Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Dezvoltarea Inteligentei Emotionale PDF
Dezvoltarea Inteligentei Emotionale PDF
inteligenta, emotionala?
,
sta in identificarea ~i gestionarea starilor emotionale ale
celQrlalti. In lumea de astazi, oamenii nu trebuie sa faca
un anumit lucru doar pentru ca le spuneti dumneavoastra
asta. Chiar daca sunteti, seful,
, ei pot reactiona
, mai incet
sau pot depune mai putin efort, alegerea le apartine. Prin,
unnare, inteligenta interpersonala este abilitatea de a afla
Daca nu cumva de-abia ati aterizat pe aceasta planeta, proba-
ce anume ii pune pe oameni in mi~care~'tfEiI incat sa-i
bil ca ati auzit de inteligenta emotionala. De fapt, exista 0 multime
puteti influenta ~i convinge sa faca un anumit lucru. Un
de neintelegeri referitoare la continutul acesteia. '
cinic ar putea spune ca este yorba de arta de a manipula
Int~-o singura fraza, inteligenta ernotionala este abilitatea de
a identifica, intelege ~i gestiona stari si sentimente - atat pe ale oamenii, determinandu-i sa va atinga telurile.
,
noastre, cat si pe ale altora.
Insa aceasta singura fraza nu ne prea ajuta sa intelegem utilitatea Cele trei domenii de expertiza sunt ierarhice - formeaza 0
inteligentei, emotionale. ' plramida a carei baza este constiinta de sine. AI doilea nivel este
,
u-prezentat de capacitate a de autodirectionare - modificarea la
Descompunand-o in elemente mai simple ,obtinem trei domenii romanda a starilor ~iemotiilor, In varful piramidei se afla inteligenta
,
de expertiza: nterpersonala - identificarea si gestionarea nu numai a propriilor
• Co~tiinta de sine. Primul pas spre dobandirea inteligentei motii, ci si pe ale altora.
• emo~onale este capacitate a de a identifica propriile stan'si Dupa ce ati ajuns sa stapaniti inteligenta interpersonala, s-ar
sentimente ~ide a intelege modul in care acestea ii afecteaz& putea sa mai existe anumite provocari pe care simtiti ca nu le puteti
pe ceilalti. Multi oameni sunt orbi in ceea ce priveste impac- dl'pa~i. Aici intra in scena inteligenta orgaDjzatj~~ala - aplicarea
tul pe care-l au asupra celorlalti. Ne place sa ne privim sla- «-lor trei abilitati ale inteligentei emotionale in abordarea echipelor
biciunile si punctele noastre forte dintr-un anumit punct I a problemelor si oportunitatilor din cadrul organizatiei.
I " ,
de vedere - dar ceilalti au, de obicei, 0 aim parere despre noi. Cele trei domenii, constiinta de sine, autodirectionarea si inte-
• Autodirectiona,rea. Identificarea propriilor emotii si a modu- IIX nta interpersonala, plus aplicarea lor ca inteligenta organiza-
lui in care acestea ii afecteaza pe ceilalti reprezinta un ionala, reprezinta cele patru mari capitole ale cartii de fata. Imi
inceput, insa al doilea pas consta in stabiiirea unor teluri uichipui ca multi cititori vor fi tentati sa sara dir~ct la capitolul
si modificarea acestor emotii in avantajul dumneavo~st~a. rhxlicat modalitatii de a influenta si convinge oamenii dinjur. Daca
Kdesea, sin ~nlaiferen~a dintre castigatori si perdanti este I In vreti, n-aveti decat. Dar nu yeti reusi sa-i influentati eficient
, , ~~~~'~~~'~~~~~~~~~~
tarea lor de Spi :t. Constientizarea faptului ca sunteti PC' 'eilalti pana cand nu invatatt sa va arializati a va intelege~i ~i
A nos, 0 . au nefericit nu va este de prea mare ajutor. va controla~i propriile emotii. Deci, intoarceti-vat'a capitolele
In schimb, capacitate a de a va modifica starea de spirit si II r('~e la conttiinp de sine si la autodirectionare pentru a va
de a deveni ca m ~ientuziast reprezinta Cu adevarat 0 abili- 11111 gi si cizela inteligenta emotionala, -
-
, "
tate va oroasa. -- --
12 DEZVOLTAREA INTELIGENTEI EMOTIONALE TRODUCERE 13
gence (Inteiigmta emotionalii), care a devenit instantaneu un best- Inteligenp traditionala - sau un IQ ridicat - n-a fost niciodata
III i ·lenta pentru a reusi in viata. Copiii care au obtinut note maxime
seller. Traducerea acesteia in 30 de limbi si vanzarea ei in mai multe
milioane de exemplare, ca si a volumuiui urmator, Working with II examenele de la scoala ~tl sunt intotdeauna ~i cei care au mai
I I ziu niste cariere deosebite. In plus, exista 0 multirne de oameni
Emotional Intelligence (Lucrul cu inteligenia emotionalii), i-au asigurat
II (' n-au fost la universitate - sau nici macar nu si-au terminat
lui Goleman statutul de parinte adoptiv al inteligentei emotionale
lie (11\1-, dar au reu~it sa-~i infiinteze propria afacere si'sa se descurce
~iau ajutat la patrunderea definitiva a termenului in limbajul iocului
1((· lent.
de munca.
In timp ce Goleman este parintele adoptiv, tatal biologic al inte- Indivizii int~gen~i din punct de vedere emotional sunt capabili
I icunoasca ceea ce simt si sa genereze intentionat alte stari de
ligentei emotionale ramane greu de stabilit. Poate ca recunoasterea
ar trebui sa-i revina psihologului care poarta minunatul nume de pll ilperitru a-si atin~
-.-r
j
scoplJrue. Adesea motivatia este cea care
"
invatati
, , foarte repede, iar altele sa va creeze probleme - lnsa va
veti dezvolta aptitudinile si veti deveni competent in mod constient.
jn~r-o zi, veti, inceta sa vi rnai ganditi, la tehnici pentru ca ie veti,
utiliza automat. Vor deveni parte din obiceiurile dumneavoastra
naturale. Este nevoie de multa practica pentru a atinge acest punct
al .competentei, inconstiente",
, dar este ceva ce po ate fi realizat.
ICON~TIINTA DE SINE J
20 DEZVOLTAREA INTELIGENTEI EMOTIONALE ONSTIINTA
, .DE SINE 21
hlrou mai mare? Vreti sa fiti sef sau seful sefului dumneavoastra?
orl aveti ambitia de a contribui cu ceva la mersul inainte al
II ·ietatii? Arata timp cat nu sunteti constient de telurile dumnea-
voastra, de motivatia lor si de modalitatea de a le realiza, nu Ie veti
N oi toti suntem mai priceputi in anumite privinte ~i mai pt II ea atinge niciodata.
putin inzestrati in alte domenii. Daca ma gandesc la mine insumi, A deveni constient de sine seamana cu primul pas din cadrul
mi s-a spus ca reusesc sa comunic bine - fac prezentari atractive si 1111 i intalniri a Al~oolicilor Anonimi. N-am participat niciodata la
scriu intr-o engleza accesibila, Cu toate acestea, stiu ca cifrele nu VII una, dar am urmarit destule filme la televizor pentru a-mi da
reprezinta punctul meu forte, a~a incat las in sarcina altora bilan- I'ama cum stau lucrurile acolo. Vine intotdeauna un moment de
turile si analizele financiare. iuceritare cand eroul nostru ridica mana si spune: "Sunt alcoolic."
, D~r,.in adancul sufletului, mai stiu
, si
, ca, uneori, ma amagesc f i constient de existenta problemei si a 0 recunoaste reprezinta
in ceea ce priveste slabiciunile mele. Imi place sa cred di sunt mai prirnul pas al procesului de invingere a alcoolismului.
bun la dezvolta;ea afacerilor decat e cazul in realitate. Si,
, in ciuda Acelasi lucru este valabil si in cazul emotiilor, Recunoasterea
eforturilor mele, nu reu~esc sa-mi ascund nerabdarea in relatiile f ipuiluici traiti anumite emotii este primul pas din cadrul procesului
cu ceilalti. II., zestionare efectiva a acestora. Recunoasterea impactului pe care-l
Nat~ra umaria ne determina sa ne exageram punctele forte ~i wp
I asupra emopilor celorlalti fepre~inta ~n pa: vital ~ infl~entarea
sa trecem cu vederea propriile slabiciuni. Cu totii facem asta intr-o 1111 fectiva. Identificarea telunlor va va a uta sa Ie atln etl. .
anurnita masura. Totusi, oamenii inteligenti din punct de vedere
emotional 0 fac mult mai putin decat cei care sunt ignoranti din
punct de vedere emotional.
Pentru a deveni inteligent din punct de vedere emotional,
primul pas consta in a capata 0 constiinta de sine cat mai pregnanta.
Cu totii traim emotii, dar de cele mai multe ori ne lasam pur si
simplu in voia lor - nu le analizam ~i nu le evaluam pentru a deter-
mina daca ne ajuta sau ne obstructioneaza,
Constiinta de sine mai presupune si intelegerea impactului pe
care-l avem asupra celorlalti, Probabil ~a sunteti de parere ca aveti
anumite calitati si slabiciuni, insa aceasta convingere s-ar putea sa
va obstructioneze telurile daca altii cred ca., de fapt, punctele
" ,
dumneavoastra forte si slabiciunile sunt altele.
Dupa ce deveniti constient de propriile emotii, calitati ~i slabi-
ciuni puteti incepe sa va ganditi cum anume sa le gestionati si sa
le aplicati pentru a va atinge telurile. Atunci cand sunteti aba~u~,va
puteti ridica moralul pentru a continua ceea ce trebuie sa faceti.
Dar care sunt telurile
, dumneavoastra? Vreti" mai multi bani si , un
NFIINTA DE SINE 23
22 DEZVOLTAREA INTELIGENTEI EMOTIONALE
Dar nu ~a sugerez aici sa faceti, terapie ani de zile. Insa puteti, It I 1'1 iv cu putinta. In practica, examinarea unei emotii ori de cate
aplica aceste principii propriilor dumneavoastra ernotii pentru a I t I 1 raiti nu va va mai lasa tim sa faceti s· altceva - asa ca,
avea succes.
1111 nat~-o cat de es uteti. Alegeti diferit~~ii, int:..ra~tiuni
Vom reveni mai tarziu la notiunea
, creier-trup-comportament.
Pentru moment, sa intram in miezul problemei.
-
I. filii icte, astfel incat sa puteti analiza si examina diverse ernotii,
24 DEZVOLTAREA INTELIGENTEI EMOTIONALE NSTIINTA
. DE SINE 2S
".
Cheia examinarii emotiilor este identificarea gandurilor care Unii considera ca le este de folos un jumal al starilor; in care
genereaza emotiile traite. Exista in fiecare dintre noi 0 voce interi- rriu despre diverse evenimente si despre emotiile si gandurile care
oara care evalueaza ceea ce se intampla injurul nostru. Din momen- II Insotesc. Poate ca vi se pare un exercitiu rasuflat, insa cei mai
tul in care ne trezim dimineata,, vocea ne vorbeste: , ,,0, nu, trebuie multi ~ameni - chiar si manageri experimentati - cred ca 0 astfel
sa ma due la interviul acela. Nici nu stiu de ce ma mai obosesc tit' abordare Ii ajuta si. analizeze evenimentele dinrr-o perspectiva
degeaba, tot n-o sa obtin postul." mai clara. In timp, jumalul va permite sa identificati un eventual
Acest monolog interior ne provoaca emotii si senzatii fizice, I par al emotiilor pe care le incercati, ceea ce va va ajuta sa gasi~i
" ,
de pilda, crampe la stomac. Adesea insa, acest monolog interior modalitatile practice de a sparge tiparele negative si de a le conso-
nu descrie situatia reala. Daca ati fost invitat la un interviu, probabil I da pe cele pozitive.
ca aveti sansa de a obtine postul respectiv eel putin in aceeasi Nu alegeti doar evenimente neplacute si ernotii negative. Exer-
masura ca ~i ceilalti candidati. Monologul negativ este eel care va 1\ isi prin examinarea unor succese si a unor emotii pozitive, pentru
provoaca 0 nervozitate excesiva, . t, asta va va ajuta sa va dezvoltati deplin abilitatea de a va examina
rYaca puteti constientiza ceea ce ganditi, atunci veri fi capabil t~ile. Daca intelegeti ca~ele emo~iilor pozitive, atunci ve~i fi
sa va reformulati gandurile intr-o direqie mai pozitiva ~i mai pro- III stare sa le genera~i dupa dorin~a.
Abandonat Competent Incompetent Singurele fapte existente va parvin prin intermediul celor cinci
Ranit Agresiv Nelinistit 1111\uri:@~~t. Grice altceva este fie un
Inert Bine dispus Ingroz'it , lid fie un sentiment.
Zdrobit Nervos Plin de rernuscari a luam acum un exemplu mai practic. ,,A fost nepolitieoasa
Nesigur Stanjenit Timid '
II mine" este 0 evaluare - un gand care poate da nastere unui sen-
In culmea fericirii Neapreciat Nenorocit
Gelos Frustrat Indurerat I 1IIIl~ de jignire sau de furie. Faptul ar putea consta in aceea ca 0
Dezgustat Anxios Disperat "It'ga a ridicat vocea si v-a spus, inainte de a inchide telefonul:
Insingurat Iritat Multumit culta, n-am timp acum de chestia asta - pot sa te sun mai tarziu?"
Coplesit Plictisit Rusinat pili, faptul ca nu v-a mai sunat a dat na~tere unui sentiment. Insa
Instabil Surprins Tratat de sus
nupolitetea , reprezinta 0 interpretare. Ceea ce dumneavoastra ati,
Deznadajduit Nedumerit Trist
11111 I pretat drept impolitete 0 alta persoana ar putea considera ca
Calm Nevrednic
II comportamentul unui om ocupat, care uita ulterior sa mai
Retineti
, , aceasta pagina si
"
reveniti frecvent la ea.
28 DEZVOLTAREA INTELIGENTEI EMOTIONALE ,
CONSTIINTA . DE SINE 29
I 11I11portamentuiUl QumneavoasCit=rra",""li1"hriflrrune>TIIrtt-.:rat"iti·U"f!atTff
Ilioduri. - -= ' ! -
36 DEZVOLTAREA INTELIGENTEI EMOTIONALE ONFIINTA DE SINE 37
Descoperiti-va
, viziunea In liniste,
•
, .
intrebati-va:
Ce anume sper sa realizez? Care sunt telurile mele in viata?
Ganditi-va atat la telurile legate de cariera, cat si la c~le
personale, pre cum si la echilibrul dintre ele. '
• Telurile mele se inscriu in limitele posibilului? 0 viziune
este inutila daca se inscrie in niste limite imposibil de atins.
Re~ine~i faptul di dezvoltarea unei viziuni va ajuta sa va
• Cum ar trebui sa simtiti succesul? Imaginati-va ca v-ati
deosebiti de restul multimii care rataceste fara tinta prin viata,
Daca ii intrebi ce mai fac, i~iraspund .nu prea rau" sau "ma descurc".
atins telurile.
, , .
Ce emotii, ar trebui sa incercati? '
Sunt impotmoliti in viata de zi cu zi si nu se gandesc deloc la ceea
Pentru a stabili daca afirmatiile dumneavoastra alcatuiesc
ce doresc de la viitor. Daca nu vretisa fiti unul dintre cei multi care
f undamentul unei viziuni adevarate, intrebati-va cum v-ati simti
se zbat ca pestele pe uscat, faceti-va un pic de timp ~iidentificati-va
viziunea. (Iaca ati e~ua. Ei bine, cum v-ati simti? Daca nu v-ar deranja prea tare,
o vizlune este un vis despre succes, 0 idee despre ceea ce .uunci viziuneanu e cea corecta. 0 viziune trebuie sa presupuna
vrem sa realizam in viata. Oamenii reu~esc numai dupa ce stiu •.mo~ii. ~u ~ste un simplu plan de aqiune pe care dori~i sa-l duceti
cum arata succesul. Oamenii de succes nu cred in noroc - isi creeaza II bun sfarsit, Ar trebui sa cuprinda arnbitiile pe care le aveti in viata.
propriul succes prin intermediul unei viziuni. Ei inddznesc sa naca nu va doriti din tot sufletul sa 0 realizatC atunci ·ins~mnna ~a
viseze, iar apoi transforma visul in realitate cu ajutorul perseverentei nu ~ se ~~ive~te. Incerca~i pana cand des~;periti 0 viziune care
si al automotivarii.
Probabil ca exercitiul prioritatilor si eel al panegiricului v-au
'
.-
, va paslOneze. -
sa aveti, 0 stare mai buna. Dar trecerea de la 0 stare la alta este cu I""hfl~il ca un.ii i-au ras in nas atunci cand Ie-~ vorbit despre inten~
totul altceva. ,III,· IUl. ~~_r?~I-a p}strat motivatia)a cote inalre si a continuat sa
Aici intra in scena abilitatile autodirectionarii, Invatarea I'". pe la usi, '
, , ,
autodirectionarii va va permite sa gasiti calea cea buna si sa depasiti E timpul sa bateti si dumneavoastra pe la cateva usi,
, ") ,
obstacolele care va stau in drum. Daca 0 anumita cale este blocata,
autodirectionarea este abilitatea care va va ajuta sa gasiti un alt
traseu.
Co(~Cjh'jnra d<s- S/t(t ,--
Am spus-o mai devreme si 0 repet ~i acum. De obicei, oamenii
de succes nu sunt mai destepti decat noi. Dar se pricep mai bine
(Vi oJ..7 \la~e J\~2-iU~Q
decat noi sa se automotiveze 'atunci cand sunt deznadajduiti. I~i \/ . ', lSM,i-H1'
fac griji si sunt speriati, dar se hotarasc sa actioneze orice-ar fi.
Atunci cand le lipseste increderea in sine, gasesc modalitatea de
.A utv oL ' E:.C~Ol~1'{,
a-si face curaj. Si ei sunt stanjeniti si furiosi, dar ascund lucrul
, , '"
acesta ~i continua sa-si duca la bun sfarsit sarcinile.
Am inralnit de curand un astfel de individ. Ma aflam in receptia
unei mari firme de avocatura, cand un tip in uniforma m-a intreba:
daca imi poate lustrui pantofii. Era un serviciu gratuit pus la
dispozitie de firma. Am stat de yorba in timp ce omul i~i facea treaba
- m-a intrebat cum imi castigam existenta, iar eu, din politete,
l-am intrebat la randul meu cum de intrase in afacerea cu lustruitul
pantofilor, Mi-a explicat ca terminase scoala fara 0 calificare deo
sebita si ca decisese sa traiasca din aceasta meserie. A infiintat uu
stand si a inceput sa Iustruiasca pantofii oamenilor in fiecare dim!
48 DEZVOLTAREA INTELIGENTEI EMOTIONALE UTODIRECfIONAREA 49
Infruntati, gandurile negative de greselile pe care le-arn facut; atunci cand suntem furiosi, putem
cauta 0 modalitate mai productiva de a rezolva situatia,
automate Cunosc un manager care i~i scrie in agenda propozitia .Fii
atent la GNA!!!" la inceputul fiecarei sedinte. Asta il ajuta sa fie
atent la ele si sa le infrunte atunci cand i se ivesc in minte.
Ori de cate ori astfel de ganduri se strecoara in constiinta dum-
A tunci cand lucrurile merg prost, ne gandim: "E cea mai
neavoastra, infruntati-le. Incepeti prin a lua la cunostinta f~ptul ca
aveti, un GNA. Daca vocea dumneavoastra interioara ameninta, pe
proasta prezentare pe care am facut-o vreodata - imi vine sa mor
cineva sau daca face vreo remarca negativa la propria persoana,
de rusine. Mai bine as renunta chiar acum." De asernenea, atunci
spuneti-va
, "este un GNA"sau "imi trece prin minte un gand negativ
cand ~untem furiosi ~e cinev~, s-ar putea sa ne gandim: "Imi vine
automat". Simplul fapt de a-I eticheta va ajuta sa exercitati un
sa-l om or chiar in clipa asta. Imi vine sa-l pocnesc peste fata, putin
oarecare control asupra emotiilor dumneavoastra.
imi pasa daca ma concediaza." - Apoi infruntati , GNA. Este oare util un GNA? Este macar ade-
Aceste "ganduri negative automate" (GNA) sunt intime, varat? Punerea in discutie a naturii unui GNA il va impiedica sa va
reprezentand imagini necenzurate care ni se ivesc in minte atunci influenteze comportamentul.
, .
cand traim anumite emotii. Infruntarea lor este cheia controlului
asupra emotiilor si a canalizarii acestora intr-un mod mai productiv.
Adesea: GNA exprima ernotiile negative legate de altii intr-un
anume moment - "ticalosul", "a~ vrea s-o calee masina" sau "a~
vrea sa dispara toti din fata ochilor mei". Alteori, ne referim la noi
insine intr-o maniera negativa - "sunt terminat", ,,0 sa-mi pierd
lo~ul de munca din cauza asta", "am cazut de prost in fata tuturor".
Nu e ceva rau sa avem astfel de GNA - nu ne putem abtine sa
nu avem, din cand in cand, astfel de ganduri intunecate - in~a este
inutil sa le dam curs. In majoritatea cazurilor, ne dam seama ca nu
putem muri de rusine ~ica nu e bine sa pocnim pe cineva peste fata,
Dar GNA ne pot influenta comportamentul: metaforic vorbind,
murim de rusine deoarece suntem pre a agitati si nu putem vorbi
clar, sau ne n~pustim asupra interlocutorului ~u ~ remarca taioasa
ori 0 injuratura in locul pumnilor. Infruntarea GNA ne poate ajuta
sa ne ale gem constient comportamentul si sa nu lasarn gandurile
automate sa se transforme in actiuni regretabile. Putem alege. In
cazul prezentarii de care a fost yorba, putem continua indiferent
52 DEZVOLTAREA INTELIGENTEI EMOTIONALE AUTODIRECfIONAREA
Multi oameni cred di 0 respiratie la nivelul diafragmei este Formulati afirmatii personale
extrem de utila, insa greu de pus in aplicare. Exersand-o in momen-
tele de relaxare, veti reusi sa stapaniti aceasta tehnica ori de care
ori simtiti nevoia de a fi calm.
Una dintre cele mai usoare modalitati de a invata cum sa res-
pirati corect este de a experimenta mai intai stare a opusa. Incepeti N u e nevoie sa fii laureat al Premiului Nobel ca sa stii ca
prin a va intinde pe 0 suprafata plana. Puneti-va mana dreapta pe gandurile intunecate te fac nefericit. Gandurile negative d~clan-
piept si mana stanga deasupra buricului. Respirati scurt si rapid, ~eaza ernotii negative. Insa Iegatura cu dublu sens intre corp, creier
concentrandu-va doar asupra pieptului - mana dreapta se ridica si ~icomportament ne permite sa ne manipulam emotiile, antrenan-
coboara, in timp ce mana stanga ramane nemiscata. Dupa 20 sau du-ne creierul sa produca ganduri pozitive.
30 de respiratii, va veri simti ametit - respiratia superficiala creeaza Cele trei tehnici anterioare au fost menite sa rupa legatura
anxietate. dintre gandurile inutile si emotii, Insa urmatoarea se ocupa de
Acum incercati sa respirati la nivelul diafragmei. Trageti adanc pasii pozitivi necesari pentru a impiedica inca de la inceput formarea
ncestui cerc vicios.
si
, rar aer in piept. Mana stanga se ridica si, coboara ,iar mana dreapta
ramane nemiscata. Cand veti invata sa procedati corect veti simti Afirmatiile personale sunt niste declaratii constructive despre
u~oare furnicituri in degetele de l~ maini si de ia picio~re, 'corp~l propria persoana.Faptul de a rosti comentarii pozitive despre dum-
se va relaxa, iar sangele se va intoarce de la organele vitale la neavoastra insiva va va da posibilitatea sa va determinati starea.
extremitati.Va veri simti atat de relaxat, incat veti fi pe punctul de De exemplu, claca sunteti nervos inainte de 0 sedinta importanta,
a adormi. spuneti-va in sine a dumneavoastra: "Sunt increzator, M-am pregatit
Dar, destul despre senzatiile fizice. Acordandu-le atentie si cum se cuvine si , 0 sa fac 0 treaba buna." Dar trebuie s-o faceti, cu
modificandu-le prin infruntar~a GNA veti reusi sa va calmati. ' convingere. Daca repetati afirmatia 0 data sau de doua ori, nu se
" ,
va schimba mare lucru. Trebuie sa fiti atent la cuvinte - vocea inte-
rioara sa fie cat mai puternica si sa accentueze cuvintele importante.
Si mai bine ar fi sa rostiti cu voce tare afirmatiile personale.
ombinatia dintre rostire si auzirea propriei voci va va ajuta si mai
mult sa v~ ridicati moralui. '
Afirrnatiile personale trebuie formulate intotdeauna intr-o ma-
niera pozitiva
.
- despre ceea ce vreti" sa realizati - si
,
nu intr-o maniera
negativa, despre ceea ce doriti sa evitati, De exemplu, .Sunt calm
~j increzator", nicidecum .Nu sunt nervos".
Cea mai buna modalitate de a utiliza afirmatiile personale este
II a Ie pregati din timp, anticipand evenimente stresante. De pilda,
daca sunteti ingrijorat de evaluarea care urmeaza sa vi se faca,
pregatiti urrnatoarea afirrnatie: ,,Am muncit din greu anul trecut.
56 DEZVOLTAREA INTELIGENTEI EMOTIONALE
UTODIREqlONAREA 57
o sa-mi impresionez seful." Sau, daca trebuie sa va confruntati cu
cineva: ,,0 sa-mi pastrez caimul ~i 0 sa pun intrebari ca sa-i inteleg Strategia rezolvarii problemelor
punctul de vedere."
Insa, pentru a fi cu adevarat eficiente, afirmatiile personale
trebuie sa aiba relevanta pentru dumneavoastra si pentru situatia
in cauza. Preluand afirma~ii din cartea de fa~a sau de Ia alte per-
soane, nu veri obtine niciun beneficiu. Incercati acum. Ganditi-va V-a~ lovit vreodata de 0 problema care parea insurmontabila?
la urmatoarea situatie stresanta cu care va yeti confrunta. Fo~u- Poate ca trebuie sa gasiti un client pentru a impiedica falimentul
lati d~ua sau trei afirmatii personale pe care le-ati putea repeta .ompaniei. Poate ca un sef de cosmar va face viata grea in fiecare
atunci, zi. Sau aveti de realizat intr-o saptamana cat altii in doua - si asta
Multi dintre clientii mei evita sa incerce exercitiul afirmatiilor In fiecare saptamana. "
p~rsonale. Unii cred ca ideea este cam ciudata. Alt~ra li se pare ca Uneori, 0 gandire pozitiva nu este de-ajuns. Da, puteti lnvata
er sunt deasupra unor astfel de tactici meschine. Cativa se tern ca se a va stapaniti ernotiile negative cauzate de 0 anumita problema.
vor face de ras, Dar cine zice s-o faceti in public? Adevarul este ca Oar, in anumite cazuri, trebuie sa atacati cauza initiala a problemei.
foarte multi oameni de succes utilizeaza aceasta tehnica. Este un A sti cand sa utilizati fiecare strategie reprezinta 0 parte a procesului
secret care functioneaza - cei care se folosesc de el 11pastreaza de dobandire a inteligentei emotionale.
bine. Afirrnatiile au efect. Mai intai, verificati natura problemei - este una palpabila, din
lumea exterioara, sau face parte din lumea dumneavoastra
Cunosc un director executiv din industria televiziunii care-si
interioara si se refera Ia interpretarea ei si Ia reactia pe care v-a
rosteste cu voce tare afirmatiile personale lnaintea prezentarilor
provoaca? De exemplu, vi se pare ca seful va critica pe nedrept.
importante ~i a sedintelor dificile. Sigur ca uneori Iumea I-a vazut
Dar oare seful dumneavoastra este intr-adevar nedrept? Sau va
repetandu-si afirmatiile ~i s-a ras pe seama lui. Dar el continua sa
sirntiti nefericit in mod nejustificat, critica fiind perfect indreptatita?
Ie repete, si a facut-o chiar si la un interviu pentru 0 functie mai
Daca e yorba de ultima varianta, atunci una dintre tehnicile
inalta. Jar acum ocupa unul dintre cele mai importante posturi din
discutate va poate fi de folos, fie ca infruntati GNA, analizati obiectiv
televiziunea britanica. Cine credeti ca a ras la urma?
situatia sau va stapaniti senzatiile fizice. ' ,
, "
Totusi, daca identificati 0 problema con creta, atunci urmatorii
pasi va vor ajuta in abordarea ei:
1. Definiti problema. Primul pas consta in identificarea cauzei
de fond a problemei. Sunteti poate stresat pentru ca mun-
citi prea multo Dar de ce vi se da atata de lucru? Poate ca
seful va solicita tot mai mult pentru ca are mai multa incre-
dere in dumneavoastra decat in ceilalti membri ai echipei.
o solutie pe termen scurt este sa lucrati peste program
pentru a rezolva problema. Insa solutia pe termen lung
este 0 discutie cu seful. Sau, daca vi se pare ca, prin acest
comportament, doreste sa va persecute, atunci ar fi bine
59
UTODIRECTIONAREA
58 DEZVOLTAREA INTELIGENTEI EMOTIONALE
'"
Intocmiti
, 0 lista Vizualizati, succesul
lata un sfat potrivit pentru sporirea motivarii in doar cateva Sportivii de talie mondiala sunt cei care inteleg eel mai bine
ore. Scrieti pe hartie toate sarcinile importante pe care trebuie sa di succesul este un joc al mintii. De aceea, cei mai multi dintre ei
le duceti la bun sfarsit intr-un anumit numar de ore. Poate fi yorba utilizeaza tehnici de vizualizare pentru a excela in ceea ce fac.
de 0 ora sau de zece, nu conteaza, Frumusetea vizualizarii este ca poate crea un "cerc virtuos" in
Ideea e sa scrieti 0 lista realizabila. Nu notati orice sarcina pe legarura creier-corp-comportarnent. Neurobiologia si psihofarma-
care trebuie s-o indepliniti. Va poate descuraja, mai ales atunci cologia reprezinta subiectul unei carp in sine. Versiunea scurta
cand sunteti ocupat (si cine nu e astazir), Scrieti doar cateva sarcini ionsta in faptul ca, daca va imaginati reusind, atunci creierul trimite
de care va puteti ocupa in mod real. Daca acestea presupun mai impulsuri nervoase pentru a produce substante chimice care dau
multe ore pentru ducerea lor la indeplinire , impartiti-le,, in sarcini nastere unor emotii pozitive. Luati-va ramas-bun de la nervozitate
mai mici, realizabile. De exemplu, daca trebuie sa organizati 0 si tensiune. Spuneti bun venit in~rederii si entuziasmului.
sedinta importanta, descompuneti-o in mai multe elemente: le t~le- , Cu toate acestea, vizualizarea nu esteo solutie , rapida. Sportivii
fonati participantilor pentru a afla daca au subiecte legate de agenda de varf lsi vizualizeaza succesulluni de zile. Chiar si in cazul unor
sedintei, scrieti agenda sedintei, le trimiteti e-mailuri tuturor partici- discipline sportive precum aruncarea sulitei sau alergarea cursei
pantilor; rezervati 0 sala etc. Apoi puneti pe lista un numar realizabil de 100 metri plat, despre care niste novici ca mine si ca dumnea-
de astfel de componente. voastra cred ca sunt foarte simple, concurentii i~i imagineaza luni
~i acum incepeti sa va ocupati de ele. Sa le duceti la indeplinire, de zile cum va arata si cum va fi totul.
Apoi le taia~i de pe lista. Atunci cand va pregatiti sa faceti fata unui eveniment dificil
Poate ca nu sunteti impresionat de modesta dumneavoasna - 0 prezentare, un interviu, 0 evaluare, 0 confruntare -, exersati
realizare, dar este totusi, 0 realizare. Creierul este " in acelasi timp , vizualizarea modului in care doriti sa se petreaca lucrurile. Nu
remarcabil de complex ~iremarcabil de fraier. II puteti pacali, facan- conteaza daca nu cunoasteti incaperea. N-are importanta nici daca
du-l sa creada ca a facut 0 treaba buna stabilind 0 tinta realizabila nu i-ati mai intalnit pana acum pe participanti si nu stiti cum arata.
~ipe urma indeplinind-o, Creierul se simte bine, se~reta 0 multime Mult mai important este sa parcurgeti in minte succesiunea
de substante chimice care va fac ~i pe dumneavoastra sa aveti 0 evenimentelor. De exemplu, va duceti la intalnirea cu un client
stare buna si va ajuta sa realizati si mai multe. ' deosebit de important. Imaginati-va ca purtati costumul favorit,
Acum ~ timpul sa scrieti 0 a doua lista, dar de data asta mai zarnbiti si strangeti cu fermitate mana clientului. Vizualizati-va
adaugati cateva elemente. Ocupandu-va de ea, luati avant si deve- stand pe scaun. Repetati ceea ce planuiti sa spuneti si limbajul
niti din ce in ce mai motivat in abordarea componentalor listei. trupului pe care sperati sa-I utilizati. Anticipati intrebarile si obiectiile
Vam spus ca 0 sa mearga repede! pe care clientul le-ar putea ridica~ precum ~i raspunsurile pe c~re i
Ie veti da. Inchipui~i-va ca discutia se desfasoara calm, iar clientul
62 DEZVOLTAREA INTELIGENTEI EMOTIONALE
UTODIRECTIONAREA 63
da din cap aprobator la propunerile dumneavoastra. Ganditi-va di
intalnirea se termina cu 0 alta strangers ferma de mana, iar ~lientul
incantat va conduce spre iesire.
Utilizati, ancorele emotionale
,
Faceti acest exercitiu intr-un loc Iinistit, astfel incat filmul
dumneavoastra mental sa nu fie intrerupt de telefoane sau de
e-mailuri. Adaugati acestor imagini cat mai muIte detalii. Acordati
cat mai muIt timp fiecarei vizualizari ~i recurgeti la ea in mod
frecvent.
Trebuie sa va fac 0 marturisire. Pretty Woman este unul dintre
f Ilmele mele preferate. Ma face sa zambesc. A fost zilele trecute la
In ciuda faptului ca nu rniscati un muschi, vizualizarea poate u-levizor ~i I-am urmarit din nou (poate pentru a suta oara). Am
fi dificila. Daca 0 faceti fara tragere de inima, yeti obtine rezuItate uras pe tot parcursullui.
pe masura, Daca aveti rabdare si faceti efortul de a va imagina Cu totii avem anumite mecanisme declansatoare - evenimente,
scenariul cu cea mai mare c1aritate, rezultatele pot fi surprinzatoare. (",ntece, mirosuri, gusturi, obiecte si chiar ~intiri - care ne fac sa
Nu va ramane altceva de facut decat sa incercati. II simtim, intr-un anumit fel. De ce credeti, ca atatia , directori execu-
I ivi au pe birou fotografii cu familiile lor? Pentru ca stiu ca simplul
fupt de a privi fotografia celor dragi Ie po ate imbunatati starea de
spirit.
Ancorele emotion , ale par adesea lipsite de gust sau stanjeni-
I are pentru lumea exterioara. Ele au lnsa un efect putemic asupra
noastra datorita relevantei, si , importantei, lor pentru noi - poate ca
ne aduc aminte de un loc sau de un moment in care am fost fericiti.
Pentru altii, ancorele noastre emotionale pot parea stupide sau
rliseizate. 'In realitate, nu conteaza d~loc cum sunt ancorele dumnea-
voastra emotionale.
, Important este faptul ca emotiile
, pot fi manipu-
late prin intermediul ancorelor pe care Ie pastrarn in jurul nostru.
La un moment dat, am impartit biroul cu un coleg care pastra
ntr-un borcanel dintii de lapte ai fiului sau. Atunci cand era tulbu-
rat, scotea din sertar borcanelul ~i zornaia acei dinti minusculi.
unosc un director executiv care tine , pe birou 0 aspidistra ce pro-
vine dintr-o planta din propria lui gradina, ~terge de praf frunzele
mari ~i cerate atunci cand se simte apasat de atata munca. Asta 11
r laxeaza,
Spuneti-mi ca nu zarnbiti sau nu pufniti in ras atunci cand va
uitati peste niste fotografii vechi. Nu cred ca n-o faceti.
o alta ancora personala de-a mea este un deodorant de camera
marca Molton Brown, care se numeste ,,Air of Joy". Cand am inceput
64 DEZVOLTAREA INTELIGENTEI EMOTIONALE AUTODIREqlONAREA 65
cand oamenii vin in biroul dumneavoastra pentru a cere 0 favoar , Probabil ca cea mal' buna tehnica de imbunatatire a abilitatii
cine credeti ca va fi ajutat primul? Persoana cu cea mai urgent d a asculta consta in a rezuma ~i in a paraffaza. Asteptati pana
cerere sau cea care pare mai agreabila? r. nd apare 0 pauza fireasca In conversatie si rezumati intr-o propo-
E~,gatia ~i raportul dau na~tere simpatiei. Si, cu cat este mal zltie sau doua ceea ce vi s-a spus pana atunci. Ganditi-va la formule
d' genul: "Cred ca vrei sa spui...", .Daca am inteles eu corect ..."
dificila sau mai solicitanta cererea durnneavoastra, cu atat yeti avea
au Da-mi voie sa'ma lamuresc ...". ----
mai multa nevoie ca interlocutorul sa va simpatizeze.
Cheia crearii empatiei ~i a raportului este ascultarea. Cei mal
'0sa ~ dau acum trei motive pentru care este valoroasa 0
multi oameni se fac vinovati de a vorbi prea mult ~i de a asculta istfel de abordare.
1. Cei mai multi oameni nu se exprimii suficient de limpede.
prea putin. Sau aud cuvintele, dar nu asculta si semnificatia 101:
, " Ceea ce vor ~a spuna nu reiese de fapt din ceea ce spun in
Numai ascultand si dovedind acest lucru putem construi un raport
76 DEZVOLTAREA INTELIGENTEI EMOTIONAl I INTELIGENTA INTERPERSONALA 77
si de faptul ca are mai mult de lucru dedit poate duce. S-ar putea • Rezultat - "Care a fost rezultatul?"; "Cand 0 sa afli ce
sa caute ocazia de a da frau liber frustrarii, si nu sa poarte 0 discutie urmeaza sa se intample?"; "Cum te simti?"
despre propriile sentimente. Deci nu cautati intelesuri profunde
acolo unde s-ar putea sa nu existe niciunul. lntrebarile sunt mai curand destinate sa va lamureasca, ele nu
Punep intrebari \. ,I,." l'I*tI ~~Il\'I)Iu' ) reprezinta un text pe care trebuie sa-I reproduceti cuvant cu cuvant,
I~a ca nu Ie debitati pur si simplu in rafale. Desi e important sa
Conversatiile sunt ca varfurile aisbergurilor. De obicei, oamenii iduni cat mai multe informatii, prea multe intrebari vor transforma
nu scot la iveala de cat 0 parte a povestii. Dedesubt, zac ingropate discutia
, intr-un interogatoriu, nu intr-o conversatie.
adevarul, circumstantele
. , si
, tot ceea ce trebuie sa intelegeti
, , inainte
Cautati, anumite contradictii, intre cuvintele rostite de vorbitor
de a va formula opiniile. i limbajul trupului. Daca acesta of era semnale nonverbale care
N-aveti, cum sa gresiti
, , daca intrebati., Intrebarile dernonstreaza
udica faptul ca nu are de gand sa va spuna din proprie initiativa
ca sunteti interesat ~iatent. Chiar si niste intrebari neutre, de genul 101 adevarul, comentati acest lucru - "Nu pot sa nu observ ca pari ..."
.Frumos co sturn - cand ~i l-ai cumparat?" sau "De un£le ti-ai luat I apoi lasati interlocutorul sa va raspunda Ia aceasta observatie,
cer~ll a~tia minuna~i?" va vor atrage s~:e~tia ~eloi:T<ll!1 I) cele mai multe ori, asta va deschide si mai multe cai de discutie,
I
In incercarea de a intelege oamenii, 0 intrebare limitata - una vorbitorul folosindu-se de opo'rtunitate pentru a da frau liber se~ti-
la care se poate raspunde prin .Da" sau "Nu" - este 0 pierdere de III mtelor pe care Ie incearca. _ -
vreme. Intrebarile trebuie sa fie ni~te canale deschise pentru discu-
tie, nu niste fundatun. In reahtate, intrebarHe de genul ,lo sa poti , ca sunteti, sensibil
Demonstrati, di ascultati, si
~junge la' sedinta aceea?" sau "E~ti multumit ca termini raportul
lata 0 intrebare pentru dumneavoastra, Ati vrea ca oamenii sa
pana miercuri, nu-i asa?" pot reprezenta niste semnale subtile dl
C'I iada ca sunteti intelegator si de increder~ arogant si con-
doriti sa incheiati conversatia.
dt'scendent? Este uimitor, dar cei mai multi aleg ultima varianta,
'in~t~e, ch~iaaccesulullaornultirne d~atii, c _I rind sfaturi prea devreme. '
incep c~ de ce' ~i~', dar si cu Q' sau ,cu '~'. Dar D!,ca sariti prea repede cu sfaturile, veri sp'une in mod implicit: \
stiti deja toate astea. Este ~ tineti cont de metoda STARpentru "Problema ta e limpede. Folosindu-ma de intelectul meu superior
a aduna toate informatiile de care ati putea avea nevoie pentru a I aemarea mea experien~ade via~a, iata cum cred ca ar trebui sa
intelege corect oamenii: Ie zoIVlsltwiha." •
• Situatie - "Ce s-a intamplat?"; "Cand s-a intamplat asta?"; Este posibil sa fiti mai inteligent si mai experimentat. Deocam-
"Cine a participat?" d.u insa, tace~i din &lira, stapaniti-va inclinatia de a da sfaturi si
• Tema (sarcina) - "Care a fost intentia ta/lor?"; "Ce ai/au IIV tatiiri schimb sa va demonstrati ", abilitatile de ascultator si
, ,
incercat sa faci/faca?"; "De ce?" na:
• Actiune - "Ce ai/au facut?"; "Ce ai/au facut ca raspuns la Un bun ascultator face ceva mai mult decat sa asculte. El de-
asta?"; "Ce s-a intarnplat dupa aceea?" (Repetati "Ce s-a monstreaza in mod activ ca asculta prin intermediul unui dans al
intamplat dupa aceea?" de cate ori e necesar, pana cand mnalelor verbale ~inonverbale. Daca ati purtat vreodata 0 discutie
vorbitorul a epuizat actiunile intreprinse de parti.) I persoana care n-a dat din cap, n-a zambit si n-a reactionat
80 DEZVOLTAREA INTELIGENTEI EMOTIONALE INTELIGENTA INTERPERSONALA 81
in niciun fella ceea ce i-ati spus, atunci stiti de ce sunt necesare povesteste despre pierderea unei fiinte iubite sau despre 0 boala
astfel de semnale.' , , It ribila, uneori nu puteti spune altceva decat: "Nici macar nu-mi
pot inchipui cum trebuie sa te simti."
,
semnale dinamice pentru a arata ca asculta intr-adevar:
-.----
Un excelent ascultator utilizeaza 0 combinatie fermata din t.r.ei
Dar, din cand in cand, empatia poate fi dificila pentru ca
• A da din cap aprobator - pentru a semnala incuviintarea problema sau situatia descrisa ni se pare meschina sau neinsemnata.
ce[or spuse de interlocutor. Arata ca urmariti fondul' con- I) exemplu, am ~bservat doi colegicare tip au unul la altul din
versatiei. Pe de alta parte, datul din cap este util atunci rnuza unui capsator imprumutatl In astfel de situatii, exista doua
cand vorbitorul va relateaza 0 situatie dificila sau 0 emotie posibilitati de abordare. Daca intentionati sa claditi 0 relatie reciproc
neplacuta. ' , ivantajoasa, atunci nu mimati empatia. In schimb, utiliza~i afirma~ii
• Mimica - utilizarea expresiilor faciale potrivite cu starea ueutre care implica faptul ca inrelegeti: "N-am trecut niciodata
si expresiile vorbitorului. De exemplu, va incruntati pentru
, , ,-------
prlntr-o astfel de situatie, dar imi pare rau sa aflu ca, te-ai neciijit
a arata ca ati inteles cat de dureroasa a fost 0 anumita I~H<Ie(au." Pe de alta parte, 'daca aveti de gand sa claditi 0 relatie
situatie sau zambiti pentru a sublinia 0 experienta pozitiva. pt'ntrua influenta persoana respectiva, determinand-o sa faca ceea
• ~Koptiq;!l- cuvinte si expresii cum ar fi "Zi mai departe", II' doriti dumneavoastra, atunci mimati empatia. Prefaceti-va, Chiar
, "
.Jnteleg" ~i.Da" sau mici sunete, de pilda .Mmm" sau ,,Aha", dol 'a putin va pasa, aveti grija ca fata dumneavoastra si limbajul
incurajeaza vorbitorul sa continue. uupului sa nu tradeze adevarul. A~a cum a spus odata Harry S.
II uman: .Fii sincer intotdeauna, chiar daca nu vorbe~ti serios."
Urmatoarea etapa a demonstrarii faptului ca ascu~1ati este trans- Puterea empatiei nu poate fi supraestimata. Deoarece culturile
miterea empatiei, aratand nu numai ca intelegeti, dar ~i~a apreciati I I II poratiste nu vad cu ochi buni etalarea emotiilor, folosirea empa-
emotiile traite. Ill'i ii poate ajuta pe oameni sa se simta mult mai bine - stiind ca
Cheia empatiei consta in a va imagina in situatia interlocuto- I ' normal sa-ri afisezi emotiile. Demonstrandu-le ca intelegeti
rului. Aici intra in scena constientizarea propriilor dumneavoastra " '-.. , ,
tuatia in care.se.afla si
, dand dovada de sensibilitate, veti, reusi,
,
emotii: cum v-ati simti in acea situatie specified? Inca nu e timpul I II siguranta, sa puneti bazele unor rela~ii. Daca a faceti regulat,
sa recurgeti la sfaturi, deci concentrati-va asuprasentimentelor pe v vor manca din palma.
care le-ati avea - nu asupra a ceea ce ati fi facut altfel. Manifestati
apreciere fata de sentimentele interlocu'torului si validatf'[ emotiil~
•••
Empatia presupune efort - mai ales atunci cand n-ati mai trail urnci cand purtam 0 conversatie cu acea persoana. Insa se pare
o situatie similara cu aceea descrisa. De pilda, daca 'cineva v \ ceva mai complicat decat atat, Contactul vizual este unul dintre
82 INTELIGENTA INTERPERSONALA 83
DEZVOL TAREA INTELIGENTEI EMOT'ONALE
bucatar desavarsit, Ah, si mai avea si 0 prietena incantatoare. Cum Dezvaluirea unor e~ecuri sau greseli minore arata ca ~idumnea-
de se face atunci ca toata lumea dinjur 11ura? voastra sunteti om. Facet! greseli, aveti slabiciuni, Faptul de a le
Oamenii sunt suspieiosi cand e yorba de perfectiune. Oare v-ar arMa altora l~tU;-adumn~avoa'stdi :\[J.ll~erabilaIe va permite aces-
veni bine sa-i marturisiti unui om care n-a facut nieio greseala fora sau chiar ii va lncuraja sa va faca si ei marturisiri. !?.:rrnu exagerap.
toata viata lui ca ati reusit de unul singur sa stricati sistemul i~for- Aveam 0 colega care obisnuia sa faca putin prea multe dezva-
matie al companiei? V-ar place a sa va recunoasteti , esecurile in fata
) ) , luiri. Daca Helen nu se despartea de prietenul ei a cincea sau a sasea
unuia care n-a trait nieiunul pana acum? oara, atunci avea probleme cu proprietarul. Apoi mai era frica de a
lata ce vreau sa spun. Daca nu le veti marturisi celorlalti cateva
1 merge la spital pentru un control. Si toate astea veneau cu mult
dintr~ .gre~elile ~~rile dumneavoastra, ~robabil ca ace~a va inaintea problemelor nesfarsite pe care le avea la serviciu.
vor evita. Dar ar putea sa fie yorba de ceva mult mai gray decat PMI - prea multa informatiel
si~vitare. Obisnuiam sa glumim pe seama lui David, spunand Retineti faptul ca dezvaluirea presupune 0 mica scurgere de
ca avea probabil un comportament deviant in dormitor. Nimeni nu inforrnatii despre dumneavoastra, Nu inseamna sa deschideti larg
poate fi perfect. Asa cum natura nu po ate accepta vidul, tot asa si zagazurile in legatura cu toate tragediile pe care le-ati trait de-a
natura umaria incearca sa umple un gol cu barfe si speculatii. lungul timpului. Gata cu morala.
Oamenii incep sa se intrebe: oare de ce nu stiu nimi~ despre per-
soana asta misterioasa? Daca nu le spuneti nimie in legatura cu
Exprimati-va
, emotiile
,.
dumneavoastra, vor inventa ei cate ceva.
o buna modalitate de a face dezvaluiri despre duhmeavoastra Oamenilor le vine greu sa-si povesteasca esecurile unor per-
insiva consta in a povesti cateva gre~eli personale ~ilcateva lectii soane care par sa nu fi avut parte de a~a ceva in viata lor. De aseme-
p~~~-afi inva~at. Utiliza~i acronimul TALEpentru a compime Ilea ezita sa-si exprime emotiile in fata unora care refuza sa faca
"
la fel. "
niste povestiri utile: ,-' .
• Tema (sarcina) - ce anume trebuia sa faceti? In general, se crede ca locul de munca nu este potrivit pentru
• Actiunea - ce actiuni ati intreprins peniiil a duce sarcina crnotii. Totusi, oricat de descurajati am fi sa vorbim despre ele, tot
~ indeplinire?' .-:.~ I \ triim si suferim pe deasupra ~i impactul produs de emotiile
t' lorlalti.' Fie ca vrem, fie di nu, lasam sa transpara anumite emotii
• ~ - ce s-a intamplat? Ce a~i invatat din piedicile
intampinate si din greselile facute? ne ma~ifestam ••iritarea, furia, neferici~a saufu - prin interme-
.• ~valuarea - cantariti cu atentie posibilitatea de a le impar- diul comportamentului, 1fniliajulu( truIllJ,l.ui sau a110nului vocii.
ta~i sau nu celorlalti aceasta povestire. Din cine ar putea l'rin urrnare, de ce sa nu limpezim lucrurile vorbind despre ele?
fi fermata cea mai potrivita audienta - seful, colegii sau invatand sa vorbiti despre ernotiile dumneavoastra, ii incurajati si
niste persoane mai tinere decat durnneavoastra? Ce ton II' ceilalti sa procedeze la fel. In schimb, intelegerea emotiilor altora
ar trebui sa adoptati pentru a cuceri publicul - serios sau v. permite sa-i influentati intr-un mod mai eficient.
autoironie? Anecdota va pune intr-o lumina favorabila sau Totusi tinand cont de faptul ca, in cadrul multor locuri de
va face sa pareti moralizator si arogant? munca, e~otiile reprezinta un tabu, exprimati-le intotdeauna fata
1\ fata/unu l~ unu. Oamenilor li se pare de obieei ca este mult mai
f{\njenitor sa-si exprime ernotiile in public.
86 DEZVOLTAREA INTELIGENTEI EMOTIONALE
INTELIGEN'fA INTERPERSONALA 87
Exprimarea emotiilor reprezinta si un instrument abil de a
discuta despre situatii dificile si de a Ie rezolva. Sa spunem ca va cadru. 0 alta problema este luarea in considerare a tipului
simtiti coplesit de 0" uriasa sarcina de serviciu si ca doriti sa fiti de relatie pe care 0 aveti cu celalalt - de pilda, va exprimati
, '" " , " ,
ajutat de manager. Poate ca un anumit client i~i descarca frustrarile emotiile in fata unui coleg care va este si prieten apropiat
" ,
pe seama dumneavoastra. Sau poate ca echipa sufera de pe urma sau in fata sefului, de care va leaga doar 0 relatie de servi-
unei stari de spirit proaste. Faptul de a vorbi despre sentimentele ciu? Trebuie sa analizati mentalitatea din cadrul organi-
dumneavoastra va permite sa puneti in discutie modalitatea de zatiei si inteligenta emotionala a persoanei careia urmeaza
abordare a problemelor - sa obtineti un ajutor, sa-i faceti fata clien- sa-i faceti destainuirea. Ce fel de terminologie le-ar fi pe plac?
tului sau sa discutati despre imbunatatirea starii de spirit a echipei.
Aceasta este 0 alta oportunitate de a cladi fundatia abilitatilor Va atrag din nou atentia sa nu exagerati cu marturisirile. In
legate de inteligenta emotionala. Lucrand asupra constiintei de general, oamenii se simt stanjeniti in fata unor persoane care se
sine, le yeti putea impartasi celorlalti sentimentele traite intr-o l omporta ca ni~te robofi lipsip de emopi. Aceeasi atitudine e valabila
, "
maniera potrivita. Cateva sfaturi: si, in fata, celor care sunt prea emotivi. Faptul de a va marturisi
• Treceti in revistii toate sentimentele triiite. Asta va va ajuta s ptamanal nefenclrea va V? strica reputatia si va avea repercu-
sa selectati sentimentele pe care doriti sa le comunicati. De siuni asupra planurilor d.umneavoastra de vi~.
, "
exemplu, daca sunteti stresat de un program prelungit de E greu de defini~prea mu~t':(5a,M.~insuficieJlt",deoarece asta
lucru, puteti avea 0 multitudine de sentimente: .Sunt neca- depinde de mentalitateaam-caarul organizapei sau a! echipei. De
jit ca nu prestez 0 munca de calitate", .Sunt deprimat ca t xemplu, am Iucrat 0 vreme lntr-o companie in care toti cei care
nu mai ajung sa-mi vad familia", .Sunt suparat pentru ca o upau pozitia , de senior manager erau preocupati , de ideea de a
seful
, meu nu-mi apreciaza stradaniile" sau .Mi-e rusine , oferi si de a primi feedback. Imediat ce ne despartearn de un client,
ca trebuie sa cer ajutor". rineva intreba: "Cum m-am descurcat la sedinta?" Voiau intotdea-
• Identificati, ceea ce vreti, sa transmiteti., In loc sa va puneti, una sa cunoasca sentimentele celorlalti si erau'dornici sa-si impar-
pe tapet toate sentimentele, inteligenta, emotionala , va I seasca
, emotiile.
, In ciuda faptului ca 'id companie lucrau eel mult
permite sa Ie selectati pe cele a carer dezvaluire poate fi t r izeci de angajati,, nu era ceva neobisnuit , ca 0 colega sa planga
utila. De exemplu, .Sunt necajit ca nu prestez 0 munca de 11 birou eel putin , 0 data" pe saptamana.. Apoi am lucrat lntr-o alta
calitate" si, .Mi-e rusine
, ca trebuie sa cer ajutor" vor deter- organizatie, , care cauta sa inabuse,. emotiile.
, Nimeni nu voia sa stie
,
mina un raspuns mai intelegator si mai productiv din I'{ simti - singurullucru pe care-l doreau era sa-si vada in continuare
partea managerului decat "Sunt suparat pentru ca nu-mi II treaba, Oamenii credeau cu tarie ca la serviciu se muncea, iar
apreciati stradaniile", I motiile
, erau lasate pentru acasa.
• Alegefi modalitatea corectii de a da glas sentimentelor. De Deci, fiti, atent ce atitudine adoptati.,
exemplu, "deprimat" este un cuvant foarte elocvent, iar
multi, indivizi nepasatori (si,, din nefericire, exista destui Dezvaluiti, eu grija seeretele
Ia locul de munca) considera ca exprima 0 slabiciune despre
care nu trebuie sa se discute la serviciu. Probabil ca .nemul- Cand un secret nu mai este secret? Raspuns - cand e dezvaluit.
tumit" sau .abatut" ar fi mai potrivite lntr-un astfel d Marturisirea greselilor pe care le-at{ facut re rezintao buna
modalitate e a crea 0 relatie Exprimarea emotiilor cimenteaza
88 DEZVOLTAREA INTELIGENTEI EMOTIONALE INTELIGENTA INTERPERSONALA 89
relatiile. Dar aveti grija sa nu dezvaluiti anumite secrete, cum ar fi Recunoasteti, va place sa auziti niste noutati sau cateva barfe
o oferta de serviciu la care va ganditi, indiscretii majore sau chiar Iiar; in vrem~ c~ este perfect acceptabil sa asculrati zvonurile sf
delicte. ' . ht rfele, ~rturisirile trebuie sa Ie ~ine~ipentru d~mneavoastri
Un secret iese intotdeauna la iveala - chiar daca-l soptiti la Altfel, cum credeti ca va reactiona un om care afia ca i-ati tradat
urechea cuiva, ii cereti sa nu-l dezvaluie nimanui si ii explicati si increderea?"
...,:, "
de ceo Asta se intampla uneori pentru ca oamenilor le place s~
vorbeasca. Chiar daca nu le convine sa-si marturiseasca propriile Formulati, cereri explicite
.•
" '#Nil aftS tvlU I~ wi!)
f (
greseli sau ernotii, adesea sunt fericiti sa vorbeasca despre farade-
legile sau pasii gresiti ai altora. Uneori, se comporta astfel pentru
o mare parte a comunicarii este alcatuita din formularea unor
rcreri explicite adresate altar oameni. Dar si aici exista 0 smecherie
ca vor sa le demonstreze celorlalti ca detin informatii pe care nu 1
Pe cand aveam vreo douazeci si ceva'de ani am plecat in va~
are toata lumea. Alteori, ceea ce ei considera a fi un secret difera de
l'llll!acu prietenii. Am stat la un hotel care avea o piscina de obieei
definitia data de dumneavoastra acestui cuvant, sau pur si simplu
nglomerata, dar intr-o seara am gasit-o goala. Exista un mie anunt
le scapa fara sa vrea. Ori considera ca, dezvaluind secretul unui
fare ne atragea atentia: "Va rugam sa nu inotati pana la ora sase
prieten sau partenerului de viata, nu inseamna ca au tradat incre-
lara." Dar mai erau doar douazeci de minute de asteptat asa ca
derea cuiva. '
1111 decis sa ne aruncam in piscina. Cateva minute' mai tarziu, a
Din toate aceste motive, fiti atent cu secretele
venit la noi un paznie si ne-a explicat ca, in urma cu 0 ora, varsase
Empiricvorbind, exista 0 fo~mulapentru prezlc~rea numarului
11 piscina doua canistre cu clor pentru a dezinfecta apa, iar clorul
de oameni care cunosc in realitate un secret, obtinuta pe baza
ucdiluat provoaca basici pe piele. Tare caraghiosi trebuie sa fi ararat
numarului celor despre care credeti ca-l detin: '
IIunci cand ne-am napustit afara din piscina.
R = N2 + 1 (unde R = n'umarul ~eal de oameni care v~
Anuntul ne spusese ce sa facem, dar nu ne explicase si de ceo
cunoscintr-adevar secretul~iN = numarul de oameni despr
Allinci cand oamenilor li se spune sa faca un anumit lucru,
care credeti ca detin acel secret)
It! sea ei aleg exact contrariul pentru ca Ie displac eredieile sau
--
, , ,
________________________________J.a----------------------
90 DEZVOLTAREA INTELIGENTEI EMOTIONALE
INTELlGEN"fA INTERPERSONALA 91
lata deci 0 regula simpla: nu spuneti; explicati.
'bar, ca in cazul majorita~ilregulilo'r, nu exage~a~i. Ar trebui nea incidentului sau a erorii si ceea ce stiti deja despre
sa-i explicati unui coleg de ce 11 rugati sa se duca la 0 sedinta in locul personalitatea ~icapacitatea celuilalt de a-si exprima emo-
dumneavo~stra. Dar a-i explica in detaliu ~i a-I intr~ba c~ simte p tiile. E posibil sa devina defensiv si sa nege problema?
un coleg caruia ii cereti sa va irnprumute un creion ar fi 0 atitudin Sau mai curand va fi surprins si suparat?
caraghioasa. • Cereti permisiunea de a oferi f~edbaek. In loc sa izbucniti
intr-o critica aspra, intrebati persoana in cal.!-zadaca pute~i
.......-----
La final, rnultumiti-le
'....,. celor care au dat curs cererilor dumnea-
sa-i vorbiti despre situatia sa~ lucrarea respectiva. Asta ii
voastra. Poate ceisunte~i de parere ca near tre bui sa accentuez impor-
tanta I?ulP,lmirilor, insa sondajele au aratat in mod repetatfaptul va ~rmlte sa aleaga un moment ~i un loc mai potrivit
ca oamenii cred ca nu li se arata su~clenta recuno~tjn{a la),erviciu pentru discutie in cazul in care este ocupata.
- a~a ca eu va cer scuze dad face~l parte deja dintre prime le zec • Feedbaekul trebuie transmis devreme. Feedbackul este eel
procente de angajati care isi exprima gratitudinea. Iar daca suntetl mai eficient atunci cand detaliile incidentului sunt inca
la fel ca noi, ceilalti, nu uitati sa le multumiti celor care v-au ajutat, proaspete in rmntea U!9:!ror.Din pacate, e un lucru obisnuit
ca managerii sau colegii sa a.~tepte saptamani sau iuni,
Oferiti, un feedback constructiv1 (20 f,ltblu 1 eventual pana la 0 evaluare anuala, pentru a "infige cuti-
tul" cu ajutorul feedbackului, lnsa de-acum detaliile inci-
,I ~ta e, ~emai intampla, lndi~erent cat =:xplicita a fost cere'r;'! deritului sunt prea neclare pentru ca persoana respectivi
sau mstruc~1Unea dumneavoastra, oamenll va mai dezamagesc sau ) sa mai inve~e ceva din el. -
, !1uva onoreaza rugiimintea.l- - • Precizati cii discutafi despre propria dumneavoastrii interp...Ie::...
Feedbackul este un instrument esen~ial pentru a ajuta oamenii
sa rntereaga consecintele aetiunilor lor. Atunci cand consecmtelc
tare f~giiturii cu ineidentul. Spune~~ nu .ru". §:e~
sau ;;simt" ecizeaza ca e yorba de' c'<mvingerile sj seIll!-
sunt ~uantificabile - de pilda, 0 livrare intarziata sau un raport me!1 e dumneavoastra, altfel declaratiile pot pfuea acu-
plin de greseli -, este mult mai usor de oferit un feedback. Situatia zatoare. Nu cunoasteti intentiile celuilalt, a~a ca nu spuneti:
permite 0 evaluare clara, dand~-va ocazia sa va bazati pe faptc .Pui intotdeauna interesele celorlalti membri ai echipei
atunci cand formulati 0 critica. '
inaintea intereselor mele." Ceea ce puteti spune este: ,b!n
Adesea insa, consecintele reprezinta 0 problema de percepti '
i~presia ca intotdeauna pui interesele echipei inaintea
- vi se pare cii seful v-a nedreptatit sau ca un coleg a fost prea insis
intereselor mele." Ca un alt exemplu, nu aveti cum sa
tent cu un client. Probabil ca ei au simtit exact contrariul. Consecin
cunoasteti cum se simte celalalt, a~a ca nu spuneti ,,Ai
tele sunt deschise la interpretari, ceea ce face ca feedbackul sa fi '
fost suparat si , nedrept" daca prin asta intelegeti
, ,~ M-am
greu de oferit.
l.i!lltit jigp.it pentru ca am avut senzatia ca esti suparat ~i
In ambele cazuri, nimanui nu-i place sa fie criticat. Prin urmar J
nedrept~ ,
incorporand intelegerea emotiilor intr-un feedback constructiv
"
"Mi s-a parut ca erai plictisit pentru ca am observat ca ai Atunci cand ni se cer anumite lucruri care nu se potrivesc cu
fost mai tacut ca de obicei si ai mazgalit tot timpul In dorintele sau cu nevoile noastre, ar trebui sa ne afirmam drepturile.
carne~el." A ~ti sa trasezi linia fina dintre agresiune ~i pasivitate, sa fii
• Dap.-i ocazia celeilalte ersoane sa va ras undii. Aducand convmgator tot timpul reprezinta 0 abilitate mult ravnita.
pro e si lamurind faptul ca discutati despre incident In Cunoasteti senzatia. Un coleg va roaga sa-i faceti un serviciu
" J ,
lumina perceptiilor dumneavoastra, ii permiteti interlocu- pe care chiar nu vreti sa i-I faceti - dar va reprimati obiectiile si ii
torului sa va respinga interpretarea si sa va explice adevara- satisfaceti cererea. s~u reusiti sa ~efuzati, dar sfarsiti' prin a ~a mani-
C sta irit~rea sau chiar mania. ' , ,
tele lui intentii.
, .Asa , mi s-a parut mie, dar ce crezi tu despr
asta?" - Retineti, comunicarea consta nu numai in cuvintele pe care le
• Validati, emotiile celuilalt. Ascultati, ce va spune si, fiti, atent rostiti, ci si in limbajul trupului si in tonul vocii. lata cateva sfaturi
,
la mesajele transmise prin intermediullimbajului trupului. eu aj~to~l carora va puteti impune In mod efic£ent:
Daca omul pare suparat, atunci spuneti: "Imi par~ratl • Ascultati cererea pana la capat. Utilizati semnalele dinamice
daca te-am suparat." Nu cereti niciodata scu~e pentru cs pentru a demonstra ca ascultati., Orlcat de mult ati, vrea
ati, oferit un feedback, dar c~reti-va , scuze pentru ca at!, sa contraziceti sau sa intrerupeti, lasati vorbitorul sa-si
provocat ernotii negative. termine cererea. Daca-l intrerupeti prea devreme, s-ar putea
sa va scape 0 informatie vitala ~isa pareti teribil de necuge-
, P;edbackuifriu presupune numai evidentierea greselilor, Prin tat sau de pripit.
urrlFare, ultimul pas este colaborarea in vederea determinarii actiu- • Confirmati pozitia interlocutorului. Parafrazati si rezumati
nilor ce ar trebui intreprinse, de pilda daca 0 gre~eala trebuie coree penfru a 'demo~stra ca ati inteles cererea. In'~eleg ca ai
tata sau daca e nevoie de stabilirea unor sanctiuni pentru un viitoi nevoie de cineva care sa vina la serviciu in weekendul
------
. comportament similar. lntrebati persoana care ' prime~te feedbackul asta, altfel proiectul n-o sa fie gata."
• Explicap. de ce refuzati cererea. Trebuie sa oferiti motive
ce ar trebui facut in colltinuare. Daca se straduieste sa raspunda,
convingatoare care sa justifice refuzul. Pastrati in minte
oferi~i-i 0 sugestie utila. • '
viziunea si telurile personale. Daca ati decis sa puneti pe
primul plan altceva decat cariera, atunci afirmati-va , optiu-
,
Impuneti-va
, nea. Explicati faptul ca le-ati promis copiilor sa-i duceti la
Evolutia este raspunzatoare de multe lucruri. Reactia de tipul gradina zoologica In weekendul cu pricina.
.Jupta sau fugi" ne-a fost inculcata de-a lungul a mii de ani si sut ' • Reconfirmati cererea si repetati motivele. Adesea, pericolul
de generatii, Atunci cand erau provocati, stramosii nostri fie i~1 de a deveni agresiv sau pasiv cre~te atunci cand persoana
casapeau adversarul (lupta), fie 0 luau la sanatoasa (fuga). Ei nu respectiva isi tot reitereaza cererea. De fiecare data, trebuie
incercau sa negocieze cu tigrii sau cu dusmanii
,
inarmati" cu sulit " sa adoptati metoda confirmarii cererii si repetarii motive-
Asa ca nu e de mirare faptul ca intr-un loc de munca modern nr lor. Aceastaprocedura se mai numeste si tehnica discului
vine mai usor sa recurgem la vechile obiceiuri, devenind pre a agr
sivi (lupta) ~rea pasivi (fuga), in loc sa gasim 0 a treia cale d'
.-
stricat - repetati iarasi si iarasi confir~area si motivele.
"" ,
De exemplu: .Da, dar trebuie sa-mi duc copiii la gradina
a ie~i dintr-o situatie "dehcatl'i. zoologica in weekendul asta", "Da, in~eleg di ~ste.~pro~a
INTELIGENTA INTERPERSONALA. 95
94 DEZVOLTAREA INTELIGENTEI EMOTIONAL
lata cateva idei care va pot ajuta sa gasiti 0 cale de mijloc viabila:
importanta, dar nu pot sa-mi incalc promisiunea", .Da,
• 0!...~n riigaz. Daca putep, fiti deschis li cerep un timp
dar am incalcat deja prea multe promisiuni facute familiei
de gandire. Explicati faptul ca problema nu este clarificata
si nu pot sa procedez a~a si de data asta". _
si ca sunteti de parere ca 0 pauza v-ar putea ajuta pe
• Fiti atent la senzatiile si simptomele fizice care s-ar putea sa
va dotnine, devenind fn cele din urmii 'agresiv~asiv.
~andoi sa gandip mai limpede. Insa accentuati ca aceasta
Dificultatea negocierii nu consta in alegerea cuvintelor potri- • Utilizafi gesturi adec;vate. Oamenii prezinta diferite grade
vite. Aceasta este 0 abilitate manifestata de majoritatea oamenilor de intensitate a gesturilor si de subliniere a cuvintelor prin
@~
friteligen~i. apare in legatura cu ge~tionarea emo~iilor intermediul mainilor, Daca isi folosesc mult mainile, atunci
proprii, precum si pe a celor incercate de interlocutor - acest lucru incercati sa va ganditi la gesturi adecvate pentru a descrie
presupune inteligenta emotionala. ceea ce ~punep. Ce ati face cu mainile atunci cand~ de exem-
plu, ros'titi .unas'', .nu", "emotionat" sau "ingrozitor"?
" ,
Comunicati, fara cuvinte • Adaptati-vii la eXpresia lorfaciala. Daca sunt foarte expre-
Se spune ca faptele sunt mai conc1udente decat cuvintele. Un SlVl, incuVlm~and sau negand prin scuturarea capului,
psiholog, pe numele atat de profesoral de Albert Mehrabian, a sta- incruntandu-se sau zambind, atunci imitaji-i.
bilit ca gesturile, miscarile si expresiile care alcatuiesc limbajul
trupului sunt raspunzatoare pentru cincizeci ~i cinc! la' suta din o oglindire eficienta reprezinta adaptarea tiparelor limbajului
encienta, comUnicarii. Alte treizeci si trupulUi in ansamblu. In cuvinte mai simple, daca interlocutorul
, opt de procente plovin din
tonul vocii. Numai un neinsemnat procent de ~apte la suta deriva face un anum it lucru in mod repetat, imitati-l; daca nu, fiti la fel
'din cuvintele utilizate. \ de rezervat. Dar trebuie sa procedati in mod subtil ~i neostentativ.
Am discutat deja des pre descifrarea limbajului trupului pentru Desi tehnica se numeste oglindire, scopul nu consta in a crea literal-
a intelege mesajul pe care alte persoane s-ar putea sa ni-l transmits. mente 0 oglinda, cOPiind g~uri si miscari. Daca va veti scarpina
Darputern utiliza limbajul trupului si pentru a-i influenta pe altii, ln cap sau va veti incrucisa bratele ori de cate ori interlocutorul
filra ca acestia sa observe, printr-o tehnica numita "oglindire" - face acest lucru, cu siguranta, ca gesturile dumneavoastra vor fi
sau adaptarea semnalelor noastre nonverbale la cele ale altora considerate 0 maimutarire a atitudinii sale. Si uite-asa, relatia se
, '"
pentru a construi un raport mai eficient. duce pe apa sarnbetei.
Atunci cand doriti sa stabiliti mai repede un raport cu cineva,
incercati sa observati nivelul total al activitatii interlocutorului. Masurati-va
, cuvintele
" ,
Sta aproape nemiscat sau face gesturi in mod constant, schimban- Desi limbajul trupului reprezinta parte a cea mai importanta a
du-si pozitia corp~lui sau utilizand anumite miscari? Incerca~i apoi irnpactului pe care-l aveti asupra celorlalti, nu uitati ca vocea si
sa va adaptati la comportamentul de ansamblu al interlocutorulul ruvintele alcatuiesc cam patruzeci la suta. Oamenii au tendinta sa-i
reducand sau insufland mai multa energie nivelurilor dumneavoas- prefere pe cei asemeiiea lor, a~a ca <@aptarea cuvintel~ ~i a 2'oc~a
tra de activitate. nccelera procesul de creare a unei relatii. .
Pe masura ce intalnirea progreseaza, cautati mai multe semnal Exista anumite niveluri ale adaptarii cuvintelor si vocii. Cea ,-~
nonverbale subtile.
• Examinati-va postura. Daca interlocutorul sta drept p(;
mai usoara
, modalitate este de a asculta,.........~
limbajul .. ~,.si cuvintele folosite
in jurul dumneavoastra. Sunt sigur ca v-ati dat seama ca nu e bine
.-
scaun, atunci 0 pozitie garbovita ar atrage atentia asupra , frijura~i atunci cand ceilalti n-o fac. Pe de alta parte, atunci cand
limbajului trupului dumneavoastra din motive nepotrivit . IIn condus 0 sedinta care se desfasura intr-o sectie de productie,
Pe de alta parte, daca persoana incauza sta garbovita p' IIn observat ci a n~ injura te punea in situatia de' a fi considerar 0
scaun, procedati si dumneavoastra la fel. persoana diferita, un intrus in care nu se putea avea incredere.
98 DEZVOLTAREA INTELIGENTEI EMOTIONALE INTELIGENTA INTERPERSONALA 99
Empatie si
, reciprocitate
Pentru moment, sa lasam deoparte relatiile de la locul de rnun-
Ii. Ati avut vreodata 0 relatie in cadrul careia dumneavoastra ati
dlls greul? Fie ca a fost yorba de un prieten, de un coleg de aparta-
ment sau de partenerul de viata, a trebuit sa raspundeti mereu la
100 DEZVOLTAREA INTELIGENTEI EMOTIONAL INTELIGENTA INTERPERSONALA 101
telefon, sa faceti curatenie mai des sau sa initiati de cele mai mult intoarceti favoarea. "Mi-ai fost de mare ajutor - multumesc. Cum
ori actul sexual? Daca s-a intamplat asa, at unci stiti ca totul devin a~ puteasa ma revansez?" Multi nu vor lua in consid~rare intreba-
foarte rapid extrem de obositor. Asta pentru ca relatiile , de succes rea. Poate ca nu s-au gandit ce anume ati putea face pentru ei sau
se bazeaza pe reciprocitate - dorinta, de a satisface nevoile si , nu sunt obisnuiti sa-si rosteasca nevoile in fata altora. Ori li se pare
cerintele celuilalt. ca politetea ii obligi sa spuna .Nimic", Dar in acest punct, putina
Relatiile satisfacatoare de la locul de munca sunt fundamentate insistenta va poate fi de folos. .Serios, a~ vrea sa-ti fiu de ajutor. Ce
tot pe reciprocitate. Ceri ajutorul si, in schimb, ~ise solicita ajutorul, pot sa fac pentru tine?" Daca persoana continua sa afirme ca nu are
Daca una dintre parti depune mai mult efort sau consuma mai nevoie de nimic, ii puteti face cateva sugestii. "Ma pricep la tabele
mult timp, atunci relatia , devine dezechilibrata, Ganditi-va , la colegii sau, daca vei avea nevoie vreodata de verificarea unui document,
care vin la dumneavoastra pentru un sfat practic sau pentru sprijin m-as bucura sa te ajut."
moral. La inceput, poate fi flatant sa ti, se ceara ajutorul, dar curand 'Intrebati insa cu blandete, pentru ca e posibil ca oamenii sa se
totul ajunge sa fie plictisitor. Si,
, evident, la fel stau lucrurile si, eu simta vulne~abili daca vorbesc despre nevoile lor. Nu va asteptati
cei carora le cereti mereu 0 favoare - probabil ca evitati sa mai ca toata lumea sa va divulge problemele personale de la prima
apelati, la ei pentru ca stiti deja ca e yorba de un flux unidi;~ctional, intalnire. Crearea unei relatii necesita timp. Probabil ca nu vor
, , \ '
nu de un schimb. vorbi des pre nevoile lor nici l~ prima, nici la a doua, nici la a cincea
Pentru a crea relatii folositoare la locul de munca, pastrati un sau la a zecea intalnire -in cele din urma insa, 0 vor face.
echilibru intre solicitarile pe care le primiti ~i cererile de ajutor pe
care le formulati., E chiar mai bine daca puteti, oferi mai mult sprijin Intelegerea
, celor mai profunde nevoi
decat primiti de la altii - asta va va pune intr-o pozitie favorabila
Cu multa vreme in urma, intr-o galaxie foarte indepartata,
atunci cand veti avea nevoie de ajutor pentru rezolvarea unei
lucram la 0 firma de consultanta administrata de doi parteneri.
probleme importante. Ajutati-i, insa retineti ca 0 relatie exista intre
Matthew conduce a 0 echipa d~ management al schimbarii, iar
doua persoane - fiti, modest si , evitati, sa vorbiti, in gura mare despre celalalt partener se afla in fruntea unei echipe de evaluare. Aceasta
generozitatea de care ati dat dovada.
din urma facea foarte multi bani, in timp ce echipalui Matthew se
Ins a reciprocitatea inseamna mai mult decat simplul raspuns
straduia din rasputeri, darpierdea bani. Insa Matthew refuza sa-~i
la cererile celorlalti. Spre deosebire de 0 persoana inteligenta din
converteasca membrii echipei in consultanti evaluatori, desi asta'
punct de vedere emotional, a~a cum sunteti dumneavoastra, alti ar fi dus la venituri mai mari. De ce? N-a spus-o niciodata cu glas
oameni au nevoi neexprimate, pe care nu le pot formula deoarece
tare, dar nu dorea sa fie subordonatul partenerului sau. Simtea nevoia
sunt prea timizi, jenati, sau precauti., Treaba dumneavoastra este
sa detina controlul, iar oamenii din afara companiei sa-I considere
sa descoperiti aceste nevoi. Daca puteti s-o faceti si sa le veniti in un lider si un partener aflat pe picior de egalitate cu omologul sau,
intampinare, atunci ii veti castiga de parte a dumneavoastra. Iar pe Recunoasterea era mai importanta de cat banii. Cand am inteles
viitor ii veti putea influenta fara nici eel mai mic efort.
acest lucru, modul in care trebuia sa-I abordez pe Matthew a devenit
Cea mai directa cale de a identifica nevoile unei alte persoane o joaca de copii.
este s-o intrebati. Unul dintre cele mai bune momente este acela Oamenii nu vorbesc niciodata despre nevoile lor ascunse. Pro-
in care tocmai a~i primit 0 anumita forma de ajutor din partea babil ca persoanele lipsite de inteligenta emotionala nu constienti-
acesteia. Incepeti prin a-i multumi, apoi intrebati-o cum puteti sa-i zeaza deloc ce anume le mana de la spate si , le determina sa se
102 DEZVOLTAREA INTELIGENTEI EMOTIONAL
INTELIGENTA INTERPERSONALA 103
comporte intr-un anumit fel, Altele se tern sa discute despre impulsu- altul pentru a-i fermeca pe ceilalti cu povestile si cu umorul
rile personale pentru a nu-si pierde controlul asupra lor. lor. Atunci cand oamenii au nevoie de contact social sau
Din acest motiv, ar trebui sa va folositi toate abilitatile de ascul- doresc sa faca parte dintr-o echipa, pot fi satisfacuti adesea
tare, observare si empatie pentru a incerca sa intelegeti nevoilc prin propunerea de a fi inclusi in anumite activitati.
profunde ale oamenilor. • Evolutia personalii. Acesti oameni se straduiesc sa caute
Exista tot felul de modele de motivare elaborate de teoreticienl noi provocari, indeplinind sarcini dificile, trecand peste
precum Frederick Herzberg, Abraham Maslow si David McClelland. obstacole si perfectionandu-se. 0 modalitate eficienta de
Dar voi rezista tentatiei, de a va plictisi cu teorii si, , in schimb, vol a-i determina sa munceasca din greu consta in accentuarea
intra direct in subiect si va voi vorbi despre cateva dintre cele mal dificultatii, sarcinii si
, in evidentierea
, faptului ca dispun de
comune nevoi: mijloacele necesare.
• Banii. Cantecul din musicalul Cabaret declara: .Banii pun • 0 viatii usoarii. Exista anumite persoane care - probabil
lumea in miscare." Insa pentru multi oameni, chiar dad ca es~e v~rba de un amestec de lipsa atat de inteligenta
afirma ca sunt impulsionati de bani, s-ar putea ca nu acesta ernotionala, cat si de inteligenta clasica - doresc 0 viata
sa fie adevarul. Foarte putini doresc sa aiba banilde dragul usoara, Astfel de'oameni vor 0 slujba cu un salariu sufi~i-
de a-i avea. Multi ii cauta pentru siguranta personals salt ent, care sa-i streseze cat mai putin posibil. Doresc sa
a familiei. Altii cred ca strangerea unor mari sume de ban ajunga la serviciu la ora noua si sa plece acasa la cinci. Nu
este 0 afirmare a abilitatilor sau 0 recunoa~tere a valoril vor exercita nici putere, nici influenta in plan profesional,
personale. asa
, ca ar fi mai bine sa-i evitati.,
• Recunoasterea., Oameni pre cum fostul meu sef, , Matthew,
sunt ahtiati dupa recunoa~tere. Doresc un statut si caul Acestea sunt cateva dintre cele mai obisnuite nevoi ascunse.
sa castige respectul colegilor sau al prietenilor. Recunoas 11 a, in realitate, fiintele umane pot fi uimitor de complexe. Prin
terea le permite sa se simta bine in pielea lor. Probabil c urrnare, nu va asteptati ca oamenii pe care-i intalniti sa aiba 0
se simt neadecvati in absenta ei - ati auzit de expresia .cn ngura nevoie profunda. Unii au mai multe. In plus, ne razgandim.
capsa pus a"? Acordandu-le acestor oameni atentia, laudele Moartea unei persoane dragi, ruperea unei relatii, sosirea pe lume
~i complimentele tale, le satisfaci niste nevoi profunde. I copiilor sau pur si simplu trecerea timpului si maturizarea - toate
·Controlul. Cui nu-i place sa se simta stapan pe viata sa' u· stea ne pot determina sa ne schimbam nevoile ascunse. Dar
Insa unii cauta sa aiba putere si influenta si asupra altern II a puteti, patrunde dincolo de ceea ce spun oamenii pentru a
Ei trebuie sa detina controlul asupra echipelor, departa III, lege aceste nevoi nerostite, veri fi capabil sa-i atrageti de parte a
mentelor si , chiar asupra intregii organizatii., Dandu-lr lurnneavoastra la locul de munca.
posibilitatea de a trece la canna, se simt bine in pielea 101
• Contactul social. Oamenii au nevoie de diferite niveluri ell' Respectarea granitelor
, unei relatii
,
contact social. Ganditi-va, la cei alaturi de care lucrati.,
Prima data cand m-am intalnit cu directoarea financiara a unei
unii sunt fericiti, sa stea pe scaunele lor si, sa-si, faca treab I I III de asigurari, aceasta a venit la mine, mi-a strans mainile si
in timp ce altii sunt ca fluturii, zburand de la un birou II I it sarutat pe obraji. Am fost oarecum uimit. Nu mi se pare un
INTELIGENTA INTERPERSONALA 105
104 DEZVOLTAREA INTELIGENTEI EMOTIONALI
Intarirea respectului de sine al celorlalti, mai repede dezamagirea. Pe de alta parte, laudati-i tara rezerve pe
cei care muncesc din greu si obtin rezultate bune.
Daca vi s-a intamplat ca una dintre ideile dumneavoastra sa
Cateva sfaturi legate de eficienta laudelor:
fie aspru criticata de 0 alta persoana, atunci stiti cat de importanta • Liiudafi numai pe merit. Lauda de dragullaudei scade valoa-
este intarirea respectului de sine al celorlalti. Semnificatia acestei
rea aprecierii.
sintagme este urmatoarea: sa-i faceti pe ceil~lti sa se simta increza- • Liiudati fntreaga echipii. In timp ce critica trebuie facuta
tori In ei insisi si sa aiba 0 stare buna. Locul d~ munca este plin d
individual, succesul este celebrat adesea in mod public.
remarci umilitoare, de critici neintemeiate si de discreditari, toate
Daca evidentiati 0 singura persoana pentru realizarile obti-
acestea distrugand respectul de sine al cel~rlalti. Cand ati vazut
nute, asigur~ti~va ca aveti niste motive clare, astfel incar
ultima data 0 persoana care sa treaca precum 0 furtuna prin birou,
celorlalti sa nu li se para ca 0 favorizati.
plangandu-se ca s-a saturat sa primeasca laude, complimente sau
• spuneti'ce anume afost bine si explicafi cum sau de ce afost
recunoastere?
bine. Daca spuneti "excelenta propunere", asta nu prea va
In realitate, este exact invers. Sondajele arata In mod repetat
este de mare ajutor. Feedbackul pozitiv trebuie sa fie la fel
ca marea majoritate a oamenilor se simt subapreciati - nu primesc
de specific precum eel negativ - "excelenta propunere,
suficienta recunoa~tere pentru eforturile depuse. Si, ~l'llucru destul
clientului i s-a parut bine argumentata si informata, fara
de interesant, motivul eel mai des invocat In sprijinul schimbarii locu-
lui de munca nu este acela al unui salariu mai mare, ci aderarea la sa fie prea stufoasa".
• Separaii ZaudeZe de criticiZe constructive. Daca vreti sa
o echipa In care omul respectiv se simte pretuit pentru eforturile sale.
felicitati pe cineva, dar trebuie sa vorbiti si de modul mai
lnsuflarea increderii oamenilor in ei insisi poate avea efecte
eficient in care soar fi putut lucra, asteptati ocazia potrivita.
miraculoase. Nu cu multa vreme in urma, un cercetator a descoperit
In caz contrar, laud a va suna mai curand ca 0 incercare
ca, dandu-le halterofililor 0 tableta de zahar si spunandu-le ca e
yorba de un steroid, i-a ajutat sa-si imbunatateasca performantele anemica de a atenua critica ulterioara.
cu cinci la sura. Atunci cand aceluiasi grup d~ sportivi i s-a spus di
i s-a dat 0 tableta de zahar, performantele au scazut, Increderea ii Cu toate acestea, complimentele nesincere sunt mai rele decat
poate face pe oameni mai buni decat au fost vreodata. absenta oricaror vorbe bune. Am lucrat pe vremuri cu 0 colega
Toata lumea intampina suisuri si coborasuri, Ajutandu-i pe cei- care nu statea deloc bine la acest capitol. Desi afisa un zambet
ii
lalti sa treaca cu bine de momentele dificile yeti face sa se adune chinuit atunci cand spunea "Excelenta idee, Rob", imi dadeam
In jurul dumneavoastra atunci cand yeti avea nevoie de ajutor. seama din privirea si din inflexiunile vocii sale ca, in realitate, gan-
lata 0 regula de baza: recunoasteti eforturile depuse; laudati dea "E 0 idee stupid a, dar trebuie sa spun ceva pozitiv despre bietul
rezultatele bune. Rob". Un simplu "Nu, n-o sa mearga" ar fi fost suficient. Daca ar
Poate ca 0 explicatie suplimentara va va ajuta sa puneti in trebui vreodata sa fiu condescendent sau sa discreditez pe cineva,
practica aceasta regula. Daca 0 persoana depune efort si timp i~de. atunci a~ adopta pur si simplu comportamentul ei.
plinind 0 anumita sarcina sau realizand un proiect, meri~a recunoas-
terea acestui lucru - chiar daca rezultatele nu au fost pe masu;a
asteptarilor, Soar putea sa se simta frustrata, prin urmare cateva
cuvinte de recunoa~tere a eforturilor 0 vor ajuta sa depaseascs
109
108 DEZVOL TAREA INTELIGENTEI EMOTIONALE INTELIGENTA INTERPERSONALA
Control area izbucnirilor emotionale din tonul si ritmul vocii dumneavoastra. Apoi ascultati, folosindu-va
,
de abilitatile dumneavoastra de a rezuma si parafraza pentru a
:entru a crea relatii rod nice cu ceilati, trebuie sa le poti oferi incetini si mai mult ritmul conversatiei.
u.n ajutor practic atunci cand se confrunta cu 0 problema sau cu 0 Cel mai important aspect consta in a fi empatic ~i in a valida
sl~atie de cIjza. Dar ce fac majoritatea oamenilor in timpul unei emotiile interlocutorului pentru a demonstra ca nu sunte~i deranjat
cnze? Intra in panica, se ingrijoreaza sau se infurie - adica devin de manifestarea emotiilor sale - poate prin intermediul unor expresii
emotivi. Si ce ar trebui sa faca? Ar trebui sa-si pastreze calmul si ~ "In1e1eg ce simp" sau "Nu-i de mirare ca e~ti suparat". Dupa ce
ratiunea. Prin urmare, probabil ca trebuie sa ajutati oamenii sa-~i agita~ra:fizica a persoanei se afla sub control si i-ati ascultat explica-
controleze ernotiile inainte de a-i sprijini in rezolvarea problemei. tiile, puteti incerca sa va confruntati cu gandurile sale negative
Cu toate acestea, daca le spuneti sa se linisteasca sau sa se automate (GNA). S-ar putea sa repete urmatoarele enunturi:
calmeze, efectul este opus - devin si mai agitati sau si mai furiosi.
.Trebuie sa luati in considerare faptul ca teh~icile f~losite pentru
· N
,,~
..--"--
..
• "Nu m-am price put niciodata sa ..."
ge~tlOnare~ propriilor dumneavoastra ganduri negative ~i senzatii • "Nu mi s-a dat nicio sansa sa ..."
fizice pot fi adaptate pentru a controla izbucnirile emotionale ale • "iritotdeauna este a~at de rauvoitor/nedrept/negativist
celorlalti. De fapt, cheia rezolvarii problemei depinde de capacitatea .-
etc."
de a-i ajuta mai intai sa-si controleze agitatia fizica. De obicei
atunci cand agitatia fizica se domoleste, problema devine mult Infrunta~i GNA ernise de persoana in cauza in legatura cu ea
mai putin amenintatoare. ' insasi contrazicand-o - "Ba da, po~i s-o faci". infrunta~i GNA despre
Incepe~i prin a-i spune persoanei respective ca doriti sa aflati o terra parte implicata maceasta sltuatie punand intrebari de genul:
?espre ce e yorba. Insa rugati-o sa se linisteasca pen~ a pute~ "Ch.lar e rautacios cu tine tot timpul?"
intelege corect. Daca este nevoie, luati-o deoparte, ca sa vorbiti intre De fiecare data cand interlocutorul repeta un enunt , negativ
patru ochi, fara sa fiti auziti de ceilalti ' despre sine insusi sau despre 0 terta parte, puneti-l sub semnul
, ' '
Urmatorii trei pasi reprezinta 0 combinatie de activitati care intrebarii. Continuati sa faceti asta cu blandete pana cand isi va da
" ' '
a~ ca scop a~o.rd~area agitafiei fizice a interlo~utorului. In primul seama ca s-ar putea sa existe 0 interpretare alrernanva referitoare
:and, s~gerap-l sa se a~eze Casta iiva calma tensiunea musculara), la situatia data. Ve~isti ca ati reusit atunci cand, in cele din urma,
In al dOlI~a rand, ~reti-i sa vorbeasca mai rar (il va ajuta sa respire omul va realiza ca poate face fa~a situatiei sau ca acea terta parte
normal). In al treilea rand, oferiti-va sa-i pregatip 0 bautura (pentru nu este atat de nesuferita pe cat i s-a parut la inceput.
gu:a ~a uscata, 0 alta senzatie fizica asociata cu stresul emotional).
Exista totusi 0 motivatie in spatele nebuniei englezesti de a bea 0
Facilitarea rezolvarii problemelor
ceasca de ceai in timpul unei situatii de crizal '
In timp ce starea de agitatie fi~ica continua sa se domoleasca Aveti, vreun obicei prost? Poate ca mancati,", beti sau fumati
cer~e~i-i~inte:loc~~o~luis~ vorbeasca rar si limpede despre problem~ prea mult sau faceti prea purine exercitii fizice. Sau conduceti
a?aruta. Ganditi-va la diferenta dintre utilizarea atenta a intreba- masina cu viteza ori stati la soare mai mult decat ar trebui. Gan-
nl?r pentru a incuraja persoana in cauza sa vorbeasca si atitudinea diti-va acum la momentul in care cineva v-a mustrat in legatura cu
,
pnn care 0 fortati sa faca acest lucru - 0 diferenta care r~iese adesea obiceiurile dumneavoastra proaste, spunandu-va cum ar trebui sa
III
110 DEZVOLTAREA INTELIGENTEI
, .'
EMOTIONALE
INTELIGENTA INTERPERSONALA
Atunci cand facilitati rezolvarea problemelor, aduceti-va aminte Daca veti proceda astfel, comportamentul dumneavoastra va
sa adoptati un ton incurajator al vocii si sa altemati intrebarile cu ameliora sta;easufleteasca a celor dinjur. Ve~ifi remarcat. In cazul
o ascultare activa, empatie, precum ~i cu 0 parafrazare sau 0 rezu- unei egalitati in privinta perfonnan~e~or p~of~si~nale, pe cine .cr~d:~
mare potrivita, a succesiune rapida a intrebarilor poate transforma ca va promova compania - 0 persoana optirmsta sau una peslml~t~.
discutia mai curand intr-un interogatoriu decat intr-o incercare de Avand in minte legatura dintre comportament si stare a de spmt,
a acorda ajutorul. cu cat va veti comporta mai optimist, cu atat mai repede ve~i putea
Dupa ce persoana in cauza a identificat un curs al actiunii sa va schimbaIi propria dispozitie. .
ajutati-o sa-I preschimbe intr-un tel SMART. Asta pentru ci, a~~ Nu vreau ~asugerez ca ar trebui sa ignorati necazurile. Atunci
cum stim deja, spre deosebire de un tel vag, un tel SMART are mai cand compania trebuie sa recurga la concedieri sau un anumit
mari sanse de a produce 0 schimbare reala si de a determina proiect esueaza, e bine sa discutati ~ceste aspe~te: ~ ~. .
abord~rea corecta a problemei. ' De asemenea, nu va propun ca, m fiecare dimineata, sa mtran
topaind in birou si sa Ie zambiti radios tuturor, pretinzand ca viata e
Atitudinea optimista perfecta. Dar poate ca ar fi bine sa monitorizati orice fel de c~me.n-
tarii pe care simtiti nevoia sa le faceti in legatura cu ~:~lacenle
Am lucrat intr-o vreme cu un coleg care se plangea tot timpul. minore de la serviciu. E adevarat, uneori aceste observatii tti produc
De care ori il vedeam, eu si colegul meu de birou pari am daca avea o stare de bine. Pe de alta parte, daca vreti sa va impresiona~i
sau nu 0 zi proasta. ~i, de cele mai multe ori, avea. Daca nu se plan- placut colegii sau seful, n-ati putea sa va abtineti sa Ie faceti?
gea de echipa sau de metodele aplicate, atunci era yorba de stresul
pe care-I traia incercand sa se hotarasca daca era mai bine sa plece
din companie sau nu. Mormaia intruna. Dar tristul adevar era di
nici macar nu-si dadea seama de tendinta lui de a se subaprecia.
Era propriullui dusman. Iar noi, ceilalti, lucram cu el fara nicio
tragere de inima. ' ,
Nimanui nu-i place sa-i auda pe cei din jur plangandu-se tot
timpul de slujba lor. Probabil ca va ganditi acum la anumite per-
soane de la birou care se cornporta ca niste gauri negre - aspira
orice fel de sentiment pla cut cu disperarea lor. Asa ca lncercati s<
va pastrati sentimentele pentru dumneavoastra. Starile de snirit
sunt contagioase, iar negativitatea pe care 0 exprimati Ii va afecta
ili?e ceilalti. .
A
Respectarea diferentelor de personalitate • Tipul aJ;~aIitic- prefera sa aiba de-a face cu faptele si cu
Urmatoarele descrieri incearca sa rezume ceea ce este prezentat detaliile. Este priceput la rezolvarea problemelor imediate,
de. obi~ei in tot felul de manuale stufoase ~i tomuri groase. Totusi, dar nu se impaca cu gandirea pe tennen lung ~i cu ideile
chiar ~l aceste scurte rezumate ar trebui sa va dea posibilitatea sa netesfate. De asemenea, respecta regulile ~i procedurile
va sporiti inteligenta emotionala prin intelegerea elementelor funda- ~rtepofi baza pe el atunci cand vine yorba de solutii prac-
mentale ale diferentelor de personalitate. Citindu-Ie, ganditi-va daca tice. Oamenii intuitivi i se par prea abstracti si insuficient
oricare dintre aceste dimensiuni ar putea descrie oarnenii pe care-i de ancorati in realitate.
consideran dificili. • Up!!) intvitiv -Ii place sa aiba de-a face cu concept~rii
r prima dimensiune masoara extraversiunea comparativ cu intro- si cu 0 gandire "de ansamblu". Este price put la gandirea
v~rslUnea. Spre deosebire de utilizarea populara a tennenilor, extra- pe-termen lung, dar il pIictisesc planurile pe termen scurt
versiunea ~i introversiunea din cadrul modelului Myers-Briggs nu si detaIiile. Ezita sa urmeze procedurile si prefera sa se
se refera la prezenta, sau la absenta" abilitatilor sociale , ci la modaIi- ~oncentreze asupra ideilor sau solutiilor n~i. Tipul analitic
tatea in care preferati sa reflectati la 0 idee: discutand-o cu alti i se pare pIictisitor ~i Iipsit de imaginatie. '\
oameni (extraversiune) sau cantarind-o de unul singur (introve;- ~ Dimensiunea gandirii/sensibilitatii descrie modalitatile I
siune). lata cateva elemente legate de fiecare tip in parte: in car~ oamenilor Ie place ~ ia decizii. Tipul ganditor are
• Extravertitii - sunt deschisi in timpul sedintelor si doresc tendinta sa evalueze logic alternativele, sa cantareasca
sa aborde~e totul printr-un dialog cu ~eilalti. Lu~rand de argumentele pro ~icontra atunci cand e yorba sa ia 0 deci-
unii singuri, Ie vine greu sa aiba idei noi si au tendinta sa zie. Tipul sensibil evalueaza alternative le bazandu-se pe
se plictiseasca repede. Persoanelor de acest tip, introvertitii un cod de valori personal- este mai interesat de sentimen-
Ii se par reci si neprietenosi. ' tele pecare i Ie trezesc (lui sau altora) diferite decizii.
• Introvertitf ..:prefera sa rezolve pe cont propriu sarcinile • Tipul ganditor - este priceput la depistarea fisurilor din
~i problemele. Daca ii dati unui introvertit 0 anumita sar- cadrul unui argument sijoaca foarte bine rolul de .avocat
cina, se va gandi in liniste la ea inainte de a va da un al diavolului". De obicei, poseda puternice abilitati anali-
raspuns. Introvertitii intampina greutati in a se concentra tice si are adesea 0 viziune clara despre bine si rau, adop-
in prezenta celorlalti, Extravertint Ii se par prea vorbareti tand' 0 conceptie despre lume in alb si negru. Tipul sensibil
si
, insistenti., '
i se pare irational si preocupat peste masura de sentimente
si emotii.
-t-Dimensiunea intuitiva/analitica mascara modaIitatea in care
• Tipul s~nsibil- descopera beneficiile diferitelor argumente
oamen~i preiau informatiile. Iipul an~tic se bazeaza pe fapte ~i
si incurajeaza coo erarea dintre parti. Este mai putin
pe realitate - prefera sa adune informatiile prin intennediul celor
preocupat de analizele logice legate e bine si de rau, fiind
cinci simturi, cautand solutii practice fundamentate pe experientele
mult mai interesat de gasirea unei solutii care sa vina in
trecute, legate de ceea ce a functionat sau nu. Tipul intuitiv cauta
intampinarea nevoilor celor afectati de decizia respectiva.
tipare ~i asocieri intre fapte, nu faptele in sine .:..s-ar putea spune
Tipul ganditor i se pare Iipsit de sentimente si de tact.
ca se bazeaza pe un al saselea simt, eel al intuitiei, nicidecum pe
celelalte cinci.
122 DEZVOL TAREA INTELIGENTEI EMOTIONALE INTELIGENTA INTERPERSONALA
123
1("' Dimensiunea judecatii/perceptiei evalueaza modul in care doriti sa-I aiba celalalt, asta pentru a va asigura ca nou restabilita
oamenii se confrunta cu lumea exterioara. Tipului care se bazeaza rela;ie nu se strica iarasi.
pe judecaif ii place sa aiba 0 existenta ordonata - el pune pre~ pe 'Cea mai buna cale'de a stabili anumite reguli de baza este de
capacitatea de decizie ~i vrea sa fie extrem de organizat. Obtine a vorbi limpede despre asta:
satisfactie din finalizarea sarcinilor. Pe de aha parte, tipul percep- • Explicati faptul di dorit! sa fiti sigur di nu va mai exista
tiv prefers sa aiba 0 viata flexibila, bazata de spontaneitate - nu niciun conflict in viitor. Sugerati-i celeilalte persoane ca vreti
doreste sa ia decizii care ar putea sa-I limiteze optiunile. Obtine sa discutati despre anumite reguli de baza care sa va ghi-
satisfactie din pastrarea unei palete largi de oportunitati, ' deze in viitor comportamentul amandurora. Intreba~i-o
daca i se pare 0 idee buna - obtineti-i acceptul inainte de
• Tipul care se bazeaza pe judecata - este un bun planificator stabilirea acestor reguli.
si organizator. Ii place sa ia decizii, sa se ocupe de situatiile • fntrebati interlocutorul cum doreste sa vd comportati in
de criza ~i sa insiste pana cand sarcina este finalizata.' Cu viitor. Intreba~i ce anume vrea ~i'de ceo Daca sunteti de
toate acestea, are tendinta sa fie inflexibil si uneori ia prea parere ca cererile sunt nerezonabile, explicati motivul.
rapid anumite decizii. Tipul perceptiv i se pare dezorga- • Dupii ce v-a vorbit despre doriniele sale, continuati prin a
nizat si nepriceput la luarea deciziilor. prezenta cdrevc dintre cererile dumneavoastra. Explicati
• Tipul perceptiv - este bun la activitatea de brainstorming motivul pentru care fie care dorinta exprimata este
si la generarea de idei si optiuni. Se adapteaza bine la importanta - amintiti-va ca a-i spune cuiva ce anume doriti
diferite circumstante schimbatoare si este eficient in conditii nu are nicio eficienta daca nu-i explicati si motivele.
de stres. Totusi, • Asteptati-va safiti nevoit safaceti un co~p;omis. Daca sun-
, s-ar putea sa nu duci la bun sfarsit
, sarciniie
pe care si le asuma, iar uneori are tendinta sa amane. t~ti de parere ca' unele dintre n~voile celuilalt sunt nerea-
Tipul care se bazeaza pe judecata i se pare inflexibil si peste liste sau excesive, s-ar putea sa trebuiasca sa faceti un
masura de grabit in ceea ce priveste luarea deciziilor. compromis. La ce anume sunteti dispus sa renuntati sau
ce anume puteti accepta pentru a gasi 0 solutie?
Dupa ce ati citit aceste descrieri, carui tip credeti ca-i apartineti? . • Pastrati un nivel deschis si onest al discutiei. Studiati nu
De exemplu, eu sunt un tip introvertit-analitic-ganditor-bazat pe numai propriile semnale ~erbale si nonverbale, ci ~ipe cele
judecata. Trei din patru dimensiuni erau diferite in cazul meu fata ale interlocutorului. Nu este yorba de 0 negociere ostila,
de cele ale sefei de birou, care apartinea tipului extravertit-intui- iar daca apar anumite emotii din partea ambelor tabere,
tiv-sensibil-bazat pe judecata, Incerca~i acum sa aplicati intelege- s-ar putea sa trebuiasca sa le amortizati.
rea modelului ITMB relatiilor pe care le aveti. • La sfar~itul discutiei, ambii partici~anti trebuie sa fie
, ,
multumiti de regulile de baza stabilite. Intrebati-va interlo-
cut~rul daca este satisfacut. Daca pastreaza anumite resen-
Stabilirea regulilor de baza
timente sau se simte deranjat de reguli, trebuie sa conti-
Uneori, simplul fapt de a discuta despre diferente este suficient nuati discutia. Daca n-o faceti, atunci regulile de baza nu
pentru a restabili intr-o anumita masura relatia de lucru. Totusi, pot " '
sunt altceva decat vorbe-n vant.
fi de ajutor unele clarificari in legatura cu comportamentul pe care
124 DEZVOLTAREA INTELIGENTEI EMOT'ONALE INTELIGENTA INTERPERSONALA 125
Daca sunteti de parere ca 0 anumita relatie este foarte impor- sau simte. Daca faceti presupuneri, atunci macar clarificati acest
tanta, dar, in acelasi timp, si deosebit de fragila, s-ar putea sa fie fapt, de exemplu: .Presupun ca niciunul dintre noi nu doreste sa
nevoie sa utilizati ceva mai multe formalitati pentru a ajunge la 0 continue aceasta discutie in contradictoriu" sau .Presupun ca acum
intelegere. Nu vreau sa va sugerez un contract legal, insa stiu ca ne intelegem unul pe celalalt".
notarea pe hartie a catorva reguli de baza - chiar si intr-un e-mail j~cercati sa terminati intr-o nota favorabila, Aratati-va
- ii ajuta pe oameni sa inteleaga ce anume se asteapta de la ei. aprecierea multumind pentru faptul ca interlocutorul v-a asc~ltat
si v-a dat ocazia sa va exprimati ingrijorarea. Un simplu .Multumesc
Restabilirea bunavointei
, pentru ca ai fost de acord sa purtam aceasta discutie", spus cu
i
sinceritate, poate reprezenta modaIitatea perfecta de a pune capat
Discutarea diferentelor ajuta la clarificarea neintelegerilor si
a rastalmacinlor, Cu toate acestea, chiar si atunci cand deosebirile oricarei conversatii dificile.
au fost discutate ~i s-a cazut de acord asupra regulilor de baza,
ambele parti pot avea inca anumite resentimente. Cui credeti ca-i Atitudinea concilianta
revine misiunea de a se ocupa de aceste sentimente rernanente? Acum, dupa ce ati inteles cum sa va cornportati in cazul unui
Recunoasterea gre~elilor personale ~i cererea de scuze repre- conflict care va afecteaza personal, puteti incerca sa aplicati aceeasi
zinta 0 tehnica putemica de saIvare ahUnavointei. Chiar daca nu
abilitate pentru a rezolva anumite situatii delicate in care se gasesc
ati intentlOnat sa JIgniti pe cineva, trebuie sa admiteti ca interlo-
ceilalti. Comportandu-va in calitate de mediator si diplomat, veri
curorul ~ putea consid~ra suparator comportamentul dumneavoas-
castiga respectul celorlalti, deoarece oamenii vor realiza ca puteti
tra. Nu e necesar ca scuzele sa fie excesive, ci sincere.
dezarnorsa situatiile conflictuale carora ei nu Ie pot face fata.
Totusi, fiti atent sa nu cadeti in capcana scuzeIor prefacute.
Ganditi-va cu grija cand e bine sa interveniti si cand nu. Incer-
l'vJultora Ii se pare dificil sa ceara iertare si sfarsesc prin a spune
carile dumneavoastra de a actiona ca un factor de conciliere pot fi
.Jmi pare rau, dar ...", ceea ce este de fapt 0 alta incercare de a-si
justifica purtarea, in loc sa fie 0 ocazie de a-si exprima regretul. >
us or considerate niste intruziuni nedorite. Daca participati la 0
o alta tehnica de restabilire a bunavointei consta in a cauta s~dinta in care doua persoane se cearta, atunci implicarea dumnea-
un Iimbaj com un. Oamenilor le plac cei asernenea lor. Psihologii .' voastra poate fi bine motivata. Sau, in cazul in care disputa afec-
numesc asta ,,~~a" - faptul ca oamenii ii simpatizeaza pe teaza performanta dumneavoastra sau a echipei, atunci s-ar putea
cei -~,
care au preocupari,~luri si valori similare cu ale lor. Cautati din nou sa fie nevoie sa interveniti. In alte situatii, care nu va
)
puncte comune mtre dumneavoastra si cealalta persoana ~i afecteaza direct, fiti extrem de precaut, deoarece persoanele aflate
aduceti-le in discutie, De exemplu: in conflict i~i pot intoarce impotriva dumneavoastra furia si frustra-
• .Amandoi vrem sa facem cum e mai bine pentru inrreprin- rea pentru ca ati indraznit sa va amestecati in disputa.
dere." Am discutat ~e-!t despre abilitatile-chi ie ale unui conciliator
• "Cred ca amandoi suntem destul de incapatanati." eficien asc~~nerea unor intrebari semnificative, parafra-
• ,,AmandOl vrem sa prestam 0 munca de calitate." zare si rezumarea. Totusi, iata cateva faturi legate de modul de
----------------------- 'aplicar~ a acestor abilitati pentru a mod ra disputele dintre dona parti:
Aveti grija sa nu faceti presupuneri neintemeiate. Daca interlo- • Mai intiii, potoliti-le emotiile. Oamenii nu pot purta 0 discu-
cutorul nu a spus prea multe, nu puteti pretinde ca ~tip ce gandest tie productiva daca sunt furiosi sau suparati. Indemna~i-i
126 DEZVOLTAREA INTELIGENTEI EMOTIONALE INTELIGENTA INTERPERSONALA 127
sa se mute intr-o incapere linistita, departe de ochii colegi- nu parafrazati tot timpul - prea multe rezumate si para-
lor, si rugati-i sa se aseze. Incercati sa amanati discutia frazari va vor da de gol tactica.
sau ~acar convingeti-i sa se calmeze, pentru ca' asta Ie va • Nu-i permiteti niciuneia dintre parti s-o atace pe cealaltii.
atenua senzatiile si simptomele fizice care pot contribui Ai trebui sa ie dafi voie sa-si critic~ munca, dar in niciun
la ivirea unor emotii intense. caz unul pe celalalt, Astfel, ar trebui sa protestati in fata
• Puneji fntrebiiri a~belor parti. Incercati sa stabiliti datele unei afirmatii personale de genul .Esti lenes", in schimb,
problemei ~i fundalul neintelegerii. I~cercafi sa larnuriti o observatie facuta asupra calitatii muncii, de pilda "Luna
faptele. Ce s-a intamplat? Cum s-a intarnplat? Cum sunt asta, ai depasit termenele limita de eel putin doua ori",
afectati cei in cauza? Daca cei doi refuza sa vorbeasca unul poate fi indreptatita.
cu celalalt, s-ar putea sa trebuiasca sa-i separati si sa
discutati cu fiecare in parte inainte de a-i pune fara' in' fata Rolul de conciliator presupune ajutorul acordat celor doua parti,
din nou. ' , de a se asculta reciproc. Nu insearnna sa concentrati atentia tuturor
• indemnafi-i sa asculte. In calitate de persoana inteligenta asupra dumneavoastra preluand controlul deplin. Lasati-i sa con-
am punct de vedere emotional, stiti ca trebuie sa ascultati. duca cea mai mare parte a discutiei si vorbiti numai dad vi se pare
" ,
Totusi, cei mai multi oameni incearca sa intervina in ca una dintre parti nu are ocazia de a-si exprima punctul de vedere.
conversatie cu propriile contraargumente, fara sa asculte In sfarsit, nu pot sublinia indeaj~ns cat de important este sa
pana la capat ce are de spus interlocutorul. Daca ambele ramaneti impartial de-a lungul acestui proces. Pastrati-va opiniile
parti vor sa vorbeasca atunci cand ar trebui de fapt sa pentru dumneavoastra si exprimati-le doar atunci cand sunteti
asculte, preluati controlul: "Un moment, haideti sa ascul- indreptatit s-o faceti. In ~az contrar: daca luati partea uneia dintr~
" ,
tam mai intai ce are el/ea de spus." Arnintiti-va ca limbajul cele doua persoane - chiar dad este evident dare dreptate -,
trupului poate avea un impact mai mare decat cuvintele. amintiti-vaca veti fi mereu de partea adversarului unuia dintre
Utilizati contactul vizual ~i incuviintarea din cap pentru interlocutori, sfarsind
, prin a va crea un nou dusman.
,
a-i indemna sa vorbeasca pe rand.
• Din cand fn cand, rezumafi ce s-a spus pana fn acel moment ,
si parafrazati prin intermediul intrebdrilor. Acest lucru'
serve~te unui dublu scop. In primul rand, ajuta la inceti-
nirea ritmului discutiei. Atunci cand interlocutorii isi arunca
unul altuia un potop de informatii, cu siguranta ~a nu vor
fi capabili sa retina totul. In al doilea rand, vor fi obligati
sa se gandeasca la ceea ce se spune. De exemplu, dac:
una dintre parti zice "Tipi la mine daca sunt in intarzier
cu predarea lu~rarii, ma faci de doi bani in fata clientilor
~i nu spui niciodata ceva de bine despre munca m~a",
puteti rezuma punand urmatoarea intrebare partii advers :
"lata 0 adevarata lista de reprosuri - cum raspunzi?" Dai
INTELIGENTA
, "'"
,
ORGANIZATIONALA
130 DEZVOLTAREA INTELIGENTEI EMOTIONALE INTELIGENTA ORGANIZATIONALA 131
Constiinta
, , politica
pleaca acasa, avand 0 viata personala complet separata Examinati modul in care oamenii din or anizatia dumneavoas- )
de cea de la locul de munca, In alte organizatii, colegii tra lucreaza ;mpreun ~, socialize~z" sunt promova;· si i~i ~~
iau pranzul impreuna, se duc seara la bar sau chiar i~ipetrec ri~curyGandindu-va la cele patru dimensiuni ale culturu, ve~l ., C
weekendurile in grup. Identificati gradul de sociabilitate recunoaste ca ele influenteaza nu numai comportamentul celorlalti, ~
din organizatia dumneavoastra si asigurati-va ca nu ci si pe al dumneavoast;a. Daca nu adoptati 0 atitudine potrivita i
incalcati granitele in~(irma car~cterizata de un nivel din punct de vedere cultural, yeti iesi in evidenta nu intr-un sens
scazut al sociabilitat{kad
,. ca nu ramaneti insuficient .de bun, ci intr-unul rau, '.
vizibil intr-una cu un grad de sociabilitate ridicat.
• Meritocrafie sau "politocrap.e". Organizatiile meritocratice
incuraJeaza putermc Iegarea recompenselor si a promo-
varilor de performanta obtinuta. De pilda, daca realizati
obiectivele serviciilor pentru clienti sau atingeti cifrele de
vanzari lunare, s-ar putea ca ~ef~iisa va recompenseze sau
macar sa va copleseasca cu laud alte organizatii, mai
important este gradul in care s nteti cunoscut ~i placut
de manageri decat munca efectiva pe care 0 depuneti.
Asigurati-va ca va concentrati eforturile asupra celor mai
importanti factori - munca in sine~elatiile cu juca-
torii-cheie? - pentru a avea un succes garantat.
• Riscuri ridicate sau soizute. Anumite organizatii i~i incu-
fcfJeaza oamenii sa fie creativi, sa-~i asume riscuri, sa caute
noi oportunitati si sa creeze noi afaceri; altele sunt impo-
triva asumarii riscurilor. Totusi, fiti atent, deoarece aproape
toate organizatiile pretind ca vor sa promoveze creativi-
tatea si inovatia. Dar retineti faptul ca ceea ce se spune
despre cultur~ s-ar putea sa nu coincida cu mersul real al
lucrurilor. De exemplu, cunosc 0 banca de investitii care
afirma ca doreste ca analistii sai sa-siA asume riscuri bine
, ,
chibzuite si sa caute noi oportunitati. Intr-adevar, Ii recom~
•
penseaza pe cei care risca~i reu~ejc.~ Insa rapiditatea cu
carel! pedepse~te pe cei care risca ~i e~ueaza dovede~te
ea este yorba de 0 cultura incredibil de conservatoare atunci
cand se pune problema asumarii riscurilor.
""7
136 DEZVOLTAREA INTELIGENTEI EMOTIONALE . .
INTELIGENTA ORGANIZATIONALA 137
Identificati, modele Ie si
, mentorii dumneavoastra, Poate ca directorul general e capabil sa 0 scoata
la capat batand cu pumnul in masa in timpul unei argumentatii,
dar in cazul lui orice fel de atitudine e permisa. Cheia consta in
adaptarea abilitatilor si a comportamentelor astfel incat sa vi se
potriveasca.
La scoala, sunteti aspru dojenit atunci cand copiati tema de o alta modalitate de a studia si de a patrunde mai adanc in
la un coleg. Se nume~te plagiat sau furt. La serviciu, lucrurile stau cultura organizatiei durnneavoastra este aceea de a cauta ul} mentor
altfel: copierea metodelor persoanelor de succes nu este numai - 0 persoana experimentata in care aveti incredere ~i care va poate
tolerata, ci si incurajata. Atunci cand identificati 0 practica sau un oferi 0 parere. Multe organizatii au programe de pregatire, in cadrul
comportarnent care functioneaza ~idoriti sa le in~a~a~i,organizatiile carora persoanele cu experienta ii instruiesc pe cei mai tineri. Insa
numesc acest lucru "distribuirea celei mai bune practici" sau .cri- programele formale ating rareori problemele importante legate de
teriu de referinta", intelegerea culturii si
, - , a politicii.
La serviciu, exista 0 multime de oameni de succes care au Asa ca, asumati-va sarcina de a cauta un om mai experimentat
realizari deosebite. Daca reusiti sa va dati seama ce anume ii face pe ca~e sa-l put~i aborda atunci dmd a:vo/trev~~.2fC!t.
sa aiba succes, puteti adopta ~i adapta acele comportamente pentru Flatati-l explicandu-i ca-i respectati opiniiIe Sl ca doriti sa invatati
, "" ,
a va bucura de acelasi succes. La urma urmei, de ce sa reinventati din vasta lui experienta. Apoi intrebati de ce anumiti oameni reu-
roata daca nu e nev~ie? ' sese, iar altii esueaza. Cereti, un feedback legat de propriile puncte
, "
Incepe~i prin a identifica persoanele cele mai de succes din slabe, precum ~i sugestii referitoare la modul in care v-ati putea
companie - cele care sunt unanim respectate in cadrul culturii imbunatati , eficienta, si , statutul in cadrul organizatiei.
,
organizatiei pentru abilitatile lor. Totusi, fiti constient de faptul ca Ganditi-va chiar acum: pe cine ati, putea aborda pentru a va
,
fiecare om are 0 calitate anume pentru care poate fi considerat un deveni mentor?
model. 0 anumita persoana este deosebit de priceputa la sustinerea
prezentarilor, dar teribil de nepotrivita pentru conducere'a unei
sedinte, in timp ce alta este buna la negocieri cu clientii, insa nu
stie sa comunice cu colegii.
Urmariti-i pe acesti oameni in cat mai multe situatii si anali-
zati-le comportamenrul. Ce anume din ceea ce fac sau spun le atrage
respectul celorlalti? Poate ca i~i folosesc limbajul trupului intr-un
anumit fel pentru a parea mai credibili sau pentru a deveni mai
agreabili. Poate fi ceva extrem de simplu, de exemplu modul in
care se prezinta strainilor sau pauzele pe care le fac in timpul discu-
tiei pentru a crea senzatia de gravitate. Poate ca utilizeaza anumite
intorsaturi de fraza pe care le puteti imprumuta de la ei.
Nu copiati integral comportamentul celorlalti. Ceea ce functio-
neaza in cazul lor s-ar putea sa nu aiba acelasi efect si pentru
140 DEZVOLTAREA INTEUGENTEI EMOTIONALE INTELIGENTA ORGANIZATIONALA 141
mentat inca noul sistem. Sper ca n-o sa aiba neplaceri din partea
Exercitati, 0 influenta, indirecta managerilor superiori."
Influenta indirecta este 0 forma tintita de presiune pura. Atunci
cand 0 intreaga echipa agreeaza 0 idee, mai exista si care un nesa-
buit care continua sa se opuna aplicarii ei. Astfel, cu cat atrageti de
N u exista nimic mai suparator decat incercarea de a convinge
partea dumneavoastra mai multi, factori influenti, , cu atat creste
probabilitatea de a schimba parerea persoanei pe care doriti s-o
,