COMUNICAREA ASERTIVĂ ȘI EMPATICĂ

Exprim onest Accept empatic

ce trăiesc eu fără să acuz ce trăiești tu fără să aud acuzații
sau să critc sau critici

OBSERVAȚII

1. Ce observ (văd, aud, îmi amintesc, îmi 1. Ce observi tu (vezi, auzi, îți amintești, îți
reprezint, fără să evaluez) care amintești, îți reprezinți, fără să evaluezi)
contribuie sau nu la starea mea de bine: care contribuie sau nu la starea ta de
Cînd văd/aud... bine: Cînd vezi/auzi

SENTIMENTE

2. Ce simt (emoție sau senzație, nu gînd) în 2. Ce simți (emoție sau senzație, nu gînd) în
legătură cu ce observ: “Mă simt...” legătură cu ce observi: “Te simți...”

NEVOI

3. Ce nevoie sau valoare (nu o preferință 3. Ce nevoie sau valoare (nu o preferință
sau o acțiune specifică) se află la originea sau o acțiune specifică) se află la originea
sentimentelor mele: “...pentru că am sentimentelor tale: “...pentru că ai
nevoie/valorizez” nevoie/valorizezi...”

Cer clar acel lucru care mi-ar îmbogăți Accept empatic acel lucru care ți-ar
viața, fără să emit o pretenție îmbogăți viața, fără să aud nici o
pretenție
CERERI

4. Acțiunile concrete care mi-ar plăcea să 4. Acțiunile concrete care ți-ar plăcea să fie
fie întreprinse: “Ești dispusă să...?” întreprinse: “Ți-ar plăcea să...?”
(uneori renunțăm la asta cînd oferim
empatie)

Sursa: MARSHALL B. ROSENBERG

FII UN BUN PĂRINTE! Creșterea copiilor în
spiritul comunicării nonviolente