Sunteți pe pagina 1din 47

PARODONTOLOGIE

TEMA 42 - MORFOLOGIA PARODONTIULUI MARGINAL


H.T. Dunitriu, Silvia Dumitriu, Anca Dumitriu - Parodontologie
- Ed. Viata Medicala Romaneasca, Bucuresti 2009
1.*Gingia osului mandibular:
a. este inervata de nervul nazopalatin
b. este inervata de nervul sublingual pe versantul vestibular
c. este inervata de nervul mentonier pe versantul lingual
d. este inervata de nervul bucal
e. este inervata de ramuri din nervul infraorbital
Raspuns: d pag 70

2.*Ligamentul supraalveolar:
a. asigura fixarea fibrelor intergingivale
b. se opune tendintelor de retractie gingivala
c. asigura procesul fiziologic de remaniere a osului alveolar
d. are un rol important in mentinerea si localizarea retelei de vase sanguine
e. impiedica transmiterea presiunilor de masticatie
Raspuns: b pag 71

3.*Marginea gingivala libera:


a. corespunde peretelui extern al santului gingival
b. grosimea variaza intre 0,5-1mm
c. ocupa spatial interdentar
d. in regiunea frontala prezinta forma piramidala
e. adera ferm de dinte
Raspuns: a pag 42

4.*Epiteliul gingival este format din :


a. epiteliul oral sau intern
b. epiteliul jonctional
c. epiteliul santului gingival extern
d. epiteliul sulcular sau exten
e. epiteliul desmodontal
Raspuns: c pag 46

5.*Cementul radicular:
a. este mai gros in treimea coronara
b. vine in contact cu smaltul in 5-10 % din cazuri
c. acopera smaltul cervical in 30 % din cazuri
d. este un tesut de tip conjunctiv puternic mineralizat
e. este slab reprezentat la ierbivore
Raspuns: d pag 59
6.*Osul alveolar propriu-zis :
a. se mai numeste si lamina dura
b. are ca si componenta corticala externa
c. este reprezentat de osul medular sau trabecular
d. marginea coronara a osului este plana
e. este compus dintr-o lama osoasa cu numeroase spatii ce inconjoara radacina
Raspuns: a pag 64

7.*Functiile osului alveolar sunt:


a. de structurare tisulara
b. fixarea fibrelor ligamentului periodontal
c. senzitiva
d. de nutritie
e. senzoriala
Raspuns: b pag 74

8.*Cementul secundar,cellular:
a. este situate in treimea apicala a radacinii
b. grosimea lui variaza intre 150 si 210 μm
c. este situate la nivelul furcatiilor dintilor pluriradiculari
d. la microscopul electronic prezinta benzi formate din foibre de collagen
e. substanta minerala din compozitia lui este in proportie de 61 % din greutate
Raspuns: c pag 60

9.*In cate stadii se clasifica eruptia pasiva?


a. 2
b. 3
c. 4
d. 5
e. 6
Raspuns : c pag 37

10.*Inaltimea gingiei fixe este de:


a. 3-5 mm
b. 1-9 mm
c. 5-9 mm
d. 1-5 mm
e. 3-9 mm
Raspuns: b pag 44

Complement multiplu
1.Eruptia dentara continua:
a. are loc pana in momentul intalnirii dintilor antagonisti,cand se opreste
b. poate fi activa sau pasiva
c. se produce in tot cursul vietii,chiar in prezenta antagonistilor
d. are doua componente:activa si pasiva
e. se produce doar in lipsa antagonistilor
Raspuns: c,d pag 36

2.Care sunt componentele parodontiului profund,de sustinere sau functional?


a. desmodontiu
b. os alveolar
c. ligamente supraalveolare
d. cement radicular
e. corion gingival
Raspuns: a,b,d pag. 40

3.Corionul gingival este format din:


a. strat granulos
b. cellule,vase si nervi
c. fibre de collagen si elastina
d. fibrinogen
e. aminoacizi
Raspuns: b,c pag. 53

4.Cementul radicular:
a. este componenta a parodontiului marginal de invelis
b. este un tesut de tip conjunctiv
c. este interfata dintre radacina dintelui si osul alveolar
d. acopera smaltul cervical in 60-65 % din cazuri
e. este in cea mai mare parte dispus radicular
Raspuns: b,d,e pag. 59

5.Inervatia osului maxilar este asigurata de :


a. ramuri din nervul infraorbital
b. nervii nazopalatini
c. nervul bucal
d. nervus supraorbital
e. nervul palatin mare
Raspuns: a,b,e pag.70

6.Cementul radicular indeplineste urmatoarele functii principale:


a. formeaza o bariera biologica fata de agresiunea microbiana
b. functia de restructurare tisulara
c. asigura fixarea fibrelor ligamentului periodontal
d. cementul se depune continuu in cursul vietii prin apozitie de noi straturi
e. se opune tendintelor de retractie gingivala
Raspuns: c,d pag. 71

7.Putem defini eroziunea prin urmatoarele afirmatii:


a. o lipsa de substanta dentara care nu afecteaza suprafetele ocluzale
b. o lipsa de substanta lacunara la colet
c. se produce prin demineralizare acida
d. este un fenomen de uzura a suprafetelor dentare intre ele
e. se produce prin trauma ocluzala
Raspuns: a,c pag. 87

8.Glicoproteinele din substanta fundamentala a lichidului santului gingival sunt reprezentate prin:
a. tenascina
b. laminina
c. fibronectina
d. trombospondine
e. catepsina
Raspuns: a,b,c,d pag. 54

9.In dezvoltarea embrionara a dintelui,sacul dentar:


a. are forma unui clopot
b. deriva din mezenchim
c. inconjoara organul smaltului si papilla dentara ca o capsula
d. este prima forma de reprezentare a odontonului
e. formeaza stratul adamantin intern
Raspuns: b,c pag 30

10.Mucoasa de captusire a cavitatii orale este:


a. puternic keratinizata
b. fina,elastica,densa
c. are o mare capacitate de absorbtie
d. este reprezentata de un epiteliu ingrosat
e. este ferma si fixa
Raspuns: b,c pag 41

11.Culoarea normala,roz deschis,a gingiei variaza in raport cu:


a. gradul de keratinizare
b. prezenta si numarul celulelor melaninoformatoare
c. grosimea corionului gingival
d. gradul de vascularizatie din corionul gingival
e. gradul de vascularizatie din epiteliul gingival
Raspuns: a,b,d pag 44

12. Epiteliul santului gingival:


a. se mai numeste si epiteliu jonctional
b. majoritatea celulelor componenet sunt keratinizate
c. acopera peretele moale al santului gingival
d.este slab keratinizat
e. poate fi nekeratinizat
Raspuns: c,d,e pag 49
13.Volumul lichidului santului gingival creste in:
a. sarcina
b. inflamatie gingivala
c. seara
d. anomalii dento-maxilare
e. in cursul masticatiei
Raspuns: a,b,e pag 52

14.Compozitia cementului fibrilar,acelular este:


a.. proteoglicani
b. cristale fine ,aciculare de hidroxiapatita
c. glicoproteine
d. apa
e. collagen
Raspuns: b,d pag 60

15.Osul alveolar sustinator:


a. are doua componenet reprezentate de os medular si corticala externa
b. are ca si componenta osul trabecular
c. este reprezentat de corticala interna a osului alveolar
d. alaturi de osul alveolar propriu-zis formeaza osul alveolar
e. serveste drept support de insertie capatului osos al fibrelor ligamentului periodontal
Raspuns: a,b,d pag 65

16.Functiile desmodontiului si ligamentului periodontal sunt:


a. preluarea solicitarilor exercitate asupra dintelui
b. functia de nutritie
c. asigura un support integru de-a lungul radacinii dentare
d. functia senzitiva si senzoriala
e. functia de structurare si restructurare tisulara
Raspuns: a,b,d,e pag 72

17.Osteopenia:
a. este caracterizata prin fragilitatea masei osoase
b. este o afectiune osoasa ce duce la cresterea riscului de fracturare
c. este reducerea masei osoase prin demineralizare
d. este asociata cu reducerea prin demineralizare a inaltimii marginii crestei alveolare
e. este legata de trauma organica trabeculara
Raspuns: c,d pag 77

18.Epiteliul gingival oral sau extern:


a. este situat in continuarea epiteliului sulcular spre cavitatea orala
b. sunt prezente celul de tip keratinocite sau melanocite
c. este format din strat bazal,spinos,granulos si cornos
d. prezinta doua lamine bazale
e. interfata epiteliu-corion este neteda
Raspuns: a,b,c pag 47

19.Fibrele desmodontale:
a. cele mai numeroase sunt cele elastice
b. fibrele de collagen sunt in proportie de 53-74 %
c. fibrele de collagen sunt formate din fibrile
d. fibrele de oxytalan sunt numeroase
e. cele mai numeroase sunt fibrele de collagen si cele mai rare sunt cele elastice
Raspuns: b,c,e pag 63

20.Gingia este vascularizata prin :


a. plexul periodontal
b. plexul periostal
c. plexul cervico-gingival
d. plexul intraalveolar
e. plexul subalveolar
Raspuns: a,b,d pag 68

TEMA 43 - ETIOPATOGENIA PARODONTOPATIILOR MARGINALE CRONICE


H.T. Dunitriu, Silvia Dumitriu, Anca Dumitriu - Parodontologie
- Ed. Viata Medicala Romaneasca, Bucuresti 2009

1.*Hidroxiapatita este o componenta a :


a. tartrului dentar
b. placii bacteriene
c. numai a tartrului supragingival
d. numai a tartrului subgingival
e. nici un raspuns nu este correct
Raspuns: a pag140

2.*Tartrul dentar contine:


a. galactoza
b. fructoza
c. lipide 0,3%
d. carbohidrati 10-12%
e. proteine 9-10 %
Raspuns: a pag 140

3.*Iritatiile chimice ale mucoasei apar in cazul contactului cu:


a. aspirina si acizii
b. aspirina,baze si nitrati
c. aspirina,acizi,baze,azotati
d. aspirina,baze,acizi,nitrati,fenoli
e. aspirina,acizi,baze,nitrati
Raspuns:d pag 151
4.*Compozitia placii bacteriene cuprinde:
a. 90% bacterii
b. 60-70% bacterii
c. 70-80% bacterii
d. 40-50% bacterii
e. 80-90% bacterii
Raspuns: c pag 106

5. *Formarea placii bacteriene incepe dupa periaj la :


a. 2 ore
b. 50 minute
c. 60 minute
d. 10 minute
e. 30 minute
Raspuns: c pag 107

6. *Hipovitaminoza D produce:
a. keilita angulara
b. largirea spatiului dento-alveolar
c. glosita
d. hiperkeratoza
e. eroziuni ale mucoasei orale
Raspuns:b pag 155

7.*In cadrul maturarii placii bacteriene,substantele anorganice sunt compuse din saruri de:
a. Fe
b. Al
c. Li
d. Ca
e. Mg
Raspuns: d pag 108

8.*Trauma ocluzala acuta poate fi:


a. numai directa
b. numai indirecta
c. secundara
d. primara
e.* directa si indirecta
Raspuns:e pag 144

9.*Tartrul supragingival:
a. este de culoare maroniu inchis
b. este aderent ,greu de dislocate
c. este friabil,grunjos
d. este dispus sub marginea gingivala libera
e.are consistenta crescuta
Raspuns:c pag 138

Complement multiplu
1.Factori locali favorizanti ai parodontopatiilor marginale cornice pot fi:
a. tartrul dentar
b. parafunctiile
c. placa bacteriana
d. obiceiuri vicioase
e. cariile dentare
Raspuns: a,b,d,e pag 103

2.Formarea peliculei:
a. apare la aproximativ o jumatate de ora dupa spalare
b. grosimea peliculei este de 200 nμ la 2 ore
c. are in compozitie carbohidrati
d. grosimea peliculei este de 500-1000nμ la 24-48 ore
e. are in compozitie glicoproteine
Raspuns: c,d,e pag 107

3.Factorii care influenteaza formarea placii bacteriene sunt:


a. alimentatia
b. malpozitiile dentare
c. ocluzia deschisa
d. stresul
e. edentatia
Raspuns: a,b,c pag 109

4.Continutul organic al tartrului este:


a. proteine 9-10%
b. galactozamine
c. lipide 2%
d. componente proteice 6-8%
e. glucoza
Raspuns: b,d,e pag 140

5.Cele mai des intalnite parafunctii sunt:


a. bruxismul
b. sugerea degetului
c. bascularea dintilor in timpul inclestarii
d. fumatul
e. muscarea buzelor
Raspuns:a,c pag 148

6.Tartrul subgingival:
a. este de culoare alb-galben
b. are consistenta crescuta
c. este dispus in santul gingival sub marginea gingivala libera
d. este de culoare maroniu-inchis spre negru
e. suprafata este neteda
Raspuns: b,c,d pag 139

7.Factorii iatrogenic pot cauza suferinte gingivo-parodontale prin:


a. pansamente arsenicale incorrect etanseizate
b. lezarea gingiei in timpul prepararii cavitatilor
c. actiunea traumatica a matricei
d. periaj dentar traumatic
e. presiune anormala exercitata de limba asupra arcadelor
Raspuns: a,b,c pag 150

8. Componentele anorganice ale tartrului supragingival sunt:


a. fosfat de calciu 90%
b. fosfat de magneziu
c. sodiu si zinc in cantitati mari
d. urme de fier,siliciu,cupru,mangan
e. carbonat de calciu
Raspuns: b,d,e pag 140

9. Diabetul zaharat determina aparitia urmatoarelor manifestari clinice in cavitatea orala:


a. edem gingival
b. senzatie de uscaciune si arsura
c. diminuarea fluxului salivar
d. gingivoragii
e. sialoree
Raspuns: b,c pag 154

10.Anomaliile dento-maxilare implicate in producerea partodontopatiilor marginale cornice sunt:


a. ocluzia adanc acoperita
b. incongruenta dento-alveolara cu inghesuire
c. incongruenta dento-alveolara cu spatiere
d. ocluzia deschisa
e. malpozitii dentare
Raspuns: a,b,c,d pag 147

11.Porphyromonas gingivalis este prezent in :


a. parodontita juvenila
b. parodontite rapid progressive
c. gingivita hiperplazica idiopatica
d. gingivostomatita ulcero-necrotica
e. gingivita marginala cronica
Raspuns: a,b,d pag 113
12.Factorii de aparare ai lichidului santului gingival sunt:
a. complementul
b. lizozimul
c. anticorpi din clasa IgG
d. anticorpi din clasa IgM
e. cellule polimorfonucleare
Raspuns: a,c,d pag 126

13.Formarea tartrului este favorizata de :


a. hipervitaminoza A si B6
b. aportul de acid ascorbic
c. consumul de alimente bogate in calciu si proteine
d. hipovitaminoza B6 si PP
e. consumul de alimete bogate in fosfor
Raspuns: c,d,e pag 143

14.Ritmul de formare a tartrului dentar depinde de:


a. localizarea dintelui
b. varsta pacientului
c. natura alimentelor si particularitatile masticatiei
d. variatiile individuale ale fluxului salivar
e. tipul de flora existenta in placa bacteriana
Raspuns: a,c,d pag 141

15.Trauma ocluzala primara se produce in cazul unor:


a. obturatii sau coroane inalte
b. punti dentare incorrect realizate
c. aparate ortodontice care dezvolta forte excessive
d. lovituri accidentale
e. eruptii intarziate ale dintilor antagonisti
Raspuns: a,b,c pag 145

16.Localizarile preferentiale de depunere a tartrului supragingival sunt:


a. suprafata linguala a incisivilor inferiori
b. fata palatinala a incisivilor supariori
c. suprafata vestibulara a molarilor superiori
d. suprafata ocluzala a dintilor laterali fara antagonisti
e. suprafata ocluzala a dintilor laterali cu antagonisti
Raspuns: a,c,d pag 138

17.Tartrul dentar:
a. contine fosfat de calciu
b. contine lipide
c. este factorul etiologic determinant in imbolnavirile parodontale
d. este localizat supra si subgingival
e. este factor favorizant al inflamatiei parodontale
Raspuns a,b,d,e pag 138

18.Aderenta bacteriilor la pelicula este explicate prin urmatoarele mecanisme:


a. electrostatic
b. hidrofil
c. hidrofob
d. structuri bacteriene nespecializate
e. receptori de suprafata specifici si enzime
Raspuns: a,b,e pag 107

19.Tartrul subgingival:
a. contine fosfat de magneziu
b. raportul calciu-fosfor este mai crescut
c. raportul calciu-fosfor este mai scazut
d. are un continut crescut de sodiu
e. continutul de hidroxiapatita este scazut
Raspuns: b,d pag 140

20.Hipovitaminoza B2 produce:
a. glosita
b. eroziuni ale mucoasei orale
c. keilita angulara
d. gingivita ulcerate
e. hiperkeratoza
Raspuns: a,c pag 155

TEMA 44 - DIAGNOSTICUL IMBOLNAVIRILOR GINGIVO-PARODONTALE

H.T. Dunitriu, Silvia Dumitriu, Anca Dumitriu - Parodontologie


- Ed. Viata Medicala Romaneasca, Bucuresti 2009

1.*Boala parodontala este considerata localizata cand sunt mei putin de :


a. 10% din dintii prezenti
b. 20% din dintii prezenti
c. 50% din dintii prezenti
d. 65% din dintii prezenti
e.30% din dintii prezenti
Raspuns: e pag 191

2.*Parodontitele marginale cornice apar de obicei dupa varsta de :


a. 20-30 ani
b. 25-35 ani
c. 30-40 ani
d. 35-55 ani
e.40-55 ani
Raspuns: c pag 196

3.*In gingivitele din cursul tratamentelor cu antagonisti de calciu la bolnavii netratati:


a. apar fibroblasti cu aspect de miofibroblasti
b. apare un important infiltrate inflamator plasmocitar in corion
c. materialul extracelular este asemanator laminei bazale
d. se subtiaza vasele din corion
e. edemul este asbsent
Raspuns: b pag 193

4.*Gingivitele medicamentoase:
a.factorul etiologic este placa bacteriana
b. apar mai frecvent la femei
c.factorii iatrogenic pot fi factori favorizanti
d. manifestarile clinice sunt predominant gingivale
e.apare ulceratia gingivala
Raspuns: d pag 193

Complement multiplu
1.Diagnosticul pozitiv este rezultatul:
a. examinarii prin anamneza
b. diagnosticului diferential
c. aprecierii obiective prin examene complementare
d. subiectivismului pacientului
e. aprecierii obiective a starii parodontiului
Raspuns: a,c,e pag 189

2.Semnele principale in inflamatie sunt:


a. reduceri de volum ale structurilor gingivo-parodontale
b. retractie gingivala
c. cresteri de volum ale gingiei
d. atrofie osoasa orizontala
e. modificari de consistenta ale gingiei
Raspuns: c,e pag 191

3.Degenerescenta se caracterizeaza prin:


a. modificari de culoare si aspect ale gingiei
b. reduceri de volum ale structurilor gingivo-parodontale
c. atrofie osoasa orizontala
d. tumefactii gingivale
e. hipertrofie
Raspuns: b,c pag 191

4.Gingivitele induse de placa bacteriana:


a. histopatologic jonctiunea gingivo-dentara este integra
b. microbiologic nu se cunoaste o flora bacteriana particulara asociata
c. clinic prezinta cea mai mare prevalenta si incidenta in clinica bolilor parodontiului marginal
d .radiologic se observa modificari
e. clinic,unii pacienti acuza prurit,usturime gingivala
Raspuns: a,c,e pag 192

5.Aspecte histopatologice in gingivite din cursul tratamentelor cu antagonisti de calciu:


a. bolnavii cardiaci netratati prezinta o subtiere a vaselor din corion
b. bolnavii tratati cu nifedipin prezinta o matrice fibroasa slab dezvoltata
c. bolnavii tratati cu nifedipin si diltiazem prezinta material extracelular asemanator laminei bazale
d. bolnavii netratati prezinta zone intinse de edem
e. la bolnavii netratati apar semne de suferinta la nivelul mitocondriilor
Raspuns:c,d pag 193

6.Gingivitele descuamative:
a. evolutia este in general lent progresiva
b. se asociaza frecvent cu boli generale
c. gingia are o culoare rosie viecare sangereaza cu usurinta
d. fumatul este un factor favorizant
e. gingia este dureroasa la periaj,masticatie si sangereaza in aceste situatii
Raspuns: c,e pag 194

7.Diagnosticul de parodontita marginala cronica se pune pe baza urmatoarelor criterii:


a. leziunile distructive afecteaza parodontiul margoinal profound
b. fumatul si stresul sunt factori favorizanti
c.prevalenta maxima este la adulti
d. prevalenta maxima este la tineri
e. apar mai frecvent la femei,la menopauza
Raspuns: a,b,c pag 194

8.Criteriile pe care se face diagnosticule de parodontita agresiva sunt:


a. apar de obicei dupa varsta de 30-40 ani
b. este mai rara in comparative cu parodontita cronica
c. disjunctia gingivo-osoasase realizeaza rapid
d. distructia osoasa este redusa
e. distructia osoasa se realizeaza rapid
Raspuns: b,c,e pag 196

9.Diferentele dintre forma de parodontita agresiva localizata sic ea generalizata sunt:


a. forma localizata este depistata la pubertate
b. forma generalizata apare in jurul varstei de 30 ani
c. in forma localizata tartrul subgingival este prezent
d. in forma localizata tartrul subgingival este absent
e. distructiile parodontale afecteaza de regula incisivii si primii molari permanenti in forma localizata
Raspuns: a,b,d,e pag 197
10.Parodontitele marginale cornice:
a. sunt considerate parodontitele adultului
b. apar peste varsta de 25 ani
c. apar peste varsta de 40 ani
d. aparitia de pungi parodontale este principalul semn de imbolnavire
e. apar fase pungi parodontale
Raspuns: a,c,d pag 194

11.Anamneza ofera informatii privitoare la :


a. motivele prezentarii la medic
b. precizarea formei clinice de imbolnavire
c. evolutia si efectul unor tratamente anterioare
d. momentul aparitiei bolii
e. sunt date obtinute in urma examenelor complementare
Raspuns: a,c,d pag 189

12.Degenerescenta:
a. se manifesta prin reduceri de volum ale structurilor gingivo-parodontale
b. se manifesta prin marirea volumului structurilor parodontale
c. se manifesta prin atrofie osoasa orizontala si verticala
d. se manifesta prin atrofie ososasa orizontala
e. poate fi usoara , medie sau grava
Raspuns: a,d,e pag 191

13. Severitatea bolii parodontale este:


a. moderata(pungi parodontale de 3-5 mm)
b. mare(pungi parodontale de la 4 mm si peste aceasta valoare)
c. mare(pungi parodontale de la 6 mm si peste aceasta valoare)
d. severa(pungi parodontale peste 5 mm)
e. medie
Raspuns: a,c pag191

14. In parodontite ca factori favorizanti amintim:


a. diabet
b. fumatul
c. factori iatrogenic
d. carente vitaminice
e. stresul
Raspuns: b,c,e pag 195

TEMA 45 - CLASIFICAREA BOLILOR PARODONTIULUI MARGINAL


H.T. Dunitriu, Silvia Dumitriu, Anca Dumitriu - Parodontologie
- Ed. Viata Medicala Romaneasca, Bucuresti 2009
1.*Parodontita distrofica este :
a. parodontita marginala cronica profunda rebela la tratament
b. parodontita marginala cronica mixta
c. parodontita marginala agresiva rapid progresiva
d. parodontita juvenila
e. parodontita marginala cronica superficiala
Raspuns: b pag 219

2.*Urmatoarele medicamente au ca effect secundar gingivite hiperplazice:


a. hidantoina
b. prednisonul
c. metronidazolul
d. betablocantele
e. cefalosporinele
Raspuns: a pag 218

3.*Cate categorii de gingivita cuprinde clasificarea lui F. Carranza?


a. 10
b. 9
c. 6
d. 7
e. 8
Raspuns: b pag 210

4.*Gingivita descuamativa face parte din:


a. parodontite agresive
b. parodontite marginale cornice
c. manifestari ale traumei ocluzale
d. gingivite neinduse de placa bacteriana specifica
e. gingivite induse de placa bacteriana specifica
Raspuns: d pag 218

5.*Gingivita hiperplazica prin inflamatie microbiana face parte in clasificarea Catedrei de


Parodontologie din Bucuresti din:
a. gingivite neinduse de placa bacteriana specifica
b. gingivite induse de placa bacteriana specifica
c. tumori gingivo-parodontale
d. parodontita distrofica
e. gingivita alergica
Raspuns: b pag 218

6.*Dupa Carranza in parodontite intra urmatoarele afectiuni:


a. atrofia parodontala
b. trauma ocluzala
c. gingivita asociata cu dermatoze
d. parodontita rapid progresiva a adultului
e. manifestari parodontale ale unor boli generale
Raspuns: d pag 210

7.*Fermin Carranza a clasificat bolile parodontale astfel:


a. gingivite,parodontite,trauma ocluzala
b. gingivite,parodontoza,atrofie parodontala
c. gingivite,parodontoame
d.atrofie parodontala si trauma ocluzala
e. periodontite,gingivite,gingivoze
Raspuns: a pag 210

8.*Clasificarea lui Carranza cuprinde :


a. 5 clase
b. 3 clase
c. 4 clase
d. 7 clase
e. 9 clase
Raspuns: a pag 210

9.*Gingivita de pubertate face parte din:


a. gingivite hiperplazice
b. gingivite simptomatice,frecvent hiperplazice
c. parodontite agresive
d. gingivite din cursul unor stari fiziologice
e.parodontite marginale cornice
Raspuns: d pag 218

10. *Parodontita marginala cronica superficiala intra in clasa:


a. gingivite
b. parodontite marginale
c. trauma ocluzala
d. retractie gingivala
e. tumori gingivo-parodontale
Raspuns: b pag 219

Complement multiplu
1.In clasificarea lui F. Carranza gasim urmatoarele forme de imbolnavire:
a. gingivite si parodontite
b. gingivite si parodontoame
c. gingivite,parodontite si parodontoze
d. gingivite,parodontite,trauma ocluzala,manifestari parodontale ale unor boli sistemice
e. parodontite,gingivite,parodontoze,parodontoame
Raspuns: a,d pag 210
2.Parodontita marginala cronica superficiala poate fi:
a. inflamatorie
b. de involutie precoce
c. hiperplazica
d. traumatica
e. prepubertala
Raspuns: b,c pag 219

3.Catedra de Parodontologie Bucuresti clasifica gingivitele in:


a. gingivita cronica
b. gingivita de iritatie
c. gingivita alergica
d. gingivita hiperplazica prin inflamatie microbiana
e. gingivita din cursul unor stari fiziologice
Raspuns: a,c,d,e pag 218

4.Gingivite si gingivo-stomatite acute si subacute sunt:


a.gingivo-stomatita herpetica
b. gingivita alergica
c. gingivo-stomatita de menopauza
d. gingivo-stomatita aftoasa recidivanta
e. gingivo-stomatita ulcero-necrotica
Raspuns: a,e pag 210

5. Parodontitele la adulti pot fi:


a. parodontita acuta juvenila
b. parodontita distrofica
c. parodontita marginala agresiva rapid progresiva
d. parodontita prepubertala precoce
e. parodontita ulcero-necrotica
Raspuns: b,c,e pag 210

6.Principalele forme de imbolnavire ale parodontiului marginal sunt:


a. gingvite
b. atrofia parodontala
c. hiperplazia
d. parodontite
e. parodontoame
Raspuns: a,b,d pag 210

7.Dupa Carranza clasele de parodontite sunt:


a. parodontita lent-progresiva
b. parodontita ulcero-necrotica
c. parodontita refractara la tratament
d. parodontita juvenila
e. parodontita rapid progresiva a adultului
Raspuns: a,b,c,d,e pag 210

8.Gingivitele simptomatice ,frecvent hiperplazice apar in urmatoarele boli sistemice:


a. diabet
b. TBC
c. carenta de vitamina C
d. hepatita B
e. boli hematologice
Raspuns: a,c,e pag 218

9.Gingivitele din cursul unor stari fiziologice sunt:


a. gingivita de pubertate
b. gingivita de diabet
c. gingivita din carenta vitaminei C
d. gingivita de sarcina
e. gingivita de menopauza
Raspuns: a,d,e pag 218

10.JACCARD sustine in 1993 existenta unor inflamatii care include:


a. atrofia presenila
b. gingivita pura
c. gingivita preparodontala
d. paradentitis
e. paradentosis
Raspuns: b,c pag 206

11.Parodontita prepubertala este:


a. parodontita juvenila
b. asociata cu leucemia
c. localizata si generalizata
d. asociata sindromului DOWN
e. asociata bolii CROHN
Raspuns: b,d,e pag 219

12.Leziunile gingivale traumatice pot fi:


a. fizice
b. chimice
c. din histoplasmoza
d. termice
e. din varicela
Raspuns: a,b,d pag 219

13.Bolile hematologice in care apar gingivite sunt:


a. leucemii acute si cornice
b. anemii
c. trombocitipenii
d. agranulocitoza
e.diabet
Raspuns: a,b,c,d pag 218

14.Gingivite neinduse de placa bacteriana specifica sunt:


a. gingivita hiperplazica prin cyclosporine
b. gingivita alergica
c. gingivita descuamativa
d. gingivita hiperplazica ereditara
e. gingivita hiperplazica prin antagonisti de calciu
Raspuns: b,c,d pag 218

15. Parondontitele marginale cornice pot fi:


a. superficiala
b. profunda lent progresiva
c. prepubertala
d. juvenila
e. distrofica(mixta)
Raspuns: a,b,e pag 219

16.Clasificarea lui Carranza Jr descrie:


a. parodontite
b. parodontoze
c. atrofie parodontala
d. trauma ocluzala
e. parodontoame
Raspuns: a,c,d pag 210

17.Carranza in 1951 descrie:


a. sindromul periodontal inflamator superficial sau profund
b. sindromul periodontal traumatic compensate sau necompensat
c. sindromul periodontal inflamator superficial si profound
d. sindromul periodontal combinat
e. sindromul periodontal simplu
Raspuns:b,c,d pag 209

18.Reactiile alergice gingivale pot fi la:


a. ape de gura
b. paste de dinti
c. carbohidrati
d. mercur
e. aditivi alimentar
Raspuns: a,b,d,e pag 215

19.Bolile parodontale distructive sunt:


a. parodontita juvenila
b. parodontite agresive localizate
c. abcesele parodontiului
d. parodontita prepubertala
e. parodontita ulcerate si necrozanta
Raspuns: b,c,e pag 215

20.Gingivitele induse de placa bacteriana specifica sunt:


a. gingivita cronica simpla
b. gingivita hiperplazica prin inflamatie microbiana
c. gingivita alergica
d. gingivita descuamativa
e. gingivita hiperplazica ereditara
Raspuns: a,b pag 218

TEMA 46 - FORME CLINICE-SIMPTOMATOLOGIE IN GINGIVITE SI PARODONTITE


MARGINALE
H.T. Dunitriu, Silvia Dumitriu, Anca Dumitriu - Parodontologie
- Ed. Viata Medicala Romaneasca, Bucuresti 2009

1.*Sangerarea gingivala poate fi provocata de :


a. obturatii in exces
b. cavitati carioase aproximale
c. explorarea cu sonda
d. carii secundare retentive
e. cavitati carioase de colet
Raspuns: c pag 224

2.*Gingivita hiperplazica prin inflamatie microbiana :


a. are ca factor favorizant contactul traumatic si retentive in raport cu gingia al unor aparate ortodontice
b.obiectiv gingia nu sufera modificari
c. suprafata gingiei este ulcerate pe zone intinse
d.consistenta gingiei este ferma in prezenta suprainfectarii
e. cariile secundare retentive nu constituie factor favorizant
Raspuns: a pag 225

3.*Subiectiv in gingivostomatita ulcero-necrotica pacientul acuza:


a. usoare dureri la atingerea gingiei
b. limitarea deschiderii gurii prin trismus
c. accentuarea durerilor la contactul cu alimente reci
d.usoara halena
e.prurit gingival
Raspuns: b pag 243

4.*Complicatii ale pericironaritelor pot fi:


a.septicemie
b.noma
c.gingivostomatita aftoasa
d.gingivostomatita ulcero-necrotica
e.edem faringian
Raspuns: d pag 245

5.*Histopatologic, in gingivita alergica se constata:


a. alterari celulare in stratul cornos
b. alterari ale membranei bazale
c. hiperkeratoza
d. aspect papilomatos al jonctiunii corio-epiteliale
e. vascularizatie redusa in corionul gingival
Raspuns: c pag 246

6.*Parodontita prepubertala poate fi asociata cu:


a. sindromul DOWN
b. boala BEHCET
c.sarcomul KAPOSI
d. infectii virale cu HPV
e. sindromul PLUMMER-VINSON
Raspuns: a pag 255

7.*Scorbutul poate sa apara:


a. la copii in primii 3 ani de viata
b. la vastnici cu deficiente de nutritie
c. la adolescenti si tineri
d. la bolnavi cu leucemie acuta
e. in general in conditii bune de viata
Raspuns: b pag 232

8.*In gingivita hiperplazica din leucemii:


a. numarul de leucocite variaza intre 8.000 si 110.000/mm³
b. starea generala este nu este afectata
c. apare cel mai frecvent in leucemia cronica
d.ulceratiile apar frecvent pe gingie
e.ulceratiile sunt nedureroase
Raspuns: d pag 234

9.*Gingivita cronica simpla,necomplicata:


a.este de cauza microbiana
b. este de cauza micotica
c. este de cauza virale
d. apare in cadrul unor boli sistemice
e. apare in lichenul plan sau alte dermatoze
Raspuns: a pag 221
10.*Parodontita juvenila este:
a. o parodontita rapid progresiva
b. o parodontita ulcero-necrotica
c. o parodontita rapid progresiva precoce
d. o atrofie parodontala
e. o forma de gingivita hiperplazica,ca effect secundar al unor medicamente
Raspuns:a. pag 256

Complement multiplu
1.Gingivita cronica (simpla,necomplicata) are urmatoarele semne clinice obiective:
a. gingia are culoarea rosu deschis
b. sangerare la masticatie
c. frecvent apar pungi false
d. hipersalivatie vascoasa
e. consistenta gingiei este ferma in formele inflamatorii exsudative
Raspuns: a,b,c pag 224

2.Histopatologic,in gingivita de sarcina se evidentiaza:


a.cresterea fluxului sanguine in teritoriul capilar si venular
b. zonele de hiperkeratoza alterneaza cu zonele ulcerate
c. aparitia zonelor de segregatie intre celulele epiteliale
d. in corion se observa un bogat infiltrate inflamator leucocitar
e. atrofia epiteliului sulcular si oral
Raspuns: b,c,d pag 228

3.Principalele microorganisme din santul gingival in gingivite associate cu diabetul zaharat insulino-
dependent sunt:
a. prophyromonas gingivalis
b. prevotella intermedia
c. veillonela parvula
d. reponema denticola
e. fusobacterium
Raspuns: c,e pag 230

4.Gingia in cursul diabetului poate prezenta:


a. sangerari usoare la atingere
b. dureri intense la atingerea gingiei
c. polipi gingivali sesili sau pediculati
d. senzatie de gust metallic si alterat
e. frecvent pungi false
Raspuns: a,c,e pag 231

5.Carenta in vitamina C are urmatoarele efecte:


a. cresterea permeabilitatii capilare
b. cresterea integritatii peretilor vasculari
c. scaderea permeabilitatii mucoasei orale
d. scaderea sintezei de collagen
e. modificarea sintezei proteoglicanilor si glicoproteinelor
Raspuns: d,e pag 232

6.Hiperplazia gingivala in gingivita hiperplazica prin antagonoisti de calciu are urmatoarele aspecte
clinice:
a. are caracter generalizat si predomina vestibular si interdentar
b. consistenta gingiei este la inceput mai ferma,dar in timp devine moale,depresibila
c.culoarea gingiei variaza de la rosu deschis pana la rosu congestive
d. hiperplazia gingivala este de tip nodular in marea majoritate a cazurilor
e. volumul hiperplaziei gingivale este variabil in functie de doza in care a fost administrat medicamentul
Raspuns: a,b,e pag 240

7.In producerea gingivostomatitei ulcero-necrotice sunt incriminate urmatoarele specii:


a. actinomyces
b. porphyromonas gingivalis
c. prevotella intermedia
d. campylobacter rectus
e. tannerella forsythensis
Raspuns: b,c pag 242

8.Factorii favorizanti in gingivostomatita ulcero-necrotica sunt:


a. pericoronaritele
b. fumatul pasiv
c. carenta vitaminei C
d. boli hematologice
e. tumori maligne
Raspuns: a,c,d,e pag 242

9.LISTGARTEN descrie la nivelul zonelor ulcerate si necrozate:


a. zona de ulceratie
b. zona de necroza
c. zona bacteriana
d. zona de infiltratie spirochetala
e. zona saraca in leucocite
Raspuns: b,c,d pag242

10.Obiectiv,in gingivostomatita ulcero-necrotica intalnim:


a. hipersalivatie vascoasa
b.adenopatie regionala
c. suprafata gingiei este neteda,lucioasa
d.sangerarea apare doar la masticatie
e. aspect decapitat al papilelor interdentare
Raspuns: a,b,e pag 243
11.Diagnosticul diferential al gingivostomatitei ulcero-necrotice se face cu:
a. leucemie cronica
b.agranulocitiza
c. meningita
d. abces cerebral
e. gingivostomatita aftoasa
Raspuns: b,e pag 244

12.Gingivostomatita ulcero-necrotica poate avea ca si complicatii urmatoarele:


a. stomatita gangrenoasa
b. candidoza acuta
c. septicemia
d. gingivistomatita aftoasa
e. meningita
Raspuns: a,c,e pag 244

13.In forma acuta pericoronaritele au urmatoarea simptomatologie:


a. dureri intense la atingerea gingiei
b. halena fetida intense
c. hipersalivatie
d. trismus
e. pungi false
Raspuns: c,d pag 245

14.Gingivita cronica descuamativa:


a. leziunile pot fi de tip lichenoid
b. leziunule au o culoare alb-sidefie
c. suprafata gingiei este neteda,lucioasa
d. leziunile pot fi de tip bulos
e. leziunile pot fi sub forma de placard
Raspuns: a,c,d pag 248

15.Herpangina:
a. apare la adulti
b. apare in special vara
c. se poate insoti de infectii cutanate
d. leziunile sunt de tip eritematos la nivelul mucoasei jugale
e. apare primavara
Raspuns: b,c pag 251

16.Leziunile candidozice la adulti au urmaoarele forme clinice:


a. fisuri si ulceratii ale comisurilor cavitatii orale
b. uneori xerostomie
c. hipertrofia papilelor filiforme ale limbii
d.hiperkeratoza epiteliului gingival,lingual
e. aspect de tip pseudomembranos ,placi albe de tip lapte inchegat
Raspuns: a,b,d pag 253

17.Subiectiv,in parodontita marginala cronica profunda lent progresiva ,intalnim:


a. hiperestezie dentinara
b.usturimi gingivale
c.tulburari de masticatie
d. manifestari psihice anxios-obsesive exaggerate
e. tulburari de fonatie
Raspuns: c,d,e pag 263

18.In parodontita distrofica intalnim:


a. fisuri STILLMAN
b. hipoestezie
c. festonul McCALL
d. hiperestezie
e. retractie gingivala cu semne de inflamatie papilara si marginala reduse
Raspuns: a,c,d,e pag 267

19.Manifestarile orale cele mai intalnite la bolnavii cu SIDA


a. leucoplazie viloasa la nivelul limbii
b. rareori infectii micotice
c. hipopigmentatie a mucoasei orale
d. faringita si disfagie
e. senzatii de arsura la nivelul mucoasei orale
Raspuns: a,d,e pag 271

20.Gradul de retractie gingivala poate fi influentat de urmatorii factori:


a. bruxismul
b. unele obiceiuri vicioase
c. depuneri mici de tartru in zona santului gingival
d. gingivectomia
e. tulburari de eruptie
Raspuns: a,b,d,e pag 27
Tema nr. 47. EVOLUTIE, PROGNOSTIC SI COMPLICATII ALE
PARODONTOPATIILOR

Bibliografie asociată
H. T. Dumitriu, Silvia Dumitriu, Anca Dumitriu – Parodontologie,
Editura Viata Medicala Romaneasca, Bucuresti, 2009.

*1. Parodontita marginala cronica profunda a adultului:


a. evolueaza in mod lent
b. este foarte rar intalnita
c. este foarte greu de identificat
d. prezinta rezorbtie osoasa incerta
e. uneori este insotita de mobilitate dentara
Răspuns – a. (pag. 282)

*2. Evolutia gingivitei cronice spre parodontita marginala nu este influentata de:
a. obiceiuri vicioase
b. trauma ocluzala
c. varsta
d. aparitia unor boli generale
e. prezenta placii bacteriene
Răspuns – c. (pag. 282)

*3. Complicatiile bolilor parodontale sunt:


a. gingivostomatita ulceronecotica
b. abcesul parodontal marginal
c. gingivita cronica
d. sangerari gingivale
e. jena dureroasa la masticatie
Răspuns – b. (pag. 283)

*4. Simptomatologia abcesului parodontal se remarca prin:


a. dureri intense,violente,iradiate
b. tumefactie in 1/3 apicala radiculara
c. caracterul matinal
d. aparitia doar la pacientii tineri
e. mobilitate dentara generalizata
Răspuns – a. (pag. 283)

*5. Complicatiile locoregionale ale abcesului parodontal sunt:


a. colecistita prin piofagie
b. septicemie
c. sinuzita maxilara
d. lacune cuneiforme
e. cariile radiculare
Răspuns – c. (pag. 286)

*6. Hiperestezia dentinara:


a. afecteaza doar dintii pacientilor varstnici
b. nu este influentata de nivelul marginii gingivale
c. nu are un tratament eficient
d. este in mod determinant influentata de prezenta placii bacteriene
e. nu este influentata in mod evident de sexul pacientului
Răspuns – d. (pag. 285)
*7. Parodontita marginala cronica profunda are urmatoarele caracteristici:
a. este intodeauna complicatia unei gingivite cronice
b. evolueaza lent si este relativ frecvent intalnita
c. nu este influentata de factorii locali favorizanti
d. are un prognostic ce nu depinde degradul de rezorbtie osoasa
e. are un prognostic ce nu depinde de gradul de mobilitate dentara
Răspuns – b. (pag. 282)

*8. Parodontita marginala cronica profunda se caracterizeaza prin:


a. in forma rapid progresiva ,are o evolutie accelerata si un prognostic rezervat
b. in forma cu mobilitate dentara gradul III nu indica un prognostic rezervat
c. este o afectiune determinata de pulpitele acute retrograde si laterograde
d. nu beneficiaza de un tratament eficient
e. are ca si criteriu absolut de certitudine in formularea prognosticului: rezorbtia osoasa pe mai
mult de ½ din radacina
Răspuns – a. (pag. 282)

*9. Simptomatologia subiectiva a abcesului parodontal marginal consta in:


a. edemul marginii gingivale
b. jena dureroasa la masticatie ,localizata,de intensitate medie
c. mucoasa rosie ,destinsa
d. aparitia rezorbtiei osoase
e. percutie dureroasa a dintilor
Răspuns – b. (pag. 283)

*10. Simptomatologia obiectiva a abcesului parodontal marginal,consta in:


a. dureri intense, violente, care pot iradia in zonele invecinate
b. tumefactie difuza, extinsa
c. mucoasa palida, atona
d. tumefactie circumscrisa, rotunda, ovalara, cu dimensiuni 1-2 mm, pana la1,5 cm
e. modificari discrete ale gingivo mucoasei
Răspuns – d. (pag. 284)

Complement multiplu
1. Complicatiile locale ale bolii parodontale sunt:
a. hiperestezia dentinara
b. pulpite acute laterograde sau retrograde
c. gingivostomatita ulcero-necrotica
d. abcesul parodontal marginal
e. septicemie
Răspuns – a, b, d. (pag. 283)

2. Hiperestezia radiculara poate apare dupa:


a. retractii gingivale prin involutie
b. trauma ocluzala
c. detartraj
d. gingivectomie
e. osteite,osteomielite
Răspuns – a, c, d. (pag. 285)

3. Mecanismele de producere ale hiperesteziei pot fi:


a. stimularea indirecta a unor terminatii nervoase din smalt
b. stimularea directa a unor terminatii nervoase dentinare
c. amprentarea campului protetic cu hidrocoloizi
d. stimularea prelungirilor odostoblastice din tubii dentinari
e. stimularea formatiunilor nervoase ale pulpei ca urmare a deplasarii lichidului dentinal prim
mecanisme hidrodinamice
Răspuns – b, d, e. (pag. 285)

4. Abcesul parodontal marginal:


a. este o complicatie a parodontitei marginale cronice
b. se produce prin exacerbarea virulentei germenilor care populeaza continutul pungii
parodontale
c. se recomanda masajul si golirea continutului pungilor prin intepare si exprimare
d. este mai rar localizat vestibular
e. poate fi reprezentat uneori de microabcese multiple
Răspuns – a, b, e. (pag. 283)

5. Simtomatologia subiectiva a abcesului parodontal se manifesta prin:


a. jena dureroasa la masticatie localizata,de intensitate medie
b. adenopatie locoregionala frecventa
c. aparitia orificiului fistulos
d. dureri ce pot iradia in zone invecinare fiind consecinta unor complicatii supraadaugate: pulpita
acuta sau parodontita acuta pe cale retrograda
e. simtomatologia este redusa
Răspuns – a, b, d. (pag. 283)

6. Simtomatologia obiectiva a abcesului parodontal se caracterizeaza prin:


a. tumefactie circumscrisa rotunda sau ovalara
b. mucoasa acoperitoare este intinsa,rosie,lucioasa si in zona de bombare maxima poate prezenta
o portiune alb-galbuie
c. consistenta abcesului parodontal situat vestibular este foarte ferma
d. percutia tranversala a dintilor limitrofi este nedureroasa
e. celulita buzei superioare atunci cand abcesul parodontal marginal este localizat la nivelul
incisivilor superiori
Răspuns – a, b, e (pag. 284)

7. In formarea lacunelor cuneiforme se asigura un rol important:


a. lipsei de igiena
b. sistemului nervos,frecvent pe fond de stres sau distonie neurovegetativa
c. uzurii cementului si dentinei prin periaj excesiv
d. traumei ocluzale
e. eroziunii chimice acide
Răspuns – b, c, d, e. (pag. 285)

8. Cariile situate sub coletul anatomic:


a. rezulta prin periaj excesiv
b. apar dupa chiuretaj radicular
c. sunt favorizate de rezistenta scazuta a dentinei
d. sunt favorizate de rezistenta scazuta a cementului
e. mai sunt denumite lacune cuneiforme
Răspuns – c, d. (pag. 285)

9. Parodontitele apicale pe cale retrograda:


a. pot fi acute
b. pot fi cronice
c. au frecventa foarte mica
d. nu prezinta modificari radiologice notabile
e. pot fi insotite de.resorbtii osoase extinse
Răspuns – a, b, e. (pag. 286)

10. Complicatiile regionale ale afectiunilor cronice parodontale pot fi:


a. mobilitate dentara
b. sinuzita maxilara
c. edem accentuat al marginii gingivale
d. celulita
e. septicemia
Răspuns – b, d. (pag. 286)

11. Necroza pulpara:


a. poate fi intalnita la dintii parodontotici cu mobilitate patologica
b. este o consecinta obligatorie a bolii parodontale
c. apare mai frecvent decat parodontitele apicale pe cale retrograda
d. poate apare in cursul interventiilor chirurgicale in pungile adanci
e. este o consecinta a traumelor mecanice
Răspuns – a, d, e. (pag. 286)

12. Prognosticul bolilor parodontale:


a. este influentat de gradul de resorbtie ososasa
b. nu poate fi precizat
c. depinde de mobilitatea patologica dentara
d. depinde de medic
e. este intotdeauna favorabil in parodontita prepubertara
Răspuns – a, c. (pag. 282)

13. Intotdeauna vom avea un prognostic favorabil daca:


a. resorbtia osoasa este pe mai mult de doua suprafete
b. resorbtia depaseste jumatate din lungimea radacinii
c. reactivitatea locala este buna
d. mobilitatea este gradul III
e. exista o maniera terapeutica multumitoare
Răspuns – c, e. (pag. 282)
14. Evolutia parodontitei juvenile:
a. poate fi favorabila
b. este foarte lenta si este cea mai frecventa
c. este cea mai rapida si determina avulsia dintilor
d. poate fi refractara la tratament
e. nu este influentata de bolile generale
Răspuns – a, d.
(pag. 282)
15. Factorii locali:
a. nu influenteaza evolutia bolilor parodontale
b. pot fi reprezentati de.lacunele cuneiforme,cu un rol determinant in evolutia bolilor parodontale
c. sunt primii care influenteaza evolutia parodontitelor marginale cronice
d. influenteaza in mica masura evolutia paradontitei marginale cronice
e. ce influenteaza bolile parodontale pot fi: obiceiurile vicioase, trauma ocluzala, fumatul
Răspuns – d, e. (pag. 282)

16. Complicatiile locale ale parodontitei marginale cronice :


a. sunt manifestari izolate
b. pot determina hiperestezie dentinara
c. pot duce la aparitia pulpitelor acute laterograde si retrorograde
d. sunt reprezentate in special de gingivostomatita ulcero-necrotica
e. pot fii reprezentate de necroze pulpare
Răspuns – b, c, d. (pag. 283)

17. Hiperestezia dentinara:


a. nu este determinata de agentii mecanici
b. nu este influentata de prezenta placii bacteriene
c. se poate instala dupa interventii chirurgicale si detartraj
d. are atribuite mai multe mecanisme de producere
e. poate deveni manifesta la contactul cu alimente reci sau calde
Răspuns – c, d, e. (pag. 285)

18. Mecanismele de producere a hiperesteziei dentinare sunt urmatoarele:


a. stimularea directa a unor terminatii nervoase
b. stimularea prelungirilor odontoblastice din tubii dentinari
c. stimularea nervoasa prin eliberarea unor glucide in cursul agresiunilor asupra pulpei
d. stimularea formatiunilor nervoase ale pulpei ca urmare a deplasarii lichidului dentinal prin
mecanisme hidrodinamice
e. prin fenomene coloid osmotice
Răspuns – a, b, d. (pag. 285)

19. Un rol important in aparitia lacunelor cuneiforme este atribuit urmatorilor factori:
a. traumei ocluzale
b. uzurii cementului si dentinei prin periaj excesiv
c. lipsei de igiena
d. tartrului dentar
e. eroziunii chimice acide
Răspuns – a, b, e. (pag. 285)

20. Complicatiile loco-regionale ce pot surveni ulterior unei parodontite marginale cronice pot
fii:
a. celulitele
b. parotiditele
c. osteitele si osteomielitele
d. sinuzitele maxilare
e. septicemiile
Răspuns – a, c, d. (pag. 286)

Tema nr. 48. TRATAMENTUL GINGIVITELOR SI PARODONTITELOR


MARGINALE

Bibliografie asociată
H. T. Dumitriu, Silvia Dumitriu, Anca Dumitriu – Parodontologie,
Editura Viata Medicala Romaneasca, Bucuresti, 2009.

*1. Tratamentul initial al gingivitelor si parodontitelor marginale consta in:


a. reechilibrare dento-ocluzala
b. tratament ortodontic
c. tratamentul complicatiilor acute
d. restaurari odontale
e. tratamentde bioreactivare
Răspuns – c. (pag. 289)

*2. Mijloacele prin care pacientul realizeaza igienizarea sunt:


a. debridare gingivala
b. indepartarea placii bacteriene prin periaj
c. tratament mecanic al suprafetelor radiculare accesibile
d. detartraj supragingival
e. detartraj subgingival
Răspuns – b. (pag. 292)

*3. Dezavantajele periilor dentare cu peri naturali sunt


a. sunt suple si se adapteaza la suprafetele dentare si gingivale
b. nu produc lezari gingivale
c. se degradeaza mecanic in timp relativ scurt
d. nu retin apa si detriyusurile organice
e. flexibilitatea crecuta
Răspuns – c. (pag. 293)

*4. Dezavantajele clorhexidinei sunt urmatoarele:


a. este un agent antimicrobian foarte activ
b. inhiba formarea placii bacteriene
c. determina modificari tranzitorii ale senzatiei gustative sau gust amar
d. dezvolta rezistenta din partea bacteriilor ,in timp
e. determina sangerari gingivale
Răspuns – c. (pag. 229)

*5. In cazul inflamatiei papilei interdentare, vecina procesului carios este recomandabil sa:
a. se obtureze definitiv cavitatea proximala, in scopul reducerii inflamatiei locale
b. nu se efectueze excizia chirurgicala ,datorita pericolului de combustie necontrolata a
tesuturilor invecinate
c. se efectueze un tratament antimicrobian eficient
d. se blocheze sangerarea gingivala cu ajutorul substantelor astringente
e. nu se foloseasca bizotatoarele de prag gingival,datorita riscului de sangerare
Răspuns – c. (pag. 335)

*6. Substantele medicamentoase cu eliberare lenta au urmatoarele caracteristici:


a. se gasesc sub forma de solutii
b. sunt utilizate in tratamentul gingivitelor simple
c. se injecteaza in fosa canina la maxilar
d. sunt utilizate in mezoterapie
e. sunt utilizate in tratamentul antimicrobian al pungilor parodontale si al abcesului marginal
Răspuns – e. (pag. 340)

*7. Care din urmatoarele caracteristici nu pot fi asociate unui antiseptic:


a. actiune antimicrobiana selectiva
b. sunt substante cu actiune bacteriostatica
c. in doze active nu sunt toxice pentru tesuturi
d. denatureaza proteinele microbiene
e. blocheaza enzimele microbiene
Răspuns – a. (pag. 342-344)

*8. Clorura de zinc este un antiseptic foarte des utilizat, deoarece:


a. distruge membrana celulara bacteriana
b. are actiune bacteriostatica si usor astringenta prin efect vasovonstrictor
c. exercita o actiune anticolagenolitica
d. are efect benefic de conditionare a suprafetelor radiculare
e. este usor de aplicat sub forma de matrici si fibre nedegradabile
Răspuns – b. (pag. 345-347)

*9. Tetraciclina este un antibiotic folosit in tratamentul parodontitelor marginale cronice pentru
urmatoarele avantaje:
a. este activa asupra streptococilor beta hemolitici
b. realizeaza concentratii scazute in santul gingival
c. este eficienta intr-un interval foarte scurt de timp, maxim 7 zile
d. se concentreaza preferential in structurile osoase, la nivelul dintilor si al oaselor maxilare
e. poate fii utilizata in timpul sarcinii si la copii sub 6-7 ani
Răspuns – d. (pag. 349)

*10. In cazul tratamentului cu antibiotice este recomandabil sa;


a. nu se asocieze antibioticele administrate pe cale orala
b. se administreze metronidazol in infectiile in care predomina Actinobacillus
Actinomicetemcomitans
c. sa fie administrat inainte si dupa manoperele sangerande: detartaj subgingival, debridare
gingivala
d. administram de preferinta metronidazol in timpul sarcinii
e. se administreze clindamicina in parodontita juvenila
Răspuns – c. (pag. 358-359)

Complement multiplu
1. Tratamentul gingivitelor si parodontopatiilor marginale trebuie sa:
a. sa fie instituit cat mai precoce
b. sa fie sustinut
c. sa fie complex
d. sa prezinte pauze mari intercalate intre perioadele de tratament
e. sa prezinte o schema generala pentru un grup de pacienti
Răspuns – a, b, c. (pag. 288)

2. In parodontita marginala cronica superficiala se recomanda ca tratament:


a. simpla indepartara a factorilor locali este suficienta
b. nu este necesara suprimarea microulceratiilor
c. se recomanda biostimularea
d. tratamentul este individualizat de la caz la caz
e. tratamentul initial poate fi orientat in functie de primele rezultate
Răspuns – c, d, e. (pag. 289)

3. Igienizarea efectuata de catre medic urmareste:


a. debridarea gingivala prin indepartarea placii bacteriene
b. detartrajul supragingival
c. tratamentul de bioreactivare
d .tratamentul antimicrobian
e. detartrajul subgingival profesional
Răspuns – a, b, e. (pag. 290)

4. Profilaxia primara a inflamatiei parodontiului marginal urmareste:


a. rezolvarea formelor incipiente de imbolnavire ale parodontiului marginal
b. urmareste prevenirea recidivelor
c. aplicarea tuturor masurilor de igienizare a cavitatii bucale
d. impiedecarea aparatiei gingivitelor cronice si a parodontitelor marginale
e. aplicarea unui program special,individualizat
Răspuns – c, d. (pag. 291)

5. Prin igienizare se intelege:


a. actiuni terapeutice de indepartare a placii bacteriene,tartrului,detritusului organic si cementului
necrotic
b. actiuni ce vizeaza impiedecarea aparitiei inflamatiei parodontiului marginal
c. ca un ansamblu de manopere ce pot fi realizate de catre pacient si medic
d. nu utilizeaza substante medicamentoase ,antimicrobiene
e. nu include chiuretajul radicular
Răspuns – a, b, c. (pag. 292)

6. Obiectivele periajului gingivodentar sunt:


a. sa indeparteze placa bacteriana si depozitele moi
b. stimularea circulatiei,vascularizatiei si cheratinizarii gingiei
c. se realizeaza doar dupa programe complexe,cu tehnici speciale
d. este metoda principala de tratament in majoritatea afectiunilor parodontale
e. sa se realizeze atat cu perii de dinti obisnuite cat si cu perii de dinti actionate electric
Răspuns – a, b, e. (pag. 293)

7. Periajul dentar implica urmatoarele truisme


a. periajul de seara este obligatoriu
b. periajul matinal actioneaza ca un masaj pe tesutul gingival stimuland cheratinizarea normala
c. nu este recomandabil adaugarea apelor de gura in completarea periajului
d. utilizarea firului de matase si a scobitorilor din lemn moale sunt practici depasite
e. timpul de periaj este variabil,intre 3-5 minute
Răspuns – a, b, e. (pag. 295)

8. Periajul dentar prin tehnica Bass are urmatoarele caracteristici:


a. vizeaza santul gingival
b. peria se aplica in unghi 45grade fata de axul lung al dintelui
c. are potential traumatic
d. nu esteindidcata persoanelor sanatoase
e. nu este o metoda usor de invatat
Răspuns – a, b, c. (pag. 296)

9. Periile dentare aspre favorizeaza:


a. periajul in zonele santului gingival
b. retractia gingivala
c. curatirea, sunt cele mai recomandate pentru curatire
d. suprainfectarea gingivala,aparitia de abcese gingivale
e. uzura cementului radicular
Răspuns – b, d, e. (pag. 294)

10. In compozitia pastelor de dinti intra:


a. substante abrazive 30-35 %
b. substante abrazive 95%
c. formaldehida si fluoruri
d. intotdeauna substante antibiotice
e. unele substante cu actiune antimicrobiana: clorhexidina,sanguinarina
Răspuns – a, c, e. (pag. 304)

11. Fluorurile au un efect antimicrobian prin urmatoarele mecanisme:


a. reducerea glicolizei
b. inhibarea formarii stratului polizaharidic sintetizat de celulele microbiene
c. diminuarea energiei de suprafata a smaltului,actionand ca agenti tensioactivi
d. nu ataca enzimele microbiene
e. creste fixarea proteinelor la hidroxiaapatita
Răspuns – a, b, c. (pag. 331)

12. In cazul existentei unei hiperplazii gingivale intr-un proces carios se recomanda urmatoarea
atitudine:
a. se trimite in clinica chirurgie OMF
b. se desfiinteaza polipul prin cauterizare chimica sau electrica
c. mesare cu substante cu actiune astringenta
d. gingivectomie
e. atingeri cu perhidrol
Răspuns – b, d. (pag. 333)

13. Existenta unei papile interdentare inflamate in vecinatatea unui proces carios presupune:
a. tratarea inflamatiei prin indepartare tartrului si administrare topica de antiinflamatoare
b. ca sangerarea nu influenteaza decisiv calitatea obturatiei
c. ca aplicarea digai peste papila inflamata permite obturarea procesului carios
d. electrocauterizarea papilei
e. se mizeaza pe folosirea substantelor astringente
Răspuns – a, d. (pag. 335)

14. Tratamentul medicamentos antimicrobian:


a. este obligatoriu in parodontitele marginale cronice profunde cu pungi parodontale
b. poate stopa evolutia microulceratiilor
c. reduce secretia purulenta favorizand interventia chirurgicala
d. favorizeaza dezvoltarea tesutului de granulatie
e. favorizeaza desprinderea epitelilui jonctional
Răspuns – a, b, c. (pag. 336)

15. In cazul aplicatiilor subgingivale de medicamente cu eliberare lenta:


a. pot fi folosite substante ca tetraciclina,metronidazol,clorhexidrina
b. medicamentele se aplica cu ajutorul sondei
c. medicamentele pot fi incorporate in matrici nedegradabile:metilceluloza,atilvinilacetat
d. sunt recomandate in pungi parodontale cu adancimea 5-8 mm
e. exista multiple efecte secundare
Răspuns – a, c, d. (pag. 340)
16. Antisepticele folosite in parodontologie:
a. au actiune selectiva fata de microbi
b. au actiune bacteriostatica si bactericida
c. denatureaza proteinele microbiene
d. reduc inflamatia si acumularea de placa
e. nu au efecte toxice
Răspuns – b, c, d. (pag. 243)

17. Peroxidul de hidrogen:


a. in concentratie 3% formeaza apa oxigenata
b. nu este activ pe germenii anaerobi
c. are efect cauterizant foarte greu suportat de catre gingie
d. este folosit in hiperplaziile de sarcina
e. are actiune antimicrobiana si antiinflamatorie
Răspuns – a, d, e. (pag. 345)

18. Administrarea tetraciclinei in tratamentul parodontopatiilor marginale cronice este justificata


de:
a. actiune antimicrobiana,antiinflamatorie,anticolagenolitica
b. actiune reparatorie si regenerativa asupra parodontiului marginal
c. nu se concentreaza preferential in tesutul osos
d. nu realizeaza concentratii crescute in lichidul santului gingival
e. concentratiile in lichidul santului gingival sunt de 4-8 micrograme/ml
Răspuns – a, b, e. (pag. 348)

19. Administrarea antibioticelor pe cale generala in bolile parodontiului marginal se recomanda:


a. in gingivite acute asociate cu manifestari generale si stari febrile
b. in abcese parodontale marginale
c. prin individualizare eclectica
d. nu se recomanda administrarea formulei:amoxicilina,metronidazol,tetraciclina
e. deoarece nu determina efecte secundare adverse
Răspuns – a, b, c. (pag. 357)

20. Vaccinurile clasice:


a. folosesc bacterii distruse prin factori fizico-chimici
b. contin bacterii cu putere imunogena slaba
c. nu protejeaza mucoasa bucala
d. vaccinurile ,,vii'' cu virulenta atenuata sunt foarte stabile
e. exista riscul reinstalarii virulentei la vaccinurile ,,vii''
Răspuns – a, b, c, e. (pag. 368)

TEMA NR. 49. IMOBILIZAREA DINTILOR PARODONTOTICI


Bibliografie asociată
H. T. Dumitriu, Silvia Dumitriu, Anca Dumitriu – Parodontologie,
Editura Viata Medicala Romaneasca, Bucuresti, 2009.

*1.Valoarea imobilizarii dintilor parodontotici este maxima :


a. daca se solidarizeaza 2 dinti
b. daca se solidarizeaza 6 dinti
c. indiferent de numar
d. atunci cand se extinde la dintii hemiarcadei opuse
e. atunci cand se solidarizeaza cele doua arcade
Răspuns – d. (pag. 429)

*2. Locul optim de aplicare a sistemului de imobilizare este:


a. la nivelul marginii gingivale
b. la nivelul ,,hipomochlion''
c. aproape de marginea incizala sau ocluzala
d. pe fetele vestibulare
e. pe fetele palatinale
Răspuns – c. (pag. 431)

*3. Principiul biologic al aplicarii sistemelor de imobilizare necesita:


a. plasarea lor la nivelul punctului de contact
b. sa exploateze spatiul liber al ambrazurilor cervicale
c. extirparea precoce a organului pulpar
d. sa nu genereze traume ocluzale sau efecte ortodontice
e. uneori poate sa perturbe pentru un timp functiile aparatului dentomaxilar
Răspuns – d. (pag. 432)

*4. Ancorajul rigid prin imobilizarea cu sisteme fixe are drept consecinte:
a. neutralizarea fortelor paraaxiale nocive
b. efect traumatic asupra parodontiului de sustinere
c. cresterea mobilitatii dentare
d. repartizarea neechilibrata a fortelor pe grupul dentare imobilizat
e. sacrificiul minim de substantadentara
Răspuns – a. (pag. 433)

*5. Extirparea organului pulpar in scopul imobilizarii dintilor parodontotici:


a. determina intotdeauna intensificarea irigatiei parodontale
b. este foarte recomandata in cazul pungilor parodontale adanci
c. nu se recomanda in cazul agregarii intraradiculare
d. scade garantat imobilizarea dentara
e. se recomanda doar la incisivii cu dimensiuni coronare reduse
Răspuns – b. (pag. 435)

*6. Extirparea pulpara in scopul imobilizarii dintilor parodontotici este indicata atunci cand
a. pulpa dentara prezinta reactivitate crescuta
b. dinti cu pungi parodontale mici
c. dinti cu procese carioase mari sau obturatii vechi,voluminoase
d. dinti cu volum coronar mare
e. dinti cu procese periapicale
Răspuns – c. (pag. 435)

*7. Imobilizarea temporara:


a. asigura conditii favorabile pentru vindecarea parodontiului
b. se realizeaza pentru perioade prelungite de timp
c. se recomanda pentru dintii cu mobilitate accentuata
d. se realizeaza cu ajutorul laboratorului de tehnica dentara
e. este o manopera decisiva pentru tratamentul parodontopatiilor marginale
Răspuns – a. (pag. 438)

*8. Caracteristicile pentru ligaturile nemetalice din fir de matase si mase plastice sunt:
a. mai dificil de realizat
b. nefizionomice
c. aplicabile pe toate grupurile dentare
d. pot dezvolta forte active cu actiune ortodontica
e. sunt foarte rezistente
Răspuns – d. (pag. 442)

*9. Avantajele imobilizarii prin ligaturi de sarma sunt:


a. se pot aplica doar la nivelul dintilor frontali
b. se executa prin tehnologie complexa
c. imobilizarea este suficient de rezistenta pentru a fi mentinuta o perioada mai indelungata
d. ligatura are un caracter fix,nedeplasabil
e. rezistenta mare,prin absenta deformarii
Răspuns – c. (pag. 444)

*10. Imobilizarea permanenta realizata in cabinetul de medicina dentara cuprinde:


a. coroane acrilice reunite intre ele
b. sina de imobilizare Mamlock
c. imobilizare intracoronara cu armatura metalica si materiale fizionomice
d. punti stabilizatoare
e. aparatul de imobilizare Elbrecht
Răspuns – c. (pag. 453-456)

Complement multiplu
1. Imobilizarea dintilor parodontotici:
a. este o metoda de tratament care nu se utilizeaza in prezent
b. este un mijloc terapeutic de echilibrare functionala
c. nu realizeaza conditii de stabilitate fata de fortele tranversale
d. sistemele de imobilizare au evoluat odata cu modernizarile materialelor folosite si a
tehnologiei de prelucrare
e. prelungeste durata de existenta functionala a dintilor
Răspuns – b, d, e. (pag. 427)

2. Principiile de imobilizare a dintilor sunt:


a. angrenarea multidirectionala a dintilor mobili in scopul opunerii fata de fortele paraaxiale
b. valoarea imobilizarii scade daca este extinsa si la dintii hemiarcade opuse
c. nu se recomanda angrenarea dintilor cu mobilitate normala alaturi de dinti cu mobilitate
crescuta
d. cele mai bune rezultate se obtin prin sisteme de imobilizare care cuprind toti dintii unei arcade
e. fixarea dintilor parodontotici trebuie sa se faca cat mai departe de axul de rotatie al
dintelui,vizand marginea incizala
Răspuns – a, d, e. (pag. 428)

3. Din punct de vedere biologic,sistemele de imobilizare trebuie :


a. sa permita o buna intretinere prin autocuratire si igiena artificiala
b. sa fie obligatoriu plasat pe zona punctelor de contact
c. sa fie concepute ca un corp de punte suspendat respectand papila interdentara
d. in mod obligatoriu sa sacrifice vitalitatea organului pulpar
e. sa nu produca traume ocluzale sau efecte ortodontice
Răspuns – a, c, e. (pag. 431)

4. Imobilizarea fixa:
a. are avantajul unui pret de cost mai scazut
b. nu implica sacrificiu de substanta dentara
c. neutralizeaza fortele paraaxiale rigide
d. repartizeaza echilibrat solicitarile pe intregul grup dentar imobilizat
e. ofera integrare biologica superioara
Răspuns – c, d, e. (pag. 433)

5. Situatiile care indica extirparea pulpara inaintea imobilizarii dintilor parodontotici sunt
a. pulpa dentara prezinta o reactivitate scazuta
b. dinti cu obturatii mici
c. dinti cu pungi parodontale mici
d. dinti cu volum coronar mic
e. dinti care au suferit traumatisme accidentale sau chirugicale(luxatii,subluxatii)
Răspuns – a, d, e. (pag. 435)

6. Factorii de care se va tine seama in vederea unei bune stabilitati a protezei sunt:
a. existenta molarului 3
b. nr dintilor restanti
c. pozitita si directia de implatare a dintilor
d. morfologia corono-radiculara
e. calitatea dintilor restanti
Răspuns – b, c, d. (pag. 436)

7. Cele mai recomandate solidalizari ale dintilor restanti sunt:


a. solidarizarea premolarilor in cadrul edentatilor terminale
b. solidalizarea caninilor intre ei
c. solidalizarea premolarului 2 cu caninul intr-o punte in edentatiile latero-terminale
d. solidalizarea dintilor frontali mobili prin coroane reunite in edentatiile termino-terminale
e. solidalizarea premolarilor mobili in edentatiile terminale sau laterale
Răspuns – a, c, d. (pag. 436)

8. Nu vor fi inclusi in sistemele de imobilizare :


a. dintii frontali cu o deplasare vestibulo-orala marginii incizale mai mare de 2mm
b. dintii cu rezorbtie osoasa redusa
c. dinti laterali cu mobilitate gradul II-III
d. dintii cu mobilitate determinata de o trauma ocluzala
e. dintii cu inflamatie si exudat purulent,care nu cedeaza la tratament medicamentos si
chirurgical
Răspuns – a, c, d, e. (pag. 437)

9. Imobilizarea temporara prin sisteme extra-coronare:


a. se realizeaza pentru o perioada de minimum un an
b. este recomandata la dintii cu mobilitate redusa,dupa interventia chirurgicala
c. se realizeaza prin ligaturi si atele acrilice mobile
d. se foloseste pentru dintii cu parodontita marginala superficiala
e. se poate realiza in scop diagnostic in scopul aprecierii sanselor de reusita al unui tratament
parodontal complex
Răspuns – b, c, e. (pag. 437-438)

10. Imobilizarea permanenta:


a. uneori succede imobilizarea temporara
b. ajuta la stabilizarea functionala,ocluzala a dintilor parodontotici
c. se recomanda la dintii cu grad avansat de rezobtie osoasa
d. se poate institui imediat postchirurgical la dintii cu rezorbtie alvelolara redusa, fara fenomene
de halistereza
e. se mentine 1,5-2 luni
Răspuns – a, b, d. (pag. 438)

11. Imobilizarea temporara:


a. nu favorizeaza vindecarea parodontala
b. asigura stabilitatea dintilor asupra carora se realizeaza slefuiri selective sau detartraje
c. are ca dezavantaj:rezistenta scauzta si creearea de spatii retentive
d. afecteaza puternic fizionomia
e. prin ligaturile cu fir de matase poate fi alicata numai pe dintii frontali
Răspuns – b, c, e. (pag. 441-442)

12. Imobilizarea temporara prin ligatura din sarma de Wipla,cupru,aur:


a. se aplica doar pe dintii frontali
b. nu necesita corectari si activari in timp
c. permite intretinerea unei bune ingiene bucale
d. aplicata pe frontalii superiori poate determina blocaje ocluzale daca exista o ocluzie adanca
e. poate determina leziuni ale partilor moi invecinate:buze,obraji,limba
Răspuns – a, d, e. (pag. 444)

13. Imobilizarea permanenta:


a. se realizeaza cu ajutorul firelor de matase si a maselor plastice
b. se poate realiza in cabinetul stomatologic
c. se realizeaza doar cu ajutorul tehnicianului dentar
d. se refera la sisteme de fixare intracoronare si pericoronare
e. uneori necesita devitalizarea dintilor pe care se aplica
Răspuns – b, d, e. (pag. 452)

14. Imobilizarile permanente realizate in cabinetul de medicina dentara necesita:


a. creearea de santuri retentive in 1/3 mijlocie a fetelor linguale sau palantinale
b. creearea de cavitati retentive de clasa a III-a
c. utilizarea unor materiale compozite fizionomice
d. pastrarea vitalitatii pe dintii laterali
e. preparari minim invazive de tip sant-ocluzal
Răspuns – a, b, c. (pag. 453)

15. Oportunitatea extirparii pulpare in imobilizarea dintilor este confirmata de:


a. depuneri de dentina secundara in regiunea cervico-radiculara
b. starea organului pulpar
c. durata de folosinta a sistemului de imobilizare
d. gradul de imbolnavire parodontala a dintilor
e. sistemul de imobilizare preconizat
Răspuns – b, d, e. (pag. 434)

16. Sistemele de imobilizare se aplica pe dintii parodontotici:


a. inaintea altor proceduri terapeutice
b. dupa tratament medicamentos sau chirurgical
c. doar daca au pungi mai mari de 6mm
d. ca singura alternativa de tratament
e. momentul aplicarii variaza de la caz la caz
Răspuns – a, b, e. (pag. 438-439)

17. Tensionarea excesiva de la inceput a sarmei de imobilizare, poate sa


a. produca deplasari
b. produca destinderea sarmei urmata de slabirea imobilizarii
c. produca tensionare
d. duca la extractia dintelui
e. sensibilitate dentinara
Răspuns – a, b, c. (pag. 448)

18. Sina de imobilizare Mamlock:


a. se foloseste pentru imobilizarea dintilor frontali
b. este alcatuita din coroane reunite
c. este alcatuita din incrustatii prevazute cu pivot radicular
d. are risc crescut de descimentare
e. are rigiditate mare
Răspuns – a, c, e. (pag. 457)

19. Imobilizarea permanenta cu mijloace mobilizabile:


a. foloseste coroane 3/4 fixate prin sina orala cu pivoturi
b. foloseste coroane telescopice
c. utilizeaza culise
d. se recomanda cu precadere pacientilor cu bruxism
e. nu asigura o buna fizionomie
Răspuns – a, b, c. (pag. 459)

20. Dezavantajele sistemelor extracoronare temporare sunt:


a. se executa in timp scurt
b. rezistenta si durabilitate scazuta
c. rigiditate scazuta
d. instabilitate dimensionala
e. nu trebuie refacute frecvent
Răspuns – b, c, d. (pag. 459)

Tema nr. 50. ORIENTARI TERAPEUTICE PRINCIPARE SI SCHEME DE


TRATAMENT IN GINGIVITE SI PARODONTITE

Bibliografie asociată
H. T. Dumitriu, Silvia Dumitriu, Anca Dumitriu – Parodontologie,
Editura Viata Medicala Romaneasca, Bucuresti, 2009.

*1. Tratamentul gingivitei de sarcina,are urmatoarele obiective:


a. hiperplaziile mici si mijlocii se excizeaza
b. se recomanda mai ales in trimestrul III de sarcina
c. este medicamentos si antimicrobian local
d. necesita minimum o radiografie
e. detartrajul se amana pana dupa nastere
Răspuns – c. (pag. 466)

*2. In gingivita cronica simpla:


a. nu s-a demonstrat cu certitudine actiunea nociva a placii bacteriene
b. pot fi incriminati ca factori favorizanti obturatii in exces,coroane de inveli, neadaptate
c. este interzisa aplicarea de substante antiseptice si astringente
d. nu se produc interferente cu bolile generale asociate
e. detartrajul se recomanda extrem de rar
Răspuns – b. (pag. 465)
*3. Gingivita de pubertate:
a. nu are un tratament bine stabilit
b. nu se recomanda tratamentul antimicrobian
c. necesita in prima etapa indepartarea si prevenirea acumularii de placa bacteriana
d. are contraindicatie majora excizia chirurgicala a hiperplaziei gingivale
e. permite doar indepartarea tartrului supragingival
Răspuns – c. (pag. 466)

*4. In cazul gingivitelor hiperplazice,medicamentoase:


a. se intrerupe complet medicatia care a determinat hiperplazia
b. tratamentul local este ineficient
c. tratamentul chirurgical,se realizeaza cu avizul medicului internist
d. nu se cauterizeaza microburjoanele gingivale
e. tratamentul local antimicrobian si antiinflamator dupa interventia chirurgicala,nu este justificat
Răspuns – c. (pag. 468)

*5. Tratamentul gingivitelor descuamative este reprezentat de:


a. igiena locala sustinuta de periaje intensive
b. evitarea aplicatiilor de perhidrol 3/1000
c. aplicatii cu colutorii complexe si antibiotice
d. produse care nu contin prednison
e. administrarea medicatiei antivirale,tip:Zovirax,Acyclovir
Răspuns – c. (pag. 469)

*6. In tratamentul gingivostomatitei herpetice se pot realiza:


a. aplicatii locale cu orthochrome
b. aplicatii cu mixtura de propolis si tetraborat de sodiu
c. nu se administreaza Rodilemid
d. spalaturile cu Ticiverol si Romazulan sunt terapii depasite
e. nu trebuie administrate vitamine de tipul:C,B1,B2,E
Răspuns – b. (pag. 471)

*7. Gingivostomatitele micotice au ca varianta de tratament:


a. administrarea de Nistatin sau Stamicin
b. aplicarea unui dren din mesa iodoformata
c. pulverizatii cu Spary Codecam
d. administrarea de tranchilizante:diazepam,meprobamat
e. gingivectomie
Răspuns – a. (pag. 472)

*8. Practicile conservatoare recomandate in retractiile gingivale constitutionale sunt:


a. tehnicile imbunatatite de periaj orizontal
b. cresterea numarului si timpului alocat sedintelor de periaj
c. folosirea pentru clatire a substantelor astringente
d. folosirea produselor de bioreactivare
e. evitarea utilizarii luminii polarizate si a terapiei laser
Răspuns – d. (pag. 474)

*9. Cele mai rapide efecte in cazul tratamentului hiperesteziei dentinare, se obtin cu ajutorul:
a. aplicatiilor de hidroxid de calciu
b. tehnici de detartaj supra si subgingival
c. fluorurii de sodiu
d. balneofizioterapie
e. acid citric
Răspuns – c. (pag. 476)

*10. Tratamentul de urgenta al abcesului parodontal consta in:


a. indepartarea completa a placii bacteriene
b. extractie
c. atingeri stricte cu solutie KOH conentratie 20-30%
d. incizie la nivelul bombarii maxime
e. extirpare vitala
Răspuns – d. (pag. 474-475)

Complement multiplu
1. Tratamentul gingivitei de sarcina consta in:
a. indepartarea placii bacteriene si a tartrului in stadii cat mai precoce
b. leziunile gingivale incipiente se trateaza conservativ
c. operatia cu lambou si excizia gingiei fibromatoase
d. gingivectomie gingivo-plastica
e. aplicatii cu perhidrol sau apa oxigenata
Răspuns – a, b, e. (pag. 467)

2. Tratamentul gingivitelor hiperplazice medicamentoase:


a. in formele cu ulceratii si suprainfectari,se administreaza antimicrobiene
b. se poate recurge la gingivectomie si chiuretaj gingimal
c. se renunta la tratamentul cu antagonisti de calciu
d. este frecvent urmat de recidive
e. nu se recomanda aplicatii locale de antiseptice
Răspuns – a, b, d. (pag. 467-468)

3. Tratamentul local al gingivitelor hiperplazice medicamentoase se realizeaza cu:


a. solutie cloramina 3/1000
b. fenobarbital
c. solutie clorhexidina
d. aplicatii locale cu fluocinolon
e. colutorii complexe cu antibiotice
Răspuns – a, c, e. (pag. 468)

4. Tratamentul de urgenta al gingivostomatitei ulceronecrotice necesita urmatoarele masuri:


a. spalaturi bucale largi din ora in ora cu solutii antiseptice
b. se extrag resturile radiculare
c. detartraj subgingival cu chiuretele Gracey
d. colutorii complexe cu antibiotice,corticosteroizi,anestezice de contact
e. la pacientii cu febra,se administreaza antibiotice
Răspuns – a, d, e. (pag. 469)

5. Tratamentul pericoronaritelor:
a. poate fi preventiv sau curativ
b. necesita colutorii complexe cu antibiotice
c. necesita corticoterapie
d. consta in aplicatii cu nitrat de argint 30%
e. necesita aplicarea unui dren din mesa iodoformata sub capusonul de mucoasa
Răspuns – a, b ,e. (pag. 470)

6. Pentru tratamentul gingivitei si gingivostomatitei herpetice,se recomanda:


a. aplicatii cu orthochrome
b. antialergice
c. aplicatii cu albastru de metilen 2% si violet de gentiana 1%
d. medicatie antivirala administrata local sau general
e. unguente cu antibiotice:tetracilina, negamicin B
Răspuns – c, d, e. (pag. 470-471)

7. Pentru tratamentul gingivitei si gingivostomatitei aftoase recidivante,se recomanda:


a. infiltratii cu penicilina si xilina
b. aplicare de paste sau geluri adezive care contin corticoizi
c. infiltratii cu hidrocortizoni
d. corticoterapie(prednison)
e. vitaminoterapie:C,B1,B6,B12
Răspuns – b, d, e. (pag. 471)

8. Nu se utilizeaza in tratamentul gingivostomatitelor aftoase, urmatoarele medicamente:


a. solutii: Romazulan, Ticiverol
b. colutorii cu antibiotice
c. infiltratii cu penicilina si xilina
d. imunoprofilaxie specifica
e. mesa iodoformata
Răspuns – c, d, e. (pag. 471)

9. Pentru tratamentul gingivitei si gingivostomatitei micotice se pot utiliza:


a. solutie bicarbonat de sodiu 10% pentru spalaturi bucale
b. violet de gentiana 1% pentru aplicatii locale
c. antibiotice:doxicilina,minociclina
d. nistatin sau stamicin
e. emdogain
Răspuns – a,b,d. (pag. 472)

10. Tratamentul recomandat in cazul parodontitelor juvenile este:


a. administrare de fenistil
b. debridare gingivala, detartraj
c. radioterapie
d. tratament microbian
e. chiuretaj subgingival,operatii cu lambou
Răspuns – b, d, e. (pag. 472)

11. Parodontita marginala agresiva,rapid progresiva necesita urmatorul tratament:


a. antimicrobian local si general,care poate sa dureze pana la 6 luni
b. aplicatii de clorura de calciu
c. tratament chirurgical
d. bioterapie de reactivare
e. radioterapie
Răspuns – a, c, e. (pag. 473)

12. In cazul retractiilor gingivale produse prin distrugerea sau atrofia osului alveolar, se recurge
la:
a. grefa de tesut conjunctiv
b. lambou mucogingival deplasat coronar sau lateral
c. regenerare tisulara ghidata
d.chimioterapie
e. extractii dentare multiple
Răspuns – a, b, c. (pag. 473)

13. In cazul retractiilor gingivale constitutionale de cauza mecanica,prin trauma ocluzala,se


recomanda:
a. insusirea de catre pacient a unor tehnici de periaj vertical
b. sa foloseasca pentru clatire substante astringente
c. periajul cu sare
d. folosirea procedurilor balneofizioterapeutice
e. folosirea produselor de bioreactivare tisulara
Răspuns – a, d, e. (pag. 474)

14. Tratamentul tumorilor gingivale se realizeaza prin:


a. excizie chirurgicala
b. folosirea produselor de reactivare tisulara
c. radioterapie
d. lumina polarizata
e. chimioterapie
Răspuns – a, c, e. (pag. 475)

15. Tratamentul de urgenta al abcesului parodontal,consta in:


a. incizie la nivelul bombarii maxime
b. periaj cu sare,si frecarea gingiilor cu lamaie
c. indepartarea exudatului purulent,prin spalare cu antiseptice
d. instilatii cu pasta TM
e. aplicatii cu formalina
Răspuns – a, c, d. (pag. 475)

16. Tratamentul hiperesteziei dentinare consta in:


a. regenerare tisulara ghidata
b. utilizarea solutiilor de ferocianura de potasiu si clorura de zinc
c. utilizarea solutiei de clorura de calciu
d. aplicatii de fluorura de sodiu
e. aplicatii de fluorura de mercur
Răspuns – b, c, d. (pag. 475)

17. Substantele cu actiune desenzibilizanta,cele mai utilizate in hiperestezia dentinara sunt:


a. clorura strontiu
b. nitrat de potasiu
c. pasta TM
d. protargol
e. fluorura stanoasa
Răspuns – a, b, e. (pag. 476)

18. Principalele etape de tratament in parodontita marginala cronica superficiala,sunt:


a. debridare gingivala, detartaj
b. atingerea leziunilor zilnic, timp de 7 zile,cu solutie de violet de gentiana 1%
c. tratament antimicrobian si antiinflamator, ca in gingivita simpla
d. echilibrare ocluzala
e. bioterapie de reactivare
Răspuns – a, c, e. (pag. 472)

19. Tratamentul chirurgical in parodontita marginala cronica superficiala, poate fi realizat prin:
a. operatie cu lambou deplasat coronar
b. chiuretaj microulcratiilor in pungile false
c. papilectomie in cazul papilelor gingivale de staza
d. gingivectomie in formele hiperplazice
e. grefa de tesut conjunctiv
Răspuns – b, c, d. (pag. 472)

20. In cazul afectarii gingivoosoase de gradul II a bifurcatiilor si trifurcatiilor dintilor laterali,se


recomanda:
a. debridare gingivala, detartraj
b. chiuretaj subgingival
c. amputatie radiculara
d. operatii cu lambou si tehnici de aditie
e. combinarea tehnicilor de regenerare tisulara ghidata si aditie
Răspuns – b, d, e. (pag. 476)