ACADEMIA DE ŞTIINŢE SOCIALE ŞI POLITICE

M U Z E U L D E ISTORIE
A L REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA

www.mnir.ro
 r—blbllotaca—i
[ΒΜ]
Muzeologiei^

www.mnir.ro
 ACADEMIA D E Ş T I I N Ţ E S O C I A L E ŞI POLITICE

MUZEUL DE ISTORIE
AL R E P U B L I C I I S O C I A L I S T E ROMANIA

TAR

Redactori coordonatori:

Protdr. FLORIAN GEORGESCU, VALERTU LEAHU

Bucureşti

1Θ75

www.mnir.ro
Redactor.de cartei I L E A N A NICULESCU

Coperta: E L E N A BECHEŞ

Desene e i planşe: E U T H E R P I A PETRACHE

Fotografii: CORNEL NACIU si VICTOR GODEANU

L u c r ă r i l e de r e s t a u r a r e a m a t e r i a l e l o r a r h e o l o g i c e a u f o s t efectuate fh

l a b o r a t o a r e l e M u z e u l u i d e I s t o r i e a l R e p u b l i c i i S o c i a l i s t e România de:

GEORGETA T R O H A N I (ceramica), D A N I V A N O V I C I (metale), EDITH

I O N E S C U (os şi c o r n ) .

www.mnir.ro
 INTRODUCERE

Cu volumul de faţă, înmănunchind rapoarte asupra unor c e r ­

cetări îh teren efectuate între anii 1969 şi 1974, Muzeul de istorie
al R, S. România inaugurează o activitate căreia doreşte să-i a s i ­
gure în viitor continuitate şi consistenţă: aceea a valorificării săpă­
turilor arheologice practicate de instituţie, prin publicarea r e z u l ­
tatelor celor mai importante, în conformitate cu rigorile cercetării
de strictă specialitate.
O atare activitate - paralelă cu valorificarea vestigiilor de
cultură materială ale veacurilor trecute în beneficiul publicului
larg, vizitator a l expoziţiilor permanente şi temporare ale muzeu­
lui - constituie pentru noi o datorie şi un drept, justificate din c e l
puţin două privinţe:
Intîi, ţinînd seamă că, p r i n hotărîrile de partid şi de stat p r i ­
vitoare l a înfiinţarea Muzeului de istorie a l R. S. România şi l a r o s ­
turile sale - plenare, majore - instituţia este obligată să efectueze
o permanentă, asiduă şi sistematică muncă de cercetare ştiinţifică,
fără de c a r e nu a r fi posibilă nici creşterea fondului nostru de v a ­
lori şi nici cunoaşterea mereu mai adîncită a acestuia,Intr-~ η atare
context, cercetarea arheologică - afirmată mai ales pe calea ex­
plorării şi aducerii l a lumină a resturilor de cultură materială a s ­
cunse în pămînt - îşi a r e locul bine precizat. Cum se ştie, ea oferă
principala sursă de documentaţie, avînd un caracter atît de adecvat
muzeal, pentru i s t o r i a străveche, veche şi, îh parte, medie a ţării
noastre. Consemnînd a i c i numai faptul, că mai bine de o treime din
tematica Muzeului Naţional de Istorie a putut fi materializată p r i n
unelte armament, podoabe, ceramică şi piese numismatice r e z u l ­
tate din descoperiri arheologice şi credem că e suficient pentiu a
demonstra aportul descoperirilor acestora în organizarea i propă­v

şirea unui muzeu, şi a sublinia nevoia stringentă şi permanent r e ­

simţită de orice unitate muzeală de a face apel la investigaţia arheo­
logică, în vederea s p o r i r i i fondurilor de valori, pentru cunoaşterea
şi evocarea tot mai aprofundată a trecutului celui mai îndepărtat

www.mnir.ro
 Dintr-altă privinţă, ne simţim chemaţi să desfăşurăm o susţi­
nută activitate arheologică şi pentru că, fiind c e l mai de seamă mu­
zeu de istorie al ţării, avem neîndoielnic datoria morală şi ştiinţi­
fică de a continua şi dezvolta o tradiţie, ce a adus din totdeauna c i n ­
s t i r e muzeografiei româneşti: aceea a afirmării unui r o l activ în
dezvoltarea şi progresul arheologiei din ţara noastră. In sensul a¬
cesta, se cuvine să reţinem a i c i un adevăr, ce a r trebui,poate, mai
mult şi mai des subliniat: anume, căpînă a se ajunge c a activitatea
de cercetare arheologică să fie îndrumată sau efectuată, în Româ­
nia, într-unui sau mai multe institute de specialitate, muzeele au
fost acelea c a r e , l a noi, încă din veacul trecut şi pe întreg cuprin­
sul ţării şi-au asumat - cu o rodnicie unanim preţuită - s a r c i n a c e r ­
cetării istoriei celei mai îndepărtate, prin explorarea vestigiilor de
cultură materială şi spirituală ascunse în pămînUMai mult încă: şi
după ce institutele de specialitate amintite au început să-şi desfă­
şoare activitatea - evident, cu mijloace, cu forţe de creaţie şi cu
eficienţă sporite - chiar şi în asemenea noi şi superioare condiţii
de investigaţie arheologică muzeele din România n-au încetat în
a-şi aduce contribuţia l a progresul descoperirii şi studierii mărtu­
r i i l o r istoriei de început. Nu numai pentru a exemplifica, dar, în
plus, cu gînd de modestă omagiere, vom consemna aici rolul Mu­
zeului de istorie din Braşov în studierea culturii Glina-Schnecken -
berg, de l a începutul epocii bronzului;cel a l muzeului din Sighişoara
în descoperirea şi cunoaşterea culturii Wietenberg, din perioada
mijlocie a epocii bronzului; contribuţia adusă de Muzeul din Piatra
Neamţ l a progresul cercetărilor asupra culturii eneoliticedetip C u -
cuteni; apoi rolul pe care 1-a avut Muzeul din Oradea în dezvoltarea
studiului culturii Otomani, de asemenea din epoca bronzului, c a şi
contribuţia plină de substanţă, pe c a r e Muzeul de istorie a Municipiului
Bucureşti a adus-o în cunoaşterea culturii eneolitice Gumelniţa sau
în a altei culturi din epoca bronzului, cea de tip Tei. Tot astfel, să
consemnăm rolul de p r i m ordin pe care muzeele de arheologie şi i s ­
torie din Cluj, Alba Iulia sau Deva l - a u avut în descoperirea şi s t u ­
dierea vestigiilor de cultură romană din Dacia... Mai recent, şi-au
dobîndit merite unanim recunoscute: Muzeul de istorie din Sfîntu
Gheorghe, în cercetarea culturii, noi descoperite, de tip Ciomortan,
din epoca bronzului; muzeul din Lugoj, în progresul cercetărilor r e ­
feritoare l a Hallstattul timpuriu; muzeul din Constanţa, pe tărîmul
arheologiei greco-romane, tot astfel cum în descoperirea şi cunoaş­
terea culturii carpilor şi-au afirmat destoinicia muzeele de istorie
din Bacău şi Bîrlad; şi exemplele a r putea f i , evident, continuate.
In reţeaua unităţilor de profil, c a r e practică şi valorifică s ă ­
pături arheologice, alăturîndu-se ultimul - datorităxrganizării sale
4

www.mnir.ro
recente - Muzéul de istorie al Republicii Socialiste România nu
poate, nu trebuie - şi nu voieşte, de altfel - să rămînă cel din urmă,
Dispunînd de un colectiv bine structurat de cercetători arheologi -
în rîndurile căruia, alături de specialişti cu o mai îndelungată şi
mai fructuoasă experienţă, s e află cadre tinere, pe cît de entuziaste,
pe atît de înzestrate, Muzeul Naţional de Istorie a procedat chiar
din fazele primare ale organizării sale l a efectuarea de săpături
arheologice. In sensul acesta, trebuie să amintim că primul an de
existenţă a nucleului de specialişti, ce a pus bazele colectivului de
mai tîrziu a l Muzeului de istorie al R. S. România, a constituit în a¬
celaşi timp şi etapa de început a unor cercetări arheologice de că­
tre instituţia nou înfiinţată: căci îh acel an (1969) s e relua l a Cetă­
ţeni, în jud. Argeş, explorarea unor complexe de locuire geto-dace
şi din perioada feudalismului timpuriu; l a Şiret, jud. Suceavaj se
proceda l a investigarea vetrei medievale a oraşului, din veacurile
X I V - X V ; i a r l a Romula (satul Reşca, comuna Dobr oslo veni), jud. Olt,
se efectuau primele săpături arheologice riguros ştiinţifice în ne­
cropola tumulară a oraşului roman, din s e c . Π-ΠΙ e, η. Tot atunci, pe
frontul investigaţiilor din teren, colectivul de organizare al Mu­
zeului de istorie al R. S. România e r a onorat de colaborarea unor e¬
minente personalităţi ale arheologiei şi studiului istoriei vechi din
ţara noastră: Ion Nestor, E m i l Condurachi, Mire ea Petr eseu-Dîmbo­
viţa, Dumitru Tudor, Hadrian Daicoviciu. In anii imediat următori,
muzeul explora în continuare staţiunile menţionate, practicînd săpă­
turile de l a Chirnogi, jud. Ilfov, îhtr-o aşezare Latène geto-dacă;
sau pe acelea de l a G r e c i , jud. Ilfov, unde alături de vestigii ri? l o ­
cuire geto-dacă. apăreau şi mărturii de cultură materială din epoca
bronzului; sau proceda l a investigarea unei aşezări de tip Coţofeni,
din perioada de trecere l a epoca bronzului, ce ne e r a semnalată la
Braneţ, în jud. O l t In domeniul arheologiei romane, muzeul p r e ­
lua importanta staţiune Micia (Veţel), jud. Hunedoara, trecînd de
îndată l a dezvelirea în continuare a unor vestigii de arhitectură c i ­
vilă şi militară, a unor interesante mărturii de cultură materială.
In sfîrşit, pe tărîmul arheologiei medievale, specialiştii muzeului
porneau să caute a identifica locul celebreijdarj încă enigmaticei
Vicina - aşezare undeva l a Dunărea dobrogeană, în veacurile X - X T U -
şi acordau sprijin îh continuare cercetărilor asupra vestigiilor curţi
domneşti din cetatea de scaun a Sucevei.
MenţLonînd a i c i principalele obiective de cercetare arheologică
ce au stat în atenţia Muzeului de istorie a l Republicii Socialiste R o ­
mânia, este locul să exprimăm - şi pe această cale - recunoştinţa
noastră pentru sprijinul material acordat şi pentru întreg concursul
ce n e - a fost dat: Consiliului Culturii şi Educaţiei Socialiste, c a r e a

www.mnir.ro
coordonat organizarea Muzeului de istorie a l Republicii Socialiste
România pînă în v a r a anului 1971 şi Academiei de Ştiinţe Sociale şi
Politice â Republicii Socialiste România, în a cărei reţea organiza­
torică activează muzeul de l a data menţionată pînă în prezent.

Dintre săpăturile arheologice practicate de specialiştii muzeu­

lui între anii 1969 şi 1974, volumul de faţă prezintă, în primul rînd^
rezultatele înregistrate în cercetarea aşezărilor omeneşti din orîn-
duirea comunei primitive, de l a Şimnic-Craiova, Brăneţ (jud. Olt),
G r e c i , Izvoarele, Chirnogi şi Vlădiceasca (jud. Ilfov) şi Corneşti-
Adămuş (jud. Mureş). Sînt astfel comunicate date referitoare la
cultura veche-neolitică de tip Criş, l a cultura Coţofeni, din perioada
de tranziţie de l a neolitic spre epoca bronzului; de asemenea date a¬
supra culturilor Glina, T e i şi Wietenberg din epoca bronzului. Pe
baza unei cercetări restrînse efectuate l a Ardeu (jud. Hunedoara) se
aduc l a cunoştinţă noi elemente de cultură materială dacică, din p e ­
rioada de maximă dezvoltare şi afirmare a strămoşilor noştri, de
sub Burebista şi Decebal. In continuare, rapoartele de săpături de
l a Romula (satul Reşca, corn. Dobrosloveni, jud. Olt) şi Micia (corn.
Veţel, jud. Hunedoara) introduc în circuitul de specialitate date i n ­
teresante referitoare l a cultura romană din provincia Dacia.In s u c ­
cesiune cronologică este inserat apoi, raportul asupra campaniei de
săpături de l a Tîrgşor, din 1974, comunicîhd rezultate obţinute în
cercetarea unor complexe de locuire aparţinînd culturii Dridu, din
sec. X - X I e. n. Descoperiri proprii acestei culturi - creaţie mate­
rială a poporului român deplin format - se întîlnesc consemnate şi
în raportul asupra săpăturilor de l a Chirnogi, unde, de altfel, sînt
înregistrate şi descoperiri dintr-o etapă imediat anterioară: sec.
V I - V I E e. n. In sfîrşit, rezultate pe c a r e le putem considera r e m a r ­
cabile sînt acelea aduse l a cunoştinţă în raportul asupra săpăturilor
practicate, de asemenea, în 1974, în sectorul "Curtea Domnească"
din vechea cetate de scaun a Sucevei. Consemnarea rezultatelor
cercetărilor este realizată în forma unor informări ştiinţifice c a r e ,
succinte fiind, reproduc totuşi suficiente detalii; şi c a r e , p r i n i n ­
terpretarea, de cele mai multe o r i , a faptelor arheologice s u r p r i n ­
s e în teren, depăşesc evident stadiul şi formula rapoartelor de s ă ­
pături s t r i c t preliminare.
Rapoartele asupra cercetărilor de teren efectuate de s p e c i a ­
liştii Muzeului de istorie a l R. S. România - grupate - alcătuiesc o
6

www.mnir.ro
primă secţiune a volumului de faţă, Intr-o a doua secţiune s e s i t u ­
ează paginile încredinfcte instituţiei noastre spre publicare, de v e ­
nerabilul arheolog român, Dinu V. Rosetti. Istoricul îndelungatelor
şi repetatelor investigaţii arheologice desfăşurate l a Cetăţeni (Jud.
Argeş ^reconstituit şi consemnat acum de Dinu Rosetti, voieşte să
fie, în concepţia autorului, un p r i m capitol - de introducere - l a o
expunere veritabil monografică a tuturor rezultatelor dobîndite de-a
lungul anilor în staţiunea amintită, expunere pe c a r e neobositul c e r ­
cetător o elaborează în prezent şi pe care Muzeul nostru se anga­
jează să o publice s u c c e s i v în anii următori.
Incercînd s u m a r a prezentare a conţinutului acestui volum, am
dorit să avizăm cititorii asupra structurii sale variate, asupra a¬
r i e i largi a problematicii pe c a r e o abordează.
Incredinţînd l u c r a r e a specialiştilor din ţară şi de pretutindeni,
nădăjduim că e a va fi bine primită, că va suscita interes şi că îşi
va dovedi utilitatea, contribuind - p r i n datele publicate - l a adînci-
r e a cunoaşterii într-unui sau altul din domeniile de cercetare ar­
heologică. S e s i z a r e a unor neajunsuri, a unor neîmpliniri sau a unor
eventuale e r o r i , va constitui pentru autorii volumului un ajutor, ce
va fi primit cu îndreptăţită recunoştinţă,

Prof.dr. F L O R I A N GEORGESCU
Directorul Muzeului de istorie
a l Republicii Socialiste România

www.mnir.ro
 R A P O A R T E D E SĂPATURI

A Ş E Z Ă R I L E N E O L I T I C E D E L A ŞIMNIC

S t a ţ i u n e a a r h e o l o g i c ă Şimnic a f o s t d e s c o p e r i t ă întâmplător c u o ¬
c a z i a s ă p ă r i i îh 1 9 6 2 , a u n o r g r o p i d e s i l o z îh c u r t e a S t a ţ i u n i i e x p e r i ­
mentale a g r i c o l e .
B o t u l s c u n d d e d e a l pe c a r e a u t r ă i t t i m p d e m i l e n i i m a i m u l t e g e ­
n e r a ţ i i , s e află îh i m e d i a t a a p r o p i e r e a l u n c i i J i u l u i . D i n p a r t e a d e e s t -
n o r d - e s t pînă în p a r t e a d e v e s t a c e a s t ă înălţime e s t e p r o t e j a t ă î m p o t r i v a
v î n t u r i l o r d e d e a l u r i c a r e o a d ă p o s t e s c ş i p e c a r e s e a f l a u păduri pînă
a c u m a p r o a p e o sută d e a n i . I n f e l u l a c e s t a b o t u l d e d e a l puţin î n a l t , d e ­
venea un loc p r o p i c e . p e n t r u a ş e z a r e .
I n 1 9 6 7 M u z e u l O l t e n i e i d i n C r a i o v a a început s ă p ă t u r i îh a c e a s t ă
staţiune, c o n t i n u a t e a p o i pînă îh 1971 . I n 1 9 7 2 , c e r c e t ă r i l e a u f o s t r e ­
luate c u f o n d u r i l e M u z e u l u i de I s t o r i e a l R . S . R o m â n i a .
C e r c e t ă r i l e d i n p e r i o a d a 1 9 6 7 - 1 9 7 0 a u e l u c i d a t îh p a r t e s t r a t i g r a f i e
a ş e z ă r i i . P e s t e s o l u l v i u s e află o a ş e z a r e d i n a d o u a etapă d e d e z v o l ­
t a r e a purtătorilor culturii-Starfcevo-Criş. D o v e z i ale a c e s t e i p r i m e a¬
ş e z ă r i l e a v e m d i n două g r o p i ( f i g . 1 ) .
P e s t e a c e s t e v e s t i g i i s - a u d e s c o p e r i t a l t e l e aparţinînd fazei a
I l I - a de d e z v o l t a r e a a c e l e i a ş i c u l t u r i V . D i n a c e a s t ă f a z ă a m d e s c o p e r i t
u n n i v e l c o n t i n u u c u v e t r e ş i u r m e d e locuinţe i n s i t u . U r m e a z ă c r o n o ­
logic fazele a I V - a ş i a V - a a l e c u l t u r i i S t a r t e v o - C r i ş ( f i g . 2 ) .
D i n f a z a a I V - a s - a u g ă s i t u r m e d e locuinţe d e suprafaţă , d i n t r e
c a r e o p a r t e a u f o s t d e z v e l i t e în c a m p a n i a d i n 1 9 7 0 , i a r c e a l a l t ă p a r t e îh
c a m p a n i i l e d i n 1 9 7 2 - 1 9 7 3 . E s t e d e p u n e r e a c e a m a i bogată în material
arheologic.
Peste ea,depunerea f a z e i a V - a , prinsă îh strînsă conexiune
s t r a t i g r a f i c ă (două l o c u i n ţ e s u p r a p u s e ) î n c h e i e p e r i o a d a d e a p r o a p e u n

www.mnir.ro
mileniu (al VTI-lea î . e . n . ) , a dezvoltării populaţiilor Star6evo-Criş
d i n această a ş e z a r e .
In campaniile m a i v e c h i s - a d e s c o p e r i t şi suprapunerea V i n c a -
S t a r c e v o - C r i Ş f î h s e n s u l c ă o g r o a p ă făcută d e p o p u l a ţ i i l e V i n c a d i n f a z a
Β a t ă i a t o locuinţă a c u l t u r i i S t a r c e v o - C r i ş d i n f a z a a I V - a .
P î n ă îh p r e z e n t n u am g ă s i t o s u p r a p u n e r e d i r e c t ă a p o p u l a ţ i i l o r
V i n ţ a p e s t e a c e l e a S t a r c e v o - C r i ş , p r o b l e m ă c a r e r ă m î h e încă d e s c h i s ă
n u n u m a i p e n t r u a ş e z ă r i l e de a c e s t t i p d i n O l t e n i a , d a r şi p e n t r u a c e l e a
din Iugoslavia.
I n n i c i o aşezare a cărui m a t e r i a l a fost publicat (din cîte cunoaş­
t e m n o i pînă a c u m ) n u s - a e l u c i d a t a c e a s t ă p r o b l e m ă s t r a t i g r a f i c ă » îh
s e n s u l c ă n i c ă i e r i n u s - a u g ă s i t îh c o m p l e x e î n c h i s e , f ă r ă d u b i u , m a t e ­
r i a l e V i n S a d i n f a z a d e îhceput, s i n g u r e , f ă r ă a m e s t e c c u c e l e a l e popu­
laţiilor S t a r S e v o - C r i ş . I n locuinţele S t a r S e v o - C r i ş ale u l t i m e i faze n u
s - a u g ă s i t m a t e r i a l e aparţinînd p o p u l a ţ i i l o r V i n 5 a , d e a s e m e n e a d i n faza
d e î n c e p u t . D e a c e e a n u s e p o a t e s p u n e încă c u c e r t i t u d i n e dacă cele
două p o p u l a ţ i i a u t r ă i t împreună s a u d a c ă s - a u s u c c e d a t l a o p e r i o a d ă
d e t i m p p e c a r e c u g r e u a m p u t e a să o p r e c i z ă m a c u m .
I n c a m p a n i a d i n 1 9 7 2 a m d e s c o p e r i t două n i v e l u r i V i n 5 a aparţinînd
l a două f a z e d i s t i n c t e , c u l o c u i n ţ e d e suprafaţă ş i materiale care
f a c d o v a d a c o n c l u d e n t ă a e x i s t e n ţ e i a i c i a două e t a p e d e l o c u i r e : V i n i a
A ş i V i n t a B . N u a m p u t u t n i c i îh a c e a s t ă c a m p a n i e să elucidăm s a u c e l
puţin să a d u c e m a r g u m e n t e în f a v o a r e a u n e i a d i n t r e c e l e două i p o t e z e e¬
nunţate m a i s u s . I n c e e a c e n e p r i v e ş t e sîhtem d e p ă r e r e c ă a c e s t e două
populaţii n u a u convieţuit şi că t r i b u r i l e V i n c a a u v e n i t îh O l t e n i a ca
p o p u l a ţ i e c u o c u l t u r ă g a t a f o r m a t ă , împingîhd ş i d i s l o c î n d comunităţile
S t a i c e v o - C r i ş c a r e s - a u r e t r a s îh a l t e a ş e z ă r i ş i c a r e c u t i m p u l au
dispărut.
După l o c u i r e a V i n c a B , îh staţiunea Şimnic e x i s t ă o pauză d e
l o c u i r e . P o p u l a ţ i i l e c u l t u r i i S ă l c u ţ a sînt d o v e d i t e a i c i n u m a i d i n f a z a a
I l - a , d i n c a r e a v e m puţin m a t e r i a l .
D i n f a z a S ă l c u ţ a Ι Π am d e s f ă c u t două l o c u i n ţ e , d i n t r e c a r e u n a în
c a m p a n i a d i n 1 9 7 2 . S e p o a t e să e x i s t e ş i u n n i v e l S ă l c u ţ a I V s a u p o a t e
u n u l C e r n a v o d a I , d a r n u l - a m s u r p r i n s încă. Urmează stratigrafie,după
u n t i m p în c a r e a r f i p u t u t l o c u i p o p u l a ţ i i l e a m i n t i t e m a i s u s ş i a c ă r o r
d o v e z i m a t e r i a l e n u l e a v e m , c e l e două n i v e l u r i aparţinînd c u l t u r i i C e r -
nadova I I I - Dobroteşti.

I n t i m p u l c a m p a n i i l o r d e s ă p ă t u r i a m desfăcut c r t e v a v e t r e făţuite
d e m a i m u l t e o r i ş i c î t e v a c o l i b e . E s t e o p e r i o a d ă d e plină s t a b i l i t a t e îh
c a r e p o p u l a ţ i i l e a c e s t e a - v e n i t e - a u îhcâ l e g ă t u r i c u a c e l e a c a r e au
m a i dăinuit d e l a s f î r ş i t u l n e o l i t i c u l u i .

N i v e l u r i d e c u l t u r ă i n s i t u n u s e m a i g ă s e s c £h staţiunea Ş i m n i c .
P l u g u l a d i s t r u s n i v e l u r i l e m a i n o i aie populaţiilor Coţofeni şi,probabil,
şi a c e l e a d i n epoca f e u d a l - t i m p u r i e ( s e c . V I - V I I e . n . ) .

10

www.mnir.ro
 /

ηπίΠΙΠΙΐΓ i i ι [ i I I ι ι
_L-i-l--L- -LU_L
χ —
-tee:
'Loci /Ο/ Ο/' oJ^7Ţ/Ţ7W % Z'b?0n°/ ο/ ο/ ο / ο/' ο / ο ^ / ο / Ρ 'ο ο / / ο/ ° / * ο
"-y / / / ' —1^—^--*. ' ' ' /
ca n 0

/castaniu brun / ο/ υ
/ ο/ 0/ ^ J_z_Jm^
O
A ' 'w
/+

enusa. -<λ/^\
\;m u ' . r i s t r i a , \j

Pom/nf ν lu ^ Γα ζ am cuirura iranz '^vo -Cnà

• ν 3 ornent e ~.-z-<om:j
r
irra
Faza I L cultura S.tarccvo ·;>/ί LLII Cultura Cernavoda - fiobnotesfi

Faza F cultura ţ: I 1 11 Ρ ami η I arat

Υ/Λ FazalU cultura -. - --

Fig.1 - P r o f i l u l m a l u l u i de v e s t a l s e c ţ i u n i i C / 1 9 I 0

www.mnir.ro
I \ pâmMvÎu Fax. all aithnt SémmrOà [ ^ J Cu/tura Cetttavodaïï - Jbôro+sit,

\2ZA Γάτα M eufhine Skrine- ( H J Fa ζ al —. 111 1 11 Pàmi/rf aref

/&z«2F - S3 Λ//*"** ° ^ / Λ
Λ' 4

Fi«.2 - Profitai malului d * τβΛ a l secţiunii ΟΛ9

0

www.mnir.ro
 S - a u m a i g ă s i t , fn g r o p i , m a t e r i a l e aparţinînd c u l t u r i i C o ţ o f e n i şi
c u l t u r i i V e r b i c i o a r a ^ d e a s e m e n e a m a t e r i a l e d a c i c e d i n s e c . i l î . e . n . şi a l e
populaţiilor d i n S ô c . V I - V T I e . η . F ă r ă îndoială că a ş e z ă r i l e populaţiilor
d a c i c e şi ale c e l o r d i n s e c . V t - V I I e . n . s e a f l a u f n a p r o p i e r e . A ş e z ă r i l e a ¬
c e s t e a a u f o s t d i s t r u s e f n p r o p o r ţ i e d e 8 0 $ d e l u c r ă r i l e făcute c u o c a ­
z i a a m e n a j ă r i i pe a c e s t t e r e n a c l ă d i r i l o r a d m i n i s t r a ţ i e i staţiunii şi a
grajdurilor pentru vite.
N o i c r e d e m c ă pe a c e s t t e r e n s e a f l a u p ^ e z ă r i U 1
populaţiilor d a ­
c i c e şi a l e a c e l o r a d i n s e c . V I - V I I e . n . y i a r a ş e z ă r i l e n e o l i t i c e a u fost
n u m a i pe b o t u l d e d e a l s c u n d pe c a r e nm făcut s ă p ă t u r i l e . P e a c e s t loc
s-au deschis c e l e c i n c i g r o p i m a r i de s i l n z ale Staţiunii experimentale
a g r i c o l e Ş i m n i c , pe o s u p r a f a ţ a d e c î t e v n s u l e d e m e t r i p ă t r a ţ i , ajuit-
gînd pfnă l a pămîhtul v i u .
Săpăturile n o a s t r e , d e s t u l de modeste c;i întindere, a u putut sur­
p r i n d e s i t u a ţ i i s t r a t i g r a f i c e c l a r e pe b a z a c ă r o r a să n e p u t e m f a c e o
i m a p i n e η e v o l u ţ i e i v i e ţ i i p e a c e s t l o c în d i f e r i t e l e e t n p e d e dezvoltare
a neoliticului din Oltenia.
T o t o d n t ă s - e u s u r p i n s p e n t r u p r i m a dată în O l t e n i a populaţii ale
c u l t u r i i C e r n a v o d a I I I - D o b r o t e ş t i ş i s - n p u t u t susţine c ă a c e s t e a s - a u
întins ş i p e s t e t e r i t o r i u l O l t e n i e i ^ .
N e p r o p u n e m să p r e z e n t ă m p e s c u r t s ă p ă t u r a d i n c a m p a n i a 1970 l e ­
gată s t r î n s d e a c e e a d i n 1 9 7 2 , i a r c a m p a n i i l e d i n 1 9 7 2 ş i 1 9 7 3 să l e a n a ­
l i z ă m s i s t e m a t i c p e n t r u η -e p u t e a f a c e o p r i v i r e d e a n s a m b l u asupra
vieţii populaţiilor cue n u l o c u i t în e p o c a n e o l i t i c ă în C e n t r u l O l ­
teniei.
I n 1 9 7 0 am săpat o iHiprafuţii d e 1 , 6 ic 12 m d i n c a r e a m d e s f ă c u t
m a i m u l t e n i v e l u r i d e l o c u i r e . I.e v o m e n u m e r a s u c c i n t în o r d i n e a d e p u ­
nerii lor.
I n a c e a s t ă c a m p a n i e s - n d e s c o p e r i t o locuinţă c a r e p o a t e f i î n c a ­
d r a t ă în f a z a a I V - a a c u l t u r i i S t a r c e v o - C r i ş , ş i c a r e a f o s t d e z v e l i t ă
ş i t r a t a t ă d o a r p a r ţ i a l în 1 9 7 0 . C e a l a l t ă parte a f o s t d e s f ă c u t ă în
campania d i n 1973.
S - a u găsit şi unelte d i n s i l e x şi piatră. D i n t r e u n e l t e l e de silex
menţionăm l a m e l e l a t e ş i r ă s u i t o a r e l e pe l a m e s a u a ş c h i i l e f o l o s i t e îh a ¬
c e l a ş i s c o p . S - a d e s c o p e r i t ş i o d ă l t i ţ ă mică d i n t r - o r o c ă a l b i c i o a s ă .
S - a u găsit şi cîte v a sule, de o b i c e i lucrate n e g l i j e n t , din oase
d e a n i m a l e m i c i . E s t e d e r e m a r c a t l i p s a a p r o a p e totală a u n e l t e l o r d i n
c o r n d e c e r b . D e a l t f e l , în î n t r e a g a s ă p ă t u r ă s - a u d e s c o p e r i t f o a r t e p u ­
ţine f r a g m e n t e d i n c o r n d e c e r b . A c e a s t ă l i p s ă n u se d a t o r e ş t e a c i d i t ă ­
ţ i i t e r e n u l u i , d e o a r e c e s - a u p ă s t r a t m u l t e o a s e d e a n i m a l e atît d i n n i v e ­
l u r i l e aparţinînd populaţiilor S t a r c e v o - C r i ş , c î t şi d i n n i v e l u r i l e mai
noi.
C e r a m i c a este fragmentară. N u se poate întregi n i c i u n v a s . F r a g ­
m e n t e l e r e d a u p r o f i l e c u n o s c u t e d i n f a z e l e I - I V , dacă f o l o s i m cronolo­
gia l u i V I . Milojfié^.

12

www.mnir.ro
 C e r a m i c a de t i p g u r a B a c i u l u i , c u b u l i n e a l b e pe u n f o n d r o ş u - v i -
şiniu, n u a f o s t descoperită l a Ş i m n i c . F ă r ă îndoială că a c e s t n i v e l c u l ­
t u r a l l i p s e ş t e d e a i c i s a u c e l puţin d i n z o n a îh c a r e n o i a m făcut săpă­
tura.
D i n f a z a a 11-a a c u l t u r i i S t a r & e v o - C r i ş s - a u g ă s i t f r a g m e n t e ce­
r a m i c e p i c t a t e c u două s a u t r e i c u l o r i . I n c o m p a r a ţ i e c u s ă p ă t u r i l e m a i
vechi, îh campania din 1 9 7 0 , c i o b u r i l e d e c o r a t e sînt îh p r o p o r ­
ţie m a i mică faţă d e c e l o n e t e z i t e , l u s t r u i t e s a u d a t e c u b a r b o t i n ă .
I n n i v e l u l d e j o s , a l 2 - l e a îh d e z v o l t a r e a c u l t u r i i S t a r c e v o - C r i ş ,
dacă s o c o t i m c a p r i m n i v e l p e a c e l a c a r e a r c o r e s p u n d e c u G u r a B a c i u ­
l u i , a m g ă s i t u n f r a g m e n t p i c t a t c u a l b pe roşu^mai m u l t e f r a g m e n t e de
cupe l a r g d e s c h i s e p i c t a t e c u r o ş u pe ambele părţi şi c î t e v a fragmente
p i c t a t e c u b r u n p e r o ş u ( a m menţionat n u m a i m a t e r i a l u l c e r a m i c p i c t a t ) .
P i c i o a r e l e d e cupă s e î n t î l n e s c în f o r m e v a r i a t e d e l a u n n i v e l l a a l t u l .
I n locuinţa d e z v e l i t ă c a r e a p a r ţ i n e p e n u l t i m u l u i n i v e l d e d e z v o l t a r e ( I V ) ,
am g ă s i t ş i m a t e r i a l u l p i c t a t p e f o n d r o ş u c u b r u n î n c h i s ş i pe f o n d g ă l ­
b u i c u b r u n şi r o ş u .
I n u l t i m u l n i v e l am g ă s i t n u m a i c e r a m i c ă p i c t a t ă c u b r u n p e r o ş u
s a u b r u n pe g ă l b u i - c ă r ă m i z i u ş i c e r a m i c ă m o n o c r o m ă .
In toate n i v e l u r i l e , c e r a m i c a de uz comun este numeroasă.Formele
sînt a c e l e a în g e n e r a l c u n o s c u t e : v a s e c u g î t c i l i n d r i c ş i c o r p b o m b a t ,
vase c u gît f o a r t e s c u r t şi c o r p b o m b a t , v a s e b o r c a n . I n m a j o r i t a t e a l o r
aceste forme au fundurile îngroşate.
Urmează i m e d i a t u n n i v e l aparţinînd c u l t u r i i V i n c a de început, c o -
r e s p u n z î n d f a z e i A d i n I u g o s l a v i a . A c e s t n i v e l e s t e s u b ţ i r e ş i în săpă­
t u r a d i n 1 9 7 3 . D i n e l s - a u scos cîteva unelte d i n s i l e x şi f r a g m e n t e c e ­
ramice .
T o t l a f e l de subţire e s t e şi n i v e l u l aparţinînd c u l t u r i i S ă l c u ţ a . I n
c a m p a n i a d i n 1970 a m d e s p ă r ţ i t s t r a t i g r a f i e două n i v e l u r i S ă l c u ţ a c a r e a ¬
parţineau f a z e l o r I I ş i I I I . D i n f a z a a I H - a a m d e s f ă c u t c o l ţ u l u n e i lo­
cuinţe d e s u p r a f a ţ ă .
I n c a m p a n i a d i n 1973 am p u t u t i d e n t i f i c a n u m a i n i v e l u l Sălcuţa I I I ,
d i n c a r e s - a u s c o s cîteva unelte d i n s i l e x şi f r a g m e n t e c e r a m i c e de la
vase d i n c a t e g o r i a c e r a m i c i i b u n e . N i v e l u l Sălcuţa I I n u a f o s t p r i n s d e -
c î t în p a r t e a d e s u d a v e c h i i s ă p ă t u r i pe 6 m l u n g i m e . S e p a r e c ă e l a
f o s t în a c e s t l o c (ax s ă p ă t u r i i d i n 1 9 7 0 ) m a i s u b ţ i r e ş i c ă a f o s t p u r t a t d e
populaţiile f a z e i Sălcuţa I I I .
Pe ate n i v e l u l S ă l c u ţ a I I I u r m e a z ă n i v e l u l C e r n a v o d a I I I - D o b r o t e ş t i .
I n săpătura n o a s t r ă , g r o s i m e a a c e s t u i a v a r i a z ă î n t r e 0 , 4 0 - 0 , 5 0 m . Nu
excludem existenţa u n u i n i v e l Sălcuţa I V s a u C e r n a v o d a I , d a r , d e o c a m ­
dată e l n u a f o s t d e s c o p e r i t .
I n c a m p a n i a d i n 1 9 7 0 a m d e s c o p e r i t o locuinţă u ş o r a d î h c i t ă îh p ă -
mînt ( 0 , 2 0 - 0 , 2 5 m ) . O p a r t e d i n e a a f o s t d i s t r u s ă d e g r o a p a d e s i l o z . I n
porţiunea r ă m a s ă , a m g ă s i t v a t r a . E a s e a f l a îh p a r t e a d e v e s t a l o c u i n ­
ţ e i . A f o s t făţuită d e două o r i . F i e c a r e făţuială e r a g r o a s ă d e 2 - 3 c m .
P a r t e a s u p e r i o a r ă a l o c u i n ţ e i a f o s t făcută d i n n u i e l e l i p i t e c u pămînt

13

www.mnir.ro
www.mnir.ro
amestecat c u pleavă de p ă i o a s e . I n porţiunea d e z v e l i t a de n o i s - a u g ă ­
s i t bulgări de d i m e n s i u n i m i j l o c i i , u n e o r i a r ş i l a zgură. N u s - a u o b s e r ­
vat urme de n e t e z i r e s a u făţuire a c h i r p i c u l u i . Bulgării e r a u neuniformi.
In i n t e r i o r s - a găsit u n v a s b o r c a n s p a r t , d i n c a r e s-a păstrat
p a r t e a d i n s p r e f u n d . Cealaltă p a r t e a căzut i n porţiunea distrusă de
groapa de s i l o z . S - a u m a i găsit de asemenea,,cfteva f r a g m e n t e de vase
c u b r f u c r e s t a t p e buză ş i s u b e a ş i f r a g m e n t e d e l a v a s e c u t o r ţ i m i c i ,
bandate, aşezate sub buză.
In a p r o p i e r e a a c e s t e i locuinţe, s - a u d e s c o p e r i t unelte m i c i din
s i l e x cenuşiu s a u g ă l b u i b i n e l u c r a t e , d a r i n t e n s s a u îndelung f o l o s i t e .
S - a d o v e d i t încă o dată c ă p o p u l a ţ i i l e C e r n a v o d a I I I - D o b r o t e ş t i d e
l a Şimnic a u l o c u i t a i c i m u l t t i m p ş i c ă ş i - a u c o n s t r u i t l o c u i n ţ e de d u ­
rată. Locuinţa dezvelită a f o s t distrusă de u n i n c e n d i u p u t e r n i c c a r e a
t r a n s f o r m a t , a ş a c u m a m m a i a r ă t a t , o p a r t e d i n c h i r p i c îh z g u r ă . Ur­
mele u n e i a l t e locuinţe, aparţinînd a c e l e i a ş i c u l t u r i , a f o s t descoperită
l a 15 m e s t d e l o c u i n ţ a d e s c r i s ă m a i s u s . f n a f a r a fragmentelor cera­
mice găsite p r i n t r e dărfmături de c h i r p i c nu s - a u m a i s c o s a l t e o b i e c t e .
A c e a s t ă locuinţă a f o s t c o n s t r u i t ă după ce se nivelaseră u r m e l e r ă m a s e d e
l a i n c e n d i u l v e c h i i l o c u i n ţ e . D i n c a u z a l i p s e i d e m a t e r i a l c e r a m i c şi l i -
t i c d e c o m p a r a ţ i e , n u p u t e m s p u n e d a c ă c e l e două l o c u i n ţ e a u f o s t c o n ­
s t r u i t e îh două f a z e d i s t i n c t e , s a u a p a r ţ i n a c e l e i a ş i f a z e d e d e z v o l t a r e
din c a d r u l c u l t u r i i Cernavoda III-Dobroteşti.
N i v e l u l c a r e aparţine c u l t u r i i Coţofeni e s t e de asemenea s l a b r e ­
p r e z e n t a t îh a c e s t l o c . P a r t e a s u p e r i o a r ă a l u i a f o s t d i s t r u s ă d e ară­
t u r i , f n unele porţiuni, f i e r u l p l u g u l u i a atins şi p a r t e a superioară a n i ­
v e l u l u i C e r n a v o d a I I I - D o b r o t e ş t i , distrugîhd c u t o t u l n i v e l u l Coţofeni.
fn m a t e r i a l u l c e r a m i c se remarcă v a s e l e c u torţi late i n c i z a t e c u motive
îh b r ă d u ţ , m o t i v e î n t î l n i t e p e m a j o r i t a t e a f r a g m e n t e l o r c e r a m i c e din
pastă bună d e s c o p e r i t e l a Ş i m n i c . f n u n e l e c a z u r i , s e p ă s t r e a z ă î h c r u s -
taţia c u a l b . C î t e v a f r a g m e n t e a s o c i a z ă la inciziile specifice c u l t u r i i
Coţofeni ş i p a s t i l e .
b i t r - o groapă aparţinînd a c e s t e i c u l t u r i s - a u găsit c î t e v a frag­
mente de c u p r u , d e mărimea u n o r boabe de g r î u . E l e n u a u f o s t încă a¬
nalizate.
Dar,în această c a m p a n i e (1970), s - a desfăcut şi o porţiune d i n t r - d
groapă,îh c a r e s - a găsit m a t e r i a l d a c i c , cenuşiu, l u c r a t l a r o a t ă , d a t a -
b i l îh s e c . I î . e . n . - I e . n .
I n 1972 am săpat o suprafaţă de 6 χ 6 , 5 0 m , d i n c a r e am desfăcut
complexe aparţinînd c u l t u r i i V i n S a , c u l t u r i i Sălcuţa şi c u l t u r i i Coţofeni.
f h 1 9 7 3 a m s ă p a t o s u p r a f a ţ ă d e 3 0 χ 1 , 5 0 m p e m a r g i n e a unei g r o p i
de s i l o z . D e d a t a a c e a s t a a m a t i n s pămîhtul v i u . T o t a c u m a m săpat t i n
şanţ îh a p r o p i e r e a c e l u i d i n 1970,avîhd d i m e n s i u n i i d e n t i c e , îh scopul
de a s c o a t e l a lumină î h t r e a g â l o c u i n ţ ă Starcevo-Criş descoperită
atunci.
V o m p r e z e n t a m a t e r i a l e l e d e s c o p e r i t e îh a c e s t e două c a m p a n i i d e
săpături î n c e p î h d c u n i v e l u r i l e c u l t u r i i S t a r f t e v o - C r i ş .

15

www.mnir.ro
 C u l t u r a S t a r c e v o - C r i ş . M a t e r i a l e l e a p a r ţ i n î n d a c e s t e i c u l t u r i sînt
d e s t u l de n u m e r o a s e . N o i l e v o m p r e z e n t a s e p a r a t , arătîhd evoluţia l o r
îh d e c u r s u l c e l o r p a t r u f a z e d e d e z v o l t a r e pe c a r e l e - a m s u r p r i n s la
Şimnic.
Locuinţe, f n săpăturile d i n u l t i m e l e t r e i c a m p a n i i n u am d e s c o p e ­
r i t o nouă l o c u i n ţ ă . A m d e s f ă c u t în î n t r e g i m e , a ş a c u m a m a r ă t a t l a î n ­
c e p u t , o locuinţă p e c a r e o s u r p r i n s e s e m ş i o d e s f ă c u s e m p a r ţ i a l f n s ă ­
p ă t u r i l e m a i v e c h i . S ă p ă t u r a d i n 1 9 7 3 a f o s t făcută p e o l u n g i m e d e s t u l
d e m a r e îh c a r e s - a r f i p u t u t s u r p r i n d e l o c u i n ţ e , d a c ă e l e s - a r f i a f l a t îh
a c e a s t ă z o n ă . N o i c r e d e m c ă îh p a r t e a d e n o r d a a ş e z ă r i i îh c a r e am
făcut c e l e t r e i secţiuni d i n u l t i m i i a n i , locuinţele e r a u m a i r a r e . f n a¬
p r o p i e r e se a f l a p a n t a nordică a b o t u l u i de d e a l pe c a r e s - a u a ş e z a t l o ­
c u i t o r i i n e o l i t i c u l u i t i m p u r i u ş i e s t e p o s i b i l c a t i a c e a s t ă zonă s ă n u s e f i
c o n s t r u i t locuinţe.
U n e l t e . U n e l t e l e d e s i l e x d i n c u l t u r a S t a r c e v o - C r i ş sînt de d i ­
v e r s e t i p u r i ' . E l e e v o l u e a z ă pe măsură c e se d e z v o l t ă întreaga cultură
materială f i i n d , de f a p t , u n u l d i n f a c t o r i i m o t o r i a i evoluţiei c u l t u r a l e .
S i l e x u l e s t e de d i f e r i t e culori,predominîhd a c e l a c a f e n i u închis s a u
cafeniu deschis c u puncte albe.
I n f a z e l e I I I ş i I V u n e l t e l e sînt m a i n u m e r o a s e .
Se găsesc lame ( f i g . 3 ; 4 , 8 ) , g r at oare şi răzuitoare. f n fazele m a i
v e c h i l a m e l e sînt m a i s c u r t e .
P e unele lame s c u r t e se fac n u m a i r ă z u i t o a r e .
A
I n u n e l e c a z u r i l a t u r i l e l u n g i , t ă i o a s e a l e l a m e i sînt f o l o s i t e fără
â f i f o s t l u c r a t e î n a i n t e . S - a u g ă s i t ş i două p i e s e c o m p o n e n t e d e l a s e ­
c e r i * . O b s i d i a n a a p a r e d i n f a z a a I l I - a a c u l t u r i i . I n săpăturile d i n u l ­
1

t i m i i a n i am găsit 4 f r a g m e n t e de u n e l t e l u c r a t e d i n obsidiană. E l e au
f o s t d e s c o p e r i t e îh n i v e l u l f a z e i a I V - a a c u l t u r i i S t a r c e v o - C r i ş .
îh u l t i m a f a z ă , a V - a a p a r e m a i d e s s i l e x u l c a s t a n i u - g ă l b u i .
N u c l e e l e sîht d e s t u l d e r a r e . E l e sîht a ş c h i a t e p u t e r n i c ( f i g . 3 , 5 ) .
S - a u f o l o s i t ş i a ş c h i i l e , f n u n e l e c a z u r i a c e s t e a sîht r e t u ş a t e p e o
p a r t e p e n t r u a f i m a i bine folosite ( f i g . 3 , 7 ) . De cele m a i multe o r i a ş ­
c h i i l e poartă pe e l e u r m e de c o r t e x , arătîhd că p r e l u c r a r e a l o r d i n n u ­
c l e e se făcea pe l o c . S i l e x u l c i r c u l a d i n s p r e P e n i n s u l a Balcanică sub
formă de bulgări.
Uneltele de piatră ş l e f u i t ă sîht r a r e . R a r i t a t e a l o r a f o s t
c o n s t a t a t ă îh t o a t e c a m p a n i i l e d e s ă p ă t u r i d e l a Ş i m n i c , i a r în a l t e a ş e ­
z ă r i d i n O l t e n i a situaţia e s t e a p r o a p e identică. D i n a ş e z ă r i l e aparţi­
nînd a c e s t e i c u l t u r i d e p e t e r i t o r i u l R . P . B u l g a r i a ş i R . S . F . I u g o s l a v i a
s - a u s c o s d e a s e m e n e a puţine u n e l t e d i n p i a t r ă îh c o m p a r a ţ i e c u c e l e d e
silex?.
N u s - a u găsit t o p o a r e . Dăltiţa d i n piatră alb—verzuie p a r e m a i m u l t
s i m b o l i c ă d e c î t o unealtă c u c a r e s - a r f i p u t u t l u c r a c e v a . R o c a este
f o a r t e moale încît se z g î r i e şi c u u n g h i a . E s t e s i n g u r u l e x e m p l a r de u ¬
n e a l t ă d e p i a t r ă d e s c o p e r i t îh d e c u r s u l a t r e i c a m p a n i i d e s ă p ă t u r i .

16

www.mnir.ro
www.mnir.ro
 T r e b u i e să r e m a r c ă m d e a s e m e n e a l i p s a u n e l t e l o r d i n o s . A c e a s t a
n u s e d a t o r e ş t e a c i d i t ă ţ i i pămfhtului d e o a r e c e o a s e l e d e a n i m a l e sîht n u ­
meroase .
S e p o a t e c a u n e l t e l e m a i b u n e , m a i d e p r e ţ , s ă f i f o s t ţinute f n a l t e
l o c u r i s a u f n l o c u i n ţ e ş i n o i să n u l e f i d e s c o p e r i t d e o c a m d a t ă , t n c a m ­
p a n i i l e m a i v e c h i s - a u găsit s u l e şi s p a t u l e s i m p l e s a u de t i p " l i n g u r i " .
C e e a c e t r e b u i e menţionat e s t e f a p t u l , c ă f n n i c i o c a m p a n i e d e s ă ­
p ă t u r i d e pînă a c u m n u s - a u g ă s i t , l a Ş i m n i c , b r ă z d a r e p e n t r u l u c r a t u l
pămîntului.
I n 1973 s - a d e s c o p e r i t , fn a p r o p i e r e a locuinţei desfăcute,un f r a g ­
m e n t d e r î ş n i ţ ă ş i două f r a g m e n t e d e g r e u t ă ţ i p e n t r u p l a s e l e d e p e s c u i t .
E r a u făcute d i n l u t a m e s t e c a t c u pleavă şi n i s i p * * . A v e a u f o r m a pira­
m i d a l ă . A c e a s t ă f o r m ă e s t e m a i d e s fntîlnită f n f a z e l e m a i t î r z i i a l e c u l ­
t u r i i Starcevo-Criş din Oltenia.
Nu s - a u găsit obiecte d i n m e t a l .
C e r a m i c a . M a t e r i a l u l ceramic d i n acest n i v e l este caracteristic
unui f a c i e s m a i r e s t r î h s a l c u l t u r i i S t a r C e v o - C r i ş , c a r e nu poate f i d e s ­
părţit de m a r e l e complex d i n s u d - e s t u l E u r o p e i .
S e d e o s e b e s c două m a r i c a t e g o r i i d e c e r a m i c ă : a ) d e u z c o m u n ş i b)
c e r a m i c ă bună.
C e r a m i c a bună s e î m p a r t e ş i e a îh două g r u p e : b1 - c e r a m i c a l u ­
s t r u i t a şi b 2 c e r a m i c a p i c t a t ă .
C e r a m i c ă fină n u a m g ă s i t îh s ă p ă t u r i l e d e l a Ş i m n i c .
C e r a m i c a d e u z c o m u n a f o s t fntîlnită îh t o a t e f a z e l e p e c a r e l e - a m
d e s c o p e r i t îh s ă p ă t u r a d i n 1 9 7 3 .
V o m face o p r e z e n t a r e a t e h n i c i i e i de l u c r u g l o b a l şi a p o i v o m î n ­
c e r c a să p r e z e n t ă m e v o l u ţ i a f o r m e l o r ş i a d e c o r u l u i p e f a z e l e d e t e r m i ­
nate de n o i .
f n p r i m e l e f a z e , î n c e r a m i c a d e u z c o m u n s e p u n e îh p a s t ă c a d e g r e -
s a n t p l e a v ă d e p ă i o a s e şi p ă i o a s e t o c a t e m ă r u n t . F r ă m î h t a r e a a f o s t făcută
c u g r i j ă , î n c î t p a s t a e s t e uniformă , d e g r e s a n t u l i n t e g r î h d u - s e c o m p l e t îh
m a s a d e l u t . I n f a z a a I V - a , d a r m a i a l e s îh f a z a a V - a , s e p u n e c a d e -
g r e s a n t şi n i s i p f i n s a u c u b o b u l m a r e . C e r a m i c a d i n această categorie
î n c e p e să d e v i n ă a s p r ă l a p i p ă i t . N i s i p u l r ă m î h e l a s u p r a f a ţ a vasului
c h i a r a t u n c i cîhd l u t u l a f o s t f o a r t e b i n e frămîhtat i a r v a s u l b i n e nete­
zit.
L a c a t e g o r i a bună s e f o l o s e ş t e d e a s e m e n e a c a d e g r e s a n t , pleava.
C a ş i l a c e r a m i c a d e u z c o m u n ş i l a c e r a m i c a bună d i n f a z e l e t î r z i i se
p u n e c a d e g r e s a n t n i s i p . T o t u ş i c e r a m i c a bună e s t e m a i puţin a s p r ă şi
a r e m a i puţine a s p e r i t ă ţ i d e c î t a c e e a d i n c a t e g o r i a a .
L a c e r a m i c a d e u z c o m u n întîlnim f o r m e v a r i a t e . î n f a z a a I l - a a
c u l t u r i i S t a r C e v o - C r i ş se găsesc v a s e c u c o r p bombat şi gît tronconic
( f i g . 4 , 1 , 1 4 ) . A c e s t e v a s e sînt d e c o r a t e c u b a r b o t i n ă a p l i c a t ă p e s u ­
p r a f a ţ a v a s u l u i ş i a ş e z a t ă îh v f r c i c a r e p o r n e s c d e p e b u z ă .
V a s e l e c u c o r p bombat a u de o b i c e i f u n d u l înalt c a u n p i e d e s t a l . Par­
t e a d e j o s e s t e u ş o r a ş e z a t ă ( f i g . 5 , 3 , 7 ) . E l e sîht c e l e m a i n u m e r o a s e
în a c e a s t ă f a z ă .

18

www.mnir.ro
F i g . 5 - Profile de vaee din culture S t a r i e T o - C r i e

www.mnir.ro
 D i n c e r a m i c a bună a m i n t i m v a s e l e c u g î t îh p î l n i e ş i c o r p u l puţin
b o m b a t ; sîht a r s e u n i f o r m îh e x t e r i o r . I n t e r i o r u l e s t e b r u n - n e g r u . Se
p a r e c ă pe a c e a s t ă f o r m ă s - a a p l i c a t îh s p e c i a l d e c o r u l p i c t a t ( f i g . 5 , 1 0 ) .
P i c i o a r e l e d e cupă sînt t o t d e a u n a făcute d i n pastă bună. E l e sîht
s c u n d e , d r e p t e , m a s i v e , f n p a r t e a de j o s a p i c i o r u l u i se f a c e o mică
scobitură, r e s t u l p i c i o r u l u i f i i n d p l i n ( f i g . 5 , 4 ; 6, 2 , 3 ) . D e s e o r i sîht
pictate.
L a v a s e l e de u z c o m u n o r n a m e n t a r e a se f a c e p r i n a p l i c a r ëa unui
s t r a t s u b ţ i r e d e b a r b o t i n ă c a r e e s t e a ş e z a t ă a p o i îh v î r c i s a u s e a p l i c ă
f î ş i i d e l u t s c u r t , b u t o n i p e c a r e s e f a c i m p r e s i u n i c u d e g e t u l ( f i g . 8 , 2)
é t c . S e m a i î h t î l n e s c ş i c r e s t ă t u r i făcute c u u n i n s t r u m e n t t ă i o s . D e c o ­
r u l n u e s t e aşezat pe t o t c o r p u l v a s u l u i , c i n u m a i pe u n e l e părţi a l e l u i .
C e r a m i c a bună e s t e îh g e n e r a l l u s t r u i t ă . P e s t e l u s t r u se aplică
p r o e m i n e n ţ e p e p a r t e a bombată a v a s u l u i .
O altă p a r t e a c e r a m i c i i e s t e p i c t a t ă . P i c t u r a s e a p l i c ă înainte d e
a r d e r e , f n g e n e r a l se g ă s e s c c u p e p i c t a t e c u r o ş u ( î n t r - o b a i e de v o p ­
s e a r o ş i e s e i n t r o d u c e a v a s u l , a p o i s e a r d e a ) . O altă p a r t e a c e r a m i c i i
e s t e p i c t a t ă c u două c u l o r i . S - a g ă s i t ş i u n f r a g m e n t p i c t a t c u a l b pe
r o ş u . S - a u găsit cîteva f r a g m e n t e p i c t a t e c u b r u n - n e g r u pe roşu s a u c u
b r u n - n e g r u pe c ă r ă m i z i u . E l e r e d a u f a s c i c u l e de l i n i i d r e p t e s a u c u r b e .
D i n c a u z ă c ă f r a g m e n t e l e sîht f o a r t e m i c i d e c o r u l e s t e g r e u d e u r m ă r i t .
fn această campanie n u s - a găsit, îh n i v e l u l II.., n i c i un f r a g ­
ment p i c t a t c u t r e i c u l o r i .
M a i n u m e r o a s e sînt f r a g m e n t e l e c e r a m i c e d i n n i v e l e l e f a z e l o r ΓΠ ş i
IV.
I n faza a I l I - a c e r a m i c a de u z comun a r e t o t pleavă c a d e g r e s a n t .
V a s e l e c u c o r p bombat şi gît c i l i n d r i c păstrează f u n d u l înalt, p l i n care
l e înalţă. Sîht d e c o r a t e c u v î r c i o b l i c e c a r e p o r n e s c de s u b buză? ( f i g .
7,1,6).
U n e o r i s u b buză s e f a c a p ă s ă r i c u d e g e t u l ( f i g . 5 , 1 , 3 ) ; g î t u l este
a p r o a p e t r o n c o n i c , a s e m ă n ă t o r c u g î t u l v a s e l o r d i n pastă bună. P e cor­
p u l u n o r v a s e d i n această c a t e g o r i e se m a i g ă s e s c c r e s t ă t u r i s c u r t e a¬
ş e z a t e îh l i n i i ( f i g . 7 , 5 ) , îh r a m u r ă d e brăduţ s a u i n c i z i i s c u r t e , p a r a l e l e .
V a s e l e c u c o r p b o m b a t sîht ş i e l e m a i n u m e r o a s e , fiind decorate
întocmai c a v a s e l e c u c o r p bombat şi gît c i l i n d r i c .
C u p e l e sînt t o t d e a u n a l u c r a t e d i n pastă bună. A c u m î n c e p să a p a r ă
şi unele v a r i a n t e a l e l o r . N u se poate f i x a c u e x a c t i t a t e direcţia l o r de
evoluţie d e o a r e c e n u am găsit p i e s e întregi s a u întregibile. Se p a r e că
p a r t e a s u p e r i o a r ă a c u p e l o r s e m a i înalţă faţă d e c e l e d i n f a z a m a i v e ­
c h e ( f i g . 4 , 7 ) . V a s e l e c u c o r p b o m b a t , l u c r a t e d i n pastă bună, sîht p i c ­
t a t e şi l u s t r u i t e . P i c t u r a este aplicată pe p a r t e a superioară a vasului.
N u p u t e m n i c i a i c i d e t e r m i n a f o r m a d e c o r u l u i d e o a r e c e f r a g m e n t e l e sîht
m i c i . S e pictează c u b r u n - n e g r u pe roşu s a u pe c ă r ă m i z i u .
P i c i o a r e l e d e cupă sînt m i c i , s c u n d e , c a îh n i v e l u l i n f e r i o r ( f i g . 6 ,
3 ) , u n e o r i p i c t a t e c u r o ş u , s a u l a r g i , g o a l e îh i n t e r i o r c u o tendinţă d e a
d e v e n i t r o n c o n i c e ( f i g . 6 , 4 , 5 ) . Ş i a c e s t e a d i n urmă sîht u n e o r i p i c t a t e .

20

www.mnir.ro
 N u s - a u găsit f r a g m e n t e p i c t a t e c u t r e i c u l o r i . P i c t u r a c u b r u n -
n e g r u pe r o ş u e s t e m a i d e s f n t î l n i t ă . P e f r a g m e n t e l e p ă s t r a t e se d i s t i n g
f a s c i c u l e d e l i n i i c u r b e , l i n i i f n r e ţ e a , d e c o r u l în " S " - u r i l u n g i , cul­
c a t e , formînd aşa z i s u l d e c o r în " o c h i " . A c e s t a d i n urmă e s t e întîlnit
m a i d e s în s u d u l Dunării**.
N i v e l u l următor aparţine f a z e i a I V - a a c u l t u r i i S t a r c e v o - C r i ş .
L a c e r a m i c a d e u z c o m u n s e c o n s t a t ă o s c h i m b a r e în f e l u l de a p r e ­
p a r a p a s t a . S e p u n e n i s i p f i n , i a r a r d e r e a d e v i n e g ă l b u i e c u nuanţe ce­
nuşii.
V a s e l e c u c o r p b o m b a t şi gît c i l i n d r i c l e îhtîlnim ş i a c u m ; gîtul
e s t e m a i s c u n d faţă d e f a z e l e m a i v e c h i ( f i g . 4 , 3 - 5 ) . B a r b o t i n a e s t e f o ­
losită acum m a i r a r . Se d e c o r e a z ă c u f î ş i i de l u t a p l i c a t e şi a p o i apă­
sate c u d e g e t u l p e n t r u a f o r m a a l v e o l e ^ ( f i g . 8 , 1 ) . F u n d u l v a s e l o r nu
mai e s t e îngroşat ( f i g . 5, 1 , 2 ) 1 0 , S e m a i d e c o r e a z ă v a s e l e c u ciupitură
s a u c r e s t ă t u r i c a r e p o r n e s c d e l a o mică distanţă d e b u z a v a s u l u i . A-
a p r o a p e c o n s t a n t o f î ş i e în j u r u l b u z e i ş i a l t a în j u r u l f u n d u l u i sînt l u ­
struite .
P i c i o a r e l e d e cupă sînt m a i m u l t e . C a f o r m ă sînt t r o n c o n i c e , i n t e ­
r i o r u l l o r f i i n d g o l ( f i g . 6 , 6 - 8 , 1 0 - 1 2 ) . P i c i o a r e l e d e cupă s e î n t f l n e s c
îh d i f e r i t e v a r i a n t e : u n e l e a u p a r t e a d e j o s m a i e v a z a t ă , a l t e l e a u o s u ­
g r u m a r e l a l o c u l de p r i n d e r e a l c u p e i de p i c i o r ( f i g . 6 , 9 ) . .
O r n a m e n t a r e a c e r a m i c i i e s t e puţin d i f e r i t ă d e a c e e a d i n f a z a I l I - a .
A c e a s t ă d i f e r e n ţ i e r e se constată m a i a l e s l a c e r a m i c a de u z c o m u n . L a
a c e a s t ă c e r a m i c ă a f o s t î n l o c u i t d e c o r u l făcut c u b a r b o t i n ă p r i n a c e l a
făcut d i n a p l i c a ţ i i d e f î ş i i d e l u t c a r e sînt a p o i c r e s t a t e s a u pe c a r e se
f a c a l v e o l e . De a s e m e n e a , s e î n t î l n e ş t e ş i d e c o r u l făcut p r i n i n c i z i i . î n ­
c e p să se c o m b i n e d i f e r i t e t e h n i c i de d e c o r a r e a v a s e l o r ( f i g . 8 , 3 ) . D e ­
c o r u l î n c e p e să s e a p l i c e o r d o n a t , în s p e c i a l , p e p a r t e a bombată a va­
s e l o r . O p a r t e d i n c e r a m i c a bună e s t e l u s t r u i t ă ş i a p o i d e c o r a t ă c u i n ­
c i z i i , butoni m i c i e t c . , cealaltă p a r t e este pictată.
P i c t u r a c u r o ş u pe ambele părţi a l e v a s u l u i e s t e m a i r a r ă . S e p i c ­
tează pe f o n d r o ş u s a u cărămiziu f a s c i c u l e de l i n i i de d i f e r i t e dimen­
s i u n i c a r e p o r n e s c d e p e buză ş i m e r g pînă s p r e f u n d u l v a s u l u i .
E s t e d e s f o l o s i t d e c o r u l d i n l i n i i c u r b e a ş e z a t e îh f a s c i c u l e . Apar
şi f r a g m e n t e c e r a m i c e p i c t a t e c u t r e i c u l o r i .
D i n u l t i m a fază de d e z v o l t a r e a c u l t u r i i S t a r î e v o - C r i ş s - a u găsit,
m a i m u l t e m a t e r i a l e c e r a m i c e (îh c a m p a n i i l e d i n 1 9 7 2 ş i 1 9 7 3 ) .
C e r a m i c a d e u z c o m u n f o l o s e ş t e îh p a s t ă m u l t d e g r e s a n t . Vasele
d i n a c e a s t ă f a z ă sîht a s p r e l a p i p ă i t , c u p e r e ţ i i m a i g r o ş i ş i sîht l u c r a t e
m a i n e î n g r i j i t d a c ă l e comparăm c u a c e l e a d i n n i v e l u r i l e m a i v e c h i .
Ş i l a c e r a m i c a d i n p a s t ă bună s e p u n e n i s i p c a d e g r e s a n t . Este
a r s ă c ă r ă m i z i u c u nuanţe c e n u ş i i .
S e g ă s e s c v a s e c u c o r p bombat l u c r a t e d i n pastă de u z c o m u n ( f i g .
4 , 1 5 ) . A c e s t e a sîht d e c o r a t e c u i n c i z i i ş i c r e s t ă t u r i . N u s e m a i î n t î l -
n e s c v a s e o r n a m e n t a t e c u b a r b o t i n ă c a îh f a z e l e m a i v e c h i . U n e o r i a¬
c e s t e v a s e sîht m a i l a r g i ş i m a i s c u n d e , a v î h d a s p e c t u l u n o r c a s t r o n a ş e ^
(fig.4, 11).

21

www.mnir.ro
www.mnir.ro
 V a s e l e c u c o r p b o m b a i şi gît c i l i n d r i c ( f i g . A , 1 6 , 1 7 ) s e împuţi­
n e a z ă . Pe e l e se a p l i c a de o b i c e i d e c o r u l p i c t a t . F undul u n o r a s t f e l de
v a s e e s t e p l a t ş i s u b ţ i r e ( f i g . 5 , 9 ) . P e e l e a p a r e d e c o r u l făcut din c r e s ­
t ă t u r i s c u r t e . M e r i t ă să menţionăm a i c i ş i a p a r i ţ i a u n o r f o r m e l a r g i d e s ­
chise ( f i g . 5 , 8 ) , a s e m ă n ă t o a r e t i p s i i l o r c a r e s e g ă s e s c îh s p e c i a l pe
m a l u l Dunării.
S - a u găsit cîteva e x e m p l a r e de c u p e . E l e au fost pictate c u b r u n -
n e g r u p e f o n d g ă l b u i ţ ş i p i c i o a r e l e d e cupă sînt r a r e ( f i g . 6 , 1 4 , 1 7 ) .
C e r a m i c a de u z comun e s t e c e a m a l des ornamentată. Pe vasele
l u c r a t e d i n a c e a s t ă c a t e g o r i e (a) s e î h t î l n e s c două t i p u r i d e d e c o r ι u n u l
îh r e l i e f , a p l i c a t ( f i g . 2 , 4 ) ş i a l t u l , i n c i z a t . S e g ă s e s c d e asemenea
îmbinate a c e s t e două t e h n i c i d e d e c o r a r e pe a c e l a ş i v a s .
P i c t u r a este folosită r a r . S - a u găsit cîteva fragmente p i c t a t e cu
roşu pe a m b e l e p ă r ţ i . A c e s t e a p r o v i n de l a cupe l a r g d e s c h i s e . Alte
f r a g m e n t e sîht p i c t a t e c u b r u n - n e g r u pe f o n d u l r o ş u , s a u îh nuanţe de
cărămiziu.
împreună c u m a t e r i a l e a l e c u l t u r i i S t a r P e v o - C r i ş s - a u g ă s i t şi m a ­
t e r i a l e aparţinînd c u l t u r i i V i n c a . L e s o c o t i m a l e c u l t u r i i V i n c a i n t r u s e
îh n i v e l u l d e l o c u i r e S t a r c e v o - C r i ş f i e p e g ă u r i d e a n i m a l e m i c i , f i e p r i n
a m e s t e c u l făcut l a începutul l o c u i r i i V i n î a d e p o p u l a ţ i i l e a c e s t e i c u l t u r i .
Menţionăm c ă l o c u i r e a V i n c a s u p r a p u n e d i r e c t a ş e z a r e a S t a r c e v o -
C r i ş , î n t r e c e l e două l o c u i r i n e e x i s t f h d n i c i u n t i m p l i b e r îh c a r e s t a ­
ţiunea să n u f i f o s t l o c u i t ă .
C u l t u r a V i n S a . S ă p ă t u r i l e d i n 1 9 7 2 a u a t i n s două n i v e l u r i dis­
t i n c t e a l e l o c u i r i i populaţiilor V i n t a de l a Şimnic. E l e au fost d e t e r m i ­
n a t e p e b a z a u n o r u r m e d e l o c u i n ţ e r ă m a s e i n s i t u ş i d e z v e l i t e îh p a r t e
în a c e a s t ă c a m p a n i e . L o c u i n ţ a m a i v e c h e a p a r ţ i n î n d f a z e i VinSa A a
f o s t p r i n s ă în p a r t e a d e e s t a s ă p ă t u r i i n o a s t r e . A v e a f o r m a aproape |
r e c t a n g u l a r ă după u r m e l e l ă s a t e d e d ă r î m ă t u r a d e c h i r p i c d e s c o p e r i t ă .
P e r e ţ i i e r a u g r o ş i , f ă c u ţ i d i n b î r n e pe c a r e s e î m p l e t i s e r ă n u i e l e , îm¬
p l e t i t u r a e r a r a r ă , u r m e l e r ă m a s e p e c h i r p i c f i i n d l a distanţă u n e o r i d e
1 0 - 1 5 cm u n a d e a l t a . C h i r p i c u l e r a g r o s avîhd îh i n t e r i o r m u l t e u r m e d e
p l e a v ă . E r a s p a r t îh bucăţi m i c i . N u s e p o a t e s p u n e c ă a c e s t e b u c ă ţ i a u
f o s t f a s o n a t e înainte d e a f i a p l i c a t e pe împletitura d e n u i e l e .
D i n f a z a V i n c a Β s - a g ă s i t o g r o a p ă plină c u c h i r p i c p r i n t r e c a r e
se a f l a u ş i v a s e f r a g m e n t a r e . C h i r p i c u l a c e s t a , c a r e p r o v e n e a proba­
b i l , d e l a o locuinţă incendiată a c ă r u i l o c t r e b u i a c u r ă ţ a t , e r a uşor d i ­
f e r i t de acela d e s c r i s m a i s u s . A p r o a p e toate fragmentele aveau urme
d e n u i e l e î m p l e t i t e d e s . D e l a început l u t u l f u s e s e m a i b i n e frămfhtat
c u p l e a v ă ş i c u p ă i o a s e l e , l a c a r e s - a adăugat ş i u n m i c p r o c e n t d e n i ­
s i p c u b o b u l m a r e . Pe unele f r a g m e n t e se păstrau u r m e l e u n o r lemne
d e s p i c a t e c a r e lăsau i m p r e s i a de scînduri înguste d e 1 0 - 1 2 c m . G r o a p a
îh c a r e s - a a r u n c a t c h i r p i c u l f u s e s e săpată d e l a b a z a n i v e l u l u i VinCa
B . A m c o n s i d e r a t că u r m e l e de l o c u i r e d i n groapă aparţin a c e l e a ş i faze.
P e s u p r a f a ţ a d e s f ă c u t ă îh 1 9 7 3 ş i 1 9 7 4 n u a m m a i g ă s i i l o c u i n ţ e i n
s i t u c a r e s ă poată f i d a t a t e îh c u l t u r a V i n i a .

23

www.mnir.ro
F i g . 7 - Fragmente de vase c u decor din cUttura Starcevo-Criş

www.mnir.ro
 N u a m g ă e i t v e t r e fh a f a r a l o c u i n ţ e l o r .
U n e l t e . I n c e l e două f a z e a l e c u l t u r i i V i n c a a u f o s t d e s c o p e r i t e şi
u n e l t e d e s i l e x . M e r i t ă să r e m a r c ă m f a p t u l c ă , fh g e n e r a l , s i l e x u l e s t e
c e n u ş i u - b r u n s p r e d e o s e b i r e de u n e l t e l e p o p u l a ţ i i l o r Siareevo-Criş
c a r e a u foloBit m a i a l e s s i l e x de nuanţe c a f e n i i .
f n f a z a V i n C a A u n e l t e l e s f n t m i c i şi f o a r t e m i c i . S e p o a t e v o r b i d e
o t r a d i ţ i e a m i c r o l i t e l o r . C e l e m a i n u m e r o a s e sînt l a m e l e ( f i g . 9 , 4 - 5 ) .
U n e l e se a p r o p i e de a c e l e u n e l t e d e s c o p e r i t e f h a ş e z a r e a de la C l e a n o v
( D e a l u l F i e r a ) ^ 2 şj c a r e d a t e a z ă d i n a c e e a ş i p e r i o a d ă . T o t a i c i s - a g ă ­
s i t ş i u n v t r f t i p F i e r a . S e m a i g ă s e s c g r a t o a r e , r ă z u i t o a r e şi m u l t e
aşchii; nu l i p s e s c n i c i nucleele m i c i .
în f a z a V i n c a Β s f n t m a i m u l t e u n e l t e ş i d e m a i m a r i d i m e n s i u n i . I n
număr m a i m a r e s e g ă s e s c l a m e l e ( f i g . 9 , 2 , 7 , 1 2 ^ 1 5 - 1 7 ) a p o i , r ă z u i t o a ­
r e l e s i m p l e s a u f ă c u t e pe v t r f u r i d e lamă ( f i g . 9 , 1 , 8 , 9 , 1 1 , 1 4 ) . S e fo­
l o s e s c ş i a ş c h i i l e ( f i g . 9 , 1 0 , 1 3 ) . S - a u g ă s i t ş l două p i e s e d e obsidiană
( f i g . 9 , 6 ) . S î h t s i n g u r e l e p i e s e d e o b s i d i a n ă d e s c o p e r i t e pfnă a c u m f h
cadrul culturii Vinca din Oltenia.
Nucleele sfnt p i r a m i d a l e .
U n e l t e l e d i n piatră sfnt şi e l e f o a r t e r a r e . N i c i fh c a m p a n i i l e m a i
v e c h i n u am g ă s i t m u l t e u n e l t e d i n p i a t r ă s p e c i f i c e c u l t u r i i V i n c a .
în n i v e l u l f a z e i Β s - a d e s c o p e r i t u n f r a g m e n t d e t o p o r d i n t r - o r o ­
că v e r z u i e c a r e poate f i a t r i b u i t a c e s t e i c u l t u r i .
D i n t r e u n e l t e l e d e o s menţionăm s u l e l e ş i s p a t u l e l e .
Rfşniţele sfnt de d i m e n s i u n i m i j l o c i i .
C e l e t r e i f r a g m e n t e d e s c o p e r i t e a r a t ă o îndelungată f o l o s i r e a l o r .
D i n l u t d e bună c a l i t a t e a u făcut g r e u t ă ţ i p e n t r u p l a s e l e de p e s c u i t .
Obiecte d i n metal nu s-au găsit.
Ceramica. Vom descrie materialul ceramic descoperit la Şimnic
fără a o m i t e a p r o p i e r i l e c a r e există între a c e s t e piese şi m a t e r i a l e l e a -
parţinîhd c u l t u r i i V i n c a d e s c o p e r i t e îh c e l e l a l t e a ş e z ă r i d i n O l t e n i a , B a ­
nat şi R . S . F . I u g o s l a v i a . A m împărţit c e r a m i c a descoperită l a Şimnic
îh două g r u p e : a) c e r a m i c a d e u z c o m u n ş i b ) c e r a m i c a bună. U n s i n ­
g u r f r a g m e n t e s t e d e o s e b i t l u c r a t ; e l poate f i i n s e r a t , alături de alte
f r a g m e n t e d e s c o p e r i t e îh O l t e n i a , îh g r u p a c e r a m i c i i f i n e .
f n faza A c e r a m i c a de u z c o m u n a r e c a d e g r e s a n t pleavă şi paie
t o c a t e mărunt ş i b i n e a m e s t e c a t e în p a s t ă . E s t e a r s ă c e n u ş i u - c a s t a n i u .
N i s i p u l e s t e t h t f l n i t f o a r t e r a r . N u s e f o l o s e ş t e îh d e c o r a r e a a c e s t e i
ceramici bar botina.
C e r a m i c a bună a r e îh pastă n i s i p f i n ş i f o a r t e r a r şi p ă i o a s e f o a r t e
bine t o c a t e . E s t e acoperită totdeauna c u un s l i p subţire; este arsă c e ­
nuşiu.
I n c a d r u l c e r a m i c i i de u z comun deosebim cîteva t i p u r i de v a s e ; v a ­
s e l e c u g î t s c u r t ş i c o r p b o m b a t şi a c e l e a c a r e a u f o r m ă d e b o r c a n sîht
m a i n u m e r o a s e , i a r a c e l e a o v a l e d e f o r m a t i p s i i l o r sîht m a i p u ţ i n e .
U n e l e v a s e c u gît s c u r t şi c o r p bombat a u b u z a reliefată d i n c a u z a
rîhdului d e a l v e o l e c a r e e s t e făcut c u d e g e t u l i m e d i a t s u b b u z a vasului
t f i g . 1 0 , 1 - 4 ) . V a s e l e b o r c a n sîht d e c o r a t e c u b u t o n i ( f i g . 1 0 , 1 2 ) .

25

www.mnir.ro
F i g . 8 - Fragmente de vase c u decor din c u l t u r a StarKevo-Criş

www.mnir.ro
 D i n t r e v a s e l e d i n pastă bună s e f n t f l n e s c unele c u c o r p bombat
( f i g . 1 0 , 6 - 9 ) . E l e a u m a i m u l t e v a r i a n t e . P e a c e s t e v a s e , pe partea
bombată a l o r , se f a c c a n e l u r i f i n e s a u p l i s e u r i . S f n t t o t d e a u n a a c o p e ¬
r i t e c u un s l i p f i n , b i n e l u s t r u i t şi a u e x t e r i o r u l a p r o a p e de n e g r u .1 3

Cupele formează o c a t e g o r i e a p a r t e , b i n e conturată fn c a d r u l ce­

ramicii Vinca.
Iri p r i m a f a z ă e l e s f n t l a r g i , c u p e r e ţ i i u ş o r c u r b a ţ i . S e f a c cupe
şi d i n pastă d e u z c o m u n c a r e lasă i m p r e s i a u n o r t ă v i ( f i g . 1 0 , 1 0 , 1 1 ) ,
toate c u f u n d u l d r e p t .
C u p e l e d i n p a s t ă bună s f n t l a r g i ( f i g . 11 , 9) s a u f n a l t e c a nişte c a s ­
troane ( f i g . 1 1 , 2 ) .
P i c i o a r e l e d e cupă s f n t n u m e r o a s e . E l e s f n t l u c r a t e î n g r i j i t . Pe
a p r o a p e 1/3 d i n înălţimea l o r sînt g r a v a t e în i n t e r i o r . L a u n e l e exem­
plare p a r t e a de j o s este e v a z a t ă .
L a Şimnic a m m a i îhtîlnit v a s e c u g î t c i l i n d r i c ş i c o r p b o m b a t l u ­
c r a t e d i n pastă bună ( f i g . 1 0 , 5 ) . S - a u m a i g ă s i t ş i f r a g m e n t e d e p a h a r e
sau s u p o r t u r i d e v a s e . T o a t e a u f o s t l u c r a t e d i n pastă bună.
De r e m a r c a t e s t e u n f r a g m e n t d e t o a r t ă c a r e p r o v i n e d e l a u n v a s
de t i p V e s e l i n o v o ( f i g . 1 3 , 3 ) . T o a r t a p r o b a b i l ş i v a s u l e r a u
( lucrate
d i n pastă bună a r s ă n e g r u . E a a r e a n a l o g i i c u a s t f e l de vase d i n
d i n R . P B u l g a r i a 1 4 ajutîndu-ne l a s t a b i l i r e a u n o r s i n c r o n i s m e
f între
c e l e două r e g i u n i .
O r n a m e n t a r e a n u e s t e p r e a b o g a t ă . L a v a s e l e d i n c a t e g o r i a a se
fac a l v e o l e s u b b u z a v a s u l u i s a u m a i j o s d e e a , s a u s e a p l i c ă m i c i b u t o n i .
V a s e l e m a r i sînt d e c o r a t e c u c o m b i n a ţ i i d e a l v e o l e ş i i n c i z i i ( f i g .
' 3 , 1), sau numai c u i n c i z i i ( f i g . 1 3 , 2 ) . M a i v a r i a t este d e c o r u l de pe
c e r a m i c a bună. P e p a r t e a bombată a v a s e l o r s e f a c p l i s e u r i care se
aşează în u n g h i u r i î n s c r i s e , în l i n i i o b l i c e , în s e m i c e r c e t c . N u s e g ă ­
sesc m e a n d r e s a u s p i r a l e . M a i sînt f o l o s i ţ i ş i b u t o n i i a p l i c a ţ i p e p a r t e a
bombată a v a s e l o r .
Din faza V i n c a Β s - a d e s c o p e r i t m a i mult m a t e r i a l c e r a m i c .
C e r a m i c a de u z comun e s t e arsă n e u n i f o r m pe acelaşi v a s . A r îh
pastă a m e s t e c d e p ă i o a s e t o c a t e f o a r t e m ă r u n t , n i s i p f i n ş i m i c i p i e t r i ­
cele c a l c a r o a s e .
V a s e l e c u g î t s c u r t ş i c o r p b o m b a t s e î n t î l n e s c ş i în f a z a V i n ê a B .
Sîht făcute d i n c e r a m i c ă d e u z c o m u n c a ş i v a s e l e c u c o r p b o m b a t . D i n
a c e e a ş i pastă a u f o s t l u c r a t e ş i v a s e l e b o r c a n . A c e s t e a sîht ornamen­
t a t e , îh g e n e r a l , p e p a r t e a b o m b a t ă . V a s e l e c u c o r p u l p u t e r n i c b o m b a t ,
l u c r a t e d i n pastă bună, sîht o r n a m e n t a t e c u c a n e l u r i , b u t o n i , incizii
(fig. 12, 4 ; f i g . 1 3 ) . E l e a p a r u n e o r i c a nişte b o l u r i m a r i .
T i p s i i l e sîht f ă c u t e d i n p a s t ă d e u z c o m u n ş i sîht m a i a d î h c i iar
cupele m a i d e s c h i s e , d a r d e m a i m i c i d i m e f l s i u n i ( f i g . 1 4 , 2 ) . S e găsesc
şi cupe m a i a d î h c i ( f i g . 1 1 , 3 - 4 ) c a r e sîht m a i d e s î h t î l n i t e îh a c e s t n i ­
v e l . P u t e m e n u m e r a a i c i ş i p i c i o a r e l e d e c u p ă , g o a l e îh i n t e r i o r ( f i g . 1 0 ,
1 4 , 1 5 ; 1 4 , 5 ) , b i n e l u s t r u i t e p e toată s u p r a f a ţ a . F o r m a m a i d e s î h t î l n i t ă
este aceea de v a s c u gît c i l i n d r i c ş i c o r p b o m b a t . E a a r e m a i m u l t e v a -

27

www.mnir.ro
 7 Stm

F i g . 9 - U n e l t e de s i l e x d i n c u l t u r a V i n c a

www.mnir.ro
r i a n t e . A c e s t e v a s e de o b i c e i s f n t n e d e c o r a t e . V a s e l e b i t r o n c o n i c e sfnt
l u c r a t e d i n p a s t ă bună ( f i g . 1 3 , 1 1 - 1 3 ) , s f n t d e c o r a t e c u c a n e l u r i ş i p l i ­
seuri 1 5
( f i g . 1.3, 1 ; p l . 1 4 , 5 ) . M a i p o t f i e n u m e r a t e ş i f r a g m e n t è l e de
p a h a r e ş i s t r ă c h i n i c a r e sîht a s e m ă n ă t o a r e c u a c e l e a d i n S e r b i a ^ ( f i g .
11, 10).
V a s e l e d e u z c o m u n sîht o r n a m e n t a t e c u a l v e o l e s u b b u z a vasului
sau m a i j o s de e a . Se m a i întîlnesc b u t o n i şi tortiţe m i c i şi r a r e ^ o r i i n ­
cizii.
V a s e l e d i n c a t e g o r i a c e r a m i c i i b u n e sîht d e c o r a t e c u c a n e l u r i şi
f o a r t e r a r c u p l i s e u r i . A c e s t d e c o r s e f a c e pe p a r t e a bombată a v a s e l o r
(fig.12, 2,4; fig.13, 4).
S e m a i f o l o s e s c d e a s e m e n e a i n c i z i i l e , b u t o n i , i a r pe suporturi
s - a a p l i c a t , după a r d e r e şi pictură c u roşu s a u a l b .
I n c a m p a n i i l e de săpături d i n 1972 şi 1973 n u s - a d e s c o p e r i t n i c i
o f i g u r i n ă s a u o b i e c t d e podoabă c a r e să poată f i a t r i b u i t c u l t u r i i V i n c a .
C u l t u r A S ă l c u ţ a . I n s u p r a f a ţ a săpată îh 1 9 7 3 s - a d e s c o p e r i t o l o ¬
cuinţă a p a r ţ i n î n d c u l t u r i i S ă l c u ţ a . S ă p ă t u r a n o a s t r ă a p r i n s n u m a i c o l ­
ţul d e s u d - e s t a l l o c u i n ţ e i . N i v e l u l S ă l c u ţ a d i n a ş e z a r e a d e l a Şimnic
e s t e , în g e n e r a l , f o a r t e a p r o a p e d e n i v e l u l d e c ă l c a r e a c t u a l d i n c a r e
c a u z ă , în u n e l e l o c u r i , a f o s t a t i n s d e a r ă t u r i l e a d î n c i făcute p e a c e s t
teren.
Locuinţa n r . 1 (1973) d i n suprafaţa F a f o s t desfăcută pe o l u n g i m e
d e 3 , 3 0 m ş i o lăţime d e 2 , 2 0 m .
D i n a n a l i z a m a t e r i a l u l u i c e r a m i c şi l i t i c d e s c o p e r i t a reieşit că
p u t e m î n c a d r a a c e a s t ă locuinţă în f a z a a I H - a a c u l t u r i i S ă l c u ţ a . Lo­
cuinţa a f o s t făcută l a s u p r a f a ţ a s o l u l u i după c e a c e s t a a f o s t , îh p r e a ­
l a b i l n e t e z i t ş i puţin b ă t ă t o r i t . A f o s t r i d i c a t ă pe o s a t u r ă d e p a r i sub­
ţ i r i pe c a r e s - a u împletit n u i e l e . P e s t e această îngrăditură, c a r e e r a
d e s t u l de r a r ă , s - a pus l u t amestecat c u multe păioase tocate şi cu
p l e a v ă . N u s - a u o b s e r v a t bucăţi d e o formă r e c t a n g u l a r ă c a r e a r f i p u ­
t u t f i făcute î n a i n t e ş i a p o i l i p i t e p e s t e î m p l e t i t u r a d e n u i e l e , i n p a r t e a
interioară a locuinţei pereţii a u f o s t neteziţi, n u e x i s t a u u r m e de v o p ­
sea s a u de a l t d e c o r pe bucăţile s c o a s e d i n suprafaţa c e r c e t a t ă de n o i .
P e r e t e l e d i n s p r e s u d s - a p r ă b u ş i t în i n t e r i o r îh î n t r e g i m e , i a r c e l d i n ­
s p r e e s t n u m a i în p a r t e . L a 1 , 3 0 m distanţă d e p e r e t e l e d i n s p r e s u d s e
a f l a v a t r a s i m p l ă , făţuită o s i n g u r ă d a t ă . E r a d e f o r m ă a p r o a p e ro­
tundă c u d i a m e t r u l d e 0 , 8 0 m . T o t în i n t e r i o r u l l o c u i n ţ e i s - a u găsit
f r a g m e n t e de vase de u z c o m u n i ( f i g . 1 6 ) , t r e i unelte de s i l e x a r s şi
c î t e v a f r a g m e n t e d e o a s e d e a n i m a l e , a r s e ş i e l e p r o b a b i l în t i m p u l i n ­
c e n d i u l u i c a r e a d i s t r u s locuinţa.
L o c u i n ţ a d e l a Ş i m n i c n u a a v u t şanţ d e s c u r g e r e a a p e i a ş a c u m
s - a c o n s t a t a t l a u n e l e l o c u i n ţ e d i n a c e a s t ă c u l t u r ă îh a l t e a ş e z ă r i . Nu
s - a u g ă s i t u r m e c a r e să n e i n d i c e o î n g r ă d i r e a v e t r e i .
S e p a r e că porţiunea d i n locuinţă pe c a r e am desfăcut-o n u e r a a¬
c e e a f h c a r e se a f l a u d e p o z i t a t e o b i e c t e l e g o s p o d ă r e ş t i . S - a u m a i gă-

29

www.mnir.ro
F i g . 10 - Profile de r u t din cultura V i n e *

www.mnir.ro
F i g . 11 - Profile de vase din cultura V i n c a

www.mnir.ro
s i t , ùi d ă r î m ă t u r i l e a c e s t e i l o c u i n ţ e , c î t e v a f r a g m e n t e d e r î ş n i ţ e ş i 1 0
greutăţi p e n t r u s c u f u n d a r e a p l a s e l o r de p e s c u i t .
î n c e l e l a l t e ş a n ţ u r i s ă p a t e n u . s - a u m a i d e s c o p e r i t u r m e de l o o u i n t ă '
i n s i t u c a r e să poată f i a t r i b u i t e c u l t u r i i S ă l c u ţ a .
U n e l t e l e d e s c o p e r i t e sînt p u ţ i n e . E l e a u f o s t g ă s i t e în m a r e m a j o ­
r i t a t e în a p r o p i e r e a l o c u i n ţ e i d e s f ă c u t e . U n e l t e l e d e s i l e x sînt d e d i ­
m e n s i u n i m i j l o c i i . S - a u g ă s i t l a m e l u c r a t e p e a m b e l e p ă r ţ i ş i rău u i t o a r e
făcute pe v î r f u r i de lamă 8 ( p l . 1 5 ) .
1

C e e a c e r e m a r c a m ş i în a l t e a ş e z ă r i s e p o a t e s p u n e ş i p e n t r u l o ­
c u i t o r i i d i n n e o l i t i c u l tîrziu de l a Şimnic. Ş i a i c i u n e l t e l e d i n piatră
sîht p u ţ i n e , d e d i m e n s i u n i m i j l o c i i , l u c r a t e u n e o r i n e î n g r i j i t . I n m a r e a
l o r m a j o r i t a t e s î n t l u c r a t e d i n s i l e x c a f e n i u pînă l a nuanţe d e b e j - a l b u -
r i u , d a r n u l i p s e s c n i c i acelea d i n s i l e x cenuşiu.
în n i v e l u l S ă l c u ţ a Ι Π d e l a Ş i m n i c s - a g ă s i t u n f r a g m e n t d e t o p o r
de piatră (se păstrează p a r t e a d i n s p r e c e a f ă ) . N u avem d o v e z i că a f o s t
perforat.
U n e l t e l e d i n o s sîht r a r e . S - a u g ă s i t două s p a t u l e f ă c u t e p e c o a s t e
d e a n i m a l e m a r i . P e o bucată d e c o a s t ă g r o a s ă , t o t d e l a u n a n i m a l m a r e ,
se găsesc o s e r i e de i n c i z i i adîhci. N u putem spune l a ce a f o l o s i t o s u l
s a u d a c ă l o v i t u r i l e a u f o s t d a t e p e n t r u a t ă i a o s u l îh două f r a g m e n t e .
f m p u n g ă t o a r e l e d i n o s sînt s u b ţ i r i , l u c r a t e p e o a s e d e a n i m a l e m i c i
sau de păsări.
I n a f a r a colţului de e s t a l locuinţei d e s c o p e r i t e s - a u găsit şi cî­
t e v a f r a g m e n t e de rîşniţă de m i c i d i m e n s i u n i . P i a t r a n u a r e o formă
s p e c i a l ă c a r e s ă i n d i c e o p r e l u c r a r e a e i înainte d e a s e f o l o s i c a rîş­
niţă. Faţa pe c a r e s - a u z d r o b i t boabele e s t e uşor adîncită.
I n i n t e r i o r u l locuinţei, pe l a t u r a de e s t a e i , s - a u găsit răspîhdite
1 0 greutăţi d e p l a s ă . C e e a c e merită să reţinem e s t e f a p t u l că u n e l e d i n
e l e sîht t o c i t e p e o p a r t e î n c ă d i n v e c h i m e .
S e p a r e c ă e l e a u f o s t f o l o s i t e ş i după c e s - a u t o c i t . N u e s t e ex­
c l u s c a a c e s t e g r e u t ă ţ i s ă f i s t a t t i m p îndelungat î n t r - u n l o c u n d e apa
a v e a u n c u r s m a i r a p i d . Dacă d e s p r e u n e l e p i e s e d i n această c a t e g o r i e
n u s e p o a t e s p u n e c ă a u f o s t ţinute m a i m u l t t i m p în a p ă , a c e s t e greutăţi
d e s c o p e r i t e l a Ş i m n i c sîht m ă r t u r i e a f o l o s i r i i l o r t i m p îndelungat la
s c u f u n d a r e a p l a s e l o r de p e s c u i t . T r e i d i n c e l e zece greutăţi d e s c o p e ­
r i t e sîht t o c i t e p r i n a c ţ i u n e a î n t r e p r i n s ă d e apă î n c î t a p r o a p e 1/3 din
ele au fost d i s t r u s e .
G r e u t ă ţ i l e a u f o r m ă o v a l ă a l u n g U i ; a u o p a r t e subţiată a c o l o u n d e
;

s - a făcut ş i p e r f o r a r e a p e n t r u a f i a g ă ţ a t e . N u s - a u g ă s i t g r e u t ă ţ i îh
formă d e şa s a u c u secţiune pătrată s a u dreptunghiulară.
F u s a i o l e l e s î h t r a r e . E l e sîht f ă c u t e d i n c e r a m i c ă bună s a u din
fragmente de c i o b u r i r o t u n j i t e şi găurite l a m i j l o c . N u s - a u găsit îh
c a m p a n i i l e d i n 1972 şi 1973 f u s a i o l e d i n o s , c u toate că e l e a u f o s t fo­
l o s i t e şi de populaţiile de l a Ş i m n i c .
M a t e r i a l u l c e r a m i c d e s c o p e r i t l a Şimnic îh c a m p a n i i l e a m i n t i t e ş i
c a r e a p a r ţ i n e c u l t u r i i S ă l c u ţ a p o a t e f i i m p a r t i t îh două m a r i c a t e g o r i i :

32

www.mnir.ro
a. c e r a m i c a d e u z c o m u n i c a r e p r e d o m i n ă şi b , c e r a m i c a b u n ă . C e r a m i c ă
fină n u am d e s c o p e r i t .
C e r a m i c a de uz comun a r e , fn g e n e r a l , mult d e g r e s a n t fn pastă.
Este arsă n e u n i f o r m .
Ca f o r m e se g ă s e s c v a s e l e c u c o r p g l o b u l a r s a u a c e l e a c u g f t u l f h
p f l n i e şi c o r p u l b o m b a t . I n i n t e r i o r u l locuinţei s - a u găsit cîteva frag­
m e n t e d e l a v a s e m a i m a r i pe c a r e n u l e - a m p u t u t î n t r e g i d e c î t îh p a r t e .
V o m d e s c r i e n u m a i pe a c e l e a c a r e sînt r e p r e z e n t a t i v e p e n t r u a c e a s t ă e¬
tapă d e d e z v o l t a r e , c e l e l a l t e f i i n d a s e m ă n ă t o a r e a c e s t o r a .
în a p r o p i e r e a v e t r e i s - a u d e s c o p e r i t f r a g m e n t e l e u n u i v a s m a r e d e
p r o v i z i i c u g î t u l în p f l n i e ş i b u z a u ş o r e v a z a t ă . C o r p u l e s t e b o m b a t . P e
p a r t e a proeminentă se află, a p l i c a t e , p e r e c h i de b u t o n i . V a s u l a fost
a c o p e r i t c u b a r b o t i n ă s u b ţ i r e a ş e z a t ă a p o i îh v î r c i s u p e r f i c i a l e , care
p o r n e s c de l a s t f n g a l a d r e a p t a . D e c o r u l acoperă întreaga suprafaţă a
v a s u l u i . D i n cauza a r d e r i i secundare e x t e r i o r u l este cărămiziu.
U n a l d o i l e a v a s ( f i g . 1 6 , 3) a f o s t d e s c o p e r i t îh a p r o p i e r e a greu­
tăţilor p e n t r u s c u f u n d a r e a plaselor de p e s c u i t . F a c e p a r t e d i n s e r i a v a ­
s e l o r c u c o r p b o m b a t . S u b buză a r e u ş o a r e c i u p i t u r i f ă r ă c a să f i î n l ă ­
t u r a t pasta c a r e a r e z u l t a t d i n a l v e o l a r e a p e r e t e l u i . Toată p a r t e a de
sus a r e v î r c i s u p e r f i c i a l e c a şi l a v a s u l d e s c r i s m a i s u s . P a r t e a de j o s
- a c e e a d e s u b c u r b u r a maximă ş i pînă l a f u n d - e s t e l u s t r u i t ă .
Ambele vase au degresant d i n c i o b u r i pisate amestecate bine c u
lutul.
S - a u m a i d e s c o p e r i t f r a g m e n t e d e s t r a c h i n ă d i n pastă bună, din
v a r i a n t a c u b u z a t r a s ă îh i n t e r i o r ş i c î t e v a f r a g m e n t e d e l a v a s e c u g î ­
t u l în p f l n i e ş i c o r p b o m b a t , l u c r a t e t o t d i n c e r a m i c ă bună, f r a g m e n t e de
c e ş t i c u două t o r ţ i e t c .
C a şi n i v e l u l c u l t u r i i S ă l c u ţ a ş i c e l e două n i v e l u r i a l e c u l t u r i i C e r ­
navoda III-Dobroteşti a u f o s t a t i n s e de a r ă t u r i . A c o l o unde a u f o s t m a i
a d î h c i e l e s - a u p ă s t r a t , a ş a c u m e s t e c a z u l c e l o r două d e p u n e r i d e s f ă ­
c u t e îh 1 9 7 3 .
I n p a r t e a de v e s t a suprafeţei H / 1 9 7 3 , s - a d e s c o p e r i t o locuinţă
d i s t r u s ă îh p a r t e d e c e i c a r e a u săpat g r o p i l e d e s i l o z în 1 9 6 0 - 1 9 6 1 . E r a
o locuinţă d e t i p c o l i b ă c u v a t r ă îh i n t e r i o r . Dacă l o c u i n ţ a a f o s t îh
bună p a r t e d i s t r u s ă , v a t r a s - a p ă s t r a t a p r o a p e î n t r e a g ă . S e p a r e c ă l o ­
cuinţa a f o s t r e c t a n g u l a r ă , f ă c u t ă p e p a r i s u b ţ i r i p e c a r e s - a u împletit
c r e n g i . P e s t e împletitura a c e a s t a s - a p u s o lipitură d i n l u t amestecat
c u p ă i o a s e . B u c ă ţ i l e r ă m a s e îh u r m a i n c e n d i u l u i sîht m i c i , a r s e p u t e r ­
n i c , u n e o r i f ă c u t e z g u r ă . V a t r a s e a f l a îh a p r o p i e r e a p e r e t e l u i d e e s t .
E r a făţuită d e t r e i o r i , a ş a c u m s - a u m a i î h t î l n i t ş i a l t e v e t r e îh a c e a s t ă
aşezare^®. A v e a f o r m a a p r o a p e dreptunghiulară c u l a t u r i l e rotunjite.
L i p i t u r i l e aveau f i e c a r e 2 - 3 c m g r o s i m e . N u avea n i c i o amenajare de
p i e t r e în j u r .
în s ă p ă t u r a d i n 1 9 7 4 s - a m a i g ă s i t o v a t r ă a s e m ă n ă t o a r e . De a¬
c e a s t ă dată v a t r a e r a îh a f a r a l o c u i n ţ e i . C a ş i a c e e a d e s c o p e r i t ă îh
1973 ş i a c e a s t a f u s e s e atinsă d e l u c r ă r i l e m o d e r n e ş i îh b u n t p a r t e d i s -

33

www.mnir.ro
F i g . 12 - Fragmente de v a s e c u d e c o r din c u l t u r a V i n i a

www.mnir.ro
F i g . 1 3 - Fragmente de r a s e cu decor din cultura Vinca

www.mnir.ro
Πβ -

F i g . 14 - P r o f i l * da v i a e din cultura V i n c a

www.mnir.ro
F i g . 1 5 - Unelte de ellex din culture Salcuţ»

www.mnir.ro
t r u s ă . F r a g m e n t u l r ă m a s i n s i t u a r a t ă c ă f u s e s e făţuită d e două ori.
C e e a c e m e r i t ă să consemnăm e s t e f a p t u l c ă a c e s t e p o p u l a ţ i i î ş i repa­
r a u v e t r e l e d ç s s a u c ă e r a u n o b i c e i c a v a t r a să f i e făţuită d e m a i m u l t e
ori.
A c e s t e v e t r e , c u locuinţele l o r , aparţin n i v e l u l u i m a i v e c h i a l c u l ­
t u r i i Cernavoda III-Dobroteşti. D i n nivelul s u p e r i o r a l acestei culturi
n u s - a u desfăcut c o m p l e x e de l o c u i r e i n s i t u .
f n şanţul s ă p a t îh 1 9 7 3 s - a u g ă s i t u r m e l e u n e i a l t e c o l i b e , s e p a r e
a u n u i p e r e t e p r ă b u ş i t îh e x t e r i o r u l e i , d a r a r ă t u r i l e a c t u a l e a u r ă v ă ş i t
d i n l o c îh l o c a c e s t e u r m e î n c î t n u putem aduce o p r e c i z a r e referi­
toare la locuirea nivelului superior.
fn a p r o p i e r e a c o l i b e i d i n suprafaţa H/1973 s - a u găsit m a i multe
f r a g m e n t e . c e r a m i c e d e l a v a s e d e u z c o m u n ş i a l t e l e d i n c e r a m i c a bună.
fn i n t e r i o r u l c o l i b e i , lîhgă v a t r ă , s - a u găsit f r a g m e n t e l e unui vas
de t i p b o r c a n .
fn pasta v a s u l u i a fost pus ca degresant n i s i p c u bobul m a r e . Din
această cauză v a s u l e s t e a s p r u . V a s u l a f o s t n e t e z i t c u d e g e t e l e , r ă m î -
nînd u r m e l e l o r p e p e r e t e l e e x t e r i o r , l ă s î h d i m p r e s i a u n o r f a l s e vîrci
( f i g . 1 6 , 2 ) . f n i n t e r i o r apăsarea degetelor a fost m a i puternică,iar u r ­
mele se observă b i n e .
Material a p a r ţ i n î n d c u l t u r i i C o ţ o f e n i s - a g ă s i t îh pămîhtul arat.
E l p r o v i n e de l a vase c u torţi bandate, l a t e , d e c o r a t e c u i n c i z i i aşe­
z a t e îh b r ă d u ţ . O bună p a r t e d i n f r a g m e n t e l e c e r a m i c e a p a r ţ i n î n d cul­
t u r i i C o ţ o f e n i sîht d e c o r a t e c u i n c i z i i a ş e z a t e îh b r ă d u ţ . O a l t ă p a r t e a
m a t e r i a l u l u i este d e c o r a t c u şnurul. N u l i p s e s c n i c i fragmentele cera­
mice pe c a r e a p a r aplicaţii c e r a m i c e de t i p u l " l i n s e n k e r a m i k " , n u s - a
putut întregi n i c i o formă.
fn 1972 am d e s ' ă c u t , p a r ţ i a l , o groapă c a r e poate f i atribuită c u l ­
t u r i i V e r b i c i o a r a . f n a c e a s t ă g r o a p ă s - a g ă s i t îh m a r e m a j o r i t a t e f r a g ­
mente c e r a m i c e de l a vase c u c o r p bombat, fără d e c o r s a u f u n d u r i de
vase s i m p l e , fără p i c i o r - neîngroşate,care pot p r o v e n i de l a ceşti m i c i ,
A l ă t u r i d e a c e s t e f r a g m e n t e s - a u g ă s i t ş i două c e ş c u ţ e s c u n d e c u p e r e ţ i i
a p r o a p e v e r t i c a l i p e f u n d ş i c u o t o a r t ă s u p r a î n ă l ţ a t ă . Amîhdouă c e ş c u -
ţ e l e sîht l u c r a t e d i n p a s t ă bună c u puţin d e g r e s a n t . S î h t b i n e n e t e z i t e pe
ambele feţe. Sîht a r s e b r u n - c a s t a n i u .
T o t îh a c e s t e c a m p a n i i a m d e s f ă c u t ş i o g r o a p ă d a c i c ă c u m a t e r i a l
f o a r t e puţin ş i f r a g m e n t a r c a r e p o a t e f i d a t a t îh s e c . I î . e . n . - I e . n .
C e r a m i c a este lucrată l a roată şi este arsă cenuşiu. Fragmentele de
toartă p o t p r o v e n i de l a căni înalte. De asemenea s - a m a i găsit şi cî­
teva fragmente de funduri i n e l a r e .
A c e a s t ă g r o a p ă f u s e s e t ă i a t ă d e o a l t a f o a r t e puţin a d î n c ă - a p r o a p e
o alveolare - d i n care s-a scos m a t e r i a l ceramic d i n sec. V I - V I I e . n .
C e r a m i c a d i n această groapă e s t e arsă cărămiziu-cenuşiu. Esté
aspră l a pipăit d i n c a u z a d e g r e s a n t u l u i . N u a r e d e c o r . F r a g m e n t e mai
n u m e r o a s e sîht d e l a v a s e c u b u z a e v a z a t ă ş i c o r p u l u ş o r b o m b a t .

38

www.mnir.ro
F i g . 16 - Vase din locuinţa 1/1973

www.mnir.ro
 U r m e a l e l o c u i r i i d i n această perioadă s - a u m a i găsit şi f n c a m ­
p a n i i l e d i n 1968-1969 şi fn r e c e n t a campanie d i n 1 9 7 4 .
în s e c . V I - V I I e.n. s u p r a f a ţ a d i n s p r e n o r d a f o s t e i a ş e z ă r i n e o l i t i c e a
f o s t l o c u i t ă m a i p u ţ i n . A ş e z a r e a ma.-jiva a a c e s t o r p o p u l a ţ i i s e a f l a pe
l o c u l unde s f n t astăzi g r a j d u r i l e şi b i r o u r i l e Staţiunii e x p e r i m e n t a l e a¬
g r i c o l e Şimnic şi a f o s t c o m p l e t distrusă c u o c a z i a săpăturii fun­
daţiilor clădirilor a m i n t i t e .
în c a m p a n i a d i n 1 9 7 3 , s - a u p r e c i z a t u n e l e d e s c o p e r i r i m a i v e c h i
r e f e r i t o a r e l a f a z e l e de d e z v o l t a r e ale c u l t u r i i S t a r 6 e v o - C r i ş d i n O l t e ­
n i a , f h s e n s u l c ă a i c i s e g ă s e s c în o r d i n e s t r a t i g r a f i c ă ş i cronologică
c l a r ă p a t r u faze c o n s e c u t i v e de d e z v o l t a r e ale a c e s t e i c u l t u r i .
D e a s e m e n e a , s e p o a t e s p u n e c ă l o c u i r e a V i n c a e s t e m a i intensă îh
p o r ţ i u n e a îh c a r e l o c u i r e a S t a r c e v o - C r i ş e s t e m a i s l a b ă .
S u p r a p u n e r e a V i n c a - S ă l c u ţ a s e f a c e după o s c u r t ă p a u z ă , deoa­
r e c e în c a m p a n i i l e d e s ă p ă t u r i d e pînă a c u m n u a v e m d e c î t m a t e r i a l " a -
parţinîhd f a z e i a d o u a de d e z v o l t a r e a c u l t u r i i V i n c a , c a r e a r cores­
p u n d e în l i n i i m a r i f a z e i V i n c a Β d i n S e r b i a , d a r n u s e g ă s e s c ş i f r a g ­
m e n t e c e r a m i c e c a r e să ne i n d i c e o t r e c e r e s p r e c u l t u r a S ă l c u ţ a (lip­
seşte d e c i n i v e l u l Sălcuţa I ) .
între c u l t u r a Sălcuţa şi C e r n a v o d a I I I - D o b r o t e ş t i e x i s t ă , de a s e ­
m e n e a , o pauză d e l o c u i r e a a ş e z ă r i i d e l a Ş i m n i c . S ă p ă t u r i l e v i i t o a r e
v o r lămuri dacă p e s t e Sălcuţa I I I se a ş e a z ă populaţiile C e r n a v o d a I I I -
Dobroteşti s a u dacă acest bot de d e a l a rămas u n t i m p n e l o c u i t .
A ş e z a r e a C o ţ o f e n i s e întinde p e î n t r e g p r o m o n t o r i u l . E a a f o s t d i s ­
t r u s ă îh p a r t e d e a r ă t u r i c o n t e m p o r a n e . D e s p r e l o c u i r i m a i t î r z i i n u p u ­
t e m v o r b i d e c î t d i n m ă r t u r i i l e r ă m a s e îh g r o p i .
U l t i m e l e c a m p a n i i d e s ă p ă t u r i a u a d u s , a ş a c u m am a r ă t a t , unele
p r e c i z ă r i îh l e g ă t u r ă c u l o c u i r e a d e lungă d u r a t ă pe a c e s t b o t d e d e a l
a populaţiilor d i n n e o l i t i c şi a continuării l o c u i r i i l u i de populaţii din
e p o c a b r o n z u l u i , de populaţii d a c i c e şi de populaţii d i n s e c . V I - V I I e . n .
C a m p a n i i l e v i i t o a r e , îh c a z u l îh c a r e n u s e v a f o l o s i a c e s t t e r e n îh a l t
s c o p de către administraţia staţiunii, v o r scoate l a iveală şi a l t e date
r e f e r i t o a r e l a l o c u i r e a de pe p r o m o n t o r i u s a u v o r întări c u n o i dovezi
pe a c e l e a pe c a r e n o i d e j a l e - a m f o r m u l a t .

DOINA GALBENU

N O T E

1 în l u m i n a s ă p ă t u r i l o r d e l a Ş i m n i c n o i a m s t a b i l i t c i n c i f a z e d e d e z ­
v o l t a r e a l e c u l t u r i i S t a r c e v o - C r i ş . F a z a a I l I - a c o r e s p u n d e c u faza
a I l - a d i n p e r i o d i z a r e a făcută d e D r a g a G a r a ş a n i n ş i c u Taza a Π - a
a lui Vl.Milojcifi.

40

www.mnir.ro
 2 DOINA G A L B E N U - U n aspect a l p e r i o a d e i de t r e c e r e de l a n e o l i ­
t i c l a e p o c a b r o n z u l u i d e s c o p e r i t l a Ş i m n i c , f n : A l u t a , I , 1971 , p .
45 ş i u r m .
3 V L . M I L O J C I C - Kdrb'z - Starcevo - V i n c a , f n : Reinecke Festschrift,
Mainz, 1950, p.108-118.
4 A L . P A U N E S C U - Evoluţia u n e l t e l o r şi a r m e l o r de piatră cioplită
d e s c o p e r i t ă pe t e r i t o r i u l R o m â n i e i , B u c u r e ş t i , 1 9 7 0 , p . 1 4 9 - 1 5 1 .
5 O.ARENDJiULOVIC-GARASANIN - Starcevacka Kultura, Ljubljana,
1954, p . 1 5 şi u r m .
6 R . S . G A L O V I C - Neue Funde d e r S t a r c e v o K u l t u r i n M i t t e l s e r b i e n
und Macédonien, f h : B e r . R . G . K . , 1 9 6 2 - 1 9 6 3 , p l . 1 1 , 7 .
7 I n f o r m a ţ i e V . B o r o n e a n ^ , c ă r u i a f i mulţumim ş i pe a c e a s t ă c a l e .
8 I . H . G A U L E - T h e N e o l i t i c P e r i o d i n B u l g a r i a , E a r l y Good i n P f o d u -
c i n a C u l t u r e s o f E a s t e r n E u r o p e , f n : A m e r i c a n S c h o o l of P r e h i s t o r y
Research, 16, Cambridge.
9 D . Λ RENDJELO VIC-GAR AS ANIN, o p . c i t . , p l . 9 , a-b.
10 V L . M I L O J C l è - Die Wichtingten Fragen der K d r d z - S t a r t e v o Pe-
• r i o d e , f n : Acta Antique et n r c h e o l o g i c a , v o l . V I I , 1956, Seeged,
1967, H e i d e l b e r g , p . 5 .
11 V . M I K O V et Ν . D J A M B A Z O V - L a g r o t t e d e D e v e t a k i , S o f i a , 1 9 6 0 ,
fig.27 centru.
12 D . B E R C I U şi c o l a b o r a t o r i i - Ş a n t i e r u l V e r b i c i o a r a , f h : S t u d i i ş i
c e r c e t ă r i de i s t o r i e v e c h e , I I I , 1 9 5 2 , f i g . 5 .
13 B . J O V A N O V I C - Genèse des t y p e s de céramique aux époques n é o l i -
tique des B a l k a n s et la r e g i o n danubiene, f h : S t a r i n a r , X I I I - X I V ,
1962-1963, f i g . 1 .
14 P . D E T E V - S t r a t i g r a p h i e des telles en B u l g a r i e du s u d , f n : Godiş-
nic na n a r o d n i a a r h e o l o g i c e s k i M u z e i , P l o v d i v , v o l . V , 1963, f i g . 3 ,
4,5,6.
15 I . N E S T O R - D e r Stand der Vorgeschichtsforschung i n Rumanien,
fn: B e r . R . G . K . , 1933, p l . I , 1 .
16 M.VASIC - Preistoriska Vinca, I I , fig.31, 66, p.19.
17 D . B E R C I U - C o n t r i b u ţ i i l a p r o b l e m e l e n e o l i t i c u l u i f h România f n l u ­
mina n o i l o r cercetări, Bucureşti, 1 9 6 1 , f i g . 1 2 9 , 2 ; f i g . 1 3 0 , 3.
18 D . B E R C I U , o p . c i t . , fig.52, 1,7.
19 DOINA G A L B E N U - A ş e z a r e a neolitică de l a Cerătu. C o m u n i c a r e ţ i ­
nută l a S e s i u n e a M u z e u l u i d i n C r a i o v a , d e c e m b r i e 1 9 6 9 .
20 D O I N A G A L B E N U - U n aspect a l p e r i o a d e i de t r e c e r e . · . , f i g . 1 ·

41

www.mnir.ro
 L'ÉTABLISSEMENT NEOLITHIQUE D E ŞIMNIC

- Résumé -

L e s f o u i l l e s f a i t e s p a r l e Musée d ' H i s t o i r e de l a R S de Roumanie

d a n s l ' é t a b l i s s e m e n t d e Ş i m n i c d u r a n t l e s a n n é e s 1972-1973 ont e u comme
but l a vérification de l a s t r a t i g r a p h i e de l'établissement. O n a dé­
c o u v e r t plusieurs niveaux de c u l t u r e S t a r c e v o - C r i ş , V i n c a , Sălcuţa,
Cernavoda III-Dobroteşti, Coţofeni, dace I s . a v . - n . è-I s . n.Ô. et du
V I - V I I s . n . è . Cette s u c c e s s i o n a v a i t été établie p a r les f o u i l l e s
6
de
1967-*1970,mais p o u r quelques c i v i l i s a t i o n s manquaient l e s preuves c o n ­
c e r n a n t l ' é x i s t a n c e d e p l u s i e u r e s p h a s e s jComme c ' e s t l e c a s p o u r la
civilisation Vinca.
On a découvert p l u s i e u r s niveaux StarCevo-Criş q u i c o r r e s p o n ­
d e n t a u x q u a t r e p h a s e s dn d é v e l o p p e m e n t d e c e t t e c i v i l i s a t i o n . L e m a ­
t é r i e l l e p l u s a b o n d a n t p r o v i e n t d e s I V e t V® p h a s e s . L e s o u t i l s
e
en
s i l e x sont de d i m e n s i o n s moyennes f a i t e s généralement d ' u n s i l e x c o u ­
l e u r d u c a f é . C e s o n t d e s r a c lo i r e s s i m p l e s e t s u r l e s l a m e s , d e s l a m e s ,
des éclats utilisés et des nuclée. Les outils en pierre sont
très r a r e s . O n n ' a pas trouvé des socs e n c o r n e s d ' a n i m a u x pour le
t r a v a i l de l a t e r r e , m a i s on a trouvé des outils en os (spatules,
poinçones).
L a c é r a m i q u e A é t é d i v i s é e e n d e u x c a t é g o r i e s : a) c é r a m i q u e usuelle
e t b) céramique f i n e .
L a céramique u s u e l l e a comme dégraissant dans l e s phases an­
c i e n n e s d e s p a i l l e s hachées t r è s m i n c e s , t a n d i s que dans l e s phases
n o u v e l l e s on ajoute a u s s i d u sable f i n ou avec des g r a i n s plus grands.
C o m m e f o r m e s o n r e n c o n t r e : d e s v a s e s a u c o r p s bombé e t a u c o u c y l i n ­
d r i q u e ( p l . I V / l , 1 4 , 1 5 ) , v a s e s a u c o r p s bombé ( p l . V l / 6 , 1 0 ) e t c . L a c é ­
r a m i q u e f i n e a d a n s l a pâte t r è s p e u d e d é g r a i s s a n t . G é n é r a l e m e n t e l l e
e s t v e r n i e . Comme f o r m e s on r e n c o n t r e : des coupes en différentes v a ­
r i a n t e s ( p l . I V / 7 ) , d e s v a s e s a u c o r p s bombé e t l e c o u e n f o r m e d'en­
tonnoir etc.
L a céramique u s u e l l e e s t ornementée a v e c l a b a r b o t i n e assise
( p l . V l / 1 , 6 ) ; i m p r e s s i o n s d i g i t a l e s ( p l . I V / 1 3 ; V I I l / 1 ) , b a n d e s appliquées
e t c . L a céramique fine e s t d é c o r é e avec des i n c i s i o n s et peinte avec d u
r o u g e , d u blanc s u r le r o u g e , d u b r u n - n o i r s u r le rouge ou l ' o r a n g e et
a v e c t r o i s c o u l e u r s b r u n - n o i r , r o u g e e t b l a n c s u r l a même surface.
Comme l e s f r a g m e n t s sont très p e t i t s i l ' e s t d i f f i c i l e & d i r e s i le décor
entraîne t o u j o u r s après l u i le f o n d .
L a c i v i l i s a t i o n VinCa s u p e r p o s e diréctement l ' h a b i t a t S t a r c e v o -
C r i ş . O n a trouvé deux niveaux q u i c o r r e s p o n d e n t à deux phases d ' h a ­
b i t a t . P o u r l e s deux phases on a trouvé des r e s t e s d ' h a b i t a t i o n s de
surface.
L e s o u t i l s e n s i l e x sont g é n é r a l e m e n t c e n d r é s . I l s s o n t d e d i m e n ­
sions petites et moyennes dans l a phase A et moyennes dans l a phase B .

42

www.mnir.ro
 L e s o u t i l s en p i e r r e et os sont en p e t i t e quantité.
L a c é r a m i q u e u s u e l l e ( t y p e a) a d a n s l a pâte d e l a b a l l e e t d u s a b l e
f i n . E l l e est décorée avec des alvéoles sous le b o r d ou avec des inci­
s i o n s . L a c é r a m i q u e f i n e ( t y p e b) e s t f a i t e a y a n t c o m m e d é g r a i s s a n t le
sable. E l l e est décorée avec des i n c i s i o n s , c a n e l u r e s et des plisées ( p l .
Χ Ι Ι , Χ Ι Ι ΐ ) . Comme f o r m e on r e n c o n t r e des v a s e s au c o u p e t i t et corps
bombé, d e s v a s e s ( p o t s ) e t d e s p l a t e a u x ( p l . X / 1 - 4 , 1 2 ; X I V / 2 ) d a n s la
c a t é g o r i e a et d e s v a s e s a u c o r p s bombé, c o u p e s , v a s e s au c o u c y l i n -
d r i q u e e t c o r p s bombé e t c . ( p l . X / 6 - 1 1 , X l / 2 , 9 ) d a n s l a c a t é g o r i e b .
Pendant l e s campagnes de 1972-1973 on à f o u i l l e p a r t i e l l e m e n t une
habitation de s u r f a c e de l a I I I e
phase de l a c i v i l i s a t i o n Sălcuţa. L e ma­
tériel en p i e r r e ( l i t h i q u e ) et céramique découvert e s t spécifique pour
cette phase. On à découvert s u r t o u t des vases usuels ( p l . X V l ) décorés
avec de l a b a r b o t i n e .
L e n i v e a u Sălcuţa est superposé de deux n i v e a u appartenant à la
civilisation Cernavoda III-Dobroteşti.
Dans l ' h a b i t a t i o n de s u r f a c e découverte e n 1973 on α trouvé un
foyer lissé p a r t r o i s f o i s .
L ' h a b i t a t i o n a p p a r t e n a i t à l a p r e m i è r e phase de développement de
cette c i v i l i s a t i o n , L a céramique était f r a g m e n t a i r e , semblable ă celle
découvert pendant l e s anciennes campagnes.
L e s habitats plus récents Coţofeni, daces et d u V I - V I I s . n . è . ont
été d é t r u i t s p a r l e s t r a v a u x a g r i c o l e s . O n â t r o u v é d a n s l a t e r r e la­
bourée d e s f r a g m e n t s des v a s e s , d e s o u t i l s , d e s f r a g m e n t s d e s m u r s , d e s
habitations e t c . appartenant aux c i v i l i s a t i o n Coţofeni, dace et d u VI-
VIII s.n.è.

Légende des figures

F i g . 1 - L e p r o f i l d u m u r de l ' o u e s t de l a s e c t i o n C - 1970
F i g . 2 - L e p r o f i l d u m u r de l ' o u e s t de l a section D - 1970
F i g . 3 - O u t i l s en s i l e x de l a c i v i l i s a t i o n S t a r 6 e v o - C r i ş
F i g . 4 - P r o f i l de vases de l a c i v i l i s a t i o n S t a r î e v o - C r i ş
F i g . 5 - P r o f i l de v a s e s de l a c i v i l i s a t i o n S t a r c e v o - C r i ş
F i g . 6 - Pieds de coupe de l a c i v i l i s a t i o n S t a r 6 e v o - C r i ş
F i g . 7 - F r a g m e n t s de vases à décor de l a c i v i l i s a t i o n StarCevo-Criş
F i g . 8 - F r a g m e n t s de vases à décor de l a c i v i l i s a t i o n S t a r c e v o - C r i ş
F i g . 9 - O u t i l s e n s i l e x de l a c i v i l i s a t i o n VinCa
F i g . 10 - P r o f i l s d e v a s e s d e l a c i v i l i s a t i o n V i n c a
Fig.11 - P r o f i l s de vases de l a c i v i l i s a t i o n VinCa
F i g . 1 2 - F r a g m e n t s de vases à décor de l a c i v i l i s a t i o n V i n î a
F i g . 1 3 - F r a g m e n t s d e v a s e s à d é c o r d e l a c i v i l i s a t i o n V i n C a (1 , 2 , 4 ) e t
V e s e l i n o v o (3)
F i g . 14 - P r o f i l s d e v a s e s à d e c o r d e l a c i v i l i s a t i o n V i n C a
F i g . 15 - O u t i l s e n s i l e x d e l a c i v i l i s a t i o n S ă l c u ţ a
F i g . 16 - V a s e s d e l ' h a b i t a t i o n 1 / 1 9 7 3

www.mnir.ro
 S Ă P Ă T U R I L E D E LA BRANEŢ, J U D . O L T

S t a ţ i u n e a a r h e o l o g i c ă B r a n e ţ , s e află l a 6 0 0 m N d e s a t u l c u a ¬
1

c e s t n u m e , p e u n p i n t e n d e t e r a s ă , c e se i n t e g r e a z ă - f n zonă - i n u l ­
t i m u l intrîhd a l P o d i ş u l u i g e t i c . P r o m o n t o r i u l p r e z i n t ă caracteristici
s i m i l a r e ^ c u c e l e a l e a l t o r înălţimi p e c a r e s - a u c o n s t a t a t l o c u i r i din
p e r i o a d a d e t r e c e r e l a e p o c a b r o n z u l u i ş i d i n a c e a s t ă d i n urmă epocă.
I n v e c h i m e , e r a înconjurat d i n t r e i p ă r ţ i d e a p e , i a r p ă d u r i l e dinspre
S E c o n s t i t u i a u d e a s e m e n e a u n a l t o b s t a c o l n a t u r a l g r e u d e străbătut d e
eventuali atacatori.
P i n t e n u l d e l a d e a l a r e o l u n g i m e d e 2 5 0 m , lăţimea d e 6 0 m ş i
înălţimea d e 2 0 m . L a t u r i l e l u n g i sîht î n t r - o accentuată s t a r e d e d e g r a ­
d a r e , s u r p a r e a treptată a m a l u r i l o r provocîhd şi d i s t r u g e r e a resturi­
l o r de l o c u i r e străvechi.
C e r c e t a r e a a r h e o l o g i c ă a a c e s t e i staţiuni a d u r a t îh a n u l 1 9 7 2 , î n ­
t r e 12 i u l i e ş i 1 a u g u s t ş i a a v u t d r e p t s c o p să p r e c i z e z e c o n ţ i n u t u l c u l -
t u r a l - a r h e o l o g i c a l l o c u i r i l o r e x i s t e n t e a c o l o , î n t i n d e r e a a ş e z ă r i l o r o¬
meneşti s t r ă v e c h i , s u c c e s i u n e a l o r s t r a t i g r a f i c ă .
S - a p r o c e d a t îh a c e s t s c o p l a d e s c h i d e r e a u n e i s e c ţ i u n i aproxi­
m a t i v p e m i j l o c u l d e a l u l u i , o r i e n t a t ă p e d i r e c ţ i a S V - N E ş i avîhd l u n g i ­
m e a d e 5 0 m , i a r l ă ţ i m e a d e 1 , 5 0 m . P e p a r c u r s , îh funcţie d e n e c e s i -
tatéa d e z v e l i r i i u n o r c o m p l e x e , s - a u m a i d e s c h i s t r e i c a s e t e . Supra­
faţa săpată a t o t a l i z a t 1 0 0 m 2 .

*
P e b a z a o b s e r v ă r i i p r o f i l u r i l o r şanţului ş i a c a s e t e l o r d e s c h i s e îh
t i m p u l săpăturilor, s - a putut s t a b i l i următoarea s t r a t i g r a f i e 3 ;
P e s t e pămîntul g a l b e n - l u t o s ( s o l u l v i u ) s t e r i l d i n p u n c t d e v e d e r e
a r h e o l o g i c , s e g ă s e ş t e u n s t r a t d e pămînt z g r u n ţ u r o s b r u n - r o ş c a t , c u o
g r o s i m e m e d i e d e 0 , 4 0 m , b o g a t îh m a t e r i a l e a r h e o l o g i c e d e t i p Coţo­
f e n i . D e l a l i m i t a i n f e r i o a r ă a a c e s t u i s t r a t se adîhceşte g r o a p a unui
b o r d e i aparţinînd c u l t u r i i Coţofeni, c e e a c e dovedeşte u n p r i m n i v e l de
c ă l c a r e , f n a c e s t s t r a t d e c u l t u r ă s - a u p u t u t d i s t i n g e c o l o r i s t i c două
n i v e l u r i d e l o c u i r e , d i n c a r e c e l d e a l d o i l e a a r e s l a b e nuanţe d e c e n u -
ş i u - r o ş c a t , d e s t u l de g r e u de s u r p r i n s c u o c h i u l l i b e r , f n s p r i j i n u l a¬
c e s t e i constatări v i n e şi f a p t u l că a p r o x i m a t i v l a 0 , 2 0 m de p r i m u l n i -

45

www.mnir.ro
v e l de c ă l c a r e (căruia f i este p r o p r i u b o r d e i u l ) s - a d e z v e l i t o locuinţă
de suprafaţă aparţinînd de a s e m e n e a c u l t u r i i Coţofeni. A s t f e l , n i v e l u l
de c ă l c a r e a l a c e s t e i amenajări, marchează l i m i t a inferioară a c e l u i de
al doilea n i v e l .
S u p r a p u s s o l u l u i b r u n - r o ş c a t , s e află u n s t r a t d e pămîht b r u n - c e -
nuşiu h u m o s , c u o g r o s i m e m e d i e d e 0 , 5 0 m , c u p r i n z î n d m a t e r i a l e a r h e o ­
l o g i c e aparţinînd p e r i o a d e i t i m p u r i i a e p o c i i b r o n z u l u i , r e s p e c t i v cul­
t u r i i G l i n a I I I . I n c u p r i n s u l a c e s t u i s t r a t au putut f i s u r p r i n s e t r e i n i ­
v e l u r i d e l o c u i r e , p u s e f n e v i d e n ţ ă a t ft c o l o r i s t i c , e f t ş i p r i n m o d u l îh
c a r e e r a u d i s p u s e pe o o r i z o n t a l ă u n e l e c o m p l e x e d e f r a g m e n t e cera­
m i c e ş i p i e t r e " c u l c a t e " pe n i v e l u r i l e d e c ă l c a r e r e s p e c t i v e . A l d o i l e a
n i v e l e s t e de a l t f e l b i n e d e l i m i t a t p r i n t r e i locuinţe de suprafaţă dez­
v e l i t e în c u r s u l s ă p ă t u r i l o r .
D e a s u p r a s o l u l u i b r u n - c e n u ş i u s e află u n s t r a t r e m a n i a t c u p r i n -
zînd,atft f r a g m e n t e c e r a m i c e d e t i p C o ţ o f e n i . c î t ş i f r a g m e n t e de tip
G l i n a I I I . A c e s t d i n urmă s t r a t e s t e s u p r a p u s l a r f n d u l său d e stratul
v e g e t a l a c t u a l g r o s de c i r c a 0 , 1 0 m .

*
f n p o r ţ i u n e a n o r d - e s t i c ă a şanţului a f o s t d e z v e l i t u n b o r d e i c a r e
a p u t u t f i c e r c e t a t în î n t r e g i m e în u r m a c a s e t ă r i i l a t u r i i s u d - e s t i c e a
secţiunii. B o r d e i u l a r e un c o n t u r aproape r e c t a n g u l a r c u colţurile r o ­
t u n j i t e , c u o l u n g i m e d e 2 , 7 0 m ş i o lăţime d e 2 , 3 0 m . D e l a n i v e l u l d e s ­
c h i d e r i i g r o a p a s e a d î h c e ş t e pînă în s o l u l " v i u " c u 0 , 7 0 m . A p r o x i m a t i v
îh c e n t r u l e i s e a f l a o a l v e o l a r e c u u n d i a m e t r u d e 0 , 4 0 m c e s e a d î n c e a
a p r o x i m a t i v 0 , 0 5 m . Nu a fost sesizată o a r d e r e a pereţilor acesteia,
f n e a , p e l î n g ă c e n u ş ă ş i c ă r b u n i îh c a n t i t a t e m a r e , s e a f l a u o a s e de
a n i m a l e d o m e s t i c e , de mistreţ şi de p ă s ă r i , p r e c u m şi f r a g m e n t e c e r a ­
m i c e . T o t a i c i , i n s i t u , se găseau g r u p a t e c o c h i l i i l e a 60 de m e l c i de
grădină (helix p o m a t i a ) ^ .
In g r o a p a b o r d e i u l u i s - a u d e s c o p e r i t unelte d i n s i l e x , d i n oase de
a n i m a l e , o d a l t ă d i n c o r n de c e r b , u n p l a n t a t o r d i n acelaşi
5
material,
p r e c u m şi sfărîmături de cuarţit alături de cîteva p i e t r e de r î u ° .
F r a g m e n t e l e c e r a m i c e e r a u d e s t u l de n u m e r o a s e ; d i n t r e acestea,
unele au putut f i întregite. Un vas-căuş, specific c u l t u r i i Coţofeni,de­
c o r a t c u şnurul ş i a v î h d t o a r t a s u p r a f h ă l ţ a t ă , a f o s t g ă s i t i n t a c t (pl.
1/2); l a adîhcimea de 1 , 7 0 m s p a r t i n s i t u se a f l a u n v a s - a s k o s (pl.
l / l a . b . c ) . A l ă t u r i d e a c e s t e a a m a i f o s t întregit u n căuş c u toartă s u -
praînălţată ( p l . l / 3 ) .
Pămîhtul d i n z o n a b o r d e i u l u i conţinea n u m e r o a s e f r a g m e n t e de
c h i r p i c i f o a r t e împrăştiate, a c e s t e a făcîhd p r o b a b i l p a r t e d i n supra­
s t r u c t u r a b o r d e i u l u i . D e a s e m e n e a , pămîhtul d i n p e r i m e t r u l a c e s t u i a
conţinea şi m i c i p a r t i c u l e de cărbune.
A p r o x i m a t i v l a 15 m sud-» v e s t d e b o r d e i , l a a d î h c i m e a d e 0 , 8 5 m a
e x i s t a t o l o c u i n ţ ă d e m i c i d i m e n s i u n i pusă f h e v i d e n ţ ă d e c h i r p i c i u l şi
d e f r a g m e n t e l e c e r a m i c e d i s e m i n a t e p e o r i z o n t a l ă l a a d î h c i m e a amintită.

46

www.mnir.ro
N u s - a p u t u t d e t e r m i n a c o n t u r u l locuinţei şi n i c i v r e o a m e n a j a r e d i n i n ­
t e r i o r u l a c e s t e i a . I n v e n t a r u l e r a c o m p u s d i n două s i l e x u r i a t i p i c e , un
f r a g m e n t d e f u s a i o l ă , c f t e v a p i e t r e d e r f u , şi d i n r e s t u r i c e r a m i c e din
c a r e a putut f i r e c o n s t i t u i t parţial un vas amforă, c a r a c t e r i s t i c şi e l
c u l t u r i i Coţofeni^.
U n e l t e l e ş i m a t e r i a l u l l i t i c . I n v e n t a r u l d e s c o p e r i t f n c e l e două c o m ­
p l e x e , p r e c u m ş i f n d e p u n e r e a d e cultură C o ţ o f e n i , c u p r i n d e o c a n t i t a t e
r e l a t i v mică d e u n e l t e .
D i n r f n d u l m a t e r i a l u l u i l i t i c , menţionăm 10 s i l e x u r i a t i p i c e d e c u ­
l o a r e c a f e n i e d e d i f e r i t e nuanţe, p r e c u m ş i s f ă r f m ă t u r i d e c u a r ţ i t ma­
sate f h t r - u n colţ a l b o r d e i u l u i a m i n t i t .
D i n o a s e d e a n i m a l e a u f o s t l u c r a t e fmpungătoare,precum ş i o s e ­
r i e de m i c i u n e l t e ( d i n aşchii) f o l o s i t e p r o b a b i l l a d e c o r a r e a v a s e l o r . O
daltă d i n c o r n d e c e r b d e m a r i d i m e n s i u n i a f o s t d e s c o p e r i t ă f n b o r d e i .
T o t d i n m a t e r i a l u l a m i n t i t e s t e o unealtă p ă s t r a t ă f r a g m e n t a r (pl.2/7).Par-
tea ventrală a a c e s t e i a prezintă u r m e de f o l o s i r e îndelungată^.
Două f r a g m e n t e d e f u s a i o l e d i n l u t a r s , d e s c o p e r i t e , u n a f n l o c u ­
inţa d e s u p r a f a ţ ă şi c e a l a l t ă în s t r a t u l d e c u l t u r ă , a u f o r m e discoidale
aplatizate.
f n a d o u a jumătate a s e c ţ i u n i i s t r a t u l d e c u l t u r ă C o ţ o f e n i î ş i păs­
t r e a z ă g r o s i m e a , însă s c a d e f r e c v e n ţ a m a t e r i a l u l u i c e r a n i c c u a p r o a p e
50$.
C e r a m i c a . A p r o a p e în t o t a l i t a t e , c e r a m i c a d e t i p C o ţ o f e n i d e la
Braneţ prezintă f o r m e şi o r n a m e n t e s p e c i f i c e a c e s t e i c u l t u r i ^ , remar-
c î h d u - s e însă ş i e l e m e n t e c a r a c t e r i s t i c e a c e s t e i a ş e z ă r i .
D i n p u n c t u l de v e d e r e a l t e h n i c i i de p r e p a r a r e a p a s t e i , c e r a m i c a
p o a t e f i î m p ă r ţ i t ă îh două m a r i c a t e g o r i i :
P r i m a c a t e g o r i e , e s t e m a i g r o s o l a n ă , l u c r a t ă d i n pastă conţinfnd
g r a n u l e de c a l c a r şi paiete de mică. fn unele c a z u r i a u f o s t f o l o s i t e şi
c i o b u r i p i s a t e f o a r t e m ă r u n t . I n g e n e r a ] , a m e s t e c u l e s t e b i n e frămîhtat
şi a r s l a negru-cenuşiu s a u cenuşiu c u r e f l e x e c ă r ă m i z i i - p o r t o c a l i i . î n ­
t r - o proporţie m a r e , vasele au fost i n t r o d u s e într-o baie de l u t , r e z u l -
tîhd u n s l i p , îh g e n e r a l d e c u l o a r e c ă r ă m i z i e - p o r t o c a l i e . Suprafeţele
e x t e r i o a r e , a p r o a p e f h t o t a l i t a t e a l o r , sînt a s p r e l a p i p ă i t ; c e l e i n t e r i ­
o a r e sîht l u s t r u i t e , u n e l e c u d e s t u l ă g r i j ă . P r e d o m i n ă p e r e ţ i i relativ
g r o ş i c a r e î ş i p ă s t r e a z ă g r o s i m e a constantă l a f i e c a r e v a s . M a j o r i t a t e a
a c e s t o r r e c i p i e n t e a u f o s t d e c o r a t e f o l o s i n d u - s e c u p r e c ă d e r e i n c i z i a sau
i m p r i m a r e a . C a t e g o r i a c e r a m i c ă îh d i s c u ţ i e e s t e f o a r t e f r e c v e n t ă mai
a l e s îh p r i m u l n i v e l d e l o c u i r e ş i r e p r e z i n t ă a i c i a p r o x i m a t i v 4 0 $ din
întreaga c a n t i t a t e de r e s t u r i c e r a m i c e , v a s e l e f i i n d de m a r i d i m e n s i u n i .
A d o u a c a t e g o r i e c u p r i n d e o c e r a m i c ă " b u n ă " , neputîhdu-se v o r b i
de o c a t e g o r i e " f i n ă " Îh a d e v ă r a t u l î n ţ e l e s a l c u v î h t u l u i . I n c a d r u l a¬
c e s t e i g r u p e sîht c u p r i n s e ş i c î t e v a v a s e l u c r a t e d i n t r - o p a s t ă aproape
lipsită d e i m p u r i t ă ţ i , b i n e frămîhtată ş i a r s ă u n i f o r m l a n e g r u - c e n u ş i u , , -

47

www.mnir.ro
lustruită, f n amestec e s t e f o l o s i t n i s i p u l f i n , m i c i g r a n u l e de c a l c a r şi
p a i e t e de mică. P e r e ţ i i s f n t r e l a t i v subţiri, c f n d e s t e v o r b a de v a s e l e
m a r i . A r d e r e a puternică a c o n f e r i t o rezistenţă deosebită unor vase.
Numeroase sfnt fragmentele a c ă r o r c u l o a r e este brunâ-cenuşie, sau
brună c u r é f l e x e c a s t a n i i , t o a t e a c e s t e a m a r c f n d f n t r e a g a g r o s i m e a p e ­
r e ţ i l o r v a s e l o r r e s p e c t i v e . C e r a m i c a , specifică a c e s t e i c u l t u r i , de c u ­
l o a r e c ă r ă m i z i e s a u p o r t o c a l i e ( f n toată g r o s i m e a s e c ţ i u n i i ) este pre­
zentă f h t r - u n p r o c e n t r i d i c a t . L u s t r u i r e a s u p r a f e ţ e l o r t i n d e s ă s e ge-
n e r r l i z e z e , s l i p u l c o n s t i t u i n d şi l a această c a t e g o r i e ceramică un e l e ­
m e n t t e h n i c e s e n ţ i a l , f i i n d l u s t r u i t d e d a t a a c e a s t a c u multă atenţie,
mai ales fh e x t e r i o r u l v a s e l o r . Acestea, sfnt decorate f h t r - u n procent
d e s t u l d e m a r e , atît v a s e l e m a r i . c î t ş i c e l e m i j l o c i i ş i m i c i .
F o r m e . C a t e g o r i i l e de v a s e s f n t n u m e r o a s e , p o r n i n d de l a căniţa
c a r a c t e r i s t i c ă (căuş) ( p l . 1 / 2 , 3 ) , c a s t r o n u l adfnc de d i f e r i t e d i m e n s i u n i
( f i g . 1 / 2 , 3 ) , s t r a c h i n a , v a s u l a m f o r ă , d e o s e b i t d e c a r a c t e r i s t i c , pfnă
l a m a r i l e v a s O d e p r o v i z i i . A c e s t e a d i n u r m ă , după c u m n e - o s u g e r e a z ă
u n e l e f r a g m e n t e c e r a m i c e , a u de c e l e m a i m u l t e o r i gîtul uşor arcuit
s p r e e x t e r i o r ( p l . 1 / 5 ) . P e lfngă e l e m e n t e l e l o c a l e , s ă l c u ţ e n e , p r e d o m i ­
nă î n t r - o o a r e c a r e m ă s u r ă , a ş a - z i s e l e f o r m e s u d i c e , c u m sîht a s k o s u l
( p l . l / l a , b , c ) , ceştile c u fundul r o t u n d ( f i g . 1 / 1 ) , tortiţe supraînălţate
bandate şi buzele o b l i c e 0 . 1

7 j
F i g . 1 - V a s e de t i p Coţofeni ( r e c o n s t i t u i t e )

S e r e m a r c ă şi'Vorme r ă s ă r i t e n e " , c u m a r f i s t r a c h i n a e m i s f e r i c ă
1 1

ş i b u z a u ş o r î n g r o ş a t ă s p r e i n t e r i o r , p r e z e n t e însă î n t r - u n număr m i c .
A s k o s u l , g ă s i t îh b o r d e i , î n t r e g i t , a r e o f o r m ă e v o l u a t ă , c u gît c i ­
l i n d r i c , c u g u r a l a r g ă p i e z i ş ă u ş o r r ă s f r î h t ă în a f a r ă , d e s u b buză p o r ­
n i n d o t o a r t ă b a n d a t ă , c a r e , după c e s e a r c u i e ş t e u ş o r , s e p r i n d e pe
c o r p u l v a s u l u i l a o distanţă de c i r c a 10 c m . P a s t a n e a g r ă - c e n u ş i e , cu
uşoare r e f l e x e c a s t a n i i , a r e suprafeţele l u s t r u i t e . D e c o r u l a fost e x e ­
c u t a t f o l o s i n d u - s e t e h n i c a i n c i z i e i ) a c e s t a a c o p e r i n d întreaga suprafaţă
a c o r p u l u i v a s u l u i . L a l a z a gîtului e s t e incizată o l i n i e c i r c u l a r ă s u b
c a r e s e află o bandă f o r m a t ă d i n liniuţe o b l i c e . D e a i c i p o r n e ş t e r e s t u l
d e c o r u l u i d i n l i n i i p a r a l e l e , d i s p u s e f n z - ^ - z a g , l e g a t e două c î t e -'ouă
p r i n haşuri, i n t e r c a l a t e f i i n d de spaţii cruţate. U n askc s fragmentar
( p l . 1 / 1 1 ) a p r o a p e s i m i l a r c u p r i m u l , a f o s t g ă s i t îh n i v e l u l s u p e r i o r (ΐν
adîncimea d e 0 , 8 0 - 0 , 8 5 m) în l o c u i n ţ a d e s u p r a f a ţ ă . S i a l t e fragmente
s u g e r e a z ă p r e z e n ţ a t i p u l u i d e v a s în d i s c u ţ i e ( p l . 1 / 6 ) .
fn n i v e l u l i n f e r i o r , cîteva f r a g m e n t e a m i n t e s c forme l o c a l e , unele
d i n t r e a c e s t e a avînd g î t u l s c u r t , d r e p t ( f i g . 2 / l , 2 ) , c u g u r a f o a r t e l a r g ă

48

www.mnir.ro
şi c o r p u l e m i s f e r i c . V a s e l e m i j l o c i i s i m i c i , c u m a r f i c ă n i l e c u a p u c ă ­
t o r i a r c u i t e p o r n i t e o r g a n i c clin b u z ă , a p a r fn e v i d e n ţ ă m a i a l e s f n p r i ­
mul n i v e l .
D e s t u l d e n u m e r o a s e s f n t c a s l r o a n e l e şi s t r ă c h i n i l e t r o n c o n i c e c u
b u z a d r e a p t ă , c u c o r p u l u ş o r b o m b a i , s a u d r e p t , c u gîtul d r e p t s a u , m a i
a l e s , a r c u i t în a f a r ă . C a s l r o a n e l e d e d i m e n s i u n i m a i m a r i a u " c r e s t e "
d e z v o l t a t e o r g a n i c d i n buză şi d i n umăr ( f i g . ) / l , 2 ) , u n e l e f i i n d d i s p u s e
d r e p t , a l t e l e o b l i c pe gîtul v a s u l u i . C î t e v a d i n t r e a c e s t e a s f n t b i n e d e z ­
v o l t a t e , sugerînd f o r m a u n e i u r e c h i umane ( f i g . 2 / 2 ) . A i c i , elementele
s ă l c u ţ e n e sînt f l a g r a n t e atft. f n p a s t ă , c f t ş i f n t e h n i c a d e e x e c u ţ i e a d e ­
corului 1 2
( f i g . 2 / 1 , 2 ; f l g . 4 / 1 \ p l . l / < l ) . U n e l e s t r ă c h i n i a u u n p r o f i l fn
formă d e Τ ( b u z a t e ş i t ă , înclinată o b l i e s p r e i n t e r i o r ) ( f i g . 9 / 1 ) *

F i g . 2 - F r a g m e n t e c e r a m i c e de t i p Coţofeni specifice
f a z e i I - a . Braneţ
Ceaşca tipică de d i f e r i t e d i m e n s i u n i , c u t o a r t a supraînălţată, buza
d r e p t ă s a u o b l i c ă ş i c u f u n d u l r o t u n d , a p a r e îh e v i d e n ţ ă î n t r - u n număr
d e s t u l d e m a r e 3 . Două d i n t r e a c e s t e a a u f o s t d e s c o p e r i t e îh b o r d e i - a -
1

l ă t u r i d e v a s u l a s k o s - a l t e l e , p ă s t r f n d u - s e f r a g m e n t a r îh r e s t u l s t r a ­
t u l u i d e c u l t u r ă ( f i g . l / l ) . O c a n â - c a s t r o n , c u g î t u l înalt ş i g u r a a r c u i t ă
spre e x t e r i o r , a r e un c o r p i m p e r c e p t i b i l b i t r o n c o n i c , i a r fundul concav
a r e m a r g i n i l e r o t u n j i t e . Suprafaţa e x t e r i o a r ă de c u l o a r e c ă r ă m i z i e - p o r ­
t o c a l i e , este decorată p r i n incizie c u motivul "brăduleţ".

49

www.mnir.ro
 T o r ţ i l e c e l m a l f r e c v e n t fhtîlnite, sfnt c e l e band ate d e z v o l t a t e d i n
m a r g i n e a v a s u l u i ( f i g . l / l ) eau c e l e supraînălţate ( p l . 1 / 2 , 3 ) . Pe v a e e l e
m a r i a p a r f r e o v e n t a p u c ă t o r i l e v e r t i c a l e s a u o r i z o n t a l e c r e s t a t e sau a l ­
v e o l a t e ( f i g . 4 / 2 j 6/2) s a u c e l e o b l i c e ( i i g . 3 / 2 ) , d i s p u s e f h r e g i u n e a g f -
t u l u i * . T o r t i l e o r i z o n t a l e - t u b u l a r e s e e v i d e n ţ i a z ă pe u n e l e a m f o r e f i ­
1

i n d d i s p u s e , m a i a l e s , pe d i a m e t r u l m a x i m a l a c e s t o r a .
După c u m s - a m a i a r ă t a t , n u m e r o a s e s f n t v a s e l e c u c o l t u r i trase
d i n buză, a c e s t e a , avfhd un r o l d e c o r a t i v , d a r s i u t i l i t a r ( f i g . 5 / 1 , 2 j
6/1,3, pl.1/15).

F i g . 3 - F r a g m e n t e de t i p Coţofeni

50

www.mnir.ro
 F u n d u r i l e sînt d r e p t e , c u u n d i a m e t r u m i c , u n e o r i c u tajpă l ă ţ i t ă .
U n a d i n t r e a c e s t e a d i n u r m ă , e s t e a l v e o l a ta c i r c u l a r .
Tehnica-ornamentării este variată, Tolosindu-se aproape toate
procedeele specifice acestei c u l t u r i ? . Anumite procente p a r a indica
1

o f o l o s i r e m a i m a r e s a u m a i mică a u n u i a n u m e p r o c e d e u î h t r - u n u l s a u
a l t u l d i n c e l e două n i v e l u r i d e l o c u i r e . A s t f e l , f n p r i m u l n i v e l exce­
lează f r a g m e n t e l e c e r a m i c e i n c i z a t e s a u i m p r i m a t e c u u n o b i e c t ascuţit
s a u b o n t ( p l . l / 4 | f i g . 7 / 1 - 4 ; 8/1 , 2 ) , s a u c u şnurul ( p l . 1 / 2 ; î i g . 1 / 1 ) .
P e s t e 5 0 $ d i n t o t a l u l c e r a m i c i i prezintă elemente de d e c o r c u f o l o s i r e a
procedeelor a m i n t i t e . 1 6

F i g . 4 - F r a g m e n t e de t i p Coţofeni
specifice f a z e i I - a . Braneţ

51

www.mnir.ro
 I n c e l d e a l d o i l e a n i v e l , î n c e p e să s e g e n e r a l i z e z e ş i procedeul
a p l i c ă r i i " b o a b e l o r d e l i n t e " ( L i n s e n k e r a m i k ) ( p l . 1 / 6 , 8 , 1 0 , f i g . 11/2-4),
p r e z e n t a s p o r a d i c ă a a c e s t o r a f i i n d constatată îhcă f n p r i m u l n i v e l .
T e h n i c a împunsăturilor s u c c e s i v e ( F u r c h e n s t i c h ) , poate f i pro­
bată deocamdată n u m a i pe două f r a g m e n t e c e r a m i c e ( p l . 1 / 9 ) , a c e s t e a a -
p ă r î n d îh n i v e l u l s u p e r i o r .

F i g . 5 - F r a g m e n t e c e r a m i c e de t i p Coţofeni
c u c o l t u r i t r a s e d i n buză

M o t i v e l e o r n a m e n t a l e sîht d e a s e m e n e a s p e c i f i c e c u l t u r i i C o ţ o f e n i ,
f i i n d p r e z e n t e a p r o a p e t o a t e c e l e c u n o s c u t e pînă îh p r e z e n t . Inciziile,
c r e s t ă t u r i l e s a u i m p r e s i u n i l e sînt d i s p u s e îh b e n z i c i r c u l a r e compuse
d i n l i n i u t e d r e p t e J a u o b l i c e - e t a j a t e - p o r n i n d d e pe buză s a u i m e d i a t
d e s u b a c e a s t a ( p l . 1 / 5 , 1 3 , 1 5 ; f i g . 9 / 4 , 5 ) , a c o p e r i n d d e m u l t e o r i Între­
g u l c o r p a l v a s u l u i . M a j o r i t a t e a b u z e l o r sîht c r e s t a t e sau alveolate

52

www.mnir.ro
( f i g . 2 / 3 ; 3 / 2 ; 6/3; 7 / l ) . S t r i u r i l e neoi'donate ( B e s e n s t r i c h ) apar m a i
a l e s pe f r a g m e n t e d i n p r i m u l n i v e l ,
M o t i v u l fh " s o l z i de p e ş t e " ? este dispus sub buza v a s u l u i , n e l i p ­
1

s i n d d e pe u n e l e s t r ă c h i n i .
P r i n i n c i z i e e s t e obţinut ş i d e c o r u l c u " b r ă d u l e ţ " , o r d o n a t f h t r - u n
rfhd sau mai multe (fig.9/1).
D i s p u s e f h b e n z i c i r c u l a r e sfnt i m p r e s i u n i l e uşor a l u n g i t e , a p r o a ­
pe d r e p t u n g h i u l a r e ( f i g . 4 / l ) , c u r b a t e ( f i g . 2 / 3 ) , s a u c e l e c a r e s u g e r e a ­
ză c o n t u r u l u n u i p i ş c o t ( p l . l / l 5 ) . N u d e m u l t e o r i , a c e s t e a s e află f h
combinaţie c u i n c i z i a simplă, c u c e a f h s i s t e m " c ă p r i o r " , s a u c u ben­
zile compuse d i n şănţuleţe ® i m p r i m a t e v e r t i c a l sau oblic (fig.8/1 , 2 ) .
1

A l t e o r i , a c e s t e b e n z i c i r c u l a r e , alternează c u spaţiile cruţate ( p l . 1 / 5 ;

f i g . 6/2).

i 3

F i g . 6 - Fragmente ceramice Coţofeni

M o t i v u l penat (fig.5/2) se remarcă f h ambele n i v e l u r i , f i i n d aso­

ciat cu şirurile c i r c u l a r e de impresituai v e r t i c a l e , sau c u benzile ha­
şurate d i s p u s e f a z i g - z a g .
S i s t e m u l f h " c ă p r i o r i " e s t e şi e l p r e zeu* ( f i g . 1 © / l ) .
N u l i p s e ş t e m o t i v u l f h " r e ţ e a " deţinut p r i n i n c i z i i n e o r d o n a t e ( f i g .
9/2).
B e n z i l e c a r e capătă a s p e c t u l unor s c ă r i ţ e * 9 r e p r e z i n t ă d e f a p t l a
Braneţ " f u n d a l u l " p e s t e c a r e s e v a a p l i c a p i c t u r a , d e s t u l d e frecventă

53

www.mnir.ro
d e a l t f e l în c a d r u l a c e s t e i c u l t u r i . A c e a s t ă tehnică s e r e m a r c ă îh cel
de a l d o i l e a n i v e l de l o c u i r e .
B e n z i l e m a i înguste s a u m a i l a t e d e l i n i i i n c i z a t e , p a r a l e l e ş i u m ­
p l u t e c u h a ş u r i două c î t e două ( p l . 1 / 1 , 6 , 1 1 ; f i g . 1 0 / 2 ) s e p u n îh e v i ­
denţă m a i a l e s f h p r i m u l n i v e l d e l o c u i r e ; e l e sîht a s o c i a t e c u motivul
p e n a t , s a u c u ş i r u l c i r c u l a r de i n c i z i i . B e n z i l e haşurate a p a r m a i a l e s
s u b f o r m a z i g - z a g u l u i . A c e s t e a , e t a j î h d u - s e , sîht i n t e r c a l a t e d e s p a ţ i ­
i l e c r u ţ a t e ( p . l / l , 1 1 ; f i g . 1 l / 3 ) . P e a s k o s u l a m i n t i t , după f e l u l c u m este
t r a n s p u s m o t i v u l , e l sugerează meandrul (pl.1/1 a , b , c ) . Acelaşi o r n a ­
ment ( z i g - z a g u l ) e s t e i n c i z a t şi pe a s k o s u l f r a g m e n t a r ( p l . l / l l ) , l a c a r e ,
p e l î h g ă î h c r u s t a ţ i a c u p a s t ă a l b ă , " b o a b e l e d e l i n t e " punctează vfrfu-
r i l e u n g h i u r i l o r . Fragmentele ceramice c a r e sugerează alte forme a s -
k o i d a l e , repetă m o t i v u l a m i n t i t , repetîhdu-se şi îhcrustaţia c u pastă
a l b ă . V a s u l c u p e r e ţ i i p o r t o c a l i i a f l a t l a a d î h c i m e a d e 0 , 8 5 m în locu­
inţa d e s u p r a f a ţ ă n e o f e r ă a c e l a ş i m o t i v , i n c r u s t a t însă c u pastă g a l -
benă20.

F i g . 7 - F r a g m e n t e c e r a m i c e s p e c i f i c e f a z e i I - a Coţofeni

S - a r putea afirma că, l a Braneţ, acest motiv ornamental este atit

d r f r e c v e n t , încît p o a t e c o n s t i t u i u n a d i n c a r a c t e r i s t i c i l e c e r a m i c i d i n
a ş e z a r e a r e s p e c t i v ă , împreună c u c e a a c o l ţ u r i l o r t r a s e d i n b u z e l e v a ­
selor.
M o t i v e l e i n c i z a t e s e m a i a s o c i a z ă ş i c u a l v e o l e l e obţinute îh m a ­
n i e r ă s ă l c u ţ e a n ă ^ l , a c e s t e a a c o p e r i n d v a s u l a p r o a p e îh t o t a l i t a t e , m a i

54

www.mnir.ro
a l e s c i h d c e l e d i n urmă a p a r d e s i n e s t ă t ă t o a r e ( p l . 1 / 4 ) . După c u m s - a
a m i n t i t , e s t e frecventă a l v e o l a r e a şi creşterea b u z e i v a s e l o r , f n unele
situaţii, această " a l v e o l a r e " e s t e realizată c u c e a m a i m a r e grijă şi p r i ­
c e p e r e p r i n a p l i c a r e a p e buză a u n u i b r f u o n d u l a t ( f i g . 1 1 / 1 ) , f o a r t e b i n e
reliefat.
Motivele decorative o b ­
ţinute c u şnurul ( p l . 1 / 2 , 7 )
s e află a t f t pe v a s e l e mici
cft şi cele m i j l o c i i . De o b i ­
c e i este folosit zig-zagul
d i s p u s a s t f e l încît r e z u l t ă o
rozetă sau un motiv cruci­
f o r m pe f u n d u l u n o r vase
m i c i ( p l . 1 / 2 ) . P e un f r a g m e n t
ce sugerează un vas c u g î ­
t u l îhalt-drept* şi g u r a l a r ­
g ă , d e c o r u l a p a r e pe gît,
formîndu-se c i r c u l a r şiruri
o r i z o n t a l e şi p a r a l e l e de i m -
p r e s i u n i c u şnurul; g u r a r o ­
tunjită e s t e c r e s t a t ă p e m a r ­
ginea externă p r i n s c u r t e
imprimări c u acelaşi şnur
( p l . 1/7). A c e s t f r a g m e n t de
v a s , p r i n cîteva c a r a c t e r i s ­
t i c i (pastă, formă, d e c o r ) o ¬
feră analogii c u unele r e c i ­
p i e n t e d e s c o p e r i t e în t u m u l i
cu morminte ocromanice,va­
s u l de l a Ploieşti-Triaj,jud.
P r a h o v a , fiind c e l mai a¬
2 2

propiat d i n acest punct de

v e d e r e . D a r , a n a l o g i i 1 îul-
t i p l e se p o t face c u cera­
m i c a şnurată d i n Europa
Centrală.
f n combinaţie c u m o t i ­
vele decorative amintite i n ­
tră şi "boabele de l i n t e " a¬
p l i c a t e d e o b i c e i p e umărul
F i g . 8 - Fragmente ceramice vaselor (fig.6/2; 11/2-4;pl.
de t i p Coţofeni 1/6,8,10). Aproape toate
vasele astfel decorate sînt
c a r a c t e r i s t i c e c e l u i d e a l d o i l e a , n i v e l d e l o c u i r e , f i i n d însă prezente
s p o r a d i c c u m s - a menţionat ş i în p r i m u l n i v e l .

55

www.mnir.ro
 T o t c a e l e m e n t d e c o r a t i v a p a r e b a r b o t i n a organizată (fn v î r c i ) s a u
n e o r g a n i z a t ă , a c e a s t a a c o p e r i n d întreaga suprafaţă a v a s u l u i .

F i g . 9 - F r a g m e n t e c e r a m i c e de t i p Coţofeni. Braneţ

56

www.mnir.ro
 P e b a z a s t r a i i g r a f i e i şi a t i p o l o g i e i f o r m e l o r , p r e c u m şi a e v o l u ţ i e i
şi f r e c v e n ţ e i a n u m i t o r t e h n i c i s a u m o t i v e d e c o r a t i v e , se p o t t r a g e unele
c o n c l u z i i . A s t f e i , r e i e s e că s t r a t u l ele c u l t u r ă g r o s d e c i r c a 0 , 4 0 m e u -
p r i n d e două n i v e l u r i d e l o c u i r e , conţinfnd f i e c a r e c a r a c t e r i s t i c i pro­
p r i i n i v e l u l u i , l e g a t e fhsă o r g a n i c u n u l c u c e l ă l a l t p r i n t r - o c o n t i n u i t a t e
p e r f e c t ă . P r i m u l n i v e l a p a r e d e z v o l t a t d i n f o n d u l l o c a l , ş i prezintă m u l t e
e l e m e n t e s ă l c u ţ e n e şi n u m e r o a s e influenţe s u d - v e s t i c e . F a c t o r u l Cer­
navodă e s t e ŞÎ e l p r e z e n t .

F i g . 10 - F r a g m e n t e c e r a m i c e de t i p Coţofeni, specifit e fazei

ι I l - a . Braneţ
57

www.mnir.ro
 C e l de a l d o i l e a n i v e l de l o c u i r e se remarcă p r i n îmbogăţirea m o ­
t i v e l o r d e c o r a t i v e şi a t e h n i c i l o r de o r n a m e n t a r e . A c u m b e n z i l e haşu­
r a t e f i n se înmulţesc, d e v e n i n d f r e c v e n t şi d e c o r u l c u "boabe de l i n t e " ,
r e m a r c î h d u - s e d e a s e m e n e a s p o r a d i c şi împunsăturile f i n e s u c c e s i v e .

F i g . 1 1 - F r a g m e n t e c e r a m i c e de t i p Coţofeni s p e c i f i c e f a z e i
a H - a . Braneţ

A s k o s u l Î n t r e g i t , g ă s i t îh c o n d i ţ i i s t r a t i g r a f i c e b i n e p r e c i z a t e , a t î t
p r i n formă,cît şi p r i n tehnică ş i m o t i v e d e c o r a t i v e se a p r o p i e de e x e m ­
p l a r e l e d e s c o p e r i t e l a C e r n a v o d a ^ , C î r n a ^ , Brăiliţa ?, cît şi de
2 2 2
cel
d e s c o p e r i t l a G o v o r a - à a t ° . P r i n d e s c o p e r i r e a a c e s t u i v a s de l a B r a ­
2

neţ,precum şi a a l t o r fragmente ce sugerează f o r m e askoidale apare n e ­

cesară o rediscutare a problemei controversate ? a mormintelor tumu­ 2

l a r e c u o c r u d i n Oltenia şi Muntenia. C a d r u l acestui raportnefiindadec­

vat, vom r e l u a problema într-o l u c r a r e v i i t o a r e .

S t r a t i g r a f i e , fără c e z u r ă , urmează c u l t u r a G l i n a ΙΠ c a r e se su­

p r a p u n e c u u n s t r a t d e c u l t u r ă gros d e a p r o x i m a t i v 0 , 5 0 m .
A c e a s t ă l o c u i r e d i n e p o c a t i m p u r i e a b r o n z u l u i s - a m a t e r i a l i z a t în
d e z v e l i r e a a t r e i locuinţe de suprafaţă aparţinînd t o a t e c e l u i de a l d o i -

58

www.mnir.ro
lea n i v e l d i n s t r a t u l G l i n a I I I . E l e aveau forme r e c t a n g u l a r e , c u l a t u r i l e
l u n g i o r i e n t a t e pe a x a n o r d - s u d . D a t o r i t ă l i p s e i g r o p i l o r d e p a r i , pre­
c u m ş i d a t o r i t ă c h i r p i c i u l u i f o a r t e mărunţit ş i î m p r ă ş t i a t , suprafeţele
r e a l e a l e a c e s t o r locuinţe nu a u p u t u t f i s t a b i l i t e c u p r e c i z i e . Nu s-au
găsit amenajări a l e p o d e l e ­
l o r . V e t r e nu au fost con­
s t a t a t e ; a p a r f n să fii i n t e r i o ­
r u l f i e c ă r e i locuinţe adîn-
c i t u r i o v a l e c a r e conţin c e ­
n u ş ă , f r a g m e n t e de c ă r b u n i ,
oase de animale şi păsări,
p r e c u m şi r e s t u r i c e r a m i c e .
In cazul acestor ame­
najări se poate v o r b i de l o ­
cuinţe d e suprafaţă ** c u c a ­ 2

racter sezonier, cu pereţi

subţiri d i n nuiele legate c u
c h i r p i c i , locuinţe, a c ă r o r
lungime n u depăşea 3 m , i a r
lăţimea 2 m .
Alături de inventarul
arheologic curent constatat,
d e s t u l de bogat reprezentat
p r i n unelte şi fragmente c e ­
r a m i c e , cîteva p i e t r e de rîu
de mărime m i j l o c i e marcau
c l a r n i v e l u l de c ă l c a r e al a¬
c e s t o r t r e i locuinţe. E l e se
a f l a u l a distanţe a p r o x i m a t i v
egale una de cealaltă. Ast­
f e l , p r i m a locuinţă s e a f l a l a
4 m n o r d - v e s t de locuinţa
n r . 2 şi l a 4 , 5 m s u d - v e s t d e
locuinţa n r . 3 , t o a t e , aflate
pe a c e e a ş i l i n i e d e r e f e r i n ţ ă
(S.V-NE).
Locuinţa n r . 1 , a r e n i ­
v e l u l de călcare l a adîhci-
Fig.12 - Fragmente ceramice mea de 0 , 4 5 m , l a t u r i l e l u n g i
de t i p Coţofeni măsurînd 3 m , i a r c e l e s c u r t e
2 m.
Locuinţa n r . 2 , aflată l a n o r d - e s t u l c e l e i p r e c e d e n t e , l a 4 m dis­
tanţă, a r e n i v e l u l de c ă l c a r e l a 0 , 4 5 - 0 , 5 0 m , l a t u r i l e l u n g i de 2 , 8 0 m ,
i a r c e l e s c u r t e d e 1 , 9 0 m , ş i r e p r e z i n t ă a l d o i l e a n i v e l îh s t r a t u l de
cultură G l i n a I I I . A c e a s t ă locuinţă s u p r a p u n e b o r d e i u l C o ţ o f e n i , d a r n u
n e m i j l o c i t , c i f i i n d despărţită de acesta p r i n c e l de a l d o i l e a n i v e l C o ţ o ­
feni şi p r i m u l n i v e l G l i n a .

59

www.mnir.ro
 L o c u i n ţ a n r . 3 a r e n i v e l u l d e c ă l c a r e l a 0 , 4 0 - 0 , 4 5 m , făcihd p a r t e '
tot d i n c e l de a l d o i l e a n i v e l de l o c u i r e G l i n a I I I , şi s u p r a p u n e parţial
l o c u i n ţ a d e s u p r a f a ţ ă C o ţ o f e n i , d e c a r e e s t e d e s p ă r ţ i t ă fnsă d e primul
n i v e l g l i n o i d . Ş i această amenajare de t i p G l i n a I I I avea o lungime de
a p r o x i m a t i v 3 m şi o lăţime de 2 m .

1
F i g . 1 3 - U n e l t e d i n aramă d i n c a d r u l c u l t u r i i G l i n a I I I

I n v e n t a r u l c e l o r t r e i adăposturi c u p r i n d e u n r e p e r t o r i u d e s t u l de
bogat de unelte d i n piatră şi aramă, p r e c u m şi n u m e r o a s e fragmente
c e r a m i c e , d i n c a r e s - a u putut reîntregi cîteva v a s e .
U t i l a j u l l i t i c , p o a t e f i menţionat în p r i m u l r î n d p r i n c e l e 25 d e s i ­
l e x u r i de c u l o a r e c a f e n i u - d e s c h i s . Se remarcă prezenţa cîtorva r ă z u i ­
t o a r e . R e s t u l acestui utilaj este r e p r e z e n t a t de s i l e x u r i a t i p i c e .
D i n r î h d u l t o p o a r e l o r ş l e f u i t e f a c p a r t e două f r a g m e n t e (jumătăţi)
de e x e m p l a r e c u gaură de îhmănuşare. U n u l d i n a c e s t e t o p o a r e a fost
s p a r t d i n v e c h i m e ş i r e f o l o s i t c a f r e c ă t o r s a u l u s t r u i t o r după c u m o a ¬
testă u r m e l e de f o l o s i r e a p ă r ţ i i a c t i v e ? . L u n g i m e a braţului-topor care
2

s - a păstrat este de 0 , 0 9 5 m , i a r d i a m e t r u l o r i f i c i u l u i de 0 , 0 3 5 m . S e c -

60

www.mnir.ro
ţiunea t r a n s v e r s a l ă e s t e d r e p t u n g h i u l a r ă . C e l ă l a l t e x e m p l a r e s t e de
d i m e n s i u n i m a i m i c i , c u l u n g i m e a braţului-topor de 0 , 0 3 4 m şi c u d i a ­
m e t r u l o r i f i c i u l u i de 0 , 0 1 3 m . Tăişul este aproape i n t a c t , p r e z e n t t h d
urme de f o l o s i r e .
T o p o r u l d i n g r a n i t (à r a i n u r e s , g r o o v e r ) f ă r ă g a u r ă d e fnmănuşare
( p l . 2 / 2 ) găsit fh locuinţa n r . 1 , a r e u n tăiş l a t şi o m u c h i e circulară,
d e s p ă r ţ i t ă d e c o r p p r i n t r - u n şanţ c i r c u l a r . L u n g i m e a a c e s t e i piese
este de 0 , 1 4 4 m , secţiunea t r a n s v e r s a l ă f i i n d c v a s i c i r c u l a r ă .
A s t f e l d e t o p o a r e f ş i g ă s e s c c e l e m a i b u n e a n a l o g i i f n Oltenia-*® f n
medii c u l t u r a l e de t i p Coţofeni s a u G l i n a I I I , c u l o c u r i de d e s c o p e r i r e
i n c e r t e . U n a s e m e n e a e x e m p l a r a f o s t g ă s i t şi f n c a d r u l c u l t u r i i T e i ^ .
3

In sudul Dunării, f n B u l g a r i a , sfnt semnalate de asemenea a s t f e l de

topoare pentru epoca b r o n z u l u i t i m p u r i u 3 2 . fn E u r o p a Centrală, s-au
descoperit fn c a d r u l complexului c u l t u r a l A u n j e t i t z . 3 3

T o t d i n g r a n i t a f o s t l u c r a t u n " t o p o r " de m i c i d i m e n s i u n i fără

gaură d e f n m ă n u ş a r e , c u l u n g i m e a d e 0 , 0 6 4 m . S e p a r e c ă a c e a s t ă u ¬
nealtă e r a f o l o s i t ă p e n t r u l u s t r u i t după c u m o p r o b e a z ă u r m e l e d e fo­
l o s i r e a părţii dis t a l e .
f n l o c u i n ţ e l e n r . 1 ş i n r . 2 , s - a u d e s c o p e r i t două r f ş n i ţ e navicu-
l a r e d i n g r e s i e ( f r a g m e n t a r e ) , p r e c u m ş i două T r e c ă t o a r e d i n acelaşi
material (pl.2/7).
fn r e p e r t o r i u l u n e l t e l o r d i n oase de a n i m a l e , s - a u constatat cî­
t e v a împungătoare d e d i f e r i t e d i m e n s i u n i . D i n c o r n d e c e r b a f o s t r e a ­
l i z a t u n p l a n t a t o r ( p l . 2 / 8 ) c a r e a f o s t g ă s i t îh l o c u i n ţ a n r . 2 .
F u s a i o l e l e d i n l u t a r s , două î n t r e g i ş i a l t a f r a g m e n t a r ă , sîht d e
formă d i s c o i d a l ă a p l a t i z a t e , f n l o c u i n ţ a n r . 1 s - a a f l a t u n f r a g m e n t d i n -
t r - o g r e u t a t e de l u t a r s p e n t r u p l a s a de p e s c u i t .
Locuinţa n r . 2 , c u u n i n v e n t a r m a i bogat şi m a i v a r i a t , a c u p r i n s
ş i două d ă l t i ţ e d e aramă ( f i g . 1 3 / 1 , 2 ) c u patină v e r d e , b i n e c o n s e r v a t e .
P r i m a , c u o l u n g i m e d e 0 , 0 5 0 m , p r e z i n t ă a m b e l e c a p e t e subţiate şi
m i j l o c u l îngroşat, c u secţiunea pătrată. P a r t e a activă e s t e uşor lăţită,
i a r capătul o p u s e s t e a s c u ţ i t .
Unelte s i m i l a r e c u cea descrisă m a i sus s - a u găsit l a Băile H e r -
c u l a n e , P e ş t e r a H o ţ i l o r , j u d . C a r a ş - S e v e r i n - * ^ , îh m e d i u cultural
S ă l c u ţ a I V - C o ţ o f e n i , c î t ş i îh a s p e c t u l S c h n e c k e n b e r g A 3 5
. f
n nord-
estul Olteniei, l a punctul Căzăneşti, j u d . Vîlcea, s-a descoperit fh­
t r - u n c o n t e x t c u l t u r a l de t i p Coţofeni, u n o b i e c t îhtrucîtva asemănă-
tor36.
C e l d e a l d o i l e a e x e m p l a r , c u l u n g i m e a d e 0 , 1 0 8 c m a r e secţiunea
d r e p t u n g h i u l a r ă . V î r f u l a s c u ţ i t e s t e c u r b a t , i a r p a r t e a opusă e s t e s u b ­
ţiată ş i l ă ţ i t ă . A r i a d e r ă s p î h d i r e a a c e s t o r u n e l t e e s t e l a r g ă ş i sîht
d o v e d i t e îhcă d i n n e o l i t i c u l m i j l o c i u . A n a l o g i i m a i a p r o p i a t e se g ă s e s c
f h e x e m p l a r e l e d e s c o p e r i t e l a O s t r o v u l S i m i a n ş i O s t r o v u l C o r b u l u i îh
cadrul culturii Sălcuţa ?. 3

C e l e două e x e m p l a r e d e s c o p e r i t e l a B r a n e ţ a u f o s t r e a l i z a t e fh
tehnica b a t e r i i .

61

www.mnir.ro
 M a t e r i a l u l a r h e o l o g i c a p a r ţ i n î n d c u l t u r i i G l i n a I I I , p e lfhgă unel­
tele a m i n t i t e , c u p r i n d e fragmente c e r a m i c e , d i n c a r e unele au putut fi
Întregite.
în g e n e r a l , după t e h n i c a d e p r e l u c r a r e a p a s t e i , s e p o t distinge
două m a x i c a t e g o r i i : u n a c a r e c u p r i n d e o c e r a m i c ă g r o s o l a n ă , i a r c e a ­
l a l t ă u n a d e bună c a l i t a t e .

F i g . 14 - V a s e d e t i p G l i n a I I I ( r e c o n s t i t u i r i )

C e r a m i c a g r o s o l a n ă e s t e l u c r a t ă d i n t r - o pastă c a r e c o n ţ i n e n i s i p ,
c i o b u r i p i s a t e mărunt, boabe de c a l c a r , p r e c u m şi paiete de mică. A r ­
d e r e a s - a făcut l a r o ş u - c ă r ă m i z i u s a u b r u n - r o ş e a t c u d i f e r i t e nuanţe,
în s p ă r t u r ă , p r e d o m i n ă c u l o a r e a b r u n - c e n u ş i e . S u p r a f e ţ e l e e x t e r i o a r e
sîht n e t e z i t e f ă r ă o a t e n ţ i e s p e c i a l ă . M a j o r i t a t e a v a s e l o r a u f o s t i n t r o ­
d u s e î h t r - o e m u l s i e d e l u t , c a r e î n s ă n u a p u t u t a c o p e r i a s p e r i t ă ţ i l e . în
a l t e c a z u r i , r e c i p i e n t e l e sîht a c o p e r i t e c u u n s t r a t m a i g r o s d e pastă

62

www.mnir.ro
F i g . 1 5 - V a s e de t i p G l i n a ΙΠ ( r e c o n s t i t u i r i )

www.mnir.ro
 întinsă pe s u p r a f a ţ a e x t e r i o a r ă a v a s e l o r c u v f r f u l d e g e t e l o r , r e a l i z î h -
du-se astfel dungi oblice ( " v î r c i " ) .
C e r a m i c a d e bună c a l i t a t e e s t e l u c r a t a d i n t r - o pastă c a r e conţine
n i s i p f i n , p a i e t e d e mică şi g r a n u l e d e c a l c a r . A m e s t e c u l e s t e bine f r ă -
mîntat, o m o g e n ş i d e n s f n s p ă r t u r ă , a r d e r e a f ă c f n d u - s e l a n e g r u - c e n u ­
şiu c u nuanţe c a s t a n i i s a u c ă r ă m i z i i . D a t o r i t ă a r d e r i i e g a l e , pereţii
v a s e l o r în toată s e c ţ i u n e a l o r , p r e z i n t ă o c u l o a r e uniformă. M a j o r i t a t e a
s u p r a f e ţ e l o r i n t e r i o a r e şi e x t e r i o a r e s f n t n e t e z i t e c u multă g r i j ă sau
lustruite.
F o r m e l e s f n t v a r i a t e , îhcepînd c u v a s e l e p a h a r , s t r ă c h i n i l e şi
c a s t r o a n e l e s a u m i c i l e c ă n i ţ e c u g f t înalt şi e v a z a l . V a s e l e d e p r o v i z i i
d e m a r i d i m e n s i u n i sînt n u m e r o a s e p r e d o m i n f h d c e l e c u p r o T i l u l fn S
p r e l u n g . P e r e ţ i i a c e s t o r a sînt r e l a t i v g r o ş i , d e s t u l d e r e z i s t e n ţ i .
U n v a s m a r e , f h t r e g i t ( p l . 2 / 4 ) , d e s c o p e r i i f n locuinţa n r . 2 , are
î n ă l ţ i m e a d e 0,530 m ş i d i a m e t r u l g u r i i d e 0 , 4 0 0 c m ; gîtul e s t e a r c u i t ,
g u r a e v a z a t ă , buza uşor teşită p r i n a l v e o l a r e . C o r p u l e s t e m a i bombat
îh r e g i s t r u l s u p e r i o r a l v a s u l u i ş i s e termină a p r o a p e o b l i c pe margi­
n e a u n u i f u n d p l a t , c u t a l p a u ş o r l ă ţ i t ă . D e c o r u l a f o s t r e a l i z a t în t e h ­
n i c a " a u r e p o u s s é " , d i n c a r e a u r e z u l t a t g ă u r i - b u t o n i în ş i r c i r c u l a r ,
i m e d i a t s u b b u z ă . P e u m ă r , sînt d i s p u s e s i m e t r i c patru proeminenţe
longitudinale alveolate.
A l t e vase de m a r i d i m e n s i u n i au putut f i r e c o n s t i t u i t e parţial ( f i g .
1 4 / 1 - 3 ) ş i p r e z i n t ă a c e l a ş i p r o f i l în S p r e l u n g , c u g u r a l a r g ă e v a z a t ă .
A c e s t e a sînt d e c o r a t e f i e c u ş i r d e g ă u r i - b u t o n i ( f i g . 1 4 / 3 ) , f i e c u a l ­
v e o l e î n ş i r a t e c i r c u l a r pe l i n i a g î t u l u i ( f i g . 1 4 / 1 ) . A ş a - n u m i t u l v a s - s a c ,
c u g î t u l i m p e r c e p t i b i l s c h i ţ a t , c u g u r a l a r g ă t r a s ă puţin s p r e interior
ş i c u b u z a t e ş i t ă p r i n a l v e o l a r e , a f o s t g ă s i t îh n i v e l u l d e l o c u i r e i n f e ­
r i o r . A i c i , d e c o r u l c u g ă u r i - b u t o n i e s t e c o m b i n a t c u d e c o r u l în v î r c i .
J O a t e a c e s t e r e c i p i e n t e au apucători de d i f e r i t e f o r m e , d i s p u s e imediat
s u b buză ( f i g . 1 4 / 1 ) s a u pe d i a m e t r u l m a x i m a l v a s u l u i ( f i g . 1 4 / 3 , 4 ) .
U n r e c i p i e n t , c a r e se a p r o p i e de t i p u l v a s e l o r b o r c a n ( f i g . 1 4 / 5 ) ,
a r e o c u l o a r e p o r t o c a l i u - c ă r ă m i z i e uniformă atît în e x t e r i o r , c î t ş i în
s p ă r t u r ă . G u r a l a r g ă (0 0 , 1 9 0 ) e s t e terminată p r i n s u b ţ i e r e ; s u b buză
se dezvoltă un ş i r de găuri-butoni.
C a s t r o a n e l e d e d i m e n s i u n i m a r i , l u c r a t e d i n t r - o pastă d e bună c a ­
l i t a t e , s e d i s t i n g p r i n m a r e a l o r v a r i e t a t e ( f i g . 1 4 / 6 ; 15/1 , 7 ) , punîh-
d u - s e îh e v i d e n ţ ă m a i a l e s în p r i m e l e două n i v e l u r i d e l o c u i r e .
V a s u l - c a s t r o n de m a r i d i m e n s i u n i ( f i g . 14/6) c u d i a m e t r u l g u r i i de
0 , 3 8 0 m , a r e gîtul a r c u i t , g u r a largă trompetiformă. B u t o n i c i r c u l a r i
m a r c h e a z ă umărul b o m b a t a l v a s u l u i . Abundă ş i c a s t r o a n e l e d e d i m e n ­
s i u n i m i c i şi m i j l o c i i ( f i g . 1 5 / 3 , 4 ) . C a s t r o n u l r e c o n s t i t u i t parţial, de
c u l o a r e c ă r ă m i z i e ( f i g . 15/4) a r e u n g î t s c u r t , g u r a d r e a p t ă , c o r p u l a¬
p r o a p e b i t r o n c o n i c ; i m e d i a t s u b buză, creastă v e r t i c a l ă ; suprafeţele
b i n e n e t e z i t e sîht a s p r e l a p i p ă i t .
M u l t e d i n a c e s t e v a s e î ş i g ă s e s c a n a l o g i i îh c e r a m i c a f a z e i A a
a s p e c t u l u i S c h n e c k e n b e r g 3 8 avîhd g î t u l a r c u i t ş i g u r a e v a z a t ă t r o m p e -

64

www.mnir.ro
t i f ο ι m (tig. 14/6; 15/1-3,7). A l t e c a s t r o a n e , f h t r - u n număr r e l a t i v m i c , a u
g u r a a r c u i t ă s p r e i n t e r i o r , c u d i a m e t r u l m a x i m m a r c a t d e umărul v a s u ­
l u i ; c o r p u l este uşor c u r b a t , f u n d u l p l a t (fig.1 5/5).
f n s e r i a s t r ă c h i n i l o r , ( i h t r - u n număr m a i r e d u s ) f i g u r e a z ă un e-
x e n p l a r a c ă r u i gură a r e d i a m e t r u l de 0 , 3 6 0 m , c u b u z a arcuită spre
i n t e r i o r şi teşită o r i z o n t a l . Pe d i a m e t r u l maxim a l v a s u l u i sfnt dispuse
două t o r t i ţ e d i n bandă lată ( f i g . 1 5 / 6 ) . E s t e l u c r a t d i n t r - o pastă d e bună
c a l i t a t e de c u l o a r e cărămizie netezită c u mare g r i j ă . Unele analogii
pot f i găsite f h c e r a m i c a c u l t u r i i S ă l c u ţ a 9 . 3

F i g . 16 - F r a g m e n t e c e r a m i c e de t i p G l i n a

S t r a c h i n a d e mărime m i j l o c i e c u d i a m e t r u l g u r i i de 0 , 1 5 5 m ( p l .
2/3) d e s c o p e r i t ă f n locuinţa n r . 2 , e s t e l u c r a t ă d i n t r - o pastă d e p r o a s t ă
c a l i t a t e . B a i a d e l u t f i n f n c a r e a f o s t i n t r o d îsă n u a p u t u t a c o p e r i a s ­
perităţile suprafeţelor e x t e r i o a r e şi i n t e r i o a r e . A c e s t e suprafeţe au
fost l u s t r u i t e totuşi c u m a r e stfngăcie. V a s u l axe g u r a p u t e r n i c arcuită
s p r e i n t e r i o r , a c ă r u i buză s e termină p r i n s u b ţ i e r e . P e d i a m e t r u l m a ­
x i m , c o r e s p u n z ă t o r umărului, s e află p a t r u a p u c ă t o r i c o n i c e ; corpul
uşor c u r b a t , m a i m u l t t r o n c o n i c , coboară a p r o a p e o b l i c , pe l i n i a f u n ­
d u l u i p l a t . O s t r a c h i n ă - b o l ( f i g . 1 5 / 8 ) , d e s c o p e r i t ă f n locuinţa n r . 1 , a r e
buza dreaptă, uşor rotunjită; c o r p u l e m i s f e r i c şi ambele suprafeţe l a s -

05

www.mnir.ro
www.mnir.ro
t r u i t e . D e c o r u l e s t e r e a l i z a t d i n şir de găuri-butoni, imediat s u b buză.
A l t e fragmente c e r a m i c e sugerează o s e r i e de amfore c u pfhtecele
s f e r i c pe a l c ă r o r c o r p a p a r torţi t u b u l a r e s a u tortiţe m o s o r ( f i g . 1 6 / l )
l u c r a t e c u m a r e g r i j ă . U n p a h a r , a r e gîtul înalt, uşor răsfrîht (fig*
ÎS/11) s u b formă de p f l n i e . O ceşcuţă de m i c i d i m e n s i u n i a r e c o r p u l b i -
t r o n c o n i c ( f i g . 1 5 / l 0 ) — a m b e l e v a s e , sînt l u c r a t e d i n t r - o pastă d e bună
calitate.
U n a l t v a s , o amforetă ( f i g . 1 5 / 9 ) , c u suprafaţa e x t e r i o a r ă cenu-
şiu-cafenie, a r e u n c o r p b i t r o n c o n i c , c u e t a j u l i n f e r i o r uşor a r c u i t , c u
f u n d u l r o t u n j i t . D e p e g î t u l înalt p o r n e ş t e o t o a r t ă bandată u ş o r încli­
nată o b l i c .
L a a d î h c i m e a d e 0,25 m s - a g ă s i t s p a r t ă i n s i t u , u n v a s c u corp
g l o b u l a r ( p l . 2 / 1 ) . E l e s t e l u c r a t d i n t r - o pastă f i n ă , a r s ă u n i f o r m la
c ă r ă m i z i u - d e s c h i s ; gîtul e s t e d r e p t , i a r d i n b u z a rotunjită porneşte o
t o a r t ă bandată, c a r e , după c e s e a r c u i e ş t e u ş o r s u p r a î h ă l ţ î h d u - s e d e a ­
s u p r a b u z e i s e p r i n d e p e umărul r e c i p i e n t u l u i . F u n d u l e s t e r o t u n j i t .
F u n d u r i l e v a s e l o r sîht f h m a r e a l o r m a j o r i t a t e p l a t e , c u r a r e e x ­
cepţii r o t u n j i t e ( p l . 2 / l ; f i g . 1 5 / 9 , 1 0 ) , u n e o r i c u t a l p a lăţită.
T o r ţ i l e s e p r e z i n t ă î n t r - o gamă v a r i a t ă , îhcepîhd c u c e l e tubu­
l a r e ( c i l i n d r i c e ) , s a u t o r t i ţ e l e m o s o r p r i n s e m a i a l e s pe d i a m e t r u l m a ­
xim a l vaselor-amforă ( f i g . 1 6 / l ) . I n unele c a z u r i , acestea,pornesc d i ­
r e c t d i n buză î h ă l ţ î n d u - s e puţin d e a s u p r a e i , avîhd în p o r ţ i u n e a i n f e r i ­
o a r ă t e r m i n a ţ i i s p i r a l i c e . T o a r t a d i n bandă lată e s t e f r e c v e n t ă , fiind
dispusă o r i p e d i a m e t r u l m a x i m a l v a s u l u i s a u pe umărul a c e s t u i a , fă-
cîhd l e g ă t u r a c u b u z a r e c i p i e n t u l u i ( p l . 2 / l ) .
N u l i p s e s c n i c i a ş a - z i s e l e tortiţe " f a l s e " p r i n s e m a i a l e s pe p f h ­
tecele u n o r amfore de d i m e n s i u n i m i c i şi m i j l o c i i .
A p u c ă t o r i l e , s u b f o r m a u n o r proeminenţe d e d i f e r i t e f o r m e , sîht
d e s t u l de f r e c v e n t e . A c e s t e a , a p a r f i e s u b a s p e c t u l u n o r protuberanţe
alungite (uneori alveolate), aplicate o r i z o n t a l (fig.14/3; p l . 2 / 4 ) , fie
sub f o r m a u n o r c r e s t e v e r t i c a l e s a u o r i z o n t a l e , d r e p t e s a u sinuoase
(fig. 15/4; 16/2).
L e g a t de o r n a m e n t a r e a c e r a m i c i i e s t e modul de t r a t a r e a l s u p r a ­
feţelor e x t e r i o a r e ale v a s e l o r .
Distingem cîteva procedee:
a) M a j o r i t a t e a v a s e l o r a u f o s t i n t r o d u s e î h t r - o b a i e d e l u t , care
însă n u a r e u ş i t s ă o p r e a s c ă r e l i e f a r e a i n g r e d i e n t e l o r m a i g r o s o l a n e ş i
a u n o r a s p e r i t ă ţ i . A c e a s t ă t e h n i c ă a r p u t e a să a i b ă însă n u m a i u n r o l
u t i l i t a r , şi anume a c e l a de a " c o n s o l i d a " suprafeţele v a s e l o r .
b) A l t e v a s e a u f o s t i n t r o d u s e î h t r - o b a i e de l u t c a r e a , a c o p e r i t
bine întreaga l o r suprafaţă, obţinîhdu-se a p o i c u v f r f u l d e g e t e l o r d u n g i
o b l i c e ( d e c o r u l îh v î r c i ) . E x i s t ă v a s e p e a c ă r o r s u p r a f a ţ ă exterioară
apare şi b a r b o t i n a neorganizată.
c ) O a t r e i a c a t e g o r i e , i n c l u d e v a s e l e c a r e după c e a u f o s t aco­
perite c u un s l i p , au fost o r i bine netezite, o r i lustruite c u grijă.
O r n a m e n t a r e a p r o p r i u - z i s ă se r e a l i z e a z ă p r i n m a i m u l t e proce-

67

www.mnir.ro
www.mnir.ro
d e e . U n u l î l c o n s t i t u i e i m p r e s i u n i l e obţinute c u u n o b i e c t b o n t s a u as­
cuţit, s a u c u v f r f u l d e g e t e l o r .
P r i n impresiune cu v f r f u l degetului sau c u un obioct bont, sfnt rea­
l i z a t e c i r c u l a r a l v e o l e pe umărul v a s u l u i s a u pe p f n t e c e l e a c e s t u i a ( f i g .
14/1; 17/1).
P e u n e l e v a s e , d e o b i c e i pe u m ă r , a p a r e c i r c u l a r ş i r d e g ă u r i (pe
un r f h d s a u d o u ă ) r e a l i z a t e c u u n i n s t r u m e n t c i l i n d r i c ( p e r f e c t rotund)
(fig. 17/2-4).
Deosebit de f r e c v e n t e f n p r i m e l e n i v e l u r i de l o c u i r e sfnt b r f u r i l e
a l v e o l a t e a p l i c a t e , b i n e r e l i e f a t e ( p l . 2 / 6 , 1 0 ) , s a u b r f u l a l v e o l a t obţinut
o r g a n i c p r i n r i d i c a r e a ( t r a g e r e a ) p a s t e i pe c o r p u l v a s u l u i ( f i g . 1 7 / 5 ) ,
s a u p r i n r i d i c a r e a p a s t e i i m e d i a t s u b buză ( f i g . 1 8 / 1 ) .
Găurile-butoni realizaţi fn t e h n i c a " a u repoussé" d e v i n m a i f r e c ­
venţi f n n i v e l u l s u p e r i o r d e l o c u i r e . Ş i r u l a c e s t o r e l e m e n t e decorative
este aşezat de c e l e m a i m u l t e o r i s u b buză, s a u , s p o r a d i c , pe gîtul v a ­
sului (fig.14'/3-5; 18/2; p l . 2 / 4 ) .
N u d e m u l t e o r i e s t e p r e z e n t ş i ş i r u l d e g ă u r i - b u t o n i r e a l i z a ţ i însă
" i n v e r s " , adică dinafară-înăuntru ( f i g . 1 8 / 3 ) . A l t e o r i se poate c o n s t a t a
perforarea peretelui vasului prin exercitarea presiunii dinafară-înă­
untru .
A

I n t e h n i c a i m p r e s i u n i i a f o s t obţinut d e c o r u l c u c e r c u l e ţ e impri­
mate ( f i g . 1 8 / 4 ) , î h t î l n i t atît îh a r i a H o r o d i ş t e a - F o l t e ş t i ^ O f t ş i îh c u l ­
c

tura Cernavoda I I ^ I .
P e umărul a b i a s c h i ţ a t a l u n u i f r a g m e n t c e s u g e r e a z ă u n p a h a r c u
gît înalt a r c u i t t r o m p e ţ i i o r m , a p a r e o i n c i z i e c i r c u l a r ă , d e a s u p r a că­
r e i a s e află u n ş i r d e s c u r t e i m p r e s i u n i v e r t i c a l e r e a l i z a t e c u u n o b i e c t
ascuţit ( p l . 2 / 9 ) .
f n g e n e r a l p r e d o m i n ă d e c o r u l obţinut p r i n a l v e o l a r e ş i creşterea
b u z e i , s u b c a r e se dezvoltă c i r c u l a r şirul de găuri-butoni, de alveole
s a u b r î u l a l v e o l a t ( p l . 2 / 4 ; f i g . 1 4 / 1 , 3 , 4 ; 1 8 / 2 ) , m a i a l e s îh u l t i m u l n i ­
v e l de l o c u i r e . Pe u n e l e f r a g m e n t e a p a r e combinaţia găurilor-butoni c u
brîul a l v e o l a t ( f i g . 1 7 / 5 ) .
T o t c a elemente d e c o r a t i v e a r putea f i s o c o t i t e proeminenţele de
d i f e r i t e f o r m e : c a s i m p l i b u t o n i , c r e s t e l e o r i z o n t a l e b i n e r e l i e f a t e şi î n ­
g r i j i t l u c r a t e , s a u p r o t u b e r a n t e l e a l u n g i t e şi a l v e o l a t e . N u este exclus
şi r o l u l u t i l i t a r a l a c e s t o r a .
P l a s t i c a , f n i n v e n t a r u l locuinţei n r . 2 , s - a găsit şi u n i d o l d i n l u t
a r s ( p l . 2 / 5 ) , f o a r t e s t i l i z a t , c u c o r p u l îh f o r m ă d e c l o p o t , g o l f h i n t e ­
r i o r . L u c r a t d i n t r - o pastă de c u l o a r e c ă r ă m i z i e c u p u t e r n i c e u r m e de
a r d e r e secundară, a c e s t a , a r e înălţimea de 0 , 0 7 5 m şi d i a m e t r u l b a z e i
de 0 , 0 3 3 m . C a p u l u ş o r a p l a t i z a t v e n t r o - d o r s a l , p r e z i n t ă l a t e r a l cîte
u n o r i f i c i u c a r e n u comunică u n u l c u c e l ă l a l t . D e s u b l i n i a g î t u l u i abia
s c h i ţ a t , p o r n e ş t e c o r p u l îh f o r m ă d e c l o p o t , çu p a r t e a v e n t r a l ă m a i d e z ­
voltată. L i n i a s p a t e l u i , de l a gît l a bază, cade p e r p e n d i c u l a r pe m a r g i ­
nea a c e s t e i a d i n u r m ă .

69

www.mnir.ro
 După f o r m a bombată a p ă r ţ i i v e n t r a l e , s - a r p u t e a c r e d e c ă a v e m
d e - a f a c e c u u n i d o l f e m i n i n , legat de c u l t u l fecundităţii, reprezentîhd
maternitatea.

După c u m s - a a m i n t i t , f n s t r a t u l de cultură aparţinînd c u l t u r i i G l i n a I I I ,

s - a u putut d i s t i n g e s t r a t i g r a f i e t r e i n i v e l u r i de l o c u i r e , c e l de a l doilea
f i i n d d e t e r m i n a t şi p r i n locuinţele de suprafaţă. P e b a z a t i p o l o g i e i f o r ­
m e l o r ş i a d e c o r u l u i , s - a r p u t e a c o n t u r a două f a z e :
Prima,corespunzătoare n i v e l u l u i i n f e r i o r , este reprezentată p r i n ­
t r e a l t e l e de n u m e r o a s e l e torţi t u b u l a r e şi de v a s e l e c u b r f u r i alveolate
d i s p u s e imediat s u b buză42. x t fn această fază, găurile-butoni r e a l i ­
0

zaţi f h t e h n i c a " a u r e p o u s s é " se găsesc într-un p r o c e n t f o a r t e m i c , r e -

m a r c î h d u - s e î n s ă ş i r u r i l e d e g ă u r i obţinute p r i n î m p i n g e r e a p a s t e i d i n -
a f a r ă - î h ă u n t r u c a îh f a z a A a a s p e c t u l u i S c h n e c k e n b e r g 4 3 .
f n c e a d e a d o u a f a z ă , c ă r e i a f i c o r e s p u n d e n i v e l u l a l d o i l e a şi a l
t r e i l e a , ş i r u l c i r c u l a r d e g ă u r i - b u t o n i abundă p e a p r o a p e t o a t e vasele
m a r i şi m i j l o c i i . R e p e r t o r i u l a c e s t o r vase c u p r i n d e unele forme mult
r o t u n j i t e , altele b i t r o n c o n i c e . Unele elemente sugerează c a r a c t e r i s t i c i
a l e c u l t u r i i V e r b i c i o a r a , s a u a u n o r c u l t u r i d i n p e r i o a d a m i j l o c i e a e¬
pocii bronzului.
Deocamdată, s - a r putea a f i r m a că a ş e z a r e a de t i p G l i n a I I I de l a
B r a n e ţ s e î n c a d r e a z ă î n t r - o etapă m i j l o c i e ş i u n a t î r z i e a respectivei
culturi din perioada timpurie a epocii bronzului.

AUGUSTIN ULANICI

N O T E

1 O p r e z e n t a r e a staţiunii, p r e c u m şi a d e s c o p e r i r i l o r de t i p Coţofeni
a c o n s t i t u i t o b i e c t u l u n e i c o m u n i c ă r i susţinute îh S e s i u n e a ş t i i n ţ i f i c ă
a M u z e u l u i de I s t o r i e a l R . S . R o m â n i a , d e c e m b r i e 1973 ( c f . M u z e u l
Naţional, I I , 1 9 7 5 , (sub t i p a r ) .
2 S t u d i i şi cercetări de i s t o r i e veche ( S . C . I . V . ) , V I , 3 - 4 , 1955, p.
401-402; idem, Κ , 1 , 1 9 5 8 , p . 1 4 2 ; I . H . C R I S A N - Săpături
a r h e o l o g i c e ş i s o n d a j e îh v a l e a m i j l o c i e a M u r e ş u l u i , î h : A c t a M u ­
zei Napocensis ( A . M . N . ) , I I , 1965, p . 2 2 .
3 S t r a t i g r a f i a v a c ă p ă t a o c o n f i r m a r e d e p l i n ă , n u m a i după c e r c e t ă r i l e
v i i t o a r e , c a r e v o r p e r m i t e şi s t a b i l i r e a u n e i s t r a t i g r a f i i o r i z o n t a l e .
4 V e z i ş i îh " M a t e r i a l e ş i c e r c e t ă r i a r h e o l o g i c e " ( M a t e r i a l e . . . ) , V,
1959, p . 9 0 ; L a T r a i a n - D e a l u l Fîhtîhilor j u d . Neamţ, " u n e l e g r o p i
r i t u a l e , pe lingă v a s e , o a s e de a n i m a l e , cenuşă, cărbune, conţin şi

70

www.mnir.ro
 sute de m e l c i orfnduiţi c u grijă . . . " c f . S . M A R I N E S C U - C u l t u r a
Precucuteni, E . A . , 1974, p.17'1.
5 U n e l t e d e a c e s t t i p abundă şi f n m e d i u l c u l t u r a l S ă l c u ţ a I I - I V , c f .
D . B E R C I U - Contribuţii l a p r o b l e m e l e n e o l i t i c u l u i fn România,
E d i t . A c a d . R . S . R . , 1 9 6 1 , p . 2 2 4 - 2 3 1 , î i g . 6 7 / 8 şi 6 9 / 1 9 .
6 P i e t r e l e d e r f u , d e mărime m i j l o c i e a u apărut d e s t u l d e f r e c v e n t fn
ambele n i v e l u r i de l o c u i r e .
7 Similitudini la Ripa Roşie-Sebeş, cf. ION A L D U - Aşezarea C o ­
ţofeni d e l a R f p a R o ş i e - S e b e ş , A p u l u m , V I I I , 1 9 6 8 , p . 9 5 , f i g . 5 / l - 4 .
8 P r o b a b i l u n e a l t a r e s p e c t i v ă r e p r e z i n t ă un l u s t r u i t o r .
9 H . S C H R O L L E R - Die Stein und K u p f e r z e i t Siebenbllrgens, Berlin,
1933, p . 3 0 - 3 8 ; D . B E R C I U - Arheologia preistorică a O l t e n i e i ,
C r a i o v a , 1 9 3 9 , p . 7 7 şi u r m . ; M . R O S K A - D i e a e n o e l i t i s c h e n Funde
von d e r Gattung K o l o z s k o r p a d I , i n E r d e l y , f n : Kozlemények, I ,
C l u j , 1941 , p . 4 4 - 9 9 ; I O N N E S T O R - D e r S t a n d d e r V o r g e s c h i c h t f o r -
s c h u n g i n R u m h ' n i e n , în: D e u t s c h e s A r c h ă o l o g i s c k e s I n s t i t u t , B e r i c h t e
der Rbmisch - Germanischen Kommission ( B e r . R G C ) , 22, 1 9 3 3 , p . 6 1 -
68; S . C . I . V . , I V , 3-4, 1955, p.401-404, fig.9/3 e t c . ; Istoria R o ­
m â n i e i , v o l . 1 , E d i t . A c a d . R . P . R . , 1 9 6 6 , p . 7 9 - 8 2 şip.99-100; E U G E N
C O M Ş A - U n e l e d a t e r e f e r i t o a r e l a c u l t u r a C o ţ o f e n i în s u d - e s t u l
T r a n s i l v a n i e i , înCumidava, I V , 1970.
10 G H . B I C H I R - U n mormînt c u o c r u la C î r n a , S . C . I . V . , 1 , I X , 1 9 5 8 ,
p . 1 9 5 , nota 5 şi p . 1 0 9 .
11 D . B E R C I U - Z o r i l e i s t o r i e i f n C a r p a ţ i ş i l a D u n ă r e , B u c u r e ş t i ,
1966, p . 1 3 5 .
12 D . B E R C I U - C o n t r i b u ţ i i l a p r o b l e m e l e n e o l i t i c u l u i . . . , p . 3 2 7 , fig.
150.
13 S . C . I . V . , 1 , I X , 1 9 5 8 , p . 1 0 9 .
14 C a ş i l a C e t e a ş i I g h i e l , j u d . A l b a , c f . A p u l u m I I , 1 9 4 3 - 1 9 4 5 , p . 3 1
şi u r m . ; v e z i şi N.HURŢUCHE - Cercetări arheologice la Brad ,
j u d . H u n e d o a r a , în: A . M . N . , V I , 1 9 6 9 , p . 4 3 9 - 4 4 9 .
15 T e h n i c a c f t ş i m o t i v e l e o r n a m e n t a l e sînt s i m i l a r e c e l o r m a i m u l t e a ¬
şezări d i n O l t e n i a şi d i n s u d u l T r a n s i l v a n i e i ( v e z i nota 9 ) .
16 A p r o a p e a c e e a ş i s i t u a ţ i e ş i l a S e b e ş , R î p a R o ş i e , fn.- o p . c i t . , l o c .
cit.
17 D . B E R C I U - A r h e o l o g i a p r e i s t o r i c ă . . . , p . 7 7 .
18 I d e m , C o n t r i b u ţ i i . . . , p . 1 2 8 ş i 3 0 9 .
19 C a ş i l a Ţ e b e a . j u d . H u n e d o a r a , c f . N . H A R Ţ U C H E , în o p . c i t . , l o c .
cit., fig.2/14.
20 f n T r a n s i l v a n i a a p a r e ş i î n c r u s t a ţ i a c u r o ş u , c f . D . B E R C I U - A r h e o ­
logia preistorică p. 90; la S e b e ş , Rîpa R o ş i e , încrus -
taţia c u a l b p e împunsături s u c c e s i v e , c f . A p u l u m , V I I , 1 9 6 8 , p . 9 8 .
21 D . B E R C I U , o p . c i t . , p . 2 2 9 ; v e z i ş i C l i n i c u l , în: S . C . I V . , 1 6 , 2 ,
1965, p . 3 2 4 , nota 7 .
22 C e r c e t ă r i I o n N e s t o r în a n u l 1 9 4 0 , c f . V L A D Z I R R A - C u l t u r a p o -
grebenii s ohroi ν Zacarpatscnih oblastiah R . Ν . R./'Materiali i
i s s l e d o v a n i i a po a r h e o l o g h i i i u g o - z a p a d a S .S . S . R . , i R N R , C h i -
71

www.mnir.ro
 şine ν , 1 9 6 0 , p . 9 7 - 1 2 5 , P e n t r u p e r i o d i z a r e v e z i F . A N A S T A S I U , Ν .
H A R Ţ U C I I E - Contribuţii I n p r o b l e m a fhmormîhtărilor c u o c r u , Γη»
R e v i s t a M u z e e l o r , a n u l I I , 1 9 6 5 , p . 1 2 . Semnificativă este încadra­
r e a m o r m i n t e l o r de l a P l o i e ş t i - T r i a j , a c e s t e a f i i n d puse l a s f f r ş i -
t u l e t a p e i de t r a n z i ţ i e s p r e e p o c a b r o n z u l u i , f n a ş e z a r e a de l a B r ă -
neţ, f r a g m e n t u l a m i n t i t s - a a f l a t l a adîhcimea d e 0 , 8 5 m , adfncime
după c a r e î n c e p e c u a p r o x i m a ţ i e s t r a t u l d e c u l t u r ă G l i n a I I I .
23 ION N E S T O R - Cercetări de p r e i s t o r i e l a C e r n a v o d a , extras din
Analele Dobrogei, X V I I I , 1937, p . 1 2 , îig.7.
24 G H . B I C H I R - o p . c i t . , . 1 0 2 , f i g . 1 ; Materiale.V, 1959, p.276-277,
P

f i g . 5 / 1 ; D a c i a , I I , 1 9 2 5 , p . 6 2 , N g . 3 l / l 0 ; v e z i şi D . B E R C I U - o p .
cit., p.79, fig.92.
25 Materiale, I I I , 1957, p. 139-140, f i g . 1 l / 2 ; M a t e r i a l e . V , 1959, p.
679, fig.5/2.
26 D.BERCIU- Zorile i s t o r i e i . . . , p. 1 35.
27 G H . B I C H I R - o p . c i t . , p . 105 ş i u r m . ; E U G E N C O M Ş A - Q u e l q u e s
problèmes c o n c e r n a n t le néolithique f i n a l e t l a période de t r a n s i t i o n
à l ' â g e d u bronze dans les regions n o r d ' et ouest-pontlques, fhj
B a l c a n i c a , I I I , 1 9 7 2 , B e o g r a d , p . 5 9 şi u r m .
28 A ş e z ă r i c u locuinţe de suprafaţă s f n t c u n o s c u t e l a G l i n a , j u d . I l f o v ,
c î . I . N E S T O R , D a c i a I I I - I V , 1 9 3 3 , p.228» l a C i u r e l şi MihaiVodă,
j u d . i l f o v , c i . S . M O R I N T Z - Materiale, V I , 1959, p.767; l a Cuciu-
lata, jud.Braşov, cf. GH.BICHIR - Dacia, N S , V I , 1962, p.89-91 |
la Crivăţ, j u d . I l f o v , c f . D . B E R C I U , S . C . I . V . , 17, 3, 1 9 6 6 , p . 5 3 1 ,
l a V ă c ă r e ş t i , j u d . Dîmboviţa, c f . E R S I L I A T U D O R , S c r i p t a Vala-
chica, Tfrgovişte, 1972, p . 9 4 .
29 U n a s t f e l de t i p de t o p o r a f o s t d e s c o p e r i t şi f h a ş e z a r e a G l i n a de l a
Văcăreşti, cf. E R S I L I A TUDOR, o p . c i t . , p.106, f i g . 7 / l .
30 D . B E R C I U - Arheologia preistorică . . . , p . 8 9 , în: M a t e ­
riale arheologice, I , Edit.Acad.R.Ρ R., 1953, p l . X I I , B / l - 4 .
31 D I N U V . R O S E T T I - Civilizaţia de t i p Bucureşti, Bucureşti, 1936,
p.11, fig.86.
32 I z v e s t i i a , B u l l , de l ' I n s t . A r c h . b u l g a r e , 1928-1929, V , p . 3 1 2 , f i g .
171.
33 G . C H I L D E - T h e D a n u b e , p . 2 2 7 şi f i g . 1 3 0 ; P o m a t k y A r c h . X X X V I I I ,
1932, p . 5 4 , f i g . 3 5 , p l . V I I l / 6 - 7 , c f . D . B E R C I U , o p . c i t . , loc . c i t .
34 Dacia, N S , X V , 1971,p.61 , pl.XV/8.
35 A L F R E D P R O X - D i e S c h n e c k e n b u r g K u l t u r , K r o n s t a d t , 1941 , T a f e l
XIIl/5,10.
36 S . C . I . V . , tom.21 , 3, 1970, p.485, fig.2/5.
37 D . B E R C I U - o p . c i t . , p . 6 9 , f i g . 8 0 / l , 2 ; v e z i şi dăUiţa-fmpungătoare
de b r o n z de l a Giuleşti-Sîrbi, c f . V . L E A H U - Săpăturile a r h e o l o ­
g i c e d e s a l v a r e d e l a G i u l e ş t i - S î r b i , f h : C e r c e t ă r i a r h e o l o g i c e îh B u ­
cureşti, I , 1963, p.192, f i g .10; Idem, Cultura T e i , f . a . ,p.76,nota 2.
38 A L F R E D PROX - op.cit., p.23, fig.7,8.

72

www.mnir.ro
39 D . B E R C I U - Contribuţii l a p r o b l e m e l e n e o l i t i c u l u i p . 313, f i g .
142/2.
40 D a c i a , L X - X , 1 9 4 1 - 1 9 4 4 , p . 1 4 2 - 1 5 3 , f i g . 1 3 / 5 .
41 D . B E R C I U - o p . c i t . , p . 1 3 6 , f i g . 1 8 / 5 ş i p . 1 4 2 .
42 U n a d i n c a r a c t e r i s t i c i l e p r i m u l u i n i v e l d e l a C i u r e l , c f . S . M O R I N T Z ,
G H . C A N T A C U Z I N O - Ş a n t i e r u l B u c u r e ş t i , s e c t o r u l C i u r e l , Îhi M a ­
t e r i a l e . . . , V , 1959, p.635.
43 A L F R E D P R O X - o p . c i t . , T a f e l V I I l / 9 ; c f . M.CONSTANTINIU,
P . I . P A N A I T - O aşezare d i n epoca b r o n z u l u i l a Roşu, f h : Cerce­
tări a r h e o l o g i c e fh Bucureşti, I , 1 9 6 3 , p . 3 1 5 .

LES FOUILLES DE BRANET, DÉP.OLT

- Résumé -

L a s t a t i o n archéologique Braneţ e s t située à 600 m N . d u village

d u même n o m , s u r u n p r o m o n t o i r e q u i s ' i n t é g r e - d a n s l a z o n e - d a n s l a
dernière cavité d u Plateau Gétique.
L e s f o u i l l e s o n t donné d e u x c o u c h e s d e c u l t u r e a r c h é o l o g i q u e : la
p r e m i e r e , avec d e s matériaux de t y p e Coţofeni de l a période de t r a n s i ­
t i o n v e r s l ' é p o q u e d u b r o n z e , e t l a deuxième, avec d e s matériaux ty­
p i q u e s d e l a c u l t u r e G l i n a I I I , d e l a p é r i o d e d u début d e l ' é p o q u e du
bronze.
Dans l a couche q u i a p p a r t i e n t à l a c u l t u r e Coţofeni, à deux niveaux
d ' h a b i t a t , ont été découvertes deux h a b i t a t i o n s . Dans l a p r e m i è r e , une
demihutte, on à découvert à p a r t des o u t i l s en p i e r r e et o s , a u s s i q u e l ­
ques v a s e s e n t i e r s p o u v a n t ê t r e réconstitués. O n r e m a r q u e spécialement u n
v a s e a s k o s ( p L l / l a, b , c ) t r a v a i l l é d a n s u n e pâte f i n e , d e c o u l e u r n o i r e - c e n d r é
aux r e f l e t s c h â t a i n . L e d é c o r c o u v r e t o u t e l a s u r f a c e d u c o r p du vase
et e s t composé de l i g n e s i n c i s é s , p a r a l l è l e s , d i s p o s é e s e n z i g - z a g ,
l i é e s d e u x p a r d e u x p a r d e s h a c h u r e s , étant i n t é r c a l é e s d ' e s p a c e v i d e s .
Un askos f r a g m e n t a i r e , r e s e m b l a n t au p r e m i e r , à été découvert
dans u n n i v e a u s u p é r i e u r , d a n s l a s e c o n d e h a b i t a t i o n .
C o m m e s u i t e d e c e t t e d é c o u v e r t e d e B r a n e ţ , étant donné l e s c e r t e s
c o n d i t i o n s s t r a t i g r a p h i q u e s , i l r é s u l t e l a n e c é s s i t é de r ê p r e n d r e l e p r o ­
blème c o n t r o v e r s é d e s s é p u l t u r e s t u m u l a i r e s à o c r e d e l ' O l t é n i e et
Muntenie.
S t r a t i g r a p h i q u e m e n t , s a n s c é s u r e , s u i t l a c u l t u r e G l i n a ΠΙ q u i se
surpose avec une couche de c u l t u r e épaisse de 0 , 5 0 m , dans l a q u e l l e
on a p u o b s e r v é t r o i s n i v e a u x d ' h a b i t a t . D a n s c e u x - c i , à b a s e d e l a t y ­
pologie d e s f o r m e s e t d u d é c o r , se c o n t o u r ent deux p h a s s e , ohacune
d ' e l l e s avec des caractéristiques p r o p r e s . L e second niveau d ' h a b i t a t
S été d é t e r m i n é p a r t r o i s h a b i t a t i o n s d e s u r f a c e , a v e c u n i n v e n t a i r e c o n ­
tenant n o m b r e u x o u t i l s a g r i c o l e s e n c o r n e s de c e r f , m o u l i n s à main,
o u t i l s e n o s , e n p i e r r e e t e n c u i v r e . E n même t e m p s , à p a r t l e s frag-

73

www.mnir.ro
m e n t s c é r a m i q u e s , p a r m i l e s q u e l s se t r o u v e n t quelques-»uns pouvant
êtres r e n d u s complets, on à découvert a u s s i un idole antropomorphe en
forme de cloche représentant le c u l t e de l a fécondité.
L ' é t a b l i s s e m e n t de t y p e G l i n a I I I d e B r a n e ţ s ' e n c a d r e dan3 une
é t a p e m o y e n n e e t t a r d i v e d e l a d i t e c u l t u r e d e l a p é r i o d e d u début de
l'époque d u bronze.

Légende des figures

F i g . 1 - V a s e s d u type Coţofeni (reconstitués)

F i g . 2 - F r a g m e n t s céramiques d u types Coţofeni s p e c i p h i q u e s à l a
phase I . Braneţ, dép.Olt
F i g . 3 - F r a g m e n t s d u type Coţofeni
F i g . 4 - F r a g m e n t s d u type Coţofeni, speciphiques à l a phase I . Braneţ
F i g . 5 - F r a g m e n t s céramiques d u t y p e Coţofeni, a u x c o i n s t i r é s d u r e ­
bord
F i g . 6 - F r a g m e n t s céramiques d u type Coţofeni
F i g . 7 - F r a g m e n t s céramiques s p e c i p h i q u e s à l a phase I de l'établisse­
ment de Braneţ
F i g . β - F r a g m e n t s céramiques d u type Coţofeni
F i g . 9 - F r a g m e n t s céramiques s p e c i p h i q u e s à l a c i v i l i s a t i o n Coţofeni
de Braneţ
F i g . 10 - F r a g m e n t s céramiques d u type Coţofeni speciphiques à l a
phase I I . Braneţ
F i g . 1 1 - Fragments céramiques d u t y p e Coţofeni
F i g . 12 - F r a g m e n t s céramiques d u t y p e Coţofeni
Fig.13 - Outils en cuivre appartenent à la civilisation Glina I I I
F i g . 14 - V a s e s d u t y p e G l i n a I I I (reconstitués)
F i g . 15 - V a s e s d u t y p e G l i n a I I I ( r e c o n s t i t u é s )
F i g . 16 - F r a g m e n t s céramiques d u type G l i n a
F i g . 17 - F r a g m e n t s céramiques d u t y p e G l i n a
F i g . 18 - F r a g m e n t s céramiques d u type G l i n a

P l . 1 - Braneţ, dép. O i t . L a c i v i l i s a t i o n Coţofeni. 1 a , b , c j a s k o s , 2 - 3 :

vases découverts dans l a h u t t e ; 4 - 1 5 : fragments céramiques d u
type Coţofeni
P l . 2 - Braneţ, dép. O i t . L a c i v i l i s a t i o n Glina ΠΙ. 1,3-4: Vases dé­
c o u v e r t s dans l e s établissements de s u r f a c e ; 2 , 7 , 8 : O u t i l s en
p i é r r e e t c o r n e d e c e r f ; 5: i d o l e a n t h r o p o m o r p h e ; 6 , 9 , 1 0 . f r a g ­
ments céramiques

74

www.mnir.ro
P l . 1 - B r a n e ţ , j u d . O l t . C u l t u r a Coţofeni: 1 a , b , c , : a s k o s şi
2 - 3 : v a s e d e s c o p e r i t e fn b o r d e i ; 4 - 1 5 f r a g m e n t e c e r a m i c e

www.mnir.ro
 /

P l . 2 - Braneţ, j u d . O U . C u l t u r a G l i n a I I I . 1,3-4: vase descoperite

fn locuinţele d e suprafaţă: 2 , 7 , 8 : u n e l t e d e piatră ş i c o r n
d e c e r b ; 5: i d o l a n t r o p o m o r f ; 6 , 9 , 1 0 : f r a g m e n t e c e r a m i c e

www.mnir.ro
 SĂPĂTURILE DE L A GRECI, COM.GRĂDIŞTEA, JUD.ILFOV

Staţiunea a r h e o l o g i c ă G r e c i , identificată p r i n t r - o investigaţie de

suprafaţă, f h v a r a a n u l u i 1 9 7 1 , e s t e situată l a a p r o x i m a t i v 3 0 0 m n o r d
de s a t u l c u a c e s t n u m e , p e m a l u l s u d i c a l l a c u l u i C ă l d ă r u ş a n i , p e u n
b o t d e d e a l o r i e n t a t p r i n a x u l său l u n g p e d i r e c ţ i a N E - S V ş i înconjurat
din t r e i părţi de apă.
P e n t r u p r e c i z a r e a c a r a c t e r u l u i şi s u c c e s i u n i i l o c u i r i l o r omeneşti
străvechi e x i s t e n t e pe p r o m o n t o r i u , i n d i c a t e d o a r p r i n f r a g m e n t e c e r a ­
m i c e , n u întotdeauna t i p i c e , a f l a t e l a s u p r a f a ţ ă , M u z e u l d e I s t o r i e al
R . S . R o m a n i a a e f e c t u a t în a c e l a ş i a n , m e n ţ i o n a t , î n t r e 2 ί o c t o m b r i e ş i
4 n o i e m b r i e , o săpătură a r h e o l o g i c ă de s o n d a j . Urmărindu-se r e a l i z a ­
r e a s c o p u r i l o r p r o p u s e , s - a p r o c e d a t l a d e s c h i d e r e a u n e i s e c ţ i u n i , o¬
rientată s u d - n o r d , c u l u n g i m e a d e 31 m ş i l ă ţ i m e a d e 1 , 5 0 m . Pentru
d e z v e l i r e a u n o r c o m p l e x e s - a d e s c h i s , a d i a c e n t s e c ţ i u n i i ş i o c a s e t ă îh
l a t u r i l e d e 5 , 6 0 χ 2 , 5 0 m . S u p r a f a ţ a t o t a l ă săpată a măsurat 62 m 2 .
P r i n o b s e r v a r e a p r o f i l u r i l o r şanţului ş i c a s e t e i s - a s t a b i l i t ur­
mătoarea s t r a t i g r a f i e ( f i g . 1 ) :
P e s t e pămîhtul g a l b e n - l u t o s , s t e r i l d i n p u n c t d e v e d e r e arheolo­
g i c , s e a f l a u n s t r a t d e pămîht d e c u l o a r e c a s t a n i e , g r o s d e c i r c a 0 , 3 5 m ,
conţinfhd m a t e r i a l e d i n p e r i o a d a t i m p u r i e a e p o c i i b r o n z u l u i , a p a r ţ i n î n d .
purtătorilor c u l t u r i i G l i n a Π Ι . De l a l i m i t a inferioară a a c e s t u i strat
p o r n e a u a s e a d î h c i t r e i c o m p l e x e , f i e c a r e d i n t r e a c e s t e a conţinfhd r e s ­
turi ceramice tipice c u l t u r i i amintite.
Suprapus s o l u l u i c a s t a n i u se afla o depunere c u o grosime medie
de 0 , 3 0 m d e pămîht c e n u ş i u - z g r u n ţ u r o s c u p e l i c u l e c a s t a n i i , c o r e s p u n ­
zătoare u n e i l o c u i r i d i n p e r i o a d a m i j l o c i e a e p o c i i b r o n z u l u i — c u l t u r i i
T e i . De l a b a z a a c e s t u i o r i z o n t se adîhceau g r o p i l e a c i n c i c o m p l e x e .
S o l u l c e n u ş i u - z g r u n ţ u r o s e r a s u p r a p u s d e u n s t r a t d e pămîht n e ­
gru-cenuşiu g r o s d e 0 , 1 0 m . I n a c e s t a m a t e r i a l u l a r h e o l o g i c , m a i n u ­
meros , a fOst r e p r e z e n t a t de c e r a m i c ă L a t e n e ; s - a u c o n s t a t a t însă şi
cîteva f r a g m e n t e d e v a s e d e t i p G l i n a ş i T e i a n t r e n a t e d i n s t r a t u r i l e i n ­
f e r i o a r e . D i n c u p r i n s u l s t r a t u l u i n e g r u - c e n u ş i u s e adîhceau p a t r u c o m ­
plexe de l o c u i r e . T i n f h d seama c ă a c e s t s t r a t e s t e d e s ş i p u t e r n i c d e ­
ranjat de l o c u i r i u l t e r i o a r e , a f o s t însă i m p o s i b i l de p r e c i z a t dacă nu
cumva u n u l d i n c o m p l e x e ( n r . 3 ) a aparţinut - n u c u l t u r i i L a t e n e f ci,
poate u n e i p e r i o a d e t î r z i i a e p o c i i f e u d a l e .

77

www.mnir.ro
 P e s t e h u m u s u l negru-cenuşiu se afla s t r a t u l v e g e t a l a c t u a l , g r o s de
c i r c a 0 , 1 0 m . A c e s t a d i n urmă r e p r e z i n t ă u n s o l a g r i c o l i n t e n s folosit,
c a r e , f n u r m a a r a t u l u i r e p e t a t ş i a d î n c , a a j u n s să se î n t r e p ă t r u n d ă cu
p e n u l t i m u l s t r a t , deranjîndu-1 î n t r - o m a r e măsură.
După c u m s - a a r ă t a t , pe o s u p r a f a ţ ă r e l a t i v m i c ă , a u f o s t d e z v e l i t e
12 c o m p l e x e d e r a n j a t e p a r ţ i a l s a u t o t a l d e s u p r a p u n e r i l e , s e c ţ i o n ă r i l e ,
sau nivelările repetate de-a lungul d i f e r i t e l o r perioade i s t o r i c e .
C e l e t r e i g r o p i c u m a t e r i a l e p r o p r i i purtătorilor c u l t u r i i G l i n a erau
d e formă o v a l ă ( n r . 6 , 7 ş i 9) . C e a m a i m a r e ( 2 , 1 0 χ 1 , 8 0 m) se adfnc ea
pînă în s o l u l v i u c u 0 , 4 0 m , ş i a v e a c o l ţ u r i l e r o t u n j i t e ş i f u n d u l drept.
I n pămîntul d e umplutură a l t u t u r o r a a u f o s t c o n s t a t a t e pe lfngă f r a g m e n t e
c e r a m i c e , o a s e de o v i c a p r i n e , c h i r p i c m u l t d i s e m i n a t şi n u m e r o a s e par­
t i c u l e de c ă r b u n e .
De l a b a z a c e l e i d o a d o u a d e p u n e r i a r h e o l o g i c e s e a d f n c e a u com­
p l e x e l e c a r e aparţinuseră purtătorilor c u l t u r i i T e i :
G r o a p a l o c u i n ţ ă n r . 1 , r e c t a n g u l a r ă , c u c o l ţ u r i l e m u l t r o t u n j i t e , se
adîncea c u 0 , 3 5 m perforîhd o r i z o n t u l c u m a t e r i a l e t i p G l i n a . P r i n di­
m e n s i u n i ( 2 , 4 5 χ 2 , 3 0 m) ş i f o r m ă , a c e a s t ă a m e n a j a r e c o n s t i t u i a o l o ­
c u i n ţ ă . C o l ţ u l său s u d - v e s t i c f u s e s e s e c ţ i o n a t d e locuinţa n r . 1 1 L a t e n e ,
i a r m a r e p a r t e d i n jumătatea e s t i c ă e r a amputată d e g r o a p a L a t è n e n r . 1 0 .
I n pămîntul d e umplutură, pe lfngă c e r a m i c a T e i , s - a u d e s c o p e r i t şi r e s ­
t u r i c e r a m i c e d e t i p G l i n a I I I a n t r e n a t e în z o n a l o c u i n ţ e i d e c ă t r e com­
p l e x e l e L a t e n e c a r e r ă v ă ş i s e r ă c e l e două d e p u n e r i a r h e o l o g i c e inferi­
o a r e . P r i n t r e r e s t u r i l e de c e r a m i c ă G l i n a se r e m a r c ă o ceşcuţă care
conţinea g r î n e c a r b o n i z a t e . N u s - a u d e s c o p e r i t i n d i c i i de existenţă ale
v r e u n e i podele sau v e t r e .
G r o a p a n r . 2 d e formă a p r o x i m a t i v o v a l ă , avînd d i m e n s i u n i l e de 1,80x
1 , 5 0 m , s e a d f n c e a c u 0 , 5 0 m pfhă în pămîhtul v i u p e r f o r î h d ş i răvă­
şind ş i e a , pe u n s e c t o r c o r e s p u n z ă t o r , d e p u n e r e a c u m a t e r i a l e G l i n a . I n
pămîntul d e umplutură s - a c o n s t a t a t m a t e r i a l c e r a m i c p r o p r i u c u l t u r i i T e i ,
p r e c u m şi o c a n t i t a t e r e l a t i v mare de oase de animale d o m e s t i c e .
G r o a p a - l o c u i n ţ ă n r . 4 a v e a o f o r m ă o v a l ă ( 2 , 6 0 χ 1 , 8 0 m) ş i s e a d î h -
c e a pînă îh s o l u l v i u c u 1 , 5 0 m . D e l a m a r g i n e a s a s u d i c ă p o r n e a u trei
t r e p t e i n t e r i o a r e , f i e c a r e , a v î n d înălţimea d e 0 , 4 0 m . I n pămîntul d e u m ­
p l u t u r ă , pe l i n g ă r e s t u r i o s t e o l o g i c e d e a n i m a l e d o m e s t i c e , s - a u d e s c o ­
p e r i t cîteva unelte d i n g r e s i e şi d i n l u t a r s , p r e c u m şi fragmente cera­
mice T e i .
A l v e o l a r e a - l o c u i n ţ ă n r . 5 de formă ovală c u d i m e n s i u n i l e ( 3 , 4 5 x
0.90 m), a
f o s t d e z v e l i t ă pe jumătatea s a v e s t i c ă . S e adîhcea c u 0 , 4 5 m
pînă în s o l u l v i u , f i i n d a p r o a p e l i p i t ă d e c o m p l e x u l n r . 4 . I n v e n t a r u l c u ­
p r i n d e a fragmente ceramice tipice c u l t u r i i T e i precum şi r e s t u r i cera­
mice G l i n a , antrenate.
O altă a m e n a j a r e ( g r o a p a n r . 12) s e p r e z e n t a s u b f o r m a u n e i gropi
o v a l e , a v î n d d i a m e t r u l m a x i m d e 1 , 5 0 m . A c e a s t a s e a d î h c e a pînă în p ă ­
mîhtul v i u c u 0 , 3 5 m . I n p o r ţ i u n e a s a s u d - e s t i c ă s e a d î h c e a c u 0 , 1 0 m o
a l v e o l a r e c u u n d i a m e t r u d e 0 , 5 0 m . I n pămîhtul d e umplutură, a l ă t u r i de

78

www.mnir.ro
u r m e d e a r s u r a ş l m i c i p a r t i c u l e d e c h i r p i c i , se a f l a u f r a g m e n t e cera­
mice a t i p i c e .
Cea de a t r e i a d e p u n e r e a r h e o l o g i c ă , cea m a i răvăşită d i n t r e toate,
a f o s t pusă f h e v i d e n ţ ă ş i p r i n p a t r u c o m p l e x e :
G r o a p a n r . 1 0 , o v a l ă , s e a d f n c e a pfnă Îh s o l u l v i u c u 0 , 8 0 m a m p u -
t f h d locuinţa n r . 1 ( T e i ) . D i m e n s i u n i l e s a l e e r a u r e d u s e : 1 , 3 5 x 1 , 2 0 m .
I n pămîhtul d e umplutură, f n a f a r ă d e c î t e v a f r a g m e n t e c e r a m i c e geto-
d a c i c e , n u s - a m a i d e s c o p e r i t n i m i c s e m n i f i c a t i v . U l t i m e l e două g r o p i
( n r . 3 ş i 8) s e a d î h c e a u , p r i m a c u 1 , 6 5 m , i a r c e a d e a d o u a c u 0 , 5 5 m ,
pîhă în pămîhtul v i u . P r i m a a v e a formă d e c l o p o t , c u d i a m e t r u l g u r i i d e
0 , 9 0 m , i a r a l b a z e i d e 1 , 2 5 m . I n pămîntul d e umplutură a l a c e s t e i a nu
s-a d e s c o p e r i t decît c h i r p i c i f r a g m e n t a t şi u r m e de a r s u r ă . N i c i unul
d i n t r e c e l e două c o m p l e x e n u p r e z e n t a u u r m e d e a r d e r e a l e p e r e ţ i l o r .

P r i n t r e * m a t e r i a l e l e a p a r ţ i n î n d c u l t u r i i G l i n a I I I , pe lîngă un vas
întreg şi f r a g m e n t e c e r a m i c e t i p i c e s - a u d e s c o p e r i t c î t e v a u n e l t e .
1

U t i l a j u l l i t i c e s t e r e p r e z e n t a t p r i n două s i l e x u r i d e c u l o a r e cafe­
n i e : o lamă c u două n e r v u r i d o r s a l e ş i c u r e t u ş e m a r g i n a l e , trapezoi-
dală îh s e c ţ i u n e a t r a n s v e r s a l ă , ş i u n n u c l e u p i r a m i d a l d e m i c i dimen­
siuni (epuizat), prezentfhd urme d i n c o r t e x .
D i n o a s e d e a n i m a l e a u f o s t l u c r a t e o s e r i e d e împungătoare d e d i ­
ferite dimensiuni.
Două f u s a i o l e d i n l u t a r s , p ă s t r a t e f r a g m e n t a r , sînt d e m a r i di­
m e n s i u n i . P r i m a , avînd d i a m e t r u l d e 0 , 7 4 m e s t e a p l a t i z a t ă ; c e a d e a
doua ( c u d i a m e t r u l de 0 , 0 6 8 m ) a r e d e a s e m e n e a o formă m u l t aplatizată.
T o t d i n l u t a r s a f o s t l u c r a t ă o r o a t ă ( d i a m . 0 , 0 8 5 m) c u m a r g i n i l e
subţiate ş i c u u n b u t u c b i n e r e l i e f a t .
După t e h n i c a d e p r e p a r a r e a p a s t e i s e p o t d i s t i n g e t r e i m a r i c a t e ­
gorii ceramice:
1) V a s e d e d i m e n s i u n i m a r i , l u c r a t e d i n t r - o pastă c u m u l t nisip,
c i o b u r i p i s a t e , g r a n u l e d e c a l c a r ş i p a i e t e d e m i c ă . A r d e r e a s - a făcut
într-un m e d i u o x i d a n t , p r e d o m i n î h d c u l o a r e a c ă r ă m i z i e . I n s p ă r t u r ă s e
observă o g r a d a r e a c u l o r i i l u t u l u i d e l a brun-cenuşiu s a u b r u n - c a f e n i u
spre cărămiziu pe suprafeţele e x t e r i o a r e . M a j o r i t a t e a v a s e l o r au f o s t
i n t r o d u s e î h t r - o b a i e d e l u t , c a r e însă n u a p u t u t a c o p e r i u n e l e asperi­
tăţi;
2) V a s e m i j l o c i i ş i m i c i m o d e l a t e d i n t r - o p a s t ă d e bună c a l i t a t e c a r e
c u p r i n d e pe l î n g ă n i s i p u l f i n , g r a n u l e d e c a l c a r ş i p a i e t e d e m i c ă ; u n e ­
o r i , a p a r ş i c i o b u r i m u l t p i s a t e . P a s t a e s t e b i n e f r ă m î n t a t ă , omogenă ş i
densă îh s p ă r t u r ă ; e s t e b i n e a r s ă l a c ă r ă m i z i u - d e s c h i s s a u c a s t a n i u , f i ­
i n d c e n u ş i e s a u b r u n - c a s t a n i e îh s p ă r t u r ă . S u p r a f e ţ e l e sîht n e t e z i t e s a u
l u s t r u i t e fără p r e a m a r e atenţie ;
3) V a s e m o d e l a t e d i n t r - o p a s t ă fină d e o s e b i t d e compactă ş i r e z i s ­
tentă, c u i m p u r i t ă ţ i a b i a s e s i z a b i l e . S u p r a f e ţ e l e e x t e r i o a r e , a l e r e c i p i ­
e n t e l o r sînt b i n e l u s t r u i t e ş i a u îh g e n e r a l o c u l o a r e c ă r ă m i z i e cu r e -

79

www.mnir.ro
QRta'-JUO ILFW - PROFILUL PEPCWWI VIS71C.

Fig.1 - Profilul peretelui vestic a l şanţului (fragment)

www.mnir.ro
F i g . 2 - Vase r e c o n s t i t u i t e de t i p G l i n a I I Id i n
aşezarea de l a G r e c i , j u d . I l f o v

www.mnir.ro
ΠΘΧΘ cenuşii-castanii. A l t e o r i , c u l o a r e a u n o r vase este neagră sau
p o r t o c a l i e şi marchează întreaga g r o s i m e a p e r e ţ i l o r . A c e s t e i c a t e g o r i i
c e r a m i c e î i sînt p r o p r i i m a i a l e s v a s e l e d e d i m e n s i u n i m i c i ş i m i j l o c i i .
După c u m o s u g e r e a z ă f r a g m e n t e l e c e r a m i c e a v e m d e - a f a c e c u u n
l a r g r e p e r t o r i u de forme:
V a s e d e p r o v i z i i c u p r o f i l în formă d e S p r e l u n g . U n a s t f e l d e v a s ,
a r e c o r p u l b o m b a t , m a i a l e s fn r e g i s t r u l s u p e r i o r , g u r a largă (diam.0,220
m) c u b u z a d r e a p t ă terminată t e ş i t ; f u n d u l p l a t . P e d i a m e t r u l m a x i m al
r e c i p i e n t u l u i sfnt d i s p u s e s i m e t r i c p a t r u apucători o r i z o n t a l e , a l v e o l a t e ;
t o t p e a c e s t d i a m e t r u s e înşiruie a l v e o l a r i u ş o r a l u n g i t e ( f i g . 2 / 1 ) . U n a l t
v a s , în f o r m ă d e " s a c " , c u gîtul a b i a s c h i ţ a t , p r e z i n t ă s u b buză u n d e c o r
obţinut în t e h n i c a " a u r e p o u s s é " ( f i g . 2 / 2 ) .
Unele fragmente c e r a m i c e sugerează vase de dimensiuni m i c i şi
m i j l o c i i c u c o r p u l a p r o a p e t r o n c o n i c , u ş o r a r c u i t îh d r e p t u l umărului;
g î t u l s c u r t e v a z a t se termină c u o g u r ă s u b ţ i a t ă . U n a s t f e l d e r e c i p i e n t ,
l u c r a t d i n t r - o pastă fină d e c u l o a r e c ă r ă m i z i e ş i l u s t r u i t ă c u g r i j ă , p r e ­
zintă u n d e c o r ( s i n g u l a r d e o c a m d a t ă în M u n t e n i a ) a l e c r r u i e l e m e n t e î ş i
g ă s e s c c e l e m a i b u n e a n a l o g i i în c e r a m i c a a s p e c t u l u i S c h n e c k e n b e r g B 2

( f i g . 3 / 1 , 2 ) . S f n t p r e z e n t e ş i r e c i p i e n t e l e c u p i h t e c e l e s f e r i c şi gîtul a r ­
c u i t în a f a r ă ( f i g . 4 / 3 ; p l . 3 / 4 ) c u s i m i l i t u d i n i l a R o ş u , j u d . I l f o v 3
şi
G l i n a - B u c u r e ş t H · numeroase a n a l o g i i aflîndu-se f h a s p e c t u l Schne­
c k e n b e r g \i d i n s u d - e s t u l T r a n s i l v a n i e i . U n a l t v a s , d e d i m e n s i u n i m a i
5

m i c i , a r e pîhtecele d o m o l b o m b a t , gîtul a r c u i t ; g u r a l a r g ă c u b u z a t e r ­
minată t e ş i t ; t o a r t a d i n bandă l a t ă , p o r n e ş t e d i n buză ş i s e p r i n d e pe u ¬
măr ( f i g . 2 / 3 ) .
N u m e r o a s e sîht s t r ă c h i n i l e d e d i f e r i t e t i p u r i . C e l e c u c o r p u l u ş o r
a r c u i t ( f i g . 2 / 4 , 5 ) c o n s t i t u i e o c a t e g o r i e des întîlnită. Unele d i n t r e a¬
c e s t e a a u c o l ţ u r i t r a s e d i n buză ( f i g . 2 / 4 ; 7 / 3 ) ş i sîht m o d e l a t e dintr-o
pastă d e bună c a l i t a t e d e c u l o a r e c ă r ă m i z i e . A l t e s t r ă c h i n i , a u c o r p u l
t r o n c o n i c ş i f u n d u l p l a t ( f i g . 4 / 2 ) . C a s t r o a n e l e sîht î h t î l n i t e î n t r - u n p r o ­
c e n t r i d i c a t . U n e l e d i n t r e a c e s t e a a u c o r p u l d o m o l bombat, gîtul a r c u i t
îh a f a r ă ş i g u r a a p r o a p e t r o m p e t i f o r m ă ( f i g . 2 / 6 ; 6 / 3 ) , c u u n e l e a s e m ă - ,
n ă r i îh c e r a m i c a a ş e z ă r i i d e l a V ă c ă r e ş t i , j u d . D î m b o v i ţ a . U n a l t t i p
0

este r e p r e z e n t a t de c a s t r o n u l b i t r o n c o n i c c u g u r a l a r g evazată s p r e e x ­
t e r i o r ( f i g . 4 / 7 ) . A l t c a s t r o n , c u g u r a largă arcuită s p r e e x t e r i o r , p r e ­
z i n t ă i>e umăr u n b r î u c i r c u l a r obţinut o r g a n i c p r * n r i d i c a r e a p a s t e i ( f i g .
2 / 7 ) . A s t f e l d e f o r m e s e g ă s e s c ş i îh s u d - e s t u l T r a n s i l v a n i e i 7 . L u c r a t
d i n p a s t ă d e bună c a l i t i t e , u n c a s t r o n a r e umărul d e l i m i t a t d e m a r g i n e a
lată ş i e v a z a t ă t r o m p e ţ i i o r m p r i n t r - o l i n i e i n c i z a t ă c i r c u l a r , s u b b u z ă :
ş i r de găuri-butoni ( f i g . 4 / 5 ) . i ,
C î t e v â c a s t r o a n e a u c o r p u l t r o n c o n i c , a i c ă r o r pt r e ţ i c a d o b l i c p e
marginea fundului plat (fig.5/1 , 2 ) .
O s e r i e d e t o r ^ i tubuţare s a u t o r t i ţ e - m o s o r a m i n t e s c p r e z e n ţ a u n o r
a m f o r e ş i a m f o r e t e l u c r a t e d i n t r - o pastă d e c e a m a i bună c a l i t a t e (fig.
5 / 3 ; 6/1 ; p l . l / 3 ) . C e l e m a i a p r o p i a t e a n a l o g i i l e găsim l a G l i n a - B u c u -
r e ş t i cît şi l a V ă c ă r e ş t i , jud.Dîmboviţa**.

82

www.mnir.ro
 Un r e c i p i e n t de m i c i d i m e n s i u n i , s p e c i f i c c u l t u r i i G l i n a - S c h n e c k e n -
b e r g , a fost găsit f h t r e g . A c e s t a a r e un c o r p b i l r o n c o n i c , g f t u l fhalt c u
b u z a d r e a p t ă t e r m i n a t ă p r i n r o t u n j i r e , t o a r t a , p o r n i n d d i n buză o b l i c f n
j o s , se p r i n d e d e a s u p r a d i a m e t r u l u i m a x i m a l v a s u l u i ( p l . l / l ) . A n a l o g i ­
ile cele m a i bune le fntflnim mai ales fn c e r a m i c a fazei C a a s p e c t u l u i
Schneckenberg?.
P a h a r u l c u c o r p u l t r o n c o n i c ( p e r e ţ i i d r e p ţ i c ă z f n d o b l i c pe m a r g i ­
nile fundului p l a t ) , a fost d e s c o p e r i t fh groapa n r . 1 . Culoarea acestuia
este ν ărămizie şi prezintă un d e c o r f o r m a t d i n găuri-butoni dispuşi c i r ­
c u l a r dub buza ( f i g . 5 / 4 ) .
fn g r o a p a n r . 1 deosebit de răvăşită s - a d e s c o p e r i t un fragment
c e r a m i c m a i d e o s e b i t . A c e s t a sugerează u n v a s c u c o r p u l bombat şi c u
gftul fhalt a r c u i t fn afară. F r a g m e n t u l r e s p e c t i v reprezintă o ceramică
g r o s o l a n ă , f h a c ă r e i pastă p r e d o m i n ă c a d e g r e s a n ţ i c i o b u r i l e p i s a t e ş i
boabele de c a l c a r . Suprafaţa e x t e r i o a r ă e s t e cărămizie c u u r m e de a r ­
d e r e secundară; f h spărtură e s t e n e a g r ă - c e n u ş i e . O r n a m e n t a r e a constă
d i n m i c i i n c i z i i v e r t i c a l e d i s p u s e c i r c u l a r p e umărul v a s u l u i , c f t şi pe
diametrul maxim a l acestuia ( p l . l / 5 ; f i g . 5 / 5 ) . Toate aceste caracte -
r i s t i c i f i a p r o p i e de c e r a m i c a a s p e c t u l u i c u l t u r a l Folteşti - C e r n a v o d a
I I , unde fşi găseşte c e l e m a i bune a n a l o g i i ® . 1

fn groapa n r . 4 , a fost d e s c o p e r i t un fragment ceramic c a r e apar­

ţinuse u n u ' v a s - p a h a r c u g f t u l f h a l t ş i c u c o r p u l u ş o r c u r b a t , a
1
cărui
pastă c o n ţ i n e a n i s i p c u m i c ă , c i o b u r i p i s a t e ş i c a l c a r . G f t u l f h a l t a l a ¬
c e s t u i a , e s t e d e l i m i t a t i m p e r c e p t i b i l d e umăr p r i n t r - o i n c i z i e c i r c u l a r ă ,
de pe c a r e p o r n e s c m i i c r e s t ă t u r i v e r t i c a l e , f n c a d r u l a s p e c t u l u i
Schneckenberţ, A găsim u n e l e a n a l o g i i a t f t fh f o r m e l e c e r a m i c e , c f t şi fn
elementele d e c o r a t i v e 1 1
(pl.l/6). ^
F u n d u r i l e v a s e l o r sfnt fh majoritate p l a t e , r a r e o r i avfnd talpa lă­
ţită. I n t r - u n s i n g u r c a z b a z a u n u i r e c i p i e n t e s t e a l b i a t ă ( c o n c a v ă ) .
T o r ţ i l e s e p r e z i n t ă f n t r - o gamă l a r g ă , f h c e p f h d c u c e l e tubulare
(fig.5/3), sau tortiţele-mosor ( p l . l / 2 ) , unele d i n t r e acestea terminfn-
d u - s e c u c f r l i g e s p i r a l i c e ( f i g . 7 / l ) . T o r ţ i l e bandate ( f i g . 5 / 6 ) a p a r pe
vase de t o a t e d i m e n s i u n i l e .
A p u c ă t o r i l e , s u b f o r m a u n o r p r o t u b e r a n ţ e , s f n t d i s p u s e a t f t pe d i a ­
m e t r u , m a x i m a l u n o r r e c i p i e n t e m a r i ( f i g . 2 / 1 ) , s a u p e umărul u n o r v a s e
1

de m i c i d i m e n s i u n i ( f i g . 4 / 1 ) . A l t e l e au f o r m a u n o r c r e s t e v e r t i c a l e apli­
cate pe g f t u l r e c i p i e n t e l o r ( f i g . 7 / 3 ) , s a u f o r m a u n o r b u t o n i c u c f t e o a l ­
veolă l a m i j l o c ( p l . l / 3 ) . Pe d i a m e t r u l maxim a l unui c a s t r o n apare un
r e l i e f s e m i c i r c u l a r c u c e l e două c a p e t e o r i e n t a t e f h j o s ( f i g . 4 / 4 ) « C î t e v a
proeminenţe a p l i c a t e o r i z o n t a l , s f n t c r e s ' a t e s a u a l v e o l a t e ( f i g . 2 / l V
M a j o r i t a t e a t o r ţ i l o r ş i p r o e m i n e n ţ e l o r a m i n t i t e sîht l u c r a t e c u ' a r e
atenţie ş i p r i c e p e r e .
O r n a m e n t a r e a c e r a m i c i i de t i p G l i n a d e l a G r e c i , se prezintă îh
l i n i i m a i i , în l i m i t e l e s p e c i i i c e a l e a c e s t e i c u l t u r i , f i i n d p r e z e n t e însă
şi u n e l e e l e m e n t e î n i î l n i t e p e n t r u p r i m a dată în c a d r u l a c e s t e i c u l t u r i f h
Cîmpia R o m â n ă .

83

www.mnir.ro
 P o r n i n d de l a modul de t r a t a r e a l suprafeţelor e x t e r i o a r e , t r e b u i e
să menţionăm c ă c e r a m i c a " b u n ă " şi c e a " f i n ă " e s t e f o a r t e b i n e n e t e z i t ă
şi lustruită. .

Fig.3 - Fragmente ceramice t i p Schneckenberg Β

de l a G r e c i , j u d . J l f o v

De c e l e m a i m u l t e o r i r e c i p i e n t e l e a u f o s t i n t r o d u s e î n t r - o b a i e d e
l u t c a r a c o n f e r i ' - pe lfngă u n a s p e c t plăcut - şi o r e z i s t e n ţ ă s p o r i t ă
p e r e ţ i l o r v a s e l o r . U n e o r i , b a r b o t i n * ) e s t e în aşa l e i o r g a n i z a t ă , încît
capătă a s p e c t u l u n u i " c a l c i o - v e c e h i o " .

84

www.mnir.ro
Fig.4 - Fragmente oeramice Glina ΠΙ

www.mnir.ro
 O r n a m e n t a r e a p r o p r i u - z i s ă c o n s t a i n ş i r u l tio g ă u r i - b u t o n i r e a l i ­
z a ţ i t h t e h n i c a " a u r e p o u s s e " c f t şi fn a l v e o l a r e a s a u c r e s t a r e a buze­
l o r . F r e c v e n t e sfnt b r iu r i l e a l v e o l a t e . Toate aceste elemente apar He
c e l e m a i m u l t e o r i c o m b i n a t e î n t r e e l e . A s t f e l , pe u n e l e v a s e ş i r u l d e
g ă u r i - b u t o n i , c r e s t a r e a b u z e i , s f n t îmbinate c u a l v e o l e l e i m p r i m a t e pe
umărul v a s e l o r ( p l . l / 4 ) . A l t e o r i ş i r u l d e g ă u r i - b u t o n i d e s u b buză e s t e
d u b l a t d e u n b r f u a l v e o l a t (de pe umărul v a s u l u i ) s u b c a r e c o r p u l r e c i ­
p i e n t u l u i e s t e b a r b o t i n a t ( f i g . 8 / 1 ) . T e h n i c a b a r b o t i n e i aminteşte o m a ­
nieră gumelniţeană'2,
N u d e puţine o r i b u z a e s t e t e ş i t ă m u l t şi v ă l u r i t ă ( b i n e r e l i e f a t ă ) j
sub a c e a s t a u r m e a z ă ş i r d e g ă u r i - b u t o n i , i a r pe umărul b o m b a t se află
şir de i m p r e s i u n i s e m i c i r c u l a r e ( f i g . 8 / 2 ) . In alte c a z u r i alveolările a¬
p a r îh două ş i r u r i p a r a l e l e ( p l . l / 7 ) .
B r î u l a l v e o l a t . e s t e e x e c u t a t , o r i p r i n r i d i c a r e a p a s t e i pe c o r p u l ver­
s u l u i ( f i g . 8/1 ) , o r i a p l i c a t - d e s t u l d e r a r - i m e d i a t e u b b u z a a c e s t u i a
( p l . l / 8 ; f i g . 8 / 3 ) a s o c i a t f i i n d şi c u ş i r u l d e g ă u r i - b u t o n i . B r f u l a l v e o ­
l a t e s t e d e s fhtîlnit pe c e r a m i c a d e l a G r e c i ş i r e p r e z i n t ă u n a d i n t r e c a ­
racteristicile aspectului Schnecken berg B l 3 (fig. 9 / l - 3 , 5 ) .
P e două f r a g m e n t e ( a p a r ţ i n î n d a c e l u i a ş i v a s ) s e p u n e în evidenţă
u n i n t e r e s a n t m o t i v d e c o r a t i v r e a l i z a t p r i n i n c i z i e ş i i m p r i m a r e fhtîlnit
p e n t r u p r i m a dată f n c a d r u l c u l t u r i i G l i n a - S c h n e c k e n b e r g d i n M u n t e ­
n i a . Acest, o r n a m e n t s e c o m p u n e d i n t r - o c o m b i n a ţ i e d e g h i r l a n d e inci­
z a t e , e t a j n t o , unele f i i n d mărginite de m i c i i m p r e s i u n i c u aspect t r i u n ­
g h i u l a r . G h i r l a n d e l e sînt c o m p u s e d i n c i n c i s a u d i n nouă. l i n i i paralele
u ş o r a r c u i t e . A c o l o u n d e g h i r l a n d e l e d i n r e g i s t r u l i n f e r i o r n u sfnt m ă r ­
g i n i t e d e i m p r e s i u n i t r i u n g h i u l a r e , î n spaţiul c r u ţ a t a l a c e s t o r a apare
c î t e o mică p r o t u b e r a n t ă c o n i c ă . O t o r t i ţ ă i n e l a r ă p o r n e ş t e d i n buză ş i
s e p r i n d e pe u m ă r . C e r a m i c a Tace p a r t e d i n c a t e g o r i a " f i n ă " ş i a r e c u ­
l o a r e a cărămizie c u pete cenuşii ( f i g . 3 / 1 , 2 ) . Pînă acum acest m o t i v d e ­
c o r a t i v a f o s t fhtîlnit n u m a i Γη s u d - e s t u l T r a n s i l v a n i e i îh c a d r u l a s p e c ­
tului Schneckenberg B'**.

După c u m s - a a r ă t a t în p r i m a p a r t e a p r e z e n t u l u i r a p o r t , în c e l d e
a l d o i l e a s t r a t d e cultură a p a r f r a g m e n t e c e r a m i c e de t i p T e i , precum
şi cîteva unelte specifice acestei c u l t u r i .
D i n r e p e r t o r i u l u n e l t e l o r a u făcut p a r t e t r e i c u ţ i t e d e g r e s i e
(Krummesser) d e s c o p e r i t e în l o c u i n ţ a n r . 4 . U n cuţit a f o s t g ă s i t întreg,
i a r c e l e l a l t e două îh s t a r e f r a g m e n t a r ă . I n l o c u i n ţ a s u s - a m i n t i t ă a u f o s t
d e s c o p e r i t e ş i două f u s a i o l e d i n l u t a r s t i p i c e c u l t u r i i T e i ( f a z a C ă ţ e l u
N o u ) . P r i m a d i n t r e a c e s t e a ( f i g . 1 0 / 1 a . b ) a r e o formă globulară şi a
f o s t l u c r a t ă d i n t r - o p a e t ă fină a c ă r e i s u p r a f a ţ ă a r e o c u l o a r e neagră
c u r e f l e x e c a s t a n i i . E a e s t e d e c o r a t ă îh î n t r e g i m e p r i n i n c i z i i ( f m p u n -
sături) f i n e , r e a l i z f h d u - s e b e n z i c i r c u l a r e de liniuţe v e r t i c a l e i n t e r c a ­
late de b e n z i f h z i g - z a g . I n r e g i s t r u l i n f e r i o r a l f u s a i o l e i benzile de
z i g - z a g u r i şi de liniuţe v e r t i c a l e s f n t d e m a r c a t e p r i n l i n i i circulare

86

www.mnir.ro
www.mnir.ro
i n c i z a t e ( f i g . 1 0 / 1 . S e ş t i e c ă îh f a z a c e a m a i v e c h e a c u l t u r i i T e i . z i g ­
zagul este c o n s i d e r a t unul d i n t r e cele m a i esenţiale elemente d e c o r a ­
tive ale acestei c u l t u r i .

F i g . 6 - F r a g m e n t e c e r a m i c e de t i p G l i n a ΠΙ

Cea de a d o u a fusaiolă e s t e bitronconică şi e s t e şi e a specifică

c u l t u r i i T e i 5.
1

88

www.mnir.ro
 D u p a t e h n i c a d e p r e l u c r a r e a p a s t e i s e p o t d i s t i n g e două c a t e g o r i i
c e r a m i c e i u n a m a i g r o s o l a n ă , β c ă r e i pastă c o n ţ i n e n i s i p , c i o b u r i pi­
sate mărunt, g r a n u l e de c a l c a r şi p a i e t e de mică. A m e s t e c u l e s t e b i n e
frămfntat ş i o m o g e n i z a t . A r d e r e a s - a făcut l a n e g r u - c e n u ş i u ( f n s p ă r ­
t u r ă ) , s u p r a f e ţ e l e e x t e r i o a r e avînd o c u l o a r e c ă r ă m i z i e - c e n u ş i e j a d o u a

F i g . 7 - T o r t i ş i apucători d e p e f r a g m e n t e
c e r a m i c e G l i n a ΠΙ

c a t e g o r i e însumează v a s e l u c r a t e d i n t r - o pastă fină a p r o a p e lipsită de

Impurităţi* A c e s t e a sfnt a r s e l a n e g r u - c e n u ş i u ş i sfnt l u s t r u i t e c u c e a
m a i m a r e atenţie.

89

www.mnir.ro
 Datorită existenţei u n e i cantităţi r e l a t i v m i c i de m a t e r i a l o e r a m i c
d e s c o p e r i t , r e p e r t o r i u l f o r m e l o r se r e d u c e l a c î t e v a t i p u r i de vase,
s p e c i f i c e însă - t o a t e - f a z e i I a c u l t u r i i T e i .

F i g . 8 - M o t i v e o r n a m e n t a l e de pe fragmente
c e r a m i c e de t i p G l i n a de l a G r e c i , j u d . I l f o v

S î n t p u s e în e v i d e n ţ ă în p r i m u l r î n d c î t e v a r e c i p i e n t e d e m a r i di­
m e n s i u n i c u c o r p u l b o m b a t , a l c ă r o r gît înalt, a r c u i t , se termină c u o
gură m u l t evazată s p r e e x t e r i o r ( p l . l / 1 2 ) . A l t e v a s e , de dimensiuni
m a i m a r i , modelate d i n t r - o pastă de c u l o a r e c ă r ă m i z i e au gîtul înalt-
c i l i n d r i c , g u r a largă şi pîntecele uşor bombat.
Un c a s t r o n adine ( p l . I / 1 3 ) eu c o r p u l t r o n c o n i c , a r e pereţii uşor
a r c u i ţ i ; d e s u b buză s e d e z v o l t ă o t o r t iţă bandată, c a r e , după c e s e a r ­
cuieşte, se p r i n d e pe d i a m e t r u l m a x i m a l v a s u l u i ; g u r a a c e s t u i a este
d r e a p t ă ş i s e t e r m i n ă p r i n r o t u n j i r e * . S u b b u z ă , d e c o r în ş i r c i r c u l a r
0

c o n s t i t u i t d i n m i c i i m p r e s i u n i t r i u n g h i u l a r e . A c e s t e a d i n urmă i n t e r c a ­
l e a z ă două p r o t u b e r a n t e t r o n c o n i c e d i s p u s e s i m e t r i c s u b b u z ă .

90

www.mnir.ro
Fig.9 - Fragmente ceramice Glina ΙΠ

www.mnir.ro
 M o t i v e l e d e c o r a t i v e sfnt d e a s e m e n e a s p e c i f i c e f a z e i I a c u l t u r i i l e i .
r e m a r c f n d u - s e atft a p l i c a t i u n i l e p l a s t i c e , s a u proeminenţele o r g a n i c ob­
ţinute, c f t , s i n u m e r o a s e l e a d f n c i t u r i ( i m p r e s i u n i ) s a u i n c i z i i * 7 .

www.mnir.ro
 Suprafeţele e x t e r i o a r e a l e majorităţii v a s e l o r sfnt brăzdate de
s t r i a ţ i u n i obţinute c u " m ă t u r i c ă " . P e lfngă s t r i a ţ i u n i l e o b l i c e se r e ­
marcă ş i s t r i a ţ i u n i l e d i s p u s e o r i z o n t a l ( p l . i / l 2 ) , a c e s t e a d i n urmă f i i n d
bine r e l i e f a t e .
B r f u r i l e alveolate sau crestate dispuse sub buza vasului ( p l . l / 1 1 )
s a u pe umărul a c e s t u i a ( p l . I / 1 2 ) , a p a r î h t r - u n număr r e l a t i v m a r e , c u
numeroase a n a l o g i i l a Căţelu N o u , j u d . I l f o v ' 8 .
I m p r e s i u n i l e d i s p u s e f n ş i r , m a i a l e s s u b buză, sfnt t r i u n g h i u l a r e
c a l a v a s u l d e l a p l . I / 1 3 , o v a l e ( p l . l / 1 0 ) , s a u s e m i o v a l e (fig.10/3; 11/4).
A l t e o r i a c e s t e i m p r e s i u n i s f n t î n ş i r a t e p e umărul v a s u l u i , umăr c a r e s e
prezintă s u b f o r m a u n u i p r a g r i d i c a t o r g a n i c d i n pastă. Pe u n a s t f e l de
f r a g m e n t c e r a m i c a d î h c i t u r i l e sînt d i s p u s e îh ş i r c i r c u l a r p e marginea
s u p e r i o a r ă a p r a g u l u i ş i a u f o r m a u n o r s t e l u ţ e c u c i n c i c o l ţ u r i ( f i g . 11/Ί ).
I n t r - u n c a z , s e r e m a r c ă m i c i i m p r e s i u n i d i s p u s e o r i z o n t a l pe două r î h -
duri paralele (fig. 11/3).
Pe f u s a i o l a sferică ( f i g . 1 0 / 1 ) se p u n f h evidenţă b e n z i l e incizate
compuse d i n liniuţe v e r t i c a l e i n t e r c a l a t e de b e n z i l e de z i g - z a g u r i . In
r e g i s t r u l i n f e r i o r a l o b i e c t u l u i , aceste b e n z i sfnt d e l i m i t a t e de linii
c i r c u l a r e i n c i z a t e . Această alternanţă d i n t r e z i g - z a g u r i şi b e n z i l e o r i ­
zontale se r e m a r c ă de a s e m e n e a f n d e c o r u l c e r a m i c i i de la Căţelu
Nou 9. 1

U n f r a g m e n t d i n c a t e g o r i a c e r a m i c i i f i n e , d e c u l o a r e n e a g r ă şi b i n e
lustruită, prezintă m o t i v u l "ramură de b r a d " ( f i g . 1 1 / 5 ; p l . 3 / 1 4 ) , m o t i v
c a r a c t e r i s t i c f a z e i Căţelu N o u d i n c a d r u l c u l t u r i i T e i ^ O .
I n m o d u l d e o r n a m e n t a r e a l a c e s t o r v a s e sînt întflnite şi micile
proeminenţe c o n i c e d i s p u s e f i e c î t e două, f i e c î t e p a t r u pe u m e r i i r e c i ­
pientelor.
P r i n c a r a c t e r i s t i c i l e sale m a t e r i a l u l ceramic d e s c r i s mai s u s , r e ­
prezintă p r i m a fază - Căţelu N o u - a c u l t u r i i T e i şi se încadrează fh
perioada mijlocie a epocii bronzului.
A s t f e l , se p o a t e c o n c h i d e că l a G r e c i avem d e - a f a c e c u o etapă
t f r z i e ( c h i a r finală) a c u l t u r i i G l i n a - S c h n e c k e n b e r g , c u n u m e r o a s e e l e ­
m e n t e S c h n e c k e n b e r g Β ş i C (după p e r i o d i z a r e a l u i A . P r o x ) 2 1
. Unele
d i n t r e a c e s t e a sîht p u s e în e v i d e n ţ ă p e n t r u p r i m a dată f h t r - u n context
a r h e o l o g i c îh C î m p i a Română f n c a d r u l c u l t u r i i m a i s u s a m i n t i t e .
Stratigrafie, suprapus orizontului Glina-Schneckenberg se află
o d e p u n e r e c u m a t e r i a l T e i - f a z a Căţelu N o u - , c a r e se încadrează f n
p e r i o a d a m i j l o c i e a e p o c i i b r o n z u l u i d i n R o m â n i a . S e p o a t e menţiona că
fn a ş e z a r e a d e l a G r e c i , c u l t u r a T e i , r e p r e z e n t a t ă d e f a z a s a c e a m a i
veche, prezintă aproape f h t o t a l i t a t e cele m a i c a r a c t e r i s t i c e motive d e ­
corative ale acestei faze.zig-za.gul,realizat d i n l i n i i simple,şirurile o r i ­
z o n t a l e d e i m p r e s i u n i c i r c u l a r e , t r i m g h i u l a r e s a u s e m i o v a l e , alături de motivul
"ramură de b r a d " c f t ş i de b e n z i l e de liniuţe v e r t i c a l e i n c i z a t e f i n . 2 2

C e r a m i c a L a t e n e . I n i n v e n t a r u l c o m p l e x e l o r 11 ş i 1 2 se aflau
fragmente c e r a m i c e l u c r a t e c u mfna sau l a roată.

93

www.mnir.ro
 A . C e r a m i c a l u c r a t ă çu m f n a s e î m p a r t e l a r f n d u l e i , îh două c a t e ­
gorii:
1) d e c u l o a r e c e n u ş i e , d i n t r - o pastă/ în g e n e r a l f i n ă , c u s u p r a f a ţ a
e x t e r i o a r ă l u s t r u i t ă - v a s e c u b u z a v e r t i c a l ă s a u puţin r ă s f r f h t ă f h e x ­
t e r i o r şi pereţii arcuiţi, p r e c u m şi f r u c t i e r e .
D e c o r u l constă d i n l i n i i i n c i z a t e v e r t i c a l e , b r f u r i a l v e o l a t e , butoni
r o t u n z i s a u apucători o r i z o n t a l e ( f i g . 1 2 / 1 ,2)·

F i g . 11 - F r a g m e n t e c e r a m i c e t i p T e i I

C a n t i t a t i v , această c a t e g o r i e c e r a m i c ă e s t e c e a m a i numeroasă ;
2) d e c u l o a r e c ă r ă m i z i e , d i n t r - o pastă p o r o a s ă - v a s e c u p e r e ţ i i
arcuiţi, i a r b u z a răsfrfhtă f h e x t e r i o r . D e c o r u l constă d i n b r f u r i al­
veolate .
Β . C e r a m i c a l u c r a t ă l a r o a t ă , s e î m p a r t e ş i e a f h două categorii:
1 ) d e c u l o a r e c e n u ş i e , c u p a s t a fină ş i b i n e l u s t r u i t ă - f r u c t i e r a ş i
strecurătoarea.

94

www.mnir.ro
F i g . 12 - Fragmente ceramice din perioada Latene

www.mnir.ro
 D e c o r u l c o n s t a d i n c a n e l u r i o r i z o n t a l e şi l i n i i f n r e l i e f , ondulate
(fig. 12/3,4);
2) d e c u l o a r e c ă r ă m i z i e , r e p r e z e n t a t ă p r i n t r - o buză d e c h i u p .
Avînd f n v e d e r e predominanţa c e r a m i c i i l u c r a t e c u m f n a , de cu­
l o a r e cenuşie, reprezentată, p r i n f r u c t i e r e şi v a s e c u pereţii arcuiţi c u
b u z a v e r t i c a l ă s a u puţin r ă s f r f h t ă f h e x t e r i o r , i a r d e c o r u l c o n s t î h d , îh
g e n e r a l , d i n l i n i i i n c i z a t e , c e r a m i c ă c e s e aseamănă c u d e s c o p e r i r i l e
de l a C h i r n o g i ( g r u p a B ) 2 3 P o p e ş t i 2 4 e t c . , înclinăm a data. c o m p l e x e l e
f

r e s p e c t i v e îh a d o u a jumătate a s e c . I I - începutul s e c . I î . e . n .

A U G U S T I N U L A N I C I şi
GHEORGHE TROHANI

N O T E

1 I O N N E S T O R - F o u i l l e s de G l i n a , f h : D a c i a I I I - I V , 1927-1932 ; Idem
- D e r S t a n d d e r V o r g e s c h i c h t s f o r s c h u n g i n Rumănien, f n ; 2 2 ,
B e r R G K , 1 9 3 3 , p . 6 9 şi u r m . ; D . B E R C I U - A r h e o l o g i a preistorică
β O l t e n i e i , C r a i o v a , 1939, p . 9 7 şi u r m . ; A L F R E D P R O X - Die
S c h n e c k e n b e r g K u l t u r , K r o n s t a d t , 1941 ; D O R I N P O P E S C U - Die
frlihe und m i t t l e r e B r o n z e z e it i n Siebenblirgen, 1944; G H E O R G H E
BICHIR - Bei trag zur frtihen Bronzezeit im sllddstlichen T r a n s ilva-
n i e n u n d i n d e r M o l d a u , fh* D a c i a , N S , V I , 1 9 6 2 , p . 8 7 - 1 1 4 ; i d e m , î n
M a t e r i a l e ş i c e r c e t ă r i a r h e o l o g i c e , V I I , 1 9 6 1 , p . 3 3 1 - 3 5 9 ) i d e m , fhţ
Materiale VIII, 1962, p.283-290; MARGARETA C O N S T A N Ţ I -
N I U , P A N A I T P A N A I T - O aşezare d i n epoca b r o n z u l u i l a Roşu, îh;
Cercetări a r h e o l o g i c e fh Bucureşti, I , 1963, p . 3 0 1 - 3 0 4 .
2 A L F R E D PROX, op.cit., Tafel XVl/7,9; XVIl/5,8.
3 MARGARETA CONSTANTINIU, PANAIT PANAIT, op.cit., pl.II
fig. 3.
4 ION N E S T O R - F o u i l l e s de G l i n a . . . , p . 2 4 1 , f i g . 9 , 1 5 .
5 A L F R E D PROX, op.cit., Tafel XV/9,11 .
6 U n e l e a n a l o g i i se găsesc şi f h c e r a m i c a d i n a ş e z a r e a de l a Văcă­
r e ş t i , c f . E R S I L I A T U D O R - Săpătura de s a l v a r e d i n corn. Văcă­
r e ş t i , jud.Dîmboviţa, î h ; S c r i p t a V a l a c h i c a , Tîrgovişte, 1972, p .
103, f i g . 3 / 3 .
7 ALFRED PROX, op.cit., TefelXV/6,7.
8 E R S I L I A TUDOR, l o c . c i t . , fig.6/1 , 3 .
9 A L F R E D P R O X , o p . c i t . , T a f e l X X I V / 1 ; v e z i G H v B I C H I R , în : D a -
c i a , V I , 1 9 6 2 , fifir.11/3^
10 S I L V I A M A R I N E S C U - B I L C U - Unele p r o b l e m e ale p e r i o a d e i de
tranziţie de l a n e o l i t i c l a epoca b r o n z u l u i d i n Moldova f h lumina a
t r e i m o r m i n t e p l a n e d e inhumaţie d e s c o p e r i t e l a T î r p e g t i , f h : S t u d i i

96

www.mnir.ro
 şi c e r c e t ă r i de i s t o r i e v e c h e ( S . C . I . V . ) , X V I , 1 9 6 2 , p . 2 1 1 - 2 5 0 ;
M A R I L E N A F L O R E o C U - C o n t r i b u ţ i i l a p r o b l e m e l e începutului e¬
p o c i i b r o n z u l u i în M o l d o v a , în : A r h e o l o g i a M o l d o v e i , H - I H , 1 9 6 4 , p .
105-125; ION N E S T O R , E U G E N I A Z A H A R I A - S u r l a période de
t r a n s i t i o n d u néolithique à l ' â g e d u b r o n z e dans l ' a i r e des c i v i l i s a ­
t i o n de C u c u t e n i e t de Gumelniţa, f n i D a c i a , N S , X I I , 1 9 6 8 , fig.6/1,7.
11 ALFRED PROX, op.cit., Tafel VIIl/4-6.
12 Această tehnică se f a c e r e m a r c a t ă şi pe u n e l e f r a g m e n t e ceramice
d i n ...şezarea d e t i p G l i n a d e l a R o ş u , c f . M . C O N S T A N T I N I U , P .
P A N A I T - o p . c i t . , p.31 2 , p l . I X / 5 , c f t şi l a V ă c ă r e ş t i , c f . E R S I ­
LIA TUDOR, o p . c i t . , p.104-105.
13 G H . B I C H I R , t h r D a c i a , N S , V I , 1962, p . 8 9 şi u r m .
14 v e z i nota. n r . 2 ; G H . B I C H I R , o p . c i t . , f i g . 9 / 5 , f r a g m e n t u l c e r a m i c
f i i n d î n c a d r a t îh f a z a Β ( F u n d e n i ) .
15 V A L E R I U L E A H U , C u l t u r a T e i , Bucureşti, f . a . , p . 6 8 , fag.9/2.
16 Ibidem, p . 8 8 şi f i g . 1 3/4.
17 Ibidem, p . 8 9 .
18 I d e m - S ă p ă t u r i l e a r h e o l o g i c e d e l a C ă ţ e l u N o u , îh ; C e r c e t ă r i ar­
h e o l o g i c e în B u c u r e ş t i , v o l . I I , 1 9 6 5 , f i g . 1 6 / l .
19 A c e s t e m o t i v e d e c o r a t i v e sîht d e s î h t î l n i t e l a C ă ţ e l u N o u , c f . VA­
L E R I U L E A H U , o p . c i t . , p . 3 7 şi f i g . 1 7 / 6 ; 1 9 / 3 .
20 Ibidem, p . 3 7 şi f i g . 1 9 / 1 .
21 După p e r i o d i z a r e a făcută d e G h . B i c h i r , î n c a d r ă m a ş e z a r e a de l a
G r e c i îh f a z a Β ( F u n d e n i ) , c f . M a t e r i a l e , V I I I , 1 9 6 2 , p . 2 8 3 - 2 9 0 ;
D a c i a , N S , V I , 1 9 6 2 , p . 8 7 şi u r m .
22 Cf. VALERIU L E A H U - Cultura T e i . . , , p.33-34; VLADIMIR D U -
M I T R E S C U - A r t a p r e i s t o r i c ă în R o m â n i a , B u c u r e ş t i , 1 9 7 4 , p . 2 8 2 .
23 G H . T R O H A N I - Săpăturile a r h e o l o g i c e efectuate l a C h i r n o g i , v e z i
îh v o l u m u l p r e z e n t .
24 R . V U L P E , S . C . I . V . , V I , 1-2, 1955, p.250, fig.12/1 .

LES F O U I L L E S D E G R E C I , COMMUNE GRĂDIŞTEA,

DÉP. ILFOV
- Résumé -

A l a s u i t e d ' u n e r e c h e r c h e de s u r f a c e éffectuée s u r l e s b o r d s d u
lac C ă l d ă r u ş a n i , e n 1971 , o n a f a i t d e s f o u i l l e s s u r u n t e r r a i n situé à
300 m n o r d d u v i l l a g e G r e c i , s u r l a r i v e s u d d u l a c .
L e s f o u i l l e s o n t e u u n c a r a c t è r e d e s o n d a g e . S u r une s u r f a c e r e ­
l a t i v e m e n t p e t i t e , 62 m . c . , o n a d é c o u v e r t 12 c o m p l e x e s ; 3 f o s s e s a p -
partenent à l a c i v i l i s a t i o n G l i n a ( n o . 6 , 7 et 9 ) , 5 complexes T e i (no. 1 ,
2 , 4 , 5 , 1 2 ) , 3 g é t o - d a c e s (no. 8 , 1 0 . 1 1 ) e t 1 f é o d a l ( n o . 3 ) .
L ' i n v e n t a i r e d e s f o s s e s Glina e s t r e p r é s e n t é p a r d e s o u t i l s e n s i ­
lex , os d ' a n i m a u x , f u s a i b le s e i une p e t i t e r o u e e n t e r r e c u i t e . L a c é ­
r a m i q u e , d ' a p r è s l a qualité de l a p â t e , se d i v i s e e n t r o i s c a t é g o r i e s :

97

www.mnir.ro
1 . V a s e s d e g r a n d e s d i m e n s i o n s , d ' une pâte s a b l o n e u s e a v e c b e a u c o u p
d e f r a g m e n t s c é r a m i q u e s . 2 . V a s e s p e t i t s e t m o y e n s , d ' u n e pâte de
b o n n e q u a l i t é . 3 . V a s e s d ' u n e pâte f i n e , b i e n b r û l é e .
S e l o n l a f o r m e , o n r e n c o n t r e d e s v a s e s de p r o v i s i o n s , d e s é c u e l l e s
de différents t y p e s , chaudrons, verres tronconiques.
L e d é c o r e s t constitué de bandes de t r o u s - b o u t o n s , a l v é o l e s , e n ­
t a i l l e s , lignes incisées et i m p r e s s i o n s t r i a n g u l a i r e s . Quelques-uns des
éléments de d é c o r sont spécifiques aux phases S c h n e c k e n b e r g B et C
( P r o x ) e t o n l e s r e n c o n t r e p o u r l a première f o i s dans l a P l a i n e d u Da­
nube.
L ' inventaire des complexes q u i appartiennent à l a c i v i l i s a t i o n T e i
e s t r e p r é s e n t é p a r des c o u t e a u x e n p i e r r e ( K r u m m e s s e r ) , f u s a i b l e s en
t e r r e c u i t e - une d ' e l l e s joliement décorée à l ' a i d e d ' i n c i s i o n s , etc.
L a céramique se d i v i s e e n deux c a t é g o r i e s : g r o s s i è r e et f i n e . L e s
f o r m e s e t le. d é c o r s o n t s p é c i f i q u e s à l a p h a s e I , C ă ţ e l u N o u - réci­
p i e n t s de g r a n d e s d i m e n s i o n s , a u c o r p s bombé, c o l h a u t , r e b o r d é v a s é ,
c h a u d r o n s ; bandes alvéolaires, lignes tirées à l ' a i d e d u petit b a l a i , i m ­
p r e s s i o n s , b r a n c h e s de s a p i n , proéminences c o n i q u e s .
Dans l e s c o m p l e x e s géto-daces ont n ' a t r o u v e que de l a céramique
t r a v a i l l é e à l a m a i n e t à l a r o u e . Comme f o r m e o n r e n c o n t r e d e s frui­
t i è r e s et des v a s e s a u c o r p a r c h é . L e d é c o r c o n s i s t e généralement de
l i g n e s i n c i s é e s , ce q u i nous f a i t a t t r i b u e r c e s c o m p l e x e s à l a deuxième
moitié d u I I s - commencement d u I
8 e
s.av.n.é.
r

Légende des figures

Fig. 1 - L e p r o f i l d u m u r ouest de l a s e c t i o n
Fig. 2 - V a s e s reconstitué de t y p e G l i n a ΠΙ de l'établissement de
Greci
Fig. 3 - F r a g m e n t s céramiques d u type S c h n e c k e n b e r g B de G r e c i
Fig. 4 - F r a g m e n t s c é r a m i q u e s G l i n a ΠΙ
Fig. 5 - 1 - 3 , 6 : fragments céramiques G l i n a Ι Π ; 4 : v e r r e t r o n c o n i q u e
r é c o n s t i t u é a p p a r t e n a n t à l a c i v i l i s a t i o n G l i n a l T I ; 5: f r a g m e n t
céramique d u t y p e Folteşti - C e r n a v o d a I I
Fig. 6 - F r a g m e n t s céramiques d u type G l i n a I I I
Fig. 7 - Anses et butons s u r l e s f r a g m e n t s céramiques G l i n a ΠΙ
Fig. 8 - Motifs ornementaux s u r l e s f r a g m e n t s céramiques d u type
G l i n a de G r e c i
Fig. 9 - F r a g m e n t s céramiques G l i n a ΠΙ
Fig. 10 - 1 a , b : F u s a i b l e T e i I , découverte d a n s l ' h a b i t a t i o n n o . 4
Fig. 11 - F r a g m e n t s c é r a m i q u e s d u t y p e T e i I
Fig. 12 - F r a g m e n t s c é r a m i q u e s d e l ' é p o q u e L a t è n e

98

www.mnir.ro
Ι Ί . 1 - G r e c i . dép.Ilfov, 1-4; 6 - 9 : vase et fragments céramiques
G l i n a I I I ; 5: f r a g m e n t , c é r a m i q u e d u t y p e F o l t e ş t i - Cernavoda
I I ; 13: v a s e a p p a r t e n a n t ă la c i v i l i s a t i o n T e i ; 1 0 - 1 2 ; 1 4 : f r a g ­
ments céramiques d u type T e l

99

www.mnir.ro
www.mnir.ro
 SONDAJUL ARHEOLOGIC DE L A IZVOARELE

A ş e z a r e a T e i de l a Izvoarele ( c o m . H o t a r e l e , j u d . I l f o v ) este si­

tuată l a 4 4 k m s u d - e s t d e B u c u r e ş t i , l a o d e p ă r t a r e d e a p r o x i m a t i v 3 0 0
m de m a r g i n e a v e s t i c ă a s a t u l u i , pe u n b o t de d e a l - p r e l u n g i r e a t e r a ­
s e i î n a l t e d r e p t e a A r g e ş u l u i , î n t r - o zonă u n d e a c e a s t a s e r e t r a g e f o r -
mîhd o u ş o a r ă d e p r e s i u n e - V a l e a C o ş c o v ă . L o c u i r e a d i n e p o c a b r o n ­
1

z u l u i a f o s t semnalată în l i t e r a t u r a d e s p e c i a l i t a t e a i 1971,cihd A l e x a n d r u
V u l p e a p u b l i c a t de a i c i u n t o p o r de b r o n z , f r a g m e n t a r , d e s c o p e r i t î n -
tîmplător . 2

În p r e z e n t , a ş e z a r e a e s t e în m a r e p a r t e d i s t r u s ă p r i n l u c r ă r i de
t e r a s a r e , e x e c u t a t e a c o l o îh a n i i 1 9 6 3 - 1 9 6 7 , i a r în bună măsură eete
i n c l u s ă îh t e r e n u r i c u p l a n t a ţ i i d e v i i , a s t f e l î n c î t o i n v e s t i g a ţ i e a r h e o ­
l o g i c ă m a i amplă ş i m a i s t ă r u i t o a r e a p a r e - p r a c t i c - i m p o s i b i l ă . S-a
d e c i s t o t u ş i c e r c e t a r e a s a - f i e şi l i m i t a t ă , r e s t r î h s ă - ţinînd seamă c u
d e o s e b i r e d e două î m p r e j u r ă r i :
P u b l i c î n d t o p o r u l d e l a I z v o a r e l e , p e c a r e 1-a î n c a d r a t în g r u p a e ¬
x e m p l a r e l o r c u două t ă i ş u r i , î n t r - u n t i p a p a r t e n u m i t tipul Begunqi,
A l e x a n d r u V u l p e η - a f o s t îh măsură s ă - 1 pună în l e g ă t u r ă c u o antume
f a z ă d i n e v o l u ţ i a c u l t u r i i T e i , l i p s i n d o c e r c e t a r e a r h e o l o g i c ă îh a ş e z a ­
r e a p e t e r e n u l c ă r e i a a f o s t d e s c o p e r i t ă p i e s a . C u m însă - f a p t d e m o n ­
s t r a t de A l e x a n d r u V u l p e - t o p o r u l prezintă o v a l o a r e şi un i n t e r e s d e o ­
s e b i t ; ţinînd s e a m " a p o i - după c u m s e r e l a t e a z ă - c ă îh p e r i m e t r u l a ¬
c e l e i a ş i a ş e z ă r i a u m a i f o s t g ă s i t e ş i două c e l t u r i d e b r o n z - p e n t r u a
3

d e t e r m i n a în d e t a l i u c a r a c t e r u l ş i t r ă s ă t u r i l e s p e c i f i c e a l e l o c u i r i i T e i
de l a I z v o a r e l e ş i p e n t r u a p u t e a l e g a aşezarea fh chip argumentat
d e b r o n z u r i l e d e s c o p e r i t e , o e x p l o r a r e a r h e o l o g i c ă a apărut e v i d e n t n e ­
cesară.
U n s o n d a j a r h e o l o g i c în a c e a s t ă staţiune s - a i m p u s însă şi d i n -
t r - a l t ă p r i v i n ţ ă . R e l a t i v b i n e studiată pfhă a c u m - d a r n u î h t r - a t î t , î n ­
c î t să n u r ă m î h ă î n c ă a s p e c t e ş i p r o b l e m e d e u r m ă r i t ş i c l a r i f i c a t - c u l ­
t u r a T e i a f o s t , t o t u ş i , c e r c e t a t ă ş i cunoscută m a i a l e s îh c e n t r u l a r i e i
s a l e d e r ă s p î n d i r e îh M u n t e n i a ' , l i p s i n d a p r o a p e c u t o t u l i n v e s t i g a ţ i i în
z o n e l e p e r i f e r i c e , pe l i m i t e l e d e c o n t a c t c u a l t e populaţii şi culturi,
a l t f e l spus - a c o l o unde contaminările c u a l t e realităţi de o r d i n cultu-
r a l - a r h e o l o g i c şi influenţele de a c e s t f e l r e c e p t a t e se v o r f i p u t u t p r o -

101

www.mnir.ro
d u c e m a i r e p e d e ş i p o a t e ş i m a i i n t e n s . S e i m p u n d e a c e e a c e r c e t ă r i -şi
i n a t a r e d i n urmă z o n e - ş i a c e a s t a a c o n s t i t u i t a l d o i l e a m o b i l c a r e a
condus l a p r a c t i c a r e a s o n d a j u l u i de l a I z v o a r e l e . a ş e z a r e a de a i c i aflîh-
d u - s e în s e c t o r u l d e s u d - e s t a l a r i e i d e d i f u z i u n e a t r i b u r i l o r T e i , f n
s f e r a d e influenţe ş i c o n t a c t e c u c u l t u r i l e C o s l o g e n i ş i Z i m n i c e a - P l o v -
d i y , c u r e a l i t ă ţ i l e e p o c i i b r o n z u l u i de l a s u d de Dunăre.
S ă p ă t u r i l e , o r g a n i z a t e de M u z e u l de I s t o r i e a l R . S.România, s - a u
d e s f ă ş u r a t î n t r e 9 ş i 22 o c t o m b r i e 1 9 7 4 . C e l e t r e i s e c ţ i u n i ( t o a t e c u l ă ­
ţimea d e 1 , 5 0 m ş i l u n g i : I , d e 5 2 , 2 7 m ; Π , d e 3 8 , 7 0 m ; I I I , d e 4 2 , 0 0 m)
a u f o s t d e s c h i s e în p o z i ţ i i d e t e r m i n a t e e x c l u s i v d e c o n d i ţ i i l e t e r e n u l u i -
a c o p e r i t a p r o a p e în î n t r e g i m e c u p l a n t a ţ i i d e v i i . S . I ş i I I a u f o s t tra­
sate într-un s e c t o r depărtat de vîrful d e a l u l u i şi a p r o p i a t de l a t u r a e s ­
t i c ă a a c e s t u i a ( î n t r - o zonă c e s - a d o v e d i t a f i l a p e r i f e r i a a ş e z ă r i i d i n
e p o c a b r o n z u l u i ) ; s . I I I a f o s t situată m a i a p r o p i a t d e v î r f u l d e a l u l u i , a ¬
p r o x i m a t i v în z o n a mediană a p l a t o u l u i ^ .
S t r a t i g r a f i a , observată pe pereţii secţiunilor, a f o s t următoarea:
P e s t e u n s o l g ă l b u i d e l o e s s , s l a b h u m i f e r , s e află o d e p u n e r e d e
pămîht c a s t a n i u , c u o g r o s i m e m e d i e d e 0 , 2 5 0 m , c u nuanţe gălbui-ro-
şietice s p r e bază, brune-cenuşii către l i m i t a superioară, s t e r i l din
punct de v e d e r e a r h e o l o g i c . A c e s t a este s u p r a p u s de un s t r a t de humus
a n t i c , d e g r a d a t , p o r o s , g l o m e r u l a r , avfhd g r o s i m e a între 0 , 2 0 0 m (în
secţiunile I — I I , d i n s e c t o r u l a p r o p i a t l a t u r i i e s t i c e a d e a l u l u i ) şi 0,300
m (în s . I I I , pe p l a t o u ) . L a b a z a s a a u f o s t a f l a t e c e l e m a i m u l t e d i n t r e
m a t e r i a l e l e T e i , i n c l u s i v v a s u l c u pîntecele g l o b u l a r , s u r p r i n s către ca­
pătul e s t i c a l s e c ţ i u n i i I I I s p a r t i n s i t u ( f i g . 2 ) . F r a g m e n t e ceramice
d i s p a r a t e , c u o f r e c v e n ţ ă , de a l t f e l , r e d u s ă , a u f o s t c o n s t a t a t e şi în
d e p u n e r i l e s u p e r i o a r e a l e a c e s t u i s t r a t , p r e c u m ş i - m a i r a r e încă - îh
s t r a t u l d e d e a s u p r a , d e h u m u s r e c e n t , f o a r t e s u b ţ i r e ( m a x i m u m 0 , 0 6 0 m)
în s e c t o r u l d i n s p r e l a t u r a e s t i c ă a î n ă l ţ i m i i , m a i g r o s (pînă l a 0,130-0,140)
îh p o r ţ i u n e a p l a t o u a b o t u l u i d e d e a l . P r e z e n ţ a u n o r r e s t u r i ceramice
a n t r e n a t e d e l a b a z a h u m u s u l u i a n t i c îh d e p u n e r i l e s u p e r i o a r e a l e a c e s ­
t u i s t r a t , p r e c u m ş i îh s t r a t u l v e g e t a l se d a t o r e ş t e î n d e o s e b i l u c r ă r i l o r
a g r i c o l e e f e c t u a t e îh a d f n c i m e . T r e b u i e menţionate d e a s e m e n e a : d e s c o ­
p e r i r e a îh s . I I , în d e p u n e r e a s u p e r i o a r ă d e h u m u s a n t i c , a u n e i f i b u l e
d e a r g i n t d e t i p " c u p i c i o r î n t o r s d e d e d e s u b t " , d a t a b i l ă îh s e c . I V e . n .
( f i g . 5/1 ) ş i a f l a t ă în n e î n d o i e l n i c ă l e g ă t u r ă c u r e s t u r i l e u n e i a ş e z ă r i d i n
a c e e a ş i v r e m e , s i t u a t e c u c i r c a 1 5.0 m m a i d e p a r t e s p r e n o r d d e secto­
r u l s e c ţ i u n i l o r I — I I ; p r e c u m ş i i d e n t i f i c a r e a , t o t îh d e p u n e r i l e d e dea­
s u p r a a l e h u m u s u l u i a n t i c , îh s . I I I , a c î t o r v a f r a g m e n t e c e r a m i c e lu­
c r a t e l a r o a t a r a p i d ă , Cu p r o f i l e ş i o r n a m e n t e c e s e d a t e a z ă în s e c . V I -
V I I e . n . ( f i g . 5 / 2 - 4 ) ş i c a r e , împreună c u a l t e f r a g m e n t e , d e a c e l a ş i t i p ,
c o n s t a t a t e l a s u p r a f a ţ ă în s e c t o r u l a p r o p i a t d e v î r f u l d e a l u l u i , p r o b e a z ă
l a I z v o a r e l e şi existenţa u n e i l o c u i r i aparţinînd c u l t u r i i Ipoteşti-Cîh-
deşti^

I n secţiunile d e s c h i s e n u a f o s t i d e n t i f i c a t i n s i t u n i c i u n c o m p l e x
p r o p r i u - z i s de l o c u i r e d i n epoca b r o n z u l u i - b o r d e i , colibă, vatră e t c .

102

www.mnir.ro
F i g . 1 - Unelte de s i l e x . F a » T e l IV

www.mnir.ro
 F r a g m e n t e l e d e c h i r p i c , d e s c o p e r i t e n u m a i f n s . I I I , c u i m p r i m ă r i ., d e
n u i e l e s u b ţ i r i s a u m a i g r o a s e , p r o b e a z ă fnsă c ă f n a ş e z a r e a u existat
locuinţe - f i e de t i p u l b o r d e i u l u i c u suprastructură, f i e , p o a t e , de t i p u l
c o l i b e i de suprafaţă, construită d i n s c h e l e t uşor l e m n o s , p o m o s t i t c u l u t
fn amestec c u p ă i o a s e . I n f a p t , c a r a c t e r e l e h a b i t a t u l u i T e i de l a I z v o a ­
r e l e p o t f i n u m a i f n p a r t e d e t e r m i n a t e s a u î n t r e z ă r i t e , pe b a z a r e s t u r i ­
l o r de u n e l t e şi a m a t e r i a l u l u i c e r a m i c .
D i n t o t a l u l c e l o r 27 p i e s e d e s i l e x d e s c o p e r i t e - m a r e a m a j o r i t a t e
de c u l o a r e a n i s i p u l u i , t r e i de c u l o a r e c a f e n i e , una singurăgri-vineţie -
13 a ş c h i i a t i p i c e , c u
mărimi ş i f o r m e v a ­
r i a b i l e , unele păs-
trfnd cortex şi 3
r e s t u r i nucleiforme
atestă obţinerea pe
l o c , fn a ş e z a r e , a
uneltelor. Ca piese
f i n i t e şi u t i l i z a t e a u
fost constatate: o
lamă m a c r o l i t i c ă c u
t r u n c h i e r e dreaptă,
retuşată pe o latură
către extremitatea
proximală ( f i g . 1 / 3 ) ;
lame întregi şi f r a g ­
m e n t a r e , c u retuşe
d e uzură ( f i g . 1 / 1 , 5 ,
7 ) ; piese de t i p f i e ­
răstrău, denticulate
( f i g . 1/2, 9 - 1 0 ) ; g r a -
t o a r e , c u partea ac­
tivă oblică s a u c o n -
vexă ( f i g . 1 / 4 , 1 1 ) a¬
c e s t e a putîhd f i fnsă
piese neolitice, g u -
F i g . 2 - Vas cu corp bombat.Faza T e i IV melniţene, reutili
zate e t c .
D i n r o c ă dură -
marnă d e c u l o a r e c e n u ş i e c u s l a b e nuanţe r o z - p r e l u c r a t ă p r i n şlefuire,
a f o s t d e s c o p e r i t u n s i n g u r f r a g m e n t d e unealtă - p r o b a b i l o p a r t e din
m u c h i a dreaptă a u n u i c i o c a n ( t o p o r - c i o c a n ) c u p r o f i l o g i v a l şi secţiune
transversală rectangulară.
D i n s e r i a u n e l t e l o r de l u t a r s fac p a r t e t r e i f r a g m e n t e de f u s a i o l e :
una de t i p d i s c o i d a l , r e l a t i v îngroşată; a doua de t i p " m o s o r " ; a t r e i a ,
c u c o r p t r o n c o n i c , c u p r a g c i r c u m s c r i i n d pe suprafaţa c i r c u l a r ă mai
m a r e (baza) d e s c h i d e r e a o r i f i c i u l u i c e n t r a l .

104

www.mnir.ro
 C e r a m i c a d i n a ş e z a r e a T e i d e l a I z v o a r e l e s e o r d o n e a z ă în funcţie
de t e h n i c a d e l u c r u a p a s t e i , în u r m ă t o a r e l e p a t r u c a t e g o r i i : a) v a s e l u ­
c r a t e d i n l u t a m e s t e c a t c u p i e t r i ş f o a r t e mărunt p i s a t ş i o m a i m a r e c a n ­
t i t a t e d e n i s i p ; b) r e c i p i e n t e l u c r a t e d i n pastă conţinfhd c a d e g r e s a n t ,
a l ă t u r i d e puţin n i s i p ş i r a r e p a r t i c u l e d e p i e t r i ş s f ă r î m a t , o m a i m a r e
c a n t i t a t e d e c i o b u r i p i s a t e ; c ) r e c i p i e n t e a c ă r o r pastă c o n s t i t u i e , îh
f a p t , o c a t e g o r i e i n t e r m e d i a r ă î n t r e p r i m a ş i a d o u a , p r e c e d e n t e ; d) v a ­
s e d i n pastă f i n ă , l i p s i t ă d e i m p u r i t ă ţ i , d o a r u n e o r i a m e s t e c a t ă c u r a r e
c i o b u r i p i s a t e e x t r e m de mărunt. P r o c e n t u a l , l a I z v o a r e l e , c e l e mai
b i n e r e p r e z e n t a t e s f n t f r a g m e n t e l e d e v a s e d i n p r i m e l e două categorii,
c e l m a i puţin f r a g m e n t e l e d e r e c i p i e n t e d i n pastă f i n ă .
F o r m e l e c a r e a u p u t u t f i , f n î n t r e g i m e s a u p a r ţ i a l r e c o n s t i t u i t e în
p r i m a c a t e g o r i e sînt u r m ă t o a r e l e : v a s e m a r i ş i m i j l o c i i c u c o r p b o m b a t ,
gît e v a z a t t r o n c o n i c s a u c i l i n d r i c ( c f t e o d a t ă u ş o r s t r î h s în zona de
m i j l o c ) c u m a r g i n e dreaptă s a u , m a i d e s , evazată, buza f i i n d u n e o r i t e ­
ş i t ă în i n t e r i o r s a u u ş o r p r o f i l a t ă f n e x t e r i o r , a l t e o r i avînd secţiunea
triunghiulară ( f i g . 2 ; p l . î / 4 ) ; c a s t r o a n e de d i m e n s i u n i m i j l o c i i s a u r e ­
l a t i v m a r i c u c o r p a r c u i t s i m p l u , c u buza teşită uşor o b l i c către inte­
r i o r ( f i g . 3 / l 0 ) ; c a s t r o a n e c u pfntece uşor bombat, c u m a r g i n e evazată
o b l i c , r e l a t i v înaltă ( f i g . 3 / l ) ; v a s e c u c o r p b i t r o n c o n i c , c u margine
d r e a p t ă s a u r ă s f r î n t ă în a f a r ă ( f i g . 3 / 5 ) ; r e c i p i e n t e c u mărimea m i j l o c i e ,
c u c o r p u l p u t e r n i c a r c u i t , avînd pe z o n a d i a m e t r u l u i m a x i m t o r ţ i v e r t i ­
cale e t c .
D i n c a t e g o r i a a doua p r o v i n fragmente d e : vase c u pereţi relativ
groşi, cu corp tronconic (fig.3/14); recipiente cu corpul puternic p r o ­
f i l a t f n e x t e r i o r , c u g î t c i l i n d r i c r e l a t i v f h a l t c u buză u ş o r p r o f i l a t ă f n
e x t e r i o r , t e ş i t ă o b l i c în i n t e r i o r ( f i g . 3 / 3 ) ; v a s e c u e t a j u l s u p e r i o r al
c o r p u l u i , t r o n c o n i c ( f i g . 3 / 1 3 ) ; r e c i p i e n t e c u g î t u l înalt t r o n c o n i c , cu
p r a g l a bază şi c u u m e r i f o a r t e uşor arcuiţi ( f i g . 3 / 2 ) e t c .
f n c a t e g o r i a a t r e i a s e r e m a r c ă , în p r i m u l r f n d , p r e z e n ţ a u n o r f r a g ­
mente de vase ( f r u c t i e r e , străchini c u p i c i o r ) c u p a r t e a inferioară α
c o r p u l u i t r a s ă pronunţat o b l i c s p r e f u n d ş i c u p e r e ţ i i p ă r ţ i i s u p e r i o a r e
fie d r e p ţ i , f i e arcuiţi şi plecaţi uşor s p r e i n t e r i o r - vase prevăzute în
e x t e r i o r , pe p a r t e a superioară a c o r p u l u i , c u t o r ţ i o r i z o n t a l e suprăf-
înălţate ( f i g . 4 ) . I n această c a t e g o r i e a p a r de asemenea f r a g m e n t e de r e ­
c i p i e n t e c u c o r p b i t r o n c o n i c , c u m a r g i n e r e l a t i v înaltă e v a z a t ă ; d e v a s e
c u p f n t e c e a r c u i t p u t e r n i c , c u g î t înalt p l e c a t o b l i c ş i c u m a r g i n e scundă
e v a z a t ă ( f i g . 3/8) { f r a g m e n t e d e v a s e c u c o r p g l o b u l a r ş i f u n d i n e l a r ( p L
1/12) Şi de c a p a c e c u c a l o t ă c o n i c ă sau h e m i s f e r i c ă c u b o r d u r ă ( p l . γ\ 1).
f n f i n e , a p a r ţ i n î n d c a t e g o r i e i d e v a s e l u c r a t e d i n pastă f i n ă , s - a u
d e s c o p e r i t l a I z v o a r e l e f r a g m e n t e de r e c i p i e n t e c u c o r p u l bombat şi gît
t r o n c o n i c , c u b u z a făcînd p a r t e organică c u gîtul şi d o a r f n e x t e r i o r d e ­
limitată d e o l i n i e o r i z o n t a l ă u ş o r a d î h c i t ă ; ( f i g . 3 / 9 ) f r a g m e n t e d e c ă n i
şi c e ş t i c u o t o a r t ă , c u c o r p a r c u i t s i m p l u şi gît înalt, c i l i n d r i c s a u e -
vazat tronconic (fig.3/7) e t c .

105

www.mnir.ro
F i g . 3 - Profile fragmentare de vaae. F a z a T e i IV

www.mnir.ro
 De v a s e l e g r u p a t e f n p e n u l t i m a şi u l t i m a c a t e g o r i e se leagă frag­
mente de t o r ţ i c u secţiunea planconvexă, ovală ş i , m a i d e s , triunghiu­
l a r ă . N u m a i p e două f r a g m e n t e d e t o r ţ i apar creste transversale.
O r n a m e n t a r e a c e r a m i c i i apare săracă - restrfnsă ca procedee
t e h n i c e şi m o t i v e d e c o r a t i v e . Pe suprafeţele r e c i p i e n t e l o r ornamentele
s e f n t f l n e s c r a r , i a r a t u n c i c f n d s f n t c o n s t a t a t e , ocupă u n l o c redus..
D i n t r e f r a g m e n t e l e de v a s e g r u p a t e f n c a t e g o r i a a t r e i a , n u m a i pe u n u l
s i n g u r s - a c o n s t a t a t d e c o r : un şir o r i z o n t a l de i m p r e s i u n i s u p e r f i c i a l e
asemănătoare u n o r p a r a n t e z e , p a r a l e l e , s t r f n s g r u p a t e , executate p r o ­
b a b i l c u u n g h i a . Pe v a s e l e d i n l u t amestecat c u m a i m u l t n i s i p se întîl-
n e ş t e - d a r n u p r e a d e s - d e c o r u l d e s t r i u r i obţinute c u m ă t u r i c ă (pl.
l / 5 , 7 ) . P e n t r u o r n a m e n t a r e a r e c i p i e n t e l o r d i n această c a t e g o r i e , p r e ­
c u m ş i p e n t r u ale c e l o r d i n c a t e g o r i a a d o u a , s - a u u t i l i z a t , r e l a t i v f r e c ­
v e n t , b r f u r i l e a p l i c a t e a l v e o l a t e ( p l . l/i). Apar - fn cfteva c a z u r i , şi
n u m a i p e f r a g m e n t e d e v a s e d i n pastă conţinfnd c i o b u r i p i s a t e fn p r o c e n t
r e l a t i v m a r e - b r f u r i a p l i c a t e s i m p l e , c u secţiune triunghiulară ( p . l /
1 , 8 ) . T o t n u m a i pe v a s e l e d i n această c a t e g o r i e se găseau p a s t i l e d i s -
coidale aplicate ( p l . l/6) sau ornamente d i n benzi aplicate, c u r b a t e sau
circulare (pl.l/13), p r e c u m şi p r o e m i n e n ţ e - a p u c ă t o r i o v a l - t r o n c o n i c e ,
c u s u p r a f a ţ a t e r m i n a l ă a l v e o l n t ă f n formă d e ş e a ( p l . I / 1 4 ) . fn sffrşit,
pe v a s e l e d i n p r i m a şi a doua c a t e g o r i e a p a r e r e l a t i v f r e c v e n t decorul
de a d f n c i t u r i c i r c u l a r e sau o v a l e , desfăşurat f i e fh şiruri simple (pl.
I/4) s a u d u b l e ( p l . l / l l ) , f i e în o r n a m e n t e o a r e c u m m a i e l a b o r a t e , o b ­
ţinute - c î t e o d a t ă - ş i p r i n a s o c i e r e c i ' m o t i v e e x e c u t a t e îh a l t e proce­
d e e (de e x e m p l u , a p l i c a ţ i u n i d e s e g m e n t e d e b e n z i , a r c u i t e îh formă d e
potcoavă, f i g . 2 ) .
I n c a t e g o r i a c e r a m i c i i f i n e , n u m a i pe p a t r u f r a g m e n t e ( î n t r e care
ş i u n s e g m e n t d e t o a r t ă ) s - a c o n s t a t a t d e c o r u l obţinut în t e h n i c a împun­
s ă t u r i l o r s u c c e s i v e . I n t o a t e c a z u r i l e a p a r împunsături înguste ş i su­
p e r f i c i a l e , c o m b i n a t e şi c u l i n i i i n c i s e , c o n t i n u i s a u s e g m e n t a t e , c a r e n u
p ă s t r e a z ă n i c i u n i n d i c i u d e î n c r u s t a ţ i e . M o t i v e l e d e c o r a t i v e sînt b e n z i
de l i n i i p a r a l e l e şi t r i u n g i u r i haşurate, a s o c i a t e pe t r e i d i n c e l e patru
f r a g m e n t e menţionate ( p l . l / 9 - 1 0 ) .

C e r a m i c a d e s c o p e r i t ă l a I z v o a r e l e prezintă trăsături pe d e p l i n c a ­
r a c t e r i s t i c e f a z e i T e i I V . A p r e c i e r e a ţine seamă - îh p r i v i n ţ a tehnicii
de l u c r u a p a s t e i - îndeosebi de prezenţa c a t e g o r i e i de v a s e l u c r a t e d i n
l u t a m e s t e c a t c u m u l t e c i o b u r i p i s a t e , îh a s o c i e r e c u c a t e g o r i a · r e c i p i ­
e n t e l o r d i n l u t c u p r o c e n t c r e s c u t de n i s i p , p r e c u m şi de r a r i t a t e a f r a ­
pantă a f r a g m e n t e l o r d e v a s e d i n pastă f i n ă ; d e a s e m e n e a , î h c e p r i v e ş t e
r e p e r t o r i u l f o r m e l o r - de proporţia crescută a f r a g m e n t e l o r de vase c u
c o r p b i t r o n c o n i c , de prezenţa v a s e l o r c u c o r p g l o b u l a r şi fund i n e l a r , a
c a p a c e l o r ( r o m b i c e ? ) s a u a t o r ţ i l o r c u secţiunea triunghiulară, prevă­
z u t e u n e o r i c u c r e s t e s a u c u b u t o n i ; t o t a s t f e l , t r e b u i e ţinut seamă d e
r e p u n e r e a "în modă" a u n o r o r n a m e n t e executate p r i n i n c i z i e , şi de u -

107

www.mnir.ro
Fig.4 - Fragmente de rase descoperite fh aşezarea
Tei TV de la Lsxoaxele

www.mnir.ro
t i l i z a r e a u n o r împunsături s u c c e s i v e s u b ţ i r i ( î n g u s t e ) s a u s u p e r f i c i a l e ,
d i s p u s e în f l a n c , i a r n u în ş i r c u î n t r e p ă t r u n d e r i - în c a d r u l procede­
e l o r t e h n i c e d e o r n a m e n t a r e a c e r a m i c i i ; în f i n e , d e p r o c e n t u l s i m ţ i t o r
r e d u s p e c a r e î l ocupă în a n s a m b l u l r e s t u r i l o r d e o l ă r i e , recipientele
ornamentate.
E s t e adevărat că a l t e e l e m e n t e , d e f i n i t o r i i - şi ele - p e n t r u faza
T e i I V l i p s e s c d i n d e s c o p e r i r e a de l a I z v o a r e l e . I n s e n s u l a c e s t a , a v e m
în v e d e r e , î n d e o s e b i , p r e z e n ţ a u n o r f r a g m e n t e d e v a s e d i n pastă fină
sau "bună", d e c o r a t e c u c a n e l u r i . S - a r putea m o t i v a neînregistrarea u ¬
nei atare c e r a m i c i p r i n c a r a c t e r u l c u t o t u l r e s t r f n s a l săpăturii, prin
î m p r e j u r a r e a c ă o r i c u m două d i n s e c ţ i u n i l e d e s c h i s e a u a f e c t a t o zonă
aflată s i g u r l a p e r i f e r i a a ş e z ă r i i d i n e p o c a b r o n z u l u i .
De altă p a r t e , c o m p a r a r e a c e r a m i c i i T e i I V de l a I z v o a r e l e c u m a ­
t e r i a l e a p a r ţ i n î n d a c e l e i a ş i f a z e , d e s c o p e r i t e îh a l t e s t a ţ i u n i , îngăduie
a s o c i e r i ş i d i f e r e n ţ i e r i , d e natură să c o n t r i b u i e l a o f i x a r e m a i certă
în t i m p ş i în c a d r u l e v o l u ţ i e i c u l t u r i i T e i , a l o c u i r i i p r e z e n t a t e îh a c e s t e
p a g i n i . A p a r e a s t f e l e v i d e n t f a p t u l că c e r a m i c a de l a I z v o a r e l e se d e o ­
sebeşte de c e a de t i p T e i I V de l a G i u l e ş t i - S î r b i (acolo f i i n d m a i f r e c ­
vente formele c u p r o f i l t r o n c o n i c şi b i t r o n c o n i c , vasele c u c o r p g l o b u ­
l a r şi fund i n e l a r , c u torţi suprafnălţate; torţile c u c r e s t e şi b u t o n i , o r ­
n a m e n t e l e m e a n d r i c e ) ^ , în a c e l a ş i t i m p , e x i s t î n d m u l t e a p r o p i e r i (fh p r i ­
v i n ţ a c a t e g o r i i l o r c e r a m i c e , a p r o p o r ţ i i l o r îh c a r e sîht e l e r e p r e z e n -
t a t e , în p r i v i n ţ a f r e c v e n ţ e i u n o r f o r m e e t c . ) faţă d e d e s c o p e r i r i l e e f e c ­
t u a t e în n i v e l u l 3 a l s ă l a ş u l u i d e l a N o v a c i . P e a t a r e t e m e i u r i
0
se
poate c o n s i d e r a că a s p e c t u l T e i I V de l a I z v o a r e l e e s t e c o r e s p u n z ă t o r -
c r o n o l o g i c şi t i p o l o g i c - o r i z o n t u l u i r e p r e z e n t a t de n i v e l u l N o v a c i 3 , a -
mîndouă a c e s t e a ( i z v o a r e l e ş i N o v a c i ) f i i n d a n t e r i o a r e f a c i e s u l u i T e i I V
surprins la Giuleşti-Sîrbi.
î n c a d r a r e a c r o n o l o g i c ă a b s o l u t ă obţinută d e A l e x a n d r u V u l p e p e n ­
t r u t o p o a r e l e de t i p B e g u n c i , şi d e s c o p e r i r e a l a I z v o a r e l e a u n u i e x e m ­
p l a r d e a c e s t t i p în r e l a ţ i e c u o l o c u i r e T e i I V îngăduie ş i u n p l u s de
a r g u m e n t a r e p e n t r u f i x a r e a în t i m p a p e n u l t i m e i f a z e d e e v o l u ţ i e a cul­
turii Tei.
I n a c e a s t ă d i n urmă p r i v i n ţ ă , o s o l u ţ i e a p u t u t f i adoptată ţinîh-
d u - s e seamă d e r a p o r t u r i l e f i x a t e - p r i n p r e z e n ţ a îh c e n u ş a r u l c e r c e t a t
l a G î r b o v ă ţ - Z a h a r e a s c a - a u n u i f r a g m e n t c e r a m i c T e i I V în m e d i u c a ­
r a c t e r i s t i c e t a p e i N o u a 1 7 . A c e a s t ă etapă f i i n d datată d e A d r i a n F l o ­
r e s e u " î n t r e a d o u a jumătate s a u , e v e n t u a l , s f î r ş i t u l s e c . a l X I V - l e a ş i
î n c e p u t u r i l e s a u p o a t e c h i a r p r i m a jumătate a s e c . a l X I I I - l e a " 8 , _ s a

putut admite, i m p l i c i t , un a t a r e c a d r u c r o n o l o g i c şi p e n t r u faza a I V - a

a c u l t u r i i T e i . O a s e m e n e a d a t a r e e s t e a c u m susţinută ş i p r i n legătura
stabilită între a ş e z a r e a T e i I V de l a I z v o a r e l e şi t o p o r u l f r a g m e n t a r de
t i p B e g u n c i , întrucît a c e s t t i p d e armă de b r o n z se datează f h s e c . a l
X I I I - l e a î . e . n . ( n e f i i n d d e a s e m e n e a e x c l u s ă a p a r i ţ i a s a încă f h v e a c u l
anterior )9.

109

www.mnir.ro
 fn sfîrşit, m a t e r i a l e l e d e s c o p e r i t e l a I z v o a r e l e i n t r o d u c elemente
n o i şi f n p r o b l e m a r e l a ţ i i l o r d i n t r e c u l t u r a T e i şi a l t e c u l t u r i , vecine
sau s i n c r o n e . c u e a , fn e t a p a iniţiala a p e r i o a d e i t î r z i i a e p o c i i bron­
z u l u i d i n România.

F i g . 5 - 1 , fibula de a r g i n t , s e c . I V e . n . 2 - 4 , fragmente
ceramice l u c r a t e la roată, s e c . V I - V I I e . n .

I n s e n s u l a c e s t a , semnalăm,mal fntîi, l a I z v o a r e l e , c a şi f n a l t e
aşezări T e i I V , prezenţa c a t e g o r i e i c e r a m i c e c u multe c i o b u r i pisate fn
p a s t ă ş i , f n c a d r u l e i , f o r m e c u m sînt v a s e l e d e t i p " s a c " ş i o r n a m e n t e ,
c a brîul s i m p l u ( n e a l v e o l a t ) a p l i c a t , de secţiune triunghiulară. Atare
elemente s f n t , f n c u l t u r a T e i , b i n e r e p r e z e n t a t e pe c e r a m i c a f a z e i a V-a,
d a r , după c u m s e c o n s t a t ă , e l e f ş i f a c a p a r i ţ i a - p e n t r u p r i m a dată f n
e v o l u ţ i a ş i conţinutul c u l t u r i i menţionate - încă în f a z a a I V - a . E s t e , n e ­
îndoielnic, r e z u l t a t u l c o n t a c t e l o r pe c a r e c u l t u r a T e i l e r e a l i z e a z ă fn
s e c t o r u l e s t i c şi s u d - e s t i c a l a r i e i sale de d i f u z i u n e , c u purtătorii c u l ­
t u r i i C o s l o g e n i , f n a j ă r o r c e r a m i c ă , v a s e l e d e t i p " s a c " d i n pastă g r o ­
solană, c u c i o b u r i p i s a t e , prevăzute c u brîu s i m p l u , de secţiune t r i u n ­
ghiulară a p a r c a o trăsătură s p e c i f i c ă ^ . P r o b l e m a de a ştii c f n d s - a u
0

putut s t a b i l i c o n t a c t e s t a t o r n i c e , d u r a b i l e între t r i b u r i l e T e i şi C o s l o ­
g e n i ; ş i c f n d s - a u p u t u t p r o d u c e ş i c o n t a m i n ă r i î n t r e a c e s t e două cul­
t u r i m a t e r i a l e - t r e b u i e încă să f i e u r m ă r i t ă . C e r c e t ă t o r i i c u l t u r i i C o s -

110

www.mnir.ro
logent efnt de p ă r e r e că a c e a s t a o c u p a deja z o n e l e e s t i c e şi s u d - e s t l c e
ale M u n t e n i e i . într-o v r e m e corespunzătoare f a z e i T e i I I ' . F a p t u l p a r e1

pe d e p l i n p o s i b i l - d a r u r m e a z ă să s e e x p l i c e d e c e pfnă a c u m n u s - a u
putut s u r p r i n d e i n f l u e n t e a l e n o i l o r veniţi a s u p r a t r i b u r i l o r T e i fncă
fnainte de faza a I V - a a acestei c u l t u r i .
f n a l d o i l e a r î n d , t r e b u i e semnalată f h c e r a m i c a T e i d e l a Izvoa­
r e l e prezenţa repetată a u n o r f r a g m e n t e de r e c i p i e n t e prevăzute cu
torţi o r i z o n t a l e sau o r i z o n t a l - o b l i c e . A c e s t e a n u c o n s t i t u i e o trăsătură
s p e c i f i c ă c u l t u r i i T e i ( a u a p ă r u t , pîhă f n p r e z e n t , n u m a i f h t r - u n e l e d i n
a ş e z ă r i l e c e r c e t a t e ş i , îh a t a r e c a z u r i , d o a r f h t r - u n u l - două exem­
p l a r e ) . T r e b u i e însă s e m n a l a t ş i a c u m c ă e l e î ş i f a c a p a r i ţ i a f n faza T e i
I I , c ă îh f a z a a I H - a p a r a d e v e n i m a i f r e c v e n t e ş i c ă s e întflnesc apoi
în u n e l e d i n a ş e z ă r i l e T e i I V ş i V . D e altă p a r t e , dacă s e a r e f h v e d e r e
că l a I z v o a r e l e , f h c o n d i ţ i i l e u n e i c e r c e t ă r i a r h e o l o g i c e r e s t r f h s e , au
apărut f r a g m e n t e d i n - s i g u r - o p t r e c i p i e n t e c u t o r ţ i o r i z o n t a l e sau
o r i z o n t a l - o b l i c e , s e p a r e c ă e îngăduită s u p o z i ţ i a că a s t f e l d e v a s e ar
putea f i m a i f r e c v e n t e f h s e c t o a r e l e de sud şi s u d - e s t a l e a r i e i de r ă s -
p f n d i r e a c u l t u r i i T e i . O r i g i n e a a c e s t u i t i p d e t o r ţ i e s t e căutată c u d e o ­
s e b i r e îh M a c e d o n i a 2 , D a r p r e z e n ţ a l o r e s t e semnalată d e o p o t r i v ă
1
şi
îh c o m p l e x e c u l t u r a l e a l e e p o c i i b r o n z u l u i d e p e t e r i t o r i u l R.P.Bulga­
r i a 3 - ş i e s t e f o a r t e p r o b a b i l c ă d i n a c e s t m e d i u v o r f i pătruns t o r ţ i l e
1

o r i z o n t a l e în c u l t u r a T e i . O a t a r e c o n c l u z i e - d a c ă e s t e a c c e p t a t ă - p r e ­
zintă i m p o r t a n ţ ă , p e n t r u c ă , a s t f e l , se adaugă e l e m e n t e n o i m ă r t u r i i l o r
c a r e p r o b e a z ă , îh i n t e r i o r u l a r i e i T e i , în conţinutul a c e s t e i c u l t u r i , l e ­
g ă t u r i c u p o p u l a ţ i i l e e p o c i i b r o n z u l u i d e pe t e r i t o r i u l R.P. Bulgaria.
E s t e însă a d e v ă r a t c ă , f h s t a d i u l a c t u a l a l c u n o a ş t e r i i , n u s e p o a t e şti
p r e c i s d e c a r e a n u m e c o m p l e x c u l t u r a l d e l a s u d d e Dunăre s e l e a g ă a¬
c e s t e r e c i p i e n t e c u t o r ţ i o r i z o n t a l e ( e s t e v o r b a , c u m s - a menţionat, d e
c a s t r o a n e s a u s t r ă c h i n i c u p i c i o r t r o n c o n i c , g o l îh i n t e r i o r ) . A l e x a n d r u
Vulpe leagă a r i a de răspîndire a t o p o a r e l o r de t i p B e g u n c i , de o c u l ­
tură m a t e r i a l ă c e a r a p ă r e a j a l o n a t ă d e d e s c o p e r i r i c a c e l e d e l a R a z -
k o p a n i c a , P l o v d i v ş i Z i m n i c e a ^ . După c u m α a r ă t a t însă
1
Alexandrina
A l e x a n d r e s c u , m a t e r i a l e l e de l a Razkopanica, fh cea m a i mare parte a
l o r , n u s e a t a ş e a z ă g r u p u l u i Z i m n i c e a - P l o v d i v 5 . Adăugăm c ă îh t e l l u l
1

de lfngă M a n o l e e s t e v o r b a ş i d e m a i m u l t e o r i z o n t u r i c r o n o l o g i c e f h c a ­
d r u l s t r a t u l u i d e c u l t u r ă d i n e p o c a b r o n z u l u i . D e altă p a r t e , e s t e i n t e ­
r e s a n t d e o b s e r v a t c ă r e c i p i e n t e l e c u t o r ţ i o r i z o n t a l e n u a u apărut n i c i
în d e p o z i t u l d e v a s e d e l a P l o v d i v , n i c i în n e c r o p o l a d e l a Z i m n i c e a şi
n i c i îh a l t e c o m p l e x e conţinfhd c e r a m i c ă a t r i b u i t ă g r u p u l u i Zimnicea-
P l o v d i v . A s t f e l , r ă m î h e d e c l a r i f i c a t f h v i i t o r d a c ă a c e a s t ă absenţă se
d a t o r e ş t e c a r a c t e r u l u i s p e c i a l a l d e s c o p e r i r i l o r d i n c e l e două staţiuni
e p o n i m e a d u s e îh d i s c u ţ i e ( d e p o z i t d e v a s e , n e c r o p o l ă ) - r e p e r t o r i u l d e
f o r m e a l a c e s t u i g r u p rămînfhd s ă f i e c o m p l e t a t c u d e s c o p e r i r i d i n a ş e ­
zări; s a u dacă n u c u m v a , c a s t r o a n e l e o r i străchinile c u p i c i o r , c u torţi
o r i z o n t a l e sînt p r o p r i i a l t u i g r u p c u l t u r a l , încă n e i d e n t i f i c a t . Pentru
moment înclinăm c ă t r e a l t e r n a t i v a d i n u r m ă , ţinînd seamă c ă p r i n t r e m a -

111

www.mnir.ro
t e r i a l e l e d e s u p r a f a ţ ă d e s c o p e r i t e l a K o v a c i - r e l a t i v n u m e r o a s e - nu f i ­
g u r e a z ă f o r m e c a r e să a r a t e a a p a r ţ i n e g r u p u l u i Z i m n l c e a - P l o v d t v . N e ­
îndoielnic, c l a r i f i c a r e a a c e s t e i p r o b l e m e v a avea r ă s f r î n g e r i şi a s u p r a
s t u d i u l u i c u l t u r i i T e i , i a r îh c h i p p a r t i c u l a r şi a s u p r a d e s c o p e r i r i l o r
de l a I z v o a r e l e .
VALERIU LEAHU

N O T E

1 L a I z v o a r e l e , pe v e r s a n t u l n o r d i c a l v ă i i C o ş c o v ă , s e află şi o s t a ­
ţiune n e o - e n e o l i t i c ă , c e r c e t a t ă f h 1961 . C f . E U G E N C O M Ş A - S o n ­
dajele de l a I z v o a r e l e , f n : M a t e r i a l e şi c e r c e t ă r i a r h e o l o g i c e , voi.
I X , Bucureşti, 1 9 7 0 , p . 8 7 şi u r m .
2 A L E X A N D R U V U L P E - T o p o r u l d e b r o n z c u două t ă i ş u r i d e l a I z ­
v o a r e l e ( j u d . I l f o v ) în: S t u d i i şi c e r c e t ă r i de i s t o r i e vec h e ( s . C . L V . \
- tom 22, iîr.3, 1 9 7 1 ,p.485-489.
3 Amîndouă p i e s e l e a u f o s t d e p u s e ( d e e l e v i i c a r e l e - a u d e s c o p e r i t ) l a
Ş c o a l a g e n e r a l ă n r . 2 d i n s a t u l I z v o a r e l e , f i i n d d e s e n a t e îh primă­
v a r a a n u l u i 1974 de G h . T r o h a n i . I n v a r a aceluiaşi an un c e l t a d i s ­
părut ( a j u n g f h d - s e p a r e - f h c o l e c ţ i i l e I n s t i t u t u l u i p e d a g o g i c din
Bacău) ; e x e m p l a r u l rămas l a şcoală a f o s t p r e l u a t de M u z e u l A r h e o ­
l o g i c d i n O l t e n i ţ a ş i i n t r o d u s , f n c e l e d i n u r m ă , în p a t r i m o n i u l s ă u .
i n p r e z e n t amîndouă c o l t u r i l e , împreună c u a l t e p i e s e d e b r o n z i n e ­
d i t e , d e s c o p e r i t e în z o n a e s t i c ă şi s u d - e s t i c ă a M u n t e n i e i , sînt s t u ­
d i a t e şi v o r f i p u b l i c a t e de Done Şerbănescu şi G h . T r o h a n i .
4 A d u c ş i p e a c e a s t ă c a l e mulţumiri t o v a r ă ş u l u i p r o f e s o r Ion Dumi-
traşcu d i r e c t o r a l Şcolii g e n e r a l e n r . 2 d i n I z v o a r e l e , p e n t r u soli­
c i t u d i n e a m a n i f e s t a t ă ş i p e n t r u c o n c u r s u l d a t îh e f e c t u a r e a c e r c e t ă ­
r i i arheologice.
5 C f . C e r c e t ă r i a r h e o l o g i c e în B u c u r e ş t i , f . a . p . 2 2 3 ş i u r m .
6 A L E X A N D R U V U L P E şi V A L E N T I N A VESELOVSKI-BUŞILĂ" -
Date n o i p r i v i n d p e r i o d i z a r e a c u l t u r i i T e i şi cunoaşterea culturii
B a s a r a b i (Săpăturile de l a N o v a c i , 1 9 6 1 ) , îh: S . C . I . V . , t o m 1 8 ,
n r . 1 , 1967, p.87-101.
7 D e s c o p e r i r e şi informaţie A d r i a n F l o r e s e u , conducătorul c e r c e t ă ­
r i l o r a r h e o l o g i c e d e l a G î r b o v ă ţ . F a p t u l a m a i f o s t menţionat de
noi, c f . V A L E R I U L E A H U - Cultura T e i , f . a . p.166.
8 A D R I A N F L O R E S C U - Contribuţii l a cunoaşterea c u l t u r i i Noua,în:
A r h e o l o g i a M o l d o v e i , I I - I I I , 1 9 6 4 , p . 1 8 9 ; v e z i de asemenea, i d e m ,
S u r les problèmes d u b r o n z e t a r d i f c a r p a t o - d a n u b i e n et n o r d - o u e s t
p o n t i q u e (Ρ"© - p a r t i e ) , î h : D a c i a , N . S . , t o m e X I , 1 9 6 7 , p . 8 9 şi u r m .
9 ALEXANDRU VULPE - op.cit., p.489.
1 0 S E B A S T I A N M O R I N T Z şi N I Ţ Ă A N G H E L E S C U - O nouă c u l t u r ă a β -
p o c i i b r o n z u l u i îh R o m â n i a . C u l t u r a d e t i p C o s l o g e n i , î h : S . C . I . V . ,

112

www.mnir.ro
 t o m 2 1 , n r . 3 , 1 9 7 0 , p . 405 şi f i g . 3 - 4 , 1 1 - 1 3 , 1 5 - 1 6 , 19
etc.
11 Ibidem, p.410.
12 D e a l t f e l , î h r î u r i r i l a n o r d u l Dunării de J o s a l e c u l t u r i l o r e p o c i i
b r o n z u l u i d i n M a c e d o n i a s e c o n s t a t ă pe u n p l a n m a i l a r g , c f . D . B E R ­
C I U - Z o r i l e i s t o r i e i f n C a i păţi ş i l a D u n ă r e , B u c u r e ş t i , 1 9 6 6 , p .
174.
13 C f . I z v e s t i i a , B u l l e t i n de l ' I n s t i t u t Archéologique B u l g a r e , X X I V ,
S o f i a , 1961 , p . 2 9 7 , c u f i g . A l t e e x e m p l a r e , u n e l e f o a r t e a p r o p i a t e
de f r a g m e n t e l e c u torţi o r i z o n t a l e d i n c u l t u r a T e i , au f o s t d e s c o p e ­
r i t e îh 1 9 7 4 , l a K o v a c i , d i s t r i c t u l S t a r a Z a g o r a , l a s u p r a f a ţ ă , pe
un t e r e n c a r e păstrează r e s t u r i l e u n e i a ş e z ă r i d i n p e r i o a d a tîrzie
a e p o c i i b r o n z u l u i . Informaţie N e n c i o D i m i t r o v ( M u z e u l d i n Stara
Z a g o r a ) c a r e m i - a p e r m i s să v ă d m a t e r i a l e l e .
14 ALEXANDRU VULPE, op.cit., p.488.
15 A L . D . A L E X A N D R E S C U - L a nécropole d u b r o n z e récent de Z i m -
n i c e a ( d é p . ) de T e l e o r m a n ) , în: D a c i a , N . S . , tome X V I I , 1 9 7 3 , p . 8 0 .

L E SONDAGE ARCHEOLOGIQUE DE IZVOARELE

- Résumé -

L'établissement T e i de I z v o a r e l e (la commune H o t a r e l e , dép.Ilfov)

e s t situé à 4 4 k m s u d - e s t d e B u c a r e s t , s u r u n p r o m o n t o i r e - p r o l o n g e ­
ment d e l a h a u t e t e r r a s s e d e 1 ' A r g e ş . E n p r é s e n t , l ' é t a b l i s s e m e n t e s t
en g r a n d e p a r t i e d é t r u i t , t a n d i s q u e l a p a r t i e r e s t é e e s t plantée de v i g n e ;
de s o r t e q u ' u n e r e c h e r c h e a r c h é o l o g i q u e p l u s a m p l e e s t pratiquement
i m p o s s i b l e . P o u r t a n t on l ' a e x p l o r é e t e n a n t compte de deux s i t u a t i o n s :
1 . S u r l e t e r r a i n de c e t établissement o n a trouvé une hache f r a g ­
mentaire e n b r o n z e , à deux t r a n c h a n t s , d u type B e g u n c i . P o u r une m u l ­
titude de s i g n i f i c a t i o n s q u i p e u v e n t r é s u l t e r , i l e s t n é c e s s a i r e de p r é ­
c i s e r à l a q u e l l e d e s c i n q p h a s e s d e l ' é v o l u t i o n d e l a c i v i l i s a t i o n de T e i
se l i e l a h a c h e d u t y p e B e g u n c i , q u i a l ' a i r e d e d i f f u s i o n spécialement
en B u l g a r i e , e t q u i d ' a p r è s A l e x a n d r u V u l p e d a t e d u X I I I s i è c l e ,
e
son
apparition n'étant pas exclue n i p o u r le siècle antérieur.
2 . Jusqu'à présent, nous manquons de r e c h e r c h e s archéologiques
dans l e s e c t e u r d u s u d - e s t d e l ' a i r e d e d i f f u s i o n d e l a c i v i l i s a t i o n de
T e i , c ' e s t à d i r e dans une zone de c o n t a c t e s et c o n t a m i n a t i o n s avec l e s
c i v i l i s a t i o n s de C o s l o g e n i et Z i m n i c e a - P l o v d i v .
D a n s l e s s e c t i o n o u v e r t e s - a u m o i s d ' o c t o b r e 1974 - o n n'a trouvé
aucun c o m p l è x e d ' h a b i t a t i o n ( h u t t e , h u t t e e n t e r r é e , f o y e r e t c . ) . Les
t r a i t s caractéristiques de l'établissement T e i de I z v o a r e l e ont été d é ­
fini s u r t o u t à base d u matériel céramique. Dans le c a d r e de c e l u i - c i on

113

www.mnir.ro
 a remarqué d e s f r a g m e n t s d e s c h a u d r o n s hémisphérique e t d e s v a s e s a u
c o r p s b o m b é , c o l c y l i n d r i q u e e t tétine é v a 3 é , d e pâte s a b l o u e u s e ;
v a e e s a u c o r p s t r o n c o n i q u e e t b i t r o n c o n i q u e d ' u n e pâte c o n t e n a n t des
t e s s o n s céramiques p i l é s ; dans le c a d r e d ' u n e catégorie céramique i n ­
termédiaire entre les p r e m i e r s - fragments d'écuelles ou chaudrons à
p i e d , avec des anses h o r i z o n t a l e s (fig.4) et des vases au c o r p s bombé
e t f o n d a n n u l a i r e ( p l . I V / 1 2 ) ; e n f i n d e pâte f i n e , c r u c h e s e t t a s s e s à
anse s u r é l e v é . Q u e l q u e s a n s e s f r a g m e n t a i r e s étaient p r é v u e s avec d e s
c r ê t e s o u b o u t o n s . L a céramique e s t d é c o r é e avec des bandes appli­
quées, s i m p l e s ou a l v é o l é e s , des s i n u s de p r o f o n d e u r , des traces
provoqué p a r l e p e t i t b a l a i , r o m b e s , t r i a n g l e s et bandes de l i g n e s o b ­
tenues p a r l a t e c h n i q u e des piqûre s u c c e s i v e s .
L a céramique e s t caractéristique p o u r l a phase T e i I V . S u r la
base de quelques t r a i t s c a r a c t é r i s t i q u e s - r e f l é t é s s u r l a céramique
l ' h a b i t a t T e i I V de I z v o a r e l e e s t antérieur à c e l u i de G i u l e ş t i - S î r b i
(toujours T e i IV) mais corespond d u p o i n t d e v u e c h r o n o l o g i q u e et t y ­
p o l o g i q u e λ l ' h a b i t a t a p p a r t e n a n t à l a même p h a s e d e l a c i v i l i s a t i o n d e
T e i constatée dans l e 3 n i v e a u de N o v a c i .
e

Dans l a céramique d ' I z v o a r e l e on constate l a c o n t a m i n a t i o n de l a

c i v i l i s a t i o n d e C o s l o g e n i ( l e s v a s e s d e t y p e s " s a c " d ' u n e pâte avec
beaucoup de f r a g m e n t s céramiques, l e s bandes simples,à s e c t i o n t r i ­
a n g u l a i r e , l e s bandes appliquées en f o r m e de f e r à c h e v a l ) . L e v a s e a u
c o r p s bombé e t f o n d a n n u l a i r e p e u t - ê t r e d é r i v é d e l a c i v i l i s a t i o n Z i m -
n i c e a - P l o y d i v . L e s r e l a t i o n s des t r i b u s de l a c i v i l i s a t i o n de T e i avec
les populations de l'époque d u b r o n z e du t e r r i t o i r e d e l a R.P. d e
B u l g a r i e sont r e f l é t é e s a u s s i p a r l a présence à I z v o a r e l e de l a hache
d u t y p e , B e g u n c i , e n même t e m p s q u e l e s c h a u d r o n s e t é c u e l l e s à p i e d
avec anses h o r i z o n t a l e s .

' Légende des figures

Fig.1 O u t i l s en s i l e x découverts à Izvoarele

Fig.2 V a s e a u c o r p s bombé d e l a p h a s e T e i I V
Fig.3 Coupes de v a s e s T e i I V
Fig.4 F r a g m e n t s de vases à anses h o r i z o n t a l e s
Fig,5 F i b u l e e n a r g e n t d u I V s i è c l e de n . è . ( 1 ) ; céramique des
e
VT - 9

VII© s i è c l e d é c o u v e r t e à I z v o a r e l e

Pl.I - Céramique T e i I V découverte à I z v o a r e l e

114

www.mnir.ro
.·>,.! - C e r a m i c a T e i TV de l a I z v o a r e l e , jud.

www.mnir.ro
 R A P O R T A S U P R A SĂPĂTURILOR A R H E O L O G I C E D E L A
C O R N E Ş T I , C O M . A D A M U Ş ^ J U D . M U R E Ş , D I N A N U L 1972

In luna octombrie 1 9 7 2 . Muzeul de I s t o r i e a l R . S . R o m a n i a a e f e c ­

tuat u n s o n d a j f h t r - o a ş e z a r e d e t i p W l e t e n b e r g fh s a t u l C o r n e ş t i , corn.
Adămuş d i n judeţul M u r e ş . P u n c t u l f u s e s e s e m n a l a t M u z e u l u i d e că­
t r e c e r c e t ă t o r u l V l a d Z i r r a , de l a I n s t i t u t u l de a r h e o l o g i e d i n B u c u ­
reşti.

F i g . 1 - Cană c u t o a r t ă . C u l t u r a W i e t e n b e r g

I n u r m a u n e i c e r c e t ă r i d e suprafaţă am i d e n t i f i c a t două puncte

c a r e p r e z e n t a u v e s t i g i i a l e c u l t u r i i W i e t e n b e r g . A m a l e s fn v e d e r e a s ă ­
păturii o porţiune d e t e r e n fh capătul de e s t a l s a t u l u i C o r n e ş t i , între
Adămuş ş i C o r n e ş t i , fh l o c u l numit P o d e i u l M i c , u n bot d e d e a l c a r e s e
prelungeşte d i n s p r e c o l i n e l e aflate fh s u d u l s a t e l o r c ă t r e T f r n a v a Mică,
c a r e c u r g e pe l a t u r a d e e s t a d e a l u l u i . P r o b a b i l c ă fh a n t i c h i t a t e rful
înconjura d e a l u l d i n t r e i p ă r ţ i . M a r g i n i l e d e e s t , v e s t ş i n o r d a l e P o d e -
i u l u i sfnt a b r u p t e . I n p a r t e a d e s u d P o d e i u l e s t e tăiat d e ş o s e a u a B l a j -
T f r n ă v e n i . E s t e p o s i b i l s ă f i e x i s t a t u n e l e u r m e ş i d i n c o l o de ş o s e a , d a r
t e r e n u l f i i n d p l a n t a t c u v i e , n u s - a putut o b s e r v a n i m i c . T.ot fh partea

117

www.mnir.ro
de s u d a ş o s e l e i a e x i s t a t u n c i m i t i r s c i t i c d i s t r u s fn întregime p r i n n i ­
v e l a r e a l o c u l u i f n v e d e r e a amenajării u n u i t e r e n de f o t o a l .
D i n c a u z a f a p t u l u i c ă p o r u m b u l s - a c u l e s d o a r pe m i c i porţiuni,
secţiunile d e s c h i s e s - a u a f l a t l a o o a r e c a r e depărtate unele de a l t e l e .
P r i m a s - a d e s c h i s l a c i r c a 2 0 0 m d e l a ş o s e a . ±n l a t u r a d e e s t a
d r u m u l u i de h o t a r ce t r a v e r s e a z ă P o d e i u l de l a n o r d s p r e s u d . L u n g i m e a
şi o r i e n t a r e a e i a u f o s t d e t e r m i n a t e de s t r f n g e r e a p o r u m b u l u i pe por­
ţiunea r e s p e c t i v ă . A s t f e l p r i m a s e c ţ i u n e a v e a o l u n g i m e d e 1 3 m ş i a
f o s t o r i e n t a t ă N - N E 6 0 ° . D i n o b s e r v a ţ i i l e n o a s t r e a m c o n s t a t a t că t e r e ­
n u l a fost f o a r t e mult răscolit c a u r m a r e a u n o r arături a d i n e i efectuate
fh v e d e r e a Încercării de p l a n t a r e a viţei de v i e ( l o c u l f i i n d un v e c h i i s ­
l a z a l s a t u l u i ) ; p r e c u m şi c a u r m a r e a a r ă t u r i l o r e x e c u t a t e a n de a n . P r i ­
m e l e m a t e r i a l e a u apărut încă d e l a adîhcimea d e 0 , 1 0 - 0 , 2 0 m : frag­
mente c e r a m i c e c a r a c t e r i s t i c e c u l t u r i i Wietenberg, i n c i z a t e , torţi l a t e ,
f r a g m e n t e ' d e c o a r n e ş i o a s e d e a n i m a l e , s c o i c i , jumătate d e f u s a i o l ă d e
l u t şi u n f r a g m e n t d i n t r - o g r e u t a t e de piatră, fragmente c e r a m i c e arse
pînă l a z g u r i i i c a r e .
L a adîhcimea d e 0 , 7 0 m de
l a suprafaţa s o l u l u i s - a u c o n t u r a t
c l a r l i m i t e l e u n e i locuinţe.O p o r ­
ţiune d e a p r o x i m a t i v 1 îh p a r ­
t e a de v e s t a şanţului, l a a p r o x i ­
mativ 1 0 , 6 0 - 1 1 m, prezenta o
puternică arsură l a r o ş u .
Bucăţi de c h i r p i c a r s şi c i o ­
b u r i s c o a s e l a iveală a u arătat că
e r a v o r b a de o v a t r ă . Pe vatră
s - a găsit u n vas întreg, c u g u r a
în j o s . E s t e o cană c u t o a r t ă t r a ­
să d e buză ş i c u o proeminenţă
înălţată d e a s u p r a b u z e i în f o r m a
Fig.2 - Vas descoperit la a două c o r n i ţ e ( f i g . 1 ) .
C o r n e ş t i - A dămuş A l t ă v a t r ă a apărut l a 7 m d e
l a capătul de v e s t a l secţiunii, l a
l i m i t a d e v e s t a b o r d e i u l u i . P o d e a u a l o c u i n ţ e i s e a f l a l a adîhcimea d e
0 , 8 0 m ş i e r a d e s t u l de c l a r marcată de u r m e de l u t bătătorit.
Locuinţa se p r e l u n g e a şi d i n c o l o de m a r g i n e a de s u d a şanţului.Pe
p e r e t e l e de n o r d a l şanţului, între 8 , 5 0 - 1 1 , 5 0 , s - a c o n t u r a t o groapă
c a r e s e a d î h c e a pînă l a 2 m . D i n g r o a p ă a r e z u l t a t o c a n t i t a t e d e s t u l d e
m a r e de o a s e , c i o b u r i , c o a r n e de c ă p r i o r . P e n t r u a urmări l i m i t e l e de
n o r d ş i d e e s t a l e b o r d e i u l u i a m d e s c h i s încă o s e c ţ i u n e (a I l I - a ) în p a r ­
t e a d e n o r d a şanţului I ş i o c a s e t ă f n p r e l u n g i r e a a c e s t u i a . S e c ţ i u n e a
a ΠΙ-a avea o lungime de 20 m ; fh ea s - a u s u r p r i n s d o a r l i m i t e l e lo­
cuinţei.
I n p r e l u n g i r e a şanţului I a u apărut l i m i t e l e d e e s t a l e l o c u i n ţ e i , l a
a p r o x i m a t i v 3 - 4 m de l a m a r g i n e a de v e s t a c a s e t e i . A s t f e l s - a c o n t u r a t

118

www.mnir.ro
o locuinţa d e f o r m ă r e c t a n g u l a r ă , d e d i m e n s i u n i r e l a t i v m a r i , l u n g i m e a
d e a p r o x i m a t i v 3 m , lăţimea n e p u t f h d f i e x a c t p r e c i z a t ă d i n cauză că l o ­
cuinţa s e p r e l u n g e a f h p o r ţ i u n e a nesăpată d e pe l a t u r a d e s u d a ş a n ţ u ­
l u i I ş i a c a s e t e i , f n p r e l u n g i r e a şanţului I a m a i apărut o g r o a p ă de
m i c i d i m e n s i u n i conţinfnd c i o b u r i , c ă r b u n e , pămfnt b ă t ă t o r i t , g r o a p ă c e
p a r e a f i ţinut t o t d e l o c u i n ţ ă , f n l o c u i n ţ e a u f o s t d e s c o p e r i t e două v e ­
t r e , po una d i n e l e a f l f n d u - s e c a n a amintită.

Fig.3 - Vas tronconic decorat

cu brfu alveolat

Secţiunea a H - a a f o s t deschisă pe l a t u r a de v e s t a d r u m u l u i de
h o t a r . L u n g i m e a s a a f o s t de 2 0 m şi lăţimea d e 5 m . L a adîhcimea de
15 c m ş i pînă l a 3 0 c m î n t r e 1 5 , 5 0 m ş i 1 9 , 5 0 m d e l a c a p ă t u l dinspre
d r u m a l şanţului a a p ă r u t u n s t r a t g r o s d e pămîht a r s l a r o ş u conţinîhd
c i o b u r i . S t r a t u l d e pămfnt a r s e r a r ă v ă ş i t d e f i e r u l p l u g u l u i , neputîh-
d u - s e f a c e , a s t f e l , o b s e r v a ţ i i c l a r e . I n r e s t u l şanţului n u s - a m a i p u t u t
o b s e r v a n i m i c a l t c e v a decît c i o b u r i împrăştiate şi oase de a n i m a l e , p r e ­
c u m ş i u n v ă s c i o r a p r o a p e î n t r e g , b i t r o n c o n i c , c a r e după f o r m ă este
s t r ă i n m e d i u l u i W i e t e n b e r g , a p r o p i i n d u - s e c a f o r m ă ş i tehnică d e rea­
l i z a r e a p a s t e i de m e d i u l D o d r o g K e r e s z t u r ( f i g . 2 ) .
S t r a t i g r a f i a . A ş a c u m a r e z u l t a t d i n o b s e r v a ţ i i l e n o a s t r e n u e¬
x i s t ă d e c î t u n s t r a t d e l o c u i r e p r e i s t o r i c ă d e c u l o a r e brună c e î n c e p e l a
a d î h c i m e a d e 0 , 3 0 m ş i ţ i n e pfhă l a 0 , 6 0 - 0 7 0 m .

119

www.mnir.ro
 S - a săpat pfhâ l a a d f n c i m e a d e I m u n d e î n c e p e un stmt foarte
g r o s de a r g i l ă .
L o c u i n ţ e ş i g r o p i . S - a d e s c o p e r i t o s i n g u r ă locuinţă d e d i m e n s i u n i
d e s t u l d e m a r i ş i puţin a d î n c i t ă în pămîht. S - a u d e s c o p e r i t două gropi
ce p o r n e a u de l a n i v e l u l podelei locuinţei d e s t u l de c l a r m a r c a t de u r m e
d e pămfnt b ă t ă t o r i t . D o a r u n a d i n t r e e l e e r a d e d i m e n s i u n i m a r i adîh-
c i n d u - s e pînă l a 2 m ş i avîhd u n d i a m e t r u d e 2 , 5 0 m .
U n e l t e . N u s - a d e s c o p e r i t n i c i o u n e a l t ă , c u e x c e p ţ i a uneijumătăţi
de fusa'olă şi a greutăţii de piatră a m i n t i t e . O a s e l e d e s c o p e r i t e nu p r e ­
zentau urme de p r e l u c r a r e .
C e r a m i c a . M a t e r i a l u l c e l m a i a b u n d e n t îl c o n s t i t u i e c e r a m i c a , fn-
c a d r î n d u - s e în c e l e două m a r i c a t e g o r i i c u n o s c u t e :
1 . C e r a m i c a d i n pastă g r o s o l a n ă , c u p i e t r i c e l e s a u c i o b u r i p i s a t e ,
p r e z e n t f h d u n a s p e c t zgrunţuros s a u p o r o s , a r s ă cenuşiu s a u r o ş u .
2 . C e r a m i c a d i n p a s t ă f i n ă , b i n e frămîntată ş i a r s ă .
D i n p r i m a c a t e g o r i e , f o r m a c e a m a i frecventă este cea de vas sac
c u brîu a l v e o l a t sau c r e s t a t , c u a l v e o l e m a r i s a u mărunte, u n e o r i c u
cîte p a t r u proeminenţe-apucători ( f i g . 3 ) . A p a r f r a g m e n t e de v a s e c u
b u z a l a t ă , m u l t r ă s f r f h t ă în a f a r ă , t e ş i t ă d r e p t .
F o r m e l e c e l e i de a d o u a c a t e g o r i i sîht: v a s e de d i m e n s i u n i m a r i c u
c o r p u l g l o b u l a r s a u p i r i f o r m , c u g î t u l c i l i n d r i c ş i două t o r ţ i l a t e r o t u n d e ,
s u b buză s a u pe g î t ( f i g . 6 / 1 , 2 , 3 ; 9 / 4 ) ; c ă n i c u g u r a l a r g ă şi corpul
s c u n d c u t o a r t ă s u p r a f h ă l ţ a t ă t r a s ă d i n b u z ă , rotundă s a u în bandă lată
( f i g . 6 / 4 , 5 , 6 ) ; străchini, castroane c u forme specifice c u l t u r i i W i e t e n ­
b e r g , s t r ă c h i n i c u g u r a lobată ( f i g . θ / 3 , 4 ) . V a s e l e d i n pastă fină sîht
b i n e a r s e , l a n e g r u s a u l a r o ş u - c ă r ă m i z i u , îh m u l t e c a z u r i p r e z e n t î h d
u n l u c i u m e t a l i c îh e x t e r i o r .
D e c o r u l ne p e r m i t e o încadrare m a i precisă a c e r a m i c i i . E l se c o m ­
pune d i n l i n i i i n c i z a t e , ş i r u r i de i m p r e s i u n i c i r c u l a r e s a u t r i u n g h i u l a r e
r e a l i z a t e c u vîrful u n u i beţigaş ( f i g . 6 / 6 ; 7 / 1 ) . D e c o r u l c e l m a i carac­
t e r i s t i c este c e l r e a l i z a t d i n benzi umplute c u şiruri de i m p r e s i u n i mă­
r u n t e r e a l i z a t c u rotiţa ( f i g . 7 / 3 , 4 , 5 , 6 ; 9 / 1 , 2 ) . Pe multe fragmente se
remarcă u r m e de incrustaţie c u o m a t e r i e albă. B u z a v a s e l o r decorate
în a c e s t m o d (îh g e n e r a l c ă n i ) e s t e d e c o r a t ă c u ş i r u r i d e i m p r e s i u n i m ă ­
r u n t e ( f i g . 6 / 5 ; 8 / l ) . F r e c v e n t a p a r e c a n e l u r a verticală s a u oblică ( f i g .
9 / 4 , 6 ) . M o t i v e l e o r n a m e n t a l e r e a l i z a t e îh a c e a s t ă t e h n i c ă sfnt mean­
d r e l e c u colţuri d r e p t e şi s p i r a l e d u b l e .
P r i n t r e f r a g m e n t e l e c e r a m i c e d e l a C o r n e ş t i a u apărut şi c i o b u r i
a p a r ţ i n î n d c u l t u r i i N o u a p r o v e n i n d d e l a v a s e c u b r î u în r e l i e f c o n t i n u u
(fig. 5/8).
N u s - a p u t u t p r e c i z a r a p o r t u l e x a c t între m a t e r i a l e l e de t i p N o u a
ş i c e l e W i e t e n b e r g , p r i m e l e a p ă r î r d l a a d i n e i m i n i c i - 0 , 1 0 m însă a¬
mestecate c u cele Wietenberg.
încadrare cronologică. I n ansamblu l o c u i r e a de l a Corneşti se
p o a t e d a t a îh f a z a a I l I - a a c u l t u r i i W i e t e n b e r g . P e n t r u a c e a s t ă î n c a d r a -

120

www.mnir.ro
 **n tmt.mtt umruuit t

' '•' ί * « x «

SâHTUL II

J L

SAU TUL JH
I * f i 3

iazs • t:SV
Pàmmt ers

(ΜΕ) St ret * culturi

F i g . 4 - P l a n u l săpăturilor de l a Corneşti " P o d e i u l Mic "

www.mnir.ro
 8

F i g . 5 - C e r a m i c a grosieră

www.mnir.ro
F i g . 6 - Torţi de vase din categoria fina de l a "Podeiul Mic"

www.mnir.ro
F i g . 7 - F r a g m e n t e de v a s e c u d e c o r i n c i z a t şi
încrustat c u a l b

www.mnir.ro
F i g . 8 - Castroane f i străchini c u gura lobată

www.mnir.ro
 6
F i g * 9 - C e r a m i c a din categoria fină cu decor
incizat şi cane lat

www.mnir.ro
r e pledează frecvenţa m a r e η d e c o r u l u i de b e n z i u m p l u t e c u şiruri de
i m p r e s i u n i m ă r u n t e , a c a n e l u r i i şi s t r ă c h i n i l o r l o b a t e .

VI,AD PROTOPOPESCU

R A P P O R T SUR L E S FÔUIL.LES A R C H E O L O G I Q U E S D E
C O R N E Ş T I , C O M M U N E A O A M U S , D E P . M U R E Ş , 1972

- Résume -

A u c o u r s d u m o i s d ' o c t o b r e 1 9 7 2 , l e Musée d ' H i s t o i r e d e l a R S

de R o u m a n i e , a fouillé une s i t e de l ' é p o q u e d u b r o n z e ( c u l t u r e Wielen -
b e r g ) dans le v i l l a g e de C o r n e ş t i , c o m . Adămuş, le d é p . Mureş. O n a
o u v e r t t r o i s s e c t i o n s , q u i o n t f o u r n i un m a t e r i e l c é r a m i q u e t i p i q u e a p p a r -
tenant à l a seule couche archéologique identifié, c e l l e de l a c u l t u r e Wie­
t e n b e r g . On a trouvé les t r a c e s d ' u n e h a b i t a t i o n , de p l u s i e u r s fosses et
de quelques f o y e r s . L e s o u t i l s manquent des sections o u v e r t s . L a cé­
r a m i q u e présente l e s deux c a t e g o r i e s connues de l a c u l t u r e de Wieten -
b e r g : l a céramique g r o s s i è r e , décoré avec des bandes e n r e l i e f a l v é o ­
l é e s , o u s a n s d é c o r , e t l a c é r a m i q u e a pâte f i n e , b i e n c u i t e . L e s f o r m e s
et l e d é c o r sont a u s s i c e l l e s b i e n connues de l a c u l t u r e de W i e t e n b e r g .
On peut e n c a d r e r l a s i t e de Corneşti dans la phase Wietenberg I I I .

Legende des figures

F i g . 1 C r u c h e à pâte g r i s e
F i g . 2 P e t i t v a s e néolithique
F i g . 3 Vase décoré de bandes alvéolées
Fig. 4P l a n des f o u i l l e s de Corneşti " P o d e i u l M i c "
Fig. 5Céramique g r o s s i è r e
Fig. 6A n s e s des vases de l a c a t e g o r i e fine
Fig. 7F r a g m e n t s céramiques à décor incisée et incrustée de matière
blanche
F i g . 8 Bols et ecuelles
F i g . 9 Céramique fine à décor incisée et canelée

126

www.mnir.ro
 SĂPATURILE ARHEOLOGICE EFECTUATE LA
C H I R N O G I , J U D . I L F O V , ÎN A N I I 1 9 7 1 - 1 9 7 2 *

în m a r g i n e a d e v e s t a c o r n . C h i r n o g i , j u d . I l f o v , fn c a r t i e r u l R u -
d ă r i e , d i n t r - o zonă d e u n d e s e l u a n i s i p p e n t r u c o n s t r u c ţ i a ş o s e l e i a s ­
f a l t a t e O l t e n i ţ a - G r e a c a , a u i e ş i t l a i v e a l ă f n v a r a a n u l u i 1971 r e s t u r i l e
unei aşezări geto-dace. Constatindu-se, c u p r i l e j u l unei cercetări
a r h e o l o g i c e d e s u p r a f a ţ ă , c ă m a i b i n e d e jumătate d i n a ş e z a r e e r a d i s ­
t r u s ă , f n a n i i 1 9 7 1 ş i 1 9 7 2 s - a u e f e c t u a t două c a m p a n i i de săpături
a r h e o l o g i c e ' f n s c o p u l salvării r e s t u r i l o r de a ş e z a r e , p e n t r u determina­
r e a şi s t u d i e r e a c o m p l e x e l o r de l o c u i r e L a t e n e de l a C h i r n o g i .

Fig.1 - Profilele şi p l a n u r i l e locuinţelor n r . l ( l ) şi 2(2)

P r i n d e s c h i d e r e a a t r e i s e c ţ i u n i l o n g i t u d i n a l e ( e s t - v e s t ) fa. 11=44m,
s . I V = 4 8 m ş i s . V = 6 6 , 5 0 m) ş i două t r a n s v e r s a l e ( n o r d - s u d ) ( s . 1=22 m ş i

P e n t r u unele p r o b l e m e r i d i c a t e de a ş e z a r e a geto-dacică c f . : G . T R O -
H A N I şi D . Ş E R B Ă N E S C U , M u z e u l Naţional, ν ο Ι . Π , Bucureşti , 1975
( s u b t i p a r ) ; c o m u n i c a r e ţinută l a p r i m a s e s i u n e ş t i i n ţ i f i c ă a M u z e u l u i
de I s t o r i e a l R . S . R o m â n i a .

127

www.mnir.ro
s . 111=11 m) s - a p u t u t c o n s t a t a că a ş e z a r e a m a i c u p r i n d e a o suprafaţă d e
c i r c a 200 m l u n g i m e şi 3 0 - Ί ϋ m lăţime.

• · ±ίέ i :V: Γί ι i n î ί M'I i · MÎÛili ί M

F i g . 2 - P r o f i l e l e şi p l a n u r i l e locuinţelor n r . 3 ( l ) şi 4(2)

Observîndu-se p r o f i l u r i l e d i n pereţii m a l u r i l o r s u r p a t e şi a s e c ­
ţiunilor, s - a s t a b i l i t următoarea s t r a t i g r a f i e : p e s t e o a r g i l ă nisipoasă,
d e c u l o a r e v i n e ţ i e - c e n u ş i e , c u c o n c r e ţ i u n i c a l c a r o a s e - pămfnt v i u - s e
g ă s e ş t e u n pămfnt c e n u ş i u - n e g r i c i o s , s f ă r f m i c i o s , g r o s d e c i r c a 0 , 5 0 -
0 , 7 0 m c u u r m e m a t e r i a l e d i n a doua epocă a f i e r u l u i . D i n a c e s t n i v e l
d e l o c u i r e f a c p a r t e d o a r c î t e v a g r o p i m e n a j e r e , a f l a t e ţoala s p r e m a r ­
ginea de est a a ş e z ă r i i , f n s . V . Urmează pe o g r o s i m e de 0 , 5 0 -
0 , 6 0 m u n pămfnt n e g r i c i o s - c e n u ş i u , s f ă r f m i c i o s , conţinînd d e aseme­
nea u r m e de l o c u i r e d i n a doua epocă a f i e r u l u i . De l a a c e s t n i v e l p o r ­
nesc locuinţele şi m a j o r i t a t e a g r o p i l o r g e t o - d a c e . f n s . V s p r e mar­
g i n e a d e e s t , pămîntul e s t e n i s i p o s ş i a r e o c u l o a r e c e n u ş i e - g ă l b u i e . Ţ i ­
nînd s e a m a d e f a p t u l c ă f n u n e l e c a z u r i u n b o r d e i g e t o - d a c t a i e s a u s u ­
p r a p u n e u n a l t b o r d e i t o t g e t o - d a c , s i n t e m f n măsură să a d m i t e m exis­
tenţa m a i m u l t o r n i v e l e d e l o c u i r e , c e n - a u p u t u t f i însă s e s i z a t e decît
r a r e o r i . I n s . I I ş i s . I V , p e s t e a c e s t a l d o i l e a n i v e l d e l o c u i r e geto-dacă
s e află u n pămfnt n e g r i c i o s , s f ă r f m i c i o s , g r o s d e 0 , 3 0 - 0 , 4 0 m , c u u r m e
m a t e r i a l e d i n p e r i o a d a prefeudală şi feudală t i m p u r i e (locuinţe de su­
p r a f a ţ ă ş i b o r d e i e ) . S i îh a c e s t c a z n u s e p o a t e f a c e o d e l i m i t a r e s t r a -
t i g r a f i c ă p r e c i s ă î n t r e c e l e două p e r i o a d e d e l o c u i r e , d e o a r e c e t e r e n u l
f i i n d f h p a n t ă , pămîntul s - a s c u r s s p r e c e n t r u l a ş e z ă r i i , u n d e , c u m e s t e
situaţia f h s . I I , urmează p e s t e a c e s t n i v e l p r e f e u d a l ş i f e u d a l timpuriu
un s t r a t de a r g i l ă nisipoasă ( v i i t u r ă ) de c u l o a r e gălbuie, pe o grosime

128

www.mnir.ro
 Λ

de c i r c a 0 , 3 0 m . I n s . V , unde n u există o l o c u i r e prefeudala şi f e u ­

dală t i m p u r i e , această viitură a p a r e d i r e c t peste a l d o i l e a n i v e l geto-
d a c i c . I n s f f r ş i t , l a s u p r a f a ţ ă , s e află d e p u n e r e a d e pămfnt v e g e t a l ac­
t u a l , c u o g r o s i m e de 0 , 1 0 - 0 , 4 5 m .
f n u r m a s e c ţ i u n i l o r d e s c h i s e a u apărut 21 l o c u i n ţ e ş i 16 g r o p i . D i n ­
t r e a c e s t e a , 15 l o c u i n ţ e ş i 12 g r o p i s f n t d i n a d o u a e p o c ă a f i e r u l u i , c e ­
l e l a l t e d a t f h d d i n e p o c a p r e f e u d a l ă ş i feudală t i m p u r i e .

F i g . 3 - P r o f i l e l e şi p l a n u r i l e locuinţelor n r . 5 şi 6 şi ale
g r o p i l o r n r . 2 , 3 , 4,5
I . L o c u i r e a geto-dacă

Locuinţele 1 , 2 , 3 , 4 , 5 , 9 , 1 1 , 1 2 , 1 3 , 1 4 , 1 5 , 1 7 , 1 8 , 1 9 şi 20 sfnt toate

de t i p u l b o r d e i şi a u f n g e n e r a l o formă rectangulară c u colţurile r o t u n ­
j i t e . P o d e a u a e s t e făcută d i n pămfnt b i n e b ă t ă t o r i t .
Locuinţa 1 , aflată f n s . I I , de formă t r a p e z o i d a l ă , c u g f r l i c i f h
p a r t e a n o r d i c ă , a r e l u n g i m e a maximă d e 4 , 2 0 m , i a r l ă ţ i m e a d e 3 , 1 0 m .
G r o a p a b o r d e i u l u i porneşte de l a 0 , 3 0 m s u b s o l u l a n t i c , i a r podeaua se
află l a 0 , 9 2 m ( f i g . l / l ) .
Locuinţa 2 , aflată t o t f n s . I I , d e formă pătrată c u c o l ţ u r i l e r o t u n ­
j i t e a r e l a t u r i l e de 5 , 2 0 m . G r o a p a b o r d e i u l u i porneşte de l a 0 , 5 0 m sub
s o l u l a n t i c , i a r p o d e a u a s e află l a a d f n c i m e a d e 1 , 0 0 m . în p o d e a au f o s t
i d e n t i f i c a t e g r o p i l e a d o i p a r i c e susţineau a c o p e r i ş u l . D a t f i i n d faptul
c ă se află f n d r e p t u l m i j l o c u l u i l a t u r i l o r s c u r t e a l e locuinţei, a c o p e r i ş u l
t r e b u i e s ă f i f o s t f n două a p e . C o l ţ u l d e s u d - e s t a l l o c u i n ţ e i suprapune
g f r l i c i u l locuinţei 4 ( f i g . 1 / 2 ) .
L o c u i n ţ a 3 s e află l a v e s t d e l o c u i n ţ a 1 , t o t f n s . n . D e f o r m ă d r e p ­
tunghiulară c u c o l ţ u r i l e r o t u n j i t e ( 5 , 5 0 x 2 , 4 0 m ) . I n colţul de n o r d se

129

www.mnir.ro
afin. o pată d o a r s u r ă ( d i a m e t r u l 0 , 7 0 x 0 , 8 0 in) s u b c a v e s - a u d e s c o p e r i t
f r a g m e n t e c e r a m i c e . G r o a p a b o r d e i u l u i p o r n e ş t e d e l a 0 , 3 0 - 0 , 4 0 m sub
s o l u l a n t i c , i a r podeaua* se află l a a d f n c i m e a d e 0 , 6 0 m ( f i g . 2 / 1 ) .
L o c u i n ţ a 4 , aflată d e a s e m e n e a f n s . I I , a r e o formă dreptunghiulară
c u c o l ţ u r i l e r o t u n j i t e ( 5 , 8 0 x 3 , 3 0 m ) . I n c o l ţ u l d e s u d - v e s t s e află u n g f r -
l i c i s u p r a p u s d e locuinţa 2 . G r o a p a b o r d e i u l u i p o r n e ş t e d e l a 0 , 1 5 - 0 , 2 0
m s u b s o l u l a n t i c . L a a d î h c i m e a d e 0 , 5 0 m s e află o limbă g r o a s ă d e a r ­
s u r ă c e c ă p ă c u i e ş t e o g r o a p ă d i n c u p r i n s u l l o c u i n ţ e i a l c ă r u i f u n d se află
l a a d î h c i m e a d e 1 , 0 0 m faţă d e s o l u l a n t i c ( f i g . 2 / 2 ) .

F i g . 4 - P r o f i l e l e şi p l a n u r i l e locuinţelor n r . 9 , 1 7 ( 1 )
şi 11(2)

L o c u i n ţ a 5 , a f l a t ă în s . I I B , d e f o r m ă p ă t r a t ă c u c o l ţ u r i l e r o t u n j i t e
( 2 , 6 0 x 2 , 7 5 m ) . G r o a p a b o r d e i u l u i porneşte de l a 0 , 2 0 m sub s o l u l antic,
i a r p o d e a u a s e află l a 0 , 8 0 m a d î h c i m e . A p r o a p e u n s f e r t d i n l o c u i n ţ ă ,
t o t colţul d e s u d - v e s t , e s t e tăiat de locuinţa 6 , c a r e aparţine culturii
Dridu (fig.3).
L o c u i n ţ a 9 , s e a f l ă îh s . I V , a r e o f o r m ă t r a p e z o i d a l ă c u c o l ţ u r i l e
r o t u n j i t e ( 4 x 5 m ) . G r o a p a b o r d e i u l u i porneşte de l a 0 , 1 0 m sub solul
a n t i c , i a r p o d e a u a s e a f l ă l a a d î h c i m e a d e 0 , 5 4 m . t n m i j l o c ş i îh j u m ă ­
t a t e a d e v e s t s - a u g ă s i t a g l o m e r ă r i d e v a s e s p a r t e . în c o l ţ u l d e e s t se
află o v a t r ă o v a l ă ( d i a m e t r u l 0 , 7 0 m ) , i a r 0 , 5 0 m m a i l a v e s t , s p r e c e n -

130

www.mnir.ro
t r u l b o r d e i u l u i i o altă v a t r ă , m a i m i c ă / I a r d r e p t u n g h i u l a r ă . C o l ţ u l de
s u d a l l o c u i n ţ e i t a i e jumătatea d e n o r d a l o c u i n ţ e i 17 ( f i g . 4 / l ) .
L o c u i n ţ a 11 , aflată f h s . V a r e o f o r m ă d r e p t u n g h i u l a r ă - ( 3 , 7 5 x 4 , 4 5
m) . G r o a p a b o r d e i u l u i p o r n e ş t e d e l a 0 , 3 0 m s u b s o l u l a n t i c , i a r podeaua
s e află l a a d f n c i m e a d e 1 , 1 5 m . I n c o l ţ u l d e n o r d s e află .alăturate, două
c u p t o a r e d e m e ş t e r , i a r l a 1 , 4 0 m e s t d e c o l ţ u l d e v e s t s e află o v a t r ă
o v a l ă c u d i a m e t r u l d e 0 , 9 0 m . S u b a c e a s t ă v a t r ă s e află o adfncitură a
b o r d e i u l u i a l c ă r u i f u n d s e g ă s e ş t e l a 1 , 4 0 m faţă d e s o l u l a n t i c . T o a t ă
suprafaţa d i n t r e v a t r ă ş i c u p t o a r e e r a plină d e cenuşă ş i z g u r ă d e m e t a l
t o p i t , c e e a c e n e f a c e să a t r i b u i m a c e a s t ă locuinţă u n u i m e ş t e r fierar
(fig. 4/2).

F i g . 5 - P r o f i l e l e şi p l a n u r i l e locuinţelor
n r . 1 2 , 1 4 ( 1 ) , 19 ş i 2 1 ( 2 )

L o c u i n ţ a 1 2 , aflată t o t f h s . V , a r e f o r m a u n u i p e n t a g o n , laturile
de e s t , s u d ş i v e s t f i i n d p e r p e n d i c u l a r e î n t r e e l e , i a r în p a r t e a d e n o r d
f i i n d c e l e l a l t e două l a t u r i c e f o r m e a z ă u n u n g h i a s c u ţ i t , e l e î h c h i z î h d o
absidă. G r o a p a locuinţei porneşte de l a 0 , 3 0 m s u b s o l u l a n t i c , i a r p o ­
d e a u a se află l a 1 , 5 0 m . î n s p r e c o l ţ u l d e s u d - e s t s e g ă s e s c două p l ă c i
d i n pămîht b i n e b ă t ă t o r i t ş i a p o i a r s , d e o f o r m ă n e r e g u l a t ă ( l u n g i m i l e
m a x i m e 0 , 8 8 - 1 , 0 0 m ) , p r e z e n t î h d u - s e c a n i ş t e v e t r e . în jumătatea de
n o r d a l o c u i n ţ e i , în a b s i d ă , sîht s i t u a t e două v e t r e r o t u n d e , u n a cu
d i a m e t r u l d e 0 , 4 3 m , i a r c e a l a l t ă d e 1 , 0 0 - 1 , 2 0 m ( f i g . 5 / l ) . în j u r u l a ¬
c e s t o r două u l t i m e v e t r e s - a u g ă s i t n u m e r o a s e v a s e c e r a m i c e s p a r t e ş i

131

www.mnir.ro
f n m a r e p a r t e f h t r e g i b i l e . P r e z e n t a l o r lfngă v e t r e n u s e p o a t e datora
d e c î t f a p t u l u i c ă a u f o s t d e p u s e d r e p t o f r a n d ă . D e a c e e a , ţinînd s e a m a
de a r h i t e c t u r a construcţiei,precum şi de i n v e n t a r u l d e s c o p e r i t sîntem
îndemnaţi a - i c o n f e r i r o l u l u n u i l ă c a ş d e c u l t , a s e m ă n ă t o r în p a r t e c u
c e l d e s c o p e r i t l a P o p e ş t i şi datfnd de l a m i j l o c u l s e c . I î . e . n .
1

L o c u i n ţ a 1 3 , aflată d e a s e ­
m e n e a în s . V , e s t e s i n g u r a c e s e
g ă s e ş t e în p r i m u l n i v e l d e l o c u i r e .
E a a avut un r o l f u n e r a r şi a c o n ­
stituit subiectul unei lucrări a-
p a r t e 2 . De formă pătrată cu c o l ţ u ­
r i l e r o t u n j i t e , e a conţine r e s t u r i l e
u n u i înhumat I n f a n s I ( c i r c a 2 a n i )
o r i e n t a t s u d - n o r d şi căruia i s - a u
d e p u s c a ofrandă, pe l î n g ă cîteva
f r a g m e n t e c e r a m i c e , oase de a n i ­
m a l e . Pe baza analizării a c e s t o r a
d i n urmă s - a s t a b i l i t c ă e s t e v o r b a
de u n a n u m i t r i t u a l c e s e p r a c t i c a
c u ocazia înmormihtarilor. Oasele
d e a n i m a l p r o v i n d e l a două s p e c i i
- O v i s a r i e s şi B o s t a u r u s - sa­
c r i f i c a t e t i n e r e ş i p u n î h d u - l i - s e în
m o r m f n t d o a r a n u m i t e p ă r ţ i ale c o r ­
p u l u i - c r a n i u l şi părţi din membre.
L o c u i n ţ a 1 4 , aflată în s . V l a
0 , 4 5 m s u b locuinţa 1 2 , are o
formă dreptunghiulară ( 2 , 0 0 x 2 , 3 0
m ) . P o d e a u a e s t e alcătuită d i n t r - u n
pămfnt b i n e b ă t ă t o r i t ş i a p o i a r s
L_3 (fig. 5/1).
Locuinţa 1 5, dezvelită doar
parţial fn caseta d i n n o r d u l locu -
inţei 3 , o suprapune atft pe a-
c e a s t a . c î t ş i locuinţa 1 8 . Groapa
b o r d e i u l u i porneşte de l a 0 , 1 0 m
F i g . 6 - P r o f i l e l e şi p l a n u r i l e sub s o l u l a n t i c , i a r podeaua se
locuinţelor n r . 1 5 ,
a f l ă l a adîhcimea d e 0 , 5 0 m (fig.
18(1) ş i 2 0 ( 2 )
6/1).
L o c u i n ţ a 1 7 s e află f n c a s e t a făcută l a s u d d e locuinţa 9 care-i
t a i e jumătatea d e n o r d . D e f o r m ă d r e p t u n g h i u l a r ă , c u c o l ţ u r i l e foarte
puţin r o t u n j i t e , l u n g i m e a e i e s t e d e 3 , 7 0 m , i a r lăţimea t r e b u i e să f i
fost de c i r c a 3 , 0 0 m ( f i g . 4 / 1 ) .
L o c u i n ţ a 1 8 , d e z v e l i t ă d o a r p a r ţ i a l (jumătatea d e e s t ) , s e află îh
c a s e t a de l a v e s t de locuinţa 8 D r i d u . D e formă dreptunghiulară, cu
colţurile r o t u n j i t e ( 3 , 4 0 x 1 , 7 5 m ) . G r o a p a b o r d e i u l u i porneşte de l a

132

www.mnir.ro
F i g . 7 - 1 . Cuptorul nr.1 din locuinţa nr.11 ; 2 . Cuptorul
n r . 2 din locuinţa nr.11 ; 3 . V a t r a din groapa nr.11

www.mnir.ro
 0 , 2 0 m s u b s o l u l a n t i c , i a r p o d e a u a s e află l a 0 , 7 0 m . A t f t f n p a r t e a d e
sud>cft şi fh c e a de n o r d se a f l a doua adfnc H u r i r o t u n d e a l c ă r o r fund
se a f l a l a 0 , 9 6 m s u b s o l u l a n t i c , fn p a r t e a de sud bordeiul este s u ­
p r a p u s d e locuinţa 15 ( f i g . 6 / l ) .
L o c u i n ţ a 1 9 , aflată fh s . I I I , a f o s t d e z v e l i t ă d o a r p a r ţ i a l pe o l u n ­
gime de 2 , 8 0 m . G r o a p a b o r d e i u l u i porneşte de l a 0 , 6 0 - 0 , 8 0 m sub s o ­
l u l a n t i c , i a r p o d e a u a s e află l a 1 , 1 0 - 1 , 3 0 m ( f i g . 5 / 2 ) .
Locuinţa 2 0 , aflată f h s . V , a f o s t d e z v e l i t ă p a r ţ i a l . De formă
dreptunghiulară, c u c o l ţ u r i l e r o t u n j i t e (lăţimea 1 , 2 0 m ) . G r o a p a b o r d e ­
i u l u i p o r n e ş t e d e l a 0 , 6 0 m s u b s o l u l a n t i c , i a r p o d e a u a s e află l a 0 , 9 5
m . I n p a r t e a d e e s t s e află o vatră
j ovală ( 0 , 9 5 x 1 , 3 0 m ) , ( f i g . 6 / 2 ) .
! G r o p i l e aparţin n i v e l e l o r de Ι ο ­
ί c u i r e I ( 1 4 , 1 7 , 1 9 ş i 2 0 ) ş i I I (1 , 2 , 4 ,
1 0 , 1 1 , 1 3 , 1 8 şi 2 1 ) . D e z v e l i t e f h m a ­
j o r i t a t e a l o r parţial au fh g e n e r a l o
formă o v a l ă n e r e g u l a t ă . T o a t e sfnt
g r o p i m e n a j e r e conţinfhd f r a g m e n t e
c e r a m i c e şi oase d e a n i m a l .
V e t r e d e f o c , d e formă ovală,
conţin p r i n u r m a r e d o a r l o c u i n ţ e l e 3 ,
9 , 1 1 , 1 2 ş i 2 0 . L o c u i n ţ a 1 2 , p e lfngă
c e l e două v e t r e , c o n ţ i n e f n p l u s şi
c e l e două p l ă c i . Un cuptor-vatră
( n r . 1 ) , d e s c o p e r i t fn m a l şi distrus
f n m a r e p a r t e t r e b u i e să f i aparţinut
n i v e l u l u i d o i de l o c u i r e . E l este ase­
mănător c u c e l d e s c o p e r i t f n g r o a p a
11 ( f i g . 7 / 3 ) . Amfndouă a u o g a r d i n ă
s e m i c i r c u l a r ă ş i două f o c a r e .
f n l o c u i n ţ a 11 , după c u m s-a
m a i m e n ţ i o n a t , s f n t două c u p t o a r e d e
meşter ( f i g . 7 / l ,2) unul d i n t r e ele,
F i g . 8 - 1. Pandantiv d i n argint n r . 1 , fiind fn p a r t e d i s t r u s . Făcute
( l o c . 1.9); 2 . V e r i g ă d i n d i n pămfnt g a l b e n , b i n e a r s , pfhă l a
a r g i n t (locuinţa 12) p i e t r i f i c a r e , a u o înălţime d e 0 , 9 6 m
( n r . 1 ) şi 0 , 8 4 m ( n r . 2 ) . G u r a largă
- 0 , 3 7 m ş i fhaltă - 0 , 3 0 m , d e f o r m ă c i r c u l a r ă . C a m e r a d e f o c , s e m i ­
s f e r i c ă ( d i a m e t r u l 0 , 5 7 , r e s p e c t i v 0 , 3 8 m) a r e f h m i j l o c o v a t r ă ovală,
c u gardină, i a r l a m i j l o c o piatră m a r e . D i n c e n t r u l b o i t e i c a m e r e i de
f o c p o r n e ş t e u n c o ş f h a l t , d e formă c i l i n d r i c ă ( d i a m e t r u l 0 , 1 5 m ; î n ă l ţ i ­
mea 0 , 3 4 - 0 , 4 8 m .
I n v e n t a r u l a ş e z ă r i i e s t e alcătuit d i n t r - o rîşniţă m a r e de piatră
( l o c . 1 ) , o v e r i g ă de a r g i n t (loc . 1 2 ) , u n p a n d a n t i v t o t de a r g i n t ( l o c . 1 9 ) ,
o f u s a i o l ă d i n l u t a r s ( g r p . 4 ) , u n cuţit d e f i e r ( l o c . 1 9 ) , p l ă c i ş i verigi
m i c i d i n b r o n z , m ă r g e l e d i n l u t a r s , p r e c u m ş i o p l a c ă d i n b r o n z şi f i e r
(loc.11).

134

www.mnir.ro
 P a n d a n t i v u l ( f i g . 8 / l ) , d i n t r - o placă s u b ţ i r e d e a r g i n t l u c r a t f n t e h ­
n i c a " a u r e p o u s s é " , e s t e de formă o v a l ă . D e c o r u l constă d i n p u n c t e
A fn
r e l i e f Î n ş i r a t e pe m a r g i n e . I n c e n t r u u n c a p d e a n i m a l , f o a r t e stilizat,
f n r e l i e f , l u c r a t p r i n b a t e r e , e s t e Înconjurat l a r f h d u l său d e o ghir­
landă d e p u n c t e c e s e t e r m i n ă s u b b ă r b i e c a o fundă.
V e r i g a d e a r g i n t ( f i g . 8 / 2 ) , obţinută p r i n b a t e r e d i n t r - o bară groasă
d e 3 m m , c u s e c ţ i u n e a o v a l ă , l a î n d o i t u r i e s t e p l a t ă . S e aseamănă cu
c e a d e l a K o v i n 3 făcută fnsă d i n t r - o bandă lată ş i l u c r a t ă îh f i l i g r a n i . d a -
tîhd d e l a m i j l o c u l s e c . I î . e . n .
Rîşniţa de piatră este de t i p u l s p e c i f i c s e c . I î . e . n . - I e . n . prin
p r e z e n ţ a c e l o r două p ă r ţ i m e t a ş i c a t a .
P l a c a d i n b r o n z şi f i e r ^ p r o v i n e de l a o centură, i a r decoraţia c o n ­
stă d i n l i n i i , s e m i c e r c u r i ş i c e r c u r i f h r e l i e f e x e c u t a t e p r i n b a t e r e .

F i g . 9 - O b i e c t e d e s c o p e r i t e f h g r o a p a n r . 19

f n g r o p i l e 1 7 , 1 8 ş i 2 0 a u apărut n u m e r o a s e f r a g m e n t e d i n o a s e d e
v i t ă . f n g r o a p a 13 î n t r - u n p i c i o r d e f r u c t i e r ă , d i n pastă cenuşie lu­
c i o a s ă , l u c r a t ă l a r o a t ă , a ş e z a t c u b a z a în s u s , s e a f l a u d e p u s e p i c i o a r e
d e p a s ă r e ( f a m u r ş i t i b i o t a r s ) î n f ă ş u r a t e f i e c a r e f h c î t e o tablă d e b r o n z .
L a m loc c u a c e s t e a e r a u şi d i f e r i t e f r a g m e n t e d i n obiecte de b r o n z ; a r c
de fibulă, u n c l o p o ţ e l , o bară curbă c u o toartă mică, v e r i g i şi fragmente
de t a b l ă . După m o d u l d e î n g r o p a r e bănuim c ă a v e m d e - a f a c e c u u n a n u -
mit r i t u a l magico-religios (fig.9/1-8).
M a j o r i t a t e a i n v e n t a r u l u i î l c o n s t i t u i e fnsă c e r a m i c a - l u c r a t ă cu
m în a ş i l a r o a t ă . O c a t e g o r i e a p a r t e o f o r m e a z ă c e r a m i c a d e i m p o r t , f h
s p e c i a l a m f o r e l e , l u c r a t e de asemenea l a roată.
In u r m a a n a l i z e i f o r m e l o r , a d e c o r u l u i v a s e l o r şi a s t r a t i g r a f i e ! a¬
ş e z ă r i i , a t f t p e v e r t i c a l ă . c î t ş i pe o r i z o n t a l ă , s e p o a t e s t a b i l i f n c a d r a -

135

www.mnir.ro
F i g . 10 - 1 - 3 . Ceramică din grupa A (1,3 l o c . 1 3 | 2 l o c . 2 0 ) j
4 - 5 Ceramică din grupa Β (locuinţa 4)

www.mnir.ro
r e a f i i t i m p a d i f e r i t e l o r t i p u r i d e c e r a m i c ă şi i m p l i c i t a l o c u i n ţ e l o r şi
g r o p i l o r r e s p e c t i v e . A s t f e l , f n l o c u i n ţ e l e 13 ş i 2 0 , p r e c u m şi f n g r o p i l e
14 ş i 17 predomină c e r a m i c a l u c r a t ă c u m f n a , d e c u l o a r e c ă r ă m i z i e . V a ­
s e l e a u b u z a r o t u n j i t ă , u n e o r i puţin r ă s f r f h t ă f n e x t e r i o r , i a r corpul
b i t r o n c o n i c . A c e l e a ş i b u z e , d a r l a v a s e c u p e r e ţ i i bombaţi,se f h t f l n e s c
şi f n c a d r u l c e r a m i c i i cenuşii. D i n această c a t e g o r i e de ceramică fac
p a r t e şi f r u c t i e r e l e c u buza o r i z o n t a l ă . D e c o r u l constă d i n l i n i i curbe
s a u o b l i c e , i n c i z a t e , b r f u r i a l v e o l a t e şi a p u c ă t o a r e f h g e n e r a l p l a t e şi
o r i z o n t a l e . C e r a m i c a lucrată l a roată e s t e c ă r ă m i z i e - u n f r a g m e n t de
c h i u p c u d e c o r f n v a l - şi cenuşie - torţi de căni. T o a t e complexele
r e s p e c t i v e , c ă r o r a l e adăugăm g r o p i l e 19 ş i 2 0 , a f l a t e f n p r i m u l nivel
d e l o c u i r e c u , u r m e m a t e r i a l e g e t o - d a c e l e încadrăm în g r u p a A (fig«
10/1-3).
După c u m a m m a i r e l a t a t , d i n n i v e l u l d o i d e l o c u i r e f a c parte
m a j o r i t a t e a locuinţelor şi g r o p i l o r . D a r a n a l i z f n d t i p o l o g i c c e r a m i c a se
pot f a c e a n u m i t e d i f e r e n ţ i e r i pe g r u p e de c o m p l e x e .
f n l o c u i n ţ e l e 4 , 1 4 ş i 1 7 , c a r e f o r m e a z ă g r u p a B , predomină va­
s e l e b o r c a n c u p e r e ţ i i a r c u i ţ i . B u z e l e sînt r o t u n j i t e s a u t e ş i t e ş i puţin
r ă s f r î h t e în e x t e r i o r . S î n t l u c r a t e c u mîna şi a u o c u l o a r e cărămizie
sau c e n u ş i e . D e c o r u l constă d i n l i n i i i n c i z a t e - v e r t i c a l e , o b l i c e şi a r ­
c u i t e ( f i g . I O / 5 ) . V a s e d e a c e s t t i p , d a t a t e îh s e c . I I î . e . n . , s - a u g ă s i t ,
p r i n t r e a l t e localităţi, l a P o p e ş t P şi H i s t r i a ^ . L i n i i i n c i z a t e se îhtfl-
n e s c u n e o r i ş i pe p a r t e a s u p e r i o a r ă a b u z e l o r d e f r u c t i e r e . Interesant
este un v a s m a r e de p r o v i z i i , de c u l o a r e cărămizie ( l o c . 4 ) ( p l . I ) , cu
p e r e ţ i i a r c uiţi, b u z a puţin r ă s f r î n t ă f n e x t e r i o r , f u n d u l d r e p t . P e corp
sînt p a t r u b u t o n i r o t u n z i . D e c o r u l c o n s t ă d i n m i c i p a s t i l e , d i s c o i d a l e ,
r ă s p f n d i t e p e t o t c o r p u l v a s u l u i f ă r ă o o r d i n e anumită. Două f r a g m e n t e
a s e m ă n ă t o a r e , d i n t r e c a r e u n u l conţine ş i două b r f u r i a l v e o l a t e a u apă­
r u t ş i f n locuinţa 1 4 , e l e a s e m ă n î h d u - s e c u f r a g m e n t e l e d e l a M ă n ă s t i ­
r e a ? şi P i s c u l Crăsani^. f n privinţa c e r a m i c i i l u c r a t e l a roată, se f h ­
t f l n e s c c h i u p u r i , s t r e c u r ă t o r i , căni de c u l o a r e cărămizie şi cenuşie
(fig. 10/4).
G r u p a C o f o r m e a z ă l o c u i n ţ e l e 3 , 1 1 , 18 ş i 19 ş i g r o p i l e 1 , 2 , 4 , 1 0 ,
11 , 1 3 ş i 18 în c a d r u l c ă r e i a c e r a m i c a l u c r a t ă l a r o a t ă , c e n u ş i e ş i m a i
r a r c ă r ă m i z i e , a r e o p o n d e r e m a i m a r e . A c u m a p a r şi p r i m e l e fragmente
de a m f o r e g r e c e ş t i , f n c e e a c e p r i v e ş t e c e r a m i c a lucrată c u m f n a , atft
c ă r ă m i z i e c f t şi c e n u ş i e , s e o b s e r v ă pe lfngă p ă s t r a r e a · u n o r > forme
v e c h i - v a s e c u buza dreaptă şi c u d e c o r f o r m a t d i n i m p r e s i u n i , brîuri
a l v e o l a t e ş i b u t o n i a p u c ă t o a r e - c r e ş t e r e a numărului u n o r f o r m e m a i ' n o i
- f r u c t i e r e c u p i c i o r , vase c u buza răsfrîntă s a u îngroşată fn e x t e r i o r ,
c a p a c e de v a s e , de formă c o n i c ă , căţui e t c . ( f i g . 1 l / l ) .
I n s f î r ş i t , l o c u i n ţ e l e 1 , 2 , 5 , 9 , 1 2 , 1 5 , g r o a p a 21 ş i c u p t o r u l nr.1
f o r m e a z ă g r u p a D . A c u m c e r a m i c a l u c r a t ă l a r o a t ă s e îhtflneşte f n c a n ­
t i t a t e m a r e - căni c u toartă, străchini, f r u c t i e r e c u p i c i o r , c h i u p u r i c u
d e c o r d e l i n i i o r i z o n t a l e ş i în v a l ( f i g . 1 1 / 2 - 5 ; 1 2 / 1 - 4 ; p l . I ) . D e a s e ­
menea numărul a m f o r e l o r g r e c e ş t i d e i m p o r t c r e ş t e , două dintre ele
( l o c . 12) p u t f n d f i r e c o n s t i t u i t e şi f i i n d d e u n t i p m a i r a r fhtîlnit
1
în a -

137

www.mnir.ro
F i g . 11 - 1 . V a s din grupa C (groapa 10)| 2 - 5 . Ceramics
din grupa D ( 2 - 3 , loc.1 ί 4 . l o c . 1 2 ; 5. l o c . 9 )

www.mnir.ro
F i g . 1 2 - V a s e din grupa D: 1 - 3 , L o c . 12; 4. L o c . 1 7

www.mnir.ro
c e s t e p a r t i * - * . P e g f t u l u n e i a d i n e l e , c u v o p s e a r o ş i e - b r u n ă s e află r e ­
p r o d u s u n s e m n g r a f i c , f n locuinţa 5 s - a d e s c o p e r i t , p r i n t r e a l t e l e , u n
f r a g m e n t d e bçl " d e l i a n " a l c ă r u i d e c o r constă d i n l i n i i d e r e l i e f , ori­
z o n t a l e , şi ş i r u r i d e i m b r i c a ţ i i - f r u n z u l i ţ e s t i l i z a t e şi t r a n s f o r m a t e f n
c o l ţ i ş o r i t r i u n g h i u l a r i , haşuraţi ( f i g . 1 l / l ) .
C e r a m i c a l u c r a t ă c u m f n a continuă a f i fntîlnită f n c a n t i t a t e mare
însă m u l t m a i d i v e r s i f i c a t ă - v a s e urnă c u b r f u r i a l v e o l a t e o b l i c e , ori­
z o n t a l e şi f h ghirlandă, butoni-apucătoare r o t u n z i şi plaţi, căni c u o
t o a r t ă , f r u c t i e r e , f n locuinţa I s - a d e s c o p e r i t u n v a s c u b u z a t e ş i t ă şi
r ă s f r f h t ă f h e x t e r i o r , c o r p u l c u p e r e ţ i i a r c u i ţ i , îundul d r e p t . S u b buză
s e a f l ă u n d e c o r c e c o n s t ă d i n t r - o l i n i e i n c i z a t ă f h v a l , f h t i m p c e d e pe
umăr p o r n e s c l i n i i v e r t i c a l e ş i o b l i c e d e a s e m e n e a i n c i z a t e , d e c o r c e s e
f n t f l n e ş t e , după c u m am văzut l a v a s e l e d i n g r u p a Β ( f i g . 1 3 / 2 ) .

F i g . 1 3 - 1 . F r a g m e n t d e cupă " d e l i a n ă " ( l o c . 5 ) ; 2. Vas

(loc. 1 )
Sintetizînd c e l e consemnate m a i s u s , fh g r u p a A sfnt cuprinse
complexe aflate d o a r fh p r i m u l n i v e l de l o c u i r e , deci cele mai v e c h i , fn
g r u p a Β d o a r a c e l e a a c ă r o r c e r a m i c ă , pe b a z a a n a l o g i i l o r , d a t e a z ă d i n
s e c . I I î . e . n . D e a s e m e n e a t r e b u i e ţinut seamă ş i d e f a p t u l c ă r e s p e c t i ­
v e l e c o m p l e x e sîht s u p r a p u s e s a u t ă i a t e d e u n e l e d i n g r u p a D . D e a c e e a ,
g r u p a A , c a r e e s t e m a i v e c h e , a m d a t a t - o între sffrşitul s e c . I I I - m i j l o ­
c u l s e c . I I î . e . n . , i a r g r u p a Β f h a d o u a jumătate a s e c . I I f . e . n .
C o m p l e x e l e d i n g r u p e l e C ş i D sîht f h u n e l e p r i v i n ţ e a s e m ă n ă t o a r e .
C e l e d i n g r u p a C p r i n a n u m i t e e l e m e n t e d e i n v e n t a r m a i b i n e datate - p l a ­
c a de centură - , p r e c u m şi p r i n s u p r a p u n e r e a locuinţei 3 de c ă t r e lo­
c u i n ţ a 1 5 n e f a c a l e a t r i b u i o v e c h i m e c e v a m a i m a r e . f n o r i c e c a z fnsă
e l e s f n t p o s t e r i o a r e c e l o r d i n g r u p a Β ş i l e datăm f n p r i m a jumătate a
s e c . I f . e . n . C o m p l e x e l e d i n g r u p a D l e - a m d a t a t parţial t o t fh această
p e r i o a d ă d a r continuînd ş i f n a d o u a jumătate a s e c . I f . e . n .

140

www.mnir.ro
 în u r m a a n a l i z e i m a t e r i a l u l u i d e s c o p e r i t , a s u p r a f e ţ e i ş i poziţiei
a ş e z ă r i i se poate c o n c h i d e că a v e m d e - a f a c e c u o a ş e z a r e de t i p r u s t i c
f o a r t e d e s fntflnită f h l u n g u l a p e l o r ş i b ă l ţ i l o r d e lfngă D u n ă r e , p r o b a ­
b i l u n c e n t r u t r i b a l , f n c a r e populaţia s e o c u p a c u a g r i c u l t u r a , p ă s t o r i -
t u l , p e s c u i t u l ş i c a r e a v e a n u puţine r e l a ţ i i d e s c h i m b c u l u m e a F H K I - d u ­
năreană .

I I . L o c u i r e a p r e f e u d a l ă ş l feudală t i m p u r i e

L o c u i n ţ e l e s f n t s e m i f n g r o p a t e şi a u f n g e n e r a l o formă rectangu­
l a r ă c u l a t u r i l e ş i c o l ţ u r i l e m a i m u l t s a u m a i puţin r o t u n j i t e . Podeaua
netedă e s t e amenajată d i n pămfnt b i n e b ă t ă t o r i t .
. L o c u i n ţ a 21 , situată
fn s . I I I , dezvelită f r a g ­
mentar, are o formă
dreptunghiulară n e r e g u ­
lată c u c o l ţ u r i l e rotun­
jite.
Este orientată est-
v e s t , f n p a r t e a de n o r d -
v e s t a f l f n d u - s e un g f r l i c L
A f o s t d e z v e l i t ă pe o l ă ­
ţime ( t o t a l ă ) d e 1 , 7 0 m ş i
0 lungime de 3 , 7 0 m , l u n ­
g i m e a totală nedepăşind
4 - 4 , 3 0 m . Podeaua se
află l a 0 , 5 5 - 0 , 7 0 m faţă
de s o l u l a c t u a l .
Inventarul este a l ­
cătuit d i n t r - o greutate
p e n t r u plasa de p e s c u i t ,
06S*
\ fragmentară ι şi c f t e v a
fragmente ceramice. D i n -
1
» nstea d i n urmă, m a i
!· ι - r i a n t e s t e u n frag­
ment de v a s p i r i f o r m d i n ­
F i g . M - P l a n u r i l e locuinţelor n r . 7 ( 1 ) tr-o pastă cu aspect
şi n r . 1 6 ( 2 ) zgrunţuros, f h amestec c u
pietricele,de culoare ce­
nuşie ş i l u c r a t l a r o a t ă . B u z a v a s u l u i e s t e r o t u n j i t ă ş i r ă s f r f h t ă oblic
f h e x t e r i o r . P e g f t ş i umăr s f n t i n c i z a t e l i n i i o b l i c e ş i o r i z o n t a l e c i r c u ­
l a r a . P r i n formă şi d e c o r e l se asemăna c u v a s e l e d e s c o p e r i t e l a S p a n -
ţov 1 0
şi d a t a t e f h s e c . I V e . n . ( f i g . 1 5 / 1 ) .
I n v e n t a r c a r a c t e r i s t i c s e c . I V e . n . s - a găsit şi fh a f a r a c o m p l e x e ­
l o r , f h s t r a t . A s t f e l l a 1 , 5 0 m n o r d d e l o c u i n ţ a 21 s - a d e s c o p e r i t un
f r a g m e n t d e fibulă d i n b r o n z c u p i c i o r u l f h t o r s pe d e d e s u b t . T o t 1 1
din
s e c . I V e . n . datează unele fragmente c e r a m i c e de c u l o a r e cărămizie sau

141

www.mnir.ro
www.mnir.ro
c e n u ş i e , l u c r a t e l a r o a t a r a p i d ă d i n t r - o pastă b i n e a l e a s ă ş i a r s ă , c u s u p r a ­
faţa l u c i o a s ă , i a r d e c o r u l c o n s t f n d u n e o r i d i n l i n i i l u s t r u i t e , î n t r e t ă i a t e
fn r e ţ e a ' 2 . De a s e m e n e a s e c . I H - l V e . n . le aparţine un i n e l de a r a m ă ' 3
( l o c . 16) f o r m a t d i n t r - o s î r m ă a p l a t i z a t ă , subţiată s p r e c e l e două c a p e t e
c a r e după c e s e î n t r e t a i e f o r m e a z ă c î t e t r e i s p i r a l e - şatonui - ş i a p o i
s e î n f ă ş o a r ă d e două o r i pe c a p . D e s c o p e r i r e a l u i î n t r - o locuinţă din­
t r - o e p o c ă u l t e r i o a r ă ( l o c . 16) n e îndeamnă a - i a t r i b u i o r e f o l o s i r e a s a
(fig. 15/2-4).

F i g . 16 - P i e s e d i n s e c . V I - V I I e . n . : 1 . F r a g m e n t de v a s ( l o c . 1 0 ) ;
2 . F r a g m e n t de v a s (loc . 1 6 ) ; 3 - 4 . Greutăţi de plasă
(loc . 1 6 şi 7)

143

www.mnir.ro
 L o c u i n ţ a 7 d o formă d r e p t u n g h i u l a r ă (5 , 5 0 χ 2 , 5 0 m ) , c u laturii»
m u l t a s c u ţ i t e , e s t e o r i e n t a t ă e s t - v e s t , i a r p o d e a u a s e află l a 0 , 3 4 m
s u b s o l u l a c t u a l . C o l ţ u l d e s u d - e s t e s t e tăiat d e c o l ţ u l d e n o r d - e s t a)
locuinţei 8 , i a r c e l de s u d - v e s t de o groapă ( f i g . 1 4 / l ) .
Locuinţa 1 0 , parţial d e z v e l i t ă , se p a r e că a v e a t o t o formă d r e p ­
tunghiulară c u l a t u r i l e m u l t a r c u i t e . E s t e o r i e n t a t ă n o r d - e s t - s u d - v e s t ,
i a r podeaua se află l a 1 m s u b s o l u l a c t u a l .
L o c u i n ţ a 16 a r e o f o r m ă t r a p e z o i d a l ă c u c o l ţ u r i l e r o t u n j i t e ( 6 , 0 0 χ
x 3 , 2 0 m) f i i n d o r i e n t a t ă e s t - v e s t . L u c r ă r i l e d e e x c a v a ţ i i a u d i s t r u s - o
pe j u m ă t a t e , f n c o l ţ u l d e s u d - e s t s - a p ă s t r a t o v a t r ă s e m i o v a l ă ( 0 , 4 6 m)
P o d e a u a aflată l a 0 , 6 5 m s u b s o l u l a c t u a l e r a a c o p e r i t ă d e p e r e ţ i i d i n
c h i r p i c ce s - a u prăbuşit pe e a ( f i g . 1 4 / 2 ) .

F i g . 17 - P i e s e d i n s e c . I X - X e . n . F r a g m e n t e c e r a m i c e d i n
groapa ce taie l o c . 7

I n v e n t a r u l a c e s t o r t r e i locuinţe ( 7 , 10 şi 16) se compune f h m a j o ­

r i t a t e d i n greutăţi de l u t a r s de f o r m a u n u i t r u n c h i de piramidă s a u tron-
c o n i c e , u n e l e a v î n d d r e p t d e c o r p e p a r t e a s u p e r i o a r ă două l i n i i late,
a d f n c i t e , î n t r e t ă i a t e în c r u c e ( f i g . 1 6 / 3 - 4 ) .
C e r a m i c a f o a r t e f r a g m e n t a r ă e s t e r e p r e z e n t a t ă în s p e c i a l d e p a r ­
t e a s u p e r i o a r ă a u n o r v a s e - b o r c a n l u c r a t e d i n t r - o pastă p o r o a s ă , de
c u l o a r e c e n u ş i e - d e s c h i s . B u z e l e sîht r ă s f r î h t e o b l i c în e x t e r i o rt fiind
d e c o r a t e u n e o r i c u a l v e o l e s a u c r e s t ă t u r i o b l i c e . P r i n formă ş i . d e c o r
a c e a s t ă c e r a m i c ă s e aseamănă c u c e a d e s c o p e r i t ă p e t e r i t o r i u l o r a ş u l u i
B u c u r e ş t i l a C ă ţ e l u N o u , M i l i t a r i - Cîmpul l u i B o j a ^ datată îh s e c .
1 4 1

VI-VII e . n . (fig. 16/1-2).

Locuinţa 6 a r e o formă rombică c u c o l ţ u r i l e r o t u n j i t e ( 2 , 6 0 - 2 , 8 0 x
x 2 , 6 0 - 3 , 0 0 m) ş i e s t e o r i e n t a t ă n o r d - v e s t - s u d - e s t . P o d e a u a s e află

144

www.mnir.ro
l a a d î n c i m i l e d e 0 , 6 0 m faţa d e a o l u l a c t u a l . M o r e p a r t e d i n c o l t u l de
A

n o r d - e s t t a i e locuinţa 5 g e t o - d a e i c ă . I n c o l ţ u l d e n o r d - v e s t s - a d e s c o ­
p e r i t o v a t r ă o v a l ă ( 0 , 6 5 x 0 , 8 0 m) c u g a r d i n ă ( f i g . 3 ) .
l i o c u i n ţ a 8 , p a r ţ i a l s e s i z a t ă , f i i n d d i s t r u s ă d e pămîntul a l u n e c a t în
u r m a p l o i l o r , a v e a o f o r m ă d r e p t u n g h i u l a r ă c u c o l ţ u r i l e puţin r o t u n j i t e
şi e r a orientată n o r d - e s t - s u d - v e s t . fn colţul de n o r d , c e l păstrat, s - a
d e s c o p e r i t o v a t r ă adîhcită faţă d e p o d e a , d r e p t u n g h i u l a r ă (0,52x0,72
m ) , l a t u r a d i n f u n d f i i n d puţin c u r b a t ă . G a r d i n ă g r o a s ă d e 3 c m , este
înaltă d e 0 , 1 6 m , p a r t e a e i s u p e r i o a r ă f i i n d l a n i v e l u l p o d e l e i c e s e află
l a 0 , 7 0 ni s u b s o l u l a c t u a l .
G r o p i l e d e s c o p e r i t e îh a f a r a l o c u i n ţ e l o r sînt d e m i c i d i m e n s i u n i şi
a u în g e n e r a l o f o r m ă o v a l ă , u n a d i n e l e , g r o a p a n r . 5 , f i i n d c a u n c l o ­
pot.
I n v e n t a r u l l o c u i n ţ e l o r 6 ş i 8 , p r e c u m şi a l g r o p i l o r e s t e alcătuit
din cîteva fragmente ceramice ale unor vase-borcan l u c r a t e la r o a t a în­
c e a t ă , d e c u l o a r e c e n u ş i e , d e c o r a t e c u l i n i i i n c i z a t e o r i z o n t a l ş i în v a l ,
caracteristice perioadei sec.IX-X e . n . , culturii D r i d u 1 0
(fig.17/1-2).
Toate aceste d e s c o p e r i r i c u elemente d i n s e c . I I I - I V , V I - V I I şi
I X - X e . n . v i n să î n t r e g e a s c ă c u n o ş t i n ţ e l e d e pînă a c u m r e f e r i t o a r e la
p o p u l a r e a zone i d i n a p r o p i e r e a D u n ă r i i în m i l e n i u l I e . n .

GEORGE TROHANI

N O T E

1 R . V U L P E - M a t e r i a l e şi c e r c e t ă r i a r h e o l o g i c e , V I , 1959, p.308,
fig.1 .
2 G . T R O H A N I , L . G E O R G E S C U , M . S T . U D R E S C U - S t u d i i şi c e r c e ­
tări de a n t r o p o l o g i e , 9 , 2 , 1 9 7 2 , p . 1 2 3 - 1 2 7 .
3 k . R O S A J S K I - Rad V o i v o d j i n s k i h inuzeja, 10, 1 9 6 1 , p . 1 1 , p l . l / 2 .
4 G . T R O H A N I - M u z e u l Naţional, I , 1974, p . 1 9 5 - 1 9 8 .
5 R . V U L P E - S t u d i i şi c e r c e t ă r i de i s t o r i e v e c h e (S . C . I . V . ) , 1 - 2 ,
1955, p.250, fig.12/1 .
6 Ε.CONDURACHI - Materiale, I V , 1957, p . 4 6 , fig.30.
7 G H . S T E F A N - Dacia, I I , 1925, p.396, fig.11/6.
8 I . A N D R I E Ş E S C U , - P i s c u l C r ă s a n i , B u c u r e ş t i , 1 9 2 6 , p . 2 2 şi 5 3 ,
fig. 57.
9 I . Z E E S Τ - M a t e r i a l i i I s s l e d o v a n i a po A r h e o l o g h i i a ( M . I . A . ) , M o s ­
c o v a , 1 9 , 1 9 5 1 , p . 1 0 9 , 1 1 7 , p i . 5 ; 8 3 , I 9 6 0 , p . 107 ş i 161 , pl.
XXV/54-55; AL.DIMITROVA, în: A r h e o l o g h i a , S o f i a , 2 , 1 9 7 1 , p .
43, fig.14; T . S A U C I U C - S A V E A N U - Dacia, I I , 1925, p.116, f i g .
29/10.
10 B . M I T R E A ş i C . P R E D A ·- N e c r o p o l e d i n s e c . I V , B u c u r e ş t i , 1 9 6 6 ,
p . 1 32 şi p a s s i m .

145

www.mnir.ro
11 M . Z G I B E A - C e r c e t ă r i a r h e o l o g i c e fn Bucureşti, 1 , 1962, p.373-
3 7 6 , p l . I ; V L . Z I R R A şi G H . C A Z I M I R - I b i d e m , p . 5 2 , f i g . 7 / 1 - 2 ;
B . M I T R E A şi C . P R E D A , o p . c i t . , p . I 3 7 , 4 0 1 .
12 B . M I T R E A şi C . P R E D A . o p . c i t . , p a a s i m .
13 C L . C O T E - R e v u e a r c h é o l o g i q u e , V , 1 , 1 9 0 5 , P a r i s , n r . 6 , 7 şi
3 6 ; F . H . M A R S C H A L L - C a t a l o q u e of t h e F i n g e r R i n g s . . . , L o n d o n ,
1907, p l . XXXIII/1448; P. AU R E L I A Ν - Dacia, N . S . , V I , 1962,
Bucureşti, p . 2 4 1 , f i g . 3 / 6 , p . 2 4 3 , fig.4/3 a , b , 5 , 6 ; M . G K A M A T O -
P O L şi R . T H E O D O R E S C U - S t u d i i şi c e r c e t ă r i d e i s t o r i a a r t e i ,
Bucureşti, 1/1966, p . 7 0 - 7 1 , c e r c e i i n r . 5 8 - 7 6 , p l . X . I l / l ~ 1 9 .
14 V . L E A H U - C e r c e t ă r i a r h e o l o g i c e fn B u c u r e ş t i , I , 1 9 6 2 , p . 4 0 , f i g .
27, 29.
15 V L . Z I R R A ş i G H . C A Z I M 1 R - o p . c i t . , p . > 9 - 6 0 , f i g . 1 5 / 6 - 1 1 .
r

16 E U G . Z A M A R I A - S ă p ă t u r i l e d e l a D r i d u , B u c u r e ş t i , 1 9 6 7 , p . 7 0 -
89; D . S E R B A N E S C U - S . C . I . V . , 4, 1973, p.668, p l . 1 / 4 , 5 .

LES FOUILLES ARCHEOLOGIQUES EFFECTUEES

À CHIRNOGI, D E P . I L F O V , DURANT L E S ANNEES 1971-1972

L e s f o u i l l e s archéologiques effectuées a l ' O u e s t de l a Commune

C h i r n o g i , d é p . I l f o v , au b o r d de l ' a n c i e n lac Cătălui, ont porté à la
d é c o u v e r t e d ' u n é t a b l i s s e m e n t g é t o - d a c e , a u - d e s s u s d u q u e l se trouvent
des h a b i t a t s de la p é r i o d e p r é f e o d a l e e t d u début d u f é o d a l i s m e .
I . L ' h a b i t a t g é t o - d a c e - se c o m p o s e de 1 5 h a b i t a t i o n s et 1 2 f o s s e s .
S t r a t i g r a p h i q u e i n e n t l ' é t a b l i s s e m e n t se c o m p o s e de deux n i v e a u x d ' h a ­
b i t a t . Ou p r e m i e r n i v e a u f o n t p a r t i s e u l e m e n t q u e l q u e s h a b i t a t i o n s et
f o s s e s . T e n a n t c o m p t e que q u e l q u e s f o i s , d a n s l e deuxième n i v e a u , une
h a b i t a t i o n coupe ou se t r o u v e a u - d e s s u s d ' u n e a u t r e , on d o i t admettre
l ' é x i s t e n c e de p l u s i e u r s n i v e a u x d ' h a b i t a t q u i n ' o n t pu ê t r e que rare­
ment s a i s i s .
L e s h a b i t a t i o n s sont toutes d u type hutte et ont généralement une
f o r m e réctangulaire aux c o i n s r o n d s . L e p l a n c h e r e s t f a i t de t e r r e
b a t t u e . Dans l a déscription des habitations l ' a u t e u r i n s i s t e s u r les s u i ­
vantes: n o . 2 , q u i contenaient deux t r o u s pour les pieux q u i soutenaient
le t o i t en deux e a u x ; n o . 4 , dans l a q u e l l e on e n t r a i t p a r un passage
é t r o i t ; n o . 1 1 , l a q u e l l e p a r l a p r é s e n c e d e d e u x f o u r n e a u x d o i t ê t r e une-
habitation-atélier d ' un f o r g e r o n ; n o . 1 2 , q u i p a r sa forme poligonale,
pax ses 4 f o y e r s et nombreux vases céramiques a eu un rôle c u l t u r e l :
et n o . 1 3, q u i a eu un rôle funéraire.
L e s f o s s e s o n t généralement une f o r m e o v a l e . E l l e s sont ména­
g è r e s et c o n t i e n n e n t des f r a g m e n t s céramiques e t des os d ' a n i m a u x .
A p r è s une présentation des f o y e r s et f o u r s on passe à l a d e s c r i p ­
t i o n d e l ' i n v e n t a i r e d é c o u v e r t : m o u l i n à m a i n , chaînon e t p e n d a n t i f e n
a r g e n t , c o u t e a u e n f è r , p l a q u e et chaînons en b r o n z e , p e r l e s et fu-
safoles e n t e r r e c u i t e s , et une plaque de c e i n t u r e en bronze et f è r . L a

146

www.mnir.ro
majorité de l ' i n v e n t a i r e e s t constituée p a r l a céramique - travaillée à
la main ou p a r l a t o u r d u p o t i e r . Une catégorie à p a r t est représentée
p a r l a céramique d ' i m p o r t a t i o n , l e s a m p h o r e s .
A l a s u i t e de l ' a n a l y s e des f o r m e s , de l a décoration des vases
et de l a s t r a t i g r a p h i e h o r i s o n t a l e et v e r t i c a l e on peut établir la chro­
nologie des différents types céramiques et p a r suite des habitations et
fosses r e s p e c t i v e s . A i n s i dans le groupe A sont c o m p r i s les comple­
xes q u i se t r o u v e n t dans le p r e m i e r n i v e a u d ' h a b i t a t , donc les plus
a n c i e n s , q u i d a t e n t d e l a f i n d u I I I s . - l a p r e m i è r e moitié d u I I s . a v .
e e

n . è . , d a n s l a q u e l l e prédomine l a céramique t r a v a i l l é e è l a m a i n , de
c o u l e u r b r i q u e . Dans le g r o u p e B seulement ceux dont l a céramique
v a s e s bocaux d é c o r é s de l i g n e s incisés - , à base des analogies datent
de l a deuxième moitié d u I I s . a v . n . è . Des g r o u p e s C e t D ,
e
qui se
r e s s e m b l e n t j c e u x où l a c é r a m i q u e t r a v a i l l é e a l a t o u r d u p o t i e r est
prédominante e t q u i d a t e n t de l a p r e m i è r e moitié d u I s . a v . n . è . , le
g r o u p e D c o n t i n u a n t a u s s i d a n s l a deuxième moitié.
I I . L ' h a b i t a t p r é f e o d a l e t d u début d u f é o d a l i s m e - e s t r e p r é s e n t é
de 6 h a b i t a t i o n s et 4 f o s s e s . L e s h a b i t a t i o n s sont demi-enfouillées et
ont une f o r m e réctangulaire avec l e s côtes et l e s c o i n s p l u s ou moins
ronds.
L ' h a b i t a t i o n n o . 2 1 , p a r son i n v e n t a i r e date d u I V s . Des p i e c e s
e

c a r a c t é r i s t i q u e s p o u r l e s 1II-1V s . o n t é t é d é c o u v e r t e s a u s s i h o r s d e s
c o m p l e x e s - f i b u l e , anneau e t c . L a céramique et l e s objets des habi­
t a t i o n s 7 , 1 0 e t 16 a p p a r t i e n e n t a u x V l - V I I s . t a n d i s q u e c e l l e s des
habitations n o . 6 et R et des fosses aux I X - X s .

Légende des figures

Fig. 1 P r o f i l s e t p l a n s d e s h a b i t a t i o n s n o . 1 1) e t 2 ( 2 )
Fig. 2 P r o f i l s e t p l a n s des h a b i t a t i o n s n o . 3 ( l ) et 4(2)
Fig. 3 P r o f i l s et plans des h a b i t a t i o n s n o . 5 et 6 et des fosses n o . 2 ,
3, 4 , 5.
F i g . 4 P r o f i l s e t p l a n s d e s h a b i t a t i o n s n o . 9 , 1 7 ( l ) e t 11 (2)
F i g . 5 P r o f i l s e t p l a n s d e s h a b i t a t i o n s n o . 1 2 , 1 4 ( 1 ) , 19 e t 2 1 ( 2 )
F i g . 6 P r o f i l s e t p l a n s des h a b i t a t i o n s n o . 15,18(1) et 20(2)
Fig. 7 1
. L e f o u r n e a u n o . 1 d e l ' h a b i t a t i o n n o . 11 ; 2 . L e f o u r n e a u
n o . 2 de l ' h a b i t a t i o n n o . 1 1 ; 3 . L e f o y e r de l a fosse n o . 1 1
F i g . 8 1 . Pendant if en argent ( l ' h a b . 1 9 ) ; 2 . Chafhon en argent l ' h a b .
12)
F i g . 9 Objets découverts dans l a fosse n o . 1 3
F i g . 10 1 - 3 . Céramique d u g r o u p e A ( 1 , 3 . l ' h a b . 1 3 ; 2 . l ' h a b . 2 0 ) ;
4 - 5 . Céramique d u groupe B ( l ' h a b . 4 )
F i g . 1 1 1 . V a s e d u g r o u p e C (fosse 1 0 ) ; 2 - 5 . Céramique d u g r o u p e D
(2-3. l ' h a b . 1 ; 4 . l ' h a b . 1 2 ; 5. l ' h a b . 9 )

147

www.mnir.ro
F i g . 12 V a s e s d u g r o u p e Τ): 1 - 3 . L ' h a b i t a t i o n 1 2 ; 4 . L ' h a b i t a t i o n 17
F i g . 1 3 1 . F r a g m e n t de coupe "délienne" ( l ' h a b . 5 ) ; 2 . Vase (l'hab.1)
F i g . 14 P l a n s d e s h a b i t a t i o n s n o . 7 ( 1 ) e t 1 6 ( 2 )
F i g . 1 5 P i e c e s des I I I - I V s . n . è . : 1 . F r a g m e n t de vase ( l ' h a b . 2 1 ) ; 2 .
6

A n n e a u e n c u i v r e ( l ' h a b . 1 6 ) ; 3 . F i b u l e e n bronese ( p a s s i m ) ; 4 .
F r a g m e n t céramique ( l ' h a b . 16).
F i g . 16 P i e c e s d e s V I - V I I ® s . n . è . ι 1 . F r a g m e n t d e v a s e ( l ' h a b . 1 0 ) ;
2 . F r a g m e n t de vase ( l ' h a b . 1 6 ) ; 3 - 4 . P o i d s p o u r le filé (les
h a b . 16 e t 17)
F i g . 17 P i e c e s d e s Ι Χ - Χ s . n . è . F r a g m e n t s c é r a m i q u e d e l a f o s s e q u i
Θ

coupe l ' h a b i t a t i o n n o . 7

Pl.I Vases découverts a C h i r n o g i : 1. Vase ( l ' h a b . 4 ) ; 2 . Amphore

( l ' h a b . 1 2 ) ; 3 . C r u c h e ( l ' h a b . 1 2 ) ; 4 . V a s e ( l ' h a b . 17)

148

www.mnir.ro
 3

P l . I - V a s e d e s c o p e r i t e l a C h i r n o g i : 1 . V a s ( l o c . 4 ) ; 2 . Amforă
( l o c . 1 2 ) ; 3 . Cană ( l o c . 1 2 ) ; 4 . V a s ( l o c . 17)

www.mnir.ro
 RAPORT ASUPRA SĂPATURILOR ARHEOLOGICE
E F E C T U A T E IN AŞEZAREA GETO-DACICA DE LA
V L A D I C E A S C A , J U D . I L F O V , Î N A N U L 1973

f n v a r a a n u l u i 1 9 7 2 s - a început a m e n a j a r e a p e n t r u i r i g a ţ i i a p e r i ­
m e t r u l u i M o s t i ş t e a , l u c r a r e p r e v ă z u t ă în p r o g r a m u l naţional d e e x t i n ­
d e r e a suprafeţelor i r i g a t e d i n ţara noastră. P e n t r u s a l v a r e a obiecti­
v e l o r a r h e o l o g i c e s i t u a t e pe v a l e a r f u l u i m e n ţ i o n a t , M u z e u l d e a r h e o l o ­
g i e d i n Oltetîiţa în c o l a b o r a r e c u M u z e u l d e I s t o r i e a l R . S . R o m â n i a şi
I n s t i t u t u l de a r h e o l o g i e d i n Bucureşti a p r o c e d a t c u începere d i n pri­
măvara a n u l u i 1970 l a ample c e r c e t ă r i a r h e o l o g i c e de suprafaţă, c a r e au
a v u t d r e p t r e z u l t a t d e s c o p e r i r e a a c i r c a 130 p u n c t e a r h e o l o g i c e , mare
p a r t e d i n t r e a c e s t e a urmînd a f i a f e c t a t e d e l u c r ă r i l e d e c o n s t r u i r e a
c e l o r zece sisteme parţiale de irigaţii sau a f i inundate p r i n c r e a r e a l a ­
c u r i l o r de a c u m u l a r e .
fn v a r a a n u l u i 1973 s - a u e f e c t u a t săpături a r h e o l o g i c e , p r i n t r e a l t e
p u n c t e , ş i îh s e c t o r u l G h e r g ă l ă u l M a r e , a f l a t l a s u d - v e s t d e s a t u l V l ă -
d i c e a s c a , corn. V a l e a A r g o v e i , j u d . I l f o v , Ghergălăul Mare este o in­
sulă lungă d e c i r c a 100 m c u o r i e n t a r e a n o r d - s u d , lată d e 4 0 m e s t - v e s t ,
ş i înaltă d e 5 , 8 0 m faţă d e n i v e l u l a p e i . E s t e a l c ă t u i t ă d i n t r - u n platou
c e s e continuă c u p a n t e a b r u p t e pînă l a n i v e l u l a p e i .
Săpăturile a r h e o l o g i c e au avut d r e p t obiectiv s t u d i e r e a aşezării
g e t o - d a c e c e f u s e s e d e s c o p e r i t ă a n t e r i o r p r i n c e r c e t ă r i de s u p r a f a ţ ă e¬
f e c t u a t e de Done Ş e r b ă n e s c u şi B a r b u I o n e s c u de l a M u z e u l din Olteniţa.
P e n t r u e x p l o r a r e a p r i n t r - u n sondaj a a ş e z ă r i i , ce suprapune l o ­
c u i r i Gumelniţa ş i B o i a n , s - a u d e s c h i s t r e i s e c ţ i u n i o r i e n t a t e s u d - n o r d ,
l u n g i de 72 m şi l a t e de 2 m f i e c a r e .
S t r a t i g r a f i a e s t e u r m ă t o a r e a : s u b u n s t r a t d e pămîht v e g e t a l , ne­
a r a t , g r o s d e c i r c a 0 , 1 0 m s e o f l ă o d e p u n e r e d e pămîht b r u n - n e g r i c i o s ,
l u t o s , grăunţos, c u elemente s t r u c t u r a l e r o t u n j i t e , affhat, g r o s de 0,50
m , conţinînd u r m e m a t e r i a l e d i n p e r i o a d a g e t o - d a c i c ă ; s u b a c e s t a ur­
m e a z ă o a l t ă d e p u n e r e d e pămîht b r u n - s l a b c e n u ş i u , l u t o s , a l u n a r , a f i ­
n a t ! fa c a r e se situează l o c u i r e a neolitică.
f

I n c e l e t r e i s e c ţ i u n i a u f o s t i d e n t i f i c a t e 2 2 l o c u i n ţ e (9 d e z v e l i t e îh
î n t r e g i m e ) ş i 11 g r o p i . L o c u i n ţ e l e sîht d e s u p r a f a ţ ă , d e u n t i p a p a r t e -
c u p o d e a u a a d î h c i t ă îh s o l u l a n t i c - ş i a u f h g e n e r a l o f o r m ă dreptun­
ghiulară, u n e o r i trapezoidală, i a r o r i e n t a r e a l o r este fie n o r d - e s t - s u d -

1 51

www.mnir.ro
v e s t , fie n o r d - v e s t - s u d - e s t . D e s p r e s i s t e m u l do construcţie a s u p r a ­
s t r u c t u r i i l o r , n u se poate spune n i m i c , d e o a r e c e u r m e l e u n o r e v e n t u a l i
p a r i c e a r f i susţinut a c o p e r i ş u l s a u a l e p e r e ţ i l o r p r ă b u ş i ţ i ( d i n c h i r p i c )
n u a u f o s t d e s c o p e r i t e . P o d e a u a n e t e d ă , alcătuită d i n pămfnt bătătorii,
s e a f l ă f n d e o b ş t e l a a d î h c i m e a d e 0 , 5 0 - 0 , 8 0 m faţă d e s o l u l a c t u a l . fn
i n t e r i o r u l u n o r locuinţe, de la n i v e l u l podelei p o r n e s c g r o p i de p r o v i z i i ,
d e d i m e n s i u n i m i c i ş i m i j l o c i i , c e f a c p a r t e d i n locuinţa r e s p e c t i v ă . L a
s t u d i e r e a c r o n o l o g i e i a ş e z ă r i i t r e b u i e ţinut s e a m a d e f a p t u l că u n e l e l o ­
cuinţe sfnt tăiate s a u s u p r a p u s e de a l t e l e , situaţie c a r e , c o r o b o r a t ă cu
p i e s e l e de i n v e n t a r d e s c o p e r i t e , d u c e la c o n c l u z i a existenţei mai m u l t o r
faze de l o c u i r e .
fn c e l e ce urmează prezentăm s u c c i n t locuinţele:
L o c u i n ţ a n r . 1 - situată f h s . I - I I , o r i e n t a t ă n o r d - e s t - s u d - v e s t
a r e o f o r m ă d r e p t u n g h i u l a r ă ( 5 , 0 0 x 3 , 0 0 m ) . P o d e a u a se află l a 0 , 5 0 -
0 , 6 5 m s u b ş o l u l a c t u a l , f n c o l ţ u l d e v e s t s e află o g r o a p ă circulară,
p a r t e componentă a l o c u i n ţ e i , a l c ă r u i f u n d s e află l a adîhcimea d e 0,9Ό
m , ş i conţinînd u n b o g a t material
c e r a m i c , în m a r e p a r t e î n t r e g i b i l .
L o c u i n ţ a n r . 2 - situată f h s . I ,
orientată n o r d - e s t - s u d - v e s t are
o formă rombică ( 2 , 5 0 x 2 , 1 0 ) . P o ­
d e a u a s e află l a adîhcimea d e 0 , 6 8
m faţă d e s o l u l a c t u a l .
Locuinţa n r . 3 dezvelită d o a r
p a r ţ i a l , ( c o l ţ u l d e s u d , d i n s.Il),este
orientată t o t n o r d - e s t - s u d - v e s t .
P a r t e a d e n o r d - e s t a f o s t tăiată de
locuinţa n r . 4 , situată f n s . I - I I şi
orientată n o r d - v e s t - s u d - e s t , a-
v î h d o f o r m ă d r e p t u n g h i u l a r ă (4,90 χ
Fig.2 - Vatra nr.3 χ 3 , 5 0 m ) . P o d e a u a s e află l a a-
d f h c i m e a d e 0 , 7 0 m faţă d e solul
a c t u a l , f n c e n t r u s e află două a d î n c i t u r i d e 0 , 3 5 m , u n a l a n o r d , ovală
(1 , 3 0 x 0 , 9 0 m ) ş i a d o u a l a s u d , rotundă ( 0 , 8 5 m ) .
L o c u i n ţ a n r . 5 - situată îh s . I a f o s t d e z v e l i t ă d o a r p a r ţ i a l , avînd
o orientare nord-est - sud-vest.
L o c u i n ţ a n r . 6 - situată îh s . I I ş i p a r ţ i a l f h s . I , o r i e n t a t ă n o r d - e s t -
s u d - v e s t , a r e o f o r m ă d r e p t u n g h i u l a r ă ( 3 , 4 5 x 3 , 0 0 m ) . P o d e a u a s e află
l a 0 , 6 0 m s u b n i v e l u l a c t u a l . C o l ţ u l d e n o r d e s t e tăiat d e c o l ţ u l d e s u d
a l l o c u i n ţ e i n r . 7 c e s e află f n s . I - I I , o r i e n t a t ă n o r d - e s t - s u d - v e s t , c u
o f o r m ă d r e p t u n g h i u l a r ă ( 4 , 1 5 x 3 , 1 5 m ) . P o d e a u a s e află l a 0 , 6 4 m s u b
s o l u l a c t u a l , i a r f n c e n t r u , o g r o a p ă , a p a r ţ i n î n d l o c u i n ţ e i , îh f o r m ă de
c l o p o t ( 0 , 9 5 x 1 , 4 5 m) adîhcă d e 0 , 7 8 m , a i c ă r e i p e r e ţ i f u s e s e r ă făţuiţi
şi a r ş i .
L o c u i n ţ a n r . 8 - situată f h s . I ş i d e z v e l i t ă p a r ţ i a l , o r i e n t a t ă n o r d -
e s t - s u d - v e s t e s t e t ă i a t ă d e l o c u i n ţ a n r . 9 situată f h s . I - I I , orientată

152

www.mnir.ro
www.mnir.ro
s u d - e s t - n o r d - v e s t şi c a r e a r e f o r m a u n u i p a r a l e l o g r a m ( 3 , 9 5 x 3 , 7 5 m).
P o d e a u a s e află l a adîhcimea d e o , 5 2 m faţă d e s o l u l a c t u a l . în c o l ţ u l d e
e s t s e află o g r o a p ă c i l i n d r i c ă , adîhcă d e 0 , 6 8 m , conţinfhd îh m a j o r i ­
t a t e c e r a m i c ă şi s i l e x u r i s p e c i f i c e c u l t u r i i G u m e l n i ţ a .

F i g . 3 - O b i e c t e d e s c o p e r i t e îh t i m p u l s ă p ă t u r i l o r : 1 . P i n t e n d e
f i e r ( l o c . 4 ) ; 2 . Fusaiolă d i n l u t a r s ( s t r a t ) ; 3 . Frag­
ment de toartă,din b r o n z (loc.4); 4 . C u i de f i e r ( l o c . 1 )
153

www.mnir.ro
 Locuinţa n r . 10 - s i t u a t a fn s . I I , orientată n o r d - e s t - s u d - v e s t , a
Tost p a r ţ i a l d e z v e l i t ă . P o d e a u a e i s e află l a a d f n c i m e a d e 0 , 5 4 m faţă d e
solul actual.
L o c u i n ţ a n r . 1 1 - situată f n s . I - I I , o r i e n t a t ă n o r d - e s t - s u d - v e s t ,
a r e o formă t r a p e z o i d a l â ( 3 , 0 0 - 4 , 6 0 x 3 , 9 0 - 4 , 5 0 m ) . Podeaua se află l a
a d f n c i m e a d e 0 , 7 5 m faţă d e s o l u l a c t u a l . I n p a r t e a d e s u d - e s t , p o d e a u a
face o treaptă, coborfnd c u 0 , 1 9 m .

4
F i g . 4 - O b i e c t e d i n f i e r : 1 . S ă p â l i g â ( s t r a t ) ; 2. P l a c ă d e c e n t u r ă p l a ­
c a t ă c u b r o n z s i a u r ( l o c . 5 ) ; 3 . F i b u l ă ( l o c . 1 5 ) ; 4 . Cuţit ( l o c . 2 2 )
154

www.mnir.ro
F i g . 5 - Ceramică lucrată cu mina, poroasă, de culoare cărămizie sau
cenuşiu deschis: 1 - loc. 1 ; 2 - loc.1 5 ; 3-4 - loc . 2 .

www.mnir.ro
F i g . 6 - Vase mari de provizii, Lucrate cu mina, din pastă poroasă, de
culoare cărămizie; 1 - loc.9 ; 2-Isc. 1

www.mnir.ro
 L o c u i n ţ a n r . 1 2 , a f l a t a fn s . I , o r i e n t a t ă s u d - e s t - n o r d - v e s t , a f o s t
d e z v e l i t ă p a r t i a l . P r i n z f h d u - i - s e c o l ţ u r i l e d e n o r d şi s u d i s e p o a t e s t a ­
b i l i f o r m a - rectangulară - şi d i m e n s i u n i l e l a t u r i l o r ( 2 , 3 5 x 2 , 7 5 m ) . P o ­
d e a u a s e află l a 0 , 4 0 m s u b s o l u l a c t u a l .
L o c u i n ţ a n r . 1 3 , situată fh s . I I , o r i e n t a t ă n o r d - e s t - s u d - v e s t a f o s t
de asemenea parţial d e z v e l i t ă .
L o c u i n ţ a n r . 1 4 , situată f h s . I , o r i e n t a t ă n o r d - e s t - s u d - v e s t , a r e
o f o r m ă d r e p t u n g h i u l a r ă ( 2 , 6 0 χ Ί , 35 m ) . Colţul d e e s t n u a f o s t d e z v e l i t .
P o d e a u a s e află l a 0 , 7 8 m s u b s o l u l n c t u n l .

F i g . 7 - V a s e l u c r a t e c u mfna, p o r o a s e , de c u l o a r e
cărămizie-cenuşie: 1 - l o c . 1 ; 2 - loc.9

L o c u i n ţ a n r . 1 5 , situată f h s . I I , o r i e n t a t ă n o r d - e s t - s u d - v e s t a r e
o formă dreptunghiulară ( 3 , 0 0 x 2 , 7 5 i n ) , colţul de v e s t n e f i i n d d e z v e l i t .
L o c u i n ţ a n r . 16 - situată f h s . I I I , o r i e n t a t ă n o r d - v e s t - s u d - e s t , d e
formă dreptunghiulară, a fost parţial d e z v e l i t ă , c a de a l t f e l toate lo­
cuinţele d i n s . I I I .
L o c u i n ţ a n r . 17 - situată d e a s e m e n e a f h s . I I I , e s t e o r i e n t a t ă n o r d -
v e s t - s u d - e s t ş i a r e o f o r m ă d r e p t u n g h i u l a r ă . A c e e a ş i formă ş i o r i e n ­
t a r e o a u şi c e l e l a l t e locuinţe d i n s . I I I : n r . 1 8 - 2 2 . Colţul de s u d a l l o ­
cuinţei 20 este d i s t r u s de v i z u i n a u n u i a n i m a l , f h t i m p ce locuinţele 21
şi 22 s f n t s u p r a p u s e de f r a g m e n t e de c h i r p i c i , i n s i t u , c e p a r a f a c e
p a r t e d i n pereţii prăbuşiţi a i u n e i construcţii u l t e r i o a r e de m a r i d i m e n ­
s i u n i . E x i s t e n ţ a a c e s t e i c o n s t r u c ţ i i v a p u t e a f i d o v e d i t ă s a u infirmată d e

157

www.mnir.ro
c e r c e t ă r i l e v i i t o a r e ; v a t r e b u i insă a s e ţine s e a m a d e p r e z e n ţ a a două
v e t r e ( n r . 3 şi 4) ce p a r a aparţine a c e s t e i m a r i c o n s t r u c ţ i i , fn c a z u l că
s e v a c o n f i r m a e x i s t e n ţ a e i , p r e c u m ş i c o n s t a t a r e a c ă u n e l e l o c u i n ţ e sîht
s u p r a p u s e de a l t e l e , ne duc l a c o n c l u z i a că fh a ş e z a r e a de la Vlădi-
c e a s c a a u f o s t două s a u t r e i f a z e d e l o c u i r e . P r e c i z a r e a l o r v a p u t e a f i
îhsă s t a b i l i t ă p r i n c e r c e t ă r i l e v i i t o a r e .
G r o p i l e s i t u a t e în a f a r a l o c u i n ţ e l o r , îh măsura îh c a r e a u f o s t c e r ­
c e t a t e , a u p r e z e n t a t d i m e n s i u n i r e d u s e , formă c i l i n d r i c ă şi a u u n i n v e n ­
t a r s ă r a c , n e s e m n i f i c a t i v . D e a c e e a n u insistăm îh d e s c r i e r e a l o r . fn
c e l e c e u r m e a z ă n e v o m o c u p a d e v e t r e l e d e s c o p e r i t e pînă f h p r e z e n t , î h
număr d e p a t r u .

F i g . 8 - Vase l u c r a t e c u mfna, p o r o a s e , de c u l o a r e
cărămizie-cenuşie: 1 - l o c . 1 ; 2 - l o c . 9

V a t r a n r . 1 d e s c o p e r i t ă îh s . I I , f h a f a r a v r e u n e i l o c u i n ţ e e s t e d e
f o r m ă d r e p t u n g h i u l a r ă ( 0 , 7 5 x 0 , 9 0 m) c u c o l ţ u r i l e r o t u n j i t e . N u are
g a r d i n ă , c a d e a l t f e l şi c e l e l a l t e t r e i , f i i n d alcătuită d i n t r - o crustă
t a r e , g r o a s ă d e 0 , 0 3 m , d i n pămîht b i n e a r s , s u b c a r e s e află u n s t r a t
d e pămîht g a l b e n , a r s ş i e l .
V a t r a n r . 2 , p ă s t r a t ă f r a g m e n t a r , e s t e a p r o a p e p ă t r a t ă (1 , 3 5 X 1 , 4 2
m) * ~ i a r e m a r g i n i l e o b l i c e îh j o s . S e află în i n t e r i o r u l l o c u i n ţ e i n r . 1 6 .
V a t r a n r . 3 , păstrată de asemenea f r a g m e n t a r , şi t o t pătrată(0,64χ
x 0 , 6 6 m) e s t e d e c o r a t ă c u l i n i i i n c i z a t e c e f o r m e a z ă două c h e n a r e pă­
t r a t e , p a r a l e l e c u m a r g i n i l e , c e l d i n i n t e r i o r avînd îh p l u s t r a s a t e şi
diagonale (fig. 2).
V a t r a n r . 4 , e s t e o v a l ă ( 0 , 8 0 x 1 , 0 5 m) ş i b i n e p ă s t r a t ă . După c u m
s - a m e n ţ i o n a t , v e t r e l e 3 ş i 4 i d e n t i f i c a t e în s . I I I s e a f l a u p r o b a b i l îh i n ­
t e r i o r u l u n e i construcţii de m a r i d i m e n s i u n i . E s t e p o s i b i l c a pe lîngă
funcţia l o r u t i l i t a r ă - g o s p o d ă r e a s c ă să f i a v u t ş i u n r o l d e c u l t . A c e s t u i

158

www.mnir.ro
d i n urmă s c o p i - n u s e r v i t p r o b a b i l v e t r e l e d e c o r a t e , c u m e s t e v a t r a n r . 1 ,
a s e m ă n ă t o a r e f n u n e l e p r i v i n ţ e c u c e l e d e s c o p e r i t e la P o p e ş t i ^ , P o i a n a ^ ,
Bucureşti - M i l i a i Vodă4 şi niai r e c e n t la Ofrlomăneşti^, toate d a t a t e fn
m a j o r i t a t e f n s e c i f . e . n . , d e ş i m o d e l u l l o r se fntflneşte şi fn s e c o l e l e
a n t e r i o a r e - c u m o atestă v e t r e l e d i n s e c . IV—III f . e . n . de l a Seutopo-
l i s ^ . T o t c u l t u l u i p r e s u p u n e m c ă π s e r v i l şi v a t r a n r . 2 , c a r e p r i n m a r ­
g i n i l e sale piezişe e r a nepractică fn u z u l de f i e c e z i .
I n v e n t a r u l a ş e z ă r i i g e t o - d a c i c e d e l a V l ă d i c e a s c a e s t e alcătuit d i n
o b i e c t e d e m e t a l , o s , l u t a r s , s i l e x şi c e r a m i c ă .
D i n m e t a l a u f o s t d e s c o p e r i t e c î t e v a o b i e c t e i m p o r t a n t e p r i n funcţia
ş i f o r m a l o r . D i n f i e r , f n a f a r a u n u i p i n t e n ( l o c . 4 ) , ( f i g . 3 / l ) , cuţit ( l o c .
2 2 ) , ( f i g . 4 / 4 ) , c u i ( l o c . I ) , ( f i g . 3 / 4 ) , v e r i g ă ( l o c . 7 ) şi s ă p ă l i g ă ( s l r a t ) ( f i g .
4 / l ) s - a d e s c o p e r i t , u n p u m n a l ( l o c . 9 ) c u l a m a lungă, t r i u n g h i u l a r ă şi c u

F i g . 9 - Cupă t r o n c o n i c ă l u c r a t ă c u m f n a , d e
culoare cărămizie (strat)

dublă n e r v u r ă m e d i a n ă . M f n e r u l e s t e l u n g şi s u b ţ i r e . S - a u p ă s t r a t cf­
t e v a f r a g m e n t e c a r b o n i z a t e d i n t e a c a l u i , făcută d i n l e m n ş i înfăşurată
î n t r - o p f n z ă . O p i e s ă i n t e r e s a n t ă , c u m i e z u l t o t d i n f i e r , d a r placată îh
e x t e r i o r c u o f o a i e de c u p r u şi u n a de a u r , e s t e un f r a g m e n t dintr-o
p l a c ă d e c e n t u r ă d e s c o p e r i t ă f n locuinţa n r . 5 . P l ă c i l e d e c u p r u ş i aur
sînt d e c o r a t e , p r i n c i o c ă n i r e , c u l i n i i a r c u i t e , i n c i z a t e ( f i g . 4 / 2 ) .
D e a s e m e n e a d i n f i e r a f o s t d e s c o p e r i t ă o fibulă c u p i c i o r u l î n t o r s
pe d e d e s u b t , a p a r ţ i n î n d p r o b a b i l l o c u i n ţ e i n r . 1 5 ( s e a f l a î n t r - u n gang
d e r o z ă t o a r e d e s u b locuinţa 1 5) (f i g . 4 / 3 ) .
f

D i n p l u m b s - a d e s c o p e r i t o a p l i c ă plată ( l o c . 9 ) , i a r d i n b r o n z două
f r a g m e n t e d i n t r - o brăţară ( l o c . 15) p r i n s e între e l e p r i n t r - o şarnieră,
p r e c u m ş i u n f r a g m e n t d e t o a r t ă d e c ă z ă n e l f h f o r m a u n u i c a p d e lebădă

159

www.mnir.ro
( l o c . 4 ) , d e c o r a t c u l i n i i i n c i z a t e , asemănător c u c e l d e s c o p e r i t l a P o ­
p e ş t i ? ş i d a t a t f n p r i m a jumătate a s e c . I f . e . n . T o t d i n b r o n z e s t e un
i n e l s i g i l a r ( l o c . 6 ) r e p r e z e n t f n d u - 1 pe H e r a c l e s trăgfnd c u a r c u l .
f n privinţa o b i e c t e l o r d e o s i n t e r e s a n t e s t e f a p t u l că a p r o a p e fh
f i e c a r e l o c u i n ţ ă s - a u d e s c o p e r i t c f t e una-două f a l a n g e s a u astragale.
U n a d i n t r e f a l a n g e e s t e străpunsă t r a n s v e r s a l de u n o r i f i c i u m a r e , r o ­
t u n d , c e e a ce confirmă i p o t e z a f o l o s i r i i l o r . f n ce s c o p , fnsă,este g r e u
de p r e c i z a t , d a r p r o b a b i l fn magie c a t a l i s m a n e s a u l a g h i c i t viitorul.
De a l t f e l c h i a r f o r m a l o r se a p r o p i e de c e a a u n e i m i c i f i g u r i n e .
D i n l u t a r s s f n t f n g e n e r a l f u s a i o l e l e , p r e d o m i n f h d c e l e de formă
bitronconică, alături de unele p l a t e , c i l i n d r i c e , s f e r i c e sau d i n c i o b u r i
de v a s e ( f i g . 3/2).

F i g . 10 - Cană c u toartă lucrată c u m f n a d e

c u l o a r e cenuşie (passim)

D a t f i i n d f a p t u l că l a o a d f n c i m e n u p r e a m a r e faţă d e aşezarea
g e t o - d a c i c ă se află l o c u i r i l e n e o l i t i c e , g e t o - d a c i i a u f o l o s i t u n e o r i şi
o b i e c t e n e o l i t i c e apărute d i n f n t f m p l a r e l a suprafaţa s o l u l u i . D i n t r e a¬
cestea, c e l m a i adesea e r a u folosite lamele de s i l e x , descoperite ade­
s e o r i f n locuinţele g e t o - d a c i c e .
C e r a m i c a c o n s t i t u i e fnsă i n v e n t a r u l c a r a c t e r i s t i c , f i i n d l u c r a * ă c u
mfna şi l a roată. O c a t e g o r i e a p a r t e o formează c e r a m i c a de i m p o r t .
1 . C e r a m i c a l u c r a t ă c u m f n a s e c o m p u n e l a r f h d u l e i d i n două c a ­
tegorii:

160

www.mnir.ro
 a) d e c u l o a r e c ă r ă m i z i e s a u c e n u ş i u d e s c h i s - lustruită - , r e p r e ­
zentată p r i n v a s e m a r i c u p e r e ţ i i puţin a r c u i ţ i şi b u z a r ă s f r f h t ă o b l i c fh
e x t e r i o r , v a s e m a r i b i t r o n c o n i c e c u apucători p l a t e şi o r i z o n t a l e , căni
b i t r o n c o n i c e c u t o a r t ă , c a s t r o a n e , c ă ţ u i , s t r e c u r ă t o r i şi c u p e s e m i s f e ­
r i c e ( f i g . 5 / 1 0 ) . Pe unele vase s f n t b u t o n i c i l i n d r i c i sau plaţi.De un t i p
a p a r t e s f n t u n e l e a p u c ă t o r i f h t r e p t e d e pe c î t e v a v a s e b i t r o n c o n i c e . D e
asemenea se întflnesc apucători o r i z o n t a l e a l v e o l a t e , b i l o b a t e s a u t r o n -
conice.
D e c o r u l constă d i n b r f u r i a l v e o l a t e o r i z o n t a l e , v e r t i c a l e - o b l i c e
sau f n ghirlandă; l i n i i subţiri s a u l a t e , i n c i z a t e , v e r t i c a l e , fn z i g - z a g
s a u f h v a l ; l i n i i t r a s e c u p i e p t e n u l şi î m p u n s ă t u r i .
I n t e r e s a n t ă e s t e o f r u c t i e r ă c u c o r p u l m i c ş i t r o n c o n i c avînd p i ­
c i o r u l î n a l t p r e v ă z u t c u două r î n d u r i d e " f e r e s t r e " t r i u n g h i u l a r e ( l o c .
1l),(fig.1l/2).

ii.m

1 2
F i g . 11 - V a s e d i n p a s t ă f i n ă , l u c r a t e c u m f h a , d e c u l o a r e
cenuşie-negricioasă, lustruite: 1 - passim; 2 -
l o c . Γ1

T o t d i n această c a t e g o r i e ceramică fac p a r t e c i n c i opaiţe a l că­

r o r e x t e r i o r a f o s t v o p s i t c u u n s t r a t g r o s d e m a t e r i e a l b ă . Două d i n t r e
e l e sîht f r a g m e n t a r e , i a r a l t e l e două a u p i c i o r u l î n a l t , t r o n c o n i c , g o l
pe dinăuntru, i a r c o r p u l s e m i s f e r i c . D u z a e s t e prevăzută c u t r e i p r o ­
eminenţe c i l i n d r i c e , r e s p e c t i v p a t r u c o n i c e , ce se p r e l u n g e s c pe c o r p
ş i p i c i o r pînă l a b a z ă u n d e f o r m e a z ă o u m f l ă t u r ă . A l c i n c i l e a o p a i ţ a r e
p i c i o r u l î n a l t , p l i n , p ă t r a t în s e c ţ i u n e , i a r c u p a s e m i s f e r i c ă , îh p a t r u
c o l ţ u r i . P e două l a t u r i a l e p i c i o r u l u i s e află c î t e u n c o r n l u n a r c u c o n -
c a v i t a t e a în s u s . Dată f i i n d f o r m a ş i a s p e c t u l l o r bănuim c ă a c e s t e v a ­
s e , d e s c o p e r i t e ş i îh a l t e a ş e z ă r i - P o i a n a * * , P o p e ş t i 9 , R a d o v a n u ' O ,
Răcătău 1 1
- n u e r a u f o l o s i t e c a o p a i ţ e , c i p r o b a b i l îh c u l t l a l i b a ţ i i ( n u
s e o b s e r v ă u r m e d e a r d e r e , i a r u n e l e sîht v o p s i t e îh i n t e r i o r ( f i g . 1 2 ) ;

161

www.mnir.ro
 b) d e c u l o a r e c e n u ş i e - î h c h i s ă - r e p r e z e n t a t ă p r i n v a s e m a r i bi­
tronconice, fructiere cu piciorul uneori ferestruit triunghiular, i a r b u ­
za lobată, căţui, c a s t r o a n e , căni c u toartă, v a s e c u pereţii arcuiţi şi
b u z e l e v e r t i c a l e s a u răsfrfhte o b l i c fn e x t e r i o r , cupe c u umbo f h i n t e ­
r i o r ( f i g . 11/1 ; 1 3 / 1 - 2 ) .
Pe c o r p u l u n o r vase sfht b u t o n i c i l i n d r i c i , u n e o r i alveolaţl, t r o n ­
c o n i c ! , apucători d r e p t u n g h i u l a r e .
D e c o r u l constă d i n l i n i i i n c i z a t e - v e r t i c a l e , c u r b e , o b l i c e - , l i n i i
t r a s e c u p i e p t e n u l , b r î u l a l v e o l a t . U n e o r i t o r ţ i l e c ă n i l o r sîht torsio­
nate .

F i g . 12 - " O p a i ţ e " d e s c o p e r i t e f h t i m p u l s ă p ă t u r i l o r

2 . C e r a m i c a l u c r a t ă l a r o a t ă s e î m p a r t e ş i e a în două categorii:
a) d e c u l o a r e c e n u ş i e , în m a j o r i t a t e a c a z u r i l o r l u c i o a s e , repre­
zentată p r i n căni b i t r o n c o n i c e c u t o a r t ă , v a s e b i t r o n c o n i c e , f r u c t i e r e ,
castroane şi strecurători ( f i g . 1 4 - 1 7 ) .
D e c o r u l c o n s t ă d i n c a n e l u r i , l i n i i i n c i z a t e îh v a l , l i n i i îh r e l i e f ,
r o z e te c u 8 sau 9 r a z e ( f i g . 1 8 / l ) , l i n i i l u s t r u i t e . Torţile cănilor au
m a r g i n e a l o b a t ă , i a r u n e o r i sîht d u b l e .

162

www.mnir.ro
 O f o r m ă d e v a s a p a r t e o f o r m e a z ă i m i t a ţ i i l e l o c a l e după holurile
d e l i e n e , d e c o r a t e c u m o t i v e v e g e t a l e , z o o m o r f e - b u c r a n i i - şi g e o m e ­
trice - roze te, cercuri, HUIH înfăşurată ( f i g . 19-20);
b) d e c u l o a r e c ă r ă m i z i e - c h i u p u r i , s t r e c u r ă t o r i , f r u c t i e r e , v a s e
şi căni b i t r o n c o n i c e ( f i g . 2 1 - 2 2 ) .
D e c o r u l constă d i n l i n i i i n c i z a t e o r i z o n t a l e şi fn v a l , roviete ( f i g .
1 8 / 2 ) . U n e l e v a s e a u b u z a fhgroşnln în e x t e r i o r , c u c a n e l u r i o r i z o n t a l e
şi v o p s i t e c u n e g r u .

F i g . 1 3 - V a s e d i n pastă f i n ă , l u c r a t e c u m i n a , d e
culoare cenuşie-negricioasă, l u s t r u i t e :
1 - l o c . 10; 2 - passim
U n t i p a p a r t e e s t e r e p r e z e n t a t de u n capac de vas alb-gălbui, d e ­
corat c u dungi c i r c u l a r e brun-roşcate ( f i g . 2 3 ) .
T o t d i n c a t e g o r i a c e r a m i c i i l u c r a t e l a r o a t ă , atît d e c u l o a r e că-
r ă m i z i e , c î t ş i c e n u ş i e , f a c p a r t e i m i t a ţ i i l e l o c a l e după a m f o r e l e gre­
c e ş t i , în g e n e r a l sîht l u c r a t e d i n t r - o pastă g r o s o l a n ă , i a r t o r ţ i ' o ne­
r e g u l a t e a u pe e l e p r o e m i n e n ţ e s a u p ă r ţ i t o r s i o n a t e ( f i g . 2 4 / l ) .
3 . C e r a m i c a d e i m p o r t - r e p r e z e n t a t ă în m a j o r i t a t e p r i n amfore
de c u l o a r e c ă r ă m i z i e - r o ş i a t i c ă , a l b i c i o a s e s a u c e n u ş i u - d e s c h i s . T o r ­
ţile sfnt c a n e l a t e , o v a l e s a u d u b l e . Una singură e s t e ştampilată, păs-

163

www.mnir.ro
F I * . 14 - Ceramică lucrată l a roată, de c u l o a r * cenuşie
- buaă de chiup (strat)

F l g . 1 5 - CerarnlcS lucrată 1» roată, de culoare cenuşiei

1 -etreourătoare (strat)) 2 - fund de bol (atrat)

www.mnir.ro
F i g . 1 6 - Fragmente ceramice din pastă fină. lucrate l a
roată ( l - 2 ) | Greutăţi piramidale de lut a r s (3-4)

www.mnir.ro
 ftÀtm

F i g . 17 - Fragment de cană mare, lucrată la roată, cenuşie - tao.11

www.mnir.ro
P i g . 18 - F r a g m e n t e d e v a s e d e c o r a t e c u r o z e t e , l u c r a t e La roată:
1 - cenuşiu, l o c . 4 ; 2 - cărămiziii, l o c . 1 0

www.mnir.ro
F i g . 2 0 - Imltafie locală după bol dellan - l o c . 10

www.mnir.ro
www.mnir.ro
F i g . 2 2 - Fragment de chiup - atrat

www.mnir.ro
 Fig.23 - Fragment ceramic pictat - loc.4

t r î h d u - i - s e d o a r p r i m e l e t r e i l i t e r e Γ/yO, d i n n u m e l e OYOlCLN c e s e

fntflneşte pe t o r ţ i l e de a m f o r e t a s i e n e ' 2 d i n s e c . I I I - I I f . e . n . F u n d u l a m ­
f o r e l o r este tronconic sau discoidal (fig.24/2,3).
T o t da i m p o r t sfnt cîteva f r a g m e n t e de v a s e g r e c e ş t i : u n v a s mic
b i t r o n c o n i c c u toartă şi f i r m i s n e g r u , u n fund de v a s , ine l a t , d e c o r a t c u
b e n z i c i r c u l a r e n e g r e şi cărămizii-gălbui, p r e c u m şi u n f r a g m e n t de c u ­
loare roşiatică c u decor s p i r a l i c (fig.25).

171

www.mnir.ro
Fig.25 - Fragment ceramic, din import, pictat
- etrat

www.mnir.ro
 Ţinînd seama de c a r a c t e r i s t i c i l e c e r a m i c i i şi a l e c e l o r l a l t e o¬
b i e c t e de i n v e n t a r , a ş e z a r e a g e t o - d a c i c ă de l a V l ă d i c e a s c a se datează
în s e c . I I I - I î . e . n . , f i i n d c o n t e m p o r a n ă în p a r t e c u a ş e z ă r i l e d e l a C h i r ­
n o g i 3 , P o p e ş t i , Căţelu N o u 5, R a d o v a n u 6 e t c . O d a t a r e m a i p r e ­
1 1 4 1 1

c i s ă a d i f e r i t e l o r c o m p l e x e s e v a p u t e a f a c e d o a r după c e r c e t a r e a fh
amănunţime a î n t r e g i i a ş e z ă r i , c e r c e t a r e c e s e i m p u n e c u n e c e s i t a t e a -
v î n d u - s e în v e d e r e c ă e a v a f i inundată în u r m a a m e n a j ă r i i u n u i l a c d e
acumulare.

GEORGE TROHANI

N O T E

1 C f . C . D . C H I R I Ţ A , C . P A U N E S C U , D . T E A C I - S o l u r i l e României,
Bucureşti, 1967, p . 8 5 , p l . 4 .
2 R . V U L P E - S . C . I . V . , 1 - 2 , 1 9 5 5 , ρ . 245 ; M a t e r i a l e , I I I , 1 9 5 7 , p .
238, fig.18/2; V I , p.313, f i g . 7 .
3 R . V U L P E - S . C . I V . , I I I , 1952, p . 194, f i g . 3 .
4 G H . C A N T A C U Z I N O - S t u d i i şi r e f e r a t e p r i v i n d i s t o r i a României,
I , Bucureşti, 1954, p . 3 3 4 , f i g . 5 - 6 .
5 C o m u n i c a r e M . B A B E Ş - S e s i u n e a de comunicări a I n s t i t u t u l u i de
arheologie, Bucureşti, 1974.
6 D.DIMITROV - Sovetskaia arheologhia, 1, 1957, p.203, fig.10-13.
7 R . V U L P E - Materiale, V I , 1959, p.318, fig.12/6.
8 R. şi E C . V U L P E - D a c i a , I I I - I V , 1927-1932, p . 2 9 3 , f i g . 4 3 / l 1-16.
9 R . V U L P E , Materiale, I I I , 1957, p.235, f i g . 1 0 ; V I , 1959, p . 317,
f i g . 1 1 ; VIII, 1962, p.458, f i g . l / 2 .
10 I n f o r m a ţ i e D o n e S e r b ă n e s c u , p e n t r u c a r e - i mulţumim.
11 V . C A P I T A N U şi V . U R S A C H I - C a r p i c a , I I , 1 9 6 9 , p . 1 9 6 , f i g . 1 1 .
12 A . M . şi A . B O N - L e s t i m b r e s amphoriques de T h a s o s , Etudes
Thasiennes, I V , Paris, 1957, passim.
13 G . T R O H A N I ş i D . Ş E R B A N E S C U - U r m e g e t o - d a c i c e îh j u d . I l f o v ,
M u z e u l Naţional, I I (sub t i p a r ) .
14 R.VULPE - op.cit.
15 V . L E A H U - C e r c e t ă r i a r h e o l o g i c e îh B u c u r e ş t i , I , 1 9 6 2 , p . 1 5 - 4 1 ;
Π, 1965, p.55-67.
16 G . T R O H A N I şi D . Ş E R B A N E S C U - o p . c i t .

173

www.mnir.ro
 RAPPORT CONCERNANT LES FOUILLESARCHEOLOGIQUES
E F F E C T U E E S DANS L ' E T A B L I S S E M E N T GETO-DACE DE
V L A D I C E A S C A P E N D A N T L ' A N N E E 1973

- Résumé -

L ' a u t e u r présente les résultats des f o u i l l e s éffectuées en 1973

dans l'établissement géto-dace de Vlădiceasca, j u d . I l f o v , ou on a d é ­
c o u v e r t 22 h a b i t a t i o n s e t 11 f o s s e s . L e s h a b i t a t i o n s s o n t d e s u r f a c e et
ont généralement une f o r m e r é c t a n g u l a i r e . Q u e l q u e s - u n e s contiennent
d e s f o s s e s p o u r l e s p r o v i s i o n s . O n t r o u v e a u s s i la s i t u a t i o n s u i v a n t e -
une h a b i t a t i o n c o u p e o u se t r o u v e a u - d e s s u s d ' u n e a u t r e , ce q u i sig­
n i f i e q u ' i l y à p l u s i e u r s p h a s e s d ' h a b i t a t . A p r è s une d e s c r i p t i o n des
h a b i t a t i o n s on passe aux f o y e r s q u i peut-être ont e u un r ô l e dans " l e
culte.
L ' i n v e n t a i r e se c o m p o s e de p i è c e s en métal, o s , t e r r e c u i t e e t s i ­
lex - c o u t e a u , c l o u s , p o i g n a r d , b r a c e l e t , anse de c h a u d r o n , anneau-
s c e a u , a p p l i q u e , f u s a l b l e s e t c . L a céramique c o n s t i t u e l ' i n v e n t a i r e c a ­
r a c t é r i s t i q u e e l a n t t r a v a i l l é e à la m a i n e t h l a t o u r d u p o t i e r . U n e ca­
tégorie à p a r t est représentée p a r l a céramique d ' i m p o r t a t i o n .
T e n a n t compte d e s données de l ' i n v e n t a i r e , l'établissement g é t o -
dace de Vlădiceasca date d u III—I s . a v . n . è . Une d a t a t i o n plus précise
p o u r r a ê t r e f a i t e seulement après une r e c h e r c h e a t t e n t i v e de t o u t l'é­
tablissement.

Légende des figures

Fig. 1 L e plan des f o u i l l e s éffectuées s u r l ' i l l e Ghergălăul M a r e de

Vlădiceasca
Fig. 2 Le foyer no.3
Fig. 3 Objets découverts pendant les f o u i l l e s : 1 . Éperon en f e r ( l ' h a b .
4 ) ; 2 . Fusaible en t e r r e cuite (passim); 3 . Fragment d'anse,
en bronze ( l ' h a b . 4 ) ; 4 . C l o u en f e r ( l ' h a b . t)
Fig. 4 Objets en f e r i 1 . B i n e t t e ( p a s s i m ) ; 2 . P l a q u e de c e i n t u r e ,
plaquée e n b r o n z e e t o r ( l ' h a b . 5 ) ; 3 . F i b u l e ( l ' h a b . 1 5 ) ; 4 . C o u ­
t e a u ( l ' h a b . 22)
Fig. 5 Céramique travaillée à l a m a i n , g r o s s i è r e , rougeâtre ou g r i s e :
1. l ' h a b . 1 ; 2. l ' h a b . 15; 3-4. l'hab.2
Fig. 6 G r a n d s vases de p r o v i s i o n s , travaillés à la m a i n , d ' u n e pâte
grossière, rougeâtre: 1 . l ' h a b . 9 ; 2. l ' h a b . 1
Fig. 7 Vases travaillés à la m a i n , g r o s s i e r s , rougeâtre-gris: 1. l ' h a b .
1 ; 2. l'hab.9
Fig. 8 Vases travaillés à la main, g r o s s i e r s , rougeâtre-gris: 1 . l ' h a b .
1 ; 2. l'hab.9

174

www.mnir.ro
F i g . 9 Coupe t r o n c o n i q u e , travaillée à l a m a i n , rougeâtre (passim)
F i g . 10 C r u c h e à a n s e , t r a v a i l l é e à l a m a i n , g r i s e ( p a s s i m )
F i g . 1 I V a s e s e n pâte f i n e , t r a v a i l l é s à l a m a i n , g r i s - n o i r , v e r n i s : 1 .
passim; 2. l'hab.11
F i g . 12 " L a m p e s " d é c o u v e r t e s p e n d a n t l e s f o u i l l e s
F i g . 1 3 V a s e s e n pâte f i n e , t r a v a i l l é s à l a m a i n , g r i s - n o i r , v e r n i s : 1 .
l ' h a b . 1 0 ; 2. passim
F i g . 14 C é r a m i q u e t r a v a i l l é a l a r o u e , g r i s e - j a r r e ( p a s i m )
F i g . 15 C é r a m i q u e t r a v a i l l é à l a r o u e , g r i s e - j a r r e ( p a s s i m ) : 1 . P a s s o i r
(passim); 2 . Fond de b o l (passim)
F i g . 1 6 F r a g m e n t s c é r a m i q u e s d e pâte f i n e , t r a v a i l l é s à l a r o u e ( 1 - 2 ) ;
poids en t e r r e g l a i s e ( 3 - 4 ) .
F i g . 17 F r a g m e n t d ' u n e g r a n d e c r u c h e , t r a v a i l l é e à l a tour grise -
f

l'hab.11
F i g . 18 F r a g m e n t s d e v a s e s d é c o r é s a u x r o s e t t e s , t r a v a i l l é s à l a t o u r :
1 . g r i s , l ' h a b . 4 ; 2 . r o u g e â t r e , l ' h a b . 10
F i g . 1 9 I m i t a t i o n s l o c a u x de b o l s délieiib: I . l ' h a b . 4 ; 2 . l ' h a b . 1 0
F i g . 2 0 I m i t a t i o n l o c a l e d e b o l délier. - l ' h a b . 1 0
F i g . 2 1 F r a g m e n t s d e v a s e s d e pâte f i n e , t r a v a i l l é s àlaroue^rougeâtre-
g r i s (passim)
F i g . 2 2 F r a g m e n t de j a r r e (passim)
F i g . 2 3 F r a g m e n t céramique peint ( ΐ ' h a b . 4 )
F i g . 2 4 Fragments d'amphores: 1 . imitation locale ( l ' h a b . 1 ) ; 2 . l ' h a b .
1 ; 3. l ' h a b . 5
F i g . 2 5 F r a g m e n t céramique, d ' i m p o r t a t i o n , peint (passim)

175

www.mnir.ro
 STUDIUL MATERIALULUI FAUNISTIC PROVENIT DIN
UNELE LOCUINŢE GETO-DACICE DE LA VLĂDICEASCA

fn a ş e z a r e a geto-dacică de l a Vlădiceasca, j u d . I l f o v , d i n t o t a l u l
d e 2 2 l o c u i n ţ e d e s c o p e r i t e pfhă f n p r e z e n t , m a t e r i a l f a u n i s t i c a r e z u l t a t
n u m a i d i n 5 l o c u i n ţ e ş i a n u m e d i n c e l e c u numărul 6 , 7 , 9 , 1 0 ş i 11 .
M a t e r i a l u l f a u n i s t i c e s t e f n c a n t i t a t e mică - 7 6 f r a g m e n t e osoase,
d i n t r e c a r e au putut f i d e t e r m i n a t e 5 4 , r e s t u l f i i n d fragmente l i p s i t e de
c a r a c t e r e m o r f o l o g i c e s e m n i f i c a t i v e c a r e să poată f a c e p o s i b i l ă deter­
minarea l o r .
M a t e r i a l u l prezintă u n c a r a c t e r e x t r e m de f r a g m e n t a r ; f n a f a r a u ¬
n o r falange d e s c o p e r i t e , de a l t f e l , f n m a j o r i t a t e a locuinţelor, n u a fost
g ă s i t ă n i c i o altă p i e s ă î n t r e a g ă .
C a r a c t e r u l f r a g m e n t a r , c a şi f a p t u l că a f o s t d e s c o p e r i t f n i n c i n t a
u n o r locuinţe, dovedeşte că m a t e r i a l u l f a u n i s t i c s t u d i a t reprezintă r e s ­
t u r i menajere. 1

R e z u l t a t e l e c e r c e t ă r i l o r n o a s t r e , f n c e e a ce p r i v e ş t e r e p a r t i ţ i a pe
l o c u i n ţ e a m a t e r i a l u l u i ş i f r e c v e n ţ a pe f a m i l i i a m a m i f e r e l o r i d e n t i f i c a t e ,
sfnt p r e z e n t a t e fn tabelele 1 şi 2 .
A n a l i z f n d t a b e l u l 1 , observăm r e p a r t i ţ i a inegală pe locuinţe a m a ­
t e r i a l u l u i f a u n i s t i c . A s t f e l c e l e m a i m u l t e r e s t u r i d e faună ( 4 6 , 2 6 $ ) au
f o s t d e s c o p e r i t e f n locuinţa 1 1 , unde s - a u găsit f r a g m e n t e d e o a s e p r o ­
v e n i n d de l a mamifere d i n toate g r u p e l e prezente fn a ş e z a r e .
O situaţie asemănătoare f n c e e a ce p r i v e ş t e d i v e r s i t a t e a s p e c i i l o r
o f h t f l n i m f n l o c u i n ţ a 9 , u n d e fnsă r e s t u r i l e d e faună s f n t f n număr m a i
mic ( 3 1 , 5 0 $ ) .
Locuinţele 6 şi 7 prezintă o situaţie t o t a l diferită de c e a amintită
a n t e r i o r , fn ele descoperindu-se cîte un singur fragment osos, aparţi­
nînd S u i n e l o r ( l o c u i n ţ a 6) ş i C a n i d e l o r ( l o c u i n ţ a 7 ) .
A n a l i z f n d t a b e l u l 2 , observăm că m a t e r i a l u l f a u n i s t i c d e s c o p e r i t
aparţine e x c l u s i v m a m i f e r e l o r , atft domenstice,cft şi sălbatice.
S e observă p r e d o m i n a r e a f r a g m e n t e l o r osoase p r o v e n i n d de l a m a ­
m i f e r e d o m e s t i c e (81 , 4 9 $ ) faţă d e c e l e s ă l b a t i c e ( 1 8 , 5 1 $ ) .
D i n t r e mamiferele domestice m a i bine reprezentată este familia
Bovidae (46,28$) c u subfamilia Bovinae, respectiv specia Bos taurus L
ş i s u b f a m i l i a O v i c a p r i n a e , îh i n t e r i o r u l c ă r e i a n u s - a p u t u t f a c e o d e -

177

www.mnir.ro
l i m i t a r e netă a g e n u r i l o r O v i s ş i C a p r a , d i n c a u z a a b s e n ţ e i u n o r f r a g ­
mente osoase c u c a r a c t e r e diferenţiale.
F a m i l i a .Suidae (subfamilia Suinae) reprezintă 1 4 , 8 1 $ d i n t o t a l u l
m a t e r i a l u l u i , i a r f a m i l i a Equidae (Equus cabaluus) 1 2 , 9 6 $ .
D i n t r e c a r n i v o r e , f a m i l i a Canidae ( 7 , 4 0 $ ) este reprezentată n u ­
mai p r i n specia Caniş f a m i l i a r i s .
E s t e de r e m a r c a t faptul că fragmentele osoase p r o v e n i t e de l a m a m i ­
f e r e sălbatice aparţin e x c l u s i v f a m i l i e i C e r v i d a e şi r e s p e c t i v speciei
Cervus elaphus.
O analiză definitivă a m a t e r i a l u l u i f a u n i s t i c se v a putea face n u m a i
după c e r c e t a r e a î n a n s a m b l u a î n t r e g i i a ş e z ă r i , s t u d i i n d u - s e piesele
atît d i n c o m p l e x e î n c h i s e , c î t ş i d i n a f a r a l o r .

Tabelul 1

. Repartiţia pe locuinţe a m a t e r i a l u l u i f a u n i s t i c

Loc . 6 Loc. 7 Loc. 9 L o c . 10 Loc.11

GRUPA
Nr.
frag. * Nr.
frag.
^ Nr.
frag. $
Nr.
' frag. $
Nr.
' frag. $

Fam. Canidae _ 1 1,85 1 1,85 1 1 ,85 1 1,85

F a m . Suidae
Subfamilia
Suinae 1 1,85 2 3,72 5 9,25

Fam. Cervidae _ 2 3,72 4 7,40 4 7,40

Fam.Bovidae
Subfamilia
Bovinae 3 5,55 2 3,72 9 16,66

Fam. Bovidae
Subfamilia
Ovi-caprinae 6 11,11 2 3,72 3 5,55

Fam. Ecvidae _ _ — 3 5,55 1 1,85 3 5,55

Total 1 1,85 1 1 , 8 5 17 31,50 10 18,54 25 46,26

178

www.mnir.ro
 Tabelul 2

F r e c v e n ţ a (fn f r a g m e n t e ) , pe f a m i l i i a m a m i f e r e l o r
identificate
I

Nr.
G R U P A
frag.
$

Mamifere domestice 41 81,48

F a m . Canidae 4 7,40
Fam. Suidae, subfamilia Suinae 8 14,81
Fam. Bovidae, subfamilia Bovinae 14 25,92
subfamilia Ovi-caprinae 11 20,35
Fam. Ecvidae 7 12,96

Mamifere sălbatice 10 18,51

Fam. Cervidae 10 18,51

EDITH IONESCU

L'ÉTUDE DU MATÉRIEL FAUNIQUE PROVENANT DE

QUELQUES HABITATIONS GETO-DACES DE VLĂDICEASCA

- Résumé -

Dans l'établissement géto-dace de Vlădiceasca, dép. I l f o v , on a

trouvé jusqu'à p r e s e n t des r e s t e s fauniques seulement dans c i n q h a b i ­
t a t i o n s - 76 f r a g m e n t s d ' o s , desquels ont p u être détérminés 5 4 .
E n analysant les deux tableaux on constate l a prépondérance des
a n i m a u x doméstiques ( 8 1 , 4 9 $ ) e n r a p p o r t aux sauvages ( 1 8 , 5 1 $ ) .

179

www.mnir.ro
 S O N D A J U L A R H E O L O G I C Π Ε L A A R F) E U
(COM. BALŞA , .IUD. HUNEDOARA)

V a l e a G e o a g i u l u i , bogată fn u r m e d e l o c u i r e a n t i c ă , c o b o a r ă din
v e r s a n t u l s u d i c a l A p u s e n i l o r .spre M u r e ş . M a t e r i a l e l e a r h e o l o g i c e , d i n ­
t r e c a r e a m i n t i m d e p o z i t u l d o b r o n z u r i d e l a B a l ş a , aparţinînd o r i z o n ­
t u l u i U r i u - D o m ă n e ş t i ( b r o n z D) ' , t e z a u r u l d e m o n e d e d a c i c e de tip
" H u n e d o a r a " d e l a B o z e ş ^ u n e l t e , p o d o a b e şi c e r a m i c ă d e la A r d e u ,
p r o v i n m a i a l e s d i n d e s c o p e r i r i fntfmplătoare.
P e v a l e a G e o a g i u l u i , l a 25 k m n o r d d e M u r e ş , f h s a t u l A r d e u , u n d e
s - a u g ă s i t m u l t e m a t e r i a l e a r h e o l o g i c e fie e p o c ă d a c i c ă , s - a d e s c h i s o
c a r i e r ă d e p i a t r ă . L u c r ă r i l e a c e s t e i a ameninţau să d i s t r u g ă t o a t e ur­
m e l e d i n t r - o zonă b o g a t ă , d e a l u l C e t ă ţ e a u a .
înălţimea C e t ă ţ e a u a s e s i t u e a z ă f n p a r t e a d e s u d - v e s t a satului,
i z o l a t ă d e t e r e n u l d i n j u r p r i n v i i i l e D o z e ş u l u i ş i M a d e i şi p r i n pante
abrupte, greu accesibile.
Săpăturile de l a c a r i e r a de piatră a u d u s l a găsirea lamei unui
p u m n a l d e b r o n z c u n e r v u r ă mediană ( f i g . l / 3 ) , c a r a c t e r i s t i c b r o n z u l u i
m i j l o c i u , a u n o r a r m e , şi podoabe de epocă d a c i c ă .
în i u l i e 1 9 7 3 s - a făcut u n s o n d a j pe c u l m e a d e a l u l u i , p r i n c a r e s-a
urmărit atft s a l v a r e a u n e i părţi d i n zona c u u r m e a r h e o l o g i c e , unde
f h a i n t a c a r i e r a de piatră, c f t şi s t a b i l i r e a s u c c e s i u n i i s t r a t u r i l o r de
cultură şi a d u r a t e i şi c a r a c t e r u l u i l o c u i r i i .
S o n d a j u l a c o n s t a t d i n p a t r u secţiuni şi p a t r u c a s e t e , d i n t r e c a r e
t r e i s e c ţ i u n i c h i a r pe c o a m a d e a l u l u i , i a r a p a t r a s e c ţ i u n e ş i c a s e t e l e
pe p a n t a d e e s t , m a i puţin a b r u p t ă .
I n funcţie d e c o n f o r m a ţ i a t e r e n u l u i s e c ţ i u n i l e a u a v u t l u n g i m i v a ­
r i a b i l e , i n t r e 6 ş i 8 m , c u lăţimea de 1 m .
în s e c ţ i u n i l e d e p e c u l m e s t încă e s t e suprapusă d i r e c t d e u n s t r a t
d e c u l t u r ă ,de n u m a i 0 , 1 0 m g r o s i m e , f o r m a t d i n t r - u n s o l d e p ă d u r e , c u
r a r e f r a g m e n t e c e r a m i c e ş i a c o p e r i t d e u n s t r a t d e pămîht v e g e t a l de
0 , 1 0 m . N u a u apărut n i c i g r o p i ş i n i c i u r m e d e c o n s t r u c ţ i i sau lo­
cuinţe.
I n s e c ţ i u n e a a t r e i a d e p e c o a m ă , i m e d i a t după î n d e p ă r t a r e a s t r a ­
t u l u i v e g e t a l , a a p ă r u t o p l a t f o r m ă amenajată d i n p i a t r ă d e r î u , p e c a r e
s - a u găsit şi cîteva f r a g m e n t e d i n t r - u n c h i u p . P l a t f o r m a a f o s t prinsă

181

www.mnir.ro
pe toată l u n g i m e a e i (3 m ) , fn s e c ţ i u n e , d a r n u a f o s t d e s f ă c u t ă f n f n -
t r e g i m e , pe l ă ţ i m e .
P e pantă d e e s t , u n d e s - a u d e s c h i s s e c ţ i u n e a a p a t r a şi casetele,
situaţia s t r a t i g r a f i c ă e s t e identică, d a r - s t r a t u l de cultură e s t e ceva
m a i g r o s , e l f i i n d a i c i f o r m a t d i n pămfnt s c u r s d e pe c r e a s t ă . N i c i a i c i
nu s - a u găsit u r m e de amenajări a l e p a n t e i s a u c o n s t r u c ţ i i .
M a t e r i a l u l a r h e o l o g i c r e c o l t a t e s t e f o r m a t d i n f r a g m e n t e de u n e l t e
de f i e r , ceramică şi c h i r p i c i .
M e t a l u l d e s c o p e r i t fn sondaj este r e p r e z e n t a t de un fragment de
s e c e r ă şi o cheie ( f i g . l / l , 2 ) .
C e r a m i c a p r o v e n i t ă d e pe d e a l u l " C e t ă ţ e a u a " s e p o a t e f m p ă r ţ i , d i u
p u n c t u l d e v e d e r e a l t e h n i c i i d e l u c r u , f n două c a t e g o r i i : l u c r a t ă cu
mfha şi c u r o a t a .
D i n p r i m a c a t e g o r i e ceramică fac p a r t e f r a g m e n t e l e de vase din
pastă g a l b e n ă g r o s i e r ă , a v f n d c a d e g r e s a n t n i s i p c u g r a n u l e m a r i , p i e ­
t r i c e l e , c i o b u r i p i s a t e ş i f r a g m e n t e d i n pastă bună.
C e r a m i c a g r o s i e r ă e s t e p r o s t şi n e u n i f o r m a r s ă , c u u r m e d e a r ­
d e r e secundară de l a u t i l i z a r e . C u l o a r e a e s t e cenuşie sau r o ş i e - c ă r ă -
m i z i e . P e r e ţ i i s f n t a s p r i i a t f t fn i n t e r i o r c f t şi fh e x t e r i o r . D i n acest
f e l d e pastă s f n t f r a g m e n t e l e d e c e ş t i d a c i c e , o a l e , v a s u l b o r c a n , un
vas m i n i a t u r a l (fig.4/4),toate fiind forme comune aşezărilor dacice d i n
Transilvania.
O r n a m e n t a ţ i a e s t e b o g a t ă , r e a l i z a t ă f n r e l i e f , p r i n i n c i z i e sau l u s ­
t r u i r e , f h t r - o m a r e v a r i e t a t e de m o t i v e şi combinaţii.
D e c o r u r i l e fn r e l i e f s f n t f o r m a t e d i n b u t o n i d e d i f e r i t e d i m e n s i u n i ,
s i m p l i , c u a l v e o l e s a u c u c r u c e ( f i g . 1/5). A c e s t u l t i m t i p , răspfhdit f n
s e c . I I f . e . n . , n u e s t e f n t f l n i t , după I . H . C r i ş a n 3 , d e c f t f n m o d e x c e p ţ i o ­
nal fn sec .1 e . n .
B u t o n i i s f n t asociaţi c u b r f u r i fn r e l i e f s i m p l e s a u fn ghirlandă
(fig.2/3,4), crestate orizontal sau oblic.
B r f u r i l e fn r e l i e f sfnt combinate fn unele c a z u r i c u l i n i i incizate
fn v a l sau d r e p t e . M o d u l de g r u p a r e a l i n i i l o r i n c i z a t e este d i f e r i t de
la vas la v a s .
Un a l t t i p de d e c o r este c e l f o r m a t d i n l i n i i i n c i z a t e adfnc f n v a l
şi f o a r t e dese ( f i g . 3 / 2 ) .
U n e o r i l i n i i l e f h v a l se f n t r e t a i e f o r m f n d u n d e c o r fn formă de f u ­
nie (fig. 3/5).
P e u n e l e f r a g m e n t e s f n t p l a s a t e s u b buză i m p r e s i u n i a l v e o l a r e şi
l i n i i i n c i z a t e f n f o r m ă d e brăduţ ( f i g . 4 / 1 , 2 , 3 ) .
C e l e c f t e v a f r a g m e n t e c e r a m i c e l u c r a t e c u m f h a d i n pastă bună,
b i n e a r s ă , de c u l o a r e cenuşiu-fnchis fac p a r t e d i n căni fnalte cu
t o a r t a uşor suprafnalţată, asemănătoare c u c e l e de l a P o i a n a Galaţi.
Notă a p a r t e f n c a d r u l c e r a m i c i i l u c r a t e c u mfna de l a A r d e u o f o r ­
m e a z ă u n f r a g m e n t d i n p e r e t e l e u n u i v a s m i j l o c i u , d i n pastă d e p r o a s t ă
c a l i t a t e şi p r o s t a r s ă , d e c u l o a r e c ă r ă m i z i e , pe c a r e s-au aplicat
benzi pictate de c u l o a r e brun-roşiatică.

182

www.mnir.ro
 Pfnă i n p r e z e n t n u cunoaştem d i n publicaţii u n a l d o i l e a fragment
de a c e s t f e l .
Λ d o u a c a t e g o r i e c e r a m i c ă e s t e formată d i n f r a g m e n t e d e l a v a s e
l u c r a t e l a r o a t ă . E a s e d i v i d e fn două s u b c a t e g o r i i : u n a e s t e , m a i puţin
n u m e r o a s ă , d i n f r a g m e n t e a r s e l a c ă r ă m i z i u r o ş c a t , p r o v e n i n d de l a vase
d e d i m e n s i u n i m i j l o c i i , d i n pastă m a i puţin o m o g e n ă , c u p r i n z f n d p i e t r i ­
c e l e , i a r a l t a compusă d i n f r a g m e n t e a r s e cenuşiu d e d i f e r i t e nuanţe d i n
pastă bună.
F o r m e l e sfnt c e l e f n t f i n i t e fn a ş e z ă r i l e d a c i c e d i n s e c i f . e . n . - I
e . n . : o a l e , străchini, oăni, c h i u p u r i , f r u c t i e r e .
C e r a m i c a lucrată c u r o a t a e s t e decorată p r i n i n c i z i e , l u s t r u i r e şi
pictură. L i n i i l e i n c i z a t e g r u p a t e fn b e n z i d r e p t e s a u fn v a l , u n e o r i c o m -
binfndu-se f n t r e e l e , sfnt cele mai frecvente motive pentru această
c a t e g o r i e c e r a m i c ă (tig.5/4 ,">).
C f t e v a f r a g m e n t e d i n t r - u n v a s c u p r o f i l a p r o a p e d r e p t şi dintr-o
fructieră au d e c o r l u s t r u i t . Pc p r i m u l sfiit l u s t r u i t e b e n z i v e r t i c a l e care
alternează cu l i n i i s p i r a l i c e l u s t r u i t e .
Pe buza de fructieră (fig."î/l) sfnt l u s t r u i t e l i n i i fh v a l c a r e se
c o n t i n u a u fn i n t e r i o r u l a c e s t e i a .
C e r a m i c a l u c r a t ă c u r o a t a e s t e pictată c u m o t i v e g e o m e t r i c e şi e s t e
reprezentată de 3 f r a g m e n t e :
- f r a g m e n t d i n t r - o f r u c t i e r ă ( f i g . 5 / 2 ) , ( b u z a ) d i n pastă de foarte
bună c a l i t a t e , a r s ă o m o g e n , d e c u l o a r e g a l b e n - c ă r ă m i z i e , pictat cu
b e n z i o r i z o n t a l e p a r a l e l e , de c u l o a r e roşu-fhchis.
- f r a g m e n t d e o a l ă , d i n t r - o pastă bună, f h r u p t u r ă prezintă un
n u c l e u c e n u ş i u fmbrăcat f n t r - u n s t r a t s u b ţ i r e d e c u l o a r e r o ş i e , p e c a r e
s - a a p l i c a t p i c t u r a t o t fn b e n z i .
- un a l t r e i l e a fragment este de l a un vas de d i m e n s i u n i mari, g r o ­
s i m e a p e r e t e l u i f i i n d d e a p r o x i m a t i v 1 , 8 c m , d i n pastă p u r ă , b i n e a r s ă ,
d e c u l o a r e c e n u ş i u - d e s c h i s . I n e x t e r i o r e s t e l u s t r u i t ş i pe b e n z i l e l u s ­
t r u i t e s - a a p l i c a t s t r a t u l d e v o p s e a d e c u l o a r e b r u n ă , d e lăţimi i n e g a l e .
x-

fn c o n c l u z i e , f h c e r a m i c a dacică găsită l a A r d e u sfnt r e p r e z e n t a t e

aproape toate t i p u r i l e ceramice cunoscute fh c e r a m i c a clasică din
Latèn-ul t f r z i u . Afirmaţia priveşte atft t e h n i c a de execuţie cft s i d e c o ­ f

r u l , d a r m a i puţin f o r m e l e , a v f n d f n v e d e r e s t a r e a f r a g m e n t a r ă ; β·
materialului .
I n afară de m a t e r i a l e l e a m i n t i t e , f h săpătură s - a u g ă s i t bucăţi de
zgură şi mult c h i r p i c .
O b i e c t e l e d i n m e t a l şi c e r a m i c a de pe d e a l u l Cetăţeaua fşi a u

analogi f n a ş e z ă r i l e d a c i c e f h g e n e r a l ş i f h s p e c i a l fn c e l e d e pe M u ­
reşul m i j l o c i u .
f n c a d r u l c e r a m i c i i a v e m c f t e v a e l e m e n t e c a r e n e ajută l a d a t a r e :
b u t o n u l c u c r u c e şi v a s e l e c u p r o f i l a p r o a p e d r e p t , c a r e se pot d a t a cel

183

www.mnir.ro
Fig.1 - Piese metalice de la Ardeui 1 - fragment de seceră;
2 - oheiej 3 - lamă de pumnal ou nervură mediană

www.mnir.ro
www.mnir.ro
www.mnir.ro
F i g . 4 - ceramics lucrată cu mfna

www.mnir.ro
www.mnir.ro
n i a i t f r z i u l a f n c e p u t u l s e c i f . e . n . ; c e r a m i c a pictată e s t e fntîlnită la
s f f r ş i t j l s e c . I f . e . n . ş i , m a i a i e s , fn s e c . I e . n .
C a r a c t e r u l r e d u s e l s o n d a j u l u i d e pe d e a l u l Cetăţeaua n u ne p e r ­
m i t e o s t a b i l i r e p r e c i s ă a d u r a t e i l o c u i r i i , î n c î t ne mulţumim să o c o n ­
s i d e r ă m , după c e r a m i c a şi o b i e c t e l e d i n m e t a l c a d a t f n d d e l a începutul
s e c . I î . e . n . ş i pînă f h s e c . I e . n .
U r m e d e l o c u i r e n u s e află pe înălţimea s o n d a t ă . L a p o a l e l e a¬
c e s t u i a , în r u p t u r a u n e i t e r a s e a apărut v a t r a u n e i l o c u i n ţ e , p o a t e b o r ­
d e i şi multe f r a g m e n t e c e r a m i c e d a c i c e .
N u s e p o a t e p r e c i z a d e o c a m d a t ă d a c ă e s t e v o r b a d e o simplă aşe­
z a r e pe înălţime,sau a avut şi u n e l e e l e m e n t e de f o r t i f i c a ţ i e .
L o c u i r e a intensă d e pe d e a l u l C e t ă ţ e a u a e s t e f i r e a s c ă d a c ă ţinem
s e a m a d e f a p t u l c ă e s t e a ş e z a t ă pe d r u m u l c a r e f ă c e a l e g ă t u r a dintre
z o n a M u n ţ i l o r O r ă ş t i e i şi c e a a u r i f e r ă a Z l a t n e i .
L A R I S S A N E M O I A N U şi I O N A N D R 1 T O I U

LE SONDAGE ARCHEOLOGIQUE D'ARDEU

(BALŞA, DÉP. DE HUNEDOARA)

L a v a l l é e d e G e o a g i u , r i c h e e n v e s t i g e s a n t i q u e s , d e s c e n d e du v e r ­
s a n t s u d d e s C a r p a t h e s O c c i d e n t a u x , λ 25 k m n o r d d e l a r i v i e r e d e M u ­
r e ş s u r c e t t e v a l l é e , d a n s l a zone d u v i l l a g e d ' A r d e u ont a p p a r u , par
h a s a r d d e s matériaux d a c e s . C e t t e c h o s e a déterminé qu'en juillet
1 9 7 3 o n e f f e c t u e u n s o n d a g e a r c h é o l o g i q u e s u r l a h a u t e u r d e "Cetăţeaua'!
l a p l u s r i c h e en v e s t i g e s d a c e s . L a c o l e i n e se t r o u v e dans l a p a r t i e d u
s u d - o u e s t d u v i l l a g e , isolée de l a zone q u i l ' e n t o u r e .
L e s f o u i l l e s ont mis au j o u r d u matériel céramique et métallique
(un f r a g m e n t de f a u c i l l e , une c l e f ) . L a céramique on peut l a p a r t a g e r ,
selon l a technique de t r a v a i L e n deux catégories: faite à l a main ou au tour,
e t s e l o n l e p â t e , e n c é r a m i q u e g r o s s i è r e e t c é r a m i q u e e n pâte f i n e , d é ­
c o r é e d ' u n e m a n i e r e variée (en r e l i e f , 'ncisée ou p e i n t e ) . Une note à
p a r t dans le c a d r e de l a céramique faite à l a main l a constitue un i r a g -
ment p e i n t .
L ' é t a b l i s s e m e n t d a c e d ' A r d e u p e u t ê t r e daté a u c o m m e n c e m e n t d u
I© s . a v . n . è . - I e
s.n.è.
L e s o n d a g e effectué s u r l e p l a t e a u de l a h a u t e u r de Cetăţeaua n ' a
pas p u établir,ă c a u s e de son c a r a c t è r e r e s t r e i n t , s ' i l s ' a g i t d ' u n e f o r ­
t e r e s s e et q u e l a été s o n système de f o r t i f i c a t i o n . O n n ' a p i s pu non
plus s'établir l a surface r e l a t i v e de c e l l e - ç i .
Compte tenue d u f a i t que l'établissement e s t placé s u r l a r o u t e q u i
l i a i t l a z o n e d e l a M o n t a g n e d ' O r ă ş t i e a v e c l a r é g i o n a u r i f è r e dès e n v i r o n s
d e Z l a t n a , l ' e x i s t e n c e i ç i d ' u n e f o r t i f i c a t i o n é t a i t complètement j u s t i f i é e .
Seulement les fouilles futures vont r e p o n d r e à ces questions.

189

www.mnir.ro
 Legende des figures

Fig. 1 L e s pièces m é t a l l i q u e s d ' A r d e u : 1) f r a g m e n t d e f a u c i l l e ; 2) c l e f ;

3) f e r d ' u n p o i g n a r d e n b r o n z e a v e c l a n e r v u r e médiane
F i g . 2 Céramique fait à l a main
F i g . 3 Céramique fait à la main
F i g . 4 Céramique fait à l a main
F i g . 5 Céramique fait au t o u r

N O T E

1 M I R C E A R U S U - D e p o z i t u l de b r o n z u r i de l a Balşa, f h : Sargeţia, I V ,
1966, p.17-32.
2 T R A L A N B A L A N - T e z a u r u l de monede d a c i c e de l a B o zee, f h : S a r g e ­
ţia I V , 1 9 6 6 , p . 5 1 - 6 3 .
3 I . H . C R I Ş A N - C e r a m i c a daco-getică c u p r i v i r e specială l a T r a n s i l v a ­
n i a , E d i t , ştiinţifică, Bucureşti, 1 9 6 9 , p . 2 0 8 .

190

www.mnir.ro
 C E R C E T Ă R I A R H E O L O G I C E ÎN N E C R O P O L A
T U M U L A R A D E L A ROMULA

în l e g ă t u r ă c u e x i s t e n ţ a d e p e s t e u n s e c o l ş i jumătate a oraşului
R o m u l a l - a ş e z a r e romană î n t e m e i a t ă , după c u m s - a r p ă r e a , s u b d o m ­
n i a l u i H a d r i a n ş i d e v e n i t ă , p r o b a b i l , m u n i e i p i u m odată c u b i f u r c a r e a
a d m i n i s t r a t i v ă a D a c i e i , i a r , a p o i , c o l o n i a pe t i m p u l l u i S e p t i m i u s S e -
v e r u s 2 - s t a u n e m i j l o c i t c f t e v a n e c r o p o l e 3 , d i n t r e c a r e două a p a r as­
t ă z i m a i întinse şi m a i b i n e c o n s t i t u i t e : u n a plană, birituală ( c u p r e d o ­
m i n a r e a r i t u l u i i n c i n e r ă r i i ) identificată şi cercetată l a n o r d de o r a ş ; şi
o a l t a , c u f h m o r m î h t ă r i t u m u l a r e , situată l a s u d - întocmai c a p r i m a , în
a f a r a z i d u r i l o r d e incintă r i d i c a t e pe t i m p u l d o m n i e ^ l u i F i l i p A r a b u l .
S p r e d e o s e b i r e de c i m i t i r u l p l a n , c a r e , r e c e n t , a putut f i explorat
în c h i p r i g u r o s ş t i i n ţ i f i c , n e c r o p o l a tumulară o f e r ă , d i n a c e s t p u n c t d e
4

v e d e r e , o s i t u a ţ i e p a r t i c u l a r ă . încă d i n a d o u a jumătate a v e a c u l u i t r e ­
cut ea a c o n s t i t u i t o b i e c t u l a numeroase investigaţii neştiinţifice, p r a c ­
t i c a t e de c o l e c ţ i o n a r i de antichităţi - îndeosebi b a n u l M i h a i l G h i c a şi
s c r i i t o r u l C e z a r B o l l i a c procedînd l a d e s c h i d e r e a m u l t o r t u m u l i şi l a
e v a c u a r e a i n v e n t a r u l u i d e s c o p e r i t ^ . C u m s e v a v e d e a , f a p t u l d i n urmă
a a v u t r ă s f r î n g e r i d i r e c t e în p r i v i n ţ a s t ă r i i d e c o n s e r v a r e a n e c r o p o l e i
şi c h i a r a s u p r a posibilităţilor de c e r c e t a r e şi de d e s c o p e r i r e a d i f e r i ­
t e l o r complexe f u n e r a r e .
C i m i t i r u l t u m u l a r e s t e s i t u a t p e p l a t o u l d e p e m a l u l stîng a l r î u l u i
T e s l u i , m o r m i n t e l e s a l e f i i n d d i s p e r s a t e pe ambele l a t u r i a l e d r u m u l u i
c a r e duce d i n satul Reşca spre C a r a c a l . A s t f e l aşezată, necropola
m ă r g i n e a îh a n t i c h i t a t e , d e o p a r t e ş i d e a l t a , d r u m u l r o m a n c a r e p l e c a
s p r e s u d d i n a ş e z a r e a c i v i l ă R o m u l a şi se îndrepta s p r e S u c i d a v a .
I n l i p s a u n o r r i d i c ă r i e x a c t e îh p l a n s a u a u n o r f o t o g r a f i i a e r i e n e ,
e s t e g r e u să s e c u n o a s c ă c u p r e c i z i e î n t i n d e r e a ş i t r a s e u l l i m i t e l o r n e ­
c r o p o l e i . S e p o a t e d o a r a p r e c i a c ă e a v a f i o c u p a t în a n t i c h i t a t e o s u ­
p r a f a ţ ă d e a p r o x i m a t i v 7 5 h a . în a c e l e a ş i c o n d i ţ i i n u s e p o a t e s t a b i l i c u
e x a c t i t a t e n i c i t o p o g r a f i a v a s t u l u i c î m p f u n e r a r . S - a o b s e r v a t s i g u r că,
a d e s e o r i , t u m u l i i s e g r u p e a z ă ; d a r a n u m e r e g u l i îh a c e a s t ă p r i v i n ţ ă n u
se p o t d i s c e r n e , aşa c u m n u se poate d e t e r m i n a t o p o g r a f i c n i c i o va­
r i a ţ i e de d e n s i t a t e a g r u p u r i l o r de îhmormîhtări f h p e r i m e t r u l cimiti­
rului .

191

www.mnir.ro
 S târna actuală d e c o n s e r v a r e a n e c r o p o l e i t u m u l a r e d e l a R o m u l a
e s t e c u d e o s e b i r e p r e c a r ă , f i i n d u r m a r e a u n u i p r o c e s de d e g r a d a r e în­
c e p u t fiică d i n a n t i c h i t a t e , p r i n n u m e r o a s e l e j e f u i r i d e m o r m i n t e ( f a p t e
Înregistrate),dar accentuat m a i ales fn u l t i m u l veac - cfnd au avut loc
i n t e r v e n ţ i i l e a m i n t i t e a l e c o l e c ţ i o n a r i l o r d e antichităţi ş i , î n d e o s e b i , d e
c f n d , odată c u r e f o r m a a g r a r ă d i n 1 8 6 4 , s - a d e z v o l t a t m a i i n t e n s s a t u l
R e ş c a . P l a n t a ţ i i l e d e v i i , d a r m a i c u seamă r e p e t a t e l e a r ă t u r i , efec­
t u a t e f h u l t i m e l e două d e c e n i i c u m i j l o a c e m e c a n i z a t e m o d e r n e a u c a u ­
z a t - şi d e t e r m i n ă ş i f h p r e z e n t - a p l a t i z a r e a a p r o a p e c o m p l e t ă a m o ­
v i l e l o r m a i s c u n d e ( c e l e m a i n u m e r o a s e ) - pfnă î n t r - a t î t f h c f t a b i a se
m a i p o t r e c u n o a ş t e - ş i , n u d e puţine o r i , a u p r o d u s - ş i p r o d u c fiică -
c h i a r atingerea complexelor funerare fhgropate sub mantalele tumuli­
l o r , ducînd n e m i j l o c i t l a d e s c h i d e r e a l o r o c a z i o n a l ă ş i l a î m p r ă ş t i e r e a
i n v e n t a r u l u i f u n e r a r d e s c o p e r i t fntfmplător.
C e r c e t ă r i l e a r h e o l o g i c e p r a c t i c a t e fn 1969 de către C o l e c t i v u l de
o r g a n i z a r e a M u z e u l u i N a ţ i o n a l d e i s t o r i e a R o m â n i e i - d i n i n i ţ i a t i v a şi
sub c o n d u c e r e a p r o f . d r . d o c . D u m i t r u T u d o r - marchează p r i m e l e ex­
p l o r ă r i ş t i i n ţ i f i c e î n t r e p r i n s e f h n e c r o p o l a tumulară r o m u l e n s ă .
fn ca mpania d i n 1969 au f o s t c e r c e t a ţ i t r e i t u m u l i , s e l e c t a r e a a¬
c e s t o r a f i i n d impusă d e d i s t r u g e r e a p a r ţ i a l ă a d o i d i n t r e e i , p r i n a r ă ­
t u r i adînci c a r e a u c a u z a t d e z v e l i r e a fortuită a m o r m i n t e l o r . G r u p u l a¬
c e s t o r t r e i c o m p l e x e f u n e r a r e s e s i t u a pe p a r t e a d r e a p t ă a d r u m u l u i c e
duce d i n Reşca s p r e C a r a c a l , la o depărtare de a p r o x i m a t i v 1200 m de
m o n u m e n t u l e r o i l o r d i n s a t u l menţionat, f n a c e s t l o c , t u m u l i i se aflau
l a c i r c a 7 0 m distanţă de d r u m u l a c t u a l ( ş i , p r o b a b i l , fn a n t i c h i t a t e , l a
a c e e a ş i d e p ă r t a r e a p r o x i m a t i v ă d e d r u m u l r o m a n - îh i p o t e z a , admisă,
c ă , în g e n e r e , a m b e l e t r a s e e c o i n c i d ) . 0

T u m u l u l I . F o r m a şi înălţimea a c e s t u i a n u a u p u t u t f i întrutotul
p r e c i z a t e , îhtrucft, f n momentul începerii c a m p a n i e i de săpături, m a n ­
t a u a e r a c o m p l e t î m p r ă ş t i a t ă , i a r pe două p o r ţ i u n i d e t e r e n - d i s l o c a t e
c h i a r n i v e l e l e s u p e r i o a r e a l e s o l u l u i a n t i c pe c a r e f u s e s e amenajată
movila.
P e n t r u e x p l o r a r e a a ceea ce m a i rămăsese d i n complexul f u n e r a r
s - a p r a c t i c a t o s ă p ă t u r ă îh s u p r a f a ţ ă , d i v i z a t ă îh p a t r u s e c t o a r e , se­
p a r a t e p r i n două p r o f i l e d i a m e t r a l e p e r p e n d i c u l a r e , a c e s t e a f i i n d a s t ­
f e l p l a s a t e î n c î t a x e l e l o r să s e s i t u e z e îh z o n e c u b a z a m a n t a l e i cft
m a i m u l t păstrată ş i c u s o l u l a n t i c n e d i s l o c a t , f n funcţie d e lungimile
c e l o r două d i a m è t r e ( 4 , 3 8 0 m χ 4 , 2 5 0 m) ş i d e p o r ţ i u n e a d e m a n t a ră­
masă i n t a c t ă , t u m u l u l p a r e să f i a v u t i n i ţ i a l c o n t u r u l c v a s i c i r c u l a r ( f i g .
1). Elemente de infrastructură n u a u fost d e t e r m i n a t e ' ' , f i i n d s i g u r că
n u a u f o s t f o l o s i t e . M a n t a u a a f o s t s i m p l ă , amenajată d i r e c t p e solul
a n t i c , d i n pămîht g a l b e n l u t o s .
fn c e n t r u l m o v i l e i a f o s t d e s c o p e r i t u n s a r c o f a g de piatră - de t i p
c u a r c ă s i m p l ă , c u c a p a c - p a r ţ i a l î n g r o p a t îh s o l u l a n t i c , î h t r - o f o s s ă
c u f o r m a r e c t a n g u l a r ă , lungă d e 2 , 8 4 m , lată d e 1 , 3 3 m ş i . a d î h c ă de

1 j
192

www.mnir.ro
0 , 5 5 m . F o s s a şi s a r c o f a g u l e r a u o r i e n t a t e , p r i n a x e l e l o r l u n g i , N N E -
SSV.
A n t e r i o r d e z g r o p ă r i i f o r t u i t e şl d i s t r u g e r i i actuale a tumulului
( d a r f ă r ă a p u t e a p r e c i z a - dacă f n a n t i c h i t a t e s a u f n v e a c u l trecut)
m o r m f n t u l a f o s t j e f u i t p r i n s p a r g e r e a ( r u p e r e a ) f h două a c a p a c u l u i şi
p r i n p r a c t i c a r e a u n e i d e s c h i d e r i pe m i j l o c u l l a t u r i i e s t i c e a a r c e i .

contur actual al hmuluhii ff

J /V itytM

•m motîêJa flM Hamut

- Imit* probtbik alt Ama/o/şi ,. .
' m n n Jti ft/otn

F i g . 1 . P l a n u l şi p r o f i l u l N N E - S S V ale
tumulului I

Oasele d e s c o p e r i t e (mandibula, părţi d i n c u t i a toracică şi din

c e n t u r a s c a p u l a r ă , d i n c e n t u r a p e l v i a n ă , u n f e m u r , două t i b i i , o a s e d i n
s c h e l e t e l e m f i n i l o r şi p i c i o a r e l o r ) aparţinînd e v i d e n t , p r i n d i m e n s i u n i
ş i s t r u c t u r ă , u n u i a d u l t , f ă r ă n i c i o urmă d e a r s u r ă ş i î n t r e g i , atestă
p r a c t i c a r e a r i t u l u i înhumării. S t a r e a de c o n s e r v a r e - r e s t u r i l e o s t e o ­
l o g i c e e r a u p u t e r n i c d e r a n j a t e d i n poziţia normală ( f i g . 2 ) n u îngăduie
n i c i o p r e c i z a r e a s u p r a p o z i ţ i e i s c h e l e t u l u i în s a r c o f a g . T o ţ a s t f e l , d a ­
t o r i t ă j e f u i r i i t u m u l u l u i , n u s e p o a t e şti n i c i d a c ă în s a r c o f a g , alături

193

www.mnir.ro
d e f n h u m a t , a f o s t e v e n t u a l d e p u s un i n v e n t a r f u n e r a r , c a ofrandă a Î n ­
h u m ă r i i . C u m se v a v e d e a î n s ă , în a c e a s t ă p r i v i n ţ ă u n e l e i n d i c i i p a r să
f i fost s u r p r i n s e .
S a r c o f a g u l ( f i g . 3) a f o s t l u c i . i l d i n p i a t r ă c a l c a r o a s ă ; c i o p l i t , n - a
f o s t şlefuit şi n i c i o r n a m e n t a t . A r c a - c u t i e paralelipipedică c u p e r e ţ i i
g r o ş i d e m a x i m u m 0 , 1 3 0 m - a v e a în e x t e r i o r l u n g i m e a d e 2 , 2 6 0 m , l ă ţ i ­
m e a d e 0 , 7 7 5 m şi înălţimea d e 0 , 7 6 0 m . L o c u s - u l e r a o r i z o n t a l , c u o
mică p o r ţ i u n e înălţată o b l i c l a c a p ă t u l n o r d - n o r d - e s t i c , p e n t r u s u s ţ i n e ­
r e a m a i r i d i c a t ă a c a p u l u i c e l u i înhumat. P e c o n t u r u l d e s c h i d e r i i c u t i e i ,
m a r g i n i l e i n t e r i o a r e e r a u înălţate, formîndu-se a s t f e l , p e n t r u prinde­
r e a m a i f i x ă a c a p a c u l u i , o ramă d r e p t u n g h i u l a r ă , a l e c ă r e i l a t u r i e r a u
înalte de 0 , 0 0 9 m şi l a t e de 0 , 0 1 2 m . C a p a c u l s a r c o f a g u l u i (operculum)
avea f o r m a acoperişului de t e m p l u , c u f r o n t o a n e t r i u n g h i u l a r e şi cu
a c r o t e r e l a colţuri ( f i e c a r e fn f o r m a o p t i m e i de s f e r ă ) . Pe m i j l o c u l cres­
t e i c a p a c u l u i se a f l a o r i f i c i u l p e n t r u libaţii - o d e s c h i d e r e circulară,
f ă r ă b o r d u r ă , c u d i a m e t r u l d e 0 , 0 30 m , adfncită c o n c a v ş i a v f n d l a bază,
în c e n t r u , u n o r i f i c i u d e a s e m e n e a c i r c u l a r , c u d i a m e t r u l d e 0 , 0 1 8 m
( c a r e , p r o b a b i l , se c o n t i n u a în i n t e r i o r u l s a r c o f a g u l u i , c u u n t u b de
p l u m b ) . P e n t r u a f i a ş e z a t e t a n ş pe a r c ă , l a t u r i l e c a p a c u l u i f o r m a u de
a s e m e n e a o ramă d r e p t u n g h i u l a r ă , m a s i v ă ( f i e c a r e d i n l a t u r i avînd l ă ţ i ­
m e a d e 0 , 0 1 8 m ) . M a r g i n i l e i n t e r i o a r e a l e l a t u r i i e r a u şănţuite ( f a ţ e t a t e
în u n g h i d r e p t ) î n c î t s e c r e a a s t f e l u n l ă c a ş în c a r e i n t r a - " p e r f e c t " -
r a m a c u t i e i . L u n g i m e a c a p a c u l u i e r a d e 2 , 2 6 0 m , lăţimea d e 0,775 m,
i a r î n ă l ţ i m e a f r o n t o a n e l o r ş i n c r o t e r e l o r măsura 0 , 3 3 0 m . P e ambele
l a t u r i î n g u s t e a l e a r c e i ş i c a p a c u l u i s e a f l a u c î t e două o r i f i c i i n e c e s a r e
i n t r o d u c e r i i c a p e t e l o r îndoite a l e c r a m p o a n e l o r de f i e r .
I n e x t e r i o r u l s a r c o f a g u l u i , l a baza a c e s t u i a şi alăturate l u i , s - a u
găsit - d e p u s e pe f u n d u l f o s s e i , c a ofrandă a înmormîhtării - următoa­
rele:
Pe l a t u r a estică: U l c i o r , s p a r t . P r o f i l c o m p l e t , fără toartă. Gura
e v a z a t ă , c u m a r g i n e v e r t i c a l ă l a t ă , şănţuită în i n t e r i o r , c u t r e i ner­
v u r i o r i z o n t a l e p a r a l e l e în e x t e r i o r , c u buză u ş o r t e ş i t ă o b l i c c ă t r e i n ­
t e r i o r . Gît s c u n d , c i l i n d r i c , e v a z a t s p r e gură, c u t r e i n e r v u r i o r i z o n ­
t a l e p a r a l e l e , f h t r e p t e . P a n s ă e l i p s o i d a l ă u ş o r a p l a t i z a t ă , c u două c a ­
n e l u r i o r i z o n t a l e a p r o p i a t e , s l a b r e l i e f a t e c ă t r e b a z a jumătăţii supe­
r i o a r e . Fund inelar.
Argilă cărămizie-brună, roşiatică fn miez, f i n poroasă, omogenă,
compactă, c u r a r e şi m i n u s c u l e p a r t i c u l e de m i c a . Angobă cafenie în­
c h i s ă , s t r f n s a d e r e n t ă , p a r ţ i a l p e jumătatea i n f e r i o a r ă .
î n ă l ţ i m e : 0 , 1 9 8 m ; d i a m . g u r i i : 0 , 0 8 0 m ; d i a m . m a x . p a n s ă : 0,160 m ;
diam. fund: 0,079 m (fig.4).
" U n g u e n t a r i u m de t i p C a n d e l s t i c k , s p a r t , p r o f i l complet. C o r p c o ­
n i c c u f u n d u ş o r a d î n c i t îh c e n t r u ; g î t c i l i n d r i c î n a l t , p l a s a t a s i m e t r i c ,
d e l i m i t a t p r i n u ş o a r ă c o n t r a c ţ i e ; g u r a t r a s ă u ş o r o b l i c în e x t e r i o r , cu
buză i n e l a r ă î n g r o ş a t ă a s i m e t r i c .

194

www.mnir.ro
 Sticlit relativ groasa, .slab v e r z u i e , t r a n s l u c i d a pe a l o c u r i , iri­
zată v i o l a c e u l a b a z ă .
înălţime: 0 , 0 9 8 m ; d i a m . g u r i i : 0 , 0 4 9 m ; d i a m . m a x i m : 0 , 0 6 5 m ( f i g .

- F r u n z ă c u f o r m ă r o m b i c ă , î n t r e a g ă ( d i m e n s . i 0 , 0 3 7 x 0 , 0 2 2 m) şi
ş a p t e f r a g m e n t e - u n u l m a i m a r e ( l u n g . m a x i m . : 0 , 0 3 5 m ) , două c u mă­
r i m e m e d i e şi p a t r u m i n u s c u l e - d i n f o a i e f o a r t e s u b ţ i r e d e a u r . Două
fragmente cu n e r v u r i "nu repousée" ( p l . U/O»
P e l a t u r a v e s t i c ă : - U I c i o r c u t o a r t ă , p r o f i l c o m p l e t . Gură i n e l a r ă ,
a p l a t i z a t ă , c u buză t e ş i t ă a r c u i t o b l i c ; gît r e l a t i v înalt, tronconic;
pansă b i t r o n c o n i c ă c u p e r e ţ i i u ş o r a r c u i ţ i , c u e t a j s u p e r i o r m a l d e z ­
v o l t a t ; fund t r o n c o n i c , s c u n d , i n e l a r . Toartă verticală c u secţiune
o v n l - r e c t a n g u l a r ă , p r i n s ă pe g î t , l a m i j l o c ş i
pe e t a j u l s u p e r i o r a l p a n s e i .
Argilă cărămizie, poroasă, omogenă,com­
p a c t ă , c u r a r e şi m i n u s c u l e p a r t i c u l e d e c a l c a r .
Angobă r o ş i a t i c ă s t r f h s a d e r e n t ă , p a r ţ i a l p ă s ­
t r a t ă . Bandă c a f e n i e î n c h i s ă , o r i z o n t a l ă , lată pe
d i a m e t r u l maxim a l e t a j u l u i i n f e r i o r , neuniform
conservată.
înălţime: 0 , 1 4 6 m ; d i a m . g u r i i : 0,051 m;
d i a m . max i m . pansă: 0 , 1 31 m ; d i a m . f u n d : 0,060 m
( p l . 1/4).
- F r u c t i e r ă c u p i c i o r , p r o f i l c o m p l e t . Gură
e v a z a t ă , u ş o r şănţuită în i n t e r i o r : c u buză
d r e a p t ă , s c u n d ă , mărunt a l v e o l a t ă , c u p r a g în
e x t e r i o r , la bază, alveolat asemenea. Corp
t r o n c o n i c , c u bază p r o f i l a t ă f h a f a r ă ; c u trei
n n r v u r i o r i z o n t a l e , p a r a l e l e , distanţate, slab
r e l i e f a t e , fn e x t e r i o r . P i c i o r u l t r o n c o n i c , cu
p i e d e s t a l , g o l fn i n t e r i o r .
Argilă r o z - c ă r ă m i z i e , uşor nisipoasă, p o -
Fig.2 - Tumulul I r o a s ă , omogenă, compactă. Angobă c ă r ă m i z i e -
Resturilo schele- roşirtică, subţire, s t r f n s aderentă, bine con­
tului din sarcofag .y c .
K
s e r v a t ă fn e x t e r i o r .
înălţime: 0 , 1 2 3 m ; d i a m . g u r i i : 0,171 m;
d i a m . baza p i c i o r : 0 , 0 7 7 m ( p l . l / 2 ) .
— Cană c u t o a r t ă , p r o f i l c o m p l e t . M a r g i n e lată o b l i c î n ă l ţ a t ă , c u b u z a
r o t u n j i t ă , şănţuită în i n t e r i o r l a b a z ă . C o r p o v o i d a l ( p a r t e a s u p e r i o a r ă
m a i înalta) c u şase c a n e l u r i o r i z o n t a l e , p a r a l e l e , s l a b r e l i e f a t e , a p r o ­
p i a t e , g r u p a t e pe t r e i m e a m e d i e , în e x t e r i o r . F u n d d i s c o i d a l p l a t , c u
uşoară b o m b a r e c e n t r a l ă , fn e x t e r i o r . T o a r t a de secţiune planconvexă,
c u c a p e t e l e l ă ţ i t e şi s u b ţ i a t e , p r i n s ă s u b m a r g i n e ş i p e m i j l o c u l p a n s e i .
A r g i l ă r o z - c ă r ă m i z i e , uşor nisipoasă, s l a b pulverulentă,omogenă,
compactă.
Înălţimea: 0 , 0 9 9 m ; d i a m . g u r i i : 0 , 0 8 8 m ; d i a m . m a x i m p a n s ă ; 0 , 1 0 2
m; diam.fund: 0,049 m ( p l . l / l ) .

195

www.mnir.ro
 - U l c i o r c u toartă, spart, reconstituit, profil complet. Gură
i n e l a r ă , l a t ă , a p l a t i z a t ă , c u buză r o t u n j i t ă . G f t c i l i n d r i c , u ş o r e v a z a t
f h e x t r e m i t ă ţ i . Pansă ovală p u t e r n i c aplatizată, sprijinită pe fund i n e ­
l a r . T o a r t ă d e s e c ţ i u n e r e c t a n g u l a r ă p r i n s ă pe g f t , l a m i j l o c ş i p e z o n a
s u p e r i o a r ă a p a n s e i , b i n e arcuită pe d o i m e a s u p e r i o a r ă .
A r g i l ă c ă r ă m i z i e , omogenă, compactă, dură, c u r a r e particule
m i n u s c u l e de c a l c a r . Angobă r o ş i a t i c ă , s t r f n s aderentă, subţire, fh
e x t e r i o r , ne u n i f o r m c o n s e r v a t ă .
î n ă l ţ i m e : 0 , 1 2 7 m ; d i a m . g u r i i : 0 , 0 5 8 m> d i a m . m a x i m pansăt 0 , 1 2 7
mj diam.fundi 0,058 m ( p l . l/3).
C o n ţ i n e a f h i n t e r i o r d o i b u l g ă r i m i n u s c u l i d e sulf°*.

Fig.3 - Schiţă a s a r c o f a g u l u i d e s c o p e r i t fh tumulul I

f n p e r i m e t r u l m o v i l e i , pe s o l u l a n t i c (pe suprafaţa funerară) fh-

t r - o arsură rituală (zonă c v a s i c i r c u l a r ă c u d i a m . m a x i m i 0 , 0 2 8 m , de
s o l c o l o r a t c e n u ş i u - n e g r u , c u p e t e s l a b — c ă r ă m i z i i ) aflată l a o d e p ă r ­
t a r e de 0,047 m de m i j l o c u l l a t u r i i v e s t i c e a f o s s e i f h c a r e e r a deous
s a r c o f a g u l , a f o s t d e s c o p e r i t ă o monedă i m p e r i a l ă romană d e a r g i n t ,
(pl. II/3)i

196

www.mnir.ro
 — Septimius* S e v e r u s .
A v . L . S E P T . < S E V P E R T > A V G . IMP V I I I . Capul laureat a l
împăratului, c u barbă, s p r e d r e a p t a .
R v . L I B E R O P A T R I . L i ? r n u d , d i n faţă,, c u c a p s p r e d r e a p t a , p u -
n î n d u - ş i c u m f h a d r e a p t ă p e c a p cunună, f n m f h a s t i n g ă ţine t y r s u s v e r ­
t i c a l . L a p i c i o a r e , f h stingă, panteră şezînd, c u c a p u l s p r e d r e a p t a .
Denar, Roma, 197.
BMC, 222; RIC, 99.
Greutate: 2,84 g; diam.: 0,018 m 9.
P e f u n d u l f o s s e i s a r c o f a g u l u i , a p r o p i a t e de p e r e t e l e sudic s-au
descoperit:
- C r a m p o n . B a r ă de f i e r , c u secţiune rectangulară, c u c a p e t e s u b ­
ţ i a t e , îngustate ş i î n ­
t o a r s e - fntîi îh u n g h i
d r e p t , a p o i în f o r m ă d e
arc strfhs semioval.
Lungime: 0,260 m ;
lăţime: 0 , 0 2 0 ra; gro­
sime: 0,007 m (pl.
11/15).
- Şase cuie de î n ­
călţăminte, d i n f i e r , c u
cap (floare) emisferic,
puternic oxidate, în­
doite .
f n pămîntul d i s l o ­
cat şi răvăşit a l manta­
lei tumulului 1 s-au mai
descoperit:
- T r e i obiecte de
os, fragmentare. Unul
(ac d e p ă r ? ) , p o a t e p i e ­
să d e ofrandă a înhu­
m ă r i i , depusă f h sar­
cofag (?), lucrat p r i n
şlefuire şi i n c i z a r e . U n
capăt, r u p t , de sec­
ţiune r e c t a n g u l a r ă , d e ­
c o r a t c u două l i n i i i n ­
Fig.4 - U l c i o r fragmentai' d i n tumulul I cizate neregulat p a r a ­
l e l e , r e l a t i v depărtate.
Celălalt capăt, d e asemenea r u p t , f h formă de b u l b . C o r p u l a c u l u i ( ? ) ,
d e s e c ţ i u n e r o t u n d ă , subţiat s p r e c a p ă t u l - b u l b , d e c o r a t a i c i c u două
l i n i i c i r c u l a r e i n c i s e , p a r a l e l e , a p r o p i a t e ; c ă t r e c e l ă l a l t capăt t r e p t a t
contracţie. Lungime: 0 , 1 3 7 m ; d i a m . m a x i m ; 0,007 m ( p l . Π/5).Α1 d o i ­
l e a o b i e c t , a s e m e n i p r e l u c r a t , d e s e c ţ i u n e c i r c u l a r ă , subţiat t r e p t a t d e

197

www.mnir.ro
l a u n capăt s p r e c e l ă l a l t ; pe zona d i a m e t r u l u i m a x i m t r e i l i n i i c i r c u ­
l a r e i n c i s e , p a r a l e l e , apropiate. Lungime: 0,097 m ; diam.maxim:0,012
m ( p l . I l / 6 a ) . A l t r e i l e a o b i e c t , t ă i a t , c i o p l i t , f a ţ e t a t , ne şlefuit, f o r m ă
atipică. Lungime: 0,043 m ; lăţ. m a x i m . : 0,008 m ( p l . I l / 6 b ) .
T u m u l u l I I . S t a r e a s a de c o n s e r v a r e a f o s t identică c u c e a a t u ­
m u l u l u i d e s c r i s a n t e r i o r , a s t f e l î n c î t , n i c i în c a z u l a c e s t a , înălţimea şi
f o r m a mantalei n u au putut f i p r e c i z a t e . P e n t r u e x p l o r a r e s - a recurs
d e a s e m e n e a l a o s ă p ă t u r ă în
fi 1
' • " ι ~~ · p ° - -Gœuvr. y s u p r a f a ţ ă , d i v i z a t ă p r i n două
~~~ profile diametral perpendicu­
l a r e , în p a t r u s e c t o a r e d e
f o r m a s f e r t u r i l o r de r o m b . Ş i
a i c i , p e b a z a c e l o r două p r o ­
f i l e , c u l u n g i m i l e de 6 , 1 2 m χ
6 , 1 9 m , se p a r e că movila
funerară a avut f o r m a c v a s i -
circulară c u diamètre de
5 , 8 6 x 5 , 9 5 m . N i c i îh acest
c a z n u a u e x i s t a t e l e m e n t e de
infrastructură, mantaua s i m ­
plă f i i n d alcătuită t o t d i n p ă ­
mîht g a l b e n - l u t o s , d e p u s pe
s o l u l a n t i c . Mormîhtul a f o s t
d e s c o p e r i t — şi în a c e s t t u m u l
- în c e n t r u l s ă u : c a v o u d e c ă ­
r ă m i z i l e g a t e c u pămîht, p a r ­
ţial îngropat îhtr-o fossă
r e c t a n g u l a r ă lungă d e 2 , 1 8 0
m , lată de 1 , 6 2 0 m ş i adineă
de 0 , 5 5 0 m . A t f t f o s s a , c î t ş i
s a r c of a g u l erau or ' entate,
p r i n a x e l e l u n g i - ş i e l e - pe
direcţia n o r d - s u d .
Cavoul avea a r c a de
F i g . 5 - U n g u e n t a r i u m de sticlă
forma unei cutii paralelipipe­
d e s c o p e r i t în t u m u l u l I
dice, cu laturile construite
d i n cîte opt rînduri de cărămizi (cele întregi, c u l a t u r i l e de 0 , 4 5 0 χ
0 , 2 9 0 χ 0 , 0 5 0 m ) . A p r e c i e r e a ţine seamă d e s i t u a ţ i a c o n s t a t a t ă p e la­
t u r a estică, m a i bine conservată. Pe l a t u r i l e l u n g i ale c a v o u l u i cără­
m i z i l e e r a u a ş e z a t e c u l u n g i m i l e p a r a l e l e l a a x u l n o r d - s u d , i a r pe l a ­
t u r i l e înguste, c u l u n g i m i l e p a r a l e l e l a a x u l v e s t - e s t . A s t f e l , grosimea
p e r e ţ i l o r a r c e i e r a corespunzătoare lăţimei c ă r ă m i z i l o r . S i s t e m u l de
c l ă d i r e a l p e r e ţ i l o r a u t i l i z a t , pe l a t u r i l e l u n g i a l e c a v o u l u i , a l t e r n a r e a
u n o r rînduri ( 1 , 3 , 5 , 7 ) de cîte p a t r u cărămizi aşezate f h ş i r , cu rîn­
d u r i ( 2 , 4 , 6 , 8 ) c a r e alăturau c î t e t r e i c ă r ă m i z i avînd l a c a p e t e l e şiru­
l u i c î t e o jumătate d e c ă r ă m i d ă . P e r e ţ i i fhguşti a v e a u f i e c a r e d i n cele

198

www.mnir.ro
 Conturul acAai al tumulului
Cenluntl *nèt a/hmoMm
ffCT /r/W 4t alunecare
orturi r/fvak
053 mante tumul
monada
QQQ) humus antic
fibule ΠΤΠ pa'mtnt ya&tn lutos

* 1 « IU.
Plg.6 - Plan ai profil E - V al tumulului III

www.mnir.ro
o p t r f h d u r i a l c ă t u i t d i n c î t e o eărn'mid ι flancată d e c f t e două j u m ă t ă ţ i .
L o c u s - u l - o r i z o n t a l pe Î n t r e a g a suprafaţă - e r a a m e n a j a t p r i n d i s p u ­
n e r e a a l ă t u r a t ă a c i n c i c ă r ă m i z i ( c u l a t u r i d e 0 , 4 5 0 x 0 , 2 9 0 x 0 , 0 5 0 m)
a ş e z a t e c u l u n g i m i l e p a r o l e l e la p e r e ţ i i înguşti a i a r c e i . C a p a c u l pare
să f i f o s t c o n s t r u i t f n t r e p t e , d i n c ă r ă m i z i a ş e z a t e pe p a t r u n i v e l e -
p r i m e l e t r e i d i n c f t e două ş i r u r i ( i n t f u l , pe jumătate s p r i j i n i t pe cfte
u n u l d i n p e r e ţ i i l u n g i a i c a v o u l u i , u r m ă t o a r e l e - jumătate aşezate pe
r f h d u l de d e d e s u p t ) , a l p a t r u l e a n i v e l - f n c h i z f h d c a p a c u l - f i i n d alcă­
t u i t d i n t r - u n s i n g u r ş i r . P u t e r n i c d e r a n j a t pe l a t u r a vestică şi f n zona
c a p a c u l u i , a t f t p r i n j e f u i r e , c f t ş i p r i n a r ă t u r a adfncă ( l a m a plugului
l o v i n d u - 1 d i r e c t ) d i m e n s i u n i l e c a v o u l u i , măsurate şi consemnate s f n t ,
d e s i g u r , a p r o x i m a t i v e . L u n g i m e a ş i l ă ţ i m e a , f n e x t e r i o r , e r a u de 1,810
m ş i , r e s p e c t i v , 1 , 0 6 0 m . A d f n c i m e a a r c e i fn i n t e r i o r , măsurată pe l a ­
t u r a estică, e r a de 0 , 7 4 0 m .
T i n f n d s e a m a că n i c i înăuntrul s a r c o f a g u l u i , n i c i f n p r e a j m a s a
ş i n i c i f n pămîntul r ă v ă ş i t a l m a n t a l e i n u a f o s t d e s c o p e r i t vreun rest
o s t e o l o g i c , o r i c f t d e f r a g m e n t a r s a u mărunt, e s t e îngăduită s u p o z i ţ i a
c ă t u m u l u l I I a conţinut u n c e n o t a f .
In e x t e r i o r u l c a v o u l u i , fn a p r o p i e r e a p e r e t e l u i sudic a u f o s t d e s ­
c o p e r i t e ( n u fnsă în p o z i ţ i e i n i ţ i a l ă , c i d e r a n j a t e d e p l u g ) următoarele
r e c i p i e n t e , d e p u s e c a ofrandă a fhmormîntării:
- V a s - b o r c a n (oală) s p a r t , p r o f i l c o m p l e t . G u r a dreaptă, buza
p r o f i l a t ă t r i u n g h i u l a r f h e x t e r i o r , umăr t r o n c o n i c , pansă a r c u i t ă c o n ­
v e x f n a f a r ă , c u p e r e ţ i i c o n t r a c t a ţ i l a b a z ă , f u n d p l a t . Două caneluri
o r i z o n t a l e , r e l i e f a t e , p a r a l e l e , a p r o p i a t e , pe umăr.
A r g i l ă cărămizie-şocolatie, slab nisipoasă, poroasă, dură, o m o ­
genă .
înălţime: 0 , 1 4 3 m ; d i a m . g u r i i : 0 . 1 1 1 m ; diam.max.pansă: 0,127
m ; d i a m . f u n d : 0 , 0 63 m ( p l . l / 6 ) .
- V a s m i c , s p a r t , p r o f i l c o m p l e t . Gură d r e a p t ă , p r o f i l bitronco­
n i c , c u etaj s u p e r i o r d e z v o l t a t , fund p l a t .
A r g i l ă c ă r ă m i z i e , fină, s l a b pulverulentă, omogenă, compactă.
înălţime: 0 , 0 5 1 m ; d i a m . m a x i m : 0 , 0 6 2 m ; d i a m . f u n d : 0 , 0 3 3 m .
în p e r i m e t r u l m o v i l e i , p e s o l u l a n t i c ( s u p r a f a ţ a f u n e r a r ă ) , la o
depărtare de 0 , 4 6 0 m de peretele vestic a l c a v o u l u , arsură rituală,
f ă r ă i n v e n t a r (pată d e s o l c o l o r a t c ă r ă m i z i u , c u bandă c i r c u m f e r e n ţ i a l ă
cărbunoasă-neagră, c u diam.maxim 0 , 3 1 0 m ) .
T u m u l u l I I I . D e ş i f o r m a împreună c u t u m u l i i p r e c e d e n ţ i u n g r u p
o a r e c u m u n i t a r , a c e s t a s - a d e o s e b i t a t f t p r i n suprafaţa şi înălţimea s a ,
e v i d e n t m a i m a r i , d a r - aşa c u m a r e z u l t a t pe p a r c u r s u l c e r c e t ă r i l o r -
şi p r i n amenajările şi r e s t u r i l e f u n e r a r e m a i n u m e r o a s e , alcătuind u n
ansamblu funerar mai complex.
Ţinînd seama de d i m e n s i u n i , p e n t r u e x p l o r a r e s-a procedat la
d e s c h i d e r e a u n u i s i s t e m de secţiuni p a r a l e l e , c u p r o f i l e intermédiare,
c a r e p r i n î n d e p ă r t a r e să c r e e z e s u p r a f e ţ e - s e c ţ i u n i l e f i i n d g r u p a t e f h
p a t r u s e c t o a r e , r e z u l t a t e d i n c r u ţ a r e a a două p r o f i l e d i a m e t r a l e per­
pendiculare (fig. 6).
200

www.mnir.ro
 D e ş i î n t i n d e r e a ş i v o l u m u l m a n t a l e i a u f o s t - c u m s - a menţionat -
r e l a t i v m a r i , n i c i l a a c e s t a l t r e i l e a t u m u l n u S - a u u t i l i z a t elemente de
infrastructură^0. S t u d i e r e a t u t u r o r p r o f i l e l o r (fig.6) a dovedit fnsă
a i c i c ă m a n t a u a , d e p u s ă d i r e c t pe s o l u l a n t i c , a f o s t a l c ă t u i t ă d i n s t r a ­
t u r i a l t e r n a n t e (pămfnt g a l b e n - l u t o s ş i h u m u s ) ! . f n a n t i c h i t a t e , t u m u ­
1

l u l a a v u t o înălţime d e m i n i m u m 1 , 1 5 0 m ş i o suprafaţă o v a l ă cu d i a ­
m e t r e l e de 1 8 , 0 0 x 1 5 , 5 0 m .
Un mormfht c e n t r a l nu a fost descoperit, complexul funerar fiind
j e f u i t î n t r - u n c h i p d e o s e b i t d e al t u m u l i l o r I ş i I I . f n c e n t r u l m o v i l e i a
f o s t s u r p r i n s ă (pe p r o f i l e l e s e c ţ i u n i l o r a p ă r î h d f o a r t e b i n e m a r c a t ă ) o
metre g r o a p ă , f n a l c ă r u i pămîht d e umplutură a u a t r a s atenţia nume­
r o a s e r e s t u r i de cărămizi s p a r t e . S e p o a t e , de a c e e a , p r e s u p u n e e¬
x i s t e n ţ a p r o b a b i l ă a u n u i c a v o u d e c ă r ă m i z i , d i s t r u s după c e a f o s t
d e s c h i s , e v e n t u a l d e c o l e c ţ i o n a r i d e a n t i c h i t ă ţ i (ţinînd s e a m a c ă g r o a p a
a v e a l i m i t e de p o r n i r e i m e d i a t s u b d e p u n e r e a de humus r e c e n t ) .
F a z e f de r i d i c a r e a m o v i l e i îi aparţine un m o r m f h t de incineraţie
c u a r d e r e pe l o c , s u r p r i n s l a o d e p ă r t a r e de a p r o x i m a t i v 6 m s p r e s u d -
vest de c e n t r u l suprafeţei f u n e r a r e :

F i g . 7 - F r a g m e n t de t e r r a F i g . 8 - Fibulă de b r o n z d e s -
s i g i l l a t a c u marcă de o l a r coperită f n vecinătatea t u m u ­
l u l u i ΙΠ

Groapă de formă dreptunghiulară, orientată e s t - n o r d - e s t - vest-

s u d - v e s t , adfncă d e 0 , 2 9 0 m , c u p e r e ţ i i l a t e r a l i e v a z a ţ i o b l i c s p r e n i ­
v e l u l a n t i c , d e l a c a r e a f o s t s ă p a t ă . P e r e ţ i i fnguşti p l a c a ţ i cu cără­
m i z i : pe e s t - n o r d - e s t , u n a singură, pe v e s t - s u d - v e s t , c u • două, a ş e ­
zate pe l u n g i m e , s p a r t e . F u n d d r e p t , n e t e d .
I n j u r u l g r o p i i p e t o a t e l a t u r i l e ş i p e o distanţă d e m a x i m u m 0 , 4 0 0
m , n i v e l u l de c ă l c a r e e r a p u t e r n i c a r s , c o l o r a t roşu-cărămiziu şi v i ­
t r i f i c a t . C o n t u r u l z o n e i a r s e lasă să se întrevadă că r u g u l instalat a
a v u t , p r o b a b i l , f o r m a dreptunghiulară.
I n groapă - c a r e a s e r v i t p e n t r u obţinerea t i r a j u l u i , f n t i m p u l a r ­
d e r i i pe r u g , p r e c u m şi c a lăcaş a l m o r m f n t u l u i - se a f l a , I a bază, un
s t r a t d e n s şi g r o s d e 0 , 0 9 0 m , de cenuşă f n amestec c u n u m e r o a s e f r a g -

201

www.mnir.ro
m e n t e de c ă r b u n e de lemn şi c u r e s t u r i o s t e o l o g i c e puternic arse şi
f r a g m e n t a t e , p r e c u m ş i c u p i r o a n e şi c u i e d e f i e r ( u t i l i z a t e l a f i x a r e a
m a t e r i a l u l u i lemnos c a r e a alcătuit r u g u l şi t a r g a f u n e r a r ă ) , c u f r a g ­
m e n t e d e p i e p t e n e d e o s , a r s şi c u o b i e c t e ş i v a s e d e l u t , d e p u s e c a
ofrandă.
S-au descoperit:
- Ş a s e p i r o a n e de f i e r , î n t r e g i , unele v a r i a b i l îndoite şi o p t
f r a g m e n t e , d i n b a r ă c u s e c ţ i u n e a r e c t a n g u l a r ă , subţiată t r e p t a t pe l u n ­
g i m e , d i n s p r e capăt s p r e v î r f ; c a p e t e c o n i c e a p l a t i z a t e , c u diamètre
variabile; arse, oxidate, corodate.
L u n g i m i : între 0 , 1 40 - 0 , 1 1 2 m ; d i a m . c a p e t e : între 0,038-0,022 m
( p l . Π/16-19).
- T r e i s p r e z e c e c u i e de f i e r , unele îndoite, d i n sîrmă c u secţiune
r e c t a n g u l a r ă , subţiate pe l u n g i m e , f ă r ă c a p e t e m a r c a t e , a r s e , o x i d a t e .
Lungimi: c i r c a 0,030 m ; g r o s . m a x i m . : 0,003 m .
- T r e i f r a g m e n t e d i n t r - u n p i e p t e n e d e o s , c u două r î n d u r i d e dinţi,
c u c o r p îngust p u r t f n d n e r v u r ă mediană o r i z o n t a l ă , d u b l ă . C a r b o n i z a t e ,
friabile.
Lungimi: 0,025 m (1); 0,018 m (2); 0,027 m (3); ( p l . I l / 8 , 9 , 1 1 ) .
C a o f r a n d ă a î n m o r m f h t ă r i i , d e p u s e după c r e m a ţ i e :
- A c d e p ă r , d i n b r o n z , d i n s î r m ă c u s e c ţ i u n e a r o t u n d ă , subţiată
t r e p t a t s p r e c a p ş i v î r f . C a p u l lăţit ş i s u b ţ i a t , în formă d e d i s c m i n u s ­
cul, tras oblic.
V f r f u l r u p t ; patină m a l i g n ă , v e r d e - d e s c h i s , c u p e t e b l e u - v e r z u i
s p r e c a p şi verde-închis către vîrf.
Lungime:0,121 m ; grosime maxim.: 0,003 m ( p l . Il/7).
- A c d e o s , f r a g m e n t a r , s l a b f a ţ e t a t , subţiat t r e p t a t p e l u n g i m e ,
secţiune cvasirotundă, c a p c o n i c .
L i p s ă a p r o x i m a t i v t r e i m e a c u v î r f u l : două " e n c o c h e s " p e j u m ă t a ­
t e a s u p e r i o a r ă ; patină c a f e n i e - d e s c h i s .
Lungimea: 0,042 m ; grosime m a x i m . : 0,005 m ( p l . Π/14).
- Z a r de o s , neregulat p a r a l e l i p i p e d i c , întreg; l a t u r i lustruite,
numere indicate p r i n c e r c u r i mici incise c u punct c e n t r a l .
O m u c h i e a ş c h i a t ă , patină c a f e n i e - d e s c h i s .
M ă r i m e a maximă a u n e i l a t u r i : 0 , 0 0 8 m ( p l . I l / 1 2 ) .
- M ă r g e a c u c o r p s f e r o i d a l a p l a t i z a t , î n t r e a g ă ; îh e x t e r i o r , i n c i ­
z i i v e r t i c a l e şi v e r t i c a l - o b l i c e , neregulat paralele, neregulat distan­
ţate, formîhd l o b i ; o r i f i c i u c e n t r a l , c i r c u l a r , l a r g d e s c h i s .
- G r e s i e ( ? ) fină, compactă, dură, s l a b pulverulentă, v e r n i l ,
înălţime: 0 , 0 1 1 m ; d i a m . m a x i m . : 0 , 0 1 3 m ( p l . I l / 1 3 ) .
- Mărgea bitrunchipiramidală tetragonală străpunsă de o r i f i c i u
circular.
Sticlă subţire, v e r z u i e , translucidă,
înălţime: 0 , 0 0 9 m ; g r o s i m e m a x i m . : 0 , 0 0 4 m ( p l . I l / 1 0 ) .
- T r e i fragmente, c u forme a t i p i c e , de mărgea.
Sticlă groasă, a l b - v e r z u i e , slab irizată v i o l a c e u .

202

www.mnir.ro
 Lungimi: 0,018 m (1); 0,013 m (2); 0,012 m (3).
- F r u c t i e r ă c u p i c i o r , spartă r i t u a l , reconstituită, p r o f i l c o m p l e t .
G u r a d r e a p t ă , c u dublă b u z a , formîhd p r i n c o n t r a c ţ i i r i t m i c e , e g a l e , a l ­
v e o l e a d î h c i a l u n g i t e , o r i z o n t a l e . C o r p u l - două t r u n c h i u r i d o c o n e t a ­
j a t e : e t a j u l s u p e r i o r , c u pereţi deschişi a r c u i t , c u buza profilată { e t a ­
j u l i n f e r i o r , mai s c u n d , mai oblic spre bază. P i c i o r c i l i n d r i c , p l i n , cu
bază d i s c o i d a l ă .
A r g i l ă c ă r ă m i z i e - r o ş i a t i e ă , fină, omogenă, compactă, c u parti­
c u l e m i n u s c u l e , r a r e , d e m i c a . Angobă g r i s - î n c h i s , s u b ţ i r e , s t r î n s a ¬
derentă, neuniform păstrată.
înălţime: 0 , 0 8 8 m ; d i a m . g u r i i : 0 , 1 4 1 m ; d i a m . fund: 0 , 0 5 8 m (pl.
ΙΠ/2).
- Căniţa c u t o a r t ă , spartă a s e m e n e a , reconstituită, p r o f i l c o m p l e t .
M a r g i n e l a t ă , o b l i c î n ă l ţ a t ă , buză. r o t u n j i t ă . C o r p sferoidal. Nervură
circulară p e . l i n i a de u n i r e a m a r g i n i i c u c o r p u l . F u n d d i s c o r d a i . Toartă
d e s e c ţ i u n e p l a n c o n v e x ă , v e r t i c a l ă , p r i n s ă pe m a r g i n e ş i l a b a z a j u m ă ­
tăţii s u p e r i o a r e a p a n s e i .
A r g i l ă c ă r ă m i z i e - c a f e n i e , omogenă, compactă, dură, slab nisi­
p o a s ă , c u p a r t i c u l e m i n u s c u l e d e m i c a . P a r ţ i a l , angobă c a i e n i e - î h c h i s ă ,
strîns aderentă.
înălţime: 0 , 0 8 7 m ; d i a m . K ' i r i i : 0 , 0 6 8 m ; diam.pansă: 0 , 0 9 3 m ; diam.
fund: 0,036 m ( p l . I I l / l ) .
F a z e i de r i d i c a r e a m o v i l e i i - a u aparţinut, de a s e m e n e a , t r e i ar­
s u r i r i t u a l e , c u e l e m e n t e de i n v e n t a r şi o a m e n a j a r e d e c ă r ă m i z i - t o a t e
p l a s a t e f n p e r i m e t r u l t u m u l u l u i , pe s u p r a f a ţ a f u n e r a r ă ş i s t î h d , d e s i g u r ,
în l e g ă t u r ă c u r u g u l - m o r m f n t d e i n c i n e r n ţ i e .
P r i m a a r s u r ă r i t u a l ă , identificată s p r e s u d - s u d - e s t de r u g , l a o
d e p ă r t a r e d e 1 , 0 4 0 in - zonă c v a s i c i r c u l a r ă c u d i a m e t r u l m a x i m d e 1,200
m , d e s o l c o l o r a t c ă r ă m i z i u , c u bandă c i r c u m f e r e n ţ i a l ă l a t ă , i n e g a l ă ,
cenuşie-neagră - conţinea:
- P a c h e t d e f r a g m e n t e c e r a m i c e mărunt s p a r t e , i n c o m p l e t e , p r o v e ­
n i n d d i n c e l puţin t r e i r e c i p i e n t e d e d i m e n s i u n i r e d u s e ( c u m a r g i n i d r e p t e
s a u e v a z a t e , c u u m e r i r o t u n j i ţ i s a u d r e p ţ i , purtînd f h e x t e r i o r una,două
sau t r e i c a n e l u r i o r i z o n t a l e ; c u f u n d u r i i n e l a r e prevăzute c u umbo).
- Două f r a g m e n t e t e r r a s i g i l l a t a , d i n t r e c a r e u n u l ( f u n d d o cupă ? )
păstra segment de ştampilă: . . . V O B N . . . ( p r i n r e c o n s t i t u i r e , n e î n d o i e l ­
nic: SVOBNILIVS),(fig.7).
A d o u a a r s u r ă r i t u a l ă , asemănătoare c a formă şi structură cu
p r i m a , d a r c u u n d i a m . m a x i m de 1 , 9 0 0 m , identificată l a 8 , 6 0 0 m de­
părtare s p r e e s t - s u d - e s t de c e n t r u l t u m u l u l u i , către p e r i f e r i a s u p r a f e ­
ţ e i f u n e r a r e , a conţinut u r m ă t o r u l i n v e n t a r :
- F a r f u r i e , spartă r i t u a l , reconstituită, p r o f i l complet. Margine
f o r m a t ă d i n două l a t u r i : u n a t r a s ă o b l i c în j o s d i n c o r p u l e m i s f e r i c a¬
p l a t i z a t ; cealaltă - trasă d i n p r i m a , v e r t i c a l fh s u s , c u buza rotunjită.
F u n d i n e l a r . I n e x t e r i o r l a t u r a v e r t i c a l ă a m a r g i n i i p o a r t ă două c e r c u r i
i n c i z a t e , o r i z o n t a l e , p a r a l e l e , distanţate, u n u l sub buză, a l d o i l e a la-

203

www.mnir.ro
 A

bază, i n e g a l r e l i e f a t e . I n i n t e r i o r , c e r c i n c i z a t c i r c u m s c r i e f u n d u l .
A r g i l ă c ă r ă m i z i e , fină, omogenă, compactă, dură, c u r a r e p a r t i ­
c u l e d e m i c a . S l a b e u r m e d e angobă r o ş i a t i c ă , s t r î n s a d e r e n t ă , în i n ­
t e r i o r . Angobă cafenie-îhchisă, n e u n i f o r m păstrată, fn e x t e r i o r .
înălţime: 0 , 0 4 9 m ; d i a m . g u r i i : 0 , 1 7 8 m ; d i a m . f u n d : 0 , 0 5 8 m (pl.
HI/3).
- Opaiţ, î n t r e g . I n f u n d i b u l u m de formă o v a l ă , c u p e r e ţ i i rotunjiţi,
d i s c uşor c o n c a v , c u o r i f i c i u c i r c u l a r c e n t r a l , r e l a t i v larg deschis;
r o s t r u m de formă o g i v a l ă , c u d e s c h i d e r e c i r c u l a r ă ; a n s a lenticulară,
oblică.
A r g i l ă r o ş i a t i c ă , fină, compactă, omogenă, pulverulentă.
L u n g i m e : 0 , 0 7 6 m ; l ă ţ i m e : 0 , 0 4 8 m ; înălţime r e z e r v o r : 0 , 0 2 0 m
(pl. ΠΙ/5). '
- O p a i ţ , s p a r t , r e c o n s t i t u i t , complet. Infundibulum r o t u n d , c u p e ­
r e ţ i i arcuiţi, c u fund p l a t ; d i s c p l a t , c i r c u m s c r i s de bordură, cu ori­
f i c i u c i r c u l a r uşor d e p l a s a t d i n c e n t r u ; r o s t r u m o g i v a l , uşor a l u n g i t ,
uşor înălţat, c u o r i f i c i u c i r c u l a r ; ansa lenticulară v e r t i c a l ă .
A r g i l ă r o ş i a t i c ă , fină, compactă, omogenă, s l a b pulverulentă.
L u n g i m e : 0 , 0 7 2 m ; l ă ţ i m e : 0 , 0 5 4 m ; înălţime r e z e r v o r : 0 , 0 2 2 m ;
înălţime l a a n s a : 0 , 0 4 1 m ( p l . Π ΐ / 4 ) .
A t r e i a a r s u r ă r i t u a l ă a f o s t c o n s t a t a t ă d e a s e m e n e a pe s o l u l a n t i c
(suprafaţa funerară) l a o d e p ă r t a r e de 3 , 6 0 m s p r e e s t - s u d - e s t de m o r -
mîntul r u g : zonă o v a l ă , c u d i a m e t r u l m a x i m d e 0 , 0 4 2 m , d e s o l u ş o r c e -
h u ş o s , s l a b î h e g r i t ă pe m a r g i n i , îh p e r i m e t r u l c ă r e i a a f o s t d e s c o p e ­
r i t ă o monedă i m p e r i a l ă r o m a n ă , d e b r o n z ( p l . I l / 2 ) :
- Hadrian
A v . L . A E L I V S C A E S A R . B u s t u l fmpăratului, c u b a r b ă , în p r o f i l
spre dreapta.
R v . T R P O T C O S I I . în c î m p , d e o p a r t e ş i a l t a S / C . F o r t u n a -
S p e s , d r a p a t ă , în p i c i o a r e , s p r e s t i n g ă . C u mîna d r e a p t ă ţine o f l o a r e ,
c u stînga c o r n u l abundenţei. J o s , d r e a p t a - c î r m a .
Roma, 137 e . n .
B M C , 1 9 2 7 ; R I C , 1065
Greutate: 10,76 g r ; d i a m . : 0,025 m .
I n f i n e , f a z e i de r i d i c a r e a t u m u l u l u i îi aparţine şi o amenajare de
t r e i c ă r ă m i z i , surprinsă l a 2 m depărtare s p r e e s t - s u d - e s t de mormîn-
t u l - r u g . C ă r ă m i z i l e , c u l a t u r i l e de 0 , 4 5 0 x 0 , 0 5 0 m , aşezate pe c a n t , a -
d î h c i t e în s o l u l a n t i c c u c i r c a d o i c e n t i m e t r i , c o n s t i t u i a u o închidere
p a r ţ i a l ă , c u t r e i l a t u r i , în i n t e r i o r u l c ă r e i a n u a o s t d e s c o p e r i t însă
f

n i c i un inventar.
T u m u l u l I I I a c o n s t i t u i t lăca.ş ş i p e n t r u o î n m o r m î h t a r e s e c u n d a r ă -
u n mormînt d e înhumaţie d e p u s în c a v o u d e c ă r ă m i z i , o r i e n t a t , n o r d - e s t -
s u d - v e s t ş i p l a s a t l a o d e p ă r t a r e d e 11 m s p r e n o r d - v e s t de centrul
complexului funerar.

204

www.mnir.ro
 Mormîntul a f o s t de a s e m e n e a j e f u i t , p r i n săparea u n e i gropi cu
p l e c a r e d e l a suprafaţa a n t i c a a m a n t a l e i şi p r i n p r a c t i c a r e a u n e i d e s ­
c h i d e r i p e m i j l o c u l c a p a c u l u i . T i p u l şi f o r m a c a v o u l u i , s i s t e m u l de a m e ­
najare a l a r c e i şi c a p a c u l u i (opt r f n d u r i de cărămizi l a p e r e ţ i i cutiei
p a r a l e l i p i p e d i c e ; p a t r u n i v e l e de cărămidă p e n t r u oa p a c u l fn t r e p t e ) t e h ­
nica de l e g a r e a cărămizilor au fost i d e n t i c e c e l o r c o n s t a t a t e l a c a v o u l
d i n t u m u l u l I I . D i f e r i t a f o s t n u m a i numărul c ă r ă m i z i l o r a ş e z a t e pentru
a alcătui l o c u s - u l - o p t l a a c e s t m o r m f h t s e c u n d a r d i n t u m u l u l I I I .
D i m e n s i u n i l e maxime a l e c a v o u l u i (datorită intervenţiei j e f u i t o r i l o r
şi p r e s i u n i i m a n t a l e i , a c e s t a a s u p o r t a t d e f o r m ă r i ş i d e r a n j a m e n t e în­
deosebi pe l a t u r i l e l u n g i ) au f o s t : 2 , 6 2 0 m lungimea şi 1 , 2 2 0 m lăţimea.
A d f n c i m e a a r c e i f h i n t e r i o r a măsurat 0 , 6 9 0 m .
R e s t u r i l e osteologice au fost descoperite - toate - fh i n t e r i o r u l a r ­
c e i , d a r , şi fh acest c a z , p u t e r n i c d e r a n j a t e d i n poziţia normală. P r i n
d i m e n s i u n i şi structură aparţin, de a s e m e n i , u n u i a d u l t .
S i n g u r a p i e s ă d e i n v e n t a r - ofrandă a înhumării - a f o s t o monedă
imperială r o m a n ă , d e s c o p e r i t ă f n g u r a înhumatului (faţa i n t e r i o a r ă a
maxilei colorîndu-se, de-a lungul timpului, verde-fnchis):
- A E , As, sec.II e.n.
Greutate: 7,92 g r ; diam.: 0,026 m.
S t a r e de c o n s e r v a r e precară.
I n e x t e r i o r u l c a v o u l u i , alăturat p e r e t e l u i n o r d - e s t i c , a f o s t des­
c o p e r i t u n s i n g u r r e c i p i e n t d e l u t a r s , d e p u s c a ofrandă a înmormîntă -
rii:
- U l c i o r c u toartă, s p a r t , r e c o n s t i t u i t , complet.
G u r a i n e l a r ă , c u ş ă n ţ u i r e îh i n t e r i o r , c u b u z a t e ş i t ă o r i z o n t a l şi
p r o f i l a r e f h e x t e r i o r , c u p r a g c i r c u l a r l a b a z ă ; gît s c u n d e v a z a t tron­
c o n i c ; pansă o v o i d a l ă c u p e r e ţ i c o n t r a c t a ţ i s p r e g î t , purtîhd pe d o i m e a
superioară nervură c i r c u l a r ă s l a b r e l i e f a t ă ; fund i n e l a r ; toartă cu
m a r g i n i r i d i c a t e p r i n s ă p e g î t ş i pe d o i m e a s u p e r i o a r ă .
A r g i l ă c ă r ă m i z i e , s l a b nisipoasă, omogenă, compactă, dură. A n ­
gobă c a f e n i e î n c h i s ă s t r î n s a d e r e n t ă , n e u n i f o r m p ă s t r a t ă .
înălţime: 0 , 1 5 5 m ; d i a m . g u r i i : 0 , 0 6 2 m ; diam.pansă: 0 , 1 3 5 m ;
diam.fund: 0,065 m ( p l . l / 5 ) .
fn p e r i o a d a de u t i l i z a r e a t u m u l u l u i I I I au m a i f o s t amenajate - p r i n
d e s c h i d e r i p a r ţ i a l e îh m a n t a - u n r u g p e n t r u l i b a ţ i i ş i o a r s u r ă r i t u a l ă .
R u g u l a f o s t i d e n t i f i c a t l a o d e p ă r t a r e de 7 m s p r e s u d - e s t de c e n ­
t r u l m o v i l e i f u n e r a r e . A m e n a j a r e a s a s - a făcut p r i n deschiderea unei
g r o p i c u f o r m ă r e c t a n g u l a r ă , o r i e n t a t ă e s t - v e s t , lungă d e 2 , 4 0 0 m şi
lată d e 1 , 3 4 0 m , adfncită - faţă d e s u p r a f a ţ a antică a t u m u l u l u i - pînă l a
- 0 , 3 4 0 m , l a c a r e limită g r o a p a a f o s t î n g u s t a t ă , a m e n a j f h d u - s e f n i n ­
t e r i o r , p e t o a t e p a t r u l a t u r i l e , o t r e a p t ă c u lăţimea d e c i r c a o , 3 2 0 m . f n
c o n t i n u a r e , g r o a p a a f o s t adfncită pînă l a 0 , 7 2 m faţă d e suprafaţa t u ­
mulului fn antichitate.Pe t r e a p t a interioară au fost depuse cfte t r e i r î n ­
d u r i de cărămizi, c o n s o l i d f h d u - s e a s t f e l pereţii s u p e r i o r i a i r u g u l u i .
Pe f u n d u l g r o p i i s e a f l a u n s t r a t g r o s , d a r l i p s i t d e d e n s i t a t e , d e cenuşă

205

www.mnir.ro
fh a m e s t e c c u oase de a n i m a l e , r a r e , c a r b o n i z a t e ( u n e l e , s i g u r , de pa­
s ă r e ) * Datorită a r d e r i l o r r e p e t a t e fh g r o a p ă , p e r e ţ i i a c e s t e i a au fost
fhegriţi.
Pe l a t u r a nordică a b o r d u r i i de cărămizi s - a u găsit s p a r t e ritual
două v a s e t
- Fructieră c u p i c i o r , reconstituită, profil complet. Marginea
s c u n d ă , v e r t i c a l ă , c u b u z a mărunt a l v e o l a t ă , c i r c u m s c r i s ă f h e x t e r i o r ,
la bază, de p r a g a l v e o l a t asemenea. C o r p evazat tronconic,faţetat o r i ­
z o n t a l , c u două ş ă n ţ u i r i c i r c u l a r e , r e l i e f a t e , p a r a l e l e , a p r o p i a t e , la
b a z ă ; c u fund a p l a t i z a t , c i r c u m s c r i s de şăntuire adfhcă. P i c i o r tron­
c o n i c , g o l f h i n t e r i o r , c u bază profilată d i s c o i d a l .
A r g i l ă c ă r ă m i z i e - d e s c h i s , fină, omogenă, compactă, d u r ă , cu
slabe p a r t i c u l e de mica şi c a l c a r .
înălţimet 0 , 1 4 3 m | d l a m . g u r i i i 0 , 1 9 9 m j d i a m . f u n d : 0 , 0 9 0 m (pl.
ΠΙ/6).
- U l c i o r c u t o a r t ă , r e c o n s t i t u i t , p r o f i l c o m p l e t . M a r g i n e dreaptă
i n e l a r ă , c u ş ă n ţ u i r e c i r c u l a r ă f h i n t e r i o r , c i r c u m s c r i s ă f h e x t e r i o r de
t r e i n e r v u r i p a r a l e l e , e g a l d i s t a n ţ a t e . G ft r e l a t i v f h a l t , evazat tron­
c o n i c . P e n s ă o v o i d a l ă , c u două c e r c u r i i n c i z a t e , r e l i e f a t e , paralele,
a p r o p i a t e , pe d o i m e a s u p e r i o a r ă . F u n d i n e l a r . T o a r t a c u m a r g i n i l e r i ­
d i c a t e , c u c r e a s t ă d e p l a s a t ă d e pe l i n i a m e d i a n ă , p r i n s ă p e gît şi pe
doimea superioară a p a n s e i .
A r g i l ă c ă r ă m i z i e - d e s c h i s , s l a b nisipoasă, dură, omogenă, com­
pactă c u p a r t i c u l e r a r e d e m i c a şi c a l c a r .
λ

înălţime: 0 , 2 2 4 m ; d i a m . g u r i i : 0 , 0 7 4 m ; d i a m . p a n s e i : 0 , 1 5 4 m j
diam.fund: 0,071 m (pl. Hi/7).
P e n t r u a m e n a j a r e a a r s u r i i r i t u a l e s - a p r a c t i c a t îh m a n t a , f n v e ­
cinătatea sudică a r u g u l u i c u bordură de c ă r ă m i z i , o fossă de forn^'
c v a s i c i r c u l a r ă , a d f n c i t ă pînă l a 0 , 5 2 0 m faţă d e n i v e l u l a n t i c . P e fun­
d u l g r o p i i ş i c u d e o s e b i r e ftt z o n a a e m i c i r c u l a r ă e s t i c ă - u n s t r a t de
cenuşă, subţire, l i p s i t de consistenţă, fără i n v e n t a r .
în f i n e , t r e b u i e menţionată d e s c o p e r i r e a îh s . I I , f h s e c t o r u l semi­
c i r c u l a r e s t i c a l m a n t a l e i , a u n e i p ă r ţ i - jumătatea i n f e r i o a r ă - din
s t e l a funerară: piatră c a l c a r o a s ă , masivă, prismatică, cu lungimea
1 , 2 6 0 m ; l ă ţ i m e a maximă ( l a b a z ă ) 0 , 8 1 0 m ş i g r o s i m e a 0 , 3 0 0 m , cio­
p l i t ă ş i n e ş l e f u i t ă , c u e x c e p ţ i a capătului s u p e r i o r , u n d e s e p ă s t r a un
m i c s e g m e n t d e o r n a m e n t f l o r a l . S t e l a f u s e s e amplasată p e u n " s o c l u "
a m e n a j a t î n t r - o fossă adfncită f h s o l u l a n t i c a l suprafeţei f u n e r a r e , p r i n
u m p l e r e c u pietriş şi c a l c a r sfărfmat, bine t a s a t e .
împreună c u a m e n a j ă r i l e ş i m a t e r i a l e l e arheologice prezentate,
făcfhd n e m i j l o c i t p a r t e d i n a n s a m b l u l f u n e r a r a l t u m u l u l u i Π Ι , s - a u mai
descoperit:
P e s u p r a f a ţ a a n t i c ă a t u m u l u l u i , s u b s t r a t d e h u m u s a c t u a l (vege -
t a l ) , f h z o n a d e v î r f ( c e n t r u ) - o monedă r o m a n ă i m p e r i a l ă , d e b r o n z (pL
Π/4).

206

www.mnir.ro
 — Faustina II
A v . F A V S T 1 N A A V G V S T A A V O P U F . B u s t u l î m p ă r ă t e s e i fn p r o ­
fil spre dreapta.
R v . < I > V < N O ) . în c f m p , d e o p a r t e s i a l t a i S / C . l u n o şezîhd
ţine c u d r e a p t a p a t e r a , c u s t f h g a s c e p t r u , o b l i c . Lfngă t r o n , d r e a p t a ,
j o s , ι ăun.
R o m a , 161 e . n .
R . I . C . , a v . 1 3 8 3 , r v . 1399
Greutate: 10,40 g r j d i a m . : 0,025 m .
în i m e d i a t a v e c i n ă t a t e sudică a t u m u l u l u i ( f h s . I I I ) pe s o l u l a n t i c -
o fibulă d e b r o n z " c u b a l a m a " , c u a r c c u r b a t l i n , c o m p u s d i n t r - u n s e g ­
ment t r a p e z o i d a l c u l a t u r i fhguste a r c u i t e f h i n t e r i o r , c o n t i n u a t de s e g ­
m e n t t r i u n g h i u l a r a l u n g i t , c u c r e a s t ă mediană Î n t r e r u p t ă d e t r e i " p r a ­
g u r i " p e r p e n d i c u l a r e , r e l i e f a t e , p a r a l e l e , s t r f h s alăturate. P i c i o r t e r ­
minat c u treţ butoni etajaţi: n e r e g u l a t d i s c o i d a l , c o n i c , hemisferic . P o r t -
a g r a f a r e l a t i v fhaltă.
Patină malignă, v e r d e - d e s c h i s ; vfrful acului rupt.
Lungime: 0,045 m (fig.8).
#

încadrarea cronologică a c o l o r t r e i tumuli cercetaţi fh 1969,fn n e ­

c r o p o l a r o m u l e n e ă p o a t e f i obţinută p r i n l u a r e a f h c o n s i d e r a r e a n u m e ­
r o a s e l o r elemente de i n v e n t a r d e s c o p e r i t e . E v i d e n t , avem fh v e d e r e o
î n c a d r a r e d e o o a r e c a r e a p r o x i m a ţ i e , ţinînd seamă c ă p e n t r u m o n e d e l e
de c a r e d i s p u n e m se c e r e lăsat un c a d r u de t i m p corespunzător circu­
l a ţ i e i ş i u t i l i z ă r i i l o r f h s f e r a s c h i m b u l u i ; ţinînd s e a m ă , d e a s e m e n e a ,
c ă c e r a m i c a , d a r ş i a l t e o b i e c t e r o m a n e d i n D a c i a n u a u f o s t - pfnă acum,
c e l puţin - f h t r - a t f t d e a t e n t ş i minuţios c e r c e t a t e , î n c î t , p e n t r u e l e , să
s e poată o b ţ i n e d a t ă r i s t r î n s r a p o r t a t e l a s u b d i v i z i u n i l e s e c o l e l o r I I ş i
I I I a l e e . n . , unde a t a r e antichităţi s f n t - îndeobşte - g r o s s o modo în­
cadrate .
P e n t r u t u m u l u l I , u n p r i m argumei t îl c o n s t i t u i e d e n a r u l de l a S e p -
t i m i u s S e v e r u s , indicîhd p r i n u r m a r e , c a r e p e r c r o n o l o g i c , ultimii ani
a i s e c . a l I I - l e a e . n . , eventual p r i m i i a n i a i v e a c u l u i următor. A k e e¬
l e m e n t e d e i n v e n t a r s e g r u p e a z ă , d e a s e m e n e a f h s e c . I I e . n . , îh p a r t e
ş i f n p r i m a jumătate a s e c . I I I . U n g u e n t a r i u l d e s t i c l ă , d e p i l d ă , apar­
ţine u n u i t i p ( c u o o r p c o n i c a p l a t i z a t ş i gît c i P n d r i c înalt) c a r e , d e ş i a ¬
părut - s e p a r e - l a s f f r ş i t u l s e c . I e . n . ş i d u r f h d pfnă f n s e c . a l I I I - l e a ,
se datează , c u d e o s e b i r e - dovedindu-se de a l t f e l şi m a i f r e c v e n t - fn
s e c . I I . U n e x e m p l a r asemănător a c e s t u i a de l a Romula a fost d e s c o p e ­
r i t l a C o n s t a n ţ a , î n t r - u n m o r m f h t , în a s o c i e r e c u monedă d e I a A n t o n i ­
n u s P i u s 2 . A l t u l , d e a c e l a ş i t i p , a f o s t g ă s i t f h n e c r o p o l a tumulară
1
a
H i s t r i e i , f h t r - u n m o r m f h t d a t a t de asemenea f n s e c . I I e . n . 3 . F r u c t i e r a
1

c u p i c i o r , c u b u z a ş i p r a g u l e x ' t e r i o r a l m a r g i n i i mărunt a l v e o l a t e , îşi

g ă s e ş t e ş i e a a n a l o g i i f h c e r a m i c a r o m a n ă d i n D a c i a , datată f h a d o u a
jumătate a s e c . I I - p r i m a jumătate a s e c . I I I e . n . 4 , f f i n e , u n u l
1
n din

207

www.mnir.ro
u l c i o a r e l e d e s c o p e r i t e pe m a r g i n e a s a r c o f a g u l u i , f n e x t e r i o r u l s ă u , e s t e
f o a r t e asemănător u n u i r e c i p i e n t de acelaşi t i p , d i n t u m u l u l I I I , care,
după c u m se v a v e d e a , p o a t e f i î n c a d r a t c u m a i multă s i g u r a n ţ ă , l a m i j ­
l o c u l s a u l a începutul c e l e i d e a d o u a jumătăţi a s e c . I I e . n .
P e n u r i a i n v e n t a r u l u i f n c o m a i d i f i c i l ă şi m a i puţin certă datarea
t u m u l u l u i a l I I - l e a . T i p u l d e o l l a d e s c o p e r i t a i c i p a r e să a p a r ţ i n ă s e c .
I I e . n . , după c u m a r p r o b a - o u n e l e a n a l o g i i ' 5 . P e n t r u a c e a s t ă d a t a r e -
e v i d e n t , l a r g ă - s e m a i p o a t e u t i l i z a fnsă ş i u n a l t a r g u m e n t : c a v o u l de
c ă r ă m i z i întru t o t u l a s e m ă n ă t o r , c a t i p , s i s t e m şi t e h n i c ă d e c o n s t r u c ţ i e ,
c a v o u l u i d i n t u m u l u l I I I , şi u n d e m o n e d a d e s c o p e r i t ă f h g u r a scheletu­
l u i datează d i n s e c o l u l menţionat.
M a i b o g a t în i n v e n t a r , t u m u l u l I I I o f e r ă şi a r g u m e n t e o a r e c u m m a i
b i n e î n t e m e i a t e n e c e s a r e î n c a d r ă r i i s a l e în t i m p . M o n e d a d e l a H a d r i a n
fixează ca t e r m i n u s p o s t quem p e n t r u r i d i c a r e a complexului funerar,
sffrşitul d e c e n i u l u i a l p a t r u l e a a l s e c o l u l u i I I e . n . , i a r moneda de la
F a u s t i n a I I , d e s c o p e r i t ă p e s u p r a f a ţ a antică a m a n t a l e i , î n t ă r e ş t e a¬
c e a s t ă d a t a r e , p r o b î h d că l a f h c e p u t u l d e c e n i u l u i a l V I I - l e a a l s e c o l i l u i a¬
m i n t i t t u m u l u l e r a o r i c u m " î n c h i s " . De altă p a r t e , f r a g m e n t u l d e terra
s i g i l l a t a c u m a r c a S u o b n i l i u s , aparţinînd f a z e i d e r i d i c a r e a m o v i l e i f u ­
n e r a r e , p o a t e ş i e l i n d i c a m o m e n t u l a c e s t a - e v e n t u a l în p e r i o a d a de
m i j l o c a s e c . I I , ştiut f i i n d c ă o l a r u l menţionat a a c t i v a t pe t i m p u l lui
A n t o n i n u s P i u s şi a l u r m a ş i l o r s ă i . C e l e l a l t e e l e m e n t e d e
1 0
inventar,
d e s c o p e r i t e fh m o r m f h t u l - r u g de incineraţie - ceramică, obiecte de p o ­
d o a b ă - c o r e s p u n d pe d e p l i n î n c a d r ă r i i c r o n o l o g i c e a d m i s e d e n o i , d a r ,
e d r e p t , n u o şi susţin r i g u r o s , cunoscută f i i n d d a t a r e a l a r g ă admisă
îhcă p e n t r u p i e s e c e r a m i c e c u m s f n t f r u c t i e r e l e c u p i c i o r , u l c i o a r e l e ,
c ă n i ţ e l e c u t o a r t ă . O f r u c t i e r ă c u p i c i o r întru t o t u l a s e m ă n ă t o a r e ce-
l e i a d i n m o r m î n t u l - r u g a f o s t d e s c o p e r i t ă f h n e c r o p o l a romană de la
A l b a I u l i a , d a r n u n e m i j l o c i t f h t r - u n c o m p l e x f u n e r a r , c i " î h spaţiul d i n ­
t r e m o r m i n t e " , u n u l d i n t r e a c e s t e a f i i n d fnsă d a t a t c u u n a s d e l a M a r c u
A u r e l i u , e m i s f h t r e a n i i 139-141 e . n . ^ . Admiţfhd, îndeosebi pe b a z a
m o n e d e i d e s c o p e r i t e pe s u p r a f a ţ a f u n e r a r ă , c a m o m e n t d e ridicare a
t u m u l u l u i I I I , s f f r ş i t u l d e c e n i u l u i a l I V - l e a - e v e n t u a l începutul dece­
n i u l u i a l V - l e a a l s e c . I I e . n . , m a i d i f i c i l e s t e să s e p r e c i z e z e l i m i t a
pînă l a c a r e a f o s t u t i l i z a t a c e s t c o m p l e x f u n e r a r . M o n e d a d e b r o n z a¬
s o c i a t ă m o r m f n t u l u i s e c u n d a r , d e inhumaţie, d a t o r i t ă stării sale de
c o n s e r v a r e , i n d i c ă d o a r , v a g , s e c . I I . D e altă p a r t e , c e l e două v a s e
d e s c o p e r i t e pe b o r d u r a de c ă r ă m i z i a r u g u l u i m a i n o u , fşi g ă s e s c ana­
l o g i i - î n d e o s e b i f r u c t i e r a c u p i c i o r - îh v a s e r o m a n e d i n D a c i a datate
f h a d o u a jumătate a s e c o l u l u i Π - p r i m a jumătate a s e c . I I I e . n . * * . O r i ­ 1

c u m , ţinînd s e a m a d e e x i s t e n ţ a u n u i m o r m f h t s e c u n d a r ş i d e a m e n a j ă r i l e
f u n e r a r e u l t e r i o a r e r i d i c ă r i i t u m u l u l u i , p r e c u m ş i d e u t i l i z a r e a *r pro«-
bată 9 _
1
a n e c r o p o l e i r o m u l e n s e c u fhmormfntări t u m u l a r e ş i f n c u r s u l
v e a c u l u i a l t r e i l e a , e s t e p o s i b i l s ă s e admită o u t i l i z a r e a t u m u l u l u i Ι Π
pînă s p r e s f f r ş i t u l v e a c u l u i a l d o i l e a ş i c h i a r p r i m a jumătate a s e c o l u ­
l u i următor.

208

www.mnir.ro
 Alăturat consideraţiilor p r i v i t o a r e l a încadrarea cronologică, se
m a i poate a p r e c i a c a f i i n d s i g u r f a p t u l că f i e c a r e d i n c e i t r e i t u m u l i c e r ­
cetaţi l a R o m u l a , f h 1 9 6 9 , a u f o s t r i d i c a ţ i p e n t r u a adăposti c f t e u n s i n ­
gur mormfht. i n tumulul I I I , mormfhtul secundar datfnd d i n t r - o vreme
c o r e s p u n z ă t o a r e - f n m a r e - c e l e i i n i ţ i a l e , e s t e posibilă i p o t e z a că a¬
c e s t complex f u n e r a r a c o n s t i t u i t u n m o r m f h t de f a m i l i e . Existenţa fh-
t r - u n u l şi a c e l a ş i t u m u l atft a r i t u l u i i n c i n e r ă r i i , c f t şi a l c e l u i a l i n -
humaţiei e s t e e x p l i c a t ă d e f a p t u l - î n d e o b ş t e c u n o s c u t - c ă îh perioada
ocupaţiei r o m a n e f h D a c i a se f a c e - şi a i c i - t r e c e r e a de l a u n r i t l a
c e l ă l a l t , t r e p t a t fnmulţindu-se ş i în n e c r o p o l e l e r o m a n e d i n O l t e n i a , î n -
mormîntărilf, d e inhumaţie.

VALERIU LEAHU

N O T E

1 R u i n e l e , cîte se m a i păstrează, sfnt îngropate f h p e r i m e t r u l s a t u l u i

Reşca, corn. Dobrosloveni, j u d . O l t , Cf. DUMITRU TUDOR - Ro­
mula, Bucureşti, E d i t . M e r i d i a n e , 1968, p . 5 .
2 I d e m , O l t e n i a romană, e d . I I I - a , 1 9 6 8 , p . 1 8 5 , 1 9 6 ; i d e m , O r a ş e , t î r -
g u r i şi sate f h D a c i a romană, 1 9 6 8 , p . 3 5 0 .
3 U n g r u p de fhmormîhtări t u m u l a r e se poate o b s e r v a şi s p r e n o r d d e
satul Reşca.
4 Cf. MIRCEA BABEŞ - Z u den Bestattungsarten imnbrdlichenFlach-
grăberfeld v o n R o m u l a . E i n B e i t r a g z u r G r a b t y p o l o g i e des rdmischen
D a z i e n s , i n : D a c i a , X I V , 1 9 7 0 , p . 1 6 7 şi u r m .
5 În l e g ă t u r ă c u a c e s t e a , c f . D U M I T R U T U D O R - R o m u l a , p . 9 - 1 0 .
6. I b i d e m , p . 4 1 .
7 în a l c ă t u i r e a u n u i t u m u l se d e f i n e s c c a e l e m e n t e de infrastructură:
şanţul p e r i f e r i c , p l a t f o r m a f u n e r a r ă , c e n t u r a d e p i e t r e ; c f . P .
A L E X A N D R E S C U , fh: Histria, I I , 1966, p.236-237.
8 B u l g ă r i m i c i d e s u l f , puşi r i t u a l s - a u d e s c o p e r i t ş i f h m o r m i n t e r o ­
m a n e d i n D o b r o g e a ; v e z i M . B U C O V A L A - D e s c o p e r i r i n o i în zona
s u b t e r a n ă a T o m i s u l u i , f h : P o n t i c a, 3 , 1 9 7 0 , p . 2 0 0 .
9 D e t e r m i n a r e a m o n e d e l o r a f o s t făcută d e M a r i a C h i ţ e s c u (Institutul
d e a r h e o l o g i e B u c u r e ş t i ) ş i C o n s t a n ţ a Ştirbu . ( M u z e u l d e I s t o r i e al
R. S . România).
10 S p r e sffrşitul c a m p a n i e i de săpături d i n 1 9 6 9 , fh t i m p u l lucrărilor
a g r i c o l e d e toamnă, a r ă t u r a adîhcă a u n u i t r a c t o r a d e r a n j a t man­
t a u a u n u i t u m u l , scoţfhd l a i v e a l ă o c a n t i t a t e a p r e c i a b i l ă d e p i e t r i ş
d e r î u , c u b u l g ă r i r e l a t i v m a r i . T i m p u l n u a îngăduit c e r c e t a r e a e x ­
haustivă a a c e s t u i c o m p l e x f u n e r a r , c i d o a r c o n s t a t a r e a , existenţei
u n e i c e n t u r i d e p i e t r e c i r c u m s c r i i n d suprafaţa f u n e r a r ă .

209

www.mnir.ro
11 Un studiu atent a s u p r a t i p u l u i de tumuli c u manta d i n s t r a t u r i a l t e r - '
nante a Întreprins P e t r e A l e x a n d r e s c u ( o p . c i t . , p . 2 4 4 - 2 4 7 ) . C e r ­
cetătorul constată răspfhdirea a c e s t u i t i p , f h e p o c a romană, între
m i j l o c u l s e c . I ş i m i j l o c u l s e c . I I e . n . , pe l i t o r a l u l v e s t i c a l M ă r i i
N e g r e şi f h zonele a f e r e n t e , c f t şi fh T r a c i a . Apariţia sa este e x ­
p l i c a t ă p r i n p r e l u a r e a u n e i t r a d i ţ i i l o c a l e t r a c i c e pe c a r e s - a u g r e ­
fat influenţele u n e i t e h n i c i de construcţii t u m u l a r e m a i e v o l u a t e , v e ­
nite p r o b a b i l d i n A s i a Mică. T u m u l u l I I I de l a Romula extinde spre
vest, f h v a s t u l t e r i t o r i u stăpfhit d e r o m a n i , a r i a d e r ă s p î h d i r e a m o ­
v i l e l o r f u n e r a r e c u manta d i n s t r a t u r i a l t e r n a n t e .
12 M . B U C O V A L A - V a s e a n t i c e d e s t i c l ă l a T o m i s , 1 9 6 8 , p . 1 0 2 .
13 P . A L E X A N D R E S C U , o p . c i t . , p . 2 1 2 - 2 1 3 .
14 C f . R A D U P O P A - S ă p ă t u r i î h t r - o v i l l a r u s t i c a d e lfngă H a ţ e g , f h :
A c t a M u s e i N a p o c e n s i s , I X , 1 9 7 2 , p . 4 4 5 , f i g . 1 5 , c (răsturnată,
f i i n d g r e ş i t publicată d r e p t c a p a c ) .
15 O . F L O C A - V i l l a r u s t i c a ş i n e c r o p o l a d a c o - r o m a n ă d e l a Cinciş.îht
Acta Musei Napocensis, I I , p.170} MIRCEA BABEŞ - o p . c i t . , f i g .
9/a, 13/e.
16 D U M I T R U T U D O R - O l t e n i a romană, p . 8 2 . F r a g m e n t u l de t e r r a s i -
gillata d i n tumulul I I I este a l doilea c u marca Svobnilivs descoperit
la Romula.
17 D . P R O T A S E - Ş a n t i e r u l a r h e o l o g i c A l b a I u l i a , î h : M a t e r i a l e ş i c e r ­
cetări a r h e o l o g i c e , V I , 1 9 5 9 , p . 4 0 0 , 402 şi f i g . 5 / 4 .
18 V e z i n o t a 1 4 .
19 C e r c e t ă r i l e f n n e c r o p o l a tumulară d e l a R o m u l a a u f o s t r e l u a t e fh
1972 de L i v i u P e t c u l e s c u ( M u z e u l de I s t o r i e a l R . S . R o m â n i a ) .

RECHERCHES ARCHEOLOGIQUES DANS LA NECROPOLE

TUMUL A IRE DE ROMULA

- Résumé -

E n 1969 a commencé l ' e x p l o r a t i o n s c i e n t i f i q u e d e l a n é c r o p o l e t u -

m u l a i r e r o m a i n e située a u s u d des r u i n e s de l a v i l l e de Romula (le
v i l l a g e R e ş c a , c o m . D o b r o s l o v e n i , d é p . O i t ) . O n t été fouillés t r o i s t u ­
m u l u s , l e u r s é l e c t i o n étant imposée comme s u i t e d e l a d e s t r u c t i o n p a r ­
t i e l l e de deux d ' e n t r e e u x , causé p a r l e s i l l o n a g e p r o f o n d q u i provoqua
la découverte f o r t u i t e des tombes.
L e tumulus I a e u - à ce q u ' i l paraît - , a u commencement, un c o n ­
t o u r q u a s i c i r c u l a i r e (les diamètres 4 , 3 8 x 4 , 2 5 m ) . L e r e m b l a i a été
s i m p l e , aménagé d i r e c t e m e n t s u r l e s o l a n t i q u e , de t e r r e j a u n e argi­
l e u s e . A u c e n t r e de l a s u r f a c e funéraire a été découvert u n sarcophage
en p i e r r e - d u type a r c h e simple avec c o u v e r c l e ( f i g . 3 ) , enterré p a r t i ­
e l l e m e n t d a n s u n e f o s s e r e c t a n g u l a i r e . L a s é p u l t u r e - u n inhumé - é t a i t

210

www.mnir.ro
profanée. A l ' e x t é r i e u r d u s a r c o p h a g e , au fond de l a fosse on a décou­
v e r t , déposé comme o f f r a n d e un u n g u e n t a r i u m e n v e r r e , t r o i s c r u c h e s ,
une f r u i t i è r e e t une p e t i t e tasse en t e r r e c u i t e , des f e u i l l e s " d e l a u r i e r s "
travaillés d ' u n e f e u i l l e mince en o r (fig.4-6) et un denar en argent de
l ' a n 1 9 7 . L e tumulus date de l a f i n du I I s i è c l e ,
e
éventuellement du
commencement du siècle s u i v a n t .
L e t u m u l u s I I à e u l e c o n t o u r e t le t y p e d u r e m b l a i s e m b l a b l e au
précédent. A u c e n t r e de l a s u r f a c e funéraire a été découvert u n caveau
e n b r i q u e s avec l ' a r c h e e n f o r m e de boîte parallélippipédique.Sépulture-
cénotaphe. T e n a n t compte d ' u n vase de type o l l a ( f i g . 1 0 ) , d u type et de
l a mode de c o n s t r u c t i o n d u c a v e a u , o n peut le c o n s i d é r e r comme d a t a n t
du I I siècle.
e

L e tumulus I I I , de dimensions p l u s grandes ( l ' h a u t e u r m i n i m e , p e n ­

d a n t l ' a n t i q u i t é , d e 1,15 m , o c c u p a n t u n e s u r f a c e o v a l e aux diamètres
d e 1 8 , 0 0 χ 1 5 , 6 0 m) a e u l e r e m p l a i f o r m é d e c o u c h e s a l t e r n é e s .
I l a constitué un ensamble funéraire p l u s c o m p l e x e . Une sépulture
c e n t r a l e n ' a p a s é t é d é c o u v e r t e , l e t u m u l u s • étant p r o f a n é par une
l a r g e et profonde o u v e r t u r e au m i l i e u . A l'époque de l a c o n s t r u c t i o nd u
t u m u l u s a p p a r t i e n t u n e sépulture d ' i n c i n é r a t i o n s u r p l a c e , d a n s une fosse
r é c t a n g u l a i r e . Comme i n v e n t a i r e : g r o p c l o u s et c l o u s en f e r , f r a g m e n t s
d ' u n p e i g n e e n o s , c a r b o n i s é s , e t c o m m e o f f r a n d e : a i g u i l l e s e n bronze e t
o s , p e r l e s , u n d é , une fruitière e t une p e t i t e t a s s e e n t e r r e c u i t e ( f i g .
8 , 9 , 1 2 ) . U l t é r i e u r e m e n t , d a n s l e t u m u l u s a é*.ê d é p o s é e t un inhumé d a n s
u n c a v e a u e n b r i q u e , e t a l ' a i d e d ' u n e a u t r e o u v e r t u r e d a n s le r e m b l a i
On à a m é n a g é u n b û c h e r p o u r l e s l i b a t i o n s . U n e m o n n a i e en bronze
d ' H a d r i e n fixé comme t e r m i n u s post quem p o u r l a c o n s t r u c t i o n d u t u ­
m u l u s I I I l a f i n de la quatrième décennie d u I I s . λ b a s e de l ' i n v e n t a i r e
e

o n p e u t a d m é t t r e un'> u t i l i s a t i o n d e c e c o m p l e x e f u n é r a i r e j u s q u e vers
l a f i n d u I X s . , p e u t ê t r e même d a n s l a p r e m i è r e m o i t i é
e
du siècle
suivant.

Légende des figures

Fig.1 -
L e plan et le p r o f i l N N E - S S O d u tumulus I
Fig.2 -
L e tumulus I . L e s r e s t e s d u squelette trouvé dans le sarcophage
Fig.3 -
Esquisse du sarcophage du tumulus I
Fig.4 -
Cruche découverte dans le tumulus I
Fig. 5 -
Unguentarium découvert dans le tumulus I
Fig.6 -
P l a n e t p r o f i l o u e s t - e s t d u t u m u l u s ΠΙ
Fig.7 -
F r a g m e n t de t e r r a s i g i l l a t a à marque de p o t i e r :
(S)VOBN(ILIUS)
F i g . 8 - F i b u l e en b r o n z e découverte auprès d u tumulus I I I

Planche I - Céramique découverte a R o m u l a , dans le tumulus I ( 1 - 4 ) ,

I I (6) e t I I I (5)

211

www.mnir.ro
Planche II - Romulat feuille et fragments travaillés en feuilles d ' o r ,
découvertes d a n s l e tumulus I (1 ) ; m o n n a i e s e n a r g e n t
e t e n b r o n z e découvertes d a n s l e s tumulus I (3) e t III
( 2 , 4 ) ; o b j e t s e n o s ( 5 , 6 , 8 - 1 2 , 1 4 ) , e n b r o n z e (7) et en
v e r r e ( 1 0 , 1 4 ) découverts d a n s l e tumulus Π Ι ; c r a m p o n
découvert d a n s l e tumulus I (15) e t g r o s c l o u s e n f e r du
tumulus I I I ( 1 6 - 1 9 )
Planche III - Céramique découverte à R o m u l a d a n s l e tumulus I I I

212

www.mnir.ro
Planşa I - Ceramică descoperită, l a Romula fn tumulul I
( 1 - 4 ) , 11(6) şi 111(5)

www.mnir.ro
P l a n ş a I I - M o n e d e ş i o b i e c t e d e s c o p e r i t e în t u m u l i i
I şi I I I de l a R o m u l a

www.mnir.ro
P l a n ş a I I I - C e r a m i c ă d e s c o p e r i t ă l a R o m u l a , în t u m u l u l ΠΙ

www.mnir.ro
 T H E R M E L E ROMANE D E L A MICIA

R A P O R T A S U P R A S Ă P A T U R I L O R D I N A N I I 1971-1974

D e v i e r e a c u r s u l u i rîului M u r e ş , datorită r i d i c ă r i i u n o r c o n s t r u c ­
ţii i n d u s t r i a l e , a determinat r i d i c a r e a unui d i g ce a a c o p e r i t un grup
de c u p t o a r e . P e r s p e c t i v a continuării a c e s t u i a s p r e v e s t a impus c o n ­
1

t i n u a r e a c e r c e t ă r i l o r în a c e a s t ă zonă - ducînd l a d e s c o p e r i r e a , în a n u l
1 9 6 7 , a t h e r m e l o r . C l ă d i r e a , identificată a s t f e l şi d i n p u n c t de v e d e r e
a r h e o l o g i c , e r a cunoscută d e m a i multă v r e m e d i n două i n s c r i p ţ i i : u n a
atestă r e f a c e r e a b ă i l o r de c ă t r e c o h o r s I I F l a v i a C o m m a g e n o r u m , în
p r i m u l a n a l d o m n i e i l u i S e p t i m i u s S e v e r u s ^ ; c e a l a l t ă aminteşte o nouă
r e f a c e r e îh t i m p u l împăratului S e v e r u s A l e x a n d e r ^ .
în a n i i 1 9 6 7 - 1 9 6 9 , c o l e c t i v u l M u z e u l u i a r h e o l o g i c d i n D e v a , î n c o ­
l a b o r a r e c u I n s t i t u t u l de i s t o r i e şi a r h e o l o g i e d i n C l u j j a u d e z v e l i t o
p a r t e însemnată d i n l a t u r a d e e s t a t h e r m e l o r ; r e z u l t a t e l e sînt îhcă i n e ­
d i t e ' * . D i n 1 9 7 1 , s - a u c o n t i n u a t c e r c e t ă r i l e de către M u z e u l de I s t o r i e
a l R . S . R o m â n i a , a l e c ă r o r r e z u l t a t e s e p r e z i n t ă îh a c e s t r a p o r t ^ .
S - a u săpat îh a c e ş t i a n i c i n c i s e c ţ i u n i ( s . 1 - s . 5 ) ° ( v e z i planul
g e n e r a l şi p r o f i l e l e secţiunilor).
P r i m a secţiune ( s . 1 ) a f o s t dezvoltată s u b f o r m a u n e i suprafeţe ce
c u p r i n d e u n complex de m a i multe c a m e r e d i n p a r t e a de v e s t a clădirii7.
C a m e r a A a r e d i m e n s . ' . L = 5 , 6 5 , 1 = 5 , 7 0 m . L a comunicaţia cu
c a m e r a Β s e află 2 m i c i î n c ă p e r i d e d i m e n s . : 1 , 5 5 x 1 , 5 0 m ş i 1 , 5 0 x 1 , 3 0
m . Comunicaţia c u c a m e r a Β a r e lăţimea d e 1 , 4 0 m .
P e l a t u r a d e v e s t , l a 0 , 5 5 m d e p ă r t a r e d e l a t u r a d e n o r d , s e află
o i n t r a r e c u lăţimea de 1 , 5 6 m .
S u b s t r a t u l v e g e t a l , în n i v e l u l s u p e r i o r , s - a d e s c o p e r i t o mare
c a n t i t a t e de oase şi f r a g m e n t e c e r a m i c e ; ele s - a u a f l a t , în a d î h c i m e ,
pînă l a n i v e l u l p r a g u l u i i n t r ă r i i d e p e l a t u r a d e v e s t .
D e d e s u b t s - a a f l a t u n s t r a t de n i s i p c u m o r t a r (prăbuşitură), pe o
g r o s i m e d e 0 , 2 5 m . U r m e a z ă u n s t r a t d e pămîht c u c i o b u r i ; sînt 5 n i ­
v e l e , d e s p ă r ţ i t e p r i n d î r e d e pămîht a r s .
C a m e r a e r a destinată p r o b a b i l c e l u i ce îngrijea dé întreţinerea
f o c u l u i ş i d e p o z i t ă r i i l e m n e l o r , i n comunicaţia c u c a m e r a Β se a f l a
c u p t o r u l ; l a g u r a a c e s t u i a s - a găsit o m a r e c a n t i t a t e de cenuşă. C u p t o ­
r u l a fost construit d i n pietre m a r i , legate c u l u t ; a r e deschiderea de

217

www.mnir.ro
0 , 6 0 m . P e r e ( i i a c e s t u i a se- s p r i j i n ă d e c e i a i c e l o r două m i c i î n c ă p e r i
pătrate alăturate, a c ă r o r destinaţie e s t e necunoscută.
A c e s t c u p t o r a l i m e n t a c u a e r c a l d h y p o c a u s t u l c a m e r e l o r a f l a t e fn
continuare.
C a m e r a Β e s t e d e f o r m ă p ă t r a t ă ( 6 , 8 0 n 6 , 8 0 m ) , c u o absidă pe
l a t u r a de v e s t .
B a z a h y p o c a u s t u l u i s e află pe s o l u l c r u d n i s i p o s . A c e a s t ă podea
e s t e g r o a s ă d e c i r c a 25 c m : u n s t r a t d i i f p i a t r ă d e r f u ( a p r o x . 1 0 - 1 5 cm)
ş i u n s t r a t de c o c c i o p e s t o ( 1 0 - 1 1 c m ) . D i n c a u z a t e m p e r a t u r i i ridicate,
s o l u l e s t e î n r o ş i t d e d e s u b t p f n ă l a o a d f n c i m e d e c i r c a 25 c m ; c u l o a r e a
scade t r e p t a t fh i n t e n s i t a t e " .
Pe l a t u r a de v e s t , c a m e r a este prevăzută c u o absidă.
F ă r ă a b s i d ă , h y p o c a u s t u l a r e formă p ă t r a t ă , c u 12 r f n d u r i de
p i l a e (fncă u n r f n d f n i n t r f h d u l d i n t r e p ă t r a t ş i a b s i d ă ) , f n absidă sfnt
6 r f n d u r i p e , l u n g , 4 pe l a t şi 1 r f n d c i r c u l a r pe m a r g i n e a a c e s t e i a .
D i n i n t e r i o r s - a s c o s u n număr m a r e d e c ă r ă m i z i , c u ş t a m p i l e l e
c o h o r t e i I I F l a v l a Commagenorum şi l e g i u n i i X I I I (9emina.
f n t r e p i l e l e d e lfngă ş i f h faţa p r a e f u r n i u m - u l u i d e pe latura de
n o r d , p e p o d e a , s - a a f l a t c e n u ş ă . Pămîhtul d e pe toată î n t i n d e r e a po­
delei e r a afumat..
P e p i l e l e d i n c o l ţ u r i l e d o n o r d - e s t şi s u d - e s t s - a u a f l a t , i n s i t u ,
p o r ţ i u n i d e c o c c i o p e s t o s u s p e n d a t e , n e d e r a n j a t e ; d e a s e m e n e a îh ab­
s i d ă , f h c o l ţ u l d e s u d . A c e s t e bucăţi d e c o c c i o p e s t o s e află a p r o a p e d e
n i v e l u l a c t u a l a l s o l u l u i , a i c i e r a d e c i n i v e l u l de călcare a l c a m e r e l o r .
P l a f o n u l de c o c c i o p o s t o se a f l a s u s p e n d a t pe p i l a e . Pe podeaua
p e r f e c t orizontală d i n c o c c i o p e s t o se a ş e z a o cărămidă de d i m e n s i u n i l e
27 x 27 x 6 c m ; a p o i a l t e două d e 2 0 χ 2 0 χ 6 c m ; a p o i p a t r u c ă r ă m i z i r o ­
t u n d e c u d i a m e t r u l = 1 8 c m , f = 8 , 5 c m ; a p o i două c ă r ă m i z i p ă t r a t e d c
2 0 x 2 0 x 6 c m ; d e a s u p r a o c ă r ă m i d ă m a r e d e 5 8 x 5 8 x 6 c m . Distanţa î n ­
t r e d i a m e t r e l e a două p i l a e e s t e d e 6 0 c m ; d i f e r e n ţ a d e 2 c m (1 c m de
f i e c a r e p a r t e ) s e r v e a p e n t r u legătura de m o r t a r . Deasupra s - a pus a p o i
un s t r a t subţire de m o r t a r roşiatic a m e s t e c a t c u cărămidă pisată.
f n d r e p t u l p r a e f u r n i u m - u l u U p i l e l e a u formă dreptunghiulară.
P î h ă l a p o d e a u a p e c a r e s e află p i l e l e , z i d u l a r e u r m ă t o a r e l e c o t e :
z i d u l pătratului 1 , 5 0 m ; l a absidă, fn p u n c t u l c e l m a i depărtat a l a r c u ­
l u i - 1 , 1 0 m . P e l a t u r a d e n o r d , c o t e l e z i d u l u i sîht c e v a m a i scăzute,
f n absidă, d e a s u p r a p l a f o n u l u i de c o c c i o p e s t o , z i d u l se păstrează pe o
înălţime d e 40 c m .
P e l a t u r a d e e s t , a p r o a p e d e u n i r e a c u c a m e r a C , s e află u n p r a g
d i n t r - u n b l o c d e a u g i t - a n d e z i t (64 χ 4 0 χ 2 0 cm) ; p e s t e e l , u n r f h d de
piatră legată c u m o r t a r (adăugire u l t e r i o a r ă ) .
S p r e c o l ţ u l d e s u d - v e s t a l c a m e r e i B , lfngă a b s i d ă , s - a a f l a t , i n
s i t u , o tegula mjunmata, p r i n s ă c u două c r a m p o a n e d e f i e r f h z i d . A e r u l
cald c a r e venea de l a praefurnium t r e c e a p r i n t r e p i l e , apoi urca fh
s p a ţ i u l d i n t r e zid ş i t e g u l e , î n c ă l z i n d p e r e ţ i i .

218

www.mnir.ro
 Hypocaustul camerei Β comunica cu c e l a l camerei C p r i n t r e i in­
t r ă r i . Comunicaţia d i n s p r e e s t e s t e c e a m a i b i n e păstrată: baza este
l a t ă d e 45 cmţ p e r e t e l e continuă v e r t i c a l 5 0 c m ; s u s e s t e o boltă din
c ă r ă m i d ă - pînă l a p u n c t u l c e l m a i înalt a l a r c a d e i , înălţimea fiind de
75 c m .
Comunicaţia de v e s t a r e b o l t a de cărămidă căzută; se m a i p ă s t r e a ­
ză p a r ţ i a l p e p a r t e a d i n s p r e c a m e r a C . C e a d i n m i j l o c e r a t o t a l p r ă b u ­
ş i t ă . D e s i g u r c ă l a n i v e l u l p l a f o n u l u i s u s p e n d a t pe p i l e s e a f l a pragul
de l a i n t r a r e a s p r e c a m e r a C .
Camera C are dimensiunile: 6 , 8 0 x 6 m.
P e p e r e t e l e c o m u n c u c e l a l c a m e r e i D s e află două i n t r ă r i d e c o ­
municaţie p e n t r u a e r u l c a l d ; c e a d i n s p r e v e s t a f o s t u l t e r i o r b a r a t ă .
S i s t e m u l de construcţie este identic c u c e l d i n t r e c a m e r e l e B - C .
P i l e l e sînt d i s p u s e pe 11 r î n d u r i pe l a t , 12 p e l u n g . S i s t e m u l de
construcţie este acelaşi c u c e l de l a c a m e r a B ; totuşi,peste p i l e l e r o ­
t u n d e ş i c e l e p ă t r a t e d e s u s (2+1 ), s - a p u s c î t e o c ă r ă m i d ă d e dimens.
4 0 x 4 0 x 6 c m , a p o i a l t a d e 6 0 χ 6 0 x 5 c m . Distanţa î n t r e 2 p i l e e s t e de
60 c m . D e a s u p r a s - n t u r n a t u n s t r a t de c o c c i o p e s t o de 2 0 - 2 5 c m .
I n t i m p u l s ă p ă t u r i l o r , p l a f o n u l s e p ă s t r a p e r f e c t în c o l ţ u l d e n o r d -
e s t a l c a m e r e i , pe o l u n g i m e d e 4 , 1 0 m d e - a l u n g u l l a t u r i i d e e s t ş i 3
m d e - a l u n g u l l a t u r i i de n o r d .
A p r o x i m a t i v l a m i j l o c u l l a t u r i i de v e s t , l a c i r c a 60 c m s u b n i v e l u l
(păstrat a l ) z i d u l u i , s e află o d e s c h i d e r e d i n b l o c u r i d e p i a t r ă r o ş i a t i c ă
d e d i m e n s . : c o l e d e pe l a t u r i 6 0 x 2 8 c m , c e l d e s u s 8 0 χ 2 8 c m . P r e s u p u ­
nem că e s t e o gură de e v a c u a r e a a e r u l u i c a l d şi f u m u l u i v e n i t dinspre
camera B .
P e r e ţ i i a u o înălţime (măsurată d e l a p o d e a ) î n t r e 1 , 5 0 - 1 , 8 0 m . P e
l a t u r a de e s t , s p r e capătul e i s u d i c , l a n i v e l u l u l t i m u l u i rînd de p i e t r e
d i n z i d , se o b s e r v ă o n e s u p r a p u n e r e între z i d u l de s u s şi fundaţie.
î n c ă p e r e a h y p o c a u s t u l u i c a m e r e i C e r a tencuită c u u n s t r a t s u b ­
ţ i r e d e m o r t a r ( p ă s t r a t în s p e c i a l l a b a z ă , î n e g r i t d e f u m ) .
P e l a t u r a d e s u d , l a înălţimea d e 8 0 c m d e l a b a z a h y p o c a u s t u l u i ,
s e află p r a g u l i n t r ă r i i s p r e c a m e r a D ( b l o c d e p i a t r ă , 1 , 4 0 x 0 , 2 0 m ) .
A c e a s t ă i n t r a r e a f o s t u l t e r i o r , îh două r î n d u r i , î n g u s t a t ă .
C a m e r a D a r e d i m e n s , * 6 , 8 0 χ 6 m ; pe l a t u r a d e v e s t , p r e z i n t ă o
i e ş i r e dreptunghiulară de 2 , 9 0 χ 2 m . P l a f o n u l de c o c c i o p e s t o , g r o s de
35 c m , s e p ă s t r e a z ă a i c i în î n t r e g i m e . P e r e ţ i i a c e s t u i i e ş i n d a u două
r î n d u r i d e t e n c u i a l ă d e v a r , a p o i încă u n u l , m a i g r o s , d i n m o r t a r c u c ă ­
rămidă pisată.
C a m e r a a r e două i n t r ă r i pe l a t u r i l e d e e s t ş i s u d ; u l t e r i o r a c e a s t a
d i n urmă a f o s t î n g u s t a t ă .
P i l e l e h y p o c a u s t u l u i f o r m e a z ă 1 2 r î n d u r i pe l u n g . ş i 1 0 p e l a t . S i s ­
t e m u l de construcţie este c e l d e s c r i s l a c a m e r e l e a n t e r i o a r e . P l a f o n u l
d e c o c c i o p e s t o s - a p ă s t r a t a p r o a p e în î n t r e g i m e , d a r p r ă b u ş i t peste
pile.

219

www.mnir.ro
 P e l a t u r a d e s u d , îh jumătatea d i n s p r e v e s t , s - a u g ă s i t c î t e v a t e -
g u l a e m a m m a t a e încă i n s i t u . F e ţ e l e l o r e r a u t e n c u i t e ş i f r u m o s f ă ţ u i t e .
î n ă l ţ i m e a z i d u l u i , îhcepîhd d e l a b a z a h y p o c a u s t u l u i , e s t e d e c i r c a
1 ,75 m .
C a m e r a Ε a r e dimens. : 6 , 8 0 χ 6 , 4 0 m .
P o d e a u a c a m e r e i s e află l a n i v e l u l p r a g u l u i c e f a c e l e g ă t u r a c u c a ­
m e r a D . D e a s u p r a a c e s t e i a , z i d u l s e m a i p ă s t r e a z ă p e o înălţime de
0,30-0,40 m.
P e l a t u r a d e v e s t a a c e s t e i c a m e r e s - a c o n s t r u i t o a b s i d ă , avînd
d i a m . = 5 , 2 5 m şi r a z a ( i n t e r i o r ) 3 , 3 5 m . Z i d u l e s t e r e a l i z a t d i n piatră,
de g r o s i m e a obişnuită ( c i r c a 7 0 cm) ( s p r e n o r d e s t e r u p t pe o porţiune);
e s t e căptuşit c u u n s t r a t de cărămidă, t e n c u i t c u c i m e n t v u l c a n i c .
U l t e r i o r a i n t e r v e n i t o r e f a c e r e : podeaua a b s i d e i s - a r i d i c a t c u 2 0
cm,iar pereţii s - a u tencuit d i n n o u .
O ultimă r e f a c e r e a d u s i a r ă ş i l a s t r î m t a r e a a b s i d e i : d i a m . = 3 , 3 5
m , r a z a = 2 , 3 5 m . S - a c o n s t r u i t u n s e m i c e r c de piatră (sus c u s t r a t de
c ă r ă m i d ă ) ; î n t r e a c e s t a ş i z i d u l i n i ţ i a l a l a b s i d e i s - a făcut u n e m p l e c -
t o n d e p i a t r ă d e r î u . P o d e a u a s - a r i d i c a t c u încă 2 0 c m : p e s t e p o d e a u a
anterioară s - a aşezat un s t r a t de b o l o v a n i , apoi s - a t e n c u i t .
P r o b a b i l c ă a b s i d a a s e r v i t c a b a z i n d e apă r e c e , d e o a r e c e n u e s t e
prevăzută c u hypocaust.
în a n u l 1 9 7 2 , c e r c e t ă r i l e în a c e s t s e c t o r a u c o n t i n u a t p r i n săpa­
r e a în c a p ă t u l d e s u d a u n e i s u p r a f e ţ e d e '20 χ 7 , 3 0 m .
C u această o c a z i e s - a c o n s t a t a t că încăperea Ε prezintă s p r e s u d
o altă absidă, c u d i a m e t r u l de 4 , 6 5 m ; g r o s i m e a z i d u l u i a b s i d e i e s t e de
0 , 6 0 m . A b s i d a e r a prevăzută c u p i l e de h y p o c a u s t ; podeaua, păstrată
în bună p a r t e , e r a p r ă b u ş i t ă .
A b s i d a a r e două g u r i : u n a s p r e v e s t avînd u n m i c p r a e f u r n i u m ;
alta spre est, probabil pentru a e r i s i r e .
A c e s t h y p o c a u s t a f o s t se p a r e abandonat u l t e r i o r ; a p r o a p e de
baza a b s i d e i s - a găsit o podea parţial păstrată, de cărămizi, aşezate
p e u n s t r a t d e l u t g a l b e n , f n g u r a d e e s t a a b s i d e i a apărut o u l c i c ă ş i
u n o p a i ţ c u ştampila O C T A V I .
C u o c a z i a abandonării h y p o c a u s t u l u i s-a c o n s t r u i t p r o b a b i l şi c a m e r a
dreptunghiulară aflată l a e s t de absidă, a c ă r e i latură de v e s t face
c o r p comun c u absida.
A c e a s t ă cameră a r e următoarele d i m e n s . : 6 , 2 0 m z i d u l de s u d , 6 m
z i d u l d e e s t ; l ă ţ i m e a 4 , 5 0 m . P î n ă l a p u n c t u l d e maximă c u r b u r ă a a b ­
sidei, zidul are 9 m.
L a n i v e l u l z i d u l u i păstrat a l a b s i d e i , l i p i t de a c e a s t a , s - a d e s ­
c o p e r i t u n pavaj l a t de 1 , 1 0 - 1 , 3 0 m ; este v o r b a de p a v a j u l c a m e r e i .
S u b n i v e l u l a c e s t e i p o d e l e , în d i r e c ţ i e a p r o x i m a t i v ă e s t - v e s t , u n
z i d t r a v e r s e a z ă o b l i c c a m e r a , intrînd p r o b a b i l s u b c a m e r a Ε ( l a l o c u l
de c o n t a c t c u a c e s t a , a f o s t p r o b a b i l démantelât). L a s u d şi v e s t de ab­
s i d ă s - a u g ă s i t a l t e două z i d u r i o r i e n t a t e n o r d - s u d , s e c ţ i o n a t e d e z i d u l

220

www.mnir.ro
de s u d a l c a m e r e i şi a b s i d e i ( A c e s t e z i d u r i sînt t ă i a t e şi dt- e a n a l u l c a r e
merge aproximativ p a r a l e l cu peretele sudic al secţiunii).
C a n a l u l d e s p r e c a r e e s t e v o r b a m a i s u s m e r g e p a r a If I c u latura
do e s t a c a m e r e i d r e p t u n g h i u l a r e , apoi coteşte s p r e v e s t . ( ' a n a l u l are
f h z o n a d e e s t l ă ţ i m e a d e 34 c m ( l a t u r a d e v e s t ) - 17 c m ( i n t u r a d e e s t ) .
E l s e s p r i j i n ă pe z i d u l d i n s p r e e s t a l c a m e r e i , l a t de 6 0 < m . D i n c a p ă ­
t u l d e s u d a l a c e s t u i z i d s e v e d e i e ş i n d , pe d e d e s u b t , ur a H u i - p a r a l e l
c u c e l e l a l t e două înduri s u p r a p u s e şi o r i e n t a t e n o r d - s u o .
F a p t u l că a c e s t e a s f n t s u p r a p u s e d e a b s i d ă , c a m e r a d r e p t u n g h i u ­
lară şi c a n a l , arată că s u b n i v e l u l a c e s t o r a a e x i s t a t a n t e r i o r o a l t ă c o n -
s t r u c ţ i e , c a r e s - a d e m o l a t . P e n t r u a c e a s t a p l e d e a z ă şi f a p t u l c ă po­
deaua a c e s t e i c a m e r e , păstrată f n p a r t e lfngă a b s i d ă , s u p r a p u n e zi­
dul oblic orientat est-vest.
f n p a r t e a d e s u s a c a m e r e i a u apărut două c ă r ă m i z i ştampilate a l e
l e g i u n i i X I I I G e m i n a c u n u m e l e l u i E l i u s I u l i u s ŞÎ M e m m i u s F r o n t o .
f n c a m e r ă s - a u d e s c o p e r i t p a t r u m o n e d e de b r o n z : D i v a F a u s t i n a
( 1 ) , F a u s t i n a I I ( 2 ) , a l t a i l i z i b i l ă . P e z i d u l c a n a l u l u i , în z o n a d i n ca­
m e r ă ( - 0 , 5 0 m ) , s - a g ă s i t o monedă d e l a C o m m o d u s ; l a v e s t d e a b s i d ă ,
s u b n i v e l u l g u r i i d e a l i m e n t a r e , o monedă d e l a A n t o n i n u s P i u s . O altă
monedă de l a A n i o n i n u s P i u s a apărut l a s u d d e a b s i d ă , pe z i d u l c a n a l u ­
lui.
T o t f n a c e a s t ă c a m e r ă , în n i v e l u l d e j o s ( c o n t e m p o r a n c u z i d u l d e ­
m o l a t ) , s - a u m a i g ă s i t două c ă n i t e şi u n f r a g m e n t d e p a h a r d e s t i c l ă .
f n p o r ţ i u n e a săpată l a v e s t d e a b s i d ă a apărut u n c u ţ i t a ş d e f i e r ş i
o u l c i c ă b i t r o n c o n i c ă d a c i c ă ( - 0 . 8 0 m) ; în a c e l a ş i l o c - o fibulă d e b r o n z
şi fragmente d i n t r - o ceaşcă dacică.
f n t r d m a t e r i a l e l e a p ă r u t e f n a c e a s t ă zonă a m i n t i m ş i u n fragment
de t i p a r ( p a r t e a p o s t e r i o a r ă ) p e n t r u t u r n a t f i g u r i n e de l u t r e p r e z e n t f n d
pe V e n u s . '
S e c ţ i u n e a a d o u a s - a săpat f n a n i i 1971 , 1 9 7 3 . L u n g i m e a 8 2 m ; o ¬
rientată n o r d - s u d .
A

Tn c a p ă t u l s u d i c a l s e c ţ i u n i i a apărut u n b a z i n d e p i a t r ă ; dimens.
6,2 χ 4 , 9 m . Construcţia sa prezintă t r e i faze:
fn p r i m a fază a f o s t u n m a r e b a z i n , c o n s t r u i t d i n piatră ( l a t = 60
cm) t e n c u i t , căptuşit c u cărămidă şi d i n n o u t e n c u i t p e n t r u a f i i m p e r ­
m e a b i l - a s t f e l c ă l ă ţ i m e a a a j u n s pînă l a 9 0 c m (pe l a t u r a d e v e s t ) . A-
d î n c i m e a b a z i n u l u i e r a , măsurată d e l a n i v e l u l a c t u a l a l z i d u l u i , d e 1 , 9 0
m . P e l a t u r a d e v e s t s e află o i n t r a r e , lată d e 3 , 3 0 m .
f n f a z a u r m ă t o a r e , p o d e a u a s - a r i d i c a t c u 6 0 c m ; pe f u n d u l b a z i n u ­
l u i s - a a ş e z a t u n s t r a t d e d ă r f m ă t u r i (bucăţi m i r i d e c o c c i o p e s t o , lungi

E fnă l a 2 0 - 2 5 c m ) , g r o s d e a p r o a p e 4 0 c m , a p o i o nouă p o d e a d e m o r t a r ,
ι această f a z ă , i n t r a r e a de pe l a t u r a de v e s t a f o s t barată c u u n z i d de
piatră, g r o s de 80 c m .
fn faza a t r e i a a b a z i n u l u i ; s - a aşezat peste podea un s t r a t de p i e ­
t r i ş g r o s de p e s t e 30 c m . Intrîhdurile de pe l a t u r i l e de n o r d şi s u d a u
f o s t b a r a t e . I n n i v e l u l de d e a s u p r a pietrişului s - a d e s c o p e r i t u n bust

221

www.mnir.ro
a c e f a l d i n marmură a l z e u l u i L i b e r ; de a s e m e n e a , t r e i f r a g m e n t e d i n
omoplatul unei s t a t u i de statura unui o m .
f n p r i m a sa f a z ă , b a z i n u l c o m u n i c a s p r e n o r d c u un c a n a l de p i a ­
t r ă o r i e n t a t n o r d - s u d , a p o i c o t i n d s p r e v e s t şi i n t r f n d sub peretele
r e s p e c t i v a l secţiunii; e l r e a p a r e fn s . 5 .
B a z a c a n a l u l u i e s t e p a v a t ă , pfnă a p r o a p e d e i n t r a r e a f h p e r e t e l e
secţiunii, c u 22 de c ă r ă m i z i p u r t f n d ştampilele l e g i u n i i X I I I G e m i n a .
L a 4 , 6 m s p r e n o r d d e b a z i n , u n z i d ( l a t d e 55 c m ) t r a v e r s e a z ă
s e c ţ i u n e a pe d e a s u p r a c a n a l u l u i ( a c e l a ş i z i d t r a v e r s e a z ă şi s . 3 , ime­
d i a t l a n o r d de h y p o c a u s t u l de a i c i ) .
f n s e c t o r u l d i n t r e b a z i n şi a c e s t z i d , c a n a l u l a r e lăţimea d e 3 8 c m .
P e r e t e l e v e s t i c a l c a n a l u l u i a r e înălţimea d e 1 , 2 0 m (faţă d e p a v a j u l d e
c ă r ă m i z i ) , c e l e s t i c d e 0 , 5 8 . C f n d s - a renunţat l a b a z i n ş i c a n a l u l a
fost abandonat, s-a c o n s t r u i t zidul perpendicular, i a r pe suprafaţa
d i n t r e bazin, şi z i d s - a aşezat un s t r a t de n i s i p şi un p a v a j de c ă r ă m i z i
( D i n p u n c t d e v e d e r e a l c o t e l o r , a c e s t pavaj c o r e s p u n d e c u c e i din s.3 c a r e
acoperă h y p o c a u s t u l d i n această zonă).
P e f u n d u l a c e s t u i c a n a l s - a u d e s c o p e r i t o monedă d e b r o n z d e l a
D o m i ţ i a n , u n d e n a r d e l a H a d r i a n şi u n i n e l - c h e i e .
L a n o r d d e z i d u l p e r p e n d i c u l a r , p e r e ţ i i c a n a l u l u i s c a d în î n ă l ­
ţime, atingînd c e l m u l t 3 0 - 4 0 c m .
C a n a l u l a f o s t săpat în pămîhtul v i u , s u b n i v e l u l d e a t u n c i a l so­
l u l u i ; faţă d e a c t u a l u l n i v e l , b a z a s a s e află l a 1,88-1 , 9 0 m . S t r a t u l d e
d ă r f m ă t u r i î n c e p e însă a b i a d e l a 1 , 3 0 m , a d i c ă d e l a n i v e l u l i n i ţ i a l a l
z i d u l u i de est a l c a n a l u l u i .
L a 9 , 2 5 m s p r e n o r d de z i d u l p e r p e n d i c u l a r au fost d e s c o p e r i t e
a l t e î h c ă p e r i , c a r e s e întind ş i în s e c ţ i u n e a u r m ă t o a r e ( s . 3 ) . Vor fi
p r e z e n t a t e î m p r e u n ă , după d e s c r i e r e a a c e s t e i a d i n u r m ă .
S e c ţ i u n e a t r e i a a r e l u n g i m e a de 50 m , lăţimea 2 m ; orientată
n o r d - s u d , p a r a l e l ă c u c e l e l a l t e ; s - a săpat îh a n i i 1 9 7 1 - 1 9 7 3 .
C o m p l e x u l c o n s t r u c t i v d i n jumătatea d e n o r d i d e n t i f i c a t ş i p r i n s ă ­
păturile d i n s . 2 v a f i d e s c r i s a p a r t e .
fn p a r t e a de s u d a fost c e r c e t a t u n a l t g r u p de î n c ă p e r i . P a r t e d i n
a c e s t e a a u apărut ş i îh c e r c e t ă r i l e d i n a n i i 1 9 6 7 - 1 9 6 9 ; p e n t r u a face
legătura c u e l e , s - a executat s p r e est o casetă.
Z i d u l p e r p e n d i c u l a r p e c a n a l u l d i n s . 2 continuă îh s . 3 ş i c a s e t ă :
s p r e n o r d lasă o î n c ă p e r e , s p r e s u d e s t e l e g a t de a b s i d a a l t e i încăperi
( c e a c e r c e t a t ă în d e c u r s u l s ă p ă t u r i l o r d i n 1 9 6 7 - 1 9 6 9 ) .
C a m e r a e s t e a p r o x i m a t i v pătrată: 4 , 7 0 χ 4 , 6 0 m ; lăţimea zidului
e s t e d e 4 6 c m . Z i d u l d e s u d a r e două f a z e (o d i f e r e n ţ ă d e g r o s i m e d e
14 c m ) .
f n i n t e r i o r , făcînd c o r p c o m u n c u l a t u r a de n o r d , se află u n c a n a l
c o n s t r u i t d i n p i a t r ă ; în e l s - a g ă s i t o monedă d e b r o n z de l a M a r c u s
A u r e l i u s ( a . 1 6 6 - 1 6 7 ) . P e l a t u r a d e v e s t a apărut a l t c a n a l , orientat
n o r d - s u d , îh c a r e s - a g ă s i t u n v a s a p r o a p e î n t r e g d e s t i c l ă . P r i n a¬
c e s t c a n a l s e e v a c u a a p a d i n b a z i n u l c u a b s i d ă d i n s p r e e s t . C e l e două

222

www.mnir.ro
c a n a l e c o n v e r g în c o l ţ u l d e n o r d - v e s t , d e u n d e a p a s e s c u r g e a îh a f a r ă .
D e a s u p r a n i v e l u l u i c a n a l e l o r , p e o mică porţiune s p r e e s t u l c a m e ­
r e i , s - a p ă s t r a t u n p a v a j d e c ă r ă m i z i a ş e z a t e pe u n s t r a t d e n i s i p . P a ­
v a j u l e s t e c o n t e m p o r a n c u u l t i m a fază a z i d u l u i 'le s u d .
între această cameră şi absidă, s p r e s u d , s - a d e s c o p e r i t un pavaj
d e m o r t a r , făcînd c o r p c o m u n c u z i d u l p e r p e n d i c u l a r p e s . 2 - s . 3 - c a s e t ă .
P e a c e s t p a v a j a apărut u n f r a g m e n t s c u l p t u r a l , r e p r e z e n t î h d o m î h ă ţ i ­
nînd u n v a s . A r p u t e a a p a r ţ i n e b u s t u l u i l u i L i b e r d e s c o p e r i t în b a z i n u l
din s . 2 .
S u b u n s t r a t d e d ă r î m ă t u r i , l a 3 0 c m s u b a c e a s t ă p o d e a , a u apărut
z i d u r i l e unei încăperi c u hypocaust ( l ,98 χ 1 ,20 m ) .
O bună p a r t e e s t e s u p r a p u s d e c a n a l u l d e s c u r g e r e c e v i n e d i n a b ­
s i d ă . P e r e ţ i i c a n a l u l u i a u g r o s i m e a d e 21 c m , înălţimea d e 50 c m ; d e s ­
c h i d e r e a ( l ă ţ i m e a pe u n d e s e s c u r g e a a p a ) 10 c m ; a d f n c i m e a c a n a l u l u i
32 c m . S u p r a f a ţ a a c e s t u i a e r a a c o p e r i t ă c u l e s p e z i , a f l a t e l a a c e l a ş i n i ­
v e l c u p a v a j u l - c e e a ce arată o c o n t e m p o r a n e i t a t e f h t r e c a m e r a din­
s p r e n o r d ş i a b s i d ă , f n s c h i m b , f a p t u l că a c e s t c a n a l î n t r e t a i e hypo­
c a u s t u l arată că e s t e u l t e r i o r a c e s t u i a .
I n t r e p i l e l e h y p o c a u s t u l u i s - a u g ă s i t 3 f r a g m e n t e d e c ă r ă m i z i ştam­
p i l a t e c u n u m e l e l e g i u n i i X I I I G e m i n a . T o t a i c i a u apărut ş i c î t e v a f r a g ­
mente de v a s e de sticlă.
A b s i d a amintită a p a r ţ i n e a u n e i î n c ă p e r i c e se f o r m e a z ă s p r e est.
D e s c h i d e r e a ( d i a m e t r u l ) a c e s t e i a (pe i n t e r i o r ) e r a l a început d e 4 , 8 0 m ;
u l t e r i o r s - a r e d u s l a 3 , 3 0 m . S - a z i d i t d i n piatră ( l a t . = 60 c m ; se a¬
daugă t e n c u i a l a d e 8 - 9 c m ) .
C u o c a z i a r e f a c e r i i , i n t r a r e a s - a îngustat c u 75 c m l a c a p e t e , cu
1 5 c m în p u n c t u l d e maximă c u r b u r ă .
P e n t r u a f i i m p e r m e a b i l i , p e r e ţ i i a c e s t u i b a z i n a u f o s t tencuiţi cu
un ciment f i n .
I n t r a r e a îh a c e s t a s e f ă c e a p r i n două t r e p t e .
A

I n a n u l 1 9 7 3 , s - a d e z v e l i t , îh s u p r a f a ţ ă , c o m p l e x u l c o n s t r u c t i v
d e s c o p e r i t încă d i n 1 9 7 1 îh jumătatea d e n o r d a s . 2 - s . 3 ( c a m e r e l e a ^ b j
c) avînd o instalaţie specială de h y p o c a u s t .
I n s t a l a ţ i a d e h y p o c a u s t s e a f l ă îh d r e p t u l c a m e r e i d i n m i j l o c , la
vest de aceasta.
P r a e f u r n i u m - u l este c o n s t r u i t d i n piatră; lungimea = 1 ,27 m , g r o ­
s i m e a p e r e ţ i l o r 0 , 7 0 m . G u r a a c e s t u i a e s t e lată ( l a b a z ă ) d e 0 , 9 5 m ; s u s
( b o l t a e s t e prăbuşită) de 0 , 7 3 m . I n i n t e r i o r u l a c e s t u i a s - a u găsit v a s e
întregi şi numeroase f r a g m e n t e c e r a m i c e , obiecte şi deşeuri de bronz,
sticlă.
Căldura d i n a c e s t p r a e f u r n i u m intră îhtr-un mic h y p o c a u s t ( 2 , 2 0 χ
1 , 7 0 m ) ; p i l e l e a c e s t u i a se s p r i j i n e a u pe o bază de m o r t a r .
C a m e r a d i n s p r e s u d e s t e pavată ş i tencuită c u m o r t a r f i n . P o d e a u a
e r a s p a r t ă însă pe o p o r ţ i u n e îh formă d e c r u c e ; s - a c o n s t a t a t c ă d e d e ­
s u b t s e a f l a u două ş a n ţ u r i c u p e r e ţ i i d e p i a t r ă . F o s s a o r i e n t a t ă nord-.

223

www.mnir.ro
sud comunica p r i n t r - u n o r i f i c i u c u camera c u hypocaust. A e r u l cald
t r e c e a d e c i p r i n a c e s t e f o s s e , încălzind a p a d i n b a z i n u l de d e a s u p r a .
U n s i s t e m i d e n t i c d e Î n c ă l z i r e s - a îhtflnit ş i l a c a m e r a d i n s p r e n a r d .
Z i d u r i l e de e s t . vest şi n o r d ale acesteia e r a u complet d e m a n t e l a t e , p r o ­
b a b i l d e c ă t r e c ă u t ă t o r i i d e p i a t r ă ; l - a m p u t u t u r m ă r i după u r m e l e s u b -
s t r u c ţ i e i , făcută d i n p i a t r ă d e r f u a ş e z a t ă î n t r - u n m i c şanţ pe solul
c r u d . I n i n t e r i o r u l a c e s t e i c a m e r e s - a u d e s c o p e r i t două m o n e d e de
b r o n z , de l a H a d r i a n şi L u c i u s . V e r u s .
L a n o r d de aceste c a m e r e , un pavaj de m o r t a r , aflat l a acelaşi n i ­
v e l c u b a z a h y p o c a u s t u l u i , s e întinde p e o l ă ţ i m e d e 2 m s p r e n o r d .
S e c ţ i u n e a a p a t r a s - a săpat în 1 9 7 1 ; o r i e n t a t ă e s t - v e s t ; î n t r e b a ­
z i n u l d i n s . 2 şi absida d i n caseta d i n p a r t e a de sud a s . 3 .
C u această o c a z i e s - a i d e n t i f i c a t p r a e f u r n i u m - u l c a r e încălzea
hypocaustul abandonat d i n sudul s . 3 .
Secţiunea a c i n c e a ( 1 9 7 2 ) . O r i e n t a r e a n o r d - s u d ; l u n g i m e a = 82 m ;
lăt. = 2 m .
Şanţul a căzut a p r o x i m a t i v pe l a t u r a d e e s t a u n o r c a m e r e ce se
deschid spre vest.
P a r a l e l c u z i d u l , ieşind d i n t r - u n a d i n încăperi, u n c a n a l porneşte
spre sud.
S - a s u r p r i n s s p r e m i j l o c u l secţiunii c a n a l u l de s c u r g e r e ce s-a
d e s c r i s în s . 2 . în e l s - a g ă s i t u n c a p a c d e v a s c e n u ş i u ş i a l t e frag -
mente c e r a m i c e .
A l t e c a m e r e s - a u s e c ţ i o n a t în p a r t e a d e n o r d a s e c ţ i u n i i . I n c e a
pavată c u m o r t a r , s - a d e s c o p e r i t u n f r a g m e n t d e t e r r a s i g i l l a t a .
în 1 9 7 4 s e c ţ i u n e a a f o s t p r e l u n g i t ă s p r e s u d c u încă 15 m . A u a¬
p ă r u t a l t e z i d u r i a l e u n o r î n c ă p e r i în c u r s d e d e z v e l i r e .
*
* w

în d e c u r s u l s ă p ă t u r i l o r a apărut o însemnată c a n t i t a t e d e m a t e r i a l
a r h e o l o g i c , în p a r t e p u b l i c a t s a u în c u r s d e p u b l i c a r e .
Ţiglele s t a m p i l a t e r e p r e z i n t ă p r i n c i p a l a r e c o l t ă a r h e o l o g i c ă din
t h e r m e . E l e se r i d i c ă l a peste 500 de e x e m p l a r e . C e l e m a i m u l t e a p a r ­
ţin l e g i u n i i Χ Ι Π G e m i n a ( 3 0 d e t i p u r i ) . A l t e p a t r u t i p u r i a p a r ţ i n c o h o r ­
t e i Π F l a v i a C o m m a g e n o r u m ; u n t i p ( r e p r e z e n t a t deocamdată n u m a i p r i n
două ş t a m p i l e ) - a l a I H i s p a n o r u m C a m p a g o n u m . E l e a u f o r m a t o b i e c t u l
unui s t u d i u c o m p l e t ^ , r e c e n t apărut.
0

O p a i ţ e l e d e s c o p e r i t e sînt în număr d e 1 7 . Două d i n t r e e l e p o a r t ă

ştampilele O C T A V I şi C R E S C E ; r e s t u l sînt a n e p i g r a f e . U n s t u d i u d e ­
t a l i a t a s u p r a a c e s t o r a e s t e în c u r s d e a p a r i ţ i e i ' .
C e r a m i c a r e p r e z i n t ă d e a s e m e n e a o c a n t i t a t e însemnată d e m a t e ­
r i a l ' d e s c o p e r i t în c u r s u l s ă p ă t u r i l o r .
C e r a m i c a r o m a n ă d e u z c o m u n p r e z i n t ă o m a r e d i v e r s i t a t e d e forme,
c a r e a făcut o b i e c t u l u n u i s t u d i u , d e î a s e m e n e a în c u r s d e a p a r i ţ i e 2 .1

224

www.mnir.ro
 A -

I n c u r s u l s ă p ă t u r i l o r s - a u d e s c o p e r i t ş i c u e v a f r a g m e n t e (ie v a s e
de l u x şi t e r r a s i g i l l a t a .
D e a s e m e n e a , a u apărut o s e r i e d e v a s e ş i f r a g m e n t e ceramice
d a c i c e : u n v a s b i t r o n c o n i c , două c e ş t i d a c i c e , a l t e f r a g m e n t e cera­
m i c e l u c r a t e c u m f n a . U n s t u d i u d e t a l i a t a s u p r a a c e s t e i a e s t e fn p r e ­
gătire 1
.
f n c u r s u l s ă p ă t u r i l o r a u m a i apărut c f t e v a o b i e c t e mărunte de
b r o n z ( f i b u l e , c a t a r a m e , a p l i c e e t c . ) , os ( z a r u r i , ace de o s ) , frag­
mente de sticlă.
Monedele prezintă o v a l o a r e deosebită p e n t r u i s t o r i c u l t h e r m e l o r ;
l e publicăm f h c o n t i n u a r e c u t o a t e d a t e l e * :1

l /
1 . s e s t e r t i u s . D o m i ţ i a n . 2 2 , 4 2 g ; 33 m m ; c o n s e r v a r e slabă.
Descoperit fn c a n a l u l pavat cu cărămizi d i n s . 2 .
2 . \ , d e n a r . T r a i a n . 2 , 9 2 g ; 18 m m ; l e g e n d a ş t e a r s ă . D e s c o p e ­
r i t fh s t r a t u l s u p e r f i c i a l .
3 . | , d e n a r . H a d r i a n . 2 , 5 2 g ; 17 m m . R I C , 2 8 6 ( a ) ; a . 1 3 4 - 1 3 8 .
D e s c o p e r i t fh c a n a l u l pavat cu cărămizi d i n s . 2 .
4 . ι , a s . H a d r i a n . 8 , 6 0 g ; 27 m m . R I C , 9 7 5 ( b ) ; a . 1 3 4 - 1 3 8 .
5/ (, , A E . H a d r i a n . 1 1 , 7 8 g ; 2 6 m m . R I C , 8 2 5 ( a ) ; a . 1 3 4 - 1 3 8 . D e s ­
c o p e r i t f h c o m p l e x u l d i n jumătatea d e n o r d a s . 2 - s . 3 , - 0 , 2 0 m , c u v a r
pe e l .
6 . t , s e s t e r t i u s . A n t o n i n u s P i u s . 2 4 , 6 7 g ; 31 m m . R I C , 7 6 5 ; a .
1 4 5 - 1 6 1 . D e s c o p e r i t f h suprafaţa săpată f n c a p ă t u l d e s u d a l a r i p i i d e
vest a thermelor.
7 . ! , s e s t e r t i u s . A n t o n i n u s P i u s . 2 8 , 4 3 g ; 30 m m . R I C , 7 6 5 ; a .
145-161 .
8. • , sestertius. Antoninus Pius. 23,17 g; 32,50 mm. RIC,767;
a . 1 4 5 - 1 61 . D e s c o p e r i t f h s . 2 fh p r e l u n g i r e a s p r e n o r d d e c o m p l e x u l c u
hypocaust.
9 . J , d u p o n d i u s . A n t o n i n u s P i u s , 1 3 , 5 0 g ; 21 m m . R I C , 9 1 9 ; a .
1 5 3 - 1 5 4 . D e s c o p e r i t pe z i d u l c a n a l u l u i d i n suprafaţa s u d .
1 0 . I , a s . A n t o n i n u s P i u s . 11 , 8 0 g ; 2 8 m m . R I C , 563 ( a ) ; a 1 3 9 .
11 . J A E . A n t o n i n u s P i u s . 9 , 4 7 g ; 25 m m . C f . R I C , 9 5 1 ( d a r d u p o n ­
dius) .
1 2 . \ . s e s t e r t i u s . D i v a F a u s t i n a . 2 9 , 9 1 g ; 31 m m . R I C , 1 1 5 1 ; a .
1 4 1 . D e s c o p e r i t f n suprafaţa s u d .
1 3 . j , A E . D i v a F a u s t i n a . 9 , 6 3 g ; 26 m m . R I C , 1161 ; a . 1 4 1 .
1 4 . j , A E . M a r c u s A u r e l i u s . 1 7 , 1 2 g ; 29 m m ; c o n s e r v a r e slabă.
D e s c o p e r i t f h c a s e t a executată d i n s . 3 s p r e e s t , f h c a n a l u l de pe la­
t u r a de n o r d a c a m e r e i .
1 5 . j , a s . F a u s t i n a I I . 1 3 , 8 6 g ; 27 m m . R I C , 1 6 8 4 ( d a r Venus
s p r e d r e a p t a ) ; a . 1 4 5 - 1 4 6 . D e s c o p e r i t ă f n suprafaţa s u d .
1 6 . ţ , A E . F a u s t i n a Π . 7 , 7 5 g ; 26 m m ; c o n s e r v a r e slabă. Des -
c o p e r i t ă f h - c a m e r a dreptunghiulară d i n suprafaţa s u d .
1 7 . ( , s e s t e r t i u s . L u c i u s V e r u s . 2 2 , 7 1 g ; 19 m m . R I C , 1 3 0 8 ; a .
1 6 1 - 1 6 2 . Descoperită fn c o m p l e x u l d i n p a r t e a de n o r d a s . 2 - 8 . 3 .

225

www.mnir.ro
 1 8 . j , d u p o n d i u s . C o m m o d u s . 1 2 , 6 5 g ; 28 m m . R I C , 1 6 1 4 ; a.179.
D e s c o p e r i t în c a m e r a d r e p t u n g h i u l a r ă d i n s u p r a f a ţ a s u d .
1 9 . I , d u p o n d i u s . C o m m o d u s . 1 0 , 8 1 g ; 25 m m . C o n s e r v a r e s l a b ă .
D e s c o p e r i t în s . 2 ( p r e l u n g i r e 1 9 7 2 ) , d e a s u p r a p a v a j u l u i d e l a n o r d de
cele t r e i camere.
2 0 . j , A E . C o m m o d u s . 7 , 0 9 g ; 24 m m ; c o n s e r v a r e s l a b ă .
21-22 . B r o n z u r i , complet uzate.

Concluzii

C u m arătam l a începutul a c e s t u i r a p o r t , i n s c r i p ţ i a d i n a n u l 193 a ¬

testă o r e f a c e r e a t h e r m e l o r - ceea ce poate f i c o n s i d e r a t d r e p t t e r m i ­
nus ante quem p e n t r u d a t a r e a p r i m e i faze a e d i f i c i u l u i .
D i n p u n c t de v e d e r e a r h e o l o g i c , f a z a I a f o s t identificată p r i n cf­
t e v a s e g m e n t e d e c o n s t r u c ţ i e îh s . 1 ş i s . 3 , a m i n t i t e c u o c a z i a d e s c r i e ­
r i i generale-.
M o n e d e l e d e s c o p e r i t e îh t h e r m e se r e p a r t i z e a z ă a s t f e l i Domiţian
= 1 ; T r a i a n = 1; H a d r i a n = 3; domnia l u i Antoninus Pius - 9| domnia l u i
Commodus - 2 (una d i n a . 179); nedeterminate - 2 .
M o n e d a d e l a Domiţian e s t e f o a r t e u z a t ă , d a t o r i t ă u n e i îndelungate
c i r c u l a ţ i i ; d e a l t f e l , a f o s t g ă s i t ă împreună c u d e n a r u l d e l a H a d r i a n în
c a n a l u l c a r e a p a r ţ i n e f a z e i I I . D e a s e m e n e a , n u p r e z i n t ă importanţă m o ­
n e d a d e l a T r a i a n ş i c e a d e l a H a d r i a n , a f l a t e în s t r a t u l s u p e r f i c i a l .
f n s c h i m b , a s u l d e l a H a d r i a n , d e s c o p e r i t c u v a r pe e l , poate fi
u t i l i z a t c a terminus post quem.
C e l e m a i m u l t e m o n e d e (9) s f n t d i n t i m p u l l u i A n t o n i n u s P i u s ; e l e p o t
f i i n v o c a t e în f a v o a r e a d a t ă r i i p r i m e i f a z e a t h e r m e l o r în t i m p u l d o m n i e i
acestuia.
R e f a c e r i l e datează d i n t i m p u l l u i S e p t i m i u S e v e r şi S e v e r u s A l e ­
x a n d e r , după c u m o a t e s t ă c e l e două i n s c r i p ţ i i c u n o s c u t e d e multă v r e ­
m e . S e p a r e c ă u l t i m a r e f a c e r e a t e s t a t ă e p i g r a f i c , c e l puţin după c u m
rezultă d i n cercetările d i n a n i i 1971-1974, n u a afectat planul general
a l t h e r m e l o r . U n e l e r e f a c e r i d e mică a m p l o a r e s e c o n s t a t ă ş i după a¬
ceea.
C e l e două i n s c r i p ţ i i a r a t ă că î m p ă r a ţ i i S e p t i m i u s S e v e r u s ş i Se­
v e r u s A l e x a n d e r a u refăcut băile c o h o r t e i I I F l a v i a Commagenorum
ceea c e , de f a p t , desemnează această u n i t a t e d r e p t a u t o a r e a l u c r ă r i ­
l o r . N u m e l e e i a p a r e i m p r i m a t p e u n număr însemnat d e c ă r ă m i z i ( p a t r u
t i p i - r i d e ş t a m p i l e ) 5 U n i t a t e a e s t e atestată l a M i c i a încă d i n
1
timpul
d o m n i e i l u i H a d r i a n ; e a ş i - a păstrat p r o b a b i l n e s c h i m b a t l o c u l
1 6
de
g a r n i z o a n ă pfnă l a s f f r ş i t u l d o m i n a ţ i e i r o m a n e în D a c i a 7 .1

C e l e m a i n u m e r o a s e ş i v a r i a t e ş t a m p i l e a p a r ţ i n fnsă l e g i u n i i . X I I I
G e m i n a . A ş a c u m s - a arătat m a i de curîhd, e l e a u fost aduse l a M i c i a
de l a A p u l u m ; e s t e v o r b a d e c i n u m a i de c o n c u r s u l a t e l i e r e l o r de c ă r ă -
midărie a l e l e g i u n i i X I I I Gemina l a reconstrucţia t h e r m e l o r şi n u de
p r e z e n ţ a u n o r detaşamente a l e a c e s t e i a l a M i c i a ^ . 1

226

www.mnir.ro
 L a reconstrucţia băilor a p a r t i c i p a t p r o b a b i l şi a l a I H i s p a n o r u m
C a m p a g o n u m 9 . d a r c o n d i ţ i i l e s t r a t i g r a f i c e f n c a r e a u apărut c e l e două
1

ştampile a l e a c e s t e i a s f n t n e c u n o s c u t e (săpături a n t e r i o a r e a n u l u i 1971)·

A s t a ţ i o n a t l a M i c i a p r o b a b i l f h c e p f n d c u A n t o n i n u s P i u s , pînă l a s f f r ­
şitul dominaţiei r o m a n e fh D a c i a ^ .
A m p l o a r e a a c e s t e i construcţii ( c a r e va putea f l m a i bine c u n o s c u ­
tă după p u b l i c a r e a s ă p ă t u r i l o r d i n 1 9 6 7 - 1 9 6 9 ) e s t e o d o v a d ă a v i e ţ i i î n ­
f l o r i t o a r e a aşezării de t i p q u a s i - u r b a n (pagus) de l a M i c i a ^ ' .
T h e r m e l e d e l a M i c i a a u c ă z u t t r e p t a t f h r u i n e după p ă r ă s i r e . E l e
nu prezintă urme de d i s t r u g e r e violentă, c a u r m a r e a u n o r a t a c u r i d i n

L U C I A M A R I N ES CU
Liviu MXRGHITAN
CONSTANTIN C.PETOLESCU
N O T E
1 Pentru acestea,veziOCTAVIAN FLOCA,ŞTEFAN FERENCZI,LIVIU
, MĂRGHITAN - M i c i a . G r u p u l de cuptoare romane p e n t r u a r s cera­
mică , D e v a , 1 9 7 0 .
2 C I L , I I I , 1374.
3 C . D A I C O V I C I U - Micia I . Cercetări asupra c a s t r u l u i , fh: ACMIT,
I I I , 1930-1931 , S u p p l . e p i g r . 1 .
4 Ve zi: O C T A V I A N FLOCA, Ş T E F A N F E R E N C Z L L I V I U M A R G H I T A N ,
o p . c i t . ,ρ.8 şi u r m . ; D O R I N P O P E S C ' J - L e s f o u i l l e s a r c h é o l o g i q u e s
d a n s l a République S o c i a l i s t e de Roumanie e n 1 9 6 7 , în: D a c i a , N . S .
X I I I , 1968, p.430, n r . 6 8 .
5 V e z i S E B A S T I A N M O R I N T Z - L e s f o u i l l e s archéologiques dans l a
République S o c i a l i s t e de Roumanie e n 1 9 7 2 , f h : D a c i a , N . S . , X V I I ,
1 9 7 3 , p . 3 8 1 - 3 8 2 ; L . P E T C U L E S C U , în: M u z e u l Naţional, I , 1 9 7 4 ,
p.293.
6 C o n d u c e r e a l u c r ă r i l o r a a v u t - o L u c i a M a r i n e s c u , şef d e s e c ţ i e la
M u z e u l d e I s t o r i e a l R . S . R o m â n i a . D i n c o l e c t i v a u făcut p a r t e L i v i u
Mărghitan, m u z e o g r a f p r i n c i p a l , C o n s t a n t i n C . P e t o l e s c u şi L . P e t c u -
l e s c u , m u z e o g r a f i . C e r c e t ă r i l e a u însumat f h 1 9 7 1 - 1 9 7 4 u n număr d e
140 de z i l e .
7 P l a n u l şi p r o f i l e l e executate de i n g . t o p o . I.Iviniş (Deva).
8 S i s t e m u l de r e a l i z a r e a p o d e l e i s - a cunoscut a s t f e l : f h colţul de n o r d -
v e s t a l c a m e r e i , pe o suprafaţă a p r e c i a b i l ă , p i l e l e l i p s e a u . A i c i , o
groapă d i n t r - o săpătură fortuită a d i s t r u s p o d e a u a , adîncindu-se f h
t r e p t e pfnă l a c i r c a 1 m ; e r a p l i n ă d e m o l o z , p i e t r e , b u c ă ţ i d e c ă r ă ­
m i d ă . A ş a c u m s - a c o n s t a t a t a i c i , z i d u l d e fundaţie d e p ă ş e a a d f n c i ­
mea de 1 m .
9 P u b l i c a t de C . P O P - Reprezentări d i n D a c i a dedicate l u i L i b e r Pa­
t e r şi a c o l i ţ i l o r s ă i , în: A p u l u m , X , 1972 , p . 1 7 3 - 1 7 5 , n r . 1 , f i g . 1 .
10 C O N S T A N T I N C . P E T O L E S C U ş i L P / I U M A R G H I T A N - Ţ i g l e şi c ă ­
r ă m i z i ştampilate d i n t h e r m e l e d e l a M i c i a , în: M u z e u l N a ţ i o n a l , I ,
1974, p.247-258.

227

www.mnir.ro
11 M . G H E O R G H I T A - Opaiţe r o m a n e de la M i c i a , f n : S a r g e t i a , X I ,
1975 ( s u b t i p a r ) .
12 C o m u n i c a r e a prezentată de L I V I U M X R G H I T A N l a S e s i u n e a Mu­
z e u l u i d e I s t o r i e a l R . S . România d i n d e c e m b r i e 1 9 7 4 ; fn c u r s d e
apariţie f h : M u z e u l Naţional, I V ,
13 S t u d i u l se v a f a c e d e c ă t r e L . M A R G 1 I I T A N .
14 D e t e r m i n a r e a m o n e d e l o r s - a făcut d e c ă t r e C a r m e n M a r i a P e t o l e s c u ,
m u z e o g r a f l a C a b i n e t u l n u m i s m a t i c a l M u z e u l u i de I s t o r i e a l R . S .
România. "
15 C O N S T A N T I N C. P E T O L E S C U , LIVIU MARGHITAN fn: Muzeul Na­
ţional, I , 1974, p . 2 5 5 - 2 5 6 ; C . C . P E T O L E S C U - Note e p i g r a f i c e
( I I I ) , fn: S C I V , 2 6 , 1975, 3 (sub t i p a r ) .
16 C I L , I I I , 1371 .
17 B i b l i o g r a f i a completă: I . I . R U S S U , f n : A c t a M u s e i Napocensis, V I ,
1 9 6 9 , p . 1 7 2 ; adaugă: L . M X R G H I T A N , f n : S C I V r 25,1974, 1, p.
143-148; - C . C . P E T O L E S C U , L . M X R G I I I T Α Ν , fn: M u z e u l Naţional,
1,1974,p.253-254; C . C . P E T O L E S C U , fn: S C I V , 2 6 , 1 9 7 5 , 3 (sub
tipar).
18 C . C . P E T O L E S C U , f n : S a r g e t i a , I X , 1 9 7 2 , p . 4 7 - 4 8 , n o t a 28 ; C . C .
P E T O L E S C U , L . M X R G H I T A N , frT: M u z e u l N a ţ i o n a l , I , 1 9 7 4 , p . 2 5 4 ;
C . C . P E T O L E S C U - L ' o r g a n i s a t i o n de l a f r o n t i è r e r o m a i n e d a n s l a
vallée du Mureş (Dacia S u p e r i o r ) ; c o m u n i c a r e prezentată l a a l X - l e a
C o n g r e s i n t e r n a ţ i o n a l de s t u d i i a s u p r a f r o n t i e r e l o r r o m a n e , X a n t e n -
N i j m e g e n , 1 3 - 1 9 s e p t e m b r i e 1974 ( f n c u r s de a p a r i ţ i e f n a c t e l e c o n ­
g r e s u l u i ) . A n a l i z e c h i m i c e făcute de C l o ş c a L . B ă l u ţ ă ( A l b a I u l i a )
c o n f i r m ă c o n c l u z i i l e n o a s t r e ( c o m u n i c a r e l a S e s i u n e a M u z e u l u i de
a r h e o l o g i e Constanţa, 2 7 - 2 9 o c t o m b r i e 1974).
19 C . C . P E T O L E S C U , L I V I U M X R G H I T A N , fn M u z e u l Naţional, 1,1974,
p.255.
20 B i b l i o g r a f i a c o m p l e t ă : I . I . R U S S U , fn S C I V , 2 1 , 1 9 7 0 , 1 , p . 1 6 2 - 1 63 ,
idem, S C I V , 23, 1972, 1,p.67.
21 V e z i L P / I U M A R G H I T A N - M i c i a a fost un " p a g u s " fh tot t i m p u l stă-
p f n i r i i r o m a n e ' ? , în: S C I V , 2 1 , 1 9 7 0 , p . 5 7 9 - 5 9 4 .

LES THERMES ROMAINES DE MICIA. RAPPORT SUR LES

FOUILLES EFFECTUEES ENTRE
1971-1974
- Résumé -

L e s a u t e u r s présentent les résultats des f o u i l l e s effectuées p a r

le M u s é e d ' H i s t o i r e d e l a R . S . d e R o u m a n i e d a n s l e s e c t e u r , o u e s t d e s
b a i n s de M i c i a ( a u j o u r d ' h u i V e ţ e l , d é p . d e H u n e d o a r a ) .
L e s t h e r m e s ont été c o n s t r u i t e s pendant le règne de l ' e m p e r e u r
H a d r i e n o u d ' A n t o n i n l e P i e u x . U l t é r i e u r e m e n t , e l l e s o n t été restaurées
p a r les e m p e r e u r s Septime S é v è r e et S é v è r e A l e x a n d r e ( v o i r s u p r a , n o -

228

www.mnir.ro
tes 2 - 3 ) . A u x t r a v a u x ont p r i s p a r t l a cohors I I F l a v i a Commagenorum
e t a l a I H i s p a n o r u m C a m p a g o n u m ( s t a t i o n n é e s à M i c i a ) ; d e m ê m e , i l faut
Souligner l ' a p p o r t d e l a l é g i o n X I I I G e m i n a , d o n t l e s b r i q u e s o n t é t é
e

apportées d ' A p u l u m .

229

www.mnir.ro
H I CI A

www.mnir.ro
ο -Im 2, m
t

www.mnir.ro
 ?.6π>

1/7·/-.

-, .. Λί« 4

( ] Γr /'^ - *fT ι 1

' 7 V - —•* i l ι

www.mnir.ro
 seer/we* M-fi-rt"

S£Cr/(/A/£* P - p '

www.mnir.ro
 ŞANTIERUL ARHEOLOGIC TÎRGŞORU VECHI
RAPORT DE SĂPĂTURA*

I n c u r s u l l u n i i i u l i e 1 9 7 4 , s - a c o n t i n u a t c e r c e t a r e a b o r d e i u l u i n r . 2,
i d e n t i f i c a t încă d i n 1 9 7 3 în c a s e t e l e I V ş i V Ε
B o r d e i u l a v e a o formă a p r o a p e t r a p e z o i d a l ă , c u l a t u r i l e d e c i i - c a
5 η , c u p e r e ţ i i d r e p ţ i , i a r c o l ţ u r i l e d e n o r d şi d e e s t t ă i a t e de două
g r o p i r o t u n d e d a t a t e în s e c . X V - X V I . A p r o x i m a t i v în c e n t r u l b o r d e i u l u i ,
m a i a p r o a p e de l a t u r a de s u d - v e s t se a f l a o groapă de p a r c u d i a m e t r u l
de 0 , 3 0 m .
Adfncimea g r o p i i b o r d e i u l u i e r a de 0 , 7 0 - 0 , 9 0 m .
P i e t r a r u l e r a c o n s t r u i t d i n b o l o v a n i de r f u de d i f e r i t e d i m e n s i u n i
ş i e r a f i x a t pe l a t u r a d e s u d - v e s t , a p r o a p e d e c o l ţ u l s u d i c a l l o c u i n ţ e i .
A v e a o formă dreptunghiulară, c u c o l ţ u r i l e r o t u n j i t e , i a r l a t u r i l e l u n g i
e r a u p a r a l e l e c u l a t u r a de s u d - e s t a b o r d e i u l u i .
V a t r a s e a f l a adfncită faţă d e n i v e l u l d e c ă l c a r e cu aproximativ
0 , 2 5 m ş i e r a î n c o n j u r a t ă d e o g a r d i n ă d i n l u t , înaltă d e 0 , 1 0 m , care
d e p ă ş e a c o n t u r u l v e t r e i , înconjurînd ş i cenuşarul d i n faţa e i . D e a s u p r a
v e t r e i s e a f l a p r o b a b i l o tavă d i n l u t a r s , g r o a s ă d e 0 , 0 4 m ş i c u m a r ­
g i n i l e r i d i c a t e v e r t i c a l , după c u m a r a t ă f r a g m e n t e l e m a r i d e s c o p e r i t e
î n t r e p i e t r e l e p r ă b u ş i t e . P e r e ţ i i , c o n s t r u i ţ i d i n p i e t r e l i p i t e c u pămfnt
se c o n t i n u a u d e a s u p r a a c e s t e i tăvi f n formă de boltă.
I n t r e p i e t r e l e prăbuşite s - a u d e s c o p e r i t fragmente c e r a m i c e şi
oase c a r b o n i z a t e de a n i m a l e .
(

T o t în c u p r i n s u l l o c u i n ţ e i a u f o s t d e z v e l i t e ş i s c h e l e t e l e u n o r i n d i ­
v i z i o m o r î ţ i v i o l e n t , c e z ă c e a u p e u n s t r a t d e umplutură c u o grosime
între 0 , 1 0 - 0 , 3 0 m .
S c h e l e t u l n o t a t c u n r . 1 , s e a f l a lfngă l a t u r a d e n o r d - v e s t aproape
p a r a l e l c u a c e a s t a , c u l c a t p e p a r t e a d r e a p t ă , c u faţa î n d r e p t a t ă spre
e s t , m f h a s t i n g ă e r a îndoită d i n c o t , i a r mîna d r e a p t ă e r a întinsă cu
palma sub f e m u r e . P i c i o a r e l e e r a u strîns ghemuite ( f i g . 1 ) .
I n r e g i u n e a lombară şi fn j u r u l m e m b r e l o r i n f e r i o a r e s - a u găsit
f r a g m e n t e c e r a m i c e de l a m a i multe v a s e d i n c a r e n u s - a u întregit decît
două.
S c h e l e t u l n o t a t c u n r . 2 se a f l a p a r a l e l c u l a t u r a de n o r d - e s t . C r a ­
n i u l n u s - a m a i p ă s t r a t flitrucft a f o s t t ă i a t d e g r o a p a d e s e c . X V d i n col­
ţul d e n o r d a l l o c u i n ţ e i . Ş i a c e s t a s e a f l a f n t r - o p o z i ţ i e c h i r c i t ă , a s t f e l
*
A d u c e m mulţumiri ş i p e a c e a s t ă c a l e t o v . G h . D i a c o n u , responsabi­
l u l şantierului T î r g ş o r p e n t r u s p r i j i n u l a c o r d a t f n t i m p u l săpăturilor
şi l a întocmirea a c e s t u i m a t e r i a l .
231

www.mnir.ro
f t i c t t m e m b r e l e i n f e r i o a r e se a f l a u f o a r t e a p r o p i a t e d e t o r a c e , i a r oa­
s e l e de l a laba p i c i o r u l u i se a f l a u i m e d i a t s u b o a s e l e b a z i n u l u i ( f i g . 2 ) .
F r a g m e n t e l e c e r a m i c e a f l a t e fn a p r o p i e r e a l u i e r a u m a i puţine.
După d e m o n t a r e a s c h e l e t u l u i n r . 1 ş i î n l ă t u r a r e a s t r a t u l u i d e u m ­
plutură ş i a f r a g m e n t e l o r c e r a m i c e , a u apărut o a s e l e u n u i a l t schelet
uman c a r e se a d f n c e a c u a p r o x i m a t i v 0 , 0 5 m de n i v e l u l p o d e l e i .
Este v o r b a de s c h e l e t u l unei f e m e i , notat c u n r . 3 , ce a fost tăiat
d i n t a l i e , a ş a încît a l ă t u r i d e o a s e l e b a z i n u l u i ş i a l e m e m b r e l o r inferi­
o a r e , a p r o a p e p a r a l e l c u l a t u r a de n o r d - v e s t a b o r d e i u l u i , se găseau
c r a n i u l ş i o p a r t e d i n c o l o a n a v e r t e b r a l ă . C r a n i u l a f o s t a r u n c a t c u faţa
îh j o s ş i a v e a o d e s p i c ă t u r ă l a r g ă f n f r u n t e p e l i n i a n a s u l u i .
D e - a curmezişul m e m b r e l o r I n f e r i o a r e se m a i a f l a u n a l t s c h e l e t ,
p a r ţ i a l p ă s t r a t ş i n o t a t c u n r . 4 c e a p a r ţ i n u s e u n u i c o p i l m i c d é 1-2 a n i .
f n j u r u l a c e s t o r u l t i m e două s c h e l e t e , s i n g u r e l e m a t e r i a l e g ă s i t e , a u
f o s t două f r a g m e n t e c e r a m i c e d e c o r a t e c u s t r i u r i f h v a l , c f t e v a frag­
m e n t e mărunte d e c h i r p i c ş i pigmenţi d e c ă r b u n i .
fn lipsă de a l t i n v e n t a r s i n g u r u l c r i t e r i u de d a t a r e a l b o r d e i u l u i îl
c o n s t i t u i e analize c e r a m i c i i de a i c i .
M a r e a m a j o r i t a t e a f r a g m e n t e l o r , p r o v i n de l a t i p u l de vase fără
t o r ţ i , d i n pastă d e c u l o a r e b r u n - r o ş c a t ă , a r s ă o x i d a n t ş i u n e o r i pre-
z e n t f n d u r m e de a r d e r e secundară. P a s t a conţine n i s i p f i n , m a i r a r c u
grăuntele m a r e s a u c h i a r c u p i e t r i c e l e , pleavă şi c i o b u r i p i s a t e . F o r m a
v a s e l o r e r a a c e e a de oală c u f u n d u l d r e p t , p e r e ţ i i o b l i c i şi u m e r i i ar­
cuiţi i m e d i a t s u b l i n i a g f t u l u i . B u z e l e e r a u r o t u n j i t e ) îngroşate s a u t e ­
ş i t e , u n e o r i c u o ş ă n ţ u i r e mediană ( f i g . 3 , 4 , 8 ) .
D e c o r u l c e l m a i d e s întflnit e s t e f o r m a t d i n s t r i u r i m a i l a t e s a u mai
î n g u s t e i n c i z a t e , c a r e a c o p e r e a u a p r o a p e toată s u p r a f a ţ a v a s u l u i , p o r ­
n i n d d e s u b l i n i a g f t u l u i pînă a p r o a p e d e f u n d u l v a s u l u i , s a u e r a u gru­
p a t e îh b e n z i .
fn unele c a z u r i s t r i u r i l e o r i z o n t a l e e r a u întretăiate de g r u p u r i de
s t r i u r i t r a s a t e o b l i c s a u v e r t i c a l pe u m e r i i s a u c o r p u l v a s u l u i . O altă
combinaţie de d e c o r o c o n s t i t u i a u b e n z i l e de s t r i u r i o r i z o n t a l e a l t e r n a t e
de b e n z i de l i n i i f n v a l .
D e o s e b i t e c a p r o f i l sînt c f t e v a f r a g m e n t e d e p e r e ţ i d e v a s e tot f ă r ă
t o r ţ i , c u f u n d u l d r e p t d a r c u c o r p u l m a i bombat, c u g f t u l f o a r t e s c u r t şi
b u z a f o a r t e m u l t trasă f h afară, c u m a r g i n e a dreaptă. Suprafaţa buzei
e r a decorată c u ş i r u r i de împunsături. C o r p u l v a s e l o r e r a d e c o r a t cu
b e n z i de l i n i i f h v a l , c u u n g h i u r i l e o b l i c e , ascuţite ( f i g . 9 ) .
P a s t a a c e s t o r a e s t e de c u l o a r e cărămiziu d e s c h i s s a u gălbui ce­
nuşie, c u u r m e de a r d e r e secundară, c u mult n i s i p f i n , pleavă şi mai
r a r p i e t r i c e l e s a u c i o b u r i p i s a t e n u p r e a mărunt.
C e r a m i c a fină c e n u ş i e s a u n e g r u - c e n u ş i u e s t e r e p r e z e n t a t ă d e c î ­
teva fragmente foarte m i c i , decorate c u l i n i i l u s t r u i t e , v e r t i c a l e , o b l i c e
s a u f h r e ţ e a . T o t d i n pastă f i n ă , a r s ă c e n u ş i u d e s c h i s sînt ş i c e l e două
f r a g m e n t e de l a u n u l c i o r c u g f t u l l u n g şi g u r a trilobată şi de l a u n v a s
d e c o r a t c u p a s t i l e a p l i c a t e , c a r e s e aseamănă c u c e r a m i c a d e s c o p e r i t ă
la H i s t r i a - C a p u l V i i l o r 1
(flg.10).

232

www.mnir.ro
 O c a t e g o r i e ceramică a p a r t e o reprezintă căldările de l u t c u torţi
i n t e r i o a r e descoperite fn B2 E . M a j o r i t a t e a f r a g m e n t e l o r se a f l a u
lfngă ş i s u b M j ş i p r o v e n e a u d e l a două c ă l d ă r i : u n a Î n t r e g i t ă * , nede­
c o r a t ă ş i a d o u a c u d e c o r d e s t r i u r i îh v a l .
Amîndouă e r a u l u c r a t e d i n t r - o pastă a s p r ă , d e c u l o a r e roşcat-
c ă r ă T i i z i e şi b r u n - r o ş c a t ă , c u n i s i p m u l t ş i p i e t r i c e l e f n a m e s t e c . V a ­
s u l a v e a o formă t r o n c o n i c ă , c u f u n d u l d r e p t , p e r e ţ i i o b l i c i , m a r g i n e a
teşită c u a j u t o r u l u n e i s p a t u l e d i n l e m n . I n e x t e r i o r m a r g i n e a e r a de­
c o r a t ă c u u n b r f u alcătuit d i n p a t r u s t r i u r i l a r g i , o r i z o n t a l e , f o a r t e p u ­
ţin a c c e n t u a t e ( f i g . 5 ) .
I n i n t e r i o r , c e v a m a i j o s d e m a r g i n e a v a s u l u i e r a u două t o r ţ i o r i ­
zontale, semicirculare, dispuse d i a m e t r a l .
Celălalt t i p de căldare de l u t este tot c u fundul d r e p t , c u pereţii
m a i puţin e v a z a ţ i ş i c u m a r g i n e a r o t u n j i t ă . I n e x t e r i o r , pe toată s u p r a f a ţ a ,
pfnă a p r o a p e d e l i n i a f u n d u l u i e s t e d e c o r a t c u l i n i i f n v a l f o a r t e dese
încît v î r f u r i l e l o r se întretaie ( f i g . 6 ) .
Cu excepţia căldărilor de l u t , c e r a m i c a d i n B 2 Ε p o a t e f i datată
fn c u r s u l s e c . X - X I , avîndu-se f n v e d e r e atft analogiile c u m a t e r i a l u l
r e c o l t a t f h c a m p a n i i l e a n t e r i o a r e l a T î r g ş o r ^ c f t şi c u m a t e r i a l u l din
a l t e staţiuni a r h e o l o g i c e d a t a t e f h a c e a s t ă v r e m e .
Datarea t i p u r i l o r de căldări descoperite la Tfrgşor este m a i d i f i ­
cilă f n t r u c f t ele se deosebesc de c e l e cunoscute pînă a c u m f h ţara
noastră3. D a t a r e a l o r f n c u r s u l s e c . X I v a f i c o n f i r m a t ă de c e r c e t ă r i
viitoare.
Cu p r i v i r e l a problema prezenţei căldărilor de l u t fh aşezările
f e u d a l - t i m p u r i i , P . D i a c o n u * a r a t ă c ă a c e s t tip d e v a s a fost a d u s din
a f a r ă , dè o populaţie m i g r a t o a r e , şi anume de p e c e n e g i .
D e ş i s e ş t i e c ă p e c e n e g i i a u l o c u i t şi f h e s t u l M u n t e n i e i , asemenea
m a t e r i a l e n u a u m a i f o s t i d e n t i f i c a t e pfnă f h p r e z e n t , e x c e p t f h d un f r a g ­
ment f o a r t e m i c d e s c o p e r i t la D r i d u .
f n Ftadiul a c t u a l a l c e r c e t ă r i i f h c a z u l n o s t r u s - a r p u t e a să fie
v o r b a d e u n r a i d p e c e n e g c a r e să e x p U c e atft p r e z e n t a s c h e l e t e l o r a¬
r u n c a t e f h g r o a p a b o r d e i u l u i n u m u l t t i m p după d e z a f e c t a r e a l u i , c f t ş i
prezenţa c ă l d ă r i l o r de l u t , ipoteză ce t r e b u i e urmărită f h c e r c e t ă r i l e
viitoare.

ANCA PAUNESCU

Dimensiunile sfnt: 1 = 0,20 m; diam. g u r i i = 0,35 m, diam. fundului

= 0,19 m.

233

www.mnir.ro
 F/f. ê. όcăeleA/l ar, <J
F/y. 1 - Scheletul nr. I.

www.mnir.ro
f/y. 5-ϋ. /es 6orco/i c/tnco/>er/f/âfv M/;, 4*',*',*]f fr^oymtnff cernute* </êmy*p'h
m B. 2.

www.mnir.ro
FfÇ- 4- Fragmente cennm/ce t/esco/oent/e //t J3 £.

www.mnir.ro
www.mnir.ro
fif- '6- fryme/tfa/e ca/c/are ov to/*// m/e/voare,
prorata cu if r fur/ /h νa/υ π/

www.mnir.ro
www.mnir.ro
8 - Froymenre ceramice cteeofenite in 8 3

www.mnir.ro
www.mnir.ro
F/f /û- frayme/r/e ceram/ce d/h Ρ/πσ, cevre/s/e.

www.mnir.ro
 N O T E

1 VLAD ZIRRA - Dacia, NS , V I I , 1963, p . 389, f i g . 2 5 .

2 D.POPESCU, N.CONSTANTINESCU, GH.DIACONU, V.I.TEODO-
R E S C U - Şantierul arheologic T f r g ş o r , I n : M a t e r i a l e . . . , V I I , p .
6 4 2 , f i g . 10· G H . D I A C O N U , N . C O N S T A N T I N E S C U - Şantierul ar­
heologic T f r g ş o r , f n : M a t e r i a l e . . . , V I I I , p . 5 4 2 - 5 4 3 , f i g . 8 şi 9 .
3 G H . Ş T E F A N , I . B A R N E A , M.COMŞA, E.COMŞA - Dinogetia I , p.
147 şi u r m . ι G R . F L O R E S C U , R . F L O R E S C U , P . D I A C O N U - C a p i -
d a v a , p . 2 1 0 , p l . X X V I I I ş i p . 211 , f i g . 1 1 3 ; D . T E O D O R - L e h a u t
feOdalisme s u r l e t e r i t o i r e de l a M o l d a v i e à l a lumière des données
archéologiques, fhi Dacia, N . S . I X , 1965, p.330-331 ; M . P E T R E S C U
DÎMBOVIŢA, E M . Z A HA R I A - Şantierul arheologic de l a Dâneşti, fnt
M a t e r i a l e . . . , V I I I , p . 5 7 , f i g . Î2\ E U G . Z A H A R I A - S ă p ă t u r i l e d e l a
D r i d u , Bucureşti, 1 9 6 7 , p . 8 1 şi p . 1 8 0 , p l . X V , f i g . 7 .
4' P . D I A C O N U - C u p r i v i r e l a p r o b l e m a c ă l d ă r i l o r d e l u t f n e p o c a f e u ­
dală t i m p u r i e , f n : S . C . I . V . , V I I , 3 - 4 , 1 9 5 6 , p . 4 2 1 - 4 2 9 .

L E CHANTIER ARCHEOLOGIQUE DE T Î R G S O R U - V E C H I

- R é orné -
r

P e n d a n t l e m o i s d e J u i l l e t , 1 9 7 4 o n à continué l a r e c h e r c h e d e l a
h u t t e d e m i - e n f o u i e , n r . 2 identifié e n 1973 d a n s l e s c a s s e t t e s I V e t V E .
L a hutte avait une forme r e c t a n g u l a i r e , avec l e s p a r o i s d r o i t s et
les c o i n s d u N et Ε ont été sectionés p a r deux fosses d u X V - X V I e e

siècles.
A u c e n t r e de l a hutte on à trouvé u n t r o u c o r r e s p o n d a n t à un g r o s
pieu intérieur, q u i soutenait le t o i t .
S u r l a c ô t e d e S . O . o n a t r o u v é l e f o y e r bâti e n p i e r r e , r é c t a n g u -
l a i r e , au coins a r r o n d i s .
L e s tessons céramiques appartiennent aux types des vases sans
anse, a u r e b o r d proéminent, aux f l a n c s d r o i t s o u a r r o n d u s , f a i t s en
t e r r e g l a i s e , de c o u l e u r brun-rougeâtre, mêlée de sable et de niâmes
fragments p i e r r e u x , décorés avec des bandes des lignes h o r i z o n t a l e s ,
v e r t i c a l e s ou ondulées.
D ' a u t r e s t e s s o n s a p p a r t i e n n e n t a u même t y p e d e v a s e m a i s tra­
v a i l l é d ' u n e pâte g r i s - n o i r , e t a u s s i d e u x f r a g m e n t s e n pâte f i n e , gris
q u i a p p a r t i e n n e n t à une c r u c h e avec l ' e m b o u c h u r e trilobée.
O n a d é c o u v e r t a u s s i 4 s q u e l e t t e s d ' i n d i v i d u s tués e t j e t t é s dans
l a f o s s e de l a h u t t e , p e u de temps après sa désaffectation.
A base de l a céramique 1 ' h a b i t a t i o n date d u Χ - Χ Ι Θ Θ
siècles.

243

www.mnir.ro
 Une c a t é g o r i e à p a r t e s t r e p r é s e n t é p a r l e s deux t y p e s de c h a u ­
d r o n s e n a r g i l e , d é c o u v e r t s a c c o t é d e Μι , t o u t à fait different par
f o r m e e t décor de ceux trouvés jusqu'à présent dans d ' a u t r e s s t a t i o n s
archéologiques e t attribué aux petchenèques.

Legende des figures

Fig. 1 Le squelette n r . 1
Fig. 2 Le squelette n r . 2
Fig. 3 a , V a s e d é c o u v e r t p r è s d e Mţ ; b , c , d , e , f , f r a g m e n t s céra­
miques trouvés dans l a hutte n r . 2
Fig. 4 F r a g m e n t s céramiques trouvés dans l a hutte n r . 2
Fig. 5 C h a u d r o n e n a r g i l e découvert p r è s de M j
Fig. 6 Tésson d u chaudron en argile
Fig. 7 F r a g m e n t s des b o r d s de vases avec décor s u r l a surface i n ­
térieure
Fig. 8 F r a g m e n t s céramique découverts dans l a hutte n r . 2
Fig. 9 F r a g m e n t de v a s e trouvé p a r m i l e s p i e r r e s d u f o y e r
F i g . 10 F r a g m e n t s c é r a m i q u e s e n pâte f i n e g r i s

244

www.mnir.ro
 C E R C E T X R I A R H E O L O G I C E L A C U R T E A D O M N E A S C Ă
DIN S U C E A V A *

R e l u a t e dupa* o î n t r e r u p e r e d e a p r o a p e u n d e c e n i u ş i j u m ă t a t e ' , c u
s p r i j i n u l m a t e r i a l a l o r g a n e l o r l o c a l e de p a r t i d şi de s t a t . cercetările
a r h e o l o g i c e de l a C u r t e a Domnească d i n S u c e a v a d i n v a r a anului 1974
ş i - a u p r o p u s 2 , c a p e d u r a t a c f t o r v a c a m p a n i i , să s e e f e c t u e z e studie­
r e a amănunţită ş i d e z v e l i r e a i n t e g r a l ă a c o m p l e x u l u i îh v e d e r e a c o n s o ­
l i d ă r i i l u i c a m o n u m e n t în a e r l i b e r f h a c t u a l u l p e i s a j a r h i t e c t o n i c su­
c e v e a n , c a r e îmbină f n c h i p a t f t d e a r m o n i o s m o n u m e n t e l e p l i n e d e g l o r i e
a l e t r e c u t u l u i c u c o n s t r u c ţ i i l e pe d e p l i n s e m n i f i c a t i v e a l e prezentului.
P r i n d e m o l a r e a u n e i a d i n c o n s t r u c ţ i i l e c o n t e m p o r a n e nouă, c a r e s u p r a ­
punea parţial v e c h i l e r u i n e , c e r c e t a r e a a n u l u i 1974 a putut c u p r i n d e O
suprafaţă m u l t m a i m a r e de t e r e n , f a p t c a r e a p r i l e j u i t surprinderea
u n o r s i t u a ţ i i c u t o t u l n o i , d a r n u i m p o s i b i l d e bănuit.
N o i l e c e r c e t ă r i a u p o r n i t de l a p r e m i s a că e s t e g r e u de c r e z u t ca
c e l dintîi c o n s t r u c t o r fn piatră d i n întreaga i s t o r i e a M o l d o v e i medie­
v a l e , c a r e a f o s t P e t r u M u ş a t , să f i r i d i c a t d i n t e m e l i i două c e t ă ţ i de
p i a t r ă l a S u c e a v a ( C e t a t e a S c h e i a ş i C e t a t e a d e S c a u n ) f ă r ă să f i a v u t ,
fn p r e a l a b i l , f h o r a ş u l a b i a d e v e n i t capitală a s t a t u l u i , o casă fh c a r e
să f i l o c u i t ş i d e u n d e s ă f i s u p r a v e g h e a t d i r e c t z i d i r é a c e t ă ţ i l o r men­
ţionate . C e r c e t ă r i l e a n t e r i o a r e , m u l t r e d u s e c a a m p l o a r e , n u putuseră
să d e m o n s t r e z e c u a r g u m e n t e s o l i d e d e o r d i n s t r a t i g r a f i e ş i c r o n o l o g i c
de c f h d anume datează z i d u l p a l a t u l u i domnesc d i n piatră c u n o s c u t în
S u c e a v a d e m a i multă v r e m e ş i s u p r a p u s d e c o n s t r u c ţ i i t î r z i i . Uneori
s - a s o c o t i t c ă z i d u l a c e s t a a f o s t r i d i c a t odată c u C e t a t e a S u c e v e i 3 , a l ­
t e o r i s - a c o n s i d e r a t că e l aparţine e p o c i i l u i Ştefan c e l M a r e * , p e n t r u
c a c e v a m a i r e c e n t să se a p r e c i e z e c a dovedită existenţa Curţii D o m ­
n e ş t i d i n t i m p u l l u i P e t r u Muşat ş i a p l a n i m e t r i e i a c e s t e i a f n f o r m ă pă­
t r a t ă c u l a t u r a d e 4 0 m 5 . A s e m e n e a i n t e r p r e t ă r i d i f e r i t e s e d a t o r a u în
p r i n c i p a l f a p t u l u i că c e r c e t ă r i l e a n t e r i o a r e dovediseră f e r m că : i d u l
încă l a s u p r a f a ţ ă a l p a l a t u l u i d o m n e s c s u p r a p u n e ş i t a i e u n e l e c o m p l e x e

T e x t r e v i z u i t şi completat a l m a t e r i a l u l u i p r e z e n t a t l a Sesiunea de
r a p o a r t e a I n s t i t u t u l u i de a r h e o l o g i e d i n B u c u r e ş t i d i n 2 5 - 2 6 februa­
r i e 1975.

245

www.mnir.ro
d i n l e m n d i n s e c . X I V - X V , d a r şi a m p l o a r e i c u t o t u l r e d u s e a c e r c e t ă ­
r i l o r r e s p e c t i v e , c a r e n - a u p u t u t c u p r i n d e o s u p r a f a ţ ă m a i m a r e şi o j u ­
decată de a n s a m b l u .
P r i n d e m o l a r e a şi înlăturarea r e s t u r i l o r uneia d i n construcţiile
c o n t e m p o r a n e c a r e s u p r a p u n e a în bună p a r t e p a l a t u l d o m n e s c d i n p i a t r ă
au fost identificate p a r t i a l z i d u r i l e a c e s t u i a . S - a constatat cu acest
p r i l e j că este v o r b a de o construcţie rectangulară, c u lungimea pînă
a c u m d e z v e l i t ă d e 1 9 , 5 0 m ş i c u l ă ţ i m e a d e 11 m , c o n s t r u c ţ i e alcătuită
d i n două î n c ă p e r i d e s p ă r ţ i t e d e u n p e r e t e c u uşă ( f i g . 1 , 2 ) . P r e c i z ă m c ă
e d i f i c i u l a c e s t a d i n p i a t r ă s e continuă s p r e v e s t p e s u b a c t u a l a s t r a d ă a
C u r ţ i i D o m n e ş t i ş i c ă pînă a c u m a f o s t i d e n t i f i c a t ă n u m a i p a r t e a d e r ă ­
s ă r i t a l u i . E s t e o c o n s t r u c ţ i e m a s i v ă d i n p i a t r ă , c u fundaţia adfncită
pfnă l a 1 , 5 0 m , c u e l e v a ţ i a z i d ă r i e i p e a l o c u r i p ă s t r a t ă p e î n ă l ţ i m e a d e
1 - 1 , 5 0 m , c u z i d u l g r o s de 1 , 6 0 m , c u i n t r a r e a pe l a t u r a de s u d p r e ­
v ă z u t ă c u p r a g d e p i a t r ă ş i l a t u r i l e f n ş p a l e t s t r ă j u i t e d e montanţi din
p i a t r ă , c u o uşă s i m i l a r ă p r a c t i c a t ă f n p e r e t e l e d e s p ă r ţ i t o r al celor
două î n c ă p e r i pfnă a c u m c u n o s c u t e ş i c u două f e r e s t r e , c u ş p a l e t d u b l u
şi ancadramente p r o f i l a t e , fn p e r e t e l e de n o r d ( f i g . 2 , 6 / 1 , 7 / 1 ) . în­
t r e a g a masă d e z i d ă r i e a f o s t " a r m a t ă " c u t i r a n ţ i d i n l e m n orizontali
î n e c a ţ i f n m o r t a r , a l e c ă r o r l ă c a ş e sînt p e a l o c u r i b i n e p ă s t r a t e . S p u ­
nem pe alocuri,fiindcă o p a r t e a z i d u l u i de s u d şi parţial z i d u l de e s t a i
p a l a t u l u i a u f o s t d e m a n t e l a ţ i pfnă l a fundaţie d e c ă t r e c ă u t ă t o r i i d e p i a ­
tră f h c e p f n d c u f i n e l e v e a c u l u i a l X V I I - l e a , fn săpătură f i i n d s u r p r i n s e
n u m a i ş a n ţ u r i l e d e fundaţie ( f i g . 2 ) .
O s e c ţ i u n e d e 3 0 x 3 m t r a s a t ă ş i săpată a p r o x i m a t i v pe d i r e c ţ i a
n o r d - s u d , p e r p e n d i c u l a r pe z i d u r i l e l u n g i ale p a l a t u l u i de piatră şi c u
l a t u r a estică pe m i j l o c u l i n t r ă r i i , a d u s l a i d e n t i f i c a r e a şi c e r c e t a r e a
p a r ţ i a l ă a u n e i impunătoare c o n s t r u c ţ i i d i n l e m n , a n t e r i o a r ă palatului
de piatră şi suprapusă de z i d u r i l e a c e s t u i a . E s t e v o r b a , f n f o n d , de o
c a s ă d i n l e m n c u l a t u r a lungă d e 1 8 , 5 0 m , p r e v ă z u t ă l a p a r t e a inferi­
o a r ă c u p i v n i ţ ă , t o t d i n l e m n , lungă d e 1 4 , 2 5 m ş i c u i n t r a r e a f n pantă
( g î r l i c i ) de 3 , 2 5 m pornită d i n i n t e r i o r u l ( d i n podeaua) locuinţei de s u ­
p r a f a ţ ă f n d i s c u ţ i e ( f i g . 2 / a , b ) . C h i a r d a c ă a c e a s t ă impunătoare con­
strucţie d i n l e m n , c u pivniţă, η-a putut f i dezvelită şi cercetată fn în­
t r e g i m e ( l ă ţ i m e a e i rămînfhd î n c ă n e c u n o s c u t ă ) , d i m e n s i u n i l e n e o b i ş n u i t
d e m a r i a l e e i , l o c u l p e c a r e a f o s t amenajată, p r e c u m şi unele e l e ­
mente de construcţie, i n v e n t a r şi d u r a t a f h t i m p , n e - a u d e t e r m i n a t s-o
c o n s i d e r ă m , f ă r ă r e z e r v e , d r e p t c e a m a i v e c h e casă domnească de l a
S u c e a v a , c o m p l e x amenajat fh t i m p u l d o m n i e i l u i P e t r u Muşat. Datarea
c a s e i domneşti d i n l e m n d e l a S u c e a v a pe p a r o u r s u l a c e s t e i d o m n i i s - a
făcut a t f t p e b a z a m a t e r i a l u l u i c e r a m i c a f l a t în i n t e r i o r u l e i , l a parter
ş i f h p i v n i ţ ă ( f i g . 3 / 1 - 5 ; 4 / 1 - 4 ) , c f t m a i c u seamă p e b a z a m a i m u l t o r
m o n e d e d e l a P e t r u Muşat, g ă s i t e p e p o d e a u a l o c u i n ţ e i ş i m a i c u seamă
pe a c e e a a p i v n i ţ e i * .
E x c e p t i o n a l de bine păstrate, r e s t u r i l e c a r b o n i z a t e ale c o n s t r u c ­
ţiei incendiate f h ansamblu oferă date e x t r e m de preţioase c u p r i v i r e l a

246

www.mnir.ro
www.mnir.ro
 secţiunii
b . Profilul peretelui de vest al I pe axul a t ) de la curtea domnească
( casa voievodala d i n lemn, sec.XlV-XV

LEGENDA
[ M ] moloz şi dărîmături P?^ fundaţie de clădire moderna Γττη
U M urmele translate î i prof:! aie sfiipilor şi
bîrnelor dir lemn
ΕΙϋ cenuşiu nisipos iH3 galben cu cărbune E3 traseul translai a', toboganului In pivniţă
ES3 lentilă de pamînt brun roşcat S 3 chirpic ars şi urme de dări mă
tun d i n lemn [H] urmele "in profti ale sobe' prăbuşite
θ lentilă de pămînt cafeniu podeaua locuinţei din lemn.secXIV-XVED resturi carbonizate ale stlpilor verticalijn plan
cenuşiu c u arsură urme de arsură din lemnsi chirpic CăU platformă d e zid
pavaj sec.XV
^3 SZZĂ * g $ *
d o m n e s c d i r
chirpic şi arsură sIcXV*^
IZZ3 pat de pietriş pentru fixarea pavajului ΕΞ3 galben cenuşiu ΕΞ3 zidurile demantelate (şanţuri de fundaţie).
, , ί χ ' 1
« . , ' „ , ale palatului domnesc, secXV
EZJ pămînt negru W pamirr. viu E S construcţii din piatră (pivniic sec XVII)-
• condică cauzare austriaca secXVl L X I n g ^ . c ^ e r p t e ale stflpilor ver- QzidIurte de mantelate (şanţuri de fun -
ucdu, n p u r i — dat ie) a e pivniţelor, sec. XVII
. I l e n t i S d'. , ?>f<'•<•< \i ben
;
resturi carbonizate ale birnelor talpă -
0 Q5 1 1 5
j
Fig.2-Plan de detaliu a l Curţii domneşti din Suceava

www.mnir.ro
t e h n i c a de construcţie a clădirilor d i n lemn de l a sffrşitul s e c . a l XlV-lea
ş i m a i c u seamă l a m o d u l d e r e a l i z a r e a p l a n ş e u r i l o r d i n l e m n p e s t e o
pivniţă de m a r i d i m e n s i u n i . S - a c o n s t a t a t , a s t f e l , că p e r e ţ i i d i n l e m n
a i pivniţei au fost realizaţi d i n b f r n e o r i z o n t a l e d i n l e m n , g r o a s e de
0 , 3 0 - 0 , 4 0 m , s p r i j i n i t e l a i n t e r i o r de s t f l p i v e r t i c a l i fixaţi f n lăcaşe
s p e c i a l s c o b i t e f n b f r n e l e - t a l p ă . L a r f n d u l s ă u , p l a n ş e u l pivniţei** era
făcut d i n b f r n e o r i z o n t a l e f i x a t e f h c a p u l s t f l p i l o r v e r t i c a l i a i p e r e ţ i l o r ,
p e s t e c a r e e r a u a ş e z a t e s c î n d u r i , g e n duşumea. F r e c v e n ţ a stflpilor
v e r t i c a l i este c o n s t a n t de 1,30-1 , 5 0 m depărtare u n u l de a l t u l , i a r g r o ­
s i m e a , încă p ă s t r a t ă a l o r , e s t e f h j u r d e 0 , 3 0 m ( f i g . 2 / a , b ) . După r e a l i ­
z a r e a f n a c e s t m o d a c a r c a s e i d i n l e m n a p e r e ţ i l o r p i v n i ţ e i , faţa inte­
r i o a r ă a l o r a f o s t c o m p l e t a t ă c u î m p l e t i t u r i d e n u i e l e l i p i t e c u l u t , faţa
i n t e r i o a r ă a p e r e ţ i l o r f i i n d a p o i b i n e făţuită. f n i n t e r i o r u l pivniţei a
f o s t g ă s i t ă o m a r e c a n t i t a t e d e bucăţi m a r i d e l i p i t u r ă făţuită ş i c u i m ­
p r e s i u n i d e î m p l e t i t u r i în p a s t ă . I n t r a r e a p i v n i ţ e i a f o s t r e a l i z a t ă în a¬
c e e a ş i manieră, d a r c u p l a n înclinat ce p o r n e a d i n podeaua locuinţei pe
l a t u r a d e n o r d a a c e s t e i a ( f i g . 2 / a , b ) . f n f i n e , p e r e ţ i i d e l a suprafaţă a i
c o m p l e x u l u i , în î n t r e g i m e d i s t r u ş i d e i n c e n d i u , a u f o s t făcuţi c u a j u t o r u l
s t f l p i l o r v e r t i c a l i î n g r o p a ţ i îh pămînt l a mică distanţă f n e x t e r i o r u l p i v ­
n i ţ e i , g r o p i l e ş i c h i a r r e s t u r i l e încă p ă s t r a t e a l e s t f l p i l o r ( f i g . 2 / a , b)
probînd d i n p l i n această manieră de l u c r u a c o n s t r u c t o r i l o r muşatini.
f n i n t e r i o r u l c a s e i domneşti d i n l e m n a funcţionat o sobă d i n c ă ­
r ă m i d ă ş i c a h l e m a t e c a r e , p r i n i n c e n d i e r e a c o m p l e x u l u i , s - a prăbuşit
d e l a p a r t e r în i n t e r i o r u l p i v n i ţ e i . D e ş i n u s - a p u t u t d e z v e l i complexul
fn întregime, s - a r e c o l t a t o m a r e c a n t i t a t e de cărămizi pătrate şi d r e p ­
t u n g h i u l a r e , p r e c u m şi c a h l e întregi s a u f r a g m e n t a r e , mate şi a r s e la
r o ş u . S o b a a f o s t făcută d i n c a h l e - o a l ă , c a h l e - p l a c ă ş i d i n c a h l e o b i ş ­
n u i t e t r o n c o n i c e . D i n c a d r u l a c e s t o r a se d i s t i n g e o m a r e v a r i e t a t e de
f o r m e ş i t i p u r i f n c a r e p r e d o m i n ă c e l e c u c o r p u l t r o n c o n i c înalt d e 1 6 ¬
17 c m , c u g u r a p ă t r a t ă c u l a t u r a d e 2 0 c m ş i c u b a z a c i r c u l a r ă d e p ă ş i n d
d i a m e t r u l d e 12 c m ; c a h l e - o a l ă c u c o r p u l f n f o r m ă d e b u l b c u d i a m e t r u l
m a x i m d e 2 0 c m , înălţimea d e 17 c m ş i o u d i a m e t r u l g u r i i d e 15 c m ( f i g .
5 / 1 - 2 ) ; p l ă c i d e sobă s u b ţ i r i d e 3 - 4 c m , c u d e c o r i n t e r i o r c u c a n e l u r i
a d î n c i t e f n pastă ( f i g . 5 / 6 ) , c u c e r c u r i c o n c e n t r i c e c u b r î u a l v e o l a r s a u
c u c r e s t ă t u r i o b l i c e ( f i g . 5 / 5 ) , c u faţa f e s t o n a t ă c u f i g u r i g e o m e t r i c e
( f i g . 5 / 3 ) , s a u c u d e c o r g e o m e t r i c şi c r u c e festonată ( f i g . 5 / 4 ) .
P r e z e n ţ a u n e i s o b e d i n c a h l e în i n t e r i o r u l c a s e i d i n l e m n d e l a S u ­
c e a v a î i c o n f e r ă a c e s t e i a , o dată f n p l u s , c a r a c t e r u l u n u i c o m p l e x d o m ­
n e s c . S o b a c u c a h l e d i n c a s a d o m n e a s c ă d i n l e m n d e l a S u c e a v a este c e a
m a i v e c h e cunoscută pînă a c u m în M o l d o v a ş i s e s i t u e a z ă c r o n o l o g i c
p r o b a b i l l a cumpăna v e a c u r i l o r X I V - X V , r e s p e c t i v î n t r e s o b a din lo­
cuinţa, d e a s e m e n e a v o i e v o d a l ă , , d e l a C u h e a d i n M a r a m u r e ş d i n s e c . al
X I V - l e a 9 ş i c e a d i n l o c u i n ţ a s i g u r d e f a c t u r ă domnească-de p e
; platoul
d i n f a ţ a C e t ă ţ i i d e S c a u n , d i n a d o u a jumătate a s e c . a l X V - l e a . C o n ­ 1 0

s t a t a r e a a c e a s t a s u g e r e a z ă n u n u m a i încă o l a t u r ă a l e g ă t u r i l o r p e r m a ­
nente şi d i r e c t e între Maramureş şi M o l d o v a , c i şi r a f i n a m e n t u l v î r f u -

247

www.mnir.ro
F i g . 3 - F r a g m e n t e c e r a m i c e de l a s f f r 9 i t . u l e e c . a l X I V - l e a
( 1 - 5 ) şi d i n s e c . a l X V - l e a ( 6 - 1 2 ) , d i n I n t e r i o r u l
c a s e i domneşti de l a . S u c e a v a

www.mnir.ro
r i l o r societăţii feudale de l a n o i c a r e foloseau cele mal moderne mij­
loace de încălzit ale v r e m i i , c u m e r a u sobele d i n cahle-oală mate, apă­
r u t e ş i f o l o s i t e în o c c i d e n t l a s f f r ş i t u l s e c . a l X I I I - l e a ş i generalizate
fh s e c o l e l e următoare c a element c a r a c t e r i s t i c locuinţelor vfrfurilor
feudale 1 . 1

i n l u m i n a c e l o r m a i s u s e x p u s e , e t a p a de construcţie a c e l e i dinţii
c a s e domneşti d i n l e m n de l a S u c e a v a t r e b u i e plasată f h c u p r i n s u l d o m ­
n i e i l u i P e t r u M u ş a t , p o a t e înainte d e a n i i 1 3 8 7 - 1 3 8 8 c f n d s e a d m i t e c ă
au f o s t c o n s t r u i t e c e l e d i n t f i cetăţi de piatră ale M o l d o v e i medievale,
f a p t c e c o n s t i t u i e încă o dovadă a apartenenţei M o l d o v e i ş i Maramureşu­
l u i , l a î n c e p u t u r i l e l o r , l a o zonă d e p u t e r n i c ă c u l t u r ă a l e m n u l u i , t i m p
fh c a r e " a t f t locuinţele c l a s e i f e u d a l e , c f t şi b i s e r i c i l e d i n M o l d o v a şi
Maramureş, au fost c o n s t r u i t e d i n l e m n " 2 , 1

Dacă r e a l i z a r e a p a l a t u l u i d o m n e s c , d i n l e m n , de l a S u c e a v a este
d a t a t ă f h m o d c e r t l a s f f r ş i t u l s e c . a l X I V - l e a , f u n c ţ i o n a r e a l u i pfnă în
a d o u a jumătate a s e c . a l X V - l e a e s t e l a f e l d e b i n e d o v e d i t ă d e mate­
r i a l u l c e r a m i c aflat f h i n t e r i o r u l e i ( f i g . 3 / 6 - 1 2 ; 4/5-10) şi f h primul
r f n d de m o n e d e . I n i n t e r i o r u l c a s e i domneşti, pe podea şi s u b aceasta,
în p i v n i ţ ă , p e lfngă m o n e d e d e l a P e t r u Muşat a u f o s t d e s c o p e r i t e toate
e m i s i u n i l e monetare a l e l u i A l e x a n d r u c e l B u n , p r e c u m şi e m i s i u n i d i n
a n i i următori d o m n i e i l u i A l e x a n d r u , c e l m a i t f r z i u e x e m p l a r monetar
aflat fh i n t e r i o r u l c o m p l e x u l u i domnesc d i n lemn f i i n d u n dublu gros
e m i s îh a n i i 1 4 4 7 - 1 4 4 9 d e P e t r u a l I I - l e a , e x e m p l a r g ă s i t c h i a r l a b a z a
p i v n i ţ e i lfhgă u n a d i n b î r n e l e - t a l p ă . L a t o a t e a c e s t e a s e m a i adaugă î n c ă
u n e l e m e n t i m p o r t a n t c e p a r e să l e însumeze p e c e l e a n t e r i o r expuse.

P i g . 4 - P r o f i l e c e r a m i c e d e l a s f f r ş i t u l sec.XTV ( 1 - 4 ) ş i d i n s e c . X V '
(5-10) d i n i n t e r i o r u l c a s e i şi pivniţei domneşti, d i n l e m n

h ; s t e v o r b a d e c o n s t a t a r e a s t r a t i g r a f i c ă a f a p t u l u i c ă după ce prima
casă d i n l e m n de l a Suceava a fost distrusă p r i n i n c e n d i u v i o l e n t , res­
t u r i l e e i a u f o s t n i v e l a t e c u multă a t e n ţ i e , d e l a a d e a s t ă n i v e l a r e fiind
a p o i s ă p a t e ş a n ţ u r i l e d e fundaţie a l e v i i t o r u l u i p a l a t ' d o m n e s c d i n p i a t r ă .
După z i d i r e a n o u l u i p a l a t v o i e v o d a l , în f a ţ a a c e s t u i a , p e l a t u r a d e s u d ,
a f o s t amenajat u n pavaj d i n piatră de g r e s i e aşezat pe u n s t r a t de p i e ­
t r i ş întins p e s t e r e s t u r i l e i n c e n d i a t e şi n i v e l a t e a l e v e c h i u l u i p a l a t d i n
l e m n . P a v a j u l r e p r e z i n t ă în f o n d , f n p r o f i l u l s ă p ă t u r i i , n i v e l u l d e c o n ­
strucţie al p a l a t u l u i d e piatră ( f i g . 2 / b ) . Dacă s u b a c e s t p a v a j , f h inte­
r i o r u l v e c h i u l u i p a l a t d i n l e m n , c e a m a i v e c h e monedă e s t e , după c u m
a m v ă z u t , u n d u b l u g r o s d e l a P e t r u a l η - l e a , f h s c h i m b , în i n t e r i o r u l

249

www.mnir.ro
F i g . 5 - Cahle-oală şi cahle-placă d i n componenta
s o b e i d i n c a s a domnească d i n l e m n

www.mnir.ro
 2J
F i g . 6 - R e s t u r i l e C u r ţ i i Domneşti, d i n p i a t r ă , 'de l a S u c e a v a . 1 - i n t r a ­
r e a fh p a l a t u l d o m n e s c d i n s e c . X V ; 2 - p r i v i r e d e a n s a m b l u
a s u p r a r e s t u r i l o r pivniţei d i n s e c . X V I I pfnă a c u m d e z v e l i t e

www.mnir.ro
n o u l u i p a l a t de p i a t r ă , fn n i v e l u l de construcţie a a c e s t u i a , c a r e este
s i t u a t i m e d i a t d e a s u p r a n i v e l u l u i de i n c e n d i u a v e c h i i construncţii d i n
l e m n , a f o s t g ă s i t ă o monedă d i n u l t i m a p a r t e a d o m n i e i l u i Ş t e f a n c e l
M a r e ι g r o s e m i s f h a n i i 1 4 8 0 - 1 5 0 4 . T o a t e a c e s t e c o n s t a t ă r i ne o¬
b l i g ă să c o n s i d e r ă m c ă p r i m a c a s ă d o m n e a s c ă , d i n l e m n , d e l a S u c e a v a
a funcţionat a p r o a p e u n s e c o l , d i s t r u g e r e a e i p r i n i n c e n d i u v i o l e n t p e ­
t r e c îndu-se f h u l t i m a p a r t e a d o m n i e i l u i Ştefan c e l M a r e , p r o b a b i l fn
u r m a a t a c u l u i o t o m a n d i n 1485 c a r e s - a s o l d a t şi c u i n c e n d i e r e a o r a ş u ­
lui Suceava 3, s a u , eventual, fh urma asediului polon d i n septembrie-
1

o c t o m b r i e 1 4 9 7 c f n d a f o s t d i s t r u s ă ş i c a s a d o m n e a s c ă c u sobă de pe
p l a t o u l d i n f a t a Cetăţii d e S c a u n , situaţie f h c a r e S t e f a n
1 4
cel Mare
a f o s t p u s să c l ă d e a s c ă f h u l t i m a p a r t e a d o m n i e i ; pe l o c u l v e c h i u l u i p a ­
lat d i n l e m n , n o u l p a l a t de piatră de c a r e a f o s t v o r b a m a i înainte.
P a l a t u l domneec z i d i t de Ştefan c e l M a r e l a S u c e a v a , d i n c a r e c u ­
noaştem pfnă a c u m n u m a i două c a m e r e d i n p a r t e a d e e s t a s a , a f u n c ţ i o ­
n a t f ă r ă n i c i o î n t r e r u p e r e s e s i z a b i l ă , c e l puţin d e o c a m d a t ă , p f n ă l a f i ­
nele v e a c u l u i a l X V I I - l e a c a r e şi marchează încetarea existenţei Curţii
D o m n e ş t i d e l a S u c e a v a ş i începutul d e m a n t a l ă r i i z i d u r i l o r .
f n a i n t e însă d e a c e a s t a , a t f t i z v o a r e l e s c r i s e , c f t ş i cercetările
a r h e o l o g i c e atestă f h t i m p u l l u i V a s i l e L u p u u l t i m e l e intervenţii ale a u ­
t o r i t ă ţ i i domneşti f h a m e n a j a r e a Curţii Domneşti de l a S u c e a v a . Docu­
m e n t e l e s c r i s e consemnează f h 1638 corespondenţa d i n t r e conducătorul
C u r ţ i i Domneşti s u c e v e n e , H a n c e v o r n i c u l u i A n d r i e ş , j u d e l e B i s t r i ţ e i ?

c a r e atestă f o l o s i r e a u n o r meşteri bistriţeni l a unele l u c r ă r i de la

C u r t e a D o m n e a s c ă 5 . L a 11 m a i 1 6 4 3 , V a s i l e L u p u c e r e a a c e l u i a ş i j u d e
1

b i s t r i ţ e a n m e ş t e r i c a r e să l u c r e z e " l a u ş i ş i l a f e r e s t r e ş i l a b o i t e " 6 j
1

l a 23 m a i 1 6 5 1 , V a s i l e L u p u c e r e a d i n n o u c u i e ş i l a n ţ u r i de şindrilă
" p e n t r u r i d i c a r e a z i d u r i l o r " d i n S u c e a v a 7 . L a r f h d u l l o r , cercetările
1

a r h e o l o g i c e a u d e s c o p e r i t , pe l a t u r a d e e s t a p a l a t u l u i l u i Ştefan cel
M a r e , ş i adosată l u i , zidăria u n e i pivniţe f o a r t e m a r i , c u l u n g i m e a
pfnă a c u m c e r c e t a t ă d e 2 4 m ş i l ă ţ i m e a d e 12 m , f o r m a t ă d i n două nave
d i s p u s e pe l u n g i m e a pivniţei şi s e p a r a t e de p i l o n i de a r c e dispuşi la
2 , 8 0 m depărtare u n u l de a l t u l , c u i n t r a r e a f h tobogan s p r e n o r d şi c u
n i ş e l a t e r a l e p e l a t u r a d e v e s t , a c e s t e a d i n urmă c u i n t r ă r i b o l t i t e d i n
cărămidă ş i c u a n c a d r a m e n t e d e piatră l a uşi ( f i g . 6 / 2 ş i 7 / 2 ) . f n s ă p ă ­
t u r i a u f o s t s u r p r i n s e r e s t u r i l e prăbuşite a l e bolţilor de cărămidă ale
pivniţei ce se s p r i j i n e a u pe p i l o n i i c e n t r a l i şi pe pereţii nişelor late­
r a l e l a v e s t , r e s p e c t i v pe z i d u l e x t e r i o r a l pivniţei l a e s t . S t r u c t u r a
l o r , c a şi a p i l o n i l o r de susţinere s a u a r c e l e de l a intrările f h nişele
l a t e r a l e , lasă să se bănuiască f a p t u l c ă d e a s u p r a pivniţei d e m a r i d i ­
m e n s i u n i , a c ă r e i d e z v e l i r e şi c e r c e t a r e n u sfnt n i c i pe departe înche­
i a t e , a funcţionat ş i u n p a r t e r , a ş a a ş a c u m l a s ă să s e î n ţ e l e a g ă , de
a l t m i n t e r i , ş i d o c u m e n t u l d e j a c i t a t d e l a V a s i l e L u p u c a r e menţionează
uşi ş i " f e r e s t r e " .
O r i c u m a r f i , d i m e n s i u n i l e d e s t u l d e m a r i pînă a c u m c u n o s c u t e a l e
pivniţei făcute d e V a s i l e L u p u l a C u r t e a Domnească d i n S u c e a v a atestă

252

www.mnir.ro
F i g . 7 - R e s t u r i l e C u r ţ i i Domneşti, d i n p i a t r ă , d e l a S u c e a v a .
1 - p a v a j u l d i n faţa p a l a t u l u i d o m n e s c d i n s e c . X V ;
2 - d e t a l i u d i n i n t e r i o r u l pivniţei d i n s e c . X V I I

www.mnir.ro
i n t e r e s u l p e c a r e a c e s t v o i e v o d t i a r ă t a Îhcă p a l a t u l u i d o m n e s c d e a i c i ,
după c u m i n t e n s a c o r e s p o n d e n t ă c u b i s t r i ţ e n i i s u g e r e a z ă m a i m u l t e e¬
tape fn r e a l i z a r e a pivniţei, etape s e s i z a t e şi a r h e o l o g i c p r i n f a p t u l că
m a j o r i t a t e a z i d u r i l o r , deşi t r a i n i c e , nu se ţes e l e c i sfnt adosate u n u l
faţă d e a l t u l , c e e a c e d e m o n s t r e a z ă c o n s t r u c t o r i d i f e r i ţ i ş i m a i multe
etape de l u c r u .
N u ştim c u c e r t i t u d i n e c f n d a n u m e , după d o m n i a l u i V a s i l e L u p u ,
d a r t o t f n c u r s u l s e c . a l X V I I - l e a , C u r t e a Domnească de l a Suceava
ş i - a î n c e t a t d e f i n i t i v e x i s t e n ţ a . C e e a c e ştim s i g u r e s t e f a p t u l c ă n i v e ­
l u l g e n e r a l d e d i s t r u g e r e a C u r ţ i i Domneşti e s t e p e s t e t o t d a t a t Îh c u r s u l
v e a c u l u i a l X V I I - l e a , t o t de a t u n c i f i i n d s e s i z a t e şi c e l e d i n t f i d e m a n t e -
l ă r i d e z i d u r i . S - a r p u t e a c a a b a n d o n a r e a c o m p l e x u l u i să s e f i făcut îh
1675 odată c u d i s t r u g e r e a C e t ă ţ i i d e S c a u n f n t i m p u l d o m n i e i l u i D u m i -
traşcu C a n t a c u z i n o . O r i c u m , l a sffrşitul s e c . a l X V I I - l e a C u r t e a D o m ­
n e a s c ă e r a abandonată ş i î n c e p e a să f i e d i s t r u s ă . în a n u l 1 7 0 0 s o l u l p o ­
lon l a Pourtă Rafael L e s z e z y n s c h i , aflat fn t r e c e r e p r i n S u c e a v a , gă­
s e a " u n p a l a t d o m n e s c d e z i d , p u s t i u , c ă c i m a i î n a i n t e în v e c h i m e , a i c i
locuiau domnii M o l d o v e i " 8 , i a r fh 1714-1716,cfnd s c r i a a sa monumen­
1

tală D e s c r i e r e a M o l d o v e i , v o i e v o d u l c ă r t u r a r D i m i t r i e C a n t e m i r a f i r m a
c u n o s t a l g i e : " S u c e a v a , o d i n i o a r ă s c a u n u l î n t r e g i i M o l d o v e , u n d e se a f l a
C u r t e a Domnească şi s c a u n u l m i t r o p o l i ţ i l o r , acum - e s t e a p r o a p e pe
d e - a - n t r e g u l p u s t i e . . . t o a t e fnsă s - a u n ă r u i t după s t r ă m u t a r e a Curţii
D o m n e ş t i " ! 9 . C e v a m a i t î r z i u , în a n i i 1 7 6 4 - 1 7 6 7 , u n d o c u m e n t menţio­
n e a z ă e x i s t e n ţ a u n o r c a s e o r ă ş e n e ş t i p e l o c u l f o s t e i C u r ţ i DomneştiZO,
i a r p e n t r u a n u l 1 8 0 0 a v e m documentată f o l o s i r e a c h i a r a z i d u l u i p a l a t u ­
l u i domnesc ( c e l n o r d i c , c u f e r e s t r e ) ^ ! , d r e p t s p r i j i n p e n t r u înălţarea
c a s e i d e o r ă ş e a n c e a f o s t detnolată l a începutul c e r c e t ă r i l o r arheolo­
gice d i n1974.
I m p o r t a n ţ a d e o s e b i t ă a d e s c o p e r i r i l o r d e pfnă a c u m , m ă r i m e a , c o m ­
p l e x i t a t e a ş i s e m n i f i c a ţ i a c o m p l e x u l u i în a n s a m b l u , u n e l e e l e m e n t e de
z i d ă r i e c a r e a u apărut d e pe a c u m l a b a z a pivniţei d i n s e c . a l X V I I - l e a
şi c a r e p a r a i n d i c a u n e l e c o m p l e x e d i n s e c . a l X V - l e a s u p r a p u s e de
p i v n i ţ a amenajată în t i m p u l l u i V a s i l e L u p u , s î h t n u m a i u n e l e d i n e l e m e n ­
t e l e m a j o r e c a r e i m p u n c u n e c e s i t a t e c o n t i n u a r e a pfnă l a c a p ă t a cer­
c e t ă r i l o r l a C u r t e a Domnească d i n S u c e a v a .

*
C u p r i l e j u l c e r c e t ă r i l o r a r h e o l o g i c e de l a C u r t e a Domnească, la
m a r g i n e a d e s u d a p l a t o u l u i , a f o s t d e s c o p e r i t , i z o l a t , u n d e p o z i t de o¬
b i e c t e d e podoabă datîhd d e l a s f f r ş i t u l e p o c i i b r o n z u l u i . D e p o z i t u l a
f o s t g ă s i t f n c u p r i n s u l s e c ţ i u n i i I I , în c a r o u l 1 2 , l a a d f n c i m e a d e 1 , 2 4
m , f h s o l u l v i u galben roşcat d i n cauza o x i d u l u i de f i e r abundent, n i v e l
v i u s u p r a p u s d i r e c t d e pămîhtul n e g r u c u e l e m e n t e d e c u l t u r ă m a t e r i a l ă
d i n s e c . a l X I V - l e a . f n c o n t e x t u l şi l a a d f n c i m e a p r e c i z a t e , pe u n t e ­
r e n a c u m f h pantă, a f o s t d e s c o p e r i t u n v a s d e l u t , i n s i t u , de f o r m ă b i -

254

www.mnir.ro
www.mnir.ro
tronconică c u p a r t e a superioară uşor arcuită s p r e gură, pereţii o b l i c i ,
c o r p u l bombat şi c u baza c i r c u l a r ă , dreaptă. D i m e n s i u n i l e v a s u l u i , l u ­
c r a t c u m f n a d i n pastă g r o s i e r ă c u m i e z u l n e g r u ş i faţa e x t e r i o a r ă ce­
nuşie d e s c h i s , s f n t d e s t u l de m a r i : 30 c m înălţime, 30 c m d i a m e t r u l g u ­
r i i şi 1 3 , 5 c m d i a m e t r u l b a z e i . I n i n t e r i o r u l l u i a u f o s t găsite piesele
componente a l e d e p o z i t u l u i şi anume: 28 mărgele de c h i h l i m b a r şi 2 d i n
o s , d e m ă r i m i ş i f o r m e d i f e r i t e ; două b r ă ţ ă r i d i n m e t a l a l b f n f o r m a l i ­
t e r e i " C " , c u c a p e t e l e d e s c h i s e şi uşor subţiate; u n clopoţel d i n . sîrmă
de b r o n z ; t r e i a p l i c e de b r o n z c u b a z a triunghiulară şi c o r p u l rombic
c u c a p e t e l e c r u c i f o r m e i n e l a t e ; două v e r i g i c i r c u l a r e d i n b r o n z ; frag­
m e n t e d i n t r - o p a n g l i c ă d r e p t u n g h i u l a r ă d i n b r o n z (diademă ? ) ş i cfteva
fragmente de sîrmă de b r o n z .
A n a l i z a de ansamblu a t u t u r o r pieselor c a r e compun depozitul de
l a Suceava sugerează, fără g r e u t a t e , încadrarea l u i f n categoria de
d e s c o p e r i r i . s i m i l a r e aparţinînd c u l t u r i i N o u a d e l a sffrşitul e p o c i i b r o n ­
z u l u i . U n e l e p i e s e , f n s p e c i a l a p l i c e l e c r u c i f o r m e asemănătoare c u c e l e
de l a U l m i - L i t e n i " şi Băleni23 d e l a v e s t de P r u t , s a u c u c e l e de d i n ­
c o l o d e P r u t d e l a S o l o n ţ a ^ ş i I n g u l ^ 5 , î n c a d r e a z ă şi m a i b i n e d e s c o -
4

p e r i r e a d e l a S u c e a v a în c a t e g o r i a d e p o z i t e l o r a p a r ţ i n î n d orizontului
cultural Noua-Sabatinovka.

LUCIAN CHIŢESCU

N O T E

1 P e n t r u c e r c e t ă r i l e a n t e r i o a r e d e l a C u r t e a Domnească d i n S u c e a v a ,
a se v e d e a S C I V , I V , 1-2, 1 9 5 4 , p.291 - 2 9 6 şi S C I V , V I , 3 - 4 , 1 9 5 5 ,
p . 7 6 8 - 7 7 7 ; c f . şi A L . A N D R O N I C - C e r c e t ă r i a r h e o l o g i c e privind
u n e l e c u r ţ i d o m n e ş t i ş i c e t ă ţ i m e d i e v a l e d i n R o m â n i a , în- S t u d i i şi
a r t i c o l e de i s t o r i e , X I I I , Bucureşti, 1 9 6 9 , p . 7 2 .
2 C e r c e t ă r i l e d i n 1 9 7 4 d e l a C u r t e a Domnească a u f o s t conduse d e L u ­
c i a n C h i ţ e s c u f h p e r i o a d a 23 a p r i l i e - 2 2 i u l i e ş i d e M . D M a t e i în i n ­
k

t e r v a l u l 2 2 i u l i e - 1 5 s e p t e m b r i e . D i n c o l e c t i v a u făcut p a r t e A l . N e -
m o i a n u ( M u z e u l d e I s t o r i e a l R . S . R o m â n i a ) , E l . B u s u i o c ( i n s t i t u t u l de
a r h e o l o g i e ) , Τ . C o n s t a n t i n i u c ş i P . B a t a r i u c ( M u z e u l judeţean Su­
ceava) .
3 S C I V , Γ/, 1 - 2 , 1 9 5 4 , p . 2 9 6 .
4 S C I V , V I , 3-4, 1 9 5 5 , p . 7 6 9 .
5 A L . ANDRONIC, l o c c i t . , p.72.
6 S C I V , V I , 3-4, 1 9 5 5 , p . 7 2 2 .
7 U n a d i n t r e monedele d e l a P e t r u Muşat a fost găsită p e l ă c a ş u l u n e i a
d i n bfrnele-talpă a i p e r e ţ i l o r p i v n i ţ i i , iar o a l t a pe p o d e a u a p i v n i ţ e i ,
fn faţa pragului t o b o g a n u l u i intrării.
8 Înălţimea, dovedită de săpături, a pivniţei este de 1 , 5 0 - 1 , 7 0 m (fig.
2 / b ) . N i c i măcar din p u n c t u l d e v e d e r e al înălţimii acestei p i v n i ţ e n u .

256

www.mnir.ro
 p u t e m î m p ă r t ă ş i , n i c i c u m , s u g e s t i a c o l e g u l u i P e t r e D i a c o n u (făcută
l a 2 6 f e b r u a r i e 1 9 7 5 c u o c a z i a p r e z e n t ă r i i m a t e r i a l u l u i d e faţă I a
S e s i u n e a de r a p o a r t e a I n s t i t u t u l u i de arheologie);după c a r e s u b s o ­
l u l d i n lemn a l c a s e i de l a Suceava a r t r e b u i s o c o t i t m a i degrabă
g r a j d ( l ) , d e c f t p i v n i ţ ă a u n e i c a s e v o i e v o d a l e . Şi a c e a s t a c e l puţin
d i n două m o t i v e : a) n u c u n o a ş t e m , p e r s o n a l , o b i c e i u l d e a se adă­
p o s t i c a i i f h b e c i u r i f n g e n e r a l : b ) n u cunoaştem c a b a l i n e c a r e să
î n c a p ă î n t r - o p i v n i ţ ă î n a l t ă d e c e l m u l t 1 , 7 0 m ş i c a r e să i n t r e , pe
t o b o g a n u l ş i m a i s c u n d , d i n c a s ă în p i v n i ţ ă . A c e s t l u c r u a r f i , e v e n ­
t u a l , p o s i b i l p e n t r u o v i n e şi c a p r i n e d a r , t o t î n t r - o pivniţă obiş­
nuită ş i n i c i d e c u m în c a z u l u n e i c a s e d o m n e ş t i .
9 în l e g ă t u r ă c u c a r e v e z i R A D U P O P A - O sobă c u c a h l e - o a l ă d i n
s e c . a l X I V - l e a l a Cuhea Maramureş, fh S C I V , 2 4 , 4 , 1 9 7 3 , p . 6 7 1 ¬
6 7 9 . C f . şi D I N U V . R O S E T T I - V e s t i g i i l e feudale de l a Suslăneşti
( j u d . A r g e . ş ) , în B . M I . , X L I , 2 , p . 2 9 ş i 3 6 , f i g . 8 - 1 0 , u n d e sfnt
menţionate a l t e c a h l e - o a l ă d e l a o sobă d i n t r - o r e ş e d i n ţ ă s o c o t i t ă t o t
v o i e v o d a l ă ş i datată f n s e c . X I V - X V .
1 0 ' R A D U P O P A - O c a s ă d o m n e a s c ă d i n s e c o l u l a l X V - l e a lfngă Ceta­
tea Sucevei, fh S C I V , 2 0 , 1, 1969, p . 5 5 - 6 3 .
11 V e z i f n a c e s t s e n s R A D U P O P A , f h S C I V , 2 4 , 4 , 1 9 7 3 , p . 6 7 6 şi
6 7 8 . C f . şi P A U L F R E D E R I Q - E s s a i s u r le r ô l e p o l i t i q u e e t s o c i a l
des d u c s de B u r g o g n e dans les P a y s - B a s , G a n d , 1 8 7 5 , p . 136, unde
se p r e c i z e a z ă : " c a n c e l a r u l l u i F i l i p c e l B u n , N i c o l a s R o l i n , î ş i îm­
p o d o b e ş t e p a l a t u l c u c a h l e m a t e ş i smălţuite a ş a c u m o b i ş n u i e s c m a i
marii vremii".
12 I s t o r i a R o m â n i e i , I I , B u c u r e ş t i , 1 9 6 2 , p . 2 0 7 .
13 L e t o p i s e ţ u l a n o n i m a l M o l d o v e i , în C r o n i c i l e s l a v o - r o m â n e d i n s e c .
XV-XV, e d . P . P . P a n a i t e s c u , Bucureşti, 1959, p . 1 9 .
14 R A D U P O P A , fn S C I V , 2 0 . 1 , 1 9 6 9 , p . 6 3 - 6 4 .
15 N . I O R G A - D o c u m e n t e r o m â n e ş t i d i n a r h i v e l e B i s t r i ţ e i , p a r t e a I , p .
67-68.
16 I b i d e m , p . 7 4 - 7 5 .
17 H U R M U Z A K I - D o c u m e n t e . . . , X V , 2 , p . 1 1 9 7 .
18 P . P . P A N A I T E S C U - C ă l ă t o r i p o l o n i f h ţ ă r i l e r o m â n e , B u c u r e ş t i ,
1930, p . 9 7 .
19 DIMITRŒ C A N T E M I R - D e s c r i e r e a Moldovei, Bucureşti, 1967, p .
88.
20 P r . N I C O L A E P E N T E L E S C U - U n document inedit: S c r i s o a r e a e p i -
t r o p i l o r B i s e r i c i i Sf .Dumitru d i n Suceava, Constantin Gfndul şi
H a g i I v a n c i u , către voievodul Moldovei G r i g o r e A l e x a n d r u Ghica,
îh, M i t r o p o l i a M o l d o v e i şi S u c e v e i , a n X L I V , n r . 9 - 1 0 , s e p t - o c t .
1968, p.570-573.
21 I n u m p l u t u r a u n e i a d i n f e r e s t r e l e p a l a t u l u i d o m n e s c , umplutură fă­
cută c u p r i l e j u l î n ă l ţ ă r i i c a s e i d e o r ă ş e a n a f o s t g ă s i t u n k r e u t z e r
a u s t r i a c de l a F r a n c i s e I I , 1 8 0 0 .

257

www.mnir.ro
22 M A R I L E N A F L O R E S C U - D e p o z i t u l de obiecte de b r o n z de l a U l m i -
L i t e n i ( r . Hfrlău, r e g . I a ş i ) , i n A r h e o l o g i a M o l d o v e i , I , p . 1 1 5 , f i g .
3/1,4 ei 4/9-10.
23 I O N T . D R A G O M I R - U n n o u d e p o z i t de o b i e c t e d e b r o n z descoperit
l a Băleni fn s u d u l M o l d o v e i , fn D a n u b i u s , I , 1 9 6 7 , p . 8 9 . s i u r m .
fig.7.
24 A . J . T E R E N O J K I N - Osnovf h r o n o l o g h i i p r e d s k i f s k o y o p e r i o d a , fn
S . A . , I , 1 9 6 5 , p . 6 3 şi u r m . , f i g . 1 / 1 2 .
25 E . A . S Î M O N O V I C I - I n g u l s k i i k l a d , fn S . A . , 1, 1 9 6 6 , p . 1 2 7 şi
urm., fig.2/1-2.

RECHERCHES ARCHEOLOGIQUES A L A COUR

FRINCIERE DE SUCEAVA

- Résumé -

L e s r e c h e r c h e s archéologiques du complexe voievodal L a Cour

P r i n c i è r e de S u c e a v a de l ' é t é 1974 o n t e u comme résultat l ' i d e n t i f i c a ­
t i o n e t l a r e c h e r c h e p a r t i e l de différents c o m p l e x e s .
L a plus ancienne c o n s t r u c t i o n c ' e s t un imposant palais en b o i s ,
long de 1 8 , 5 0 m , ayant à l a p a r t i e inférieure une c a v e , t o u j o u r s en bois,
de 1 4 , 2 5 m ( f i g . 2 / a , b ) . Cette maison princière en b o i s , prévu avec u n
poêle e n c a r r e a u x ( f i g . 5 ) , a été c o n s t r u i t e à l a f i n d u X I V s i è c l e e t a
e

duré j u s q u ' à l a s e c o n d e moitié d u X V e

siècle quand e l l e à été détruite
par un incendie.
A u - d e s s u s des r u i n e s de l a maison en b o i s , à l a f i n d u X V e
siècle
Etienne le G r a n d a c o n s t r u i t un palais en p i e r r e d u quelle on a exploré
jusqu'à présent deux chambres (fig.1 ; 2/c; 6 / l ) .
A u X V I I s i è c l e , pendant le règne de V a s i l e L u p u , s u r l a côte
e
de
l ' e s t d u p a l a i s d u X V s i è c l e , o n a aménagé u n e c a v e d e g r a n d e s
e
di­
m e n s i o n s ( f i g . 6 / 2 ; 7/2) étudié p a r t i a l e m e n t . L a C o u r P r i n c i è r e d e S u ­
c e a v a a achevé son éxistence à l a f i n d u X V I I s i è c l e . e

Légende des figures

F i g . 1 - L a Cour Princière de Suceava. L e plan général d u complexe à

l a f i n de l a campagne archéologique de 1974
F i g . 2 - P l a n de détail de l a C o u r P r i n c i è r e de Suceava, a . L e p l a n de
l a maison princière en b o i s , XFv^-XV® s i è c l e ; b . L e p r o f i l d u
m u r de l ' o u e s t de l a s e c t i o n I , s u r l ' a x e a - b ( l a maison p r i n -
cière en bois); c. L e palais p r i n c i e r en p i e r r e , X V siècle
e

F i g . 3 - F r a g m e n t s céramiques de l a f i n d u X I V siècle (1-9) et d u X V

e e

siècle (6-16) de l'intérieur de l a m a i s o n et de l a cave prin­

c i è r e , en b o i s , de Suceava
258

www.mnir.ro
F i g . 4 - P r o f i l s céramiques d e l a f i n d u X I V s i è c l e ( 1 - 4 ) e t du X V
e e

s i è c l e ( 5 - 1 0 ) de l ' i n t é r i e u r d e l a m a i s o n e t d e l a c a v e prin­
cière en bois
F i g . 5 - C a r r e a u x - pot e t c a r r e a u x - p l a q u e d u poêle d e l a maison
princière e n bois
F i g . - 6 - L e s r e s t e s de l a C o u r Princière, en p i e r r e , de S u c e a v a . 1 .
L ' e n t r é e d a n s l e p a l a i s p r i n c i e r du X V siècle) 2 . V u e
e

d ' e n s e m b l e d e s r e s t e s d e l a c a v e d u X V I I s i è c l e découverts
e

j u s q u ' à présent
F i g . 7 - L e s r e s t e s de l a C o u r P r i n c i è r e , e n p i e r r e , de S u c e a v a . 1 .
L e pavage de devant l e p a l a i s p r i n c i e r du X V siècle; e
2.
D e t a i l de l ' i n t é r i e u r de l a c a v e du X V I I siècle
e

F i g . 8 - O b j e t s d u dépôt d e l ' é p o q u e d u b r o n z e découvert à S u c e a v a

259

www.mnir.ro
 S T U D I I

CETĂŢENI ARGEŞ. ISTORICUL CERCETĂRILOR

A R H E O L O G I C E (i)

I n t r e c o m u n e l e C o t e n e ş t i ş i C e t ă ţ e n i i d i n V a l e , j u d . A r g e ş , f n stingă
r f u l u i D î m b o v i ţ a , p e u n c o l ţ d e m u n t e , s e află u r m e l e u n u i l o c î n t ă r i t ş i
o mică b i s e r i c ă săpată f n s t f n c ă , c u n o s c u t e s u b d e n u m i r e a d e C e t ă ţ u i a
ş i s c h i t u l l u i " N e g r u V o d ă " . C e t ă ţ u i a domină v a l e a r f u l u i d e - a lungul
căruia t r e c e v e c h i u l d r u m a l Braşovului p r i n R u c ă r - T î r g o v i ş t e - T î r g ş o r
- B r ă i l a , s a u d e - a l u n g u l Dîmboviţei p r i n B u c u r e ş t i s p r e G i u r g i u .
C e t ă ţ u i a ş i a ş e z a r e a c u p r i n d c u l m e a denumită " P l e a ş a P o p i i " , ca
ş i t e r a s a c e s e întinde l a p o a l e l e a c e s t e i a d e - a l u n g u l D î m b o v i ţ e i ; s p r e
miazănoapte c u l m e a e mărginită de V a l e a l u i C o m a n ; s p r e miazăzi de
V a l e a C h i l i e i . A m b e l e v ă i sfnt brăzdate de cîte u n pfrîu c e se v a r s ă f n
D î m b o v i ţ a . E l e c o n s t i t u i e u r i a ş e f o r t i f i c a ţ i i n a t u r a l e în j u r u l cetăţuiei
d e pe c u l m e .
T e r a s a î n g u s t ă , d e l a p o a l e l e c e t ă ţ u i e i , î ş i g ă s e ş t e r e p l i c a pe m a ­
l u l d r e p t a l r f u l u i . A m b e l e t e r a s e a u f o s t l o c u i t e în e p o c a a d o u a a f i e ­
r u l u i , i a r c e a d e p e m a l u l s t i n g m a i i n t e n s , m a i c u seamă în t i m p u l e v u ­
lui mediu.
Această a ş e z a r e , d e s p r e c a r e n i s - a u păstrat ştiri datorită unor
c e r c e t ă t o r i , c f t ş i r e l a t ă r i l o r u n o r c ă l ă t o r i ^ , e s t e menţionată u n e o r i ,
1

în l i t e r a t u r a n o a s t r ă d e s p e c i a l i t a t e , în m o d e r o n a t s u b d e n u m i r e a de
"Cetatea de l a Stoieneşti", dfhd a d e s e o r i p r i l e j de c o n f u z i i ^ . L a S t o i e -
n e ş t i , l o c a l i t a t e situată l a v r e o 8 k m m a i l a n o r d s e a f l ă o c e t ă ţ u i e d e
pămîht f o l o s i t ă , după c u n o ş t i n ţ e l e n o a s t r e a c t u a l e , f n v r e m e a l u i M i h a i
V i t e a z u l . C a a t a r e , a ş e z a r e a d i n epoca a doua a f i e r u l u i şi de l a î n c e ­
p u t u l f e u d a l i s m u l u i , ş i c e a d i n p r e a j m a c e t ă ţ u i e i , z i s ă a l u i N e g r u Vodă,
confundată p r i n d e n u m i r e a " C e t a t e a d e l a S t o i e n e ş t i " t r e b u i e identifi­
c a t e c u staţiunea situată î n t r e C o t e n e ş t i ş i C e t ă ţ e n i , p e c a r e o v o m d e ­
numi "Cetăţenii d i n V a l e " .
A m întreprins a i c i c e r c e t ă r i şi săpături a r h e o l o g i c e fn anii 1940,
1941 ş i 1 9 4 2 , d i n î n s ă r c i n a r e a f o s t e i C o m i s i u n i a M o n u m e n t e l o r I s t o r i c e .

261

www.mnir.ro
Săpaturile a u f o s t r e l u a t e f h a n u l 1 9 5 8 , s u b e g i d a I n s t i t u t u l u i de a r h e o ­
l o g i e a l A c a d e m i e i R . S . R o m â n i a , f n c o l a b o r a r e c u M u z e u l d'in P i t e ş t i ,
săpături c o n t i n u a t e fn a n i i 1 9 6 0 - 1 9 6 2 , 1 9 6 4 - 1 9 6 5 , 1967-1969,1970-1972,
p a r ţ i a l f h c o l a b o r ă r i ş i c u f o n d u r i l e m u z e e l o r d i n P i t e ş t i ş i Cîmpulung-
M u s c e l , c a ş i , m a l c u seamă, datorită s u m e l o r a l o c a t e şantierului de
către A r h i e p i s c o p i a Bucureştilor.
D i n a n u l 1 9 6 9 s ă p ă t u r i l e a u f o s t c o n t i n u a t e şi c u f o n d u r i l e şi f n
c o l a b o r a r e c u Muzeul de I s t o r i e a l R.S.România.
Roadele c e r c e t ă r i l o r d i n a n u l 1958 l e - a m r e z u m a t f h t r - u n r a p o r t
p r e l i m i n a r ; a l t e l e , d i n a n i i u r m ă t o r i , f n c f t e v a p u b l i c a ţ i i şi comunicări*,
p r i n r e l a t ă r i făcute f n z i a r e ş i r e v i s t e p e n t r u p o p u l a r i z a r e a c e r c e t ă r i ­
l o r ^ ; d e a s e m e n e a am p u s l a d i s p o z i ţ i a a l t o r c e r c e t ă t o r i o p a r t e din
m a t e r i a l e l e d e s c o p e r i t e p e n t r u i l u s t r a r e şi c o m e n t a r e f h publicaţii de
specialitate^.
S t u d i u l de faţă, c o n c e p u t f h u r m a săpăturilor a r h e o l o g i c e se stră­
duieşte a e l u c i d a c f t e v a p r o b l e m e d i n d o m e n i u l i s t o r i e i n o a s t r e , lnfir-
m f n d totodată o e e r i e d e a s e r ţ i u n i a l e u n o r c e r c e t ă t o r i ; e l v a c o n s t i t u i ,
fh c f t e v a numere s u c c e s i v e , co v o r f i încredinţate publicării, o mono­
g r a f i e istorică şi arheologică a u n o r l o c u r i p r e d e s t i n a t e p r i n aşezarea
l o r să j o a c e u n r o l d e seamă f n t r e c u t u l n o s t r u m a i puţin c u n o s c u t , m e ­
l e a g u r i străjuite, cum vom arăta, de C e t a t e a Dîmboviţa. N u sfhtem cei
d i n t f i c e o situărn îh a c e s t p u n c t ; v e n i m d o a r c u d a t e a r h e o l o g i c e co-
n e x f n d u - l e c e l o r i s t o r i c e f h s p r i j i n u l a c e s t e i p o s t u l ă r i . Şi a l ţ i cerce­
t ă t o r i a u căutat a l o c a l i z a a i c i a ş e z a r e a ş i v a m a d e p e n d i n ţ e d e această
c e t ă ţ u i e ; l e v o m r e z u m a p r e s u p u n e r i l e a r ă t î h d totodată că s i t u a r e a f o r ­
t i f i c a ţ i e i îh a l t e l o c u r i n u p o a t e c o r e s p u n d e r e a l i t ă ţ i i 7 .
I n t i m p u l s ă p ă t u r i l o r d o l a C e t ă ţ e n i a u apărut u n e l e s t u d i i valo­
r o a s e , îh s p r i j i n u l a c e l e i a ş i l o c a l i z ă r i a c e t ă ţ i i Dîmboviţa lfngă Cetă-
ţeni8; a l t e l e , deşi'tratează acelaşi s u b i e c t sfnt a s t f e l concepute încît
n u p o t f i c i t a t e c a l u c r ă r i ş t i i n ţ i f i c e d e ş i conţin ş i u n e l e d a t e j u s t e , î n ­
suşite de l a alţii şi r e d a t e c a p r o d u s e p r o p r i i .
P e n t r u a n u p r o c e d a f h a c e l a ş i f e l , v o m menţiona p ă r e r i l e unor
î n a i n t a ş i d f n d g l a s s c r i e r i i l o r ; d e f a p t , l u c r a r e a d e faţă e s t e menită a
f i g u r a c a u n i s t o r i c a l c e r c e t ă r i l o r , urmîhd c a s u b i e c t u l p r o p r i u - z i s să
fie t r a t a t fh numere v i i t o a r e ale a c e s t e i publicaţii.
î n c e p e m c u D i m i t r i e B u t c u l e s c u ^ , c a r e a î n t r e p r i n s l a Cetăţeni
s ă p ă t u r i ş i c e r c e t ă r i a r h e o l o g i c e f n a n i i 1 8 7 6 ş i 1881 ; r e d ă m d i n în­
semnările s a l e , r e p r o d u c f n d o p a r t e d i n m a t e r i a l e l e d e s c o p e r i t e dé a*-
c e s t c e r c e t ă t o r , redîhdu-le p r i n d e s e n e făcute d e d f h s u l c a şi p r i n f o ­
t o g r a f i i după o b i e c t e l e a f l ă t o a r e a s t ă z i f h d e p o z i t u l f o s t u l u i M u z e u l n a ­
ţional d e a n t i c h i t ă ţ i ( C o l e c ţ i a B u t c u l e s c u ) . M a n u s c r i s u l B u t c u l e s c u este
s c r i s f n r o m â n e ş t e ş i f h l i m b a f r a n c e z ă . Redăm t e x t u l român f h măsură
c e s - a p ă s t r a t ; l i p s u r i l e l e completăm d i n v e r s i u n e a f r a n c e z ă .
B u t c u l e s c u , întovărăşit de L e o n de R o s n y 1 0
şi de Lesouëf 1 1
a
t o c m i t fn Cfmpulung c a i de c ă l ă r i e şi o trăsură c u c a r e a u p o r n i t fn
z i u a d e 23 s e p t e m b r i e 1 8 8 1 s p r e C e t ă ţ u i a l u i " N e g r u V o d ă " 1 2

262

www.mnir.ro
 " . . . am t r e c u t p u n t e a pe m a l u l s t i n g a l r f u l u i , de unde contem­
plăm p e î n d e l e t e lanţul C a r p a ţ i l o r c a r e m ă r g i n e s c m a l u l d r e p t a l Dîm­
b o v i ţ e i . M a i întfi, l a n o r d - v e s t de V a d u l - l i n se află Colţul P i ţ i g a i a , f h
vîrful căruia e s t e M a s a l u i N e g r u Vodă ( c o l o s a l d o l m e n m o n o p e d ) , V a l e a
V u l c a n săpată d e t o r e n t u l V u l c a n c a r e s e v a r s ă în D î m b o v i ţ a , . C o l ţ u l
F o i ş o a r e l e p r e c e d a t d e V a l e a S a s u l u i situată l a s u d - e s t d e V a d u - l i n ş i
c a r e d e s p a r t e a c e s t c o l ţ d e Colţul Călimanea; V a l e a D o a m n a alcătuită
d i n v e r s a n t u l a c e s t e i a ş i v e r s a n t u l C o l ţ u l u i D o a m n a . A c e s t c o l ţ s e află
fn d r e a p t a c i t a d e l e i l u i N e g r u Vodă unde se a ş e z a s e D l . S e u l e s c u O .

F i g . 1 - C e t ă ţ e n i , j u d . A r g e ş . S e m n e g r a f i c e p e m a r t o r d e stfncă

T r a d i ţ i a locală ne s p u n e că d e n u m i r e a p r o v i n e de l a locuinţa pe care

Domniţa ş i - a o l ă d i t - o p e a c e s t c o l ţ . A m c o n t i n u a t d r u m u l d e p e malul
s t i n g a l r f u l u i ş i n u d e p a r t e d e V a d u - l i n a m pătruns î n t r - o livadă de
p r u n i . î n t r e a c e a s t a ş i Colţul F o i ş o a r e l e se poate încă b i n e distinge
C e t a t e a ; c i t a d e l a , a l c ă r e i amplasament alcătuieşte u n c o t s p r e Dîmbo­
v i ţ a , p r e d o m i n ă p o z i ţ i a f n z a r e f n a m o n t e c a ş i în a v a l u l r f u l u i . Astăzi
n - a u m a i rămas d i n a c e s t e f o r t i f i c a ţ i i decît ondulaţii avînd f o r m a geo­
metrică a u n u i t r a p e z , reprezentînd d e s i g u r v e c h i l e şanţuri, căci a¬
c e s t e o n d u l a ţ i i sînt I m e d i a t u r m a t e d e o zonă mamelonată c a r e l e măr­
g i n e ş t e . A c e a s t ă zonă r e p r e z i n t ă p r o b a b i l , z i d u r i l e în r u i n ă a l e a c e s t e i

263

www.mnir.ro
c i t a d e l e . C h i a r îh m a r g i n e a r f u l u i s e m a i g ă s e s c r ă m ă ş i ţ e l e u n e i con­
strucţii de piatră, poate ale g l a c i s u l u i c i t a d e l e i 1 4
...."
" A m a t r a s a p o i atenţia a c e s t o r d o m n i a s u p r a a l t u i colţ m a i înalt
s i t u a t l a s u d d e P l e a ş a - P o p i i , n u d e p a r t e de I s i s ; e l reprezintă u n d o l ­
men manoped a l e p o c i l o r m e g a l i t i c e . U n bloc c o l o s a l v î r î t d e - a l a t u l pe
a c e s t c o l ţ . C e l ţ i i c a r e l a începutul m i g r ă r i i l o r îh E u r o p a a u o c u p a t t e -

F i g . 2 - C o n t u r u l u n e i s i l u e t e u m a n e săpat îh s t î n c ă

264

www.mnir.ro
ritoriul cuprins d e l a g u r i l e D u n ă r i i pfnă f n j u r u l M u n ţ i l o r C a r p a ţ i »
(citează pe C h . F . de U j f a l v y de MezU-KtJvesd - T a b l e a u E t h n o g r a f i q u e
de l a B i b l e " r P a r i s , 1 8 7 3 , p a g . 2 1 ) " a u lăsat p r o b a b i l a c e s t e u r m e ale
t r e c e r i i l o r . E l poartă d e n u m i r e a de Masa Domnească, asemenea c e l u i
c a r e p r e d o m i n ă C o l ţ u l P i ţ i g a i a menţionat m a i s u s . D o l m e n u l n u e s t e d e ­
p a r t e d e C e t ă ţ u i a N e g r u V o d ă ; t r e c u t u l ş i p r e z e n t u l s e a t i n g şi s e ar­
monizează f h t r - u n p e r f e c t a c o r d " 5. 1

" D e a i c i m e r s e r ă m să v i z i t ă m u n m e n - s a o ( b r e t o n : m e n : p i a t r ă , -
s a o : f n p i c i o a r e ) p e c a r e - 1 d e s c o p e r i s e m f h o c t o m b r i e 1876 Acest men-
sao a r e o î n ă l ţ i m e d e d o i m e t r i ş i s u p r a f a ţ a l u i o lăţime d e 3 , 7 5 m .
P e faţa d e s p r e n o r d a a c e s t u i i n t e r e s a n t m e n - s a o s e văd î n c r u s t a t e c a ­
r a c t e r e g r a f i c e r u n i c e " ( f i g . 1 ) . S e m n u l d i n m i j l o c reprezintă c r u c e a şl
m a r c a simbolică a l u i " M j o e l l n i " , c i o c a n u l z d r o b i t o r a l z e u l u i Thor,
m a r c a , c a r e după D l . A u g u s t e D e m i n s e află. p e m o n u m e n t e l e a n t e i s t o -
r i c e şi antecreştineşti a l e S c a n d i n a v i e ! (Encyclopédie des Beaux a r t s
p l a s t i q u e s , P a r i s , 1 8 7 3 , p a g . 8 9 ) . D e a i c i urcăm s p r e n o r d d r u m u l v e ­
c h i , p ă r ă s i t a z i , c a să t r e c e m î h c r u c i ş e t u r a c e l o r două b l o c u r i e r a t i c e
d e m a i s u s p e n t r u a l e a r ă t a pe p e r e ţ i i b l o c u l u i d i n d r e a p t a u n o m ţinînd
fn mfha l u i dreaptă u n i n s t r u m e n t g r o s o l a n săpat" ( f i g . 2 ) . . . " n u pot a¬
f i r m a f h ce epocă se poate a t r i b u i această reminiscenţă artistică, t o t c e
m a i pot adăuga a i c i e c ă d e a s u p r a l u i s e o b s e r v ă n i ş t e c a r a c t e r e c i r i l i c e
n e d e s c i f r a b i l e , c u o c r u c e a c ă r e i b r a ţ e sîht f o r m a t e d i n t r e i triun­
g h i u r i c u b a z e l e l o r d i n a f a r ă ş i u n g h i u r i l e a d u n a t e l a u n loc. ( c r o i x
p a t t e , f n formă d e l a b ă ) . A c e a s t ă c r u c e figurează pe m a i m u l t e b l o c u r i
eratice presărate fh lungul acestui d r u m .
" D e l a î h c r u c i ş e t u r a a c e s t o r două b l o c u r i pfnă l a V a l e a C h i l i a s p r e
s u d , a e x i s t a t o staţiune r o m a n ă , c a r e t r e b u i a să f a c ă p a r t e d i n p r e a ^ n a
Cetăţuiei - c e vă menţionai m a i s u s . U r m e l e , a m f o r e l e , u r c i o a r e l e , p a ­
t e r e l e , mărgelele de sticlă, olăria fh genere precum şi inscripţia
g r e a c ă ştampilată p e mănuşa u n e i a m f o r e , c a a c e i a g ă s i t ă p e m a l u l d r e p t
a l D î m b o v i ţ e i n e p o t d a bănuiala c ă a i c i a r f i e x i s t a t o staţiune d i n e¬
poca i m p e r i u l u i b i z a n t i n " 6.
1

' " O exploraţiune condusă c u d i b ă c i e f h a c e s t spaţios l a g ă r ne-ar

d e sv ă i i m u l t e s e c r e t e a l e t r e c u t u l u i ş i a r d o v e d i d e s i g u r c ă r o m a n i i n - a u
o c u p a t n u m a i D a c i a s u p e r i o a r ă pfnă l a O l t 7 . C e l e ş a p t e z i l e d e
1
să­
pături parţiale pe c a r e l e - a m e x e c u t a t f n 1 8 7 6 f h a c e s t l o c n u a u d u s l a
d e s c o p e r i r e a u n e i rămăşiţe de z i d f i x de cărămidă s a u piatră p e n t r u a
p u t e a a f i r m a existenţa u n e i c o n s t r u c ţ i i , i n f o a r t e numeroasă cantitate
de f r a g m e n t e c e r a m i c e n u am găsit n i c i o bucăţică d e cărămidă, i n ce
p r i v e ş t e a m f o r e l e , p a t e r e l e , u r c i o a r e l e , a u t r e b u i t să f i e î n t r - o canti­
t a t e f o a r t e m a r e j u d e c i n d după c i o b u r i l e l o r d i s i m u l a t e p r i n c r ă p ă t u r i l e
ş i p e p a n t a a c e s t e i c o l i n e . M a i mulţi m u n t e n i b ă t r î n i m - a u a s i g u r a t că
după p l o i a b u n d e n t e pămîntul s e afundă f h a c e s t e c r ă p ă t u r i ş i d e z v ă l u i e
amfore şi f e l u r i t e v a s e . "Iată, zise unul d i n t r e e i , n - a u t r e c u t n i c i d o i
a n i ş i u n om a găsit o amforă plină c u b a n i d e a r g i n t l a p i c i o a r e l e col-

265

www.mnir.ro
f u l u l c e - l v e d e ţ i a c o l o " arătfnd c u d e g e t u l s p r e m e n - s a o - u l c u carac­
tere runice" ^. 1

" D e ş i D n i i . de R o s n y şi Lesouëf n - a u p u t u t v i z i t a cetăţuia l u i N e ­

g r u V o d ă t o t u ş , e u c a r e a m e x p l o a t a t - o d e a t f t e a o r i e b i n e să relatez
a i c i c f t e v a d e s c o p e r i r i a mele ; p e n t r u a ajunge l a această citadelă se
a f l ă o p o t e c ă în z i g - z a g p e P l e a ş a P o p e i în v f r f u l c ă r e i a s e află cetă­
ţ u i a . M a i f h t î i s e o b s e r v ă b i s e r i c u ţ a săpată în p i a t r ă ş i c u intrarea
d e s p r e a p u s , i a r p e p e r e t e l e d e s p r e r ă s ă r i t a l b l o c u l u i - în c a r e se
a f l ă săpată b i s e r i c u ţ a s e o b s e r v ă u n c ă l ă r e ţ săpat f n p i a t r ă , c a r e p a r e
a f i t i m p a n u l bisericuţei şi a s t f e l s - a r d a a c r e d e că a c e s t călăreţ ar
f i Sf .Gheorghe patronul e i .
" î m i d a u a c e s t e p ă r e r i s u b toată r e z e r v a . în tindă d e a s u p r a p o r ţ i i
s e v e d e f n s c r i p ţ i u n e a : " A c e s t s c h i t a f o s t r e p a r a t în t i m p u l Domniei
Inăltimei s a l e Prinţul A l e x a n d r u I o n I , f i i n d m i t r o p I P S S . Părintele
N e o f i t , c u a j u t o r u l şi c h e l t u i a l a preoţilor loan f i u l l u i P o p a E n i , loan
f i u l l u i Popa Neagul, Bucur Onpoci N i c o l a e , fiul l u i B u c u r , loan fiul
l u i Sene, loan fiul l u i Popa Ionake, Gheorghe Diaconescu, anul 1859,
I u n i e 1 ; b i s e r i c a e s t e dedicată A d o r m i r i i M a i c i i D o m n u l u i pe f r a g m e n t u l
u n e i c r u c i c a r e s l u j e ş t e a c u m d e p r a g l a uşa d i n t r e tindă ş i a m v o n se
află inscripţia următoare c u c a r a c t e r e c i r i l i c e : " S p r e p o m e n i r e această
s f . C r u c e r i d i c a t u s a u de r o b u l l u i D - z e u M i h a i l Bărbătescu B i v - v e l
S p ă t a r u ş i d e s o ţ i a l u i M a r i a în z i l e l e l u i . . . ( r e s t u l e s p a r t ) . P e par­
t e a s t i n g ă e s c r i s "ΛΗ(*>?Α<\β> ( 7 1 3 2 s a u 1 6 2 4 ) ; d e s i g u r c ă poate fi
Alexandru al V-lea, l u i R a d u a l X - l e a , după c u m n e c o n d u c e a
crede leatul acestei c r u c i c a r e este 1624. Un a l d o i l e a fragment de
c r u c e r i d i c a t p e n t r u p o m e n i r e a l u i Frâţilă şi a Neacşei de sub domnia
l u i Ştefan V o e v o d c u l e a t u l 7200 i a r r e s t u l s p a r t .
L a c a r e d o m n d i n M u n t e n i a se r e f e r ă această inscripţiune ? Căci
d u p e i s t o r i a n o a s t r ă n u cunoaştem s ă f i d o m n i t în î n t r e g s e c o l u l a l 1 7 - l e a
v r e u n D o m n c u n u m i r e de Ştefan, poate că e a se r e f e r ă l a v r e u n u d i n
D o m n i i d i n M o l d a v i a ^ c u o asemenea n u m i r e p r e c u m l a c e i următori:
1

Stefan X I Tomşa (1610-1615)

S t e f a n l o a n X I p e n t r u a doua oară (1623)^0
Stefan George I (1654-58)
Stefan P e t r i c e i c u I (1672-74)
S t e f a n P e t r i c e i c u I (a doua domnie 1684-85)
" P e p a n t a d i n faţa b i s e r i c i i am p r a c t i c a t o săpătură de a m a t o r şi
m a t e r i a l u l d e s c o p e r i t e s t e a t f t d e a b u n d e n t c ă în t i m p d e o o r ă e r a m p o ­
s e s o r a două k i l o g r a m e d e c u i e d e d i f e r i t e d i m e n s i u n i ( v e z i p l a n ş a ) · ş i
de m a i multe v f r f u r i de săgeţi ( v e z i planşa). Cîteva fragmente de plăci
de f i e r d i n t r - o cuirasă şi m a i multe fragmente c a cuţit, c r u c e de fier
( v e z i p l a n ş a ) u n lanţ f r a g m e n t e c e r a m i c e c a r e s f n t c u t o t u l d e altă f a c ­
tură c a c e l e d i n staţiunea romană de l a p o a l e l e p a n t e i a c e s t u i munte d o ­
vadă evidentă u n e i e p o c i r o m a n e ( s i c i v e z i n o t a 1 6 . D . V . R . ) .
" A m încredinţat această e x p l o r a r e u n u i g r u p de m u n c i t o r i sub c o n ­
d u c e r e a l u i P e t r e Aninoşanu, bărbat obişnuit c u e x p l o r ă r i l e , şi m-am

266

www.mnir.ro
s u i t pe b l o c u l c a r e a l c ă t u i e ş t e c o r p u l b i s e r i c i i . P e platformă şi Îh c e n ­
t r u l a c e s t u i b l o c , e x a c t d e a s u p r a t r a n s e p t u l u i , e s t e clopotniţa con­
struită d i n s c f n d u r i . N u a r e n i m i c p a r t i c u l a r şi n u c o r e s p u n d e c u i n t e ­
r i o r u l . L a început a c e a s t ă b i s e r i c ă , a c ă r e i c o n s t r u c ţ i e e a t r i b u i t ă l u i
N e g r u V o d ă d i n v e a c u l X I I I , c u p r i n d e a f h i n t e r i o r două a l t a r e , u n u l c a ­
t o l i c p e n t r u Doamna A n a , soţia a c e s t u i v o i e v o d , c u f r e s c e - r e d f h d
sfinţi a i a c e s t e i r e l i g i i şi c e l ă l a l t o r t o d o x c u sfinţii c o r e s p u n z ă t o r i a¬
c e s t u i r i t . S u b a c e l a ş i a c o p e r ă m f h t d o i p r e o ţ i aparţinfhd u n o r r i t u r i d i ­
f e r i t e , c i t e a u e v a n g h e l i a u n u l f h l a t i n ă , a l t u l f h l i m b a naţională (CD.
A r i c e s c u , I s t o r i a Cîmpulungului, B u c u r e ş t i , 1 8 5 5 , p . 9 8 ) .
" M u n t e l e P l e a ş a P o p i a f o s t a f e c t a t d e N e g r u Vodă a c e s t e i bise­
rici.
" I n v î r f s e află c a s t e l u l a c ă r u i r u i n e ne m a i a r a t ă m o d u l d e con­
s t r u c ţ i e ş i d i s t r i b u ţ i a i n t e r i o r u l u i ' . N e aflăm a i c i l a înălţimea d e 2 4 2
2

m d e l a n i v e l u l D î m b o v i ţ e i , faţă d e B u c u r e ş t i l a Ή Ο m ş i faţă d e Rful

T f r g u l u i 3 8 2 ' m . P l a n u l c i t a d e l e i e s t e h e x a g o n a l c u două c o m p a r t i m e n t e ,
z i d u r i l e sînt d e o f a c t u r ă n e r e g u l a t ă 2 2
c o n s t r u i t e c u b o l o v a n i , eu piatră
d e stfncă c a l c a r o a s ă e x t r a s ă d i n p a r t e a l o c u l u i şi s o l i d cimentată c u v a r
făcut d i n p i a t r ă l o c a l ă .
" L a i e ş i r e a d i n a c e s t e r u i n e , t r e c i p r i n t r - u n pîlc de c o p a c i care
ocupă 3 0 m d e l u n g i m e s p r e r ă s ă r i t , după c a r e a p o i s e î n f ă ţ i ş e a z ă un
b l o c d e p i a t r ă c u n i s i p c a r e so z i c e a f i f o s t t r o n u l l u i N e g r u V o d ă .
" I n t r u a d e v ă r s e v e d e c h i a r a z i două g ă u r i s ă p a t e f h a c e s t bloc
unde se z i c e că a r f i f o s t înţepenite p i c i o a r e l e t r o n u l u i a c e s t u i Domn,
i a r ( m a i d é v a l e d e r - e a s t a s e văd t r e i r î n d u r i a c î t e d o i p a ş i , î n t i p ă r i ţ i
în p i a t r ă , urmaţi d e alţi d o i p a ş i m a i m i c i , s u c c e d a ţ i d e a l ţ i d o i paşi.
T r e p t a t adoptă o f o r m ă ş i m a i m i c ă , toţi c u v f r f u l a s c u ţ i t ( f i g . 3 ) .
" C e l e d i n t f i t i p a r u r i de p i c i o a r e se z i c e a f i a l u i N e g r u V o d ă , cele
d e a l d o i l e a a l e s o ţ i e i s a l e A n a , i a r c e l e d e a l t r e i l e a a l e f i u l u i său D a n .
în s p a t e l e a c e s t u i b l o c s e înalţă u n v î r f d e stfncă c u d o i m e t r i m a i înalt
decît b l o c u l t r o n u l u i şi l a o distanţă de a c e s t a l a u n m e t r u , l e g a t c u e l
p r i n c r e a s t a a l t u i colţ -*. Se z i c e că f o l o s e a de o b s e r v a t o r l u i
2
Negru
V o d ă . P e n t r u a a j u n g e a i c i t r e b u i e să s t r ă b a ţ i c r e a s t a menţionată c u a ¬
j u t o r u l a c i n c i s a u şase f i r i d e adîhci de 6 c e n t i m e t r i p r a c t i c a t e înstîncă;
p l a t f o r m a o b s e r v a t o r u l u i de abia c u p r i n d e p a t r u p e r s o a n e . A i c i f e r e ş ­
t e - t e de ameţeală, prăpastia e s t e vizibilă d i n toate l a t u r i l e : m a i îhtîi l a
n o r d V a l e a l u i C o m a n , l a e s t ş i l a s u d V a l e a C h i l i e i denumită a s t f e l p e n ­
t r u c ă p e l a t u r i l e a c e s t u i m u n t e s e află c h i l i a u n u i p u s t n i c c a r e a d i s p ă ­
r u t înainte de 1 8 6 0 , - a c e s t a c u a j u t o r u l u n e i f u n i i şi a u n u i s c r i p e t p ă ­
t r u n d e a s a u i e ş e a d i i c e l u l a s a " . " E atît d e p e r i c u l o s a s t ă z i a f o l o s i a ¬
c e s t s i s t e m de locomoţie c a o r i e ft de c u r i o s a i f i n u vă v i n e p o f t a de a
face o a s t f e l de v i z i t ă " . 2 4

" T o t u ş i , îmboldit d e o p a s i u n e o a r b ă , d e a n u l ă s a n i m i c n e c e r c e t a t
îh c e r c e t a r e a m e a , c r e z î h d m a i c u seamă c ă v o i p u t e a d e s c o p e r i unele
i n s c r i p ţ i i s a u a l t o b i e c t c a r e a r p u t e a îngădui o d a t a r e , m - a m a v e n t u r a t
p e o pantă îngustă pe v e r s a n t u l s u d i c a l a c e s t u i m u n t e , îh p a r t e a d e j o s

267

www.mnir.ro
a r e z e r v o r u l u i d e apă a l c i t a d e l e i şi c u a j u t o r u l a două b u n e c ă l ă u z e şi
a u n u i s t e j a r c a r e v o i a să c o n t r i b u i e a - m i s a t i s f a c e c u r i o z i t a t e a , - în­
t i n d e a c r ă c i l e e a l e pfnă f n faţa a c e s t e i c e l u l e f n c a r e m i - a m cufundat
p r i v i r i l e p r i n t r - o d e s c h i z ă t u r ă s l u j i n d d r e p t f e r e a s t r ă ş i d e c o ş . N u am
p u t u t d i s t i n g e d e c f t c f t e v a s p o e l i g r o s o l a n e pe p e r e ţ i i i n t e r i o r i a i c e l u ­
l e i , r e p r e z e n t f n d sfinţi. A c u m s t e j a r u l a dispărut şi c e i m a i v i t e j i şi
î n t r e p r i n z ă t o r i m u n t e n i n u î n d r ă z n e s c să s e a v e n t u r e z e fn a c e a s t ă ex­
cursie"^.

Iflu I I I I I I I L_U M

F i g . 3 - Schiţă a a m p r e n t e l o r p a l m a r e fn stfncă,
la " T r o n u l l u i N e g r u Vodă"

" C u m am s p u s d i n a c e s t o b s e r v a t o r , v e d e r e a străbate l a r ă s ă r i t şi
l a s u d V a l e a C h i l i e i , c a r e sffrşeşte f n V a l e a Dîmboviţei l a apus,aproape
f n faţa V ă i i D o a m n a . L a s u d d e citadelă şi a p r o a p e l a n i v e l u l bisericii,
pe p l a t f o r m a u n u i c o l ţ , m a i există încă v e c h i u l r e z e r v o r de apă, săpat

268

www.mnir.ro
Cu t î r n ă c o p u l , c u n o s c u t s u b d e n u m i r e a de B a i a l u i N e g r u V o d ă . Este,
b u m ν - a m m a i s p u s , o c i s t e r n ă î n c ă p ă t o a r e , lungă d e 1 0 m e t r i , c u o
l ă r g i m e d e 3 , 9 6 m şi o adîncime de v a r i i n d între 0 , 9 0 m şi 0 , 4 0 m l a e x -
tremit«ti"(fig.4).
" P r i n z i d u l c i t a d e l e i , l a n o r d , se poate ajunge p r i n t r - o i e ş i r e
p r a c t i c a t ă , p e o c ă r a r e pînă în s p a t e l e b l o c u l u i , c a r e a f o l o s i t l a a l c ă ­
t u i r e a b i s e r i c i i , unde pe p e r e t e l e înspre r ă s ă r i t e s t e u n om g r a v a t că­
l a r e " ( f i g . 5 ) . " E s t e o a r e S f . G h e o r g h e s u b p a t r o n a j u l c ă r u i a a f o s t pusă
b i s e r i c a ? Căci a c e s t c ă l ă r e ţ c u m se poate v e d e a , e s t e p l a s a t s u b o c o r ­
nişă vrînd a s t f e l a i n d i c a h r a m u l b i s e r i c i i c u atft m a i mult că e r a p l a s a t

F i g . 4 - " R e z e r v o r u l de apă" desenat de

C. Butculescu

l a r ă s ă r i t ş i e b i n e ştiut c ă l a n o i r ă s ă r i t u l e s t e p u n c t u l c a r d i n a l c ă t r e
care e orientat altarul'.'.
" f n o r i c e c a z n u î n d r ă z n e s c să f a c o a f i r m a ţ i e înainte d e a între­
p r i n d e o săpătură sistematică d i n c a r e s - a r p u t e a obţine m u l t e d a t e i n ­
t e r e s a n t e a t f t p e n t r u l o c a l i t a t e în s p e c i a l , c a ş i p e n t r u i s t o r i a noastră
în g e n e r a l . N u e m a i puţin a d e v ă r a t c ă a c e s t c a v a l e r p a r e p a ş n i c : c a l u l
m e r g e l a p a s p e c î n d e l , b i n e a ş e z a t în ş e a , l a s ă s ă - i . f l u t u r e în urmă
m a n t i a ţinînd b r a ţ u l său d r e p t p r o p t i t d e ş o l d , i a r b r a ţ u l s t i n g întins.
C a l u l î n s u ş i e f o a r t e î n g r i j i t ; c o a m a s a e r e d a t ă p r i n c i n c i şuviţe şi p a t r u
c i u c u r i atîrnă p e şoldul c a l u l u i d i n h a m u l c a r e t r e c e d e l a şa l a c o a d ă " 2 6 .

269

www.mnir.ro
 " U r m f n d p o t e c a c ă t r e n o r d u l a c e l e i a ş i s t f h c i , dăm d e o g a l e r i e
f o a r t e j o a s ă , ajurată c u z ă b r e l e săpate f n stfncă c a r e c o n d u c f n t r - o î n ­
c ă p e r e săpată f n p i a t r ă . S e c r e d e c ă a i c i a f o s t o c a r c e r ă " .
" D u p ă c u m r e i e s e d i n d e s c r i e r e a p e c a r e am f ă c u t - o , c u l m e a P l e a -
şa P o p i i e s t e a l c ă t u i t ă d i n p a t r u v î r f u r i c e l n o r d i c c u p r i n d e b i s e r i c a şi
c a r c e r a , c e l s u d i c r e z e r v e l e d e apă ş i c e l e l a l t e două l a e s t , u n u l tro­
n u l l u i N e g r u V o d ă , a l t u l o b s e r v a t o r u l . I n faţa b i s e r i c i i a t r e b u i t să f i e
pus u n z i d ; şi acum se g ă s e s c r u i n e l e a c e s t u i a m e r g f h d de l a n o r d la
s u d pfnă l a g u r a r e z e r v o r u l u i ş i p a r a l e l c u stfncă b i s e r i c i i " .
" C i t a d e l a o c u p a u n a d i n p o z i ţ i i l e c e l e m a i f a v o r a b i l e d i n p u n c t de
v e d e r e s t r a t e g i c p r e d o m i n i i d toate v ă i l e î n c o n j u r ă t o a r e ; s e a v e a o ve­
d e r e d e o s e b i t ă a s u p r a D î m b o v i ţ e i d e l a V a d u l - l i n f n s u s ş i f h j o s pfnă l a

L ă i c ă i l a o distanţă d e a p r o x i m a t i v 7 - 8 k i l o m e t r i " .
' " N u p o t c r e d e că această cetăţuie a f o s t l a o r i g i n e a e i construită
de români, c r e d m a i b i n e că ea făcea p a r t e integrantă d i n c e t a t e a de
v a l e d e s p r e c a r e am v o r b i t ; d a r că se poate c a N e g r u Vodă s - o f i re­
p a r a t ş i s - o f i întrebuinţat l a o c a s i u n e p e n t r u a p ă r a r e a ţ ă r i i f h c o n t r a
t ă t a r i l o r . A i c i p r o b a b i l l a 1367 d i n V a l e a C h i l i e i şi Dîmboviţei pfnă
s p r e V a d u l - l i n a r m a t a s e c u i l o r , a l u i L u d o v i c I r e g e l e U n g a r i e i , d e sub
c o m a n d a v o e v o d u l u i M i c l o ş f u c u d e s ă v f r ş i r e bătută d e a r m a t a română
comandată d e B o e r u l D r a g o m i r c a s t e l a n u l C e t ă ţ i i d e l a Dîmboviţa fn
timpul Domniei l u i Vlad I " .
" D e l a 1 8 5 7 , D l de Rosny e r a a l d o i l e a p e r s o n a g i u f r a n c e z i m ­
p o r t a n t c a r e v i z i t a şi s t u d i a acest l o c . C e l dinţii francez Baronul
T a l l e y r a n d , c a r e f h s t u d i u l c e - 1 făcu l a 1 8 5 7 f h a c e s t e l o c a l i t ă ţ i ne a¬
s i g u r a l a t r a t a t u l d i n P a r i s p r o t e c ţ i u n e a c e l o r 7 p u t e r i E u r o p e n e , ş i în
1881 D l . d e R o s n y p e n t r u a p l e d a p r i n s c r i e r i l e s a l e înaintea barei
E t n o g r a f i e i d r e p t u r i l e de Naţiune.
P ă r ă s i n d c u r e g r e t a c e s t e l o c u r i , apucăm d r u m u l nostru spre
n o r d p r i n V a d u l - l i n s p r e a n e î n a p o i a l a C f m p u l u n g . . . N e continuăm
c a l e a p r i n faţa p r i m ă r i e i d e l a B ă d e n i - p ă m î h t e n i ş i s a t u l S t o i e n e ş t i . A ¬
c e s t l o c îmi r e a m i n t e ş t e o pagină d i n i s t o r i a n o a s t r ă p e c a r e n u v r e a u
s - o t r e c s u b t ă c e r e : " A r m a t a l u i L u d o v i c I r e g e l e U n g a r i e i s u b comanda
v o i e v o d u l u i M i c l o ş a g ă s i t , lfngă r f u l I a l o m i ţ a , şanţuri ş i î n t ă r i r i de
ţ ă r u ş i ; bătu ş i p u s e p e fugă m a r e a armată a b o i e r u l u i D r a g o m i r c a s t e ­
l a n u l c e t ă ţ i i Dîmboviţa ( c ă p e t e n i a d e o ş t i a l u i V l a d I sau Vladislav,
p r i n c i p e r o m â n ) d a r M i c l o ş fnaintînd f ă r ă b ă g a r e d e s e a m ă , a pătruns
f h m i j l o c u l p ă d u r i l o r î n t r e s t f h c i f h munţi, a f o s t s u r p r i n s p e n e a ş t e p ­
t a t e , înconjurat ş i bătut c u d e s ă v f r ş i r e . î n t r e a g a armată a s e c u i l o r c ă -
zînd a t u n c i f h m f h i l e î n v i n g ă t o r i l o r a f o s t f h p a r t e p r i n s ă ş i legată,
c e a l a l t ă p a r t e f ă r ă v i a ţ ă zăcîhd f n p ă d u r i ş i m l a ş t i n i ş i f o a r t e t puţini
f u g a r i a u ajuns c u g r e u f h ţ a r a l o r . V o e v o d u l M i c l o ş ş i - a p i e r d u t v i a ţ a
ş i c u m a r i g r e u t ă ţ i a p u t u t f i d u s l e ş u l său f h T r a n s i l v a n i a . C e l e m a i d e
seamă a j u t o a r e a l e c ă p e t e n i e i o ş t i l o r a u r ă m a s m o r ţ i p e c f m p u l bătă­
liei!

270

www.mnir.ro
 " D u p ă b ă t ă l i a d a l a C ă l u g ă r e n i (23 a u g u s t 1 5 9 5 ) u n d e M i h a i V i t e a ­
z u l c u 1 6 . 0 0 0 d e o a m e n i a p u s pe fugă a r m a t a m a r e l u i v i z i r S i n a n P a ş a
de d o u ă s p r e z e c e o r i m a i n u m e r o a s ă . S u c c e s u l fnsă n u e r a definitiv.
După c e s - a sfătuit f n t i m p u l n o p ţ i i , M i h a i a hotărft să s e r e t r a g ă s p r e
Munţii A r d e a l u l u i ş i s - a i n s t a l a t f n c e t a t e a l u i N e g r u V o d ă d e pe D î m ­
b o v i ţ a . N u a s t a t m u l t ş i s - a r e t r a s l a S t o i e n e ş t i u n d e a făcut t a b ă r ă
aşteptfnd a j u t o r u l l u i S i g i s m u n d B a t h o r y a l i a t u l său c a r e a f o s t o b l i g a t
să f h t f r z i e o săptămfnă l a R u c ă r d i n c a u z a d r u m u l u i rău . . . După c e
s - a u a d u n a t t r u p e l e a u p l e c a t c ă t r e T î r g o v i ş l e , o c u p a t de t u r c i , pe
c a r e f i asediară şi fnfrfnseră d i n nou a r m a t a i n v i n c i b i l u l u i S i n a n Paşa".
" C ă t r e s e a r ă am s o s i t la Bădeni-Ungureni . . . "
S ă r e v e n i m l a C e t ă ţ u i a n o a s t r ă . C u m am v ă z u t d i n d e s c r i e r e a l u i
B u t c u l e s c u nu numai fh stfnga c i şi fn p a r t e a dreaptă a r f u l u i sfnt pe­
r e ţ i stfncoşi de munte şi c o l ţ i de s t f h c i . S u b colţul Doamna fh l o c u l z i s
" l a s t ă v i l a r e " se a f l a un z i d , c a r e a v e a o g r o s i m e de a p r o a p e 6 m e t r i ,
c o n s t r u i t d i n p i e t r e n e r e g u l a t e p r i n s e c u m o r t a r şi pe a l o c u r i cărămizi
g r o a s e ; a fost d i s t r u s c u p r i l e j u l c o n s t r u i r i i şoselei l a sffrşitul vea­
c u l u i t r e c u t ; z i d u l e r a m e n i t a b a r a v a l e a , f n t i n z f n d u - s e ş i pe malul
s t f n g , pfnă f n d r e p t u l c o l ţ u l u i C h i l i a . P r i n t r - o d e s c h i d e r e t r e c e a ve­
c h i u l d r u m , a c ă r u i u r m e s e m a i văd ş i a s t ă z i pe m a l u l d r e p t .
f n p r i v i n ţ a d e s c r i e r i i a c e s t o r l o c u r i , găsim s u g e s t i v ă şi corectă
r e l a t a r e a l u i V i r g i l Drăghiceanu şi e l c e r c e t ă t o r a l a c e s t u i complex:
" . . . c a p o z i ţ i e s t r a t e g i c ă n i c ă i e r i , pe toată î n t i n d e r e a v ă i i D î m b o v i ţ e i ,
n u s e p r e z i n t ă o a l t a m a i f a v o r a b i l ă . Dacă t r e c i d i n v a l e a e i l a r g ă a ş a
c u m s e p r e z i n t ă îh r e g i u n e a d e l u r o a s ă a judeţului D î m b o v i ţ a , n u m a i l a 4
k m d e p a r t e d e h o t a r u l j u d e ţ u l u i , v a l e a î n c e p e să s e s t r î m t e z e d i n c e f h
c e , d e a b i a f ă c f h d u - ş i l o c p r i n g f t u l s t r î m t şi s t î n c i l e g o a l e l i p s i t e d e
o r i c e v e g e t a ţ i e , c e s e r i d i c ă p e toată faţa m u n ţ i l o r , c a n i ş t e turnuri
f a n t a s t i c e de cetăţi şi c a s t e l e p ă r ă s i t e . P r ă v ă l i r i de mase enorme,stîh-
c o a s e , îh c h i a r a p a D î m b o v i ţ e i , t r a n s f o r m ă pe o î n t i n d e r e d e c î t e v a
sute de m e t r i , această v a l e într-o adevărată cfmpie a l u i Deucalion.
D r u m u l , astăzi d e s t u l de b u n , e r a , n u m a i d e p a r t e de a n u l 1890,aşa de
g r e u , î n c î t n u p u t e a f i s t r ă b ă t u t d e c î t c ă l a r e , după c e s e t r e c e d e p a ­
t r u o r i p r i n v a d u l Dfmboviţii, f o a r t e p e r i c u l o s p r i n r e p e z i c i u n e a ape­
l o r . Căruţele de a b i a î ş i făceau l o c p r i n t r e stîncile c ă z u t e ; fh d r u m u l
v e c h i a m a f l a t f ă g a ş u r i l e r o a t e l o r l o r p r i n piatră şi s g î r i e t u r a o s i i l o r
pe p e r e ţ i i s t r î m t o r i l o r p r i n c a r e t r e c e a u " .
" P e această p o z i ţ i e , aşa de b i n e organizată n a t u r a l , unde colţii
c e se r i d i c ă sfnt peveze n a t u r a l e f h c o n t r a oricărui a t a c , n u e r a n e v o i e
d e o r i d i c a r e d e c e t a t e ca, c e l e d i n ţ ă r i l e o c c i d e n t a l e . C a t o a t e c e t ă ţ i l e
Românilor ş i această c e t a t e e r a o c e t a t e naturală. D i n înălţimile de 200¬
300 m , l a c a r e se urcă c o l ţ i i , n u m a i c f t e v a sute de o a m e n i pot o p r i a r ­
mate întregi, p r i n prăvăliri de p i e t r e , a căror p u t e r e de d i s t r u g e r e
c r e ş t e p e măsură c e s e r o s t o g o l e s c d i n bndulaţie în ondulaţie a tere­
n u l u i " ( A s t f e l de p i e t r e , p r i n t r e c a r i unele feţetate de mfha o m u l u i , p e n ­
t r u a f a c i l i t a s a l t u r i l e , a u f o s t găsite s u b cetăţuie c u p r i l e j u l cercetă-

271

www.mnir.ro
r i l o r şi săpăturilor d i n 1 9 5 8 . Nota mea D . V . R . ) . " N u m a i s u s , sus de
t o t , l a s p a t e l e c o l ţ u l u i b i s e r i c i i pe o poeniţă înconjurată d i n t o a t e p ă r ­
ţile de prăpăstii d r e p t e c a p e r e t e l e , s - a f o r m a t , p r i n z i d u r i de piatră,
a z i n ă r u i t e , u n p a t r u l a t e r n e r e g u l a t , c a r i d e s e m n a u o incintă f h jurul
c f t o r v a cămăruţe şi a b i s e r i c i i - p a r a c l i s scobită fh stfncă. Z i d u r i l e a¬
c e s t u i p a t r u l a t e r ( l u n g i d e 7 0 m) s p r e V a l e a D f m b o v i ţ i i e r a u d u b l e . . .
ca şi colţii ceilalţi şi p e ş t e r i l e de a i c i , a u s e r v i t d e s i g u r o m u l u i t r ă i ­
t o r fh c a v e r n e , a t r a s spre închinare, fh aceste l o c u r i , de măreţia
spectacolului . . . " T r e c f h d fn timpurile i s t o r i c e , aceste l o c u r i sîht
l e g a t e de p r i m e l e n o a s t r e î n c e r c ă r i de a se o r g a n i z a c a stat indepen-

Oluafaui I I I 1 — ι 1—ι—ι—diM..

F i g . 5 - " C a v a l e r u l " g r a v a t fn stfncă. Desen a r h . H o r i a T e o d o r u

( L i n i i l e p u n c t a t e - după u n d e s e n d e C . B u t c u l e s c u )

272

www.mnir.ro
d e n t ; e l e ne a m i n t e s c d e p o z i ţ i i i d e n t i c e o r g a n i z a t e p e n t r u a p ă r a r e de
B a s a r a b V o e v o d - d o m n i t o r u l de la A r g e ş - şi sfnt l e g a t e de a m i n t i r e a
lui Nicolae Alexandru Basarab, fiul acestui Basarab, care locuia mai
m u l t l a C f m p u l u n g , unde f u f n m o r m f n t a t (fh 1364), c a r e e zugrăvit ca
c t i t o r l a M f n ă s t i r e a C f m p u l u n g ş i fn s c h i t u l d e p i a t r ă d i n a c e a s t ă ce­
tate .
S t u d i e r e a m a i d e a p r o a p e a a c e s t e i b i s e r i c i ne v a d a , d e c i , f o a r t e
importante lămuriri p e n t r u c e l mai v e c h i t r e c u t a l n o s t r u " 7 . 2

înaintea l u i Drăghiceanu şi B u t c u l e s c u a c e s t e l o c u r i au a t r a s a¬
tenţiunea a r h e o l o g i l o r încă d i n s e c o l u l t r e c u t . A l e x a n d r u O d o b e s c u ne
s p u n e c ă " p e î n ă l ţ i m e a P l e a ş a - P o p i i , f h s t î n g a D î m b o v i ţ i i , pe l o c u l n u ­
m i t " C e t a t e a l u i N e g r u V o d ă " , unde e s t e acum u n s c h i t , sfnt urmele
u n e i c e t ă ţ i , p a t r u l a t e r e d i n b o l o v a n i de piatră neciopliţi, d i n epoca f e u ­
d a l ă , p r o b a b i l înainte d e î n t e m e i e r e a P r i n c i p a t e l o r " ^ ^ .
M a i o r u l D . P a p p a z o g l u redă s c h i t u l şi cetăţuia de l a P l e a ş a - P o p i i
f h t r - u n desen de D a n i e l i s , r e p r o d u s l i t o g r a f i c ( f i g . 6 ) .
C D . A r i c e s c u , d e s c r i e s c h i t u l ş i c e t ă ţ u i a , punfndu-şi î n t r e b a r e a
d a c ă a c e a s t a " . . . să n u f i e o a r e , c a J i d a v a , r i d i c a t ă pe r u i n e l e unei
c i t a d e l e r o m a n e s a u d a c e ? N u e de m i r a r e : poziţia l o c u l u i , favorabilă
p e n t r u a p ă r a r e , ş i m o n e d e l e d e f i e r ( s i c ) c e fhcă s e g ă s e s c d e călă­
t o r i pe a c e s t e n i s i p u r i , ne f a c a n u ne îndoi d e s p r e a c e a s t a ^ 2
(monedă
a s e m ă n ă t o a r e c e l e i pe c a r e o r e d ă m l a f i g . 7 ) .
în a d o u a jumătate a s e c . a l X V I I I - l e a , F r . J o s . S u l z e r d e s c r i e c ă
l a o d e p ă r t a r e d e " . . . două o r e l a t e r a l d e C f m p u l u n g , pe d r u m u l c ă t r e
B r a n , Dîmboviţa esugrumată de s t f h c i a b r u p t e , încît, c h i a r c f h d a p e l e
a u d e b i t u l l o r o b i c i n u i t , n u o poţi t r e c e f ă r ă a ţ i p e r i c l i t a v i a ţ a . P e u n a
d i n a c e s t e s t f h c i se m a i pot v e d e a rămăşiţele u n e i v e c h i cetăţi fn care
s - a a m e n a j a t o mică b i s e r i c ă ş i l o c u i n ţ e p e n t r u c f ţ i v a c ă l u g ă r i . Astăzi
fhcă a c e s t l o c m a i p o a r t ă n u m e l e d e C e t a t e a N e a g r ă s a u C e t a t e a N e g r u ­
l u i V o d ă ; d e n u m i r e a p a r e a c o n f i r m a t r a d i ţ i a , p r i n c a r e R a d u Vodă a
a l e s această c e t a t e d r e p t l o c de r e f u g i u împotriva a t a c u r i l o r duşmanilor
s ă i , f h faţa c ă r o r a a r e z i s t a t a i c i t i m p îndelungat"30.
Această d e s c r i e r e a l u i S u l z e r a fost greşit interpretată de unii
c e r c e t ă t o r i , c a r e c r e d că S u l z e r a făcut o c o n f u z i e punînd c e t a t e a lui
N e g r u V o d ă l î n g ă D r a g o s l a v e l e ş i că d e f a p t e l s - a r r e f e r i l a c e t ă ţ u i a ^
d e l a R u c ă r ( O r a ţ i a ) . P r i n t r e a c e ş t i a s e numără W . H a r w a t h , G ^ E . M u l l e r
şi I . C l i n c i u " ^ » c o n f u z i a p o r n i n d de l a W . H o r w a t h .
D e s c r i e r e a c o r e c t ă a l u i S u l z e r ş i că a c e s t a s e r e f e r ă d e s i g u r l a
c e t ă ţ u i a d i n t r e C o t e n e ş t i ş i C e t ă ţ e n i , r e i e s e îh m o d c l a r d i n c o n t i n u a ­
r e a d e s c r i e r i i - ' " . . . că strîmtoarea periculoasă a a p e l o r d i n Dîmbo­
viţa d e l a C e t a t e a N e a g r ă , poate f i o c o l i t ă , am c o n s t a t a t d i n propria
mea experienţă, f i i n d c o n d u s , fh t i m p u l a p e l o r rrtari, peste c r e a s t a unui
m u n t e , pe c a r e e r a u n d r u m f o a r t e l a r g , de unde v e d e r e a c u p r i n d e a î n ­
t r e g u l M u n c e l . A c e s t d r u m p o r n e ş t e d e l a D r a g o s l a v e l e , îh p a r t e a s t i n ­
g ă a D î m b o v i ţ i i s p r e a s e p i e r d e f h s u s , s p r e a r e a p a r e după două c e a ­
s u r i ş i jumătate i a r ă ş i l a r f u , f h d r u m u l o b i c i n u i t , l a C î r c i u m a Dom­
n e a s c ă , o locantă b r f h c o v e n e a s c ă " .

273

www.mnir.ro
 C a S u l z e r se r e f e r ă f n a c e s t p a s a j l a a p e l e p e r i c u l o a s e a l e Dîm­
boviţii de s u b cetăţuia l u i N e g r u Vodă r e i e s e d e s t u l de c l a r , c u atft m a i
m u l t că e l arată a p o i şi situaţia existentă l a Cetăţuia de l a Rucăr ( O r a -
tia)34.

F i g . 6 - " S c h i t u l şi cetăţuia l u i N e g r u V o d ă "

de l a C e t ă ţ e n i . D e s e n de D a n i e l i s
A m i d e n t i f i c a t d r u m u l menţionat d e S u l z e r , c a r e o c o l e ş t e Strlhi-
t o a r e a v ă i i p e r i c u l o a s e a D î m b o v i ţ i i îh t i m p u l a p e l o r m a r i . A c e s t d r u m
s e fhtflneşte c u v e c h i u l d r u m a l ţ ă r i i f n p u n c t u l d e n u m i t şi a s t ă z i "la
poştă", c o r e s p o n d f h d c u d r u m u l ce mărgineşte A r g e ş e l u l . A c e s t a , la
r f h d u l său l e a g ă C f m p u l u n g , p r i n M a ţ ă u , ş i d r u m u l R u c ă r u l u i , p r i n V a ­
l e a M a r e , de d r u m u l c e străbate v a l e a paralelă c u Dîmboviţa, trecfhd
p r i n S u s l ă n e ş t i , o a l t ă a ş e z a r e v e c h e ^ 5 lfngă B o t e n i , f h p a r t e c o n t e m ­
f

p o r a n ă c e l e i d e l a C e t ă ţ e n i , s p r e P i t e ş t i , p r i n C l u c e r e a s a ş i d e a i c i îh
d r u m u l d e - a l u n g u l R f u l u i D o a m n e i , p r i n P i s c a n i s p r e Domneşti, fhtre
S u s l ă n e ş t i ş i B o t e n i , s e p o a t e a j u n g e , p r i n p u n c t u l " l a p o ş t ă " menţionat
m a i s u s , l a V ă l e n i şi L ă i c ă i , unde am i d e n t i f i c a t l o c u l pe c a r e se r i ­
d i c a pfnă l a m i j l o c u l s e c o l u l u i t r e c u t " C i r c i u m a D o m n e a s c ă " s a u " C i r ­
c i u m a d e P i a t r ă " menţionată d e S u l z e r . A c e a s t a s e a f l ă c a m l a j u m ă t a ­
t e a d r u m u l u i C f m p u l u n g - T î r g o v i ş t e , f n capătul d r u m u l u i c e duce de l a
V ă l e n i i d e D î m b o v i ţ a l a L ă i c ă i , l a r ă s c r u c e a ş o s e l e i c e mfhă l a T î r g o -
v i ş t e , în d r e p t u l G o s p o d ă r i e i A g r i c o l e d e S t a t L ă i c ă i , u n d e m a i e s t e o

2T4

www.mnir.ro
c r u c e de piatră d i n s e c . X V I I I . D e n u m i r e a l o c u l u i s - a păstrat l a l o c a l ­
n i c i ş i e menţionată şi d o c u m e n t a r ^ . 0

Cele de m a i s u s , c r e d , sfiit suficiente p e n t r u l o c a l i z a r e a d e s c r i e ­

r i i l u i S u l z e r l a Cetăţeni şi i d e n t i f i c a r e a c e l u i de a l d o i l e a d r u m prin
c a r e se poate o c o l i acest punct s t r a t e g i c .
In privinţa a c e s t u i d r u m , e l pare a f i avut şi o ramificaţie deasu -
p r a Colţului D o a m n e i . C . D . A r i c e s c u ^ ? r e l a t e a z ă : " T r a d i ţ i a m a i zice
c ă d i n a c e s t v î r f s e f ă c e a u două d r u m u r i pe c u l m e a m u n ţ i l o r : d i n e l e ,
u n u l m e r g e a d r e p t f h a l b i a Dîmboviţii, şi a l t u l d r e p t f h muntele Sf . I l i e ;
c f n d s - a r c u r ă ţ i i a c e s t e două d r u m u r i , am p u t e a m e r g e p e e l e c a p e o
şosea".
D i n t r e cercetătorii m a i v e c h i , D i m i t r i e B u t c u l e s c u , a fost p r i m u l
c a r e ş i - a d a t seama d e importanţa a c e s t e i a ş e z ă r i c o n s e m n f h d date p r e ­
ţ i o a s e f h î n s e m n ă r i l e s a l e i n e d i t e , făcînd s c h i ţ e ş i d e s e n e e x a c t e după
unele monumente, f h v e d e r f h d şi n e c e s i t a t e a a se întreprinde a i c i să­
pături a r h e o l o g i c e : "Mă g îndese că t o a t e a c e s t e t e z a u r e a r h e o l o g i c e a r
putea desvălui bogate d e s c o p e r i r i p e n t r u i s t o r i a m a i veche a aşezării
n o a s t r e dacă s - a r începe a i c i săpături s i s t e m a t i c e c u u n om p r i c e p u t ,
nu numai devotat c i şi întreprinzător, c u r agio s şi e n e r g i c . Căci nu-şi
pune o r i c i n e viaţa f h j o c c e r c e t f n d aceşti colţi p r ă p ă s t i o ş i " ^ .
O m a r e p a r t e d i n m a t e r i a l u l arheologic cules de B u t c u l e s c u a i n ­
t r a t fh p a t r i m o n i u l M u z e u l u i Naţional de Antichităţi d i n Bucureşti,
Un pasionat colecţionar, d a r ale cărui " c e r c e t ă r i " au produs d i n
n e f e r i c i r e stricăciuni, T a c h e B e j a n d i n R u c ă r , a scormonit pe c o n t p r o ­
p r i u , a n i d e - a r î n d u l , pfnă f h p r e a j m a l u i 1 9 4 0 , p o a l e l e c e t ă ţ i i ş i t e r a s a
stfhgă a D î m b o v i ţ i i , a d u n f h d u n b o g a t m a t e r i a l a r h e o l o g i c , f n c e a m a i
m a r e p a r t e d i n e p o c a m a i nouă a f i e r u l u i , d i n a ş e z a r e a d a c o - g e t i c ă . A ¬
c e s t m a t e r i a l a i n t r a t , f h p a r t e , f h c o l e c ţ i i l e m u z e e l o r d i n Cîmpulung-
M u s c e l şi P i t e ş t i .
C i t a d e l a d e l a C e t ă ţ e n i ş i a ş e z a r e a , u n d e postulăm a f i f o s t C e t a ­
t e a şi V a m a Dîmboviţa, fac p a r t e d i n g r u p u l fortificaţiilor r i d i c a t e pe
v î r f u r i şi c o l ţ i de m u n t e , c a o consecinţă a situaţiei t o p o g r a f i c e a ţinu­
t u l u i ş i a p r o c e s u l u i d e d e z v o l t a r e c a r e s - a d e s f ă ş u r a t fii c u p r i n s u l său.
Cum vom vedea, f h s t u d i i l e ce urmează, a i c i , p e n t r u toate tre­
buinţele, n u n u m a i p e n t r u s t r i c t u l n e c e s a r , s - a avut grijă şi de a d a o ­
s u r i a r t i s t i c e , p e n t r u plăcerea o c h i l o r dar,şi aceasta numai îhtr-o a¬
numită m ă s u r ă , p a r c ă p e n t r u a n u i m p i e t a a s u p r a ambianţei naturale,
p e n t r u a n u o d i s t r u g e p r i n t r - u n s u r p l u s d e i n t e r v e n ţ i e umană ; melea­
g u r i c e a u c u p r i n s , c u m v o m d e m o n s t r a , u n c e n t r u p o l i t i c , m i l i t a r ş i e¬
c o n o m i c înainte d e înjghebarea noastră statală ş i f o a r t e p r o b a b i l o r e ­
şedinţă domnească.

* *

P r e s u p u n e r i l e c ă p e a c e s t e l o c u r i a r p u t e a să s e g ă s e a s c ă u r m e
de l o c u i r e m a i v e c h e , anterioară g e t o - d a c i l o r , au fost a d e v e r i t e . fn
a n u l 1896 M i n i s t e r u l C u l t e l o r semnalează M u z e u l u i Naţional de A n t i c h i -

275

www.mnir.ro
t ă ţ i , c ă p e o c o l i n ă lfngă C e t ă ţ e n i , c u o c a z i a u n o r s ă p ă t u r i , s - a g ă s i t o
sabie şi nişte o s e m i n t e ^ 9 ,
I a t ă c e r e l a t e a z ă Î n v ă ţ ă t o r u l I . N . P a n a i t e s c u f n a c e a s t ă privinţă f n
u r m a a l t o r d e s c o p e r i r i m a i n o i : " . . . t o t f n a c e s t p u n c t " l a c r u c e " pe
4 0

p a r t e a d e r ă s ă r i t a a c e s t u i d r u m , c u o c a z i a u n o r s ă p ă t u r i făcute fn
1 8 9 8 ( s i c i ) s - a g ă s i t u n m o r m f h t z i d i t c u multă d i b ă c i e , d i n l e s p e z i d e
piatră, tăiate şi alcătuite c a p e r e ţ i i u n u i c o ş c i u g , i n e l s - a u găeit ră­
m ă ş i ţ e l e pămfhteşti - o a s e - a l e u n u i c a v a l e r d i n t i m p u r i m e d i e v a l e (sic I )
f o a r t e v o i n i c . M a i alături de e l s - a găsit şi c a l u l îngropat.
" f n c a v o u l luptătorului s - a g ă s i t ş i o s a b i e d e u n m e t a l s t r ă l u c i t o r ,
intactă; m a r t o r i i o c u l a r i spun că a f o s t de a u r , sabie c a r e a f o s t r i d i ­
c a t ă i m e d i a t a t u n c i d e f o s t u l " s u b p r e f e c t " E m i l M e h t u p c i u ş i dată d e a ¬
c e s t a p r e f e c t u l u i de a t u n c i C . N . , fără a - i se m a i d a de urmă. Ne în­
trebăm dacă v a f i f o s t de a u r v a l o a r e a intrinsecă a m e t a l u l u i , v a f i f o s t
m a i de preţ, decît v a l o a r e a l u i c a v e c h i document i s t o r i c ? " .
" A c u m de cfteva z i l e , c u o c a z i a u n o r săpături, f h acelaş punct
m a i s p r e r ă s ă r i t n u m a i , s - a u g ă s i t fhcă a l t e 3 m o r m i n t e l a o d i s t a n ţ ă de
c i r c a 5 0 m . d e c e l d i n 1 8 9 8 , fnsă l a f e l c o n s t r u i t e . . . "
Iată c u m sînt m o r m i n t e l e : ş a s e p i e t r e s ă p a t e c u d a l t a f n formă
dreptunghiulară, formează b a z a , l a t u r i l e şi acoperişul cavoului.înăun­
t r u s - a u găsit oase l u n g i . . . şi c r a n i i voluminoase a c ă r o r grosime e
d e 1 c m ; s - a u g ă s i t ş i v a s e d e pămfnt c u formă minunată d e c ă d e l n i ţ ă ,
sau candelă a r t i s t i c lucrată . . . toate a c e s t e a . . . l e - a m r i d i c a t spre
p ă s t r a r e îh m i c u l m u z e u a l ş c o a l e i " .
" F e l u l c u m sfnt aşezate m o r m i n t e l e , dovedesc f a p t u l că luptătorii
n - a u fost creştini ortodocşi, căci direcţia m o r m i n t e l o r este de l a M z .
spre M n " .
" A c u m v r e o t r e i a n i , t o t f h acest l o c , s - a găsit un s c h e l e t - p r o ­
b a b i l a l u n u i a n i m a l ; s - a u găsit 16 măsele l u n g i de a p r o a p e 1 d m . , c a r e
n u c r e d e m că a r f i de l a u n a n i m a l d i n e r a noastră. U n a d i n măsele o
avem l a ş c o a l ă . . . Pe l u n g i m e a a c e s t u i d r u m , atft s p r e M z . c f t şi s p r e
M n . se găsesc modificări a l e c u t e l o r t e r e n u l u i s u b f o r m a u n o r întări-
t u r i a r t i f i c i a l e - r e d u t e - asemănătoare c u a c e i a d i n j u r u l m o r m i n t e l o r ,
unde c r e d e m că se v a m a i găsi m u l t e documente de p r e ţ . . . " .
D u m i t r u I.Băjan ne spune, fh privinţa aceleiaşi d e s c o p e r i r i : " . . «
fh v a r a a c e a s t a . . . v r f n d a se săpa f h t r - u n m a i d a n , nişte săteni au
d a t d e u r m e l e u n o r m o r m i n t e . . . n o i l e - a m p u t u t v e d e a l a faţa l o c u l u i şi
n e - a m d a t pe d e p l i n seama de a d e v ă r " .
" M o r m î h t u l s e a f l ă l a o a d f n c i n u . d e a p r o a p e o jumătate d e m e t r u ,
f i i n d c o n s t r u i t d i n l e s p e z i s i s t o a s e f h formă de d r e p t u n g h i , d i n c a r i f h
momentul călătoriei n o a s t r e se păstra n u m a i fh l a t u r i l e R, M z , A , f i ­
x a t e v e r t i c a l f h pămfnt, l i p s i n d l e s p e d e a M n , a p o i l e s p e d e a a c o p e r i - ·
t o a r e , c u m şi l e s p e z i l e de l a podişul i n t e r n a l coşciugului unde erau
depuse osemintele d e f u n c t u l u i aşezat n u l a fund, c a de o b i c e i , c i f h j u ­
mătatea p l a n u l u i de i n t e r secţiune a l a t u r i l o r , pe c a r i p i e t r e , săpătorul
a găsit de cuviinţă a l e s u p r i m a de l a l o c u l l o r . D l . B u g h e a n u a s c o s
f o t o g r a f i i d e situaţiunea mormîhtului".

276

www.mnir.ro
 " L a v r e - b d o i u m e t r i s p r e a p u s şi f n a c e e a ş i p r o f u n z i m e , l u c r ă t o ­
r i i a u d a t de a l t m o r m f n t c a r e , c a şi c e l de l a început, e r a f o r m a t din
l e s p e z i , n u î n t r e g i , c i f r î n t u r i , c e s - a u r i d i c a t îndată, p r i v i n d u - n e a s t ­
f e l existenţa, d e ş i e r a g o l şi fără r e l i q u r i , lăsîhd a se v e d e a i h sec­
ţiunea m a i d a n u l u i , s t r a t i f i c a r e a u n o r p i e t r e v i n e t e , d i s p u s e orizontal
d e a s u p r a m o r m î h t u l u i . D a r , după a r ă t u r i l e l u c r ă t o r u l u i H o i n a r u , care
f n 1 9 2 4 , v r î h d a - ş i p u n e f u n d a m e n t u l d e c a s ă , în u n g h i u l d e r ă s ă r i t , m a i
e r a u n m o r m f h t , fnsă l a M z . d e p r e c e d e n t u l ş i l a o distanţă a p r o p i a t ă ,
c e s e . d e o s i b i a p r i n d i m e n s i u n i l e sale de construcţiune, căci măsurîhd
l e s p e d e a , c e a s t ă z i s e r v ă d r e p t p o s t a m e n t l a i n t r a r e a d i n d o s , în c r o s -
n i e , e a a r e o l u n g i m e d e p e s t e 2 m e t r i ş i o înălţime d e u n m e t r u , p e c f n d
l a mormîhtul p ă s t r a t d i f e r e n ţ a e r a p o r t a t ă l a 1 , 8 0 l u n g i m e , 0 , 5 5 l ă ţ i m e ,
0 , 6 5 înălţime,. Insă o p i n i a c e a m a i r ă s p î n d i t ă e c ă , îh 1 8 9 7 pe timpul
construeţiunii c o m u n a l e a l o c a l u l u i s c o l a s t i c , vrîhd a se e x t r a g e c ă r ă ­
midă, l u c r ă t o r i i a u d a t d e u n a l t mormînt s i m i l a r , f n c a r e s - a găsit o
s a b i e c u mîner intactă ş i o s e m i n t e d e c a l . După o r d i n e s a b i a s - a r i d i c a t
d e p r e f e c t u l j u d e ţ u l u i , d e p u n î n d u - s e , u n i i p r e t i n d c ă însuşi R e g e l e Ca­
r o l I a d o r i t - o şi i s - a d a t . . . . "
" S a b i a n e f i i n d de a u r , e r a p r o b a b i l de b r o n z şi dacă s - a r admite
a c e a s t ă i p o t e z ă , v o m ş t i ş i v î r s t a l a c a r e t r e b u i e să l e r a p o r t ă m , a m o r ­
m i n t e l o r d e s c o p e r i t e . . . c r e d e m că ş i m o r m i n t e l o r d e l a C e t ă ţ e n i l i se
p o t a t r i b u i o a t a r e v e c h i m e . . . M a i î n t î i înclinaţiunea n o r d - s u d a mor­
mîhtului I e r a , după s p u s e l e l u i H o i n a r u , identică c u d i r e c ţ i u n e a ob­
s e r v a t ă în c e l e l a l t e m o r m i n t e a n t e r i o a r e , u n i n d i c i u s i g u r d e s p r e p r i o ­
r i t a t e a l o r a n t e - c r e ş t i n ă ; p r i n p r e z e n ţ a însă a o s e m i n t e l o r d e c a l , c e
s - a r f i g ă s i t f n m o r m i n t e l e 3 ş i 4 - d i n c a r e u n d i n t e am v ă z u t l a Hoi­
n a r u - n u se poate i n v o c a a r g u m e n t u l p e n t r u a l o r o r i g i n e tătarică c u m
ş i e u c r e z u s e m pfnă a c i , pentrucă indicaţiunea dată n i s - a părut p r o b l e ­
m a t i c ă . N u e d e p r e s u p u s că t o t c o r p u l a t f t d e v o l u m i n o s a l u n u i c a l să
i n t r e în s p a ţ i u l puţin î n c ă p ă t o r a l c o ş c i u g u l u i ş i c u d e s t i n a ţ i u n e d i f e r i t ă ,
c i n u m a i c ă după înhumarea d e c e d a t u l u i , m a i a l ă t u r d e d î h s u l , a urmat
ş i a c a l u l u i s ă u . M ă r t u r i a v e r i d i c ă n e - o dă însă c r a n i u l c e s - a g ă s i t îh
mormîhtul p r i m ş i c a r e e r a a ş e z a t l a c a p u l de M z , a l c o ş c i u g u l u i , p u t f n -
d u - s e v e d e a în l o c a l u l ş c o a l e i , u n d e s - a d e p u s împreună c u v a s u l can­
d e l ă d e m o r m î n t . V a s u l e c e n u ş i u avînd f o r m a d e c i a ş c ă , m a i l a r g la
gură, m a i strîns l a f u n d , i a r pe p e r e ţ i o încinge u n brîu de o r n a m e n t e ,
c a r i s - a r p u t e a d i s t i n g e dacă s - a r curăţi de m a t e r i i l e s u p r a p u s e . D e a l t ­
f e l v a s u l s e află în s t a r e bună d e c o n s e r v a ţ i u n e , îh a f a r ă d e o p o r ţ i u n e
m a i m i c ă d i n b u z a s u p e r i o a r ă , desemnată p r i n t r - o r u p e r e s e m n i f i c a t i v ă
ş i u ş o a r ă c r ă p ă t u r ă a p e r e ţ i l o r . . . A r e s u s pe c i r c u m f e r i n ţ ă două t o a r ­
t e lătăreţe g ă u r i t e . O r i g i n e a dacică a v a s u l u i f i i n d incontestabilă ( s i c ! )

... II
" A p r o p i e r e a ş i d i s t a n ţ e l e îh c a r i s e g ă s e s c m o r m i n t e l e î n t r e ele,
c u m ş i p o z i ţ i u n e a dominantă d e r ă s p î h d i ţ i e ( d i n c o l ţ u l c e r c u i t a l d r u m u l u i
d e v î r f c u c e l s c o b o r f t o r îh v a l e ) , ne dă i m p r e s i u n e a u n u i l o c d e î n g r o ­
pare comun, deci a unui c i m i t i r d a c " 4 2
(sic!)

277

www.mnir.ro
 C e r c e t ă r i l e u l t e r i o a r e a u s t a b i l i t c ă n e aflăm f h faţa u n u i cimitir
d i n e p o c a d e b r o n z a p a r ţ i n î n d c u l t u r i i m o r m i n t e l o r f n c i s t e ; cultură
subcarpatică prezentă şi f h ţara B f r s e i . A ş a z i s a "cădelniţă" s a u " c a n ­
delă" este un vas de l u t c u ornamente i n c i z a t e , i n c r u s t a t e c u o mate­
r i e albă ( f i g . 8 ) ; d i n a c e l a ş i m o r m f h t , d e s c o p e r i t f n l u n a i u n i e 1 9 3 0 , fac
p a r t e o brăţară de b r o n z ( f i g . 9 ) şi c a l o t a craniană a u n u i i n s a s u p r a
căruia s - a Încercat o trepanaţie.
I n u r m a d e s c o p e r i r i l o r susmenţionate, M u z e u l Naţional de Anti­
chităţi a întreprins săpături a r h e o l o g i c e l a Cetăţenii d i n D e a l , p r i n I o n
Andrieşescu -* 4
n f anul 1 9 3 1 .
P r e z e n ţ a u n o r monumente p r e i s t o r i c e a f o s t constatată şi de noi;
e l e a u a t r a s ş i în t r e c u t a t e n ţ i a , c u m r e i e s e d i n t r - u n r a p o r t a l î n v ă ţ ă ­
t o r u l u i I . D u c u i e s c u , c a răspuns l a c h e s t i o n a r u l arheologic,1a3noiembrie
1 8 7 3 : " . . . l a e s t d e c o m u n a Cetăţenii d i n D e a l , p e p r o p r i e t a t e a u n u i l o ­
c u i t o r d i n Cătunul M e s t e a c ă n - s e a f l ă c i n c i m o v i l e d e o înălţime c a d e
1 1/2 s t î h j e n i , f i e c a r e sînt d e formă rotundă ş i l a v î r f c a m a s c u ţ i t e . . .
b a z a l o r . . . a r e o l ă r g i m e d e 2 1/2 stînjeni f i e c a r e . S i t u a ţ i a l o r este
a s t f e l c ă .toate c u p r i n d î n t r e e l e u n spaţiu d e pămînt d e f o r m a u n u i c e r c
a l c ă r u i d i a m e t r u e s t e d e o l u n g i m e c a d e 1 0 stînjeni . . . " 4 4
.
O p a r t e d i n o b i e c t e l e d e s c o p e r i t e în m o r m i n t e l e menţionate m a i s u s ,
s e a f l ă în M u z e u l d i n C î m p u l u n g - A r g e ş ş i a u făcut s u b i e c t u l u n u i a r t i c o l
în v o l u m u l " D i n I s t o r i a M e d i c i n i i R o m â n e ş t i ş i U n i v e r s a l e " , Bucureşti,
1 9 6 2 , s u b î n g r i j i r e a l u i B o l o g a V . L . i n t i t u l a t : î n c e r c ă r i de trepanaţie
l a u n c r a n i u d i n epoca b r o n z u l u i , p . 9 - 1 2 , semnat M . C o n s t a n t i n e s c u , V .
A n d r e e s c u şi F l . M î r ţ u . V o m r e d a a i c i cîteva s p i c u i r i d i n l u c r a r e a s u s ­
menţionată: " . . . s - a găsit p r i n sondaje a r h e o l o g i c e ( s i c ! ) într-un m o r ­
mînt d i n e p o c a b r o n z u l u i c a l o t a u n u i c r a n i u d e b ă r b a t c u început d e t r e ­
p a n a ţ i e . Mormîntul a f l a t l a o adîncime d e 6 0 c m f a c e p a r t e d i n t r - u n m i c
c î m p f u n e r a r c u m o r m i n t e p l a n e ( s i c ! ) , c u r i t d e fhhumaţie c o n s t r u i t e
t i p c o f r a j , d i n l e s p e z i şi stoide d r e p t u n g h i u l a r e o r i e n t a t e f n direcţia
s u d - n o r d ş i avînd o a r e c a r e a s e m ă n a r e c u < < z i d u r i l e d e piatră>)de l a î n -
m o r m î n t ă r i l e d i n e p o c a b r o n z u l u i în r e g i u n e a N i p r u l u i în U . R . S . S . . . .
I n mormînt s - a u g ă s i t 5 p i e s e : o c a l o t ă c r a n i a n ă f r a g m e n t a r ă c u u n î n ­
c e p u t de trepanaţie, u n f r a g m e n t de m a x i l a r , u n d i n t e c a n i n , o ceaşcă
funerară (vas adiacent) d i n l u t şi o brăţară de b r o n z ( f i g . 1 ) . Aceste
p i e s e d e s c o p e r i t e f h a n u l 1952 ( s i c ! ) se găsesc astăzi l a secţia de is­
t o r i e a orînduirii comunei p r i m i t i v e a Muzeului r a i o n a l Cfmpulung M u s ­
c e l regiunea Piteşti, cu n r . 9 - 1 0 - 1 1 - 1 2 - 2 7 3 " .
" P i e s a ceramică, de d i m e n s i u n i r e d u s e , a r e d i a m e t r u l superior
d e 9 9 m m , d i a m e t r u l f u n d u l u i d e 32 mm ş i c i r c u m f e r i n ţ a p ă r ţ i i mediane
d e 3 1 0 m m . î n ă l ţ i m e a e s t e d e 65 m m . A r e 4 u r e c h i u ş e v e r t i c a l e g ă u r i t e
ş i e s t e t i p i c ă e p o c i i b r o n z u l u i d i n s p a ţ i u l c a r p a t i c , ( s i c ! ) c a pastă şi
formă abătîhdu-se îhsă de l a a c e l h o r r o r vac u i s p e c i f i c e p o c i i . Are
i n c i z a t e cîteva s i m p l e motive r e c t i l i n i i , f r f h t e şi t r i u n g h i u r i . L a des­
c o p e r i r e conţinea giuuuţe de c e r e a l e , ( s i c ! ) mîncare p e n t r u c e l m o r t ,
p e n t r u " v i a ţ a dé d i n c o l o " .

278

www.mnir.ro
 " B r ă ţ a r a c u d i a m e t r u l i n t e r i o r d e 65 m m , e s t e d i n b r o n z - r e a l i ­
zată p r i n t r - o tehnică de t u r n a r e , f h n i c i u n c a z à c i r e p e r d u e , dar p o a t e
îh t i p a r b i v a l v f ă r ă o e i o c â n i r e s u b s e c v e n t ă - ş i p r e z i n t ă u n f a c i e s f r u ­
m o s , c u p a t i n a n o b i l ă , u n i f o r m ă . G r e u t a t e a e s t e d e 35 d e g r . . . .
C a d a t a r e mormîhtul c u î n t r e g conţinutul s e i n c l u d e f h e p o c a b r o n z u l u i
d i n p a t r i a noastră şi se poate încadra p o t r i v i t p e r i o d i z ă r i i l u i N . A b e r g
şi P . R e i n e c k e , fn p e r i o a d a I - a a p r i m u l u i şi A - B a c e l u i l a l t , r e s p e c t i v
fn c u r s u l a n i l o r 1600-1500 f . e . n . . . . Este a l doilea c a z d e s c r i s l a noi,
de c r a n i u trépanât d i n e p o c a b r o n z u l u i şi a l u n u s p r e z e c i l e a ( s i c i ) din
timpul comunei primitive . . . "

F i g . 7 - Monedă g e t o - d a c ă d e s c o p e r i t ă l a C e t ă ţ e n i

F i g . 8 - V a s d i n mormintele fh c i s t e . Desen de I.Andrieşesou

A s u p r a inventarului acestui mormfht vom r e v e n i c u p r i l e j u l trată­

r i i m a t e r i a l e l o r a r h e o l o g i c e d e s c o p e r i t e l a Cetăţenii d i n D e a l p r i n s ă ­
păturile n o a s t r e a r h e o l o g i c e . Deocamdată v o m r e a m i n t i r e l a t ă r i l e în­
văţătorului I . N . P a n a i t e s c u c a şi ale l u i D u m i t r u I.Băjan ( v e z i m a i sus)
c e n e v o r b e s c d e s p r e d e s c o p e r i r i îhtîmplătoare şi n i c i decum de " s o n ­
daje a r h e o l o g i c e " , d i n a n u l 1930 n u d i n " a n u l 1 9 5 2 " şi c a r e n u fac n i c i
o menţiune c ă v a s u l " l a d e s c o p e r i r e c o n ţ i n e a g r ă u n ţ e d e c e r e a l e " în
acest c a z n u l - a r f i c o n s i d e r a t d r e p t "cădelniţă" s a u "candelă de m o r ­
mfht" .

279

www.mnir.ro
 P e n t r u o m a i bună l ă m u r i r e v o m Î n c h e i a c u u n e l e s p i c u i r i d i n j u r ­
n a l u l d e s ă p ă t u r i a l u i I o n A n d r i e ş e s c u : " 1 oct. 1931 . C f m p u l u n g M u s c e l " .
" f n t r - u n u l d i n m o r m i n t e l e d e s c o p e r i t e în s a t u l C e t ă ţ e n i i d i n D e a l -
îh l o c u l n u m i t " l a C r u c e " îh g r ă d i n a l o c u i t o r u l u i H o i n a r u c u o c a z i a u ¬
n o r s ă p ă t u r i îh l u n a i u n i e 1 9 3 0 , s - a g ă s i t ş i u n v a s c u 2 t o r ţ i d e stră­
p u n g e r e şi 2 proeminenţe pe margină, d e a s u p r a l o r , c u găuri de s t r ă ­
pungere ( v e z i schiţa, f i g . 8 ) .

F i g . 9 - Brăţară de b r o n z de l a Cetăţeni

" m o r m i n t e l e , arată învăţătorul N i c u I o s i f P o p e s c u . e r a u lespezi

m a r i a ş e z a t e îh d i r e c ţ i a n o r d - s u d " .
" A m f o s t l a P r e f e c t u r ă împreună c u d . Băcanu ş i d . B u g h e a n u p r o ­
f e s o r d i n l o c a l i t a t e . T o t a i c i m i s - a a d u s d e l a p r o f . S ape a i i u colierul
d e b r o n z , a i c i s c h i ţ a t , c u o f r u m o a s ă patină v e r d e " ( f i g . 1 0 ) .
" P e p l a t f o r m a d e a l u l u i s - a u găsit 4 m o r m i n t e l a l o c u l z i s " l a C r u c e "
l i n g ă ş c o a l ă ş i 5 m o r m i n t e , 15 m i n u t e s p r e n o r d , l a l o c u l n u m i t " C o r n u l
M a t u l u i " i n f . d - l u i I.Nicolăescu Bugheanu prof . C f m p u l u n g . . . "
" î n t r - o a ş e z a r e minunată 8 2 2 m î n ă l ţ i m e , stăpîhind s p l e n d i d Valea
Dfenboviţei, s e a f l ă o i n c i n t ă c u v a l b i n e r e c o g n e s c i b i l ş i şanţ i d e m
de u n f r o n t r e c o g n e s c i b i l de c e a 40 m . Pe l o c u l l u i I o n S t . G r i g o r o i u -
v a l u l ş i şanţul a u d i s p ă r u t f h d i r e c ţ i a s u d d i n c a u z a c u l t i v ă r i i . D e a i c i
pînă l a m o r m i n t e l e d i n c u r t e a l u i i o s i f H o i n a r u e c e a 3 0 0 m , s u d - e s t c a
d i r e c ţ i e luată d e a c o l o " .
" E a i c i a l d o i l e a loc m a i fhalt de l a Cetăţenii d i n D e a l putfhdu-se
vedem V a l e a D î m b o v i ţ e i s p r e s u d - pînă l a T î r g o v i ş t e , d i n j u d . Dîmbo-

280

www.mnir.ro
v i ţ a . L a o r i z o n t s p r e n o r d ne văd două m o v i l o " L a Q e m e J I i " - "Cornul
M a l u l u i " u n d e β-au g ă s i t a l t e 5 m o r m i n t e ( a l c o l i e r u l d e b r o n z ) « fn d i ­
r e c ţ i a N o r d de i n c i n t a " C a s t r u " do l a Cetăţenii d i n d e a l " .
" L f n g ă p u n c t u l " L a C r u c e " s - a g ă s i t f n 1 8 9 7 / 8 u n mormînt săpat
( G r i g o r o i u ) - f h c a r e s - a g ă s i t o s a b i e m a r o c u o g a r d ă m a r e , pe c a r e a
l u a t - o s u b p r e f e c t u l M e h t u p c i u ; - Mormîhtul a r f i fon» l a i e i c u c e l e gă­
s i t e f h c u r t e a săteanului H o i n a r u ( ? ) . F o a r t e c u r i o s t "
" L a C o r n u l M a l u l u i a m g ă s i t m o r m i n t e l e v i o l a t e şi d i s t r u s e . A u f o s t
d i s p u s e pe m a l u l a b r u p t ceva mai d e p a r t e " (schiţa, f i g . 1 l ) .
N o . 3 a d î n c i m e 0 , 5 0 . I n 4 η-a g ă s i t c o l i e r u l d o I n I . S a p c a l l u s i u n
inel.de bronz. S-au găsit tonte neacopnrile. Tot acest mal t r e ­
b u i e c e r c e t a t p r i n şanţuri p e n t r u căutarea de m o r m i n t e . Piatra este
e x a c t a c e l a ş i m a t e r i a l c a " l a C r u c e " . O r i e n t a r e a C a p u l l a nud c u o d e ­
v i a ţ i e s p r e v e s t d e 3 5 , 3 6 ° . A năpat l . G h . C o r n o c l u d i n Cetăţenii din
Deal".

F i g . 10 - C o l i e r de b r o n z d i n m o r m i n t e l e f n c i s t e de piatră

" L a C r u c e " p i a t r a e g r e z i e ologacenă. A u fost p a t r u m o r m i n t e , d i n

c a r e c e l e t r e i d i n s p r e e s t m a i m i c i . De fapt e o movilă f h c a r e au fost
îngropate t o a t e . P e această movilă e c a s a l u i I o s i f H o i n a r u . P e n t r u d i -

281

www.mnir.ro
m e n s i u n i a m săpat m o r m i n t e îh i n t e r i o r - a d î h c i m e a e d e 1 m . D e d e s u b t
n u e p i a t r ă , c i pămîhtul g a l b e n a l l o c u l u i . R ă m ă ş i ţ e l e m o r t u l u i s - a u g ă ­
s i t l a 0 a d î h c i m e d e 0 , 5 5 îh a c e s t m o r m î h t . P i a t r a d e l a c a p , d e c i , s p r e
sud n u se îhcheie p e r f e c t , c i e potrivită n u m a i . . . " L e s p e d e l e sîhtnepre-
l u c r a t e , c i n u m a i a l e s e , d e a c e i a n u a u g r o s i m e şi n i c i adîhcime e g a l ă "
( v e z i schiţa, f i g . 1 2 ) .

0 1 2m
ι I I

F i g . 1 1 - P l a n u l m o r m i n t e l o r de l a C o r n u l M a l u l u i
(plan de I . A n d r i e ş e s c u , 1930)

I n s f î r ş i t , r e v e n i n d l a C e t ă ţ u i a d i n V a l e a D î m b o v i ţ e i , menţionăm că
M i n i s t e r u l C u l t e l o r şi Instrucţiunii P u b l i c e înaintează M u z e u l u i Naţio­
n a l de antichităţi l a 2 7 . X I . 1885 " u n f r a g m e n t de b u z d u g a n de f i e r , g ă s i t
lîngă Cetăţuia, l u i R a d u N e g r u , pe m a t c a D î m b o v i ţ e i " ? . A i c i p r i n a n u l
4

1 9 0 1 , c a r t o g r a f u l P a m f i l P o l o n i c , t r i m i s d e G r . T o c i l e s c u , a făcut o
s c h i ţ ă d e p l a n c u p r i n z î h d , p e l î n g ă a l t e l e , r u i n e l e u n e i b i s e r i c i l a apus
de c e t a t e a Dîmboviţei46.
Ş i i s t o r i c u l I . C . F i l i t t i l o c a l i z e a z ă l a Cetăţeni C e t a t e a d e p e D î m ­
b o v i ţ a : " . . . v o e v o d a t u l d e l a A r g e ş t r e b u e să s e f i întins m a i î n t î i a s u ­
p r a C î m p u l u n g u l u i , p e n t r u c ă a c o l o , d e l a 1 3 0 0 , n u m a i întîlnim stăpî-

282

www.mnir.ro
F i g . 12 - Planul mormintelor din punctul " L a C r u c e "
(de I.Andrieseacu, 1930)

283

www.mnir.ro
n i r e u n g u r e a s c ă . O c u p a r e a s e v a f i făcut d e c i s p r e s f f r ş i t u l d o m n i e i l u i
A n d r e i I I I , p r o b a b i l încă d e v o e v o d u l T i h o m i r ş i e s t e p o a t e d e pus fn
l e g ă t u r ă c u f o r t i f i c a r e a F ă g ă r a ş u l u i d e U n g u r i l a 1 3 0 0 . Odată c u C f m -
p u l u n g u l t r e b u i e să f i f o s t l u a t e f n stăpfnire d e v o e v o d a t u l d e l a Argeş
ş i c e l e două c e t ă ţ i d e a p ă r a r e - a t r i b u i t e d e p o p o r l u i N e g r u V o d ă - a l e
f o s t e i p o s e s i u n i ungureşti şi anume: C e t a t e a de pe Dîmboviţa d i n satul
C e t ă ţ e n i i d i n V a l e , lfngă S t o e n e ş t i ( M u s c e l ) l a 25 k m s u d - e s t d e C f m p u ­
l u n g şi cealaltă cetate t o t pe Dîmboviţa, de l a Rucăr, l a n o r d - e s t de a-
c e l a ş o r a ş . A c e a s t a d i n urmă s e p o a t e s ă f i f o s t r i d i c a t ă d e î n s ă ş i v o e ­
v o d u l român, p e n t r u a împiedeca i n c u r s i u n i ungureşti d i n s p r e pasul
B r a n , p e c f n d c e t a t e a d e l a s u d - e s t t r e b u i e să f i e x i s t a t încă d i n v r e ­
mea U n g u r i l o r , c a apărare Împotriva t ă t a r i l o r " 4 7 . . i . C . F i l i t t i l o c a ­
l i z e a z ă a i c i ş i l u p t a u n d e duşmanul a f o s t f n f r f n t c ă z f n d s u b loviturile
pfrcălabului D r a g o m i r - c a s t e l a n u l cetăţii Dîmboviţa ^. 4

f n l e g ă t u r ă c u r e l a t ă r i l e l u i Ï . C . F i l i i t i menţionăm c ă c e t ă ţ u i a de
l a C e t ă ţ e n i à f o s t r i d i c a t ă î m p o t r i v a u n u i duşman c e a r f i s u r v e n i t d e l a
miazăzi - m a i t f r z i u folosită împotriva i n v a d a t o r i l o r de l a miazănoapte;
"ea î ş i g ă s e ş t e o p e r f e c t ă a s e m ă n a r e l a B r e a z a ( F ă g ă r a ş ) , s p r e d e o s e ­
b i r e a c e a s t a a r e s i s t e m u l de a p ă r a r e îndreptat s p r e miazănoapte. Ne
r e f e r i m l a a ş a - n u m i t a c e t ă ţ u i e a l u i N e g r u V o d ă , dîhd c u r s traducerii
d i n l i m b a g e r m a n ă a c e l o r menţionate d e W a l t e r H o r w a t h , D i e R a d u N e ­
g r u - B u r g b e i B r e a s a , fn Korrespondenzblatt des Vereins f U r s i e b e n -
b l l r g i s c h e L a n d e s k u n d e , n r . 4 - 6 , 1 9 2 4 : " N u d e p a r t e de F ă g ă r a ş , î n ­
t r e r e v ă r s ă r i l e a două p f r a i e m o n t a n e , d i n V a l e a P o s o r t e i ş i Valea
B r e s c i o a r a , s e r i d i c ă o c r e a s t ă d e m u n t e , abruptă ş i îngustă cu un
m i c p l a t o u . P e a c e a s t ă c r e a s t ă s e află r ă m ă ş i ţ e l e u n e i c e t ă ţ i exclu-
zfnd pe t r e i l a t u r i o r i c e p o s i b i l i t a t e de e s c a l a d a r e p r i n a s a l t ; s p r e s u d
î n c e r c ă r i l e d e a p r o p i e r e s f n t t ă i a t e p r i n două ş a n ţ u r i c e o d e s p a r t de
p e r e ţ i i abrupţi a i C a r p a ţ i l o r m e r i d i o n a l i . . . ; c u p r i n s u l e s t e de 80 m
l ă ţ i m e a m a x i m ă . Z i d u l d e incintă a r e o g r o s i m e m e d i e d e 1 , 7 0 m ş i e s t e
alcătuit d i n b o l o v a n i şi l e s p e z i . . . C e t a t e a p a r e a f i edificată împotriva
A r d e a l u l u i , c ă c i z ă d ă r n i c e ş t e t r e c e r e a p e s t e munţi, m a i b i n e z i s o a ¬
p ă r ă , în t r u c î l i m e d i a t f n f a ţ a C e t ă ţ i i e u n d r u m v e c h i , c e mîhă l a C f m p u ­
l u n g , pe c a r e poţi să m e r g i c ă l a r e peste v f r f u l L u d i ş o r : acest drum
e s t e d i s t i n c t pe h a r t a militară . . . "

" P e o v e c h e hartă d i n m u z e u l Ţ ă r i i B î r s e i d i n B r a ş o v am găsit

p e n t r u a c e s t ţinut o d e n u m i r e : K e r t z e b u r g . O f i a c e s t n u m e i d e n t i c cu
c e t a t e a Radu N e g r u ? Tradiţia ţăranilor d i n B r e a z a povesteşte că Radu
N e g r u a t r e c u t p e s t e munţi d e l a C f m p u l u n g s p r e A r d e a l ş i a o c u p a t ţara.
A t u n c i ş i - a clădit c e t a t e a p e n t r u a stăpîni ţara ( a n u m e ' t r e c e r e a ) . D a r
c f n d a t e r m i n a t - o , s - a r e t r a s c u o a s t e a s a i a r ă ş i p e s t e munţi ş i η - a m a i
revenit.
P r e z e n ţ a a c e s t e i c e t ă ţ i , situată c a u n c a p d e p o d î n ţinutul F ă g ă -
r a ş u l u i , e m u l t g r ă i t o a r e ; e a dă t e m e i p o s t u l ă r i i u n u i v o i e v o d a t c u p r i n -
z î h d ş i Cîmpulungul, C e t ă ţ e n i i , A r g e ş u l , e x t i n s , p o a t e , pînă l a D u n ă r e
şi a r j u s t i f i c a feuda Făgăraşului concesionată de r e g i i U n g a r i e i d o m ­
n i l o r români.
DINU V.ROSÈTTI
284

www.mnir.ro
 N O T E

1 M a n u s c r i s u l B u t c u l e s c u , l a M u z e u l de I s t o r i e a l oraşului Bucureşti;
B u t c u l e s c u o menţionează d r e p t " c e t ă ţ u i a l u i N e g r u V o d ă " ; A L . O D O -
BESCU, A c a d . R . S . România, M s . 2 2 8 , 1 6 4 1 : " C e t a t e a de la B ă d e n i -
Pămînteni, u r m e l e u n e i cetăţi p a t r u l a t e r e d i n b o l o v a n i . . . epoca f e u ­
d a l ă p o s i b i l înainte d e î n t e m e i e r e a P r i n c i p a t e l o r " ; C . B O L 1 A C , C u ­
r i e r r o m â n e s c , 1 8 4 5 , n r . 8 9 ; C D . A R I C E S C U - I s t o r i a Cîmpulungului,
1 8 5 5 , T H . M A R G O T - O V i a t o r i e îh c e l e ş a p t e - s p r e - z e c e d i s t r i c t e a l e
României,Bucureşti, 1859,p . 2 1 ; N.IORGA, BCMI X X X , 9 2 , 1937,p.
8 4 ; G R . T O C I L E S C U , A c a d . R . S .România, M s . 5 1 4 1 , 7 0 ,
2 B o n g a r s , p e l a 1 5 8 5 ; B a l d a s s a r W a l t e r ,l a 1 5 9 7 ; E . C I S H U L L - T r a v e l s
îh T u r k e y a n d B a c h t o E n g l a n d , L o n d o n , 1 7 4 7 , p . 8 3 - 8 4 ( c ă l ă t o r i e în
anul 1 7 0 0 ) ; F R J O S . S U L Z E ! < , Geschichte des Transalpinischen D a -
c i e n s , vol.1,1781 , p . 3 3 2 ; B A U E R - Mémoires s u r l a V a l l a c h i e , 1778,
p . 173. V e z i şi N K . O L A E S T O I C E S C U - B i b l i o g r a f i a localităţilor şi
m o n u m e n t e l o r f e u d a l e d i n România, I , v o l . I I , p . 4 4 7 .
3 D e n u m i r e greşita datorită, fh p a r t e , r e l a t ă r i l o r l u i T a c h e Bejan d i n
R u c ă r a c ă r u i c o l e c ţ i e , alcătuită d i n o b i e c t e g ă s i t e pe t e r a s e l e de
s u b C e t ă ţ u i a l u i N e g r u V o d ă , s e află a s t ă z i f h m u z e e l e d i n C f m p u ­
l u n g ş i P i t e ş t i j p u r t î n d e t i c h e t e c u menţiunea: " C e t a t e a d e l a S t o e -
n e ş t i " . D e l a a c e a s t a a l u a t şi V a s i l o P î r v a n d e n u m i r e a pe c a r e o
dă îh l u c r ă r i l e s a l e a ş e z ă r i i d a c o - g e t i c e . Ε r e g r e t a b i l că m a i sîht
c e r c e t ă t o r i f h z i l e l e n o a s t r e c a r e o f o l o s e s c fn publicaţiile l o r p r o ­
duc înd, c u m vom vedea m a i j o s , c o n f u z i i .
4 D I N U V . R O S E T T I - Ş a n t i e r u l a r h e o l o g i c C e t ă ţ e n i , f n : M a t e r i a l e şi
cercetări arheologice, V I I I , 1962, p.73-88; D . V . R O S E T T I - Un
d e p o z i t de unelte S C I V , 2, X I , 1960, p.391-403, acelaşi,"Ce-
tatea Dîmboviţei" fn r e v i s t a Magazin n r . 4 2 6 d i n 4 . X I I . 1 9 6 5 ; ace­
laşi, M a g a z i n i s t o r i c , I I I , n r . 1 1 ( 3 2 ) , 1 9 6 9 , p . 9 0 - 9 4 ; acelaşLRaport
a s u p r a c e r c e t ă r i l o r a r h e o l o g i c e întreprinse l a c o m p l e x u l de m o n u ­
mente feudale de l a Cetăţeni-Argeş fh a n u l 1 9 6 5 , f n : Monumente I s ­
t o r i c e , S t u d i i şi r e s t a u r ă r i , I I , p . 9 4 - 9 8 ; v e z i şi d ă r i l e de seamă,
s u m a r e , anuale a s u p r a săpăturilor a r h e o l o g i c e d i n R . S . R . f h : S C r V
şi f n D a c i a ; f h comunicări,în c a d r u l Secţiunei feudale l a I n s t i t u t u l
de a r h e o l o g i e c a şi l a I n s t i t u t u l de i s t o r i a a r t e i a l A c a d e m i e i R . S .
România, Secţia de artă veche românească f h i a n u a r i e 1 9 6 8 .
5 " N e u e r W e g " , n r . 3 6 4 1 , 12 i a n u a r i e 1 9 6 1 , p . 4 . Z e u g e n a u s d e r
B r o n g e z e i t . . . ; " E l o r e " , 9 n o v . 1 9 6 2 , p . 4 , Hârom egymâst c i v i l i -
z â c i ô e m l é k e i ; S e î h t e i a t i n e r e t u l u i , n r . 6 3 4 7 , 11 o c t . 1 9 6 9 , p.7j
E n i g m e l e d e l a C e t ă ţ e n i , i b i d e m , I I , n r . 6 3 5 3 , 18 o c t . 1 9 6 9 , p . 6 - 7 ,
i b i d e m , Ι Π , n r . 6 3 5 9 , 25 o c t . 1 9 6 9 , p . 4 .
6 R A D U V U L P E - A ş e z ă r i getice d i n Muntenia, Monumentele p a t r i e i
noastre, 1966, f i g . 3 2 - 3 8 .

285

www.mnir.ro
 7 Bunăoară c u m a încercat A L . V A S I L E S C U - C e t a t e a Dîmboviţa,
Buletinul Comisiei Monumentelor Istorice ( B . C . M . I . ) , XXXVIII,
f a s c . 1 2 3 - 1 2 6 , 1 9 4 5 , p . 2 5 - 5 3 ( s i t u a r e a e i p e şoseaua T î r g o v i ş t e -
Cîmpulung l a G e m e n e a - V o i n e ş t i , l a a ş a - z i s e l e r u i n e , s - a d o v e d i t
necorespunzătoare d a t o r i t a săpaturilor c e am întreprins a i c i în
c o l a b o r a r e c u M u z e u l T î r g o v i ş t e în a n u l 1 9 6 5 i R u i n e l e s u b a s p e c -
t u l " u n u i p a t r u l a t e r c u l a t u r i l e externe a cîte 33,20 m f i e c a r e "
s - a u d o v e d i t a f i o f o r t i f i c a ţ i e d e pămînt, c u v a l ş i p a l i s a d ă , cu
e l e m e n t e d a t a b i l e fh s e c . V I I - X şi n i c i vorbă a f i construită" din
pămîht, b o l o v a n i d e piatră de r î u şi o r a s a n ( c i m e n t de cărămidă
pisată c u v a r ) " c u m susţine a u t o r u l c i t a t l a p . 2 6 .
8 P A V E L C H I H A I A - C e t a t e a şi s c h i t u l l u i " N e g r u V o d ă " de l a C e t ă -
ţ e n i - M u s c e l , î h : G l a s u l B i s e r i c i i , X X V I I , n r . 1 - 2 , 1 9 6 9 , p . 111 - 1 3 0 »
l u c r a r e s i n c o p a t ă p e a l o c u r i c u m v o m a r ă t a în d e c u r s u l s t u d i u l u i
nostru.
9 A r h e o l o g - a m a t o r ; săpături: Cetăţeni 1876-1881 . J i d a v a 1 8 7 6 ; C f m ­
pulung 1876; T u r n u - S e v e r i n , Calomfireşti, Piscul-Crăsani, N ă m ă -
ieşti 1881 şi a l t e l e .
10 E t n o g r a f f r a n c e z ( 1 8 3 7 - 1 9 1 4 ) . M e m b r u c o r e s p o n d e n t a l A c a d e m i e i
Române ( 1 8 7 7 ) ; a s c r i s , pe lîngă a l t e l e , L e s p o p u l a t i o n s danu­
biennes, 1882-85.
11 P r e ş e d i n t e a l e t n o g r a f i l o r f r a n c e z i .
12 L i p s i n d p a g i n i l e r e s p e c t i v e a l e t e x t u l u i r o m â n e s c t r a d u c e m d i n v e r ­
siunea franceză.
13 S u b p r e f e c t a l o c u l u i N u c ş o a r a , r e c u n o s c u t d e e x c u r s i o n i ş t i drept
conducător a l c a r a v a n e i .
1 4 B u t c u l e s c u f a c e o c o n f u z i e : a ş a z i s e l e ondulaţii n u a u n i c i o legă­
tură c u s i s t e m u l d e f o r t i f i c a ţ i e , i a r r e s t u r i l e construcţiei d e piatră
sfnt rămăşiţele u n o r monumente feudale de c u l t pe c a r e l e - a m dez­
velit fn acest l o c .
15 f n r e a l i t a t e b l o c u l m e g a l i t i c e s t e u n p r o d u s a l c a p r i c i i l o r naturii,
nu e d a t o r a t o m u l u i . A c e e a ş i p ă r e r e greşită o a r e şi P a v e l C h i h a i a ,
o p . c i t . , p . 112: "Drăghiceanu m a i remarcă e n o r m a piatră căţărată
pe v f r f u l Colţului B i s e r i c i i c a r e aminteşte d e a c e l e p i e r r e s bran­
l a n t e s , d i n t i m p u r i l e d r u i d i c e . f n r e a l i t a t e aşa c u m se poate v e d e a
şi d i n f o t o g r a f i a reprodusă de V . Drăghiceanu, l a e s t u l b i s e r i c i i se
î n a l ţ ă t r e i c o l ţ i v e r t i c a l i , d i n t r e c a r e u n u l p r e z i n t ă în v î r f u n bloc
pus într-adevăr de mfha o m u l u i . " A c e e a ş i aserţiune o face P.Chihaia
ş i l a p . 1 1 8 : " s t f l p i . . . u n u l d i n e i p o a r t ă o imensă l e s p e d e o r i z o n t a l ă
a ş e z a t ă d e s i g u r d e o mînă o m e n e a s c ă " .
16 V e s t i g i i l e l a c a r e se r e f e r ă B u t c u l e s c u n u sfnt romane sau b i z a n t i n e
c i g é t o - d a c e ; i n s c r i p ţ i u n e a g r e a c ă e s t e d e f a p t o mănuşă d e a m f o r ă
pentru untdelemn sau v i n provenind d i n i m p o r t , p r o b a b i l d i n Rodos.
I n privinţa planşelor, acestea n u m a i sîht, astăzi, f h colecţiile m u ­
zeului de i s t o r i e Bucureşti.
17 Traducere din textul francez.

286

www.mnir.ro
18 Relatăm d i n m a n u s c r i s u l românesc.
19 P . C H I H A I A - o p . c i t . , ρ . 1 1 8 : " D o u ă f r a g m e n t e d e c r u c i d e piatră
u n a fnălţată f n 1592 f n t i m p u l d o m n i e i v o i e v o d u l u i S t e f a n S u r d u l ( p r e -
d e c e s o r u l l u i M i h a i V i t e a z u l ) p e n t r u p o m e n i r e a l u i F r ă ţ i l ă şi N e a o ­
ş e i f n v r e m e a l u i A l e x a n d r u C o c o n u l , d i n 1624 ( s e r e f e r ă l a M a n u ­
scrisul Butculescu).
20 L i p s i n d o pagină, t r a d u c e m d i n t e x t u l f r a n c e z .
21 S f n t z i d u r i l e u n o r c o n s t r u c ţ i i d a c o - g e t e , r e f o l o s i t e fn e p o c a feudală
D.V.R.
22 Reluăm t e x t u l r o m â n e s c .
23 Traducere din textul francez.
24 Reluăm t e x t u l r o m â n e s c .
25 Traducere din textul francez.
26 Reluăm t e x t u l r o m â n e s c .
27 B . C . M . I . , 1 8 - 1 9 , 1 9 1 2 , p . 8 9 ş i u r m . R e m a r c ă şi z i d u l c e b a r a v a ­
l e a D î m b o v i ţ e i , dărfmat fn 1 8 9 0 ; c u o c a z i a f a c e r i i ş o s e l e i s - a u g ă ­
s i t " c o i f u r i , z a l e , spade . . . "
28 A c a d e m i a R . S . România, M s . 2 2 8 , 1 6 4 1 .
29 C . D . A R I C E S C U - o p . c i t . , p . 9 8 , n o t a 3: " D a m i c e l l a A n i k a Raco-
viţă posedă u n bănişor de f i e r ( s i c ! nota mea D . V . R . fn r e a l i t a t e
d e a r g i n t i n f e r i o r ) " a f l a t pe c l i n a d e a l u l u i , c f n d c u c ă l ă t o r i a d i n 3
iunie 1 8 5 1 " .
30 F R . J O S . S U L Z E R - o p . c i t . , p.332 .
31 G . E . M U L L E R , B u r g . " N e g r u Vouă" fn T b r z b u r g e r P a s s , K o r r e s -
pondenzblatt des - e r e i n s fllr siebanbllrgische Landeskunde, X L V I ,
oktober-november 1923, n r . 10-11, p . 4 9 .
32 I . C L I N C I U , Rucărburg, B u l . M u z . M i l i t a r Naţional, 111,1939-1940,
nr.5-6, p.98.
33 FR. J O S . S U L Z E R , o p . c i t . , p.334.
34 I b i d e m " ş i P i a t r a C r a i u l u i putea f i ocolită . . . şi că p o a t e f i ocolită
c h i a r t r e c ă t o a r e a B r a n r e i e s e d i n f a p t u l că . . . f n t r u n u l d i n răz­
b o a i e l e t r e c u t e t u r c i i a u t r e c u t peste prăpastia stfhcoasă de la
Z e r n e ş t i , lăsfnd t r e c ă t o a r e a ş i c a s t e l u l l a o p a r t e ş i - a u c ă z u t pe
neaşteptate p e s t e i m p e r i a l i l u f n d u - 1 p r i z o n i e r pe g e n e r a l s p r e m a r e
pagubă".
35 DINU V . R O S E T T I "Bul.Mon.Istorice", n r . 2 , 1972, p.27-38.
36 C . V . O B E D E A N U - Tudor Vladimirescu, Arhivele Olteniei, nr.45¬
4 6 , V I I I , s e p . - d e c . 1 9 2 9 , p . 4 3 3 " . . . a d o u a z i dimineaţa, pe sub
M u s c e l e , porniră c u toţii s p r e T f r g o v i ş t e . C o n o c i n d l a p r f h z la
C i r c i u m a de piatră, şi d e a b i a l a miezul-nopţii am ajuns l a Tfrgo­
v i ş t e " . Ε menţionat ş i d e v i s t i e r n i c u l D u m i t r a c h e A r i c e s c u (CD.
A r i c e s c u ) . A c t e j u s t i f i c a t i v e l a i s t o r i a r e v o l u ţ i e i române d e l a 1 8 2 1 ,
C r a i o v a 1 8 7 4 . A m m a i g ă s i t menţiunea f n t r - u n a c t , c o m u n i c a t de
F l a m i n i u M f r ţ u , d i r e c t o r u l M u z e u l u i C f m p u l u n g : " S e o r f n d u i e ş t e a¬
c e s t G h e o r g h e c ă p r a r d e d o r o b a n ţ i a l o c f r m u i r e i să m e a r g ă l a moşia
C i r c i u m a de p i a t r ă , de unde l f h d pe cfţiva c l ă c a ş i de a c o l o , c e i ce
a u j ă l u i t Î m p o t r i v a a r e n d a ş i l o r a c e i m o ş i i s ă - i aducă l a ocfrmuire

287

www.mnir.ro
 s p r e a ββ î n f ă ţ i ş a c u a r e n d a ş i i c a r e f?é află v e n i ţ i a i c i . O o î r m i i i t o r
Manolache F a c a . 1836 luna f e b r u a r i e 1 9 , C f m p u l u n g , n r . 7 3 5 ' * .
37 O p . c i t . , p . 9 8 .
38 M a n u s c r i s u l B u t c u l e s c u , l o c . c i t .
39 A r h i v a M . N . A . , D o s a r 1 8 9 6 , a d r e s a n r . 8 1 38 d i n 5 . 1 0 . 1 8 9 6 »
40 M o r m i n t e v e c h i de l a Cetăţenii-din-Deal, M u s c e l u l N o s t r u 11,3,1930,
p.19-21.
41 S a b i a v a f i f o s t d e b r o n z ; f h t e z a u r u l d e l a P e r ş l n a r i ( D î m b o v i ţ a )
s - a găsit o sabie de a u r .
42 M o r m f h t u l a n t i c d i n Cetăţeni,Muecelul N o s t r u , Π , 9 , 1 9 3 0 , p . 6 - 9 .
43 Z i a r u l " U n i v e r s u l " d i n 2 6 . X . 1 9 3 1 , c a r e r e l a t e a z ă p r i m e l e d e s c o p e ­
riri.
44 Academia R.S.România Răspuns l a c h e s t i o n a r , M s . R o m . 228/1873,
p.157.
45 A r h i v e M . N . A . Dos. 1885, p.306.
46 Academia R. S.România. M a n u s c r i s e r o m . A r h i v a P . P o l o n i c , v o l . I
V a r i a , p l . 143/18.
47 L e . F I L I T T 1 , Despre N e g r u Vodă, A c a d . Rom. M e m . S e c t . 1 s t s e r i a
I I I , tom.IV, 1925, p . 1 0 - 1 1 .
48 Ibidem, p . 2 5 .

L ' H I S T O R I Q U E DES RECHERCHES ARCHEOLOGIQUES

DE C E T A Ţ E N L D E P . ARGEŞ

L'étude contient l ' h i s t o r i q u e des recherches*archéologiques delà

station de Cetăţeni. Dans l a conception de l ' a u t e u r , i l constitue un
premier c h a p i t r e , i n t r o d u c t i f , d'une grande monographie, qui devra
apparêtre, concernant l e s découvertes archéologiques de l a Station
mentionée.
Dans l e p r e m i e r c h a p i t r e sont relatées les rechérehes effect ées
p a r C . B u t c u l e s c u , archéologue amateur et c o l l e c t i o n e u r d'antiquités à
l a f i n d u s i è c l e p a s s é . E n même t e m p s s o n t p r é s e n t é e s l e s r e c h é r e h e s
de I o n Andrieşescu de quelques monuments archéologiques de l a zone.
L ' é t u d e s ' o c c u p e a u s s i d e s v e s t i g e s a r c h é o l o g i q u e s d e l a Commune
p r i m i t i v e ' , d e l ' é p o q u e g e t o - d a c e e t féOdal q u i s e t r o u v e n t d a n s le
périmètre de l a commune de Cetăţeni.

Légende des figures

Fig. 1 - C e t ă ţ e n i , d é p A r g e ş . S i g n e s g r a p h i q u e s s u r u n témoin d e
rocher
F i g . 2 - L e c o n t u r d ' u n e s i l h o u e t t e humaine fouillée dans u n r o c h e r

288

www.mnir.ro
F i g . 3 - E s q u i s s e d e s e m p r e i n t e de la paume dans le r o c h e r , s u r " L e
trône de N e g r u Vodă"
F i g . 4 - " L e r é s e r v o i r d'é'au" dessiné p a r C . B u t o u l e s c u
F i g . 5 - " L e c h e v a l i e r " gravé dans le r o c h e r . Dessin a r c h . H o r i a
T e o d o r i i (les l i g n e s polntées-après u n d e s s i n de C . B u t c u ­
lescu)
F i g . 6 - " L e c o u v e n t et l a f o r t e r e s s e de N e g r u V o d ă " de Cetăţeni.
Dessin de Danielle
F i g . 7 - M o n n a i e g e t o - d a c e découverte à Cetăţeni
F i g . θ - Vase des tombes à c i s t e s . Dessin après I . Andrieşeecu
F i g . 9 - B r a c e l e t e n b r o n z e de Cetăţeni
F i g . 10 - C o l i e r e n b r o n z e des tombes à c i s t e s en p i e r r e

289

www.mnir.ro
 SUMAR
Pag.

FLORIAN GEORGESCU - Introducere 3

R A P O A R T E D E SĂPĂTURI

D O I N A G A L B E N U - A ş e z ă r i l e n e o l i t i c e de l a S i m n i c 9
»
A U G U S T I N U L A N I C I - Săpăturile de l a Braneţ, j u d . O l t 45

A U G U S T I N U L A N I C I şi G E O R G E T R O H A N I - Săpăturile de
la G r e c i , com.Grădiştea, j u d . I l f o v 77

V A L E R I U L E A H U - S o n d a j u l a r h e o l o g i c de l a I z v o a r e l e 101

V L A D P R O T O P O P E S C U - R a p o r t a s u p r a săpăturilor a r h e o ­
l o g i c e de l a C o r n e ş t i , corn. Adămuş, jud.Mureş,din
a n u l 1972 117

G E O R G E T R O H A N I - Săpăturile arheologice efectuate l a

C h i r n o g i , j u d . I l f o v , f n a n i i 1 971 - 1 9 7 2 127

G E O R G E T R O H A N I - R a p o r t a s u p r a săpăturilor a r h e o l o g i c e
e f e c t u a t e f n a ş e z a r e a geto-dacică de l a Vlădiceasca,
j u d . I l f o v , f n a n u l 1973 151

E D I T H IONESCU - Studiul materialului faunistic provenit

d i n u n e l e locuinţe g e t o - d a c i c e de l a V l ă d i c e a s c a . . . 177
L A R I S S A N E M O I A N U şi I O N A N D R I Ţ O I U - S o n d a j u l a r h e o ­
logic de l a A r d e u , Corn. Balşa, j u d . Hunedoara 181

V A L E R I U L E A H U - C e r c e t ă r i a r h e o l o g i c e în n e c r o p o l a
tumulară d e l a R o m u l a ( 1 9 6 9 ) 191

LUCIA MARINESCU, LIVIU MARGHITAN, CONSTANTIN C.

P E T O L E S C U - T h e r m e l e r o m a n e de l a M i c i a . R a ­
p o r t a s u p r a săpăturilor d i n a n i i 1971-1974 217

A N C A P A U N E S C U - Şantierul arheologic Tfrgşoru V e c h i .

R a p o r t d e săpătură 231
L U C I A N CHIŢESCU - Cercetări arheologice la Curtea
Domnească d i n S u c e a v a 245

STUDII
D I N U V . R O S E T T I - Cetăţeni-Argeş. I s t o r i c u l cercetărilor
arheologice ' 261

291

www.mnir.ro
 S O M M A I R E

Pag.

F L O R I A N GEORGESCU - Introduction 3

RAPPORTS DES FOUILLES

DOINA GALBENU - L ' é t a b l i s s e m e n t néolithique d e Şimnic 9

A U G U S T I N U L A N I C I - L e s f o u i l l e s de Braneţ, d é p . O l t 45

A U G U S T I N U L A N I C I et G E O R G E T R O H A N I - L e s f o u i l l e s de
G r e c i , , commune Grădiştea, dép.Ilfov ^ 77

VALERIU L E A H U - L e sondage archéologiques de I z v o a r e l e . . . . 101

VLAD P R O T O P O P E S C U - Rapport s u r les fouilles archéolo­

giques de C o r n e ş t i , commune Adămuş, d é p . M u r e ş ,
1972 117

G E O R G E T R O H A N I - L e s f o u i l l e s archéologiques effectuées à
C h i r n o g i , d é p . I l f o v , d u r a n t l e s années 1 9 7 1 - 1 9 7 2 127

G E O R G E T R O H A N I - Rapport concernant les fouilles archéolo­

giques éffectuées dans l'établissement géto-dace de
V l ă d i c e a s c a pendant l ' a n n é e 1973 151

E D I T H I O N E S C U - L ' é t u d e d u matériel faunique provenant de

quelques h a b i t a t i o n s géto-daces de Vlădiceasca 177

L A R I S S A NEMOIÂNU et ION A N D R I Ţ O I U - L e sondage archéo­

logique d ' A r d e u , commune Balşa, dép.de H u n e d o a r a . . . 181

VALERIU L E A H U - R e c h e r c h e s archéologiques dans l a nécropole

t u m u l a i r e de Romula 191

LUCIA MARINES C U , LIVIU MARGHITAN, CONSTANTIN C.

PETOLESCU - L e s thermes romaines de M i c i a ,
R a p p o r t s u r l e s f o u i l l e s éffectuées e n t r e 1971-1974 . . . . 217

A N C A P Ă U N E S C U - L e c h a n t i e r archéologique de T f r g ş o r u -
Vechi 231

L U C I A N C H I Ţ E S C U - R e c h e r c h e s archéologiques à l a C o u r
Princière de Suceava . . . ; 245

ÉTUDES

D I N U V . R O S E T T I - Cetăţeni, dép. d ' A r g e ş . L ' h i s t o r i q u e des

r e c h e r c h e s archéologiques 261

293

www.mnir.ro
L u c r a r e e x e c u t a t ă s u b c o m a n d a numărul
2 0 9 7 / 5 . I I I . 1975 i n A t e l i e r u l d e r e p r o -
g r a f i e a l M u z e u l u i de i s t o r i e a l R e p u b l i ­
c i i S o c i a l i s t e România, B u c u r e ş t i , C a l e a
Victoriei nr.12

www.mnir.ro
www.mnir.ro