Sunteți pe pagina 1din 7

ÎNCĂLZIREA GLOBALĂ

Încălzirea globală este fenomenul de creștere continuă a temperaturilor medii înregistrate


ale atmosferei în imediata apropiere a solului, precum și a apei oceanelor, constatată în ultimele două
secole, dar mai ales în ultimele decenii. Fenomene de încălzire globală au existat dintotdeauna în istoria
Pământului, ele fiind asociate cu fenomenul cosmic de maximum solar, acestea alternând cu mici
glaciațiuni terestre asociate cu fenomenul de minimum solar.[1]
Temperatura medie a aerului în apropierea suprafeței Pământului a crescut în ultimul secol cu
0,74 ±0,18 °C
Fenomenul de încălzire globala a început să îngrijoreze după anii ’60, în urma dezvoltării
industriale masive și a creșterii concentrației gazelor cu efect de seră care sunt considerate în mare
măsură responsabile de acest fenomen.
Modelele climatice elaborate de specialiștii în domeniu estimează că clima globală se va încălzi
cu 1,1 – 6,4°C în cursul secolului al 21-lea. Estimările variază din cauza faptului că nu poate fi prevăzută
evoluția emisiilor de gaze care cauzează efectul de sera. De altfel, tendința de încalzire continuă a
planetei în secolul XXI este relevată de foarte multe studii în domeniu. Foarte îngrijorător este însă
faptul că aceste scenarii climatice arată că zonele polare se vor încălzi cel mai mult, ceea ce ar putea
avea consecințe dramatice.

ÎNCĂLZIREA GLOBALĂ - Cauze

Cauza 1: Gazele cu efect de seră

Cauza principală a încălzirii globale este creșterea concentrației de CO2 în atmosferî în ultimele
secole.
Aceasta a fost de 280 ppm înainte de revoluția industrială, fiind acum de 430 ppm, adică
aproape dublă,iar în anul 2035 ar putea fi de 550 ppm, dacă fluxul emisiilor actuale de gaze cu efect de
seră (GES) s-ar menține peste capacitatea naturală de absorbție.
Chiar și suprafețele considerate ca fiind neafectate de poluare (zonele arctice,zonele nelocuite),
prezintă în compoziția atmosferei compuși ai carbonului, sulfului sau azotului.
Cauza: Erupțiile vulcanice

În urma activităților vulcanice se degajă în atmosferă compuși de natură diversă (lichizi,


solizi,gazoși), ce vor pluti în atmosferă. Respectivii compuși vor forma benzi noroase, ce vor împiedica
radiația emisă de Pământ să se piarda in Cosmos, aceasta fiind nevoită să rămână în atmosfera terestră
(efect de seră).

Eruptia vulcanului Merapi

Cauza: Furtunile de praf

Sunt responsabile și ele de poluarea aerului prin cantitățile imense de praf ce sunt ridicate în
atmosferă unde pot staționa perioade destul de mari fiind apoi readuse pe sol de către ploi.

Furtună de praf în Deșertul Arabiei


Cauza 4: Incendiile naturale

Sunt o sursă de fum, funingine, CO2 și sunt răspândite cu precădere în zonele calde.

Incendiu natural în Portugalia

Cauza 5: Defrișările

Pentru culturi, comerț cu lemn, extinderea așezărilor și drumurilor, pentru exploatarea solului
sau pentru a face rost de fanețe și pășuni pentru animale, oamenii au apelat la îndepărtarea copacilor.
În urma defrișărilor, oxigenul din atmosferă se împuținează iar cantitatea de CO2 crește prin putrezirea
lemnului.

Despăduriri
Încălzirea globală – Efecte

Topirea ghețarilor se pare că este cel mai important efect al încălzirii globale. Prin creșterea
temperaturii ghețarii se vor topi, iar apa rezultată se va dirija către ocean crescându-i astfel nivelul.
Afectați de topire nu sunt doar ghețari montani ci și cei de la Poli (de calotă). În urma dispariției
ghețarilor montani râurile ce se alimentau din ei vor scădea în debit, afectând asfel populațiile aflate pe
cursul lor(debitul Indusului ar putea scădea cu peste 70 de procente pâna în 2080). Ghețarii himalayeni
constituie cea mai mare aglomerare de ghețari de pe glob după cei de la Poli, dar în prezent se micșorează
cu cca 13-15 m /an. Situație dramatică este și în Munții Tian Shan, unde suprafața gheții s-a redus cu un
sfert în ultimele patru decenii sau în Kilimanjaro unde până în 2020 se va topi complet. Ghețarii din
zonele arctice și antarctice continuă să se dezintegreze, iar grosimea gheții a scazut în medie cu 2 m, în
ultimii 30 de ani. Din cauza topirii ghețarilor greutatea ce apasă asupra Terrei scade, iar stratul de Pământ
crește.

Topirea ghețarilor în Groenlanda

Efectul 1 - Ridicarea nivelului oceanic

Este cauzată în principal de topirea ghețarilor ( apa rezultată din topire se varsă în ocean). Cele
mai afectate de ridicarea nivelului oceanic sunt zonele joase (Olanda, zonele insulare, zonele cu estuar,
Bangladesh), unde se vor produce inundații, țărmurile vor fi erodate iar populațiile vor fi nevoite să
găsească mijloace de apărare împotriva furiei apelor. Pe glob cca 400 milione locuitori trăiesc la distanțe
de 20 de m fața de nivelul marii, și 20 de km față de țărm.

Inundații provocate de creșterea nivelului oceanic


Efectul 2– Intensificarea hazardelor naturale(uragane,tornade s.a)

Evaporarea masivă va duce la formarea de precipițatii bogate rezultând astfel inundații în


anumite zone ale globului, dar și la diminuarea ploilor în alte parți ducând la apariția secetelor.
Apariția uraganelor ân zonele considerate sigure (Brazilia), precum și înregistrarea unor recorduri la
intensitățile și numărul uraganelor (SUA în 2004) i-a făcut pe cercetatori să pună acest fapt pe seama
înmagazinării de căldură suplimentară în ocean (un ocean cu apă mai caldă va produce un uragan mai
puternic).

Creșterea temperaturii apelor oceanice duce la intensificarea uraganelor

Se pare că datorită fenomenului El Nino (conduce la secete în unele regiuni și la ploi abundente
în altele) specific zonelor inter-tropicale ar fi responsabil și de iernile grele din Canada. În ultimul secol
s-au înregistrat 23 de fenomene de acest fel , dar și furtuni puternice frevente ce pot produce așa numitele
maree de furtună cu efect distrugător (în 1970 un astfel de fenomen a provocat 300000 de victime în
delta Gange).
Efectul 3– Dispariția anumitor specii

Specii de animale de pe întreg globul vor fi afectate, fie că e vorba de animalele ce iubesc
umezeala ( broaștele) a cărei proporție va scădea treptat, fie că este vorba de urșii polari care vor rămâne
fără casă (din cauza topirii ghețarilor unii urși înnoată și până la 50 de km pentru a căuta hrană). Pentru
a supraviețui animalele trebuie să se adapteze noilor condiții sau să migreze spre alte zone. Totuși
animalele care trăiesc în zonele montane înalte nu au unde să se mai ducă, la fel și animalele polare.
Nici plantele nu vor scăpa, fenofazele lor vor fi dereglate (vor înflori mai repede), vor migra spre
altitudine (conifere).

Topirea ghețarilor poate cauza dispariția urșilor polari

Efectul 4– Afectează sănătatea oamenilor

Sănătatea devine precară ca urmare a poluării atmosferice populația căpătând astfel diverse
afecțiuni de ordin respirator. În ultima vreme se constată un procent mai mare al alergiilor ca urmare a
creșterii cantității concentrației de particule solide din aer, dar și o incidență mai mare a cazurilor de
malarie prin creșterea arealului acestei maladii. Nu ne mai mirăm dacă auzim astăzi că încă o persoană
are malarie ân Europa Sudică sau că în Suedia s-a înregistrat un nou caz de encefalită.
Efectul 5– Subțierea stratului de ozon

Ozonul-acestă „pătură„ situată la cca 20 de km deasupra noastră, ne apără de radiațiile nocive


venite din Cosmos. Totuși cu buna știință omul reușește să subțieze această pătură prin degajarea în
atmosferă de aerosoli, ce în final vor găuri stratul de ozon, fapt ce va permite ultravioletelor să ajungă
în procente ridicate pe Terra. La acest capitol nici natura parcă nu vrea să țina cu noi deoarece vulcanii
emana și ei în urma erupțiilor cantități mari de aerosoli.

Creșterea concentrației gazelor cu efect de seră subțiază stratul de ozon

Efectul 6 – Înghețarea peninsulei Scandinave

Peninsula Scandinavă este scăldată în prezent de un curent cald ce încălzește coastele ei,
permițându-i astfel să aibă activitate portuară normală. Totuși în urma topirii ghețarilor rezultă apa
dulce,apa ce va invada acest curent și-l va raci. Astfel, rămasă fără curentul cald, Norvegia va îngheța.
În urma topirii ghețarilor rezultă apa dulce ce se va vărsa în ocean într-un mediu sărat,rezultând astfel o
scădere a salinității oceanice.

Principala cale de rezolvare a încălzirii globale provocate de om este reducerea emisiilor de gaze
poluante ce duc la încălzirea atmosferei. Acest lucru implică renunţarea la utilizarea combustibililor
fosili în favoarea energiei regenerabile şi non-poluante, sau cel puţin diminuarea gradului de utilizare a
acestora.

În ultimii ani, schimbările climatice s-au resimțit în toate colțurile lumii. De la recorduri de
temperaturi, inundații sau secetă de această, declanșate de această realitate îngrijorătoare, schimbările
climatice ale planetei alarmează oamenii de știință, care caută soluții pentru a împiedica sau amâna
dezastrele.