Doșlea Steluța

Resurse Umane, An II
Rezumat 4: G. Ritzer

George Ritzer – McDonaldizarea

George Ritzer încearcă, prin intermediul acestei cărți, să facă o analogie între
societatea modernă/ contemporană și restaurantul McDonald. Prin exemple concrete și
actuale, autorul oferă o perspectivă asupra modelului de mcdonaldizare. Chiar în capitolul de
început al volumului ni se spune că „Restaurantul McDonald´s este una dintre afacerile a
căror dezvoltare a avut cea mai mare influenţă asupra societăţii contemporane.” Atenţia pe
care o acordă restaurantului McDonald´s (ca şi industriei din care face parte şi în dezvoltarea
căreia a avut un rol crucial) se datorează faptului că „serveşte aici ca exemplu definitoriu, ca
paradigmă a unui proces vast pe care eu îl numesc mcdonaldizare, adică procesul prin care
principiile restaurantului fast – food ajung să domine tot mai multe sectoare în societatea
americană, precum şi în restul lumii.”, se precizează în paginile cărţii.
În primul capitol sunt prezentate informații cu privire la restaurantul propriu-zis și la
influențele pe care acesta le-a avut în formarea viitoarelor industrii (fiind explicat în al doilea
capitol faptul că ideea de fast-food, de a face totul rapid, cu costuri mici, a plecat de la alte
mecanisme): asupra restaurantelor și francizelor, asupra comunicațiilor (e-mail, sms, rețelele
de socializare), extindere la nivel internațional dar și la nivel politic (fiind mai important decât
Statele Unite- fiind un simbol american). De asemenea, se face o analiză asupra extinderii
restaurantelor și la cât de mult au fost dezvoltate, ajungând din suburbii până în campusurile
universitare sau consumându-se produse de tip fast-food în cantinele școlare sau în
administrația militară. Un rol important în dezvoltarea sa l-a avut publicitatea, costurile mici
și promoțiile oferite pentru a atrage câți mai mulți clienți. (jucării pentru copii, burger la 1
dolar sau ofertele la meniuri). Dezvoltarea sa a privit adoptarea acestui tip de mecanism (de
repede inainte) și de către alte instituții precum: alpinismul, dreptul penal, familia, școlile,
internetul, religia etc.
Autorul descrie dezvoltarea și multiplicarea sistemelor caracterizate prin dimensiunile
mcdonaldizării precum: eficiență, calculabilitate, previzibilitate si control. Astfel, prin
eficiența de a-și satisface clienții, calculând și controlând fiecare proces, de la achiziție până
la gramajul ingredientelor, oferind previzibilitate – standardizând aspectul, meniul,
comportamentul angajaților, utilizând tehnologii nonumane, restaurantele McDonald's reușesc
sa deservească un număr foarte mare de consumatori, pe întreg cuprinsul globului, rapid,
uniform, eficient și într-un mod previzibil.
Deși sistemul acesta a fost adoptat rapid de către alte industrii au existat și critici ce
pun accentul pe iraționalitate, fiind criticate toate fațetele lumii supuse mcdonaldizării.
Autorul propune însă ca acest proces să fie privit ca un „fenomen în același timp stimulator și
constrângător”, cu două fețe. De asemenea, în subcapitolul numit „Avantajele
mcdonaldizării”, autorul pune în vederea cititorului principalele trăsături pozitive ale acestuia
precum: accesibilitate crescută pentru un număr mai mare de lucruri, bunuri și servicii rapide
și eficiente, egalitate între oameni, inovații tehnologice ce permit menținerea standardelor.
 Sunt evidențiate și aspecte ce nu sunt mcdonaldizate precum: aspecte ce își au originea
într-o epocă premodernă, noile afaceri ce au apărut sau s-au extins ca răspuns împotriva
mcdonaldizării sau aspecte care sugerează trecerea spre o epocă nouă, postmodernă.
În capitolul doi se analizează câteva dintre procesele prin care a apărut
mcdonaldizarea. Astfel, se vorbește despre noțiunea de birocrație, despre procesul
raționalității, despre Holocaustul nazist, iar spre sfârșit se analizează întrepătrunderea
diverselor procese socio-economice care au precedat mcdonaldizarea. Max Weber analizează
birocrația ca fiind ierarhică și impersonală. Aceasta este diferită de alte metode de organizare
a muncii pentru că are o structură formală care permite o mai mare eficiență. Raționalitatea
formală face referire la faptul că în societățile moderne, oamenii dispun de mijloace
instituționalizate pentru atingerea scopurilor proprii, alegerile fiind impuse și orientate de
reguli și instituții sociale mai largi.
Cea mai extremă și sinistră formă de raționalizare cu care s-a confruntat omenirea
vreodată a fost Holocaustul. Dorința lui Hitler de a avea o societate perfectă a dus la
distrugerea unui număr colosal de ființe umane. Considerând singurul lucru rațional de făcut
într-un astfel de sistem raționalizat, mulți evrei au ales să colaboreze pentru a se putea salva.
Tot ce s-a făcut în manieră modernă: rațional, planificat, științific, profesionist, eficient şi
coordonat, nu a însemnat altceva decât standardizarea crimei. Astăzi, procesul mcdonaldizării
poate fi comparat cu Holocaustul, idee susținută de Bauman.
George Ritzer amintește managementul strategic a lui Frederick W. Taylor, care a
introdus eficientizarea şi uniformizarea operațiunilor, transformând munca în „activități de
rutină, simple, automate, pe care oricine le poate învăța”. O caracteristică a managementului
științific a fost apariția tehnicii nonumane de producţie, banda de ansamblare a autoturismelor,
inventată de Henry Ford. Standardizarea și compartimentarea sarcinilor permiteau unui număr
mic de muncitori – astăzi, înlocuiți de roboți- să producă mult în timp scurt.
Răspândirea autoturismelor a făcut posibilă nu numai dezvoltarea restaurantului fast-
food ci și dezvoltarea zonelor suburbane cu case construite la scară de masă. Casele ieftine
identice din suburbiile americane sunt un exemplu de mcdonaldizare. O altă componentă a
societății raționalizate este centrul comercial – mall-ul. Astfel, mall-urile şi rețelele
mcdonaldizate se completează foarte bine împreună. Mall-urile au devenit un spațiu
comunitar pentru toate persoanele, de toate vârstele.
Astfel spus, restaurantele McDonald's şi mcdonaldizarea au avut predecesori
importanți, care își păstrează până şi azi importanța. Aceștia au baza pe care s-au dezvoltat
toate aceste rețele mcdonaldizate. Restaurantul fast-food a devenit modelul raționalității.