Proiect «Aparate Electrice II»

Tema proiectului
Calculul şi alegerea aparatelor de comutaţie şi protecţie pentru un sistem
de alimentare medie tensiune / joasă tensiune.

Energetică Industrială - 1441 2 Creţu Nicu

Cătălin
Proiect «Aparate Electrice II»

Date de proiectare

 Tensiunea nominală a reţelei de medie tensiune: U1 = 35 [KV];

 Tensiunea nominală a teţelei de joasă tensiune: U2 = 0,4 [KV];
 Lungimea liniei LEA de medie tensiune: l2 = 31 [Km];
 Temperatura mediului ambiant: θamb =10...50 [oC];
 Distanţa dintre două faze: d12 =1800 [mm];
 Puterea aparentă a transformatorului T: ST =160 [KVA];
 Tipul răcirii transformatorului T: R (răşină de turnare);
 Puterea de scurtcircuit a reţelei: SR = 12 [MVA];
 Puterea motorului: Pm = 90 [KW];
 Puterea aparentă a transformatorului T1: ST1 =25 [MVA];
 Curentul nominal al liniei de medie tensiune: In = 140 [A];
 Se consideră schema monofilară:

ÎT/m.t. I1 I2 m.t./j.t. I3 M
U0 ; l U1 ; l D U2 3~
0
T1
2
S T
ST1 ST Y- 
Ssc0   Sr

Energetică Industrială - 1441 3 Creţu Nicu

Cătălin
Proiect «Aparate Electrice II»

Calculul caracteristicilor liniei de medie tensiune

Se calculează conductivitatea electrică a aluminiului, luând în

considerare situaţia cea mai defavorabilă, ce corespunde temperaturii minime a
mediului ambiant:
θamb=10oC – temperatura minimă a mediului ambiant;
  5...10 0C;
   amb    10  5  15 o C – temperatura liniei de medie tensiune;
 Al  32 m/·mm2 – conductivitatea electrică a aluminiului la 20oC;
 Al  4  10 3 1 0 C – coeficientul de variaţie a rezistivităţii (conductivităţii)
cu temperatura;
 20
 Al  
32
1     20  1  4  10 3 15  20

 32,653 m / mm 2 

Se va calcula diametrul minim respectiv secţiunea minimă a conductorului

liniei, pentru a se asigura transportul curentului I n  m.t . :

4 I n  m.t . 4  140
Dmin    10,904 [mm]; J Al  1...2 A/mm2
J Al  1,5  3,14

  Dmin
2
3,14  10,904 2
S min    93,333 [mm2];
4 4

S-a ales secţiunea STAS respectiv diametrul STAS:

SSTAS = 95 [mm2];
4  S STAS 4  95
DSTAS    11,001 [mm2].
 3,14

Rezistenţa specifică a liniei de m.t.:

4 4
Rol    1000  0,322 [Ω/Km].
 Al DSTAS 32,653  3,14  11,0012
2

Rezistenţa liniei de m.t. :

4l 4  31
Rl    1000  9,993 [Ω].
 Al DSTAS 32,653  3,14  11,0012
2

Energetică Industrială - 1441 4 Creţu Nicu

Cătălin
Proiect «Aparate Electrice II»
Distanţa medie dintre conductoarele liniei (funcţie de configuraţia de
dispunere a conductoarelor):

1 2 3
d12 d23
d31

d med  3 d12 d 23 d 31 , d 31  2d12 ;

dmed =2,268 [m];

DSTAS 11,001
r   5,5 [m] – raza exterioară a conductorului de transport;
2 2

Reactanţa specifică a liniei de m.t.:

d med 2,268
X Lo  0,1445  l g
r
 0,0157  0,1445  l g
5,5
 0,0157  0,394 [/km]

Reactanţa liniei de m.t.:

XL = XL0·L2 =0,394·31=12,202 [Ω].

Reactanţa capacitivă a liniei de m.t.:

XCO = 200 [kΩ/Km].

Calculul rezistenţei şi reactanţei transformatorului T1

Se alege transformatorul T1 funcţie de puterea nominală a acestuia:

Pn Tensiuni Reglaj Înfăşurăr Grupă de us.c. io ΔPCu ΔPFe

Tipul
[kVA] [kV] Î.T. [%] i conexiuni [%] [%] [kW] [kW]
TTU ±9x1,7
25.000 110/35 Al Yd-11 11 1 130 30
-NS 8

Energetică Industrială - 1441 5 Creţu Nicu

Cătălin
Proiect «Aparate Electrice II»
Rezistenţa şi reactanţa transformatorului T1 raportată pe medie tensiune şi
pe fază:

U scU 1 U scU 12 11  35 2  10 6
ZT1     5,390 [Ω];
100 3I 2 n 100S T 1 100  25  10 6

PCuU 12 130  10 3  35 2  10 6
RT 1    0,255 [Ω];
S T21 25 2  1012

X T1  Z T21  RT21  5,39 2  0,255 2  5,384 [Ω].

Calculul curentului de scurtcircuit şi solicitării întreruptorului I1

Calculul curentului de scurtcircuit trifazat simetric pentru medie tensiune:

U1 U1
I sc  m.t .  
3 R X
2 2
3  RT 1  Rol  2   X T 1  X Lol  2

 R  RT 1  Ro l

 X  X T 1  X Lo l

Deoarece I sc  m.t . scade odată cu creşterea lungimii liniei până la locul de

defect, tensiunea UA la bornele întrerupătorului are un maxim de care trebuie
ţinut cont la alegerea tipului de întreruptor:

U A  2 2 I sc  m.t . lX Lo

Deoarece la deconectarea scurtcircuitului polii întreruptorului şi sistemul

de izolaţie suportă solicitări importante se defineşte parametrul global
severitatea solicitării ca produs al parametrilor ce o determină: Isc, dU r dt ,
Umax.întreruptor.

Sev  4 I sc  m.t .  X LoZ c l

3
[V2A/s]

Calculul impedanţei caracteristice a liniei în scurtcircuit:

Energetică Industrială - 1441 6 Creţu Nicu

Cătălin
 Proiect «Aparate Electrice II»

ZC  X LO  X CO  0,394  200.000  280,571 [Ω].

Valorile calculate pentru mărimile de mai sus au fost trecute în tabelul de

mai jos:

l [km] 0,001xl2 0,01xl2 0,05xl2 0,1xl2 0,2xl2 0,5xl2 0,75xl2 l2

I sc  m.t .  [A] 3.740 3.662 3.526 3.006 2.482 1.600 1.227 993
S ev [V2A/s] 2,3·1014 2,1·1015 9,4·1015 1,2·1016 1,3·1016 8,8·1015 5,9·1015 4,2·1015
U A [V] 129 1.264 6.085 10.374 17.130 27.611 31.753 34.263

Se va reprezenta grafic severitatea solicitării în funcţie de lungimea l până

la locul de defect:

Curentul secundar nominal al transformatorului T1:

Energetică Industrială - 1441 7 Creţu Nicu

Cătălin
Proiect «Aparate Electrice II»
ST1 25  10 6
I 2 n  m.t .    412,393 [A].
3U 1 3  35  10 3

Întrerupătorul I1 trebuie să îndeplinească condiţiile:

I 2 n  m.t .  I n  într.I1   I sc  m.t .

I rupere  într.I1   I sc  m.t .

S-a ales întrerupătorul I1 ţinând cont de solicitările la care este supus:

Tipul Un [kV] In [A] fn [Hz] Ir [kA] Ir max [kA]

IO-36/630 36 630 50 14,5 26

Calculul tensiunii de restabilire pe linia de medie tensiune la

deconectarea unui scurtcircuit trifazat cu întreruptorul I1

Calculul parametrilor tensiunii oscilante de restabilire cu o singură

frecvenţă:
- frecvenţa proprie de oscilaţie a reţelei:
1
fo 
2 LR C R

CR - capacitatea totală echivalentă a liniei după deconectare pe polul 1.

3 3 X Lo l
X LS  X Lo l ; LR  LS ; LR  [H]
2 2

X Co 1 l  10 3
XC   [k]; CR  [F]
l C R X Co 
R 3
- factorul de amortizare:   2 L ;
R
RR  Ro l ; RS  Ro l ;
R 2
1
- pulsaţia proprie a tensiunii de restabilire: o2 
LR C R

- pulsaţia echivalentă: e  02   2

Energetică Industrială - 1441 8 Creţu Nicu

Cătălin
Proiect «Aparate Electrice II»
e
- frecvenţa echivalentă a tensiunii de restabilire: fe 
2
- factorului de oscilaţie, ce reprezintă raportul dintre valoarea de vârf
maxim a tensiunii tranzitorii de restabilire şi valoarea de vârf a tensiunii

U 
liniei în regim permanent:   rm1  1  e e
2U 1
- panta tensiunii oscilante de restabilire (viteza de creştere):
U rm1
v  2 f eU rm1  2 f e  2U 1
Te [kV/s]
2
Valorile calculate pentru parametrii caracteristici liniei electrice până la
locul de defect, în cazul cel mai defavorabil ω et=π, au fost trecuţi în tabelul de
mai jos:

l [km] 0,1x l2 0,25x l2 0,5x l2 L2

LR [H] 0,006 0,015 0,029 0,058
CR [F] 4,936·10-8 1,234·10-7 2,468·10-7 4,936·10-7
RR [] 1,499 3,748 7,495 14,990
fo [Hz] 9.387,514 3.755,006 1.877,503 938,751
δ 128,587 128,587 128,587 128,587
o [rad/s] 58.953,590 23.581,436 11.790,718 5.895,359
e [rad/s] 58.953,450 23.581,086 11.790,017 5.893,957
fe [kHz] 9.387,492 3.754,950 1.877,391 938,528
γ 1,993 1,983 1,966 1,934
v [kV/s] 1,852 0,737 0,365 0,180

În continuare au fost reprezentate grafic: fe(l) şi v l  .

Energetică Industrială - 1441 9 Creţu Nicu

Cătălin
Proiect «Aparate Electrice II»

Energetică Industrială - 1441 10 Creţu Nicu

Cătălin
Proiect «Aparate Electrice II»
Se va calcula analitic şi reprezenta grafic variaţia tensiunii de restabilire
pentru polul care întrerupe primul, pe durata unei perioade:

U r  t   U rp  t   U rosc  t 

U r (t ) 
1,5 2U 1

cos t  e t cos  e t 
3

et [rad] 0 /4 /2 3/4  3/2 7/4 2

t [s] 0 1,3·10 -4
2,7·10 -4
4·10 -4
5,3·10 -4
8·10 -4
9,3·10 -4
1,1·10-3
e-t 1 0,983 0,966 0,950 0,934 0,902 0,887 0,872
cos et 1 0,707 0,001 -0,706 -1 -0,002 0,705 1
13,02 42,68 71,28 82,29
Ur [kV] 0 41,616 14,231 3,112
1 3 8 6

În continuare a fost reprezentate grafic: Ur(t).

Energetică Industrială - 1441 11 Creţu Nicu

Cătălin
Proiect «Aparate Electrice II»
Calculul solicitării şi alegerea întrerupătorului I2

Una din solicitările cele mai intense o reprezintă deconectarea

transformatorului T atunci când acesta ar funcţiona la gol.
În această situaţie solicitarea în curent este minimă, în schimb solicitarea
în tensiune este maximă deoarece transformatorul care funcţionează la gol se
comportă ca un circuit puternic inductiv.
S-a ales transformatorul T funcţie de puterea nominală a acestuia:

us.c.
Pn Tensiuni Reglaj Înfăşurăr Grupă de io ΔPCu ΔPFe
Tipul [%
[kVA] [kV] Î.T. [%] i conexiuni [%] [kW] [kW]
]
TTU
160 35/0,4 ±5 Al Yz-5 4 3,15 3,72 0,89
-NL

Curentul de mers în gol al transformatorului T se determină în funcţie de

valoarea procentuală a curentului de mers în gol:

ST 160  10 3
I 1n    2,639 [A];
3U 1 3  35  10 3

io 3,15
I 1o   I 1n   2,639  0,083 [A].
100 100

Capacitatea parazită totală a transformatorului se determină cu relaţia

experimentală:

C p  ST  1000 [pF]; ST [MVA];

Cp = 160 [pF].

Inductivitatea de mers în gol a transformatorului rezultă din ecuaţia de

funcţionare la gol:

U1
 LT I 10  RT I 10 ; deoarece RT  LT rezultă:
3

U1 35  10 3
LT    774,062 [H].
3I 10 3  314  0,083

Energetică Industrială - 1441 12 Creţu Nicu

Cătălin
Proiect «Aparate Electrice II»
Frecvenţa proprie de oscilaţie a transformatorului:

1 1 1
f2     783,706
2 LT CT Cp 160  10 12 [Hz].
2 LT 2  3,14  774,062 
3 3

Factorul de supratensiune monofazată pentru transformatoarele cu

neutrul izolat este:

f2 783,706
K S  1   m  0,35   9,273
50 50

unde: m – eficienţa restituirii energiei magnetice 0,3…0,5.

Valoarea maximă a supratensiunii de comutaţie monofazate:

2U 1 2  35
U mcom  1  K S  1  9,273   264,996 [kV].
3 3

La deconectarea trifazată, factorul de supratensiune are valoarea:

K S  3   1,5 K S  1  1,5  9,273  13,909

pentru polul care întrerupe primul.

Datorită fenomenelor de amortizare determinate de rezistenţele

înfăşurărilor, a sistemelor de legătură până la aparatul de comutaţie I 2, factorul
de supratensiune trifazat real pentru polul ce întrerupe primul este:

K S  3   1,2 K S  1  1,2  9,273  11,128

Supratensiunea de comutaţie, pentru polul care întrerupe primul un

transformator trifazat cu neutrul izolat:

2U 1 2  35
U mcom 3   K S  3   11,128   317,995 [kV].
3 3

Factorul de supratensiune de comutaţie:

Energetică Industrială - 1441 13 Creţu Nicu
Cătălin
Proiect «Aparate Electrice II»

3U mcom  3 3  317,995
K S  3    11,128
2U 1 2  35

Pentru ceilalţi doi poli (2, 3), factorul de supratensiune de comutaţie

teoretic este:

K S'  3   0,5 3K S  1  0,5  3  9,273  8,031

Din aceleaşi motive se consideră că amortizarea determină un factor de

supratensiune real:

K S'  3   0,8 K S  1  0,8  9,273  7,418

Supratensiunea de comutaţie pentru polii 2 şi 3 va fi:

2U 1 2  35
'
U mcom  3  K S  3
'
 7,418   211,997 [kV].
3 3

U com.
U mcom.(3) polul 1

U 'mcom.(3) polii 2; 3

2 U1
U fmax 
3

Calculul solicitărilor şi alegerea întrerupătorului I3

Energetică Industrială - 1441 14 Creţu Nicu

Cătălin
Proiect «Aparate Electrice II»
Se va evalua curentul de scurtcircuit trifazat simetric de pe partea de
joasă tensiune: valoare de vârf, valoare efectivă, valoare de lovitură care
solicită aparatul de comutaţie I3, stabilind parametrii acestui aparat, astfel încât
să reziste în cazul cel mai defavorabil al unui scurtcircuit pe barele de plecare.
Este cunoscută Sr – puterea de scurtcircuit pe sistemul de bare pe partea
de joasă tensiune; relaţia de legătură între rezistenţa şi reactanţa reţelei de
alimentare Rr  0,5 X r şi cunoscute din Anexe datele pentru transformatorul T :
ST; Usc; PCu.
Considerând transformatorul T raportat la secundar schema echivalentă
devine:

I2sc R X
U2

Impedanţa reţelei de alimentare pe partea de joasă tensiune:

U2 U 22 U 22 400 2
Zr      0,013 [Ω];
3I 2 sc 3U 2 I 2 sc S r 12  10 6

Zr  X r2  Rr2  0,25 X r2  X r2  1,12 X r

Reactanţa şi rezistenţa reţelei de alimentare :

Zr 0,013
Xr    0,012 [Ω];
1,12 1,12
X r 0,012
Rr    0,006 [Ω].
2 2

Calculul impedanţei transformatorului raportată pe partea de joasă

tensiune, considerată pe fază, se face având în vedere relaţiile de calcul la
încercarea la scurtcircuit cu tensiune scăzută (până la valoarea nominală a
curentului secundar I2):
U sc U 2
 ZT I 2n
100 3

U scU 2 U scU 22 U scU 22 4  400 2

ZT      0,040 [Ω].
100 3I 2 n 100 3U 2 I 2 n 100S T 100  160  10 3

Energetică Industrială - 1441 15 Creţu Nicu

Cătălin
Proiect «Aparate Electrice II»

Deoarece pierderile în înfăşurări PCu  3RT I 22n se determină la încercarea

în scurtcircuit când puterea absorbită este PCu, iar curentul I1sc  I 2 n (prin
raportare), rezultă relaţia de calcul a rezistenţei;

PCu PCu 3U 22 PCuU 22 3.720  400 2

RT  2     0,023 [Ω].
3I 2 n 3S T2 S T2 160.000 2

Reactanţa transformatorului:

XT  Z T2  RT2  0,04 2  0,0232  0,033 [Ω].

Toate mărimile astfel determinate RT, ZT, XT sunt mărimi raportate la

secundar unde are loc scurtcircuitul.

Calculul curentului nominal secundar pentru joasă tensiune:

ST 160.000
I 2 n ( j .t .)    230,940 [A].
3U 2 3  400

Curentul de scurtcircuit în valoare efectivă, pentru un scurtcircuit

simetric, în regim permanent:
U2 400
I 2 sc. j .t .    4.342 [A]
3 R 2
X 2
3 (0,006  0,023) 2  (0,012  0,033) 2

unde : R  R r  RT
X  X r  XT

Valoarea de vârf a curentului efectiv de scurtcircuit pentru regim

permanent:

I 2 sc. max j .t .  2 I 2 sc ( j .t .)  2  4.342  6.140,5 [A].

Curentul de scurtcircuit valoare de lovitură este valoarea maximă pentru

prima semialternanţă a curentului de scurtcircuit.

Energetică Industrială - 1441 16 Creţu Nicu

Cătălin
Proiect «Aparate Electrice II»
 R 
 
  
3,14( 0 , 006 0 , 023)

2 I 2 sc 1  e  2  4.3421  e   6.921
[A].
X ( 0 , 012 0 , 033)
i 2 sc .l  j .t .    
   
   

Factorul de lovitură:

R 
3,14( 0 , 006 0 , 023)


  1 e  X
 1  e ( 0, 012 0, 033)  1,127

S-a ales întrerupătorul I3 ţinând cont de solicitările la care este supus:

Tipul Un [kV] In [A] fn [Hz] Ir [A] Ir max [kA]

USOL 250 400 250 50 250 12

Verificarea alegerii lui I2 funcţie de curenţii de scurtcircuit estimaţi pe

partea de joasă tensiune

Curentul de scurtcircuit primar (pe partea m.t.) se poate exprima:

I1 U 2 1 35
   KT   87,5
I 2 U1 KT 0,4

KT – raportul de transformare a transformatorului T.

Valoarea efectivă a curentului de scurtcircuit primar în cazul unui

scurtcircuit pe partea de joasă tensiune:

1 1
I 1sc  I 2 sc ( j .t .)   4.342  49,623 [A].
KT 87,5

Valoarea de vârf a curentului de scurtcircuit primar:

I 1sc max  2 I 1sc  2  49,623  70,177 [A].

Valoarea de lovitură:

1 1
i1sc.l  2 I 2 sc   2  4.342  1,127   79,097 [A].,
KT 87,5

Energetică Industrială - 1441 17 Creţu Nicu

Cătălin
Proiect «Aparate Electrice II»
Având în vedere că, valoarea curentului nominal pentru partea de medie
tensiune este de 2,639 [A] întrerupătorul I2 poate fi înlocuit cu o siguranţă
fuzibilă de medie tensiune:

Pn(T) [KVA] Us [kV] Un [kV] In [A]

160 36 33 6,3

Verificarea selectivităţii întreruptoarelor

I 2 s.c. max( J .T .) 6.140,5

  26,6
I 2 n ( J .T .) 230,9

Întrerupătorul I3 deconectează într-un timp t=0,016 [s]

Energetică Industrială - 1441 18 Creţu Nicu

Cătălin
Proiect «Aparate Electrice II»

Am ales o siguranţă de 6,3 [A] care va întrerupe un curent de scurtcircuit

Is.c.=49,623 [A] în t=0,2 [s].

Calculul unor elemente constructive ale întrerupătorului I3

Temperatura pastilei de contact

Considerăm un întrerupător de putere de joasă tensiune.
Se va determina câmpul de temperatură în grosimea pastilei de material
sinterizat Cu-W, în timpul arderii arcului electric t a, a cărui temperatură
centrală este  ca  3.000...5.000 0C la deconectare.
Se cunoaşte:
W  160 W/m·grd - coeficientul transmisivitate a W;
c1W  2,72  10 6 - căldura specifică volumică a W.

Grosimea pastilelor de Cu-W pentru USOL- 250 A este:

x1= 2,5 [mm].

Se consideră temperatura mediului ambiant în cazul cel mai critic:

amb max =50 [oC].

Energetică Industrială - 1441 19 Creţu Nicu

Cătălin
Proiect «Aparate Electrice II»
Cunoscând tipul de întrerupător I3, de pe caracteristica timp-curent
corespunzătoare, am ales timpul de lucru t al întrerupătorului la curentul de
scurtcircuit:

t= 0,016 [s].

Legea de variaţie a supratemperaturii funcţie de distanţa la piciorul

arcului este:

v  v * 1   z  

unde v *   ca   amb  3.500  50  3.450 [oC] - supratemperatura la piciorul arcului.

Distribuţia câmpului de temperatură în grosimea pastilei de contact:

(z)

(x) x1
z

sudură

unde  z  este funcţia erorilor ce se găseşte tabelată funcţie de valorile lui.

X
Z

2 W t [m]
c1W

Pentru x am ales valori din 0,5 x 10 -3 (m) până la valoarea finală a

grosimii x1 a pastilei Cu-W.

Energetică Industrială - 1441 20 Creţu Nicu

Cătălin
Proiect «Aparate Electrice II»
Am calculat solicitarea termică a pastilei la nivelul sudurii faţă de regimul
permanent şi rezultatele au fost trecute în tabelul de mai jos:

x [mm] 0 0,5 1 1,5 2 2,5

z [m] 0 0,25769 0,51539 0,77308 1,03078 1,28847
 z  0 0,28445 0,53395 0,72634 0,85556 0,93156
υ[oC] 3.450 2.469 1.608 944 498 236

Temperatura la nivelul aliajului de lipire (la baza contactului) θ(x1) a

rezultat mai mică de 400 [oC], respectând astfel condiţia ca la sfârşitul
procesului de deconectare să nu depăşească temperatura de topire a acestuia.

Calculul căderii de tensiune pe contacte în regim permanent şi la

deconectare

În poziţia închis forţa de apăsare în contacte pentru USOL este:

2
F1   280  186,667 N - contactul principal (Ag – Ni)
3
2
F2   175  116,667 N - contactul de rupere (Cu – W)
3

Se calculează rezistenţa de contact:

R1  cF1 m  eF11  0,910  10 4  186,667 0, 6  2,2  10 4  186,667 1  5,127  10 6 [Ω];

R2  cF2 m  eF21  1,9724  116,667 0,6  12,6  10 4  116,667 1  2,214  10 5 [Ω];

unde c, m şi e sunt parametri tabelaţi pentru diferite materiale:

Materialul c m e
Sinterizat Ag – Ni 0,910·10-4 0,6 2,200·10-4
Sinterizat Cu – W 1,972·10-4 0,6 12,600·10-4

Căderea de tensiune pe contactul principal în regim nominal:

U C  R1 I 2 n ( j .t .)  5,127  10 6  230,940  0,001

[V].
Căderea de tensiune pe contactul principal în regim de scurtcircuit:
Energetică Industrială - 1441 21 Creţu Nicu
Cătălin
Proiect «Aparate Electrice II»

U C  R1 I 2 sc max ( j .t .).  5,127  10 6  6.140,508  0,031 [V].

Calea de curent pe durata regimului tranzitoriu de deschidere (înainte de

deschiderea contactului principal) are schema echivalentă:

R2 Cu-W
R1
Ag-Ni
I Uc

R1 R2 5,127  10 6  2,214  10 5
unde R  6 5
 4,163  10  6 [Ω];
R1  R2 5,127  10  2,214  10

reprezintă rezistenţa echivalentă a contactelor întrerupătorului.

Căderea de tensiune maximă pe contacte în regim tranzitoriu la

scurtcircuit:

U C  RI 2sc.l ( j.t.)  4,163106  6.921,018  0,029 [V].

Căderea de tensiune maximă pe contactul de rupere în regim tranzitoriu la
scurtcircuit (după deschiderea contactului principal):

U C  R2 I 2sc.l ( j.t.)  2,214 105  6.921,018  0,153 [V].

Calculul camerei de stingere a întrerupătorului

Numărul de grile ale camerei de stingere se calculează din condiţia de

stingere sigură a arcului electric:

1,5 2U 2 n ( j .t .) K 1,5  2  1,5  400  1,25

n   11,482 [grile], n=12 [grile]
3U arc 3  80

unde:   1,4...1,6 - factor de amplitudine;

K  1,2...1,3 - coeficient de uniformitate;
U arc  70...100 V pentru I  4000...400 A.

Energetică Industrială - 1441 22 Creţu Nicu

Cătălin
Proiect «Aparate Electrice II»
Am calculat forţa electromagnetică dezvoltată în camera de stingere, în
cazul unei deconectări la sarcină nominală, respectiv la scurtcircuit şi am
reprezentat grafic Fn  x  ; Fsc  x  în cazul unei nişe feromagnetice triunghiulare.

=20 mm
g

h=30 mm
35 mm

Forţa exercitată asupra coloanei arcului electric se calculează cu relaţia

generală:

 0 2 gn h
F i [N] , i  I 2 n ( j .t .) sau i  I 2 sc. ( j .t .)
2  hx

unde:  0  4  10 7
H/m;
g  0,002 [m];
h=0,03 [m];
δ=0,02 [m].
Valorile obţinute au fost trecute în tabelul de mai jos:
x
3 6 9 12 15 18 21 24 27
[mm]
Fn
0,045 0,050 0,057 0,067 0,080 0,100 0,134 0,201 0,402
[N]
Fsc
15,786 17,759 20,297 23,679 28,415 35,519 47,359 71,038 142,076
[N]

În continuare au fost reprezentate grafic: Fn (x) şi Fsc(x).

Energetică Industrială - 1441 23 Creţu Nicu

Cătălin
Proiect «Aparate Electrice II»

Energetică Industrială - 1441 24 Creţu Nicu

Cătălin