadrul Serviciului contabilitate, imputernicita prin dispozitie de
catre ordonatorul de credite sa determine sau sa verifice existenta sumei datorate,
procedeaza la verificarea documentelor.
Verificarea existentei obligatiei de plata se realizeaza prin verificarea documentelor
justificative din care sa rezulte pretentia creditorului, precum si realitatea "serviciului efectuat".
Astfel pentru lichidarea cheltuielilor se vor prezenta urmatoarele documente:
a) pentru bunurile livrate :
- factura fiscala in original sau factura;
- NIR in cazul bunurilor materiale, altele decat mijloacele fixe;
- NIR in cazul mijloacelor fixe:
- nota contabila de inregistrare a bunurilor in gestiune.

b) pentru lucrarile executate si serviciile prestate:


- factura fiscala sau factura - in original;
- proces-verbal de receptie a lucrarilor executate sau serviciilor prestate ;
- nota contabila de inregistrare in contabilitate a lucrarilor executate sau
serviciilor prestate;
- angajamentul legal si bugetar, termenul stipulat in aceste documente de plata.

61
Persoana imputernicita sa efectueze lichidarea cheltuielilor verifica personal
documentele justificative si confirma pe propria raspundere ca aceasta verificare a fost
efectuata. Dupa obtinerea acestei confirmari pe documentul justificativ original prezentat
la viza, acesta se inainteaza presedintelui Consiliului Judetean sau persoanei delegate cu
aceste atributii care urmeaza sa acorde semnatura si sa aplice mentiunea "BUN DE
PLATA" pe documentul respectiv.

In mod corespunzator se va proceda cu salariile, indemnizatiile si alte drepturi de


personal care vor fi lichidate in baza statelor de plata colective, pe baza verificarilor
efectuate de catre persoana din compartimentul financiar imputernicita prin ordin al
ordonatorului de credite dupa care pe "Situatia recapitulativa privind plata cheltuielilor de
personal pe luna ..." se va acorda de ordonatorul de credite sau persoana delegata cu aceste
atribute, semnatura si se va aplica mentiunea "BUN DE PLATA".
Documentele astfel avizate, certificate si cu aprobarea sus mentionata vor fi
utilizate de compartimentele de specialitate pentru desfasurarea celei de-a treia etape din
procesul executiei bugetare in care se confirma ca livrarile de bunuri au fost efectuate, alte
serviciii au fost executate si lucrarile s-au receptionat, ca alte creante (inclusiv obligatiile
fata de personal) au fost verificate, iar plata poate fi realizata.

Ordonantarea cheltuielilor

Este faza in procesul executiei bugetare in care se confirma ca livrarile de bunuri au fost
efectuate sau alte creante au fost verificate si ca plata poate fi realizata.
Ordonantarea la plata este documentul intern prin care ordonatorul de credite da
dispozitie compartimentului financiar-contabil sa intocmeasca instrumentele de plata a
cheltuielilor.
In acest scop, compartimentele de specialitate intocmesc "Ordonantarea de plata", formular
model Anexa la prezentele norme metodologice pe care, dupa ce il semneaza (prin seful
de compartiment cu data si sintagma referitor la realitate, regularitatea si legalitatea
operatiunii) il prezinta compartimentul de contabilitate care desfasoara activitatile prevazute

62
in Normele metodologice M.F.P. aprobate prin Ordinul nr. 1792/2002 si conform precizarilor
din anexa. Persoana din cadrul compartimentului contabilitate semneaza documentul.
Ordonantarea la plata nu poate fi prezentata spre semnare ordonatorului de credite decat
dupa ce persoana imputernicita se exercite C.F.P. a acordat viza.
In acest sens pentru obtinerea vizei de C.F.P. se vor prezenta urmatoarele
documente:
- formularul de ordonantarea cheltuielilor insotita de documentele justificative in
original si va purta viza persoanelor autorizate din compartimentele de specialitate, care sa
confirme corectitudinea sumelor de plata, livrarea si receptionarea bunurilor, executarea
lucrarilor si prestarea serviciilor, existenta unui alt titlu care sa justifice plata, precum si
dupa caz inregistrarea bunurilor in gestiunea si in contabilitatea Consiliului Judetean ;
- factura in original sau alte documente intocmite in vederea platii
cheltuielilor care vor purta obligatoriu numarul, data notei contabile si semnatura
persoanei care a inregistrat in contabilitate lichidarea cheltuielilor.
In cazuri exceptionale, cand nu este posibila prezentarea documentelor justificative in
original, vor fi acceptate copii ale documentelor justificative, certificate pentru conformitate
cu originalul de catre presedintele Consiliului Judetean sau de persoanele delegate cu
aceste atributii.
Responsabilitatea pentru certificarea situatiilor de lucrari revine in exclusivitate
compaitimentului de specialitate respectiv, sarcina controlului financiar preventiv consta
in verificarea concordantei intre situatiile de lucrari §i cele din factura.
Dupa vizarea de control financiar preventiv, ordonantarea la plata va fi prezentata spre
semnare presedintelui Consiliului Judetean sau persoanelor delegate cu aceste atributii.
Ordonantarea cheltuielilor de personal se va efectua separat pentru fiecare plata
preconizata corespunzator "Situatiei recapitulative privind plata drepturilor de personal"
intocmita la perioadele scadente. Toate documentele de ordonantare privind virarea
obligatiilor catre bugetul de stat si alte fonduri speciale si plata obligatiilor nete catre
angajati vor urma procedurile stabilite prin noraie. Dupa aprobare, ordonantarea la plata
impreima cu toate documentele justificative in original se inainteaza conducatorului
compartimentului contabilitate pentru plata.

63
Ordonantarile la plata nevizate de C.F.P. sunt nule si fara valoare pentru
conducatorul compartimentului financiar-contabil, in acest caz se aplica prevederile CAP
II "Angajarea chettuielilor".
Raspunderea pentru angajarea, lichidarea si ordonantarea cheltuielilor revine
ordonatorului de credite sau persoanelor imputernicite sa exercite aceasta calitate prin
delegare, potrivit legii.
În conformitate cu Legea nr. 354/2004 pentru modificarea şi completarea Legii
învăţământului nr. 84/1995 şi metodologiile de aplicare a prevederilor acesteia, baza de
calcul a fondurilor alocate unităţilor de învăţământ prin şi din bugetele locale o constituie
costul standard/elev sau preşcolar determinate pe bază de indicatori fizici de consum, pe
nivele şi tipuri/filiere de învăţământ. La alocarea fondurilor, alături de costul standard /
elev, se vor lua în calcul, de
asemenea, indicatori de corecţie care ţin seama de densitatea de elevi din zonă,
severitatea unor dezavantaje de ordin economic şi social, ponderea în diferite unităţi de
învăţământ a elevilor aparţinând unor minorităţi naţionale etc.
Prin introducerea acestor indicatori de alocare se evită folosirea costurilor medii
istorice sau a numărului de personal didactic ca indicatori exclusivi de fundamentare a
necesarului de fonduri pentru învăţământ, precum şi de alocare arbitrară a fondurilor
către şcoli.
Legea menţionată preconizează în continuare că principalul efort pentru finanţarea
învăţământului îi revine bugetului de stat, dar numai pentru cheltuielile de personal, burse
şi manuale. Aceste fonduri ajung în bugetele locale prin intermediul consiliilor judeţene.

64
Plata cheltuielilor

Plata cheltuielilor este faza finală a execuţiei bugetare prin care instituţia publică
este eliberată de obligaţiile sale fată de terţii-creditori. Plata în lei se efectuează, în limita
creditelor bugetare şi destinaţiilor aprobate în condiţiile dispoziţiilor legale, prin unitaţile
de trezorerie şi contabilitate publica la care îşi au conturile deschise.
Plata cheltuielilor este asigurată de şeful Compartimentului financiar contabilitate
în limita creditelor bugetare deschise şi neutilizate sau a disponibilitatilor aflate în
conturi, după caz .
Persoana desemnată de ordonatorul de credite confirmă că există o obligaţie certă şi o
sumă datorată, exigibilă la o anumită dată, şi în acest caz ordonatorul de credite bugetare
poate emite "Ordonanţarea de plata" pentru

65
efectuarea platii.
Obiectivele controlului efectuat de şeful compartimentului financiar
contabilitate :
- cheltuielile care urmează să fie plătite au fost angajate, lichidate şi ordonanţate;
- există credite bugetare deschise / repartizate sau disponibilitaţi în conturi de disponibil;
- subdiviziunea bugetului aprobat de la care se efectuează plata este cea corecta şi
corespunde naturii cheltuielilor respective;
- există toate documentele justificative care să justifice plata;
- semnaturile de pe documentele justificative aparţin ordonatorului de credite sau
persoanelor desemnate de acesta să exercite atribuţii ce decurg din procesul executării
cheltuielilor bugetare, potrivit legii;
- beneficiarul sumelor este cel îndreptăţit potrivit documentelor care atestă serviciul
efectuat;
- suma datorată beneficiarului este corectă;
- documentele de angajare şi ordonanţare au primit viza de control financiar preventiv;
- documentele sunt întocmite cu toate datele cerute de formular; alte condiţii prevazute de
lege
Instrumentele de plată :
Instrumentele de plată utilizate de institutiile publice, respectiv cecul de
numerar şi ordinul de plată pentru trezoreria statului , se semneaza de două persoane
autorizate în acest sens, dintre care prima semnatură este cea a conducatorului
compartimentului financiar-contabilitate, iar a doua semnătură
de o altă persoană cu atribuţii în efectuarea plăţii .
Instrumentele de plată trebuie să fie însoţite de documentele justificative, prin care se
certifică exactitatea sumelor de plată, receptia bunurilor şi executarea serviciilor, conform
angajamentelor legale încheiate.
Ordinele de plată
- se emit pe numele fiecărui creditor ;
- se datează ;
- în spaţiul rezervat obiectul plaţii se înscrie şi subdiviziunea bugetului aprobat de la care
se face plata ;

66
- se înscriu într-un registru distinct şi vor purta un numar de ordine unic, începând cu
numarul 1 în ordine crescatoare pentru fiecare ordonator de credite şi pentru fiecare
exerciţiu bugetar ;
- nu poate cuprinde plaţi referitoare la mai multe subdiviziuni ale bugetului aprobat ;
- se emit pe baza documentelor justificative din care sa reiasă că urmează să se achite
integral sau parţial o datorie contractată şi justificată; se exceptează de la această regulă
ordinele de plată ce se emit pentru plata de avansuri ;
- acţiunile şi categoriile de cheltuieli pentru care se pot acorda plăţi în avans din fonduri
publice sunt cele stabilite prin hotărâri ale Guvernului ;
- sumele reprezentând plăţi în avans nejustificate prin bunuri livrate, lucrari executate şi
servicii prestate până la sfârşitul anului se recuperează de către instituţia publică care a
acordat avansurile şi se vor restitui bugetului din care au fost acordate, cu perceperea
dobânzilor şi penalitaţilor de întarziere aferente, potrivit legii.
Cecuri pentru ridicare de numerar
- se utilizează pentru a ridica, din conturile de cheltuieli bugetare sau de disponibilităţi,
numerarul pentru efectuarea plăţilor de salarii, premii, deplasări, precum si pentru alte
cheltuieli care nu se pot efectua prin virament, etc .în fila de cec se mentionează şi natura
cheltuielilor care urmează să se efectueze din numerarul ridicat ;
- se utilizează limitat, numai pentru acele cheltuieli de volum redus care nu se justifică a
fi efectuate prin virament ;
- sumele ridicate în numerar se pastrează în casieria instituţiei publice în condiţii de
siguranţă .
"Dispoziţie de plată - încasare către casierie" se utilizează pentru efectuarea de
plăţi reprezentând avansuri în numerar pentru deplasări sau achiziţionarea de bunuri,
executarea de lucrări sau prestarea de servicii - se semnează de conducatorul
compartimentului financiar-contabilitate.
Justificarea avansurilor în numerar se efectuează în baza documentelor justificative :
- facturi fiscale ;
- facturi ;
- chitanţe ;
- bon de comandă-chitanţă .

67
Bibliografie

1. Informaţii de Scoala nr.4 Adjud

2. Legea învăţământului nr. 84/1995

3. Legea nr. 500 / 11 iulie 2002 privind finanţele publice

4. Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic

5. OUG 3/2006

6. OUG 4/2006

7. OUG 24/2000

8. www.edu.ro

9. Noul Cod Fiscal aprobat la 1. 01. 2007

10. Legea 1954/2005 privind clafisicatia bugetara

11. Legea 45/2003 privind finantele publice locale

68