Sunteți pe pagina 1din 4

UNIVERSITATEA ‘’STEFAN CEL MARE’’, SUCEAVA

FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE ȘI ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ

SPECIALIZAREA: CONTABILITATE SI INFORMATICA DE GESTIUNE

2019

IMPOZITELE DIRECTE

ROTUNDU (DUPRII) ANCUTA

CIG - AN I, ID

1
CAP.1 IMPOZITELE

1.1 Conținutul și rolul impozitelor

Impozitele reprezinta o formă de prelevare a unei părți din veniturile sau din averea
personalor fizice și juridice la dispoziția statului, în vederea acoperirii cheltuielilor publice. Aceasta
prelevare are caracter obligatoriu, este cu titlu nerambursabil și fără contraprestație din partea
statului. Potrivit articolului 138 din Constitutia Romaniei, impozitele datorate bugetului de stat se
stabilesc numai prin lege. Rolul impozitelor este deosebit de important, din punct de vedere
financiar, ecomonic și social.

Rolul principal al impozitelor datorate bugetelor este acelea de a procura resursele financiare,
necesare efectuării cheltuielilor publice.

În domeniu economic, impozitele reprezinta un instrument de intervenție a statului pentru a


încuraja (de exemplu sub forma de exonări) sau de a descuraja (pe calea suprataxării) anumite
sectoare sau activități economice.

Dreptul de a introduce impozite îl are statul și îl exercită, de cele mai multe ori, prin
intermediul organelor puterii centrale (parlamentul), iar uneori și prin organele administrative de stat
locale.

Parlamentul se pronuntă în legatură cu introducerea impozitului de stat de importanța


națională, iar organele de stat locale pot introduce anumite impozite în favoarea unităților
administrative teritoriale, astfel plștesc impozit toate persoanele fizice sau juridice care realizează
venit dintr-o anumită sursă prevazută de lege.

Rolul impozitelor de stat se manifesta pe plan financiar, economic și social, dar in mod diferit
de la o etapa la alta de dezvoltare a economiei. Rolul cel mai important al impozitului se manifesta
pa plan financiar, deoarece acesta constituie mijlocul principal de procurare a resurselor financiare
necesare pentru acoperirea cheltuielilor publice. Caracteristica pentru evulotia impozitelor în
perioada postbelica este tendinta de creștere absolută și relativă a acestora.

Sporirea volumului impozitelor s-a realizat prin creștera numarului plătitorilor, extinderea bazei de
impunere dar și prin majorarea cotelor de impunere. Pe plan social, rolul impozitelor este de

2
redistribuire a unei părți din produsul intern brut între diferite categorii sociale, precum și între
persoane fizice si juridice.

Prin intermediul impozitelor și taxelor statul preia la buget in jur de 90% din PIB în tările
dezvoltate, iar în țările în curs de dezvoltare, chiar daca nu ating 20% din PIB, are tendinte de
creștere.

Limita impozitelor este influențată de:

1.factori externi ai sistemul fiscal- cum ar fi nivelul produsului intern brut pe locuitor,
priorități stabilite de către stat în ceea ce privește destinația resurselor financiare la dispoziția sa.

2.factori interni- precum progresivitatea cotelor de impuner și modul de determinare a


materiei.

Cu ajutorul impozitelor, statul influențeaza o faza sau alta a procesului reproducției sociale,
în funcție de interesul pe care îl are la un moment dat.

Astfel, statul foloseste parghia impozitelor pentru a stimula creșterea producției în anumite
ramuri ale economiei, de a implanta unități economice, în anumite zone geografice rămase în urmă
din punct de vedere economic, eventual prin mutarea unor fabrici și uzine din centrele industriale
supraaglomerate.

In acest scop, statul folosește impozitele directe care permit o implementare diferențiată a
veniturilor, precum și posibilități de degrevare fiscală a anumitor categorii de contribuabili în funcție
de obiectivele urmarite.

Referitor la aceasta problemă economistului francez Maurice Duverger care spunea: “În
neocapitalismul modern impozitul capătă o semnificație mai largă: el incetează de a mai constitui
graunțele de nisip care jenează angrenajele, pentru a deveni unul dintre regulatoarele și motoarele
masinii.

Prelevările fiscale asupra prețurilor și veniturilor nu au numai scopul de a acoperi cheltuielile


aparatului de stat, ci de a asigura o anumită corectare și o anumită orientare a mecanismelor pietei.
Scopul “interventionist” se adaugă astfel la cel “financiar”; impozitul devine un instrument esențial
al politicii economice a statului, precum și a politicii sociale...”

3
4