UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI-FACULTATEA DE LITERE

Proiect de lecție

Profesor îndrumător : Delia Ungureanu

Profesor metodist: Bestoiu Magdalena
Propunător : Ene Georgiana-Luciana
Şcoala GIMNAZIALA Federico Garcia Lorca
Propunător: Ene Georgiana-Luciana
Data: 20.12.2016
Disciplina: Limba şi literatura română
Clasa: a VII-a B
Unitatea de învăţare:NUVELA
Subiectul lecţiei: Structura textului argumentativ
Tipul lecţiei: De comunicare (lecţie de dobândire de cunoştinţe)

DEMERSUL DIDACTIC
1. MOTIVAŢIA: este o lecţie importantă în formarea deprinderii argumentării în scris şi
oral a unor opinii în diverse situaţii de comunicare.

2. COMPETENȚE SPECIFICE:
1.5. - aplicarea principiilor ascultării active în manifestarea unui comportament comunicativ
adecvat

2.1. - asigurarea coerenţei ideilor exprimate într-un mesaj oral

2.4. - adaptarea vorbirii la situaţiile speciale sau neprevăzute de dialog sau monolog

2.5. - cooperarea în interacţiunile de grup

4.1. - exprimarea, în scris, a propriilor opinii şi atitudini.

3. OBIECTIVE OPERAŢIONALE:
O1 - Să susţină argumentat un punct de vedere într-o conversaţie;

O2- Să identifice componentele specifice ale unui text argumentativ

O3 - Să aducă argumente pro utilizând corect, logic considerente şi exemple;

O4 - Să respingă opinii cu care nu este de acord, utilizând argumente logice

O5- Să-şi ordoneze ideile urmând algoritmul unui anumit tip de plan discursiv

O6- Să elaboreze o argumentare scrisă/orală pe o temă dată;

4. CONŢINUTURI UTILIZATE: argumentarea, ipoteza, cuprins, concluzie

5. CONDIŢII PREALABILE:
- clasă la nivel mediu;
- elevii au capacitatea de a-și susține argumentat un punct de vedere
- elevii vor lucra pe grupe compacte şi vor expune rezultatele produselor lor.

6. EVALUAREA: - elevii completează fişele de muncă în echipă

7. RESURSELE ŞI MANAGEMENTUL TIMPULUI

A. Resurse materiale: Limba şi literatura română – manual clasa a VII-
a, Al. Crişan, S. Dobra, F. Sânmihăian, Ed. Humanitas, Bucureşti, 2012,
p.169; fişe de lucru.
B. Resurse de timp: - timpul de desfăşurare: 50 min.

SCENARIU DIDACTIC

I. Evocare
1.Captarea atenţiei: conversaţia situaţională, pregătirea pentru lecţie (elevii îşi pregătesc
manualele şi caietele).
2. Reactualizarea cunoştinţelor
Se verifică executarea şi calitatea temei pe care elevii au avut-o de efectuat.

II. Constituirea sensului

1. Prezentarea noului conţinut
A.EU notez pe tablă urmatoarele întrebări : “Cu sau fără şcoală? Care este opinia voastră?” . EU
le cer elevilor să își prezinte oral opiniile.

Exemple de răspunsuri – Da, școala ne ajută să ne descoperim pasiunile pentru o

anumită materie. Da, profesorii ne învață lucrui noi și utile.

A.EU anunț tema :Argumentarea/ Textul argumentativ. (exprimarea opiniilor în legatură cu

diverse situaţii).

C. Se realizează un dialog frontal, în care elevii vor preciza ce înteleg prin exprimarea opiniei /
argumentare, (exemplu de raspuns: Argumentarea e folosită de persoane care vor să obțină o
decizie de la o altă persoană , Argumentarea înseamnă convingere, Argumentarea înseamnă
demonstrație) care sunt părtile unei argumentări (exemplu de răspuns Părțile argumentării sunt
argumentele, exemplele), ce expresii se folosesc atunci când ne prezentam punctul de vedere.
(pentru că, deoarece, de aceea)

D.EU le ofer elevilor fișa cu definiția argumentării și structura acesteia. (anexa 1). Se citește fișa
și se vor explica eventualele neclarități.
DEFIINIȚIE

Argumentarea constituie un mijloc de a susține, de a întări, a dovedi sau de a

demonstra o afrmație.

STRUCTURA TEXTULUI ARGUMENTATIV

I. Ipoteza/Introducerea
 Reprezintă ideea care va fi susţinuta de-a lungul întregului eseu

II. Argumentarea propriu-zisă / Cuprinsul

 Cuprinde două sau mai multe argumente pro si/sau contra. Acestea se
introduc prin formulări precum în primul rând, în al doilea rând,PE DE O
PARTE, pe de altă parte, etc
 În argumentare se folosesc formulări precum : căci, pentru că, deoarece,
fiindcă, astfel, desigur, cu certitudine, cu siguranță,chiar dacă, aceasta
rezultă din... , etc
 În exemplificare se folosesc formulări precum : de exemplu, ca, precum, de
pildă, ca ilustrare, etc
 Se pot face și comparații cu ajutorul formulărilor : la fel cu, față de, spre
deosebire de...., în comparație cu...., în schimb, în același fel ca..., etc.
III. Concluzia
 Întărirea ipotezei

2. Prezentarea sarcinilor de învăţare şi obţinerea performanţei

a. a. Elevii vor fi împărțiți pe grupe (fiecare rând reprezintă o grupă ). Fiecare grupă primește
câte o fișa (anexa 2).
FIȘA 1

Se dă textul :

Părerea mea este că sentimenul de admiratie este unul altruist. Admiratia presupune să fii
capabil să recunoşti calităţile de excepţie ale semenilor, atunci când le întâlneşti şi să le apreciezi
la justa valoare. Cred ca admiraţia nu înseamnă că tu eşti mai prejos, ci dimpotrivă, conştiinţa că
tu poţi fi mai sus.
În primul rând, admirând calităţile şi acţiunile unui om, putem identifica astfel modele de
atitudine şi de acţiuni, pe care să le poţi urma la rândul tău.
În al doilea rând, trebuie să le identificăm şi să le percepem corect, iar când vine vorba să
aplicăm ceea ce admirăm, nu este recomandat să reproducem întocmai, ci să aducem nişte
inovaţii personale şi originale.
 În concluzie, este foarte important să ştii să admiri corect, iar prin acest fapt poţi fi şi tu
admirat la rândul tău pentru asta, chiar şi de persoana pe care o admiri.

Cerinţe :

1. Identifica părţile componente ale textului argumentativ.

Răspuns- ipoteză, cuprins, concluzie.
2. Găseste conectorii specifici etapelor argumentării.
Răspuns- părerea mea este că, cred că, ci, dimpotrivă, în primul rând, în al doilea rând,
în concluzie, chiar și.

FIȘA 2

Se dă textul :
Părerea mea este că afirmaţia poetului Ovidiu, conform căreia este îngăduit să înveţi şi de la
duşman, este plină de adevăr, chiar dacă pot exista şi unele rezerve în această privinţă. Astfel,
putem afirma că omul, pe parcursul întregii sale existenţe trebuie să înveţe să-şi însuşească
anumite cunoştinţe ori deprinderi folositoare, atât de la prieteni, cât şi de la duşmani.

În primul rând sunt de părere că atunci când observăm anumite calităţi la duşmanii noştri, cum
ar fi onestitatea, puterea de a trece peste nerealizările personale şi de a recunoaste meritele
adversarului, putem să ne comportăm, în situaţii similare, asemeni lor.

Pe de altă parte însă, dacă duşmanul dă dovadă de lipsă de scrupule în atingerea scopului, cu
siguranţă a învăţa de la el echivalează cu pierderea inutilă de energie, căci înainte de toate,
trebuie să ne păstrăm verticalitatea, calitatea de a rămâne morali, chiar dacă uneori a-ţi învinge
duşmanul înseamna a-i studia armele, deci a învăţa de la el.

Prin urmare, consider că este îngăduit să înveţi de la duşman, dar în limitele unei etici fireşti.”

Cerinţe :

1. Identifica părţile componente ale textului argumentativ.

Răspuns- ipoteză, cuprins, concluzie.
2. Găseste conectorii specifici etapelor argumentării.
 Răspuns- părerea mea este că, chiar dacă, astfel, în primul rând, cum ar fi, pe de altă
parte, cu siuranță, deci, prin urmare.

FIȘA 3

Se dă textul :

În opinia mea, afirmaţia lui N. Iorga, conform căreia Şcoala cea mai bună e aceea în care
înveţi înainte de toate a învăţa este îndreptăţită, căci şcoala trebuie să furnizeze, înainte de toate,
metode de învăţare, nu cunoştinţe de-a gata, pe care memoria nu le poate găzdui la nesfârşit.

Pe de o parte, noţiunea de şcoală a fost mereu asociată cu cea de educaţie. De altfel, sensul
etimologic însuşi al cuvântului se poate constitui în argument care să susţină afirmaţia
gânditorului, căci în limba latină educatio însemna formare a spiritului, creştere spirituală, iar
acest sens încă se menţine. Desigur că şcoala trebuie să devină tot mai dinamică şi să răspundă
ritmului alert al dezvoltării societăţii. De aceea, ea trebuie să-l formeze pe elev în aşa fel încât el
să-şi canalizeze atenţia totdeauna spre ceea ce este esenţial pentru cariera pe care vrea s-o
urmeze.

Pe de altă parte, nimeni nu poate nega importanţa şcolii în formarea omului, întrucât acesta
este o fiinţă raţională pe care o caracterizează capacitatea de a învăţa. Cu certitudine arma
imbatabilă a omului este gândirea şi cred că, în afara, şcolii aceasta este insuficient stimulată.

În concluzie, şcoala nu trebuie niciodată să abdice de la rolul ei suprem, acela de a forma

spiritul uman. Pentru aceasta, orice elev trebuie, fireşte, să înveţe mai întâi a învăţa.

Cerinţe :
1. Identifica părţile componente ale textului argumentativ.
2. Răspuns- ipoteză, cuprins, concluzie.

2. Găseste conectorii specifici etapelor argumentării.

Răspuns- în opinia mea, pe de o parte, de altfel , căci, desigur, de aceea, pe de altă
parte, întrucât, cu certitudine, în concluzie, firește.

3. Asigurarea feed-back-ului
A: Se împarte clasa în grupe de câte 4 elevi. Fiecare grupă primește câte fișă pe care este notat un
proverb sau un citat. Elevii vor nota câte două argumete pro și contra. După ce termină toți ele
(anexa 3)
III.Reflecție
Asigurarea retenției și a transferului
1.Reluarea pe scurt a definiției .

2.Elevii primesc tema pentru acasă (anexa 4)

TEMĂ
Exprimă-ţi opinia, într-o compunere de MINIM 15 rânduri, despre importanţa şi rolul
NOROCULUI în viaţa OMULUI.-ESTE IN CADRUL UNITATII NUVELA(STUDIU DE
CAZ-DOUA LOTURI)

În compunerea ta trebuie:
- să prezinţi pe scurt relaţia părinte-copil;
- să-ţi exprimi opinia despre importanţa şi rolul părinţilor în viaţa copiilor;
- să ai un conţinut adecvat tipului de text şi cerinţei formulate;
- să te înscrii în limitele de spaţiu indicate.
ANEXA 1

DEFIINIȚIE

Argumentarea constituie un mijloc de a susține, de a întări, a dovedi sau de a

demonstra o afrmație.

STRUCTURA TEXTULUI ARGUMENTATIV

IV. Ipoteza/Introducerea
 Reprezintă ideea care va fi susţinuta de-a lungul întregului eseu

V. Argumentarea propriu-zisă / Cuprinsul

 Cuprinde două sau mai multe argumente pro si/sau contra. Acestea se
introduc prin formulări precum în primul rând, în al doilea rând, PE DE O
PARTE,pe de altă parte, etc
 În argumentare se folosesc formulări precum : căci, pentru că, deoarece,
fiindcă, astfel, desigur, cu certitudine, cu siguranță,chiar dacă, aceasta
rezultă din... , etc
 În exemplificare se folosesc formulări precum : de exemplu, ca, precum, de
pildă, ca ilustrare, etc
 Se pot face și comparații cu ajutorul formulărilor : la fel cu, față de, spre
deosebire de...., în comparație cu...., în schimb, în același fel ca..., etc.
VI. Concluzia
 Întărirea ipotezei (ASADAR,IN CONCLUZIE,ASTFEL...)
ANEXA 2 -OFERA TU IN PROIECT RASPUNSURILE CORECTE!!!

FIȘA 1

Se dă textul :

Părerea mea este că sentimenul de admiratie este unul altruist. Admiratia presupune să fii
capabil să recunoşti calităţile de excepţie ale semenilor, atunci când le întâlneşti şi să le apreciezi
la justa valoare. Cred ca admiraţia nu înseamnă că tu eşti mai prejos, ci dimpotrivă, conştiinţa că
tu poţi fi mai sus.
În primul rând, admirând calităţile şi acţiunile unui om, putem identifica astfel modele de
atitudine şi de acţiuni, pe care să le poţi urma la rândul tău.
În al doilea rând, trebuie să le identificăm şi să le percepem corect, iar când vine vorba să
aplicăm ceea ce admirăm, nu este recomandat să reproducem întocmai, ci să aducem nişte
inovaţii personale şi originale.
În concluzie, este foarte important să ştii să admiri corect, iar prin acest fapt poţi fi şi tu
admirat la rândul tău pentru asta, chiar şi de persoana pe care o admiri.

Cerinţe :

1. Identifica părţile componente ale textului argumentativ.

2. Găseste conectorii specifici etapelor argumentării.
FIȘA 2

Se dă textul :
Părerea mea este că afirmaţia poetului Ovidiu, conform căreia este îngăduit să înveţi şi de la
duşman, este plină de adevăr, chiar dacă pot exista şi unele rezerve în această privinţă. Astfel,
putem afirma că omul, pe parcursul întregii sale existenţe trebuie să înveţe să-şi însuşească
anumite cunoştinţe ori deprinderi folositoare, atât de la prieteni, cât şi de la duşmani.

În primul rând sunt de părere că atunci când observăm anumite calităţi la duşmanii noştri, cum
ar fi onestitatea, puterea de a trece peste nerealizările personale şi de a recunoaste meritele
adversarului, putem să ne comportăm, în situaţii similare, asemeni lor.

Pe de altă parte însă, dacă duşmanul dă dovadă de lipsă de scrupule în atingerea scopului, cu
siguranţă a învăţa de la el echivalează cu pierderea inutilă de energie, căci înainte de toate,
trebuie să ne păstrăm verticalitatea, calitatea de a rămâne morali, chiar dacă uneori a-ţi învinge
duşmanul înseamna a-i studia armele, deci a învăţa de la el.

Prin urmare, consider că este îngăduit să înveţi de la duşman, dar în limitele unei etici fireşti.”

Cerinţe :

1. Identifica părţile componente ale textului argumentativ.

2. Găseste conectorii specifici etapelor argumentării.
FIȘA 3

Se dă textul :

În opinia mea, afirmaţia lui N. Iorga, conform căreia Şcoala cea mai bună e aceea în care
înveţi înainte de toate a învăţa este îndreptăţită, căci şcoala trebuie să furnizeze, înainte de toate,
metode de învăţare, nu cunoştinţe de-a gata, pe care memoria nu le poate găzdui la nesfârşit.

Pe de o parte, noţiunea de şcoală a fost mereu asociată cu cea de educaţie. De altfel, sensul
etimologic însuşi al cuvântului se poate constitui în argument care să susţină afirmaţia
gânditorului, căci în limba latină educatio însemna formare a spiritului, creştere spirituală, iar
acest sens încă se menţine. Desigur că şcoala trebuie să devină tot mai dinamică şi să răspundă
ritmului alert al dezvoltării societăţii. De aceea, ea trebuie să-l formeze pe elev în aşa fel încât el
să-şi canalizeze atenţia totdeauna spre ceea ce este esenţial pentru cariera pe care vrea s-o
urmeze.

Pe de altă parte, nimeni nu poate nega importanţa şcolii în formarea omului, întrucât acesta
este o fiinţă raţională pe care o caracterizează capacitatea de a învăţa. Cu certitudine arma
imbatabilă a omului este gândirea şi cred că, în afara, şcolii aceasta este insuficient stimulată.

În concluzie, şcoala nu trebuie niciodată să abdice de la rolul ei suprem, acela de a forma

spiritul uman. Pentru aceasta, orice elev trebuie, fireşte, să înveţe mai întâi a învăţa.

Cerinţe :
1. Identifica părţile componente ale textului argumentativ.
2. Găseste conectorii specifici etapelor argumentării.
ANEXA 3

Grupa 1 : Ulciorul nu merge de multe ori la apă.

Argumente pro Argumente contra

1,

2.

Grupa 2 : Sunt vacanțele utile?

Argumente pro Argumente contra

1.

2.
 Grupa 3 : Televiziunea dispune de cea mai mare putere de convingere.

Argumente pro Argumente contra

1.

2.

Grupa 4 : Este internetul o sursă sigură?

Argumente pro Argumente contra

1.

2.
 Grupa 5: Gesturile frumoase se fac pe ascuns, nu te lauzi mereu cu ele (Anton Holban).

Argumente pro Argumente contra

1.

2.

Grupa 6: Este FACEBOOK un timp pierdut?

Argumente pro Argumente contra

1.

2.