Sunteți pe pagina 1din 35

PROGRAMA

EXAMENULUI DE DOCTORAT

la specialitatea 10.01.08. – Teoria literaturii

Chişinău 2010

1
Autor:
Anatol Gavrilov, dr. hab. în filologie, cercetător ştiinţific coordonator, şeful Sectorului de
teorie literară al Institutului de Filologie al AŞM
Alexandru Burlacu, dr. hab. în filologie, cercetător ştiinţific principal

Recenzenţi:
Nicolae Bileţchi, m. cor., dr. hab. în filologie, consultant ştiinţific
Ion Plămădeală, dr. hab. în filologie, cercetător ştiinţific coordonator

Programa a fost examinată şi recomandată Programa a fost examinată şi recomandată de


de Comisia de experţi în domeniu a CNAA: Seminarul ştiinţific de profil, specialitatea Teorie
literară
Preşedinte: Preşedinte: dr. hab., prof. univ. Alexandru BURLACU
(gradul ştiinţific şi titlul ştiinţific sau
ştiinţifico-didactic, prenumele şi numele
preşedintelui)
(semnătura) (semnătura)
2010 20 aprilie 2010

2
Conţinutul programei examenului de doctorat

I. Recomandări metodice generale

Scopul studierii disciplinei este însuşirea conceptelor teoretice principale ale ştiinţei literare
contemporane în vederea fundamentării teoretice a studierii literaturii naţionale si universale, a evaluării critico-
literare a operelor literare concrete si a procesului literar contemporan. Modernizarea metodologică a cercetărilor
literare din Republica Moldova.
Sfera de cunoştinţe: cunoaşterea etapelor şi reprezentanţilor de vază din istoria universală şi naţională a
gândirii estetice, teoretico-literare şi critico-literare, a principiilor şi a metodelor de cercetare literare
contemporane principale, a conceptelor literare fundamentale, însuşirea sistemică a terminologiei literare în
ansamblu.
Spectrul de abilităţi profesionale: formarea aptitudinii de a gândi teoretic probleme literare concrete,
de a le vedea în esenţa lor tipologică generală, de a transpune judecăţile de gust estetic-artistic (condiţia
primordială a cercetătorului literar din orice domeniu) în judecăţi de valoare fundamentate teoretic; aplicarea
creatoare a concepţiilor teoretice şi a metodelor de cercetare literare din trecut şi contemporane la abordarea
problemelor actuale de ordin teoretic ale literaturii române din Republica Moldova, România, Ucraina şi alte ţări
în contextul literaturii europene şi universale; cultivarea spiritului novator, a cutezanţei de a lansa puncte de
vedere proprii noi asupra problemelor teoretice controversate din ştiinţa literară naţională şi mondială.
Dezvoltarea culturii teoretice de a dialoga polemic cu oponenţii, lărgirea receptivităţii faţă de ideile teoretice
deschizătoare de noi perspective pentru studiul literaturii, precum şi a capacităţii de a trata problemele teoretico-
literare într-un context culturologic şi axiologic mai larg, mai ales în legătură cu problemele actuale de ordin
social, estetic, etic, psihologic, comportamental ale epocii noastre critice de tranziţie de la totalitarism, cu tipul
dominant de gândire monologic-dictatorială, la democraţia pluralistă cu tipul dominant de gândire dialogică;
dezvoltarea abilităţii de a articula un demers original în limbajul ştiinţifico-literar impecabil ca stil de gândire şi
de expresie.

II. Conţinutul cursului


1. Obiectul şi structura ştiinţei literare

Cuvinte-cheie: ştiinţă literară, teorie literară, istorie literară, critică literară, poetică, metodologie
literară, estetică, stilistică, hermeneutică, semiotică, literatură comparată.
Locul şi rolul teoriei literaturii. Raportul: teorie literară – istorie literară –critica literară; teorie literară –
metodologie literară – poetică; teorie literară –estetică; teoria literaturii – comparatismul contemporan, teoria
traducerii.
Discipline aferente: stilistica; hermeneutica; semiotica: neoretorica; sociologia literaturii; psihologia
creaţiei şi receptării; teoria comunicării şi a limbajului; culturologia şi teoria civilizaţiei ş. a.
2. Literatura – obiect specific al teoriei literare
Cuvinte-cheie: obiect de cercetare, literatură, literaritate, antiliteratură, aliteratură, paraliteratură,
metaliteratură.
Diversitatea şi complexitatea fenomenului literar (opere literare, curente literare, genuri şi specii literare,
procese literare, relaţii dintre literaturi ş.a.). Unitatea fenomenului literar în diversitatea formelor lui de
manifestare.
Noţiunile de literatură, antiliteratură, aliteratură, paraliteratură, metaliteratură, literaritate (literaturitate,
literalitate), text, scriitură.

3. Natura duală, intrinsecă şi extrinsecă, a literaturii. Imanenţă şi transcendenţă.


Cuvinte-cheie: intrinsec, extrinsec, imanenţă, transcendenţă.

4. Funcţiile literaturii. Noţiunea de funcţie (literară, artistică)


4. 1. Funcţia cognitivă

3
Cuvinte-cheie: funcţie, cunoaştere, obiect, subiect, adevăr artistic, veridicitate, verosimilitate.
Literatura – formă specifică şi unică a cunoaşterii şi autocunoaşterii umane. Raportul obiect-subiect al
cunoaşterii şi noţiunea de intersubiectivitate (intersubiectualitate). Literatura şi filosofia, literatura şi ştiinţa
(matematica, ştiinţele naturii, ştiinţele socio-umane, umanioarele). Noţiunea controversată de adevăr: adevăr
ştiinţific, adevăr artistic – eroare (minciună), realitate (obiectivă şi artistică) – ficţiune artistică. Raportul adevăr
ştiinţific – adevăr artistic. Aspectul axiologic (de valoare estetico-artistică) al noţiunilor, adevăr artistic,
veridicitate şi verosimilitate, originalitate şi autenticitate. Critica premiselor epistemologice ale concepţiilor
contemporane care neagă valabilitatea noţiunilor de realitate obiectivă, adevăr, realism.

4. 2. Funcţia ideologică şi socială

Cuvinte-cheie: lupta de idei, literatură angajată, literatura cu tendinţe, partinitate, caracter de clasă,
democraţie, totalitarism.
Literatura şi lupta de idei. Literatura şi politica, marile mişcări sociale. Literatura cu tendinţe socio-
politice, “literatura angajată” (Sartre). Noţiunile controversate de partinitate (literatură partinică), caracter de
clasă, caracter popular ş.a. Criteriile social, ideologic şi estetic-artistic de studiere a literaturii. Literatura,
democraţia şi totalitarismul (religios, ideologic, politic, moral). Autonomia funcţiei ideologice a literaturii (M.
Bahtin despre ideologia proprie a literaturii ca o “ideologie în devenire”, preteoretică).

4. 3. Funcţia educativă-formativă
Cuvinte-cheie: estetic, etic, valori morale, imperativul moral, dogmatism moral, didacticism, mitologie,
religie, creştinism, laicizare, dogmatism religios.
Literatura şi morala. Raportul dialectic contradictoriu frumos-bine; contribuţia literaturii (artei) la
afirmarea noilor valori morale, la trăirea estetică a lor, la depăşirea conflictului dintre libertatea individuală a
omului şi responsabilităţile lui morale faţă de semenul său, la formarea şi potenţarea sentimentului de
solidaritate umană, a aptitudinii de compătimire, de a trăi destinul altuia ca pe propriul destin. Conflicte între
literatură şi dogmatismul moral.
Literatura şi religia. Literatura laică şi literatura religioasă. Umanismul şi laicizarea statului, literaturii
(artei şi culturii). Raportul complex şi contradictoriu între literatură (artă, ştiinţă, filosofie) şi biserică. Reforma şi
modernizarea bisericii creştine (renunţarea bisericii creştine la statutul ei de instituţie totalitară medievală).
Contribuţiile bisericii la dezvoltarea literaturii şi artelor. Biblia – sursă de inspiraţie artistică. Contribuţia
literaturii (artei) la afirmarea ideii creştine a Dumnezeului iubitor şi înţelegător. Credinţa religioasă şi libertatea
voinţei a convingerilor individuale a omului. Rolul similar şi diferit al fanteziei creatoare în religie şi în creaţia
artistică, coliziile dintre libertatea imaginaţiei artistice şi dogmatismul religios prohibitiv. Morala în literatură şi
în religie: similitudini şi colizii.
Autonomia funcţiei educative a literaturii (artei): estetica eticului (sublimul, eroicul, nobleţea, tandreţea
etc.) a binelui şi iubirii, oribilul, josnicia, comicul etc. răului (urii, invidiei etc.), tragismul coliziilor morale în
conştiinţa de sine a omului

4. 4. Funcţia catarctică
Cuvinte-cheie: katharsis, conflict şi deznodământ tragic, eliberare estetică, empatie (intropatie,
simpatie).
Noţiunea aristotelică de “katharsis”; sensul ei mai larg (decât cel de deznodământ specific în tragedie),
funcţia eliberativă generală a cuvântului artistic.

4. 5. Funcţia mimetică (reproductivă-reprezentativă) şi creatoare de lumi noi, imaginare


Cuvinte-cheie: mimesis, imitare, reflectare, reprezentare, figurativ, creaţie.
Noţiunea de mimesis (Pitagora, Platon. Aristotel), controversele contemporane în jurul ei. Inconsistenţa
epistemologică a tendinţelor de a opune metafizic mimesis-ul şi creaţia noului sau de a reduce funcţia literară la
una din aceste două noţiuni. Argumente antropologice şi hermeneutice pentru complementaritatea acestor
noţiuni: omul este o fiinţă mimetică, rolul jocului în antropogeneză şi în dezvoltarea artei; imposibilitatea de a
percepe şi a înţelege ceva ce nu reproduce, şi nu reprezintă sau cel puţin nu sugerează o realitate obiectivă
(externă) sau subiectivă (internă); imposibilitatea hermeneutică a unor texte absolut autoreferenţiale: orice semn
4
(cuvântul îndeosebi) prin definiţie presupune o referinţă la altceva, la context sau subtext, adică se transcende.
Impasurile epistemologice ale “textualiştilor”, ale concepţiei antireprezentative (antifigurative) despre ficţiunea
artistică, imaginarul uman în general: renunţarea la autor (subiect creator), adevăr, sens, valoare, la limbajul
comunicativ în ultimă instanţă.
4. 6. Funcţia anticipativă (profetică, predictivă)
Cuvinte-cheie: timp ciclic (mitologic), timp linear, viitorologie, eschatologie, utopie, antiutopie.
Rolul revoluţionar-paradigmatic al afirmării timpului viitor în conştiinţa temporală a omului modern, a
trecerii de la timpul ciclic (în cerc închis) la timpul linear, deschis spre viitor. Contribuţia viziunii eschatologice
creştine la întoarcerea privirii de la trecut (secolul de aur) spre viitor. De la utopiile renascentiste la proiectarea
viitorului în ficţiunea ştiinţifico-artistică. Viitorologia (futurologia) în teoria (post)modernă a civilizaţiei.
Antiutopiile – o reacţie apocaliptică la dominarea concepţiei tehnocrate a progresului.
4.7. Funcţia estetică-artistică
Cuvinte-cheie: estetic, artistic, hedonism, plăcere estetică, estetism, purism, experienţă şi trăire
estetică, imagine artistică.
Interferenţa şi condiţionarea reciprocă dintre funcţia estetică-literară şi celelalte funcţii. Contribuţiile
estetismului la disocierea eticului, etnicului şi esteticului, la conştientizarea specificităţii esteticului. Plăcerea
estetică-artistică – o condiţie primordială a literaturii (artelor frumoase). Concepţia hedonistă – o primă definiţie
a esteticului, limitele ei. Limitele concepţiilor “estetiste”, “puriste” (încercarea de a izola valorile estetice de alte
valori culturale şi existenţiale). Atitudinea estetică – o reportare specifică şi totodată universală a omului faţă de
natură, realitatea socială şi faţă de relaţiile interumane. Unitatea dialectică dintre conţinutul obiectiv şi subiectiv
al valorilor estetice, al trăirii umane la modul estetic-artistic. Valori estetice şi valori artistice. Critica unor
tendinţe formaliste şi antiumaniste de a renunţa la valorile estetice şi artistice, de a asimila creaţia artistică, o
formă superioară de creativitate, unor activităţi practice oarecare. Insuficienţa estetică-artistică a noţiunilor
“literaritate” (ca substitut al artisticităţii), “scriitură” (ca substitut al creaţiei artistice), “text literar” (ca oricare
text scris).
Literatura – “estetica creaţiei verbale” (M. Bahtin). Literatura şi alte arte (pictura, sculptura, arhitectura,
muzica, arta coreografică, arta teatrală, filmul artistic). Noţiunea de imagine artistică ca formă specifică a creaţiei
artistice în general, a creaţiei verbale (literare) în special.

5. Literatura – artă a cuvântului


Cuvinte-cheie: artă, cuvânt artistic, poetica cuvântului, revoluţie estetică, expresie artistică,
plasticitate, stil artistic.
Deosebirea cuvântului (artistic) de materialul altor arte: materialitatea specifică (semiotică) şi
spiritualitatea cuvântului. Universalitatea funcţională (cognitivă, comunicativă tezaurizatoare, educativ-
formativă, terapeutică etc.) şi funcţia specifică (estetico-artistică, figurativă) a cuvântului: expresivitate,
plasticitate, muzicalitate.
Estetica (exprimarea şi comunicarea experienţei estetice), poetica (funcţionalitatea poetică în diferite
genuri şi curente literare) şi stilistica cuvântului. Noţiunea generală de stil şi speciile lui: stil literar (publicistic,
ştiinţific, filosofic, artistic), stil artistic (plastic, arhitectural, sculptural, muzical). Stil general (stilul genului,
curentului, epocii, şcolii literare etc.) şi stil individual al scriitorului ca unitate supratextuală a textelor literare.
Stilistica lingvistică şi stilistica poetică.

6. Limbajul artistic
Cuvinte-cheie: raport limbă-limbaj-vorbire (enunţ, discurs), funcţiile limbajului, funcţie stilistică a
limbii, limbaj artistic/poetic, poetica (prozaica) prozei.
Noţiunea generală de limbaj (ştiinţific, filosofic, publicistic etc. şi artistic), raportul limbă-limbaj-vorbire
(discurs, text). Funcţiile principale ale limbajului (K. Bühler, T. Vianu, R. Ingarden, R. Iakobson ş.a.). Noţiunile
“limbaj” şi “funcţia stilistică a limbii”. Controversele în jurul funcţiei poetice a limbajului. Insuficienţa estetică a
definiţiei lingvistice a acestei funcţii specifice (R. Iakobson). Noţiunea generală de limbaj artistic (limbaj
muzical, pictural etc.) şi noţiunea specifică expresiei artistice verbale (limbajul artistic/poetic în sensul prorpiu al
termenului “limbaj” – expresie verbală, literară, într-o limbă naţională). Caracteristicile definitorii ale limbajului
artistic/poetic. Elementele principale ale limbajului artistic/poetic (tropi, figuri de stil, lexic poetic, morfologie
poetică, sintaxă poetică ş.a.). Ireductibilitatea limbajului artistic la limbajul poetic. M. Bahtin despre poetica
5
(prozaica) specifică a romanului ca gen prin excelenţă prozastic, care are limbajul artistic propriu, calitativ diferit
de limbajul poetic al genurilor poetice (epopeea, tragedia, poemul, lirica ş.a.).

7. Literatură cultă (scrisă) şi folclorul (“literatura” orală)


Cuvinte-cheie: sincretism, civilizaţia scrisului, tradiţii folclorice, literatură cultă, creaţie orală.
Rolul civilizaţiei şi a tiparului în apariţia şi dezvoltarea literaturii artistice ca formă specifică a scrisului
(literarităţii): mutaţiile calitative în funcţionarea cuvântului (textului) în lipsa unui contact nemijlocit între autor
(vorbitor, locutor) şi cititor (convorbitor, interlocutor). Origini tematice (subiecte, mituri, motive, personaje,
paremiologie etc.) ale literaturii în folclor. Origini estetico-artistice şi poetice folclorice, remanenţa
sincretismului folcloric în genurile (speciile) literare şi artistice; arta cinematografică şi televiziunea – o
reprezentare a sincretismului originar (cumularea expresivităţii artistice a cuvântului rostit, a imaginii plastice şi
muzicale). Comunicarea, limbajul artistic în folclor şi în literatură: similitudini şi deosebiri calitative. Tendinţa
spre anonimatul comunicării literare în unele curente moderniste, diminuarea rolului autorului individual şi
creşterea rolului concreator al “cititorului implicit” în unele teorii contemporane, deschiderea operei literare către
multiplicarea variantelor de interpretare metatextuală (ca în proza folclorică, cu text nefixat scriptic). Critica
tendinţei de depersonalizare a creaţiei şi a receptării literare (legătura ei cu antiumanismul şi formalismul).
Caracterul popular şi specificul naţional în literatură şi folclor: similitudini şi deosebiri. Contribuţiile
preromatismului şi romantismului. Formarea conştiinţei istorice în literatură. Contribuţiile romantismului şi
critica idealizării romantice a trecutului, a mitizării poetice a istoriei naţionale. Perpetuarea conflictului romantic:
trecut glorios – ”prezent mişelit” în diverse concepţii naţionaliste conservatoare. Raportul mit (legendă poetică)
– istorie. Contribuţiile realismului la formarea conştiinţei istorice moderne, la disocierea istoricităţii de
neomitologia poetică. Resuscitarea tradiţiilor romantice şi neoromantice în literatura contemporană vizavi de
raportul istorie reală – mit poetic. Conservatorismul, antimodernitatea conştiinţei temporalităţii a
modernismului.

8. Conţinut (fond) şi formă artistică


Cuvinte-cheie: conţinut (fond), formă, materie, material, unitate dialectică a contrariilor, analiză
dihotomică (dicotomică), concepţie raţionalistă, concepţie vitalistă-intuiţionistă, tablou
artistic al lumii, teoria autoexprimării, esenţă, fenomen.
Noţiunile generale “conţinut”, “formă”, “materie”, “material”. Evoluţia istorică a categoriilor filosofice
“conţinut” şi “formă” (Aristotel, Hegel); noţiunile corelative “substanţă”, “esenţă”, “fenomen”, “aparenţă”.
Estetizarea lor, specificarea lor poetologică; contribuţia lui Hegel: definirea conţinutului artistic (ideea poetică) şi
a formei artistice ca unitate dialectică a contrariilor. (Prelegeri de estetică)

8. 1. Tratarea dihotomică (izolată, separată) a corelaţiei “conţinut” “formă”. Necesitatea şi


convenţionalitatea teoretică a “tăierii” operei literare în două jumătăţi. Pericolul metafizic al absolutizării
analizei dihotomice: abstractizarea conţinutului, tehnicizarea analizei formale.
a) Moduri de a concepe conţinutul artistic. Raportul “conţinut” – “substanţă” – “esenţă” – “material”.
Concepţia raţionalistă (cognosticistă).
Conţinutul-expresie a mesajului autorului sau al operei literare, fond de idei (filosofice, religioase,
sociale, morale etc.). Necesitatea acestui mod de analiză a conţinutului şi pericolul exagerărilor reducţioniste.
Concepţia vitalistă şi intuiţionistă.
Conţinutul-expresie a trăirii (psihologice şi estetice) a vieţii de către autor sau personaj. (W. Dielthey, F.
Nietzsche, H. Bergson, G. Ibrăileanu, T. Vianu, Camil Petrescu). Noţiunile “conţinut latent” şi “inefabilul”.
Teoria autoexprimării.
Conţinutul – act confesional, autoexprimare “de profundis” a autorului sau a personajului. Contribuţia
acestei concepţii: disocierea dintre intenţia (conceptul) autorului şi expresia artistică obiectivă. Pericolul ei
reducţionist: reducerea conţinutului la fondul lui liric, a tuturor genurilor literare la cel liric. (B. Croce).
Conţinutul – tablou artistic al lumii, sistem unitar de imagini artistice.
Noţiunile realitate (lume) obiectivă – realitate artistică (univers artistic, imaginar, ficţiune).
Imaginea lumii, a “stării generale a lumii” (Hegel). Spaţialitate, temporalitate, mişcare. Imaginea naturii,
peisajul. Imaginea mediului social, evenimente social-istorice şi cotidianul existenţei umane.

6
Imaginea omului – nucleul universului artistic. Imaginea fizicului uman, portretul literar: portret static
(sintetic) şi portret dinamic (analitic). Imaginea lumii interioare. Gândirea şi trăirea emoţională, conştientul,
subconştientul, inconştientul, oniricul.
Imaginea lumii în mişcare şi devenire (“facerea lumii”) ca luptă dintre forţe şi interese opuse. Noţiunile
“acţiune”, “conflict (colizie)”, “protagonist”, “antagonist”. Acţiunea (subiectul) – o formă artistică a automişcării
cu logica ei internă, sinergetică.
b) Moduri de a concepe forma artistică.
Raportul “formă” – “fenomen (aparenţă)” – “materie” – “material”.
Forma – materializare (obiectivare) artistică a conţinutului ideatic, sensibilizare a ideii. “Arta ca
procedeu” (V. Şklovski). Forma externă şi forma internă, forma conţinutistă (conţinutală). Diverse componente
ale formei operei literare (în concepţia dihotomică): subiectul şi fabula, caracter şi personaj, compoziţie
(arhitectonică), limba şi stilul operei literare. Formele de gen (specie): forma epică, lirică, dramatică, romanescă,
baladescă etc. Forma naţională. Forma în versuri şi în proză.

8. 2. Concepţia structurală – integrativă.


Noţiunile structură şi unitatea indisolubilă conţinut – formă. Concepţia structurii stratiforme (stratificate,
cu mai multe niveluri) (R. Ingarden, N. Hartmann, R. Wellek, A. Warren, M. Bahtin, V. Kojinov ş.a.).
Conţinut şi formă artistică în genurile (speciile) literare, în curentele literare şi culturale.

9. Universal şi specific naţional în literatură


Cuvinte-cheie: raportul estetic-etnic, universalitate, modernitate, specific naţional, tradiţionalism,
conservatorism, sincronism, modernism, literatură universală şi comparată.
Aspectul axiologic al acestor noţiuni; esteticul şi etnicul.
Istoricul acestor noţiuni categoriale “Bătălia dintre cei vechi şi cei moderni”. Conceptul goethean de
literatură universală. Universalitate şi modernitate.
Contribuţia (pre)romantismului (de la Herder cetire) la formarea conceptului de specific naţional.
Contribuţia lui G. Ibrăileanu şi M. Ralea la elucidarea valorii estetico-artistice a specificul naţional în contextul
confruntării dintre “purişti” şi “naţionalişti”, europenişti (occidentalişti) şi tradiţionalişti (orientalişti) în critica
românească; poziţia particulară a (neo)clasiciştilor (T. Maiorescu, G. Călinescu ş.a.). Neotradiţionalismul
sincronizat în aprecierea lui E. Lovinescu, maestrul modernismului românesc.
Critica modernismului nivelator, care neagă valoarea specificităţii naţionale a literaturii (artei, culturii)
contemporane. Acţiunea recuperatorie a postmodernismului. Modernismul tehnocratic şi totalitarismul (comunist
şi fascist), luptele contemporane în jurul globalismului.
Critica tradiţionalismului conservator, antieuropean şi antioccidental. Conservatorism antioccidental în
concepţii şi forme literare moderne: unele curente avangardiste, trăirismul, gândirismul, unii reprezentanţi ai
“tinerei generaţii” (M. Eliade, C. Noica, Em. Cioran ş.a.); “modernismul reacţionar” (Matei Călinescu).
Naţionalismul şi totalitarismul (naţional-socialist şi “internaţionalist”).
Complementaritatea universalului şi specificului naţional în literatură (artă şi cultură). Creşterea ponderii
universalităţii în axiologia modernă, prioritatea valorilor general-umane. Critica tendinţei de supraevaluare a
noului, a “prejudecăţii noului” (E. Coşeriu), a substituirii lui criteriului valorii literare. Critica supraevaluării
specificului naţional, mai ales în formele lui tradiţionale arhaice strămoşeşti (sămănătorismul, ruralismul,
ortodoxismul gândirist, antieuropean ş.a.), a reducerii tradiţiilor literaturii naţionale la folclorul propriu, prioritar
ţărănesc. Critica reducerii specificului naţional la “forma naţională” a literaturii.
Necesitatea studierii literaturii naţionale (a conţinutului şi formei ei literar-artistice) în contextul
literaturii europene şi universale.
Creşterea ponderii studierii comparate a literaturii în ştiinţa literară contemporană. Aspecte teoretice şi
metodologice ale comparatisticii contemporane.

II. Teoria operei literare


Teoria şi poetica operei literare: poetica – formă incipientă şi componentă importantă a teoriei complexe
a operei literare; “Poetică” şi “poietică”. Ireductibilitatea teoriei operei literare la poetica (poietica) ei.
Noţiunea generală (şi controversată) de operă literară. Opera literară – formă concretă şi unică,
primul dat al existenţei fenomenului literar, univers artistic întreg, închis şi totodată deschis. Critica concepţiei
7
(neo)pozitiviste şi formaliste, a iluziei posibilităţii receptării şi studierii operei literare ca un “fapt literar” (I.
Tînianov) izolat, dat în mod nemijlocit ca un fenomen natural, material. Critica tendinţei de reducere a operei
literare la textul literar în ştiinţa contemporană a textului (de orientare formalistă – semiotică sau
semiolingvistică).

II.1. Studiul genetic al operei literare (al actului de creare a ei, al laboratorului de creaţie literar-
artistică a autorului ei, individual sau colectiv).
Cuvinte-cheie: geneza operei de artă, subiect creator, autor, eu biografic, eu artistic, proces (act) de
creaţie, laborator de creaţie, metodă biografică, cercetare textologică a manuscriselor, etape ale procesului de
creaţie.
Noţiunea controversată de autor ca subiect creator. Critica supraestimării factorului subiectiv al creaţiei
literare, a ideii autorului demiurg, omniscient şi de o libertate absolută, care asemenea lui Dumnezeu creează o
lume nouă ex nihilo. Critica tendinţei pozitivist-obiectiviste şi formaliste de depersonalizare a actului de creaţie
literară: de la transformarea autorului creator într-un meşteşugar al scrisului, şi tratarea creaţiei literare ca tehnică
literară (formalismul rus) la “moartea” (M. Faucault, R. Barthes ş.a.) sau “excomunicarea” autorului din opera
literară şi din limbajul critic. Controversele în jurul problemei raportului dintre noţiunile “autorul biografic” şi
“autorul - subiect creator”: nonidentitatea şi complementaritatea acestor noţiuni. Dualitatea eului în operele
autobiografice: eul-autor şi eul-personaj, identitate şi nonidentitate. “Autorul” în contextul teoriei cunoaşterii,
creaţiei şi comunicării interumane, al problemei raportului subiect-obiect şi a intersubiectualităţii, al tranziţiei de
la paradigma clasică la cea postclasică. Contribuţia “filosofiei dialogului” (M. Buber, K. Jaspers, M. Bahtin ş.a.).
Procesul (actul) de creare al operei literare. Caracterizare generală. Etapele principale. Formele
principale de studiere genetică (note, variante de manuscrise, corespondenţa autorului, mărturisiri, jurnalul
scriitorului, interviuri ş.a.). Pericolul reducerii studierii actului de creaţie la manifestările conştiinţei de sine a
scriitorului (explicaţiile, autoaprecierile sale etc.)

II.2 Structura internă a operei literare. Componentele ei principale.


Cuvinte-cheie: operă literară, structură, temă, idee, laitmotiv, subiect, fabulă, personaj, erou, antierou,
tip, caracter literar, eu-personalitate, raportul autor-narator-personaj, cititor implicit,
cititor model, spaţiotemporalitate, cronotop, compoziţie, text literar, versologie, poetică
şi poietică, poetica prozei (prozaică), text, intertext, subtext, pretext, avantext, autotext,
context, metatext, textologie, naratologie. Hermeneutică, semiotică, neoretorică,
estetică literară.
Fondul tematic al operei literare. Temă, motiv, laitmotiv.
Fondul ideatic (ideatica). Mesajul (autorului şi al operei), ideea principală a operei literare. Critica
limitelor concepţiei raţionaliste şi a celei iraţionaliste. Ireductibilitatea imaginii artistice la noţiune, idee
teoretică, semn. Specificul ideii (gândirii) artistice, ambiguitatea, bivocitatea (Bahtin) polivalenţa, sau
plurivocitatea, polifonia (Bahtin) expresiei artistice.
Subiectul şi elementele lui principale. Tratarea controversată a raportului subiect-fabulă.
Structura stratificată a operei literare (R. Ingarden, N. Hartmann ş.a.).
Imaginea omului. Formele principale: personaj-funcţie, actant, erou literar, antierou, tip literar, caracter
literar, eu-personalitate ş.a.
Raportul autor-narator-personaj în structura operei literare (diverse concepţii, concepţia dialogică a lui
Bahtin).
Universul artistic. Noţiunea de acţiune. Relaţii spaţio-temporale. Noţiunea de “cronotop”.
Compoziţia (arhitectonica, construcţia) operei literare.
Opera literară şi “textul literar”. Concepţiile contemporane principale: textologia modernă, concepţia
hermeneutică (Gadamer, Ricoeur, Bahtin ş.a., concepţia semiotică (semiolingvistică), concepţia dialogică (M.
Bahtin), teoria intertextualităţii, concepţia neoretorică ş.a.
Textul în versuri şi în proză. Noţiunile principale de versologie (teoria şi poetica versului). Poetica
(prozaica) prozei artistice. Textul narativ, noţiunea modernă “naraţiune” (povestire). Critica limitelor teoretice
ale naratologiei formaliste.

II.3. Receptarea operei literare.


8
Cuvinte-cheie: comunicare literară, receptare estetică, concreativitatea cititorului, bidimensionalitatea
operei literare, schematismul operei literare, structură stratificată, caracter dialogic al
receptării, dialog autor-cititor, dialog autor-personaj, dialog personaj-personaj, dialog
cititor-personaj, lectură, lectură intertextuală, lectură fidelă (infidelă), lectură
concreativă, investiţie de sens, lectură dialogică.
Forme şi niveluri de receptare – lectură, receptare – evaluare (interpretare), receptare – creaţie.
Contribuţiile esteticii fenomenologice (R. Ingarden ş.a.) Contribuţiile şcolii de la Konstanz. Contribuţiile
dialogismului lui M. Bahtin.

III. Genuri şi specii literare


Cuvinte-cheie: gen (mixt), specie (mixtă), epic, liric, dramatic, epopee, tragedie, comedie, dramă,
roman, specii de frontieră.
Genurile – atitudini şi viziuni estetice-artistice fundamentale ale omului. Noţiunea de gen literar. Genul
literar – “formă conţinutistă” (Hegel) a “memoriei literaturii” (Bahtin). Evoluţia teoriei genurilor. Teoria clasică a
genurilor literare. Genul epic. Caracterizare generală şi speciile principale. Epopeea. Basmul. Legenda. Fabula.
Poemul epic. Nuvela. Schiţa. Povestirea. Romanul. Alte specii. Genul liric. Caracterizare generală şi speciile
principale. Oda. Elegia. Meditaţia. Poemul liric. Cântecul. Romanţa. Imnul. Madrigalul. Alte specii. Genul
dramatic. Caracterizare generală. Speciile principale. Tragedia. Comedia. Drama. Melodrama. Vodevilul. Poemul
dramatic. Alte specii.
Limitele genologiei clasice, inadecvată mobilităţii sporite a metamorfozelor şi interferenţelor formelor
genuriale ale literaturii contemporane. Teoria postclasică a genurilor. Noul mod de a concepe procesul literar
(dinamica şi interferenţa genurilor), noul raport gen – specie – opera literară.
Specii de frontieră şi mixte: Idila. Balada romantică. Poemul lirico-epic. Romanul liric. Drama lirică.
Eseul (filosofico-literar şi critic). Jurnalul scriitorului. Memoriile literare. Note de călătorie. Publicistica literară.
Corespondenţa ş. a. Satira – specie sau gen literar?

IV. Curente literare şi culturale


Cuvinte-cheie: evoluţie literară, proces literar, etape de tranziţie, curent literar, curent cultural,
orientare, direcţie literară, stil, şcoală literară, principiu concret istoric, principiu
tipologic, tranzitologie literară, curente literare anticipatoare, recuperatoare, recurente.
Evoluţia literaturii ca proces al devenirii istorice continue din perspectiva tranzitologiei moderne.
Necesitatea regândirii noţiunilor tradiţionale de proces literar, curent literar, curent cultural, şcoala literară,
metodă artistică şi stil literar, tradiţie şi inovaţie literară, continuitate şi ruptură (discontinuitate), revoluţionare a
evoluţiei literare, transformare şi permanenţă. Necesitatea lărgirii cadrului istoric culturologic, a includerii
Timpului Mic în Timpul Mare, transistoric. Critica protocronismului.
Umanismul Renaşterii. Barocul şi manierismul. Clasicismul. Literatura iluministă (Clasicismul
iluminist. Realismul iluminist. Sentimentalismul. Preromantismul.) Romantismul. Realismul. Naturalismul.
Simbolismul. Expresionismul. Mişcări avangardiste (dadaismul, constructivismul, futurismul, suprarealismul ş.a.
Modernismul. Postmodernismul. Sincronismul şi tradiţionalismul românesc. Sămănătorismul. Poporanismul.
Gândirismul. Ruralismul moldovenesc. Sincronism şi tradiţionalism. În căutarea unui nou model conceptual al
tranziţiei în literatură. Epoci de tranziţie în literatură: curente literare anticipatoare, recuperatoare, recurente. O
dominantă a paradigmei postclasice – potenţarea spiritului autocritic, de autonegare, deconstructivist, autoironic.
Proliferarea speciilor de antiliteratură (antiroman, antiteatru, antipoezie etc.)

V. Literatură, societate, cultură, civilizaţie


Cuvinte-cheie: sociologia literaturii, filosofia culturii, teoria civilizaţiei, tranzitologie, matrice
culturală, epistemă, paradigmă, tip de mentalitate, viitorologie (futurologie), conflict
intracivilizaţional, conflict intercivilizaţional, Timp Mare, Timp Mic, determinism,
autonomie, sinergetică literară.
Studiul literaturii şi sociologia literaturii, filosofia culturii şi culturologia, istoria, teoria civilizaţiei.
Viitorologia (futurologia) şi tranzitologia (mutaţiile civilizaţionale). Noţiunile de matrice culturală. (Lucian
Blaga), paradigmă (Th. Kuhn), epistemă (M. Foucault), tip de mentalitate (istoria mentalităţilor), Timp Mare şi
Timp Mic (Bahtin).
9
Determinism (necesitate) şi autonomie (libertate).
Principiul determinismului: determinismul filosofic, ideologic, social-politic, biologic, psihologic,
antropologic. Determinismul monist şi polifactorial. Determinismul cultural şi civilizaţional. Contribuţiile şi
limitele acestui principiu. Principiul autonomiei evoluţiei literaturii. Absolutizarea autonomiei (purismul estetist,
textualismul), şi concepţia autonomiei relative a literaturii şi artei. Principiul sinergetic: formarea spontană a
ordinei din haos, a noilor forme literare prin coagularea elementelor eliberate din structuri în descompunere.
Limitele şi pericolul reducţionist: subestimarea (negarea) rolului subiectului creator, transformarea creaţiei
literare (sociale, culturale) într-un proces automatizat, depersonalizat, guvernat exclusiv, mecanicist de legităţi
mecaniciste general abstracte, adeseori mistificate. Necesitatea îmbinării principiului sinergetic cu teoria
creativităţii umane în studierea procesului literar în contextul proceselor socio-culturale, istorice şi transistorice.

10
III. Literatură de specialitate
III.1. Manuale, enciclopedii, dicţionare
Anghelescu M., Ionescu C., Lăzărescu Gh. Dicţionar de termeni literari. – Buc., f.a.
Armentier L. Dictionaire de la teorie et de l’histoire litteraires du XI-e siecle a nou jours. – Paris, 1982.
Bistriţeanu A., Boroianu C. Introducere în studiul literaturii. – Buc. , 1968.
Bociort J.F. Curs de teoria literaturii. – Timişoara, 19
Brioschi F., Girolamo C. Di. Introduction al estudio de la literatura. – Barselona, 1994.
Chevalier Jean, Cheebrant Alain. Dicţionar de simboluri. I, II, III. – Buc., 1994.
Chico Rico, F. (ed.) La Siencia Empirica de la Literatura. (Teoria/ Critica, 2) – Alicante/ Madrid, 1995.
Crăciun Gheorghe. Introducere în teoria literaturii, – Timişoara, 1998. (Consultă bibliografia).
Dictionaire international des termes literaires (Sous la direction de R. Escarpit). – Paris, 1973.
Dicţionar de termeni literari. Coordonator Al. Săndulescu. – Buc., 1976.
Dicţionar de terminologie literară. – Buc., 1970.
Dragomirescu Gh. Mică enciclopedie a figurilor de stil. Ed. a II-a. – Buc., 1975.
Dragomirescu M. Ştiinţa literaturii. – Buc., 1926.
Du Morsais. Despre tropi. – Buc., 1981.
Ducrot O., Schaeffer J. M. Noul dicţionar enciclopedic al ştiinţelor limbajului. – Buc., 1996.
Duda G. Introducere în teoria literaturii. – Timişoara, 1998.
Evseev I. Dicţionar de simboluri şi arhetipuri culturale. – Timişoara, 1994.
Ferber Michel. Dicţionar de simboluri literare. – Chişinău, 2001.
Ghiţă Gh., Fierăscu C. Dicţionar de terminologie literară. Proză, retorică, dramaturgie. – Buc., 1975.
Ghiţă Gh., Fierăscu C. Dicţionar de terminologie poetică. – Buc., 1973.
Kviatkovski A. Poeticeskii slovari. – Moscva, 1966.
Literatura şi arta Moldovei. Enciclopedie în 2 vol. – Chişinău, 1985, 1986.
Literaturnaia enţiclopedia v 9-i tomah. – Moscva, 1962-1978.
Marino A. Dicţionar de idei literare. – Buc., 1976.
Marino A. Introducere în teoria criticii. – Buc., 1968.
Morrier H. Dictionnaire de poétique et de rhetorique. – Paris, 1961.
Parfene Constantin. Teorie şi analiză literară. Ghid practic. – Buc., 1993.
Petraş Irina. Teoria literaturii (Curente, figuri de stil, genuri şi specii literare; metrica şi prozodie). Dicţionar-
antologie. – Buc., 1996.
Shaw, Harry: Dictionary of literary Terms. Mc. Gran Hill Book, Company, 1972.
Slovari literaturovedceskih terminov. – Moscva, 1974.
Teoria literaturî. Osnovnîe problemî v istoricescom osveşcenii. Kn. 1-3. – Moscva, 1962, 1964, 1965.
Terminologie poetică şi retorică. – Iaşi: Ed-ra Universalităţii “Al.I. Cuza”, 1994.
Tomaşevski Boris. Teoria literaturii. Poetica. – Buc., 1983.
Fouler Roger (editor). A Dictionary of Modern Critic Terms. – London and Boston, 1973.
Vasile M. Teoria literară. – Buc., 1997.
Wellek Rene, Warren Austin. Teoria literaturii. Buc., 1967. (Consultă bibliografia la fiecare capitol).
III.2. Lucrări de interes general.
Adrian Marino. Hermeneutica ideii de literatură. – Cluj, 1987.
Alexandrescu S. Introducere în poetica modernă. Prolegomenon // Poetică şi stilistică. Orientări moderne. – Buc.,
1970.
Analiză şi interpretare. Orientări în critica literară contemporană. – Buc., 1970.
Analize de texte poetice. – Buc., 1986.
Aristotel. Poetica. – Buc., 1965.
Auerbach Erich. Mimesis. – Buc., 1965.
Bahtin M. Estetica slovesnogo tvorcestva. – Moscva, 1979.
Bahtin M. Metoda formală în ştiinţa literaturii. – Buc., 1992.
Bahtin M. Probleme de literatură şi estetică. – Buc., 1982.
Bahtin M. Problemele poeticii lui Dostoievski. – Buc., 1970.
Baldensperger F. Literatura (creaţie, succes, durată). – Buc., 1974.
Barilli Renato. Poetică şi retorică. – Buc., 1975.
Barthes L. Gradul zero al scriiturii. Ce este scriitura? // Poetică şi stilistică. – Buc., 1972.
Bousoňo Carlos. Teoria expresiei poetice. – Buc., 1975.
Brandi Cezare. Teoria generală a criticii. – Buc., 1976.
Călinescu George. Pagini de estetică. – Buc., 1990.
Călinescu George. Principii de estetică. – Craiova, 1974.
Călinescu Matei. Cinci feţe ale modernităţii. – Buc., 1995.
Ce este literatura? Şcoala formală rusă. – Buc., 1983.
Corti M. Principiile comunicării literare. – Buc., 1981.
Deely John. Bazele semioticii. Buc., 1997.

11
Derrida Jacques. Scriitura şi diferenţa. – Buc., 1998.
Dubois Jacques ş.a. Retorica generală. – Buc., 1979.
Duvignaud Jean. Sociologia artei. – Buc., 1995.
Fontaine D. De poetique. – Paris, 1993.
Fontanier Pierre. Figurile limbajului. – Buc., 1977.
Foucault Michel. La volonte de savoir (Historie de la sexsualite I). – Paris, 1976.
Fouler Rojer (ed.) Dictionary of Modern Critic Terms. – London and Boston, 1973.
Foulke Robert ş. a. Anatomy of criticism. – New-York, 1972.
Frye Northrop. Anatomia Criticii. – Buc., 1972.
Frye Northrop. Dubla viziune. Buc., 1993.
Heinrich Plett. Ştiinţa textului şi analiza de text. – Buc., Univers, 1983.
Hirsch E. D. Validity of interpretation. – New Haven-London, 1971.
Hristic Jovan. Formele literaturi moderne. – Buc., 1973.
Husar Al. Izvoarele artei. – Buc., 1988.
Hutcheon Linda. Politica postmodernismului. – Buc., 1997.
Josef Hrabak. Introducere în teoria versificaţiei. – Buc., 1983.
Jurgen Link. Literaturwissenschaftliche Grundbegriffe. – München, 1974.
Krieger Murray. Teoria Criticii. – Buc., 1982.
Lintvelt Jaap. Punctul de vedere. Încercare de tipologie narativă. – Buc, 1994.
Litérature et réalité. – Paris, 1982.
Lotman I. La structure du texte artistique. – Paris, 1973.
Mario de Michelli. Avangarda artistică a secolului XX. – Buc., 1968.
Markiewics H. Conceptele ştiinţei literaturii. – Buc., 1988.
Miege Bernard. Gîndirea comunicaţională. – Buc., 1998.
Miller J. H. Fiction and Repetition. – Cambridge, 1982.
Miller J.H. The Linguistic Moment. – Princeton, 1985.
Mincu Marin. Textualism şi autenticitate. – Constanţa, Pontica, 1993.
Paul Cornea. Introducere în teoria lecturii. – Buc., 1988.
Pentru o teorie a textului (Antologie “Tel Quel”). – Buc., 1980.
Poetică şi stilistică. Orientări moderne. – Buc., 1972.
Ronald Crane (publ.) Critics and Criticism. – Chicago, 1952.
Schlegel Wilhelm August şi Friedrich. Despre literatură. – Buc., 1983.
Tatarkiewiez Wladyslaw. Istoria celor şase noţiuni. – Buc., 1978.
Teoria limbajului poetic. Şcoala filologică rusă. – Iaşi, 1994.
Teorie de la litterature. – Paris, 1981.
Teorie littéraire. Problemes et Perspectives. – Paris, 1989.
Théorie littéraire (publ. sous la direction de M. Angenot, J. Bessière, Douwe Fokkema, E. Kusher). – Paris, 1989.
Thibaudet Albert. Fiziologia criticii. – Buc., 1966.
Todorov Tz. Teorii ale simbolului. – Buc., 1983.
Van Tieghem Philippe. Marile doctrine literare în Franţa. – Buc., 1972.
Vianu Tudor. Estetica. – Buc., 1968.
Walzel Oskar. Conţinut şi formă în opera poetică. – Buc., 1976.
Wellek René. Conceptele criticii. – Buc., 1970.
Werner K. Probleme fundamentale ale ştiinţei literare. – Buc., 1972.
III. 3. Lucrări de interes teoretic special (la compartimentele
problematice principale ale programei)
III.3.a. Locul teoriei literare în structura ştiinţei literare
a(1) Teoria (poetica), istoria şi critica literară.
Aullon de Harro, P. (ed.) Teoria de la Historia de la literatura y el Arte. – Madrid, 1994.
Aullon de Harro, P. (ed.). Teoria de la critica literaria. – Madrid, 1994.
Bachelard Gaston. La Poétique de l’espace. – Paris, 1978.
Barthes R. Critique et verite. – Paris, 1966.
Brownell W. Criticism. An Essay on Function Form and Method. – Washington, 1967.
Brunetière F. Evoluţia criticii de la Renaştere pînă în prezent. Studiu introd. Între scientism şi clasicism (Mircea
Martin). – Buc., 1972.
Călinescu G. Tehnica criticii şi istoriei literare. Istoria ca ştiinţă inefabilă şi sinteză epică // Principii de estetică. –
Craiova, 1974.
Călinescu G. Teoria criticii şi istoriei literare // Principii de estetică. – Buc., 1968.
Crane Ronald. Critics and criticism. – Chicago, 1952.
Dubrovsky Serge. De ce noua critică? – Buc., 1977.
Eco Umberto. Limitele interpretării. – Constanţa, 1966.
Eliot T.S. Funcţia criticii // Eseuri. – Buc., 1974.
Foulke Robert ş.a. An Anatomy of criticism. – New Iork, 1972.
Grigorev V. P. Poetika slova. – Moskva, 1979.
12
Krieger Murrey. Teoria criticii. – Buc., 1979.
Lotman Iuri. Lecţii de poetică structurală. – Buc., 1970.
Lovinescu E. Evoluţia criticii literare // Istoria literaturii române contemporane // Scrieri 4. – Buc., 1973.
Marino Adrian. Introducere în critica literară. – Buc., 1968.
Martin Mircea. Singura critică. – Buc., 1976.
Mavrodin Irina. Poetica şi poietica. – Buc., 1988.
Meschconic Henri. Pour la poetique, vol.I-IV. – p. 1970-1977.
Northrop Frye. Anatomia criticii. – Buc., 1972.
Plămădeală I. Un model de “critică ştiinţifică” în context european. (C. Dobrogeanu-Gherea. – Chişinău, 1996.
Poulet Georges. Conştiinţa critică. – Buc., 1979.
Prus E. Poetica modalităţii la Proust. – Chişinău, 1998.
Richards A. I. Principii ale criticii literare. – Buc., 1968.
Starobinski Jean. Relaţia critică. – Buc., 1976.
Steiger Emil Grundbegrife der Poetik. – München, 1978.
Surdulescu R. Critica mitic-arhetipală. De la motivul arhetipologic la sentimentul numinosului. – Buc., 1997.
Thibaudet Albert. Fiziologia criticii. – Buc., 1966.
Todorov Tz. Poetique. – Paris, 1973.
Turbin V.N. U istokov soţiologhiceskoi poetiki (M.M.Bahtin v polemike s formalinoi şkoloi) // Bahtin kak filosof.
– Moskva, 1992.
Wellek René. Teoria, critica, istoria literară // Conceptele criticii. – Buc., 1970.
Wellek René. Termenul şi conceptul de critică literară // Op. cit.
a(2) Teorie literară, metodologie literară
Angelet C., Herman J. Methodes du Texte. Introduction aux études littéraires. – Paris, 1987.
Ardeleanu Sanda-Maria. Repere în dinamica studiilor pe text (De la o gramatică narativă către un model de
investigaţie textuală). – Buc., 1995.
Bahtin M.M. K metodologhii gumanitarnîh nauk // Estetica slovesnogo tvorcestva. – Moskva, 1979.
Bahtin M.M. Metoda formală în ştiinţa literaturii. Introducere în poetica sociologică. – Buc., 1992.
Curuci L. Busola filologului cercetător. (Cap. 2. Metode tradiţionale şi metode noi de studiere şi de interpretare a
literaturii). – Chişinău, 1981.
Franςe A. Viaţa literară. Eseuri (critica impresionistă). – Buc., 1978.
Gadamer H.-G. Istina i metod. Osnovî filosofskoi ghermenevtiki. – Moskva, 1988.
Gottner Heide. Metodologie des théoriries de la litterature // Theorie de la littérature. – Paris, 1981.
Literatura et Societe. Problemes de metodologie en sociologie de la litterature.
Metodologia istoriei şi criticii literare. Studii. – Buc., 1969.
Proust Marcel. Contra lui Saint-Beuve. – Buc., 1976.
Russ J. Metodele în filosofie. – Paris, 1999.
Rust H. Methoden und Probleme der Inhaltsanalyse. – Tübingen, 1984.
Sainte-Beuve. Portrete literare. Stud. Introd. Ambiguitatea revelatoare a parfumului: (metoda biografică) de S.
Bratu. – Buc., 1967.
Strelka I. Methodologie der Literaturwissenschaft. – Tübingen, 1984.
Pentru metoda biografică vezi «biografiile romanţate ale lui André G. Călinescu Ion Creangă, Viaţa lui M.
Eminescum C. Popovici. Viaţa şi opera lui M. Eminescu ş.a.
Teoria, metodologhia i practika sistemnîh issledovanii. Tezisî docladov. Sekţia 1. Filosofsko-metodologhiceskie i
soţiologhiceskie problemî. – Moskva, 1924.
Todorov Tz. Procédés mathematique dans les études littéraires // Annales. Économies. Société. Civilizations. 3. /
1995.
Vianu Tudor. Problema metodei în curentele estetice mai noi. Estetica fenomenologică // Opere Vol. 13 – Buc.,
1987.
Viet Jean. Les Méthodes Structuralistes dans les sciences sociales. – Paris, 1967.
Voloşinov V.N. (Bahtin M.) Marksism i filosofia iazîca. – Leningrad, 1930.
Wellen R., Warren A. Cap. III. Studiul extrinsec al studiului literar. Cap. IV, Abordare intrinsecă a literaturii //
Teoria literaturii. – Buc., 1967.
Zureguc V., Skreb Z. (ed.) Zur Kritik literaturenwissenschaftlicher Methodogie. – Frankfurt, 1973.
a(3) Teoria literară, comparatismul contemporan şi teoria traducerii
Apetri D. Aspecte teoretice ale traducerii artistice // Metaliteratură. – Chişinău. Vol. 2, 2001.
Apetri D. Preliminarii la tema: Traducerea artistică – istorie, critică, teorie // RLŞL, nr. 3, 1995.
Brunel P. S.a. Qu’est-ce que la littérature comparée? – Paris, 1983.
Buium S. Probleme ale teoriei traducerii. – Buc., 1977.
Călinescu G. Studii de literatură universală. – Buc., 1972.
Ciorănescu Al. Principii de literatură comparată, Buc., 1997.
Dima A. Principii de literatură universală şi comparată. – Buc., 1972.
Durisin D. Teoria comparatismului literar.
Duţu Al. Literatură comparată şi istoria mentalităţilor. – Buc., 1982.

13
Gavrilov A. Conceptul goethean de literatură universală la T. Vianu // Revista de Lingvistică şi Ştiinţă Literară. –
1996, nr. 4.
Grigorescu D. Introducere în literatura comparată. – Buc., 1991.
Iordache E. Semiotica traducerii poetice. – Iaşi, 1994.
Istoria şi teoria comparatismului în România. – Buc., 1972.
Kaşkin I. Voprosî perevoda. V. boribe za realisticeskii perevod // Dlea citatelea sovremennika. – Moskva, 1997.
Konrad N.I. Zapad i Vostok (Problemî sovremennogo sravnitelinogo literaturovedenia). – Moskva, 1972.
Marino A. Comparatism et théorie de la litterature. – Paris, 1988.
Ocerki moldavsko-russkoukrainskih literaturnîh sviazei. Otv.red. C. Popovici. – Chişinău, 1978.
Oasdcenko I. Relaţii literare moldo-ruso-ucrainene în sec. XIX. – Chişinău, 1977.
Pavlicencu S. Receptare şi confluenţe. Studii de literatură universală şi comparată. – Chişinău, 1999.
Pavlicencu S. Tentaţia Spaniei. Valori hispanice în spaţiul cultural românesc. – Chişinău, 1999.
Pavlicencu S. Receptarea literaturii spaniole în spaţiul cultural românesc I-II. – Chişinău, 1995.
Pichois C., Rouseau A.M. La litterature comparrée. – Paris, 1967.
Probleme de stilistică şi de teorie a traducerii. – Chişinău, 1972.
Raievschii N.D. Contactele romanicilor răsăriteni cu slavii. Pe bază de date lingvistice. – Chişinău, 1988.
Studii de lit. rom. Şi comparată. – Timişoara, 1976.
Van Tieghem P. Literatura comparată.
Vianu T. Studii de literatură universală şi comparată // Opere. Vol. 10-11, Buc., 1983.
Weisstein Ulrich. Einführung in die vergleichende Literaturwissensahaft. – Stutgart, 1968.
I.1.(b) Teoria literară, disciplinele adiacente şi complementare.
Studii interdisciplinare.
(b.1.) Teoria literară şi estetica (filosofia artei)
Bahtin M. Estetica slovesnogo tvorcestva. – Moscva, 1979.
Călinescu G. Estetica basmului // Colecţia “Studii de folclor”. – Buc., 1965.
Călinescu G. Pagini de estetică. – Buc., 1990
Călinescu G. Principii de estetică. – Craiova, 1974.
Chijka M. Estetica şi teoria artei. – Buc., 1971.
Ciocanu Ion. Unele probleme de estetică. – Chişinău, 1986.
Corbu H. Aspecte ale gîndirii estetice patruzecioptiste. Noţiunea de frumos în concepţia estetică a lui V.
Alecsandri // În lumea clasicilor. Chişinău, 1990.
Croce B. Breviar de estetică. Estetica in nuce. – Buc., 1972.
Estetika za rubejom. Problemî hudojestvennogo tvorcestva. – Moskva, 1975.
Ingarden R. Studii de estetică. – Buc., 1978.
Istoria esteticeskoi mîsli. Stanovlenie i razvitie estetiki kak nauki. T. I-VI. – Moskva, 1985-1987.
Isupov K.G. Ot estetiki jizni k estetike istorii (Tradiţii russkoi filosofii u M.P.Bahtina) // Bahtin M.M. kak filosof. –
Moskva, 1992.
Lovinescu E. Mutaţia valorilor estetice // Scrieri, v. 5. – Buc., 1973.
Maşek V. E. Dicţionar de estetică generală. – Buc., 1972.
Mukarjovsky J. Studii de estetică. – Buc., 1974.
Schelling F.W.I. Filosofia artei. – Buc., 1992.
Vianu T. Contribuţia românească în estetică // Scrieri, vol. 3. – Buc., 1971.
Vianu T. Estetica. – Buc., 1968.
Vianu T. Teoria valorii estetice // Opera. Vol. 13 (p. 339+488). . Buc., 1987.
Vianu T. Istoria doctrinelor de estetică (Din antichitate pînă la Kant). Istoria doctrinelor de estetică de la Kant pînă
azi. Teoria valorii estetice. // Opere. Vol. 11, Buc., 1986.
Banfi A. Filosofia artei. Vol. 1-2. – Buc., 1984.
Călinescu G. Scrieri despre artă. Vol. 1-2. – Buc., 1968.
Vianu T. Studii de estetică // Opere. Vol. 5-7, Buc., 1971.
Waldmann G. Kommunikationsaesthetik. – München, 1976.
(b.2.) Teoria literară şi filosofia (ontologia, gnoseologia, epistemologia, filosofia culturii, axiologia (teoria
valorilor), filosofia ştiinţei (inclusiv scientologia), filosofia limbii şi comunicării).
Banfi A. Filosofia artei. Vol. 1-2. – Buc., 1984.
Botezatu Eliza. Poezia meditativă moldovenească. – Chişinău, 1977.
Cuceru Dan. Cultură, ideologie, civilizaţie. Elemente pentru o interpretare axiologică a culturii spirituale. – Buc.,
1989.
Dicţionar de filosofia cunoaşterii. 2 vol. – Buc.
Dima T. Curs de epistemologie. – Iaşi, 1974.
Ionescu Nae. Curs de metafizică. – Buc., 2000.
Kuhn Thomas. Structura revoluţiilor ştiinţifice. – Buc., 1971.
Mihai N. Introducere în metodologia şi filosofia ştiinţei. – Chişinău, 1996. (Vezi şi bibliografia).
Nauka i ţennosti: problemî integraţii… – Leningrad, 1990.
Nemoianu V., Pavel F. Teoria literară şi filosofia // Revista de Istorie şi Teorie Literară. – nr. 3-4 / 1989. Nr. 1-2 /
1990.
14
Nietzsche F. Antichristul. Încercare de refacere a tuturor valorilor. – Buc., f.a.
Osnovî naukovedenia. – Moskva, 1985.
Perry R. B. General Theory of Value. – Cambridge, 1954.
Pîrîu Ilie. Filosofia comunicării. – Buc., 2000.
Piru L. Introducere în epistemologie. –
Polany M. Licinostnoe znanie. Na puti k postkriticeskoi filosofii. – Moskva, 1985.
Raimond Aron. Introducere în filosofia istoriei. – Buc., 1997.
Schelling F.W.I. Filosofia artei. – Buc., 1992.
Suciu D. Filosofia ca ontologie şi gnoseologie. – Buc., 2002.
Vattimo G., Rovati P. A. Gîndirea slabă. – Constanţa, 1998.
Vianu T. Introducere în teoria valorilor // Opere, Vol. 8. P. 51-143. – Buc., 1979.
Voloşinov V.N. (Bahtin M.) Marksism i filosofia iazîka – Leningrad, 1930.
I.1.b(3.) Teorie literară, culturologie, antropologie (filosofică, culturală)
Antropologie culturală şi folclor (Antologar Al. Muşina). – Buc., 1970.
Blaga L. Trilogia culturii. – Buc., 1969.
Brînda Nicolae. Mituri ale antropocentrismului românesc. I Mioriţa. (Text ca pretext. Umanism şi
antropocentrism). – Buc., 1991 (Vezi Lista trimiterilor bibliografice).
Cioran Em. Antropologie filosofică. – Buc., 1991.
Corbea Andrei. Despre “teme”. Explorări în dimensiunea antropologică a literarităţii. – Iaşi, 1995.
Durant Gilbert. Structurile antropologice ale imaginarului. – Buc., 1977.
Filippov L.I. Filosofskaaia antropologia I.-P.Sartra. – Moskva, 1977.
Ionsse M. L’antropologie du geste. – Paris, 1974.
Strauss-Lévy Cl. Antropologie structurele (este trad. rom.). – Paris, 1958.
Subbotin M. Problema suşcinostnogo proiavlenia celoveca v sovremennoi filosofskoi antropologhii // Celovec i
ego bîtie kak problema sovremennoi filosofii. – Moskva, 1978.
Vianu T. Filosofia culturii // Opere. Vol. – Buc.,
b(4.) Teorie literară şi hermeneutică filosofico-literară
Boboc Al. Hermeneutică şi ontologie. – Buc., 1999.
Buch Günter. Hermeneutik und Bildung. – München, 1981.
Corbea A. Hermeneutică şi dialogism. Hermeneutica între construirea şi deconstruirea isotopiilor / teme // Despre
“teme” (vezi şi bibliografia la temă) – Iaşi, 1995.
Gadamer H.-G. Actualitatea frumosului. – Buc., 2000.
Gadamer H.G. Aktualinosti prekrasnogo (Filosofia şi hermeneutica. Semantica şi hermeneutica. Retorica şi
hermeneutica. Estetica şi hermeneutica ş.a.) – Moskva, 1991.
Gadamer H.-G. Istina i metod. Osnovî filosofskoi ghermenevtiki. – Moskva, 1986.
Gurevici P.S. Problema Drugogo v filosofskoi antropologii M.M.Bahtina // Bahtin M.M. kak filosof. – Moskva,
1992.
Jauss H.R. Experienţă estetică şi hermeneutică literară. – Buc., 1983.
Empson William. Şapte tipuri de ambiguitate. Buc., 1981
Marino A. Hermeneutica ideii de literatură. – Cluj-Napoca, 1987.
Marino A. Hermeneutica lui Mircea Eliade. – Cluj-Napoca, 1980.
Poetik und Hermeneutik I-XI – München, 1964-1984.
Ricoeur P. Eseuri de hermeneutică. – Buc., 1995.
Schleiermacher Friedrich. Hermeneutik und Kritik. – Frankfurt, 1977.
Szondi Peter. Einführung in die literarische Hermeneutik. – Frankfurt, 1975.
Zagadka celeoveceskogo ponimania. Materialî kruglogo stola filosofov.- Moskva, 1991.
b(5) Teoria literară şi logica
Bremond Cl. Logica povestirii. – Buc., 1981.
Epistemologia şi analiza logică a limbajului. – Buc., 1975.
Filosofia. Loghika. Iazîk. Perev. s angl. i nem. – Moskva, 1987.
Hegel G. W. F. Ştiinţa logicii (Prefaţă la ed. a II-a. Introducere). – Buc. 1966.
Limbaj, logică, filosofie. – Buc., 1975.
Popper Karl. Logica cercetării. – Buc., 1981.
b(6) Teoria literară şi istoria socială, sociologia literaturii (artei) şi
culturii
Diviagnaud J. Sociologia artei. – Buc., 1995.
Goldman R. Sociologia literaturii. – Buc., 1972.
Herseni Traian. Sociologia literaturii. – Buc., 1973.
Kon I. S. Soţiologhia licinosti. – Moskva, 1967.
Vezi bibliografia la compartimentul “Literatură, societate, cultură, civilizaţie”.
Vianu T. Curs de sociologie. P. a II-a: Sociologia culturii // Opere. Vol. 8. – Buc., 1979.
b(7) Teoria literaturii şi psihologia
Delacroix H. Psihologia artei. – Buc., 1983.
Dicţionar de psihologie socială. – Buc., f.a.
15
Freud S. Scrieri despre literatură şi artă.
Groeben N. Psihologia literaturii. – Buc., 1978.
Popescu-Neveanu P. Dicţionar de psihologie. – Buc., 1978.
Psihologia socială. Aspecte contemporane. – Iaşi, 1964.
b(8) Teorie literară, mitologie, folcloristică, etnologie
Amzulescu A. I. Cîntecul epic eroic: Tipologie şi corpus de texte poetice. – Buc., 1981.
Antropologie culturală şi folclor (Antologar Al. Muşina). – Buc., 1970.
Bahtin M. Tvorcestvo Frauςois Rablaise u narodnaia kultura srednevekovia i Renessansa. – M., 1965.
Benoist L. Semne, simboluri şi mituri. – Buc., 1995.
Bobînă Gh., Moraru S. La izvoarele gîndirii (Motive filosofice în creaţia poetică populară). – Chişinău, 1988.
Brînda N. Mituri ale antroposentrismului românesc. I. Mioriţa. – Buc., 1991.
Călinescu G. Estetica basmului // Colecţia “Studii de folclor” – Buc., 1965.
Corbu H. În folclor. Feeria naţională “Sînziana şi Pepelea” // Alecsandri şi teatrul. Cap. IV. – Chişinău, 1973.
Creaţia populară (Curs teoretic de folclor românesc din Basarabia, Transnistria şi Bucovina) – Chişinău, 1991.
Datcu I. Dicţionarul etnologilor români. I-II. – Buc., 1998; III – Buc., 2001.
Eliade M. Folclorul ca instrument de cunoaştere. Teme folclorice în creaţia artistică // Insula lui Euthanasius. –
Buc., 1993.
Folclor moldovenesc. Bibliografie (1924-1967). Alcătuitor N. Băieşu.
Frazer J. Folclor v vethom zavete. – Moskva, 1982.
Frazer J. Folk-lore in the Testament. – London, 1923.
Gadamer H.-G. Mif i razum // Aktualinosti prekrasnogo. – Moskva, 1991.
Hîncu A. Probleme de geneză a creaţiei populare moldoveneşti. – Chişinău, 1991.
Kamîşeva S. Mihail Bahtin i suggestivnaaia lingvistika // Bahtin M. i gumanitarnaia kultura XX v. – Vilnius, 1995.
Kernbach V. Dicţionar de mitologie genarală. – Buc., 1995.
Kovtun A. Hronotop russkoi i litovskoi svadebnoi obreadovoi pesni // Bahtin V. i gumanitarnaia kultura. XX v. –
Vilnius, 1995.
Lifşiţ Mih. Mifologhia drevneia i sovremennaia. – Moskva, 1980.
Meşterul Manole în dramaturgie (Antologar sau Tărchilă) vol. 1. – Buc. 1996.
Popovici C. I. Creangă şi basmul est-slav. – Chişinău.
Popovici C. Poezia orală – expresia vieţii poporului // Aprecieri şi medalioane literare. – Chişinău, 1979.
Semiotica folclorului. Abordare lingvistico-matematică. Sub red.prof. Solomon Marcus. – Buc., 1975.
Vulcănescu R. Mitologie română. – Buc., 1985.
b(9) Teorie literară, lingvistică generală, stilistică, retorică
Alpatov V. Kniga “Marxism i filosofia iazîka” i istoria iazîkoznania // Bahtin M. i gumanitarnaia nauka XX v. –
Vilnius, 1995.
Bally Charlas. Trăité de stilistique francaise. – Paris, 1951.
Bahnaru V., Berejan S. Cuvîntul şi lupta de idei. – Chişinău, 1986.
Blaga L. Orizont şi stil // Trilogia culturii. – Buc., 1969.
Bogdanova L. Dialog celoveka s mirom kak osnovnaia realinosti // Bahtin M. M. i gumanitarnaia cultura XX v. –
Vilnius, 1995.
Booth Wayne C. Retorica romanului. – Buc., 1976.
Bureau C. Linguistique fonctionnelle et stilistique objective. – Paris, 1976.
Charles M. Rhétorique de la lecture. – Paris. 1977.
Corbett (Ed.) Rhetoric Analyses of Literary Works… – London, 1969.
Coşeriu E. Despre lingvistică, Heidegger, Clinton ş.a. // Semn. Anul II, nr. 3-4, 1998.
Coşeriu E. Lingvistica din perspectivă spaţială şi antropologică. – Chişinău, 1994.
Coşeriu E. Ştiinţa este o formă de împărtăşenie…” Interviu de M. Şleahtiţchi, Gh. Popa şi N. Leahu // Semn, Anul
VI, nr. 3-4, 2003.
Coteanu I. Stilistica limbii române. – Buc., 1975.
Cressot M. Le style et ses techniques. – Paris, 1971
Dubois J. ş.a. Retorică generală. – Paris, 1970.
Florescu V. Retorică şi neoretorică. – Buc., 1973.
Gavrilov A. Fondul epistemologic şi umanistic al conceptului (coşerian) de lingvistică integrală // Metaliteratură,
vol. II, 2001.
Grati Aliona. Romanul ca lume postbabelică. Despre plurilingvism, heteroglosie şi carnavalesc. Chişinău. - 2009
Gogoşivili L.A. Filosofia iazîka M.M.Bahtina i problema ţennostnogo releativisma // Bahtin M.M. kak filosof. –
Moskva, 1992.
Bahtin M. Discursul la Dostoievski. Tipuri de discurs prozastic (conceptul bahtinian de metalingvistică) //
Problemele poeticii lui Dostoievski. (cap. V) – Buc., 1970.
Gennet G. Stil şi semnificaţie // Introducere în arhitext. – Buc., 1994.
Guraud P. La stilistique. – Paris, 1970.
Iordan L. Stilistica limbii române. – Buc., 1975.
Iakobson R. Essais de linguistique générale. – Paris, 1963.
Istrate G. Originea limbii române literare. – Iaşi, 1981.
16
Jirmunskii V.M. Teoria literaturî. Poetica. Stilistica. – Moskva, 1977.
Lingvistica integrală (Interviu cu E. Coşeriu… – Buc., 1996.
Lingvistica texta. I-II. – Moskva, 1974.
Martinet André. Elements de linguistique générale. – Paris, 1960.
Markiewiecz H. Stilul textului literar şi cercetarea sa // Conceptele ştiinţei literare.
Morrier H. Dictionaire de poetique et de retorique. – Paris, 1975.
Novoe v zarubejnoi lingvistike. VIII. Lingvistica texta. – Moskva, 1978.
Novoe v zarubejnoi lingvistike. XVII. Teoria recevîh actov. – Moskva, 1986.
Poetică şi stilistică. Orientări moderne. – Buc., 1972.
Popescu Iulian. Stil şi mentalităţi. – Constanţa, 1991.
Postovalova V.I. Iazîk kak deiatelinosti. Opît interpretaţii conţepţii W. Humboldta… – M., 1982.
Raţă-Dumitru N. Critica stilistică // Vol. Analiză şi interpretare. – Buc., 1972.
Riffaterre Michael. Încercări de definire lingvistică a stilului // Probleme de stilistică. – Buc., 1964.
Riffatterre M. Essais de stilistique structurale. – Paris, 1971.
Saussure F. de. Trudî pe iazîkoznaniiu. – Moskva, 1977.
Saussure Ferdinand de. Cours de lingvistique générale. – Paris, 1971.
Sociolongvistică. Orientări actuale. – Buc., 1975.
Spitzer Leo. Etudes de style. – Paris, 1970.
Teoria literaturnîh stilei. Tipologia stilevogo razvitia XIX v. – Moskva, 1977.
Teoria literaturnîh stilei. Mnogoobrazia stilei sovetskoi literaturî. Voprosî tipologhii. – Moskva, 1978.
Teoria recevoi deiatelinosti. Problemî psiholingvistiki. – Moskva, 1968.
Terminologie poetică şi retorică. Coordonator Val. Panaitescu. – Iaşi, 1994. (Vezi şi bibliografia).
Terracini B. Metodele stilisticii şi teoria criticii // Poetică şi stilistică.
Vianu T. Arta prozatorilor români. – Buc., 1941.
Vianu T. Despre stil şi artă literară. – f.l. şi f.a.
Vianu T. Problemele metaforei şi alte studii stilistice. – Buc., 1957.
Benveniste Emile. Problèmes de lingvistique générale. Vol. 1-2. – Paris, 1966.
Vianu T. Studii de stilistică // Opere. Vol. 4-5. – Buc., 1975.
Vinogradov V.V. Etiudî o stile Gogola. O poezii Annî Ahmatovoi (stilisticeskie nabroski) // Poetica russkoi
literaturî. Izbr. Trudî. – Moskva, 1976.
b(10) Teorie literară, semiotică (semiologie), informatică, cibernetică,
matematică
Bagdasar R. Critică şi cibernetică. – Buc., 1981.
Benoist L., Semne, simboluri şi mituri. – Buc., 1995.
Benze Max. Mathematik und Dichtung.
Bertanfly Ludvig von. Teorie generale des systemes. – Paris, 1972. (Este trad. rusă).
Carpov Maria. Introducere la semiologia literaturii. – Buc., 1978.
Coquet J.-C. Semiotique litteraire. – Paris, 1974.
Eco Umberto. –Tratat de semiotică generală. – Buc., 1982.
Essais de semiotique poetique. – Paris, 1972.
Greimas A.J. Despre sens. Eseuri semiotice. – Buc., 1975.
Greimas A.J. Semiotique et sciences sociales. – Paris, 1976.
Greimas A.J., Courtés I. (ed.) Semiotique. Dictionnaire raisonne de la téorie du langage. – Paris, 1979.
Marcus Solomon. Poetica matematică. – Buc., 1970.
Morris Ch. W. Osnovania teorii znakov // Semiotika. – Moskva, 1983.
Muşina Al. Paradigmele ştiinţei şi paradigmele poeziei // Eseu asupra poeziei moderne. – Chişinău, 1997.
Peirce Charles Sanders. Semnificaţie şi acţiune. – Buc., 1990.
Plămădeală Ion. Opera ca text. O introducere în ştiinţa textului (cap. II. Elemente pentru definirea semiotică a
textului. 21. Concepte şi modele semiotice de bază) – Chişinău, 2002.
Riffaterre M. Sémiotique de la poesie. – Paris, 1979.
Semiotica i hudojestvennoe tvorcestvo. – Moskva, 1977.
Stepanov I. Semiotica. – Moskva, 1971.
Trudî po snakovîm sistemam I-XXV. – Tartu, 1962-1998.
Vlad Carmen. Semiotica criticii literare. – Buc., 1982.
I.1.(c) Literatura artistică (poezia în sens larg) – obiectul principal
al studiului estetic-literar.
(c.1.) Conceptul de literatură şi conceptul de om.
Literatura – formă specifică (estetică-artistică) şi plenară
a umanismului (iubirii omului), a creativităţii
şi libertăţii umane.
Amabile Teresa M. Creativitatea ca mod de viaţă. – Buc., f.a.
Bahtin M. Estetica slovesnogo tvorcestva (ideea – axă: esteticul – expresie a trăirii intense a dragostei de om şi de
viaţă). – Moskva, 1979.
Davîdova G.A. Konţepţia tvorcestva v rabotah M.M.Bahtina // Bahtin M.M. kak filosof. – Moskva, 1992.
17
Dumitrescu-Buşulenga Z. Renaşterea. Umanismul şi dialogul artelor. – Buc., f.a.
Gavrilov A. Fondul epistemologic şi umanistic al conceptului (coşerian) de lingvistică integrală // Metaliteratură,
nr. 2/ 2001.
Gavrilov A. Shakespeare sau sensurile umane ale tragicului // Shakespeare. Teatru. – Chişinău, 1980.
Ghei N.K. Hudojestvennosti literaturî. Poetika. Stili. (I. Poeticeskoe slovo. Slovo-znak-slovo-obraz. III. Slovesnîi
obraz ş.a.) – Moskva, 1975.
Lukács Georg. Specificul literaturii şi al esteticului. Texte alese (Vezi: “Omul ca miez şi coajă”). – Buc., 1969.
Merleau-Ponty M. Science de l’homme et fenomenologie. – Paris, 1958.
Muşina Al. Eseu asupra poeziei moderne (Criza eului). – Chişinău, 1997.
Noica C. Povestiri despre om. – Buc., 1980.
P. Teilhard Shardin de. Fenomen celoveka. – Moskva, 1987.
Parfene C. I. Literatura – modalitate specifică de cunoaştere şi comunicare. I.1. Omul sau cunoaşterea “sinelui prin
sine” // Teorie şi analiză literară. – Buc., 1993.
Peccei Aurelio. Celoveceskie kacestva. – Moskva, 1980.
Popa Marian. Homo fictus. Structuri şi ipostaze. – Buc., 1968.
Poulet G. Entre Moi et Moi. Essais critique sur la conscience de soi. – Paris, 1977.
Poulet G. Etudes sur le temps humain. Vol. 1-4. – Paris. 1972-1976.
Ralea M. Explicarea omului // Scrieri. Vol.1. – Buc.,
Roşca A. Creativitatea generală şi specifică. – Buc., 1981.
Tănase Al. IV.3. Laicizarea şi umanizarea tragicului la Sofocle. A) Caracterul antroponcentric al dramei lui Sofocle.
4 b. Antigona şi permanenţa umanismului sau drama purităţii. Umanismul lui Euripide şi sistemul său de valori. V. 5.
Comediile lui Aristofan – conştiinţa critică de sine a lumii greceşti. VI. 11. Omul ca măsură a tuturor lucrurilor. // O istorie a
culturii în capodopere. – Buc., 1988.
Vianu T. Formalismul estetic. Polemica dintre formalişti şi idealişti // Opere. Vol. 13. – Buc., 1987.
Vianu T. Idealul clasic al omului. – Buc., 1972.
(c.2.) Controversele în jurul conceptului de literatură. Noţiunile de literatură, literaritate (sau literaturitate,
literalitate), antiliteratură, aliteratură, paraliteratură, metaliteratură, scriitură ş.a.
Balotă Nicolae. Literatură // Dicţionar de termeni literari (Coord. Al. Săudulescu). – Buc., 1976.
Barthes R. Littérature et meta-langage // Essais ecritique. – Paris, 1964.
Blanchot Maurice. Dispariţia literaturii // Spaţiul literar. – Buc., 1980.
Burlacu Al. Paraliteratură: o lume falsă de hîrtie şi cerneală // Proza basarabeană: fascinaţia modelelor. – Chişinău,
1999.
Călinescu G. Curs de poezie // Principii de estetică. – Buc., 1974. (sau în Pagini de estetică. – Buc., 1990).
Călinescu G. Universul poeziei // Principii de estetică.
Ce este literatura? Şcoala formală rusă. (Antologie). – Buc., 1983.
Coroban V. Literatura artistică şi trăsăturile ei specifice // Coroban V. , Curuci L., Badiu V. Studii de teorie a
literaturii. – Chişinău, 1979.
Croce B. Poezia şi literatura // Poezia. – B., 1972.
Curuci L. Esenţa şi forţa expresivă a poeziei. – Chişinău, 2002.
Dimitriu Corina. Literaritate // Terminologie poetică şi retorică (TPR) – Iaşi, 1994.
Eliade M. Itinerariu spiritual. Insuficienţele literaturii // Atitudini şi polemici în proza lit. interbelică. – Buc., 1984.
Escarpit R. Definiţia termenului “literatură” // Literar şi social. – Buc., 1974.
Gennete Gerard. Literatura ca atare // Figuri. – Buc., 1978.
Guller Jonathan. La literarité // Theorie littéraire. – Paris, 1989.
Jacobson Roman Questions de poetique. – Paris, 1973.
Léonard A. La crise du concept de littérature en France au XX-e siecle. – Paris, 1974.
Marino A. Literatura populară, literatura de masă, paraliteratura // Literatura cu literatură. Literatura despre
literatură. Literatura critică // Hermeneutica ideii de literatură. – Cluj, 1987.
Marino A. Literatura cu literatură [intertext]. Literatura despre literatură [metaliteratură]. Literatura critică
[antiliteratură] // Op. cit.
Marino A. Antiliteratura // Dicţionar de idei literare. – Buc., 1973.
Marino A. Literatura scrisă / Hermeneutica ideii de literatură. – Cluj, 1987.
Marino Adrian. Biografia ideii de literatură. Vol. 1-6).
Markiewicz H. Trăsăturile definitorii ale literaturii // Conceptele ştiinţei literare. – Buc., 1982.
Micu D. În căutarea autenticităţii. Vol. 1-2. (Noţiunea de aliteratură). – Buc., 1999.
Munteanu R. De la roman la antiroman // Noul roman francez. – Buc., 1968.
Plămădeală Ion. Opera ca text… (cap. V. Literaritatea). – Chişinău, 2002.
Ricardou Jean. Literatura – o critică // Pentru o teorie a textului. – Buc., 1980.
Robin R. Extension et incertitude de la notion de litterature // Teorie littéraire. – Paris, 1989.
Şklovski V. Arta ca procedeu // Poetică şi stilistică. – Buc., 1972.
Sorescu Roxana. Literaturitate // Terminologie poetică şi retorică. – Iaşi, 1994.
Tatarkiewicz Wladyslav. Noţiunea de poezie // Istoria celor şase noţiuni. – Buc., 1981.
Tînianov Iu. Faptul literar // Ce este literatura? Şcoala formală rusă. – Buc., 1983.
Todorov Tz. La notion de littérature. – Paris, 1987.
18
Wellek R. Warren A. Literatura şi studiul literaturii // Teoria literaturii. – Buc., 1967.
I.2. Natura şi funcţiile literaturii
I.2(1). Natura duală şi sincretică a literaturii
Bahtin M. Metoda formală în ştiinţa literaturii (vezi şi critica opoziţiei metafizice intrinsec-extrinsec în poetica
formalismului rus) – Buc., 1982.
Bahtin M. Problema conţinutului, a materialului şi a formei în creaţia literară. (Vezi critica “esteticii materiale”
(formaliste) care exagerează materialitatea operei literare şi nesocoteşte idealitatea ei spirituală) // Probleme de literatură şi
estetică. – Buc., 1982.
Gennet Gerard. Opera artei. Imanenţă şi transcendenţă. – Buc., 1999.
Hartmann N. Estetica (Vezi capitolele despre dualitatea obiectului estetic în natură, viaţa omului şi în arte).
Heidegger M. Lucrul şi opera // Originea operei de artă. – Buc., 1995.
Vianu T. Dualismul artei III, V, VII, VIII. Concluziuni. Eternitatea şi vremelnicia artei // Opere. Vol. 7. – Buc.,
1978.
Vianu T. Construcţia obiectului în estetică (Artă şi natură) // Op.cit.
Vianu T. Problemele filosofice ale esteticii (A. Raţionalitate şi iraţionalitate. D. Controversele simpatiei estetice.
Cauzalitatea materiei şi finalitatea spiritului. E. Problema libertăţii. Libertate şi determinism artistic) // Op. cit.
Wellek R., Warren A. III. Abordarea extrinsecă a studiului literaturii. V. Studiul intrinsec al literaturii // Teoria
literaturii. – Buc., 1967.
I. 2. (2). Dualitatea artei – expresiei a dualităţii omului (natură – spirit,
corp-suflet), a fiinţei lui dialogice, a “socialităţii interne” (Bahtin).
Bahtin M. Problemele poeticii lui Dostoievski (Dialogul la Dostoievski). – Buc., 1970.
Buber Martin. Eu şi Tu. – Buc., 1992.
Corbea Andrei. Despre “teme”. Explorări în dimensiunea antropologică a literaturii (Cap. III. Comunicare şi
dialogism. Cap. IV. Frumosul, de la substanţă la funcţie. Conceptul de dialogism în formularea lui Bahtin).
Parfene C. I. Literatura – modalitate specifică de cunoaştere şi comunicare.
I.1. Natura cognitiv – comunicativă a fiinţei umane. I.1.2. Omul, fiinţă problematică şi dialogică // Teorie şi analiză literară.
– Buc., 1993.
Samohvalova V. Soznanie kak dialoghiceskoe otnoşenie // M. Bahtin kak filosof.
Todorov Tz. M. Bakhtine. Le principe dialogique. – Paris, 1981.
I.2(c). Funcţiile literaturii. Conceptul de funcţie (literatură).
Cassirer Ernst. Substanzbegriff und Funktionsbegriff. – Berlin, 1923.
Corbea Andrei. Despre “teme” (Cap. IV. Frumosul, de la substanţă la funcţie. 5.2.3. Esteticitatea: funcţie şi proces).
– Buc., 1995.
Heinrich Dieter, Iser Wolfgang (ed.) Funktionen des Fiktiven (Poetik und Hermeneutik X). – München, 1982.
Lenk H. (ed.) Handlungstheorien – interdisziplinär. – München, 1980.
Sommer Dietrich (ed.) Funktion und Wirkung. – Berlin/Weimar, 1978.
Stierle Karlheinz. Text als Handlung. – München, 1975.
Turk Horst. Wirkungsästhetik. – München, 1976.
I.2.1. Funcţia cognitivă (de cunoaştere şi autocunoaştere umană).
Aristotel. Poetica. – Buc., 1965.
Arte poetice. Antichitatea. – Buc., 1970.
Ciocanu Ion. Măsura adevărului. – Chişinău, 1986.
Crăciun Gh. Funcţiile literaturii. 4. Funcţia de cunoaştere. 5. Literatura şi adevărul. // Introducere în teoria
literaturii. – Magister / Cartier, 1997.
Gadamer H.-G. Despre contribuţia poeziei la căutarea adevărului // Actualitatea frumosului. – Buc., 2000.
Hartmann N. Estetica. (Secţia III. Unitate şi adevăr înăuntrul frumosului. Cap. 22. Cerinţa adevărului în arta
poeziei. Cap. 23. Adevărul vieţii şi frumuseţe). – Buc., 1974.
Heidegger M. Opera şi adevărul. Adevărul şi arta // Originea operei de artă. – Buc., 1995.
Husar Al. Metapoetica. – Buc., 1983.
Parfene C. Literatura-modalitate artistică a cunoaşterii şi comunicării. I.7. Imagine literar-artistică şi
verosomilitate // Teorie şi analiză. – Buc., 1993.
Tănase Al. Mit şi adevăr raţional la Homer. IV. 1.b. Prometeu – simbol al eroului civilizator, al năzuinţei omului
către cunoaştere şi libertate. IV.b.e. Oedip. – erou al cunoaşterii şi libertăţii // O istorie a culturii în capodopere. Vol. 2. –
Buc., 1988.
Wellek R., Warren A. Literatura şi ideile // Teoria literaturii. – Buc., 1967.
I.2.3. Funcţia socială şi ideologică.
Bahtin M. Metoda formală în ştiinţa literaturii. Introducere critică în poetica sociologică. – Buc., 1992 (Vezi aici
ideea că literatura este ea însăşi o ideologie artistică, o ideologie în devenire, preteoretică).
Bahtin M. Problemele poeticii lui Dostoievski. – Buc., 1970. (Vezi despre interacţiunea dialogică în romanul
polifonic dintre ideea autorului şi ideea eroului, despre eroul dostoievskian ca “erou ideologic” autonom faţă de ideologia
autorului).
Corbu H. Cu privire la noţiunea de “popor” şi “poporaneitate” // În lumea clasicilor. – Chişinău, 1990.
Eliot Th. S. Funcţia socială a poeziei // Bucur R., Muşina Al. Antologie de poezie modernă. Poeţi moderni despre
poezie. – F.l., f.a.
19
Lovinescu E. Evoluţia ideologiei literare // Scrieri. Vol. 4. – Buc., 1973.
Plehanov G.V. Arta şi viaţa socială (Vezi ambele ed.: de la Bucureşti şi de la Chişinău).
Tănase Al. Trilogia “Oresteia” şi problema destinului în tragedia greacă: tensiunea dintre responsabilitatea divină şi
cea umană. (Aristofan) un model de angajare şi responsabilitate socială // O istorie a culturii în capodopere. Vol. 2. -–Buc.,
1988.
Wellek R., Warren A. Literatura şi societatea. Literatura şi ideile // Teoria literaturii. – Buc., 1967.
I.2.4. Funcţia morală-formativă. Literatură, religie, mitologie, morală
Averinţev S.S. Bahtin. Smeh, hristianskaia kultura // Bahtin M.M.
Bahtin M. Roman vospitania i ego znacenie v istorii realisma // Estetica slovesnogo tvorcestva. – Moscva, 1979.
Călinescu G. “Literatura” religioasă. Miturile, Traian şi Mochia, Mioriţa. Meşterul Manole, Sburătorul // Istoria
literaturii române de la începuturi pînă în prezent. – Buc., 1985.
Ciocanu Ion. Valoarea educativă a umorului // Dincolo de literă. – Timişoara, 2002.
Eliade M. Aspecte ale mitului. – Buc., 1978.
Eliade M. Istoria credinţelor şi a ideilor religioase. – Buc., 1993.
Hartmann N. Estetica (cap. 35. Funcţia dătătoare de sens în valorile estetice. Partea a III-a. Valori şi genuri ale
frumosului. Secţiunea I. Valorile estetice. Cap. 28. Poziţia frumosului în domeniul valorilor. 28. C. Valori de bunuri şi valori
morale. Cap. 8.b. Frumuseţea în raport cu valorile morale şi cele vitale).
Lifşiţ Mih. Mifologhia drevneaia i sovremennaia. – Moskva, 1998.
Melnic T. Frumosul artistic şi valoarea lui educativă. – Chişinău, 1972.
Tănase Al. Etica lumii homerice. Natura morală a eroilor homerici. Homer-educatorul Eladei şi receptarea sa.
Iubirea şi prietenia – valori morale ale etosului grec. Literatură, religie mitologie, morală.
Weimann R. Literatur geschichte und Mithologie. – Berlin / Weimar, 1974.
Funcţia mimetică, catarctică şi alte funcţii.
Aristotel. Poetica. – Buc., 1956.
Assmann Alejda. Die Legitimităt der Fiction. – München, 1980.
Auerbach E. Mimesis. Reprezentarea realităţii în literatura occidentală. – Buc., 1967.
Blumenberg H. Arbeit und Mythos. – Frankfurt, 1966.
Bücher Karl. Arbeit und Rhythmus. – Leipzig, 1896.
Călinescu G. Aristot // Principii de estetică. – Craiova, 1974.
Gadamer H.-G. Artă şi imitaţie. Poesie şi mimesis. Despre amuţirea tabloului. Tablou şi mimică // Actualitatea
frumosului. – Buc., 2000.
Gadamer H.-G. Jocul artei. Actualitatea frumosului. (Arta ca joc, simbol şi sărbătoare). Despre caracterul festiv al
teatrului // Op. cit.
Iauss H.R. Nachamung und Ilusion (Poetik und Hermeneutik. I) – München, 1964.
Plehanov G. V. Pisma bez adresa (aici se face o expunere şi o interpretare marxistă a teoriei lui K. Bücher şi a altor
antropologi şi etnologi despre legătura genetică a artei cu munca şi jocul) // Plehanov G.V. Izbrannîe filosofskie
proizvedenia. Tom V. – Moskva, 1959.
Tănase Al. O istorie a culturii în capodopere. Vol. 2 (V. Aristofan şi funcţia catarctică a rîsului) – Buc., 1988.
Funcţia estetică-artistică.
Crăciun Gh. Funcţiile literaturii 3. Utilitatea şi plăcerea (funcţia estetică) // Introducere în teoria literaturii. –
Magister, 1997.
Hartmann N. Estetica (cap. 35. Funcţia dătătoare de sens în valorile estetice). – Buc., 1974.
Parfene C. Teorie şi analiză literară (III. Funcţie şi finalitate literar-artistică. 3.2. Principalele caracteristici ale
funcţiei estetico-poetice). – Buc., 1993.
Pascadi Ion. Nivele estetice (V. Funcţie artistică). – Buc., 1972.
Wellek R. Warren A. Teoria literaturii (I. 3. Funcţia literară). – Buc., 1967.
I.3. Literatură şi alte arte. Imaginea artistică
Burgos Jean. Imaginea în libertate // Pentru o poetică a imaginarului. – Buc., 1988.
Burlacu Al. Despre structura imaginarului blagian // Proza basarabeană: fascinaţia modelelor. – Chişinău, 1999.
Chatman Seymour. Story and Discours; Narrative Structure in Fiction and Film. – Itaca, 1978.
Clyka M. Estetica şi teoria artei. – Buc., 1971.
Corbu H. Misiunea scenei (Cap. I). Motive literare şi teatrale (Cap. III) – Alecsandri şi teatrul. – Chişinău, 1973.
Guiney Mortimer. Cubisme et litterature. – Geneve, 1972.
Pavis P. Problèmes de semiologie theatrale. – Quebec, 1978.
Pavis Patrice. Problemes de sémiologie theatrale. – Quebec, 1978.
Timofeev L. I. Osnovî teorii literaturî (Opredelenie obraza. K ponimaniiu termina “obraz”) – M., 1959 (Este trad.
rom.).
I.4. Literatura – artă a cuvîntului. Teoria expresiei artistice.
Bahtin M. Slovo v romane // Voprosî literaturî i estetiki (este trad.rom.). – M., 1975.
Bahtin M. Slovo u Dostoievskogo // Problemî poetiki Dostoevskogo (este trad.rom.). – M., 1972.
Caracostea Dumitru. Arta cuvîntului la Eminescu. – Iaşi, 1980.
Corlăteanu Nicolae. Scriitorul în faţă cu limba literară. – Chişinău,
Grigoriev V. P. Poetica slova. – Moskva, 1979.
Guirand Pierre. Les caractères statistiques du vocabulaire. – Paris, 1954.
20
Mandelstam O. Slovo i cultura. I. O poezii. O prirode slova. – Moskva, 1987.
Todorov Tz. Mikhaïl Bakhtine – le principe dialogic. – Paris, 1981.
Zugun Petru. Cuvîntul. Studiu gramatical. – Buc., 1983.
I.5. Limbajul artistic
I.5.(a) Conceptul de limbaj: de la diada saussureană limbă (langue) /
vorbire (parole, enunţ, discurs) la triada limbă/limbaj/vorbire.
Funcţiile limbajului
Bahtin M. Problema recevîh janrov // Estetica slovesnogo tvorcestva. – Moskva, 1979.
Bloomfeld Leonard. Le langage. – Paris, 1970.
Burke Kenneth. Language as Simbolic Action. – Los Angeles, 1973.
Cimpoi M. Limbajul poetic ca limbaj absolut // Metaliteratură. Vol. 2, 2004.
Cohen Jean. Structure du langage poétique. – Paris, 1966.
Condrea I. Semiotică şi metalimbaj. Programa analitică a cursului pentru masterat. – Chişinău, 2001.
Coquet Jean-Claud Sémiotique littéraire. Contribution a l’analyse semantique du discours. – Paris, 1974.
Cotorcea Livius. Teoria limbajului poetic în ştiinţa filologică rusă şi sovietică. – Iaşi, 1983.
Ducrot O., Schaeffer J.-M. Noul dicţionar enciclopedic al ştiinţelor limbajului. – B., 1996.
Ducrot O., Todorov Tz. Dictionnaire encyclopédique des sciences du langage. – Paris, 1979.
Faucault Michel. Ordinea discursului. Un discours despre discurs, 1998.
Faye Jean Pierre. Théorie du recit. Introduction aux langages totalitaires. – Paris, 1972.
Gennet G. Figuri. – Buc., 1972.
Gennet Gerard. Figures, III. – Paris, 1982. (În Franţa au apărut încă 2 vol.)
Gennet Gerard. Nouveau discours du recit. – Paris, 1983.
Hjelmslev Louis. Prolégoménes á une théorie du langage… – Paris, 1971.
Iakobson R. Essais de lingvistique générale. – Paris, 1963.
Jakobson Roman. Essais de lingvistique général. – Paris, 1963.
Kristeva Julia. La revolution du langage poetique. – Paris, 1974.
Mainqueneau Dominique. L’analyse du discours. – Paris, 1976.
Martius-Baltar Michel. De l’énoncé à l’enonciation: une approche de fonctions intonatives. – Paris, 1977.
Popescu I. Funcţiile limbajului // Terminologie poetică şi retorică. – Iaşi, 1994.
Rastier F. Essais de sémiotique discoursive. – Paris, 1973.
Rey-Debove J. Le métalangage. Etude lingvistique du discours sur la langage. – Paris, 1978.
Slama Cazacu T. Limbaj şi context. – Buc., 1959.
Style and Language. – New York, 1960.
Teoria limbajului poetic. – Iaşi, 1994.
Todorov Tz. Les genres du discours. – Paris, 1978.
Vianu Tudor. Dubla intenţie a limbajului şi problema stilului // Despre stil şi artă literară. – Buc., f.a.
I.V.(b) Trăsăturile definitorii şi elementele principale ale limbajului
Blaga L. Geneza metaforei şi sensul culturii // Trilogia culturii. – Buc., 1969.
Blanchard M. Description… – Mouton, 1980.
Buosoño C. Teoria expresiei poetice. – Buc., 1975.
Burlacu Al. Despre structura simbolului poetic // Critica în labirint. –Chişinău, 1997.
Cicerin A.V. Ritm obraza. Stilistikeskie problemî. – Moskva, 1973.
Curuci L. Elemente de poetică. – Chişinău, 1971.
Dolgan M. Idee şi imagine poetică. – Chişinău, 1971.
Dolgan M. Metafora poetică şi semnificaţiile ei… – Chişinău, 1974.
Dragomirescu Gh. Mică enciclopedie a figurilor de stil. – Chişinău, 1993.
Dumarsais C. Ch. Despre tropi. – Buc., 1981.
Durand G. Figures mythigue et visages de l’oenvre. De la mythocritique à la mythanalise. – Paris, 1979.
Eliade M. Aspecte ale mitului. – Buc., 1978.
Fontanier P. Figurile limbajului. – Buc., 1977.
Gennet G. Figuri. – Buc., 1978.
Gennet G. Figures, III. – Paris, 1972.
Gusdorf G. Conştiinţă mitică – Structură a fiinţei în univers // Mit şi metafizică. – Timişoara, 1996.
Henry Albert. Métonymie et métaphore. – Paris, 1971.
Mauron Ch. Des methaphores obsedantes au mithe personnel. – Paris, 1962.
Meschonnic H. Critique du rythme… – Paris, 1982.
Morier H. Le rythme du vers libre simboliste. – Geneve, 1973.
Ricoeur Paul. Metafora vie. – Buc., 1984.
Ţau Elena. Analize literar-artistice. – Chişinău, 1986.
Ţau Elena. Aspecte ale convenţionalului în proza scurtă moldovenească contemporană. – Chişinău, 1980.
Teorii ale limbajului. – Buc., 1983.
Teoria metaforî. Perevod. – Moskva, 1990.
Teoriile simbolului. – Buc., 1983.
Vianu T. Alegorie şi simbol. O contribuţie istorică la înţelegerea raportului lor // Opere. Vol. 4. – Buc., 1975.
21
Vianu T. Epitetul eminescian // Op. cit.
Vianu T. Problemele metaforei şi alte studii de stilistică // Despre stil şi artă literară. – Buc., f.a.
Vianu T. Simbolul artistic // Postume. – Buc., 1966.
Vezi dicţionarele de terminologie poetică şi literară. Vinogradov V.V. O iazîke hudojestvennoi literaturî. – Moskva,
1959.
I.6. Conţinut, formă, materie, material în creaţia literară
Bahtin M. Problema conţinutului, a materialului şi a formei în creaţia literară // Probleme de literatură şi estetică. –
Buc., 1982.
Corbea Andrei. Cap. I.1. “Conţinut” / “formă”: o dicotomie absolută? Cap. II. În orizontul substanţialismului şi
absolutismului logic. Premisele conceptuale ale dicotomiei “conţinut” / “formă” // Despre “teme”. – Iaşi, 1995.
Gavrilov A. Noţiunea de caracter şi unitatea dialectică fond-formă. Caracterul literar – o formă conţinutistă //
Structura artistică a caracterului literar în roman. – Chişinău, 1976.
Gocev T.D. Soderjatelinosti hudojestvennîh form. Epos. Lirica. Teatr. – M., 1968.
Hartmann N. Conţinut, formă, materie, material // Estetica. – Buc., 1974.
Hegel G. W.F. Prelegeri de estetică. Partea a II-a. Dezvoltarea idealului în formele particulare ale frumosului
artistic. Secţiunea I. Forma simbolică a artei. Cap. I. A. Nemijlocita unitate între semnificaţie şi formă. Secţiunea a II-a.
Forma clasică a artei. Introducere. Despre clasic în general. Secţiunea a III-a. Forma romantică a artei. Introducere. Arta
romantică în general. Punctele 1,2,3.
Hegel. Ştiinţa logicii (Prefaţă la ediţia a doua. Introducere). – B., 1966.
Herbert Read. Originile formei în artă. – Buc., 1971.
Iovan H. Formele literaturii moderne. – Buc., 1973.
Melnic T. Conţinut şi formă în opera literară. – Chişinău, 1972.
Pareison L. Estetica. Teoria formativităţii. – Buc., 1977.
Rousset J. Forme et siguification – Paris, 1962.
Vianu T. Construcţia obiectului în estetică. (Estetica materialelor) // Opere. Vol. 7. – Buc., 1978.
Vianu T. Probleme filosofice ale esteticii (E. Problema libertăţii. Libertate şi determinism artistic. Materiale, limite
şi creaţie liberă) // Op. cit.
Vianu T. Tezele unei filosofii a operei. (15. Operă şi materie. 16. Materia în opera de artă. 17. Forma ca expresie a
ideii. 18. Forma ca limită a maselor. 19. Forma ca unificare) // Op.cit.
Walzel O. Conţinut şi formă în opera poetică. – Buc., 1976.
I.7. Literatura cultă (scrisă) şi folclorul (“literatura” orală).
Bahtin M. Tvorcestvo Fr. Rablaise i narodnaia cultura srednevakovia i Renessansa. – Moskva,
Călinescu George. Estetica basmului. – Buc., 1965.
Propp Vladimir. Rădăcinile istorice ale basmului fantastic. – Buc., 1973.
Propp Vladimir. Morfologia basmului. – Buc., 1970.
Zumthor Paul. Introduction à la poèsie orale. – Paris, 1983.
I.8. Universal şi specific naţional.
Adrian Marino. Literatura universală sau literatura comparată // Comparatism şi teoria literaturii, 1998.
Anton Dumitru. Terra mirabilis sau întîlnirea cu pământul. Forma mentis // Retrospective. – Buc., 1991.
Balotă Nicolae. Circulaţia intraliterară şi interliterară a valorilor // Revista de istorie şi teorie literară, nr. 4, 1973.
Blaga L. Matricea stilistică // Orizont şi stil, 1994.
Blaga L. Spaţiul mioritic. Despre asimilare. Apriorism românesc // Spaţiul mioritic. – Buc., 1994.
Boia L. Mit şi istorie în conştiinţa românească. – Buc.,
Călinescu G. Specificul naţional. Autohtonizarea simbolismului. Miturile: Traian şi Dochia, Mioriţa, Meşterul
Manole, Sburătorul // Istoria lit. române de la origini pînă în prezent. – Buc., 1985.
Cimpoi M. Orizont românesc, orizont european, orizont universal // Identitatea limbii şi literaturii române în
perspectiva globalizării, – Iaşi, 2002.
Ciobanu-Tofan A. Resurecţia ideii de specific naţional. Manifeste şi ideologii literare // Spiritus loci. Variaţiuni pe o
temă. – Chişinău, 2001.
Corbu H. Ideea naţională în contextul creaţiei poetului // Discursul direct. Aspecte ale publicisticii eminesciene. –
Chişinău, 2000.
Dima A. Aspecte naţionale ale curentelor literare internaţionale. – Buc., 1973.
Ibrăileanu Garabet. Caracterul specific naţional în literatură // Studii literare. – Buc., 1976.
Laiqnel-Lavastine Alexandra. Filosofie şi naţionalism. Paradoxul Noica. – Buc., 1998.
Lovinescu E. Evoluţia ideologiei literare. X. 2. Teoria specificului naţional. 3. Caracterul reacţionar al mişcării
poporaniste // Scrieri. Vol. 4. – Buc., 1973.
Maiorescu T. În chestia poeziei populare // Critice. – Chişinău, 1990.
Marcea Pompiliu. Naţional şi universal. – Buc., 1975.
Noica C. Introducere la miracolul eminescian (Eminescu sau gînduri despre omul deplin al culturii româneşti. Buc.,
1992.
Noica C. Modalităţi româneşti ale fiinţei // Sentimentul românesc al fiinţei. –Buc., 1996.
Noica C. Pagini despre sufletul românesc. – Buc., 1991.
Pilat I. Tradiţie şi inovaţie. Sufletul irlandez în poezie // Portrete literare. – Buc., 1969.
Ralea Mihai. Etnic şi estetic // Portrete, cărţi, idei. – Buc., 1972.
22
Vianu T. Goethe şi ideea de literatură universală. Studii de literatură universală şi comparată. – Buc., 1963.
Vianu T. Goethe şi literatura universală // Op. cit.
Vianu T. Literatură universală şi literatură naţională. // Op. cit.
Vulcănescu Mircea. Dimensiunea românească a existenţei // Dimensiunea românească a existenţei. – Buc., 1991.
Wagner R. Calea românească. Reportaj dintr-o ţară în curs de dezvoltare. – Buc., 1996.
Zamfirescu I. Naţional şi universal // Studii de literatură universală.
II. Teoria operei literare. Noţiunea de operă literară (operă de artă)
Coroban V. Opera literară // Coroban V. , Badiu V., Curuci L. Studii de teorie a literaturii. – Chişinău, 1979.
Eco Umberto. Opera deschisă. – Buc., 1969.
Gavrilov A. Ce este opera literară? // Revista de Lingvistică şi Ştiinţă Literară. – 1993, nr. 3.
Hegel G.W.F. Poezia. Opera poetică în raport cu cea prozaică. Opera de artă poetică liberă // Prelegeri de estetică.
Heidegger M. Originea operei de artă. (Lucrul şi opera). – Buc., 1995.
Ingarden R. Das literarische Kunstwerk. – Tübing, 1972 (sau alte ediţii)
Kayser W. Opera literară. – Buc., 1979.
Michaud G. L’oeuvre et ses techniques. – Paris, 1957.
Muşina Al. Eseu asupra poeziei moderne. – Chişinău, 1997.
Plămădeală Ion. Opera ca text. O introducere în ştiinţa textului. Chişinău, 2002
Teoria literaturii. Osnovnîe problemî v istoriceskom osveşcenii. Kn.3 (Proizvedenie) – M., 1965.
Tînianov Iu. Faptul literar // Ce este literatura? Şcoala formală rusă. – Buc., 1983.
Vianu T. Tezele unei filosofii a operei (4. Definiţia operei. 10. Valori, bunuri şi opere) // Opere. Vol. 7. – Buc., 1978
(sau în Postume. – Buc., 1966).
II.1. Geneza operei literare. Procesul (actul) de creaţie
(laboratorul de creaţie al scriitorului)
II.1.1. Opera literară – produs al activităţii creatoare a autorului.
Noţiunea controversată de autor
Bahtin M. Avtor i gheroi v esteticescoi deiatelinosti (Problema otnoşenia avtora k gheroiu. Problema avtora) //
Estetica slovesnogo tvorcestva. – Moskva, 1979.
Bahtin M. Iz zapisei 1970-1971 godov // Op. cit.
Bahtin M. Problema texta v lingvistike, filologhii i drughih gumanitarnîh naukah. Opît filosofskogo analiza // Op.
cit.
Călinescu G. Eminescu în timp şi spaţiu // Opera lui Mihai Eminescu. Vol. 1. – Chişinău, 1983.
Corbea Andrei. Ego, Alter, Alter Ego. – Iaşi, 1993.
Corbu H. Scriitorul şi procesorul literar. – Chişinău, 1980.
Corlăteanu N. Scriitorul în faţa limbii literare. – Chişinău, 1985.
Hegel G.W.F. Opera produs al creaţiei umane. Subiectivitatea creatoare de poezie // Prelegeri de estetică.
Hegel. Forma clasică a artei. Poziţia artistului creator în această formă de artă // Op. cit.
Read H. Poetul şi muza lui // Originile formei în artă. – Buc., 1971.
Simion E. Întoarcerea autorului. Eseuri despre relaţia creator-operă. – Buc., 1981.
Vianu T. Personalitatea lui Eminescu. Atitudinea şi formele eului în lirica lui Eminescu // Opere. Vol. 2. – Buc.,
1972.
Vianu T. Construcţia obiectului în estetică. (Eul poetic) // Op. cit.
Vianu T. Dualismul artei /Personalitatea artistului) // Op.cit.
Vianu T. Epitetul eminescian (D. Eminescu în timp) // Despre stil şi artă literară. – Buc., f.a.
Vianu T. Istoria ideii de geniu // Postume. – Buc., 1966.
Vianu T. Personalitatea lui Eminescu // Opere. Vol. 2, Buc., 1972.
Vianu T. Tezele unei filosofii a operei (Artist, artizan, pastişor, virtuoz) // Opere. Vol. 7 – Buc., 1978.
II.1.2. Procesul de creare a operei literare.
Legităţile şi etapele principale
Barthes R. Gradul zero al scriiturii. Ce este scriitura // Poetică şi stilistică. – Buc., 1972.
Curuci L. Procesul de creaţie // Coroban V. , Curuci L., Badiu V. Studii de teorie a literaturii. – Chişinău, 1979.
Dolinin A.S. Poslednie romanî Dostoievskogo. Kak sozdavalisi “Podrostok” i “Bratia Karamazov”. – Moskva,
1967.
Dolinin A.S. V tvorcescoi laboratorii Dostoievskogo. – Leningrad, 1947.
Hegel G.W.F. Opera de artă ca produs al activităţii omeneşti // Prelegeri de estetică. Vol. 1. Introducere. – Buc.,
1966.
Ilin Stan. Liviu Rebreanu în atelierul de creaţie. – Buc., 1985.
Issledovanie problem psihologhii tvorcestva. – Moskva, 1983.
Jdanov V.A. Tvorceskaia istoria “Annî Kareninoi”. – Moskva, 1957.
Luhmann N. Das Kunstwerk und die Selbstreproduktions der Kunst // Gumbreacht (ed.). Stil. – Frankfurt, 1986.
Mavrodin I. Poietică şi poetică. – Buc., 1982.
Meilah B. Talant pisatelea i proţessî tvorcestva. – Leningrad, 1969.
Melnic T Imaginea artistică şi procesul de creaţie (Material didactic) – Chişinău, 1989.
Petrescu Camil. Documente literare. Din laboratorul de creaţie al scriitorului. – Buc., 1979.
Psihologhia proţessov hudojestvennogo tvorcestva. – Leningrad, 1980.
23
Read H. Poetul şi muza lui // Originile formei în artă. – Buc., 1971.
Riffaterre M. La production du texte. – Paris, 1979.
Ţeitlin A. G. Trud pisatelea. Voprosî psihologhii tvorcestva, kuliturî i tehniki pisateliskogo truda. Izd. 2-e. –
Moskva, 1968.
Vianu T. Problemele filosofice ale esteticii (Raţionalitatea actului creator) // Opere. Vol.7. – Buc., 1987.
II.2. Modul de existenţă şi structura operei literare
Cervenko Miroslav. Der Bedeutungsaufbau des literarischen Werkes. – München, 1978.
Corti Maria. Nivele ale textului // Principii ale comunicării literare. – Buc., 1981.
Eco Umberto. La structure absente, 1970.
Gavrilov A. Consideraţii preliminare cu privire la noţiunea de structură // Structura artistică a caracterului literar în
roman. – Chişinău, 1976.
Gavrilov A. Conceptul de roman la G. Ibrăileanu şi structura stratiformă a operei literare. – Chişinău, 2006
Hartmann N. Structura operei de artă // Estetica. – Buc., 1974.
Ingarden R. Structura fundamentală a operei literare // Probleme de stilistică. – Buc., 1978.
Marino A. Structura operei literare // Introducere în critica literară. Buc., 1968.
Parfene Constantin. Opera literară – identitate, structură, organizare. 2. Opera literară în perspectivă structuralist-
semiotică. 2..1. Opera ca structură. Şi dacă… de M. Eminescu. 2.1. Opera ca structură deschisă. Poezia lui Cezar Inănescu
şi conceptul modern de “deschidere” // Teorie şi analiză literară. Ghid practic. – Buc., 1993.
Wellek R., Warren A. Modul de existenţă al operei literare // Teoria literaturii. – Buc., 1967.
Componentele structurale principale ale operei literare
II.2.2. Fondul tematic al operei literare. Temă, motiv, laitmotiv
Abramovici G.A. Literaturnoe proizvedenie. Glava 1. Tema i ideea // Vvedenie v literaturovedenii. – Moskva,
1961.
Bahtin M. Metoda formală în ştiinţa literaturi (P. III. Cap. 3. Unitatea tematică a operei literare). – Buc., 1992.
Bociort Ignat F. Tematica operei literare // Curs de teoria literaturii I. Nivele ideologice ale operei literare. –
Timişoara, 1977.
Corbea Andrei. Despre, “teme” (Cap. I. În jurul tematicii literaturii: o veche discuţie cu final deschis. Spre o nouă
paradigmă în ştiinţa literaturii. 1.2.1. Conceptul de temă în orizontul dicotomiei “conţinut” / “formă” 1.2.2.1. Tematica şi
“efectul de real”. 1.2.3. Tema – “conţinut”. Originile conceptului. 1.3.4. Tematologia sub semnul doctrinei comparatiste.
1.3.5. Critica tematică şi variantele “tematismului”. 1.4.1. Tema-formă”. O tentativă a şcolii formale ruse. 1.4.2. Tema-text.
Natura comunicativă a tematicii. 1.5. Estetica receptării ca posibilă deschidere spre paradigma comunicativă, de la tema-
substanţă la tema-funcţie. Cap.III. 3.4.1. Sensul-temă şi identitate în sine şi în context. 3.6.2. Dinamica raportului
temă/orizont. Cap. IV. 4.4.2.1. Efectul de distanţare. De la tema-semnificaţie la tema-sens. Cap. V. 5.3.3. Procesul
interacţiunii între temă şi orizont.
Dicţionar de termeni literari. Coord. Al. Săndulescu. (Laitmotiv, Motiv. Motivaţie. Temă).
Hartmann N. Conţinut şi formă, materie şi material // Estetica.
Korner Josef. Erlebnis – Motiv – Stoff // Wahle I., Klemperer V. (ed.) Vom Geiste neurerer Literaturforschung. –
Postdam, 1924.
Kruse Margot. Literaturgeschichte als Themengeschichte // Petriconi Helemuth Metamorphosen der Träume. –
Frankfurt, 1971.
Lötscher A. Text und Thema. – München, 1987.
Mircea Anghelescu ş.a. Laitmotiv. Motiv. Temă // Dicţionar de termeni literari. – F.l. şi f.a.
Slovari literaturovedceskih terminov (Laitmotiv. Motiv. Motivirovka. Tema). – Moskva, 1974.
Timofeev L. Analiz hudojestvennogo proizvedenia. Glava 2. Ideea, tema (ideino-tematiceskaia osnova), haracterî //
Osnovî teorii literaturî. Moskva, 1959. (Este trad. rom.).
Trousson Raymond. Thémes et mythes. – Bruxellesm 1981.
Vezi şi alte manuale, dicţionare accesibile, alte surse despre critica tematică şi analiza tematologică.
Weber Jean-Paul. Domaines thematiques. – Paris, 1965.
II.2.3. Fondul ideatic. Mesajul şi ideea operei literare.
Bociort J. F. Ideatica. Problematica // Curs de teoria literaturii. – Timişora, 1977.
Corbea Andrei. Despre “teme” (Cap. V. Creaţia socială – reper şi criteriu al frumosului. 5.2.2. Premisele creaţiei
sociale prin Frumos. 5.1.2. Valenţa socială a esteticului ca intensitate a sensului. – Iaşi, 1995.
Dolgan M. Idee şi imagine poetică. – Chişinău, 1971.
Escarpit R. (ed.) Literar şi social. – Buc., 1974.
Gavrilov A. Structura stratiformă a operei literare în concepţia estetică a lui N. Hartmann // Metaliteratură. Vol. 10,
2004.
Gavrilov A. Structura stratiformă a operei literare în concepţia lui R. Ingarden // Metaliteratură, vol. 9, 2004.
Hartmann N. Estetica (Stratul Ideilor individuale şi cel al Ideilor generale ale operei literare. Despre viaţa în Idee).
Pascadi I. Sensul artistic // Nivele estetice. – Buc., 1972.
Vezi o definire dialogică a noţiunilor “conţinut”, “temă”, “semnificaţie”, “sens”, “cuvînt bivoc”. “enunţ” în
lucrările recomandate ale lui Bahtin: Marxism filosofia iazîca; Avtor i gheroi… (Smîslovoe ţeloe gheroia); Problemele
poeticii lui Dostoievski (Discursul (Slovo) la Dostoievski); Discursul (slovo) în roman; Problema texta…; Iz zapisei 1971-
72 godov; K metodologhii gumanitarnîh nauk.
II.2.4. şi 2.5. Subiectul şi elementele lui de bază. Subiect şi fabulă.
24
Abramovici G. Vvedenie v literaturovedenii (Siujet. Obşcee poniatie o siujete. Elementî siujeta. (Este trad. rom.) –
Moskva, 1961.
Bahtin M. Tema, fabula şi subiectul // Metoda formală în ştiinţa literaturii. – Buc., 1992.
Gavrilov A. Conflictul artistic. Concept general // Revista de Lingvistică şi Ştiinţă Literară. – 1991, nr. 1.
Kojinov V.V. Siujet, fabula, kompoziţia // Teoria literaturî. Kn. II. – Moskva, 1964.
Şclovski V. Despre proză. Vol. 1-2. – Buc., 1976.
Timofeev L. Osnovî teorii literaturî (c.II. Glava 3-a. Siujet, Sootnoşenie kompoziţii i siujeta. Osnovnîe elementî
siujeta).
Tomaşevski B. Teoria literaturî. Poetica. – Buc., 1983.
II. 2.6. Structura stratiformă a operei literare
Corti Maria. Nivele ale textului // Principii ale comunicării literare. – Bucureşti, 1981.
Gavrilov A. Structura stratiformă a operei literare în concepţia lui R. Ingarden // Metaliteratură, nr. 9, 2004.
Gavrilov A. Structura stratiformă a operei literare în concepţia estetică a lui N. Hartmann // Metaliteratură, nr. 10,
2004.
Ingarden R. // Structura fundamentală a operei literare // Probleme de stilistică. – Buc., 1978.
Ingarden R. Construcţia bidemensională a operei de artă literară. Caracterul schematic al operei literare // Studii de
estetică, Buc., 1978.
Marino A. Structura operei literare // Introducere în critica literară. – Buc., 1968.
Parfene C. Teorie şi analiză literară. Ghid practic / II. 2. Opera literară în perspectivă structuralist-semiotică. (Vezi
analiza structurii stratificate a poeziei lui M. Eminescu Şi dacă… şi a organizării sonore a poeziei lui G. Bacovia Plumb). –
Buc., 1993.
Sollers Philippe. Nivelurile semantice ale unui text modern // Pentru o teorie a textului. – Buc., 1980.
Wellek R., Warren A. Modul de existenţă al operei literare (Vezi definirea straturilor operei literare) // Teoria
literaturii. – Buc., 1967.
II.2.7. Imaginea artistică a omului
Aristotel. Poetica. – Buc., 1956. (personaj în acţiune, erou, caracter).
Bahtin M. Avtor i gheroi v esteticeskoi deiatelinosti (Prostranstvennaia forma gheroia. Vremennoe ţeloe gheroia
(problema vnutrennego celoveka – duşi). Smîslovîe ţeloe gheroia) // Estetica slovesnogo tvorcestva. – Moskva, 1979.
Bahtin M. Problema eroului // Metoda formală în ştiinţa literaturii. – Buc., 1992.
Bahtin M. Problemele poeticii lui Dostoievski. – Buc., (“erou ideologic”, “erou-personalitate”).
Bociort I.T. Tipologia umană a operei literare. 1. Personajul şi cîteva funcţii ale sale. 2. Ipostaze ale personajului. 3.
Modalităţi de construire… 4. Analiză psihologică. Aplicaţii: Pertsonajele în analizele literare // Curs de teoria literaturii. –
Timişoara, 1977.
Ciocanu Ion. Caractere şi conflicte. Evoluţia povestirii şi romanului moldovenesc în ultimii ani. – Chişinău, 1968.
Dicţionar de personaje literare. Coordonatori prof.dr. Constanţa Bărboi, prof. Iustina Itu. – Braşov-Chişinău, 1993.
Eroul contemporan în literatura sovetică moldovenească. Red. resp. S. Cibotaru. – Chişinău, 1972.
Gavrilov A. Caracterul în structura romanului dostoievskian // Nistru, nr. 11/ 1971.
Gavrilov A. Caracterul literar ca structură artistică. Integritatea structurii artistice a caracterului // Structura artistică
a caracterului literar în roman. – Chişinău, 1976.
Gavrilov A. Modalităţi psihologice de caracterizare a eroului în romanul moldovenesc // Reflecţii asupra
romanului. – Chişinău, 1986.
Gavrilov A. Structura tipologică şi caracterologică a eroului în romanul Singur în faţa dragostei de A. Busuioc
(noţiunea de antierou) // Op. cit.
Greimas A.-J. Despre sens. – Buc., 19 (“actant”).
Hartmann N. Structura operei literare. 4. Stratul modelării sufleteşti şi al caracterului // Estetica.
Hegel. Prelegeri de estetică. P. 1. Introducere. Cap. 3. Idealul ca atare. 1. Individualitatea frumoasă. P. I. Cap. 3. 3.
Acţiune. A) Forţe generale ale acţiunii b) Indivizi în acţiune c) Caracterul. Secţia III. Forma romantică a artei. Cap. 3.
Independenţa formală a caracterului.
Hropotinschi A. Modelarea omului în romane // Treptele creaţiei – trepte ale măiestriei. Studiu asupra creaţiei
literare a lui V. Beşleagă. – Chişinău, 1981.
Hropotinschii A. Mutaţiile omului în timp. Tipologie conflictuală în romanul-parabolă // Evoluţia prozei
contemporane. – Chişinău, 1978.
Iosifescu Silvian. Personaje // Configuraţie şi rezonanţe. Un itinerar teoretic. – Buc., 1973.
Izobrajenie celoveka. – Moskva, 1972.
Parfene C. Teorie şi analiză literară (VI. Anexe. 6. Personajul literar. 7. Caracterizarea personajului literar).
Popa Marian. Homo fictus. Structuri şi ipostaze. – Buc., 1968.
Propp V. Morfologia basmului – Buc., 19 (“personaj-funcţie”).
Teoria literaturî. Osnovnîe problemî v istoricescom osveşcenii. Obraz, metod, harakter. Kn. 1-2. – Moskva, 1962.
Vezi dicţionarele recomandate şi alte surse.
II. 2.8. Raportul autor-narator-personaj-cititor.
Abramovici G. Liriceskoe otstuplenie. Raskrîtie avtorskogo otnoşenia k personajam proizvednia // Vvedenie v
literaturovedenii. – Moskva, 1961.
Bahtin M. Avtor i gheroi v esteticeskoi deiatelnosti // Estetica slovesnogo tvorcestva. – Moskva, 1979.
Bahtin M. Problemele poeticii lui Dostoevski. – Buc., 19
25
Eco U. Lector în fabula. – Buc., 19
Lintvelt Jaap. Încercare de tipologie narativă. Punctul de vedere. – Buc., 1994.
Manolescu N. Arca lui Noe. Eseu despre roman. Vol. 1-3. – Bucureşti, 19
II.2.9. Relaţii spaţio-temporale, Noţiunea de cronotop.
Bahtin M. Discursul în roman. (4. Locutorul în roman) // Op. cit.
Bahtin M. Formele timpului şi ale cronotopului în roman // Probleme de literatură şi estetică. – Buc., 1982.
Bahtin M. Roman vospitania i ego znacenie v istorii realisma (Vremea i prostranstvo v proizvedeniah Goethe //
Estetika slovesnogo tvorcestva. – Moskva, 1979.
Gadamer H.-G. O krughe ponimania (Vezi despre două moduri de a concepe istoria (tradiţia): ca istorie-obiect de
cercetare obiectivist-detaşată, ca trecut săvîrşit şi încheiat (istoricism) şi ca istorie (tradiţie) care continuă să săvîrşească prin
noi (“istorie, eficienţă”, Geschehen, în care sîntem implicaţi, la care aparţinem cultural prin ceea ce şi cum sîntem astăzi) //
Aktualinosti prekrasnogo. – Moskva, 1991 (vezi şi comentariul).
Heidegger M. Fiinţă şi timp. – Buc., 1994.
Heidegger M. Timp şi fiinţă. – Buc., 1995 (Vezi despre cvadridimensionalitatea spaţiotemporalitatea Fiinţei).
II.2.10. Compoziţia operei literare.
Abramovici G. Kompoziţia i siujet literaturnogo proizvedenia // Vvedenie v literaturovedenii. – Moskva, 1961.
Bahtin M. Metoda formală în ştiinţa literaturii (P. III. Cap. II. Materialul şi procedeul ca elemente componente ale
construcţiei poetice. Cap. III. Elemente ale construcţiei artistice).
Hropotinschi A. Contrapunctul şi compoziţia operei // Revelaţia slovei artistice. – Chişinău, 1979.
Jirmunski V. Kompoziţia liriceskih stihotvorenii. - Pg., 1921.
Timofeev L. Kompoziţia i siujet // Osnovî teorii. – M., 1959.
II.2.12 Operă vs text literar
Analize de texte poetice. – Buc., 1986.
Bahtin M. Problema texta v lingvistike, filologhii i drughih gumanitarnîh naukah. Opît filosofskogo analiza //
Estetica slovesnogo tvorcestva. – M., 1979.
Barthes R. Plăcerea textului. – Buc., f.a.
Bellemin-Noël. Vers l’inconscient du text. – Paris, 1979.
Boneţkaia N. K. Problema texta hudojestvennogo proizvedenia u Bahtina // Filologhiceskie nauki, nr. 5-6, 1995.
Cotorcea Livia. Text // Terminologie poetică şi retorică. – Iaşi, 1994.
Dällenbach Lucien, Intertexte et autotexte / Poetique, nr. 27 / 1976.
Derşidan I. Primatul textului. – Oradea, 1992.
Dimitriu Corina. Intertextualitate // Terminologie poetică şi retorică.
Eco Umberto. Lector in fabula ou la corporation interprétativ dans les textes narratifs. – Paris, 1985.
Eihenbaum B. Osnovî textologhii // Redactor i kniga. Sbornik statei. Vîpusc. 3. – Moskva, 1962.
Gennet G. Introducere în arhitext. Ficţiune şi dicţiune. – Buc., 1994.
Gennet Gerard. Palimpsestes. – Paris, 1982.
Hăulică Cristina. Textul ca intertextualitate. – Buc., 1981.
Issledovania po teorii texta (Referativnîi sbornik). – Moskva, 1979.
Kristeva Iulia. Problemele structurării textului // Pentru o teorie a textului… - Buc., 1980.
Kristeva Julia. Le texte du roman. – Paris, 1970.
Lihaciov D.S. Textologhia. Kratkii ocerk. – M.-L., 1964.
Lingvistica texta (materialî naucinoi konferenţii), I-II. – Moskva, 1974.
Lotman I. La structure du text artistique. – Paris, 1973.
Lotmann I. Structura hudojestvennogo texta. – Moskva, 1982.
Măgureanu Anca. Aspecte semantice ale constituirii textului // Semantică şi semiotică. – Buc., 1981.
Măgureanu Anca. Intertextualitate şi comunicare // Studii şi cercetări lingvistice. – Buc., 1985.
Methodes du Texte. Introduction aux études litteraires. – Paris, 1987.
Mihailă Ecaterina. Textul poetic. Perspectivă teoretică şi modele generative. – Buc., 1995.
Mincu M. Textualism şi autenticitate. – Constanţa, 1993.
Novoe v zarubejnoi lingvistike texta // Lingvistica texta. XIII. – Moskva, 1978.
Osnovî textologhii. – M., 1962.
Parpală Emilia. Poetica lui T. Arghezi. Modele semiotice şi figuri de text. – Buc., 1984.
Pentru o teorie a textului. Antologie “Tel Quel” (1960-1971). – Buc., 1980.
Plămădeală Ion. Opera ca text. O introducere în ştiinţa textului (Cap. IV. Textul narativ în limbajul naratologiei.
Vezi şi Bibliografie). – Chişinău, 2002.
Plett Heinrich. Ştiinţa textului şi analiza de text. Semiotică, lingvistică, retorică. – Buc., 1983.
Reiser. Aktualinîie problemî textologhii // Voprosî literaturî. – Nr. 12, 1964.
Riftaterre Michael. Le production du texte. – Paris, 1979.
Shabrol Claude (publ.) Sémiotique narrative et textuelle. – Paris, 1972.
Teoria recevîh actov // Lingvistica texta. XVII. – Moskva, 1986.
Teorii, şkolî, konţepţii (kriticeskie analizî). Hudojestvennîi text i kontext realinosti. – Moskva, 1977.
Vasiliu Emanuil. Introducere în teoria textului. – Buc., 1990.
Wellek R., Warren A. Strîngerea şi stabilirea textelor // Teoria literaturii (Cap. 6).
Zumthor Paul. Lanque, texte, énigme. – Paris, 1975.
26
II.2.12.1. Text în versuri. II.2.12.2. Text în proză, narativ. Naratologie.
Angelet C., Herman I. Naratologie // Méthodes du texte. Introduction aux études littéraires. – Paris, 1987.
Ardeleanu Sanda-Maria. Repere în dinamica studiilor pe text (De la o gramatică narativă către un model de
investigaţie textuală). – Buc., 1995.
Bahtin M. Discursul în roman. Din preistoria discursului romanesc. Eposul şi romanul // Probleme de literatură şi
estetică. – Buc., 1982.
Booth W. Retorica romanului. – Buc., 1976.
Bordeianu M. Versificaţia românească. – iaşi, 1974.
Bremond C. Logica povestirii. – Buc., 1985.
Burlacu Al. Tehnica narativă în “Povestea” lui Vasile Vasilache // Critica în labirint. – Chişinău, 1997.
Cornea P. Textul // Introducere în teoria lecturii. – Buc., 1988.
Curuci L. – Versificaţie // Coroban V., Badiu V., Curuci L. Studii de teorie a literaturii. – Chişinău.
Curuci L. Moldavskoe stihoslojenie. Istoria. Teoria. Tipologhia. – Chişinău, 1985 (Vezi bibliografia).
Eco U. Şase plimbări prin pădurea narativă. – Constanţa, 1997.
Faye Jean-Pierre. Theorie du recit. Introduction aux langage totalitaires. – Paris, 1972.
Grammont Maurice. Petit traitét du versifications franςaise. – Paris, 1967.
Hegel G.W.F. Expresia poetică. Limbajul poetic în general. Mijloacele lui. Versificarea // Prelegeri de estetică.
Hrabak I. Versul. Valoarea de comunicare a versului. Ritmul şi metrul // Introducere în teoria versificaţiei. – Buc., 1983.
Jirmunski V.M. Teoria stiha – Leningrad, 1975.
Ladislau Galdi. Introducere în istroia versului românesc. – Buc., 1971.
Lintvellt Iapp. Essais de tipologie narative. – Paris, 1981.
Lintvelt Iapp. Punctul de vedere. Încercare de tipologie narativă. – Buc., 1994.
Mahlin V.L. Bahtin i Zapad (Opît obraznoi orientaţii). “Optica mîşlenia” kak “prozaica”… (Vezi despre cartea
bahtinologişor americani Morson S. Şi Emerson K. “M. Bahtin: Crearea prozaicei” // Voprosî filosofii, nr. 1, 1993; vezi şi
Mahlin V.L. Nasledie M.M.Bahtina v sovremennom zarubejnom literaturovedenii // Izv. ANSSSR. Seria lit. i iaz., 1986, t.
45, nr. 4, p. 316-329.
Şclovski V. Despre proză. Vol. 1-2. – Buc., 1976.
Streinu V. Versificaţia modernă (Estetica versului liber). – Buc., 1991.
Tînianov I. M. Problema limbajului versificat // Teoria limbajului poetic. – Iaşi, 1994.
Todorov Tz. Categoriile naraţiunii literare // Poetică şi stilistică. – Buc., 1972.
Tomaşevski B. Eufonia // Teoria literaturii. Poetica // Buc., 1973.
Tomaşevski B. Genuri narative // Teoria literaturii. Poetica. – Buc., 1973.
Vianu T. Arta prozatorilor români. – Chişinău, 1991. (Sau Opere. Vol. 5. – Buc., 1975).
Wellek, Warren. Eufonia, ritmul şi metrul // Teoria literaturii. – Buc., 1967.
II.3. Receptarea şi evaluarea operei literare, teoria lecturii.
Bahtin M. K metodologhii gumanitarnîh nauk (Ponimanie. Rasclenenie ponimania na otdelinîe aktî. (…) 1.
Psihofiziologhiceskoe vospriiatie fiziceskogo znaka. (slova, ţveta, prostranstvennoi formî). 2. Uznanie ego (…) Ponimanie
ego povtorimogo, obşego znacenia v iazîke. 3. Ponimanie ego znacenia v dannom kontekste (blijaişem i bolee dalekom). 4.
Aktivno-dialoghiceskoe ponimanie (spor-soglasie). Vkliucenie v dialoghiceskii kontext. Oţenocinîi moment v ponimanii i
stepeni ego glubinî i universalinosti // Estetika slovesnogo tvorcestva. – M., 1979.
Bahtin M. Metoda formală în ştiinţa literaturii (P. III. Cap. II. Evaluarea socială şi rolul ei. Evaluarea socială şi
enunţul concret. Evaluarea socială şi construcţia poetică. P. IV. Cap. I. Teoria receptării la formalişti. Teoria receptării şi
istoria. Detaşarea formalistă a operei de comunicarea socială reală. Centrul valoric al orizontului ideologic ca temă
principală a literaturii. Cap. II. Legismul şi analitismul receptării artistice în concepţia formaliştilor). – Buc., 1992.
Charles Michel. La lecture critique // Poétique, nr. 34 / 1978.
Charles Michel. Retorique de la lecture. – Paris, 1977.
Corbea Andrei. Despre teme” (Cap. III. Comunicare şi dialogism. 3.1. Hermeneutică şi dialogism. Premise istorice.
3.4.2. O logică a dialogismului: mecanismul comunicativ al hermeneuticii întrebare-răspuns. 3.5.3.1. Dialogismul
înţelegerii. Cap. IV. 4.2.1. Trăirea estetică ca etapă a semiozei. Cap. V. 5.3.1. O încercare de descriere a procesului receptiv).
Cornea Paul. Introducere în teoria lecturii. – Buc., 1988.
Dufrenne M. Fenomenologia experienţei estetice. 2 vol. Vol. 2. Percepţia estetică. – Buc., 1976.
Hartmann N. Estetica (Cap. 2. Percepţia estetică) – Buc., 1974.
Iauss H.R. Paradigmawechsel în der Literaturwissenschaft // Smegac V. (ed.) Methoden der deutschen
Literaturwissenschaft. – Frankfurt, 1972.
Iauss Hans Robert. Der Leser als Instanz einer neuen Geschichte der Literatur // Poetica, nr. 7/1975.
Iauss Hans R. Experienţă estetică şi hermeneutică literară. – Buc., 1983.
Iauss Hans R. Pour une esthetique de la reception. – Paris, 1978.
Izer Wolfgang. Appel struktur der Texte // Warning R. Reteptinosösthetik. – München, 1975.
Izer W. Der implizite Leser. – München, 1972.
Izer W. Der Akt des Lesens. – München, 1976.
Kayser Wolfgang. Opera literară. – Buc., 1979.
Klement Wilfried. Die sprachliche Kommunikation. – Kantbeuren, 1973.
Linh Harry. Rezeptionsforschung. – Stutgart, 1976.
Man Paul de. Allegories ot Reading – London, 1972.
27
Maren-Griesebach M. Theorie und Praxis literarischer Wertung. – München, 1970.
Molles Abraham. Téorie de l’information et perceptiou esthetique. – Paris, 1958.
Naumann M. Blickpunkt Leser. – Leipzig, 1984.
Naumann Manfred (ed.): Gesselschaft-Literatur-Lesen. – Berlin/Weimer, 1973.
Pascadi Ion. Nivele estetice (1. Interesul artistic. Judecata de valoare – judecata de gust. 3. Apreciere, model şi
informaţie estetică. 4. Receptare şi formativitate estetică). – Buc., 1972.
Pavlicencu S. Ca două gemene surori. – Chişinău, 19
Pavlicencu S. Receptare şi confluenţe: Studii de literatură universală şi comparată. – Chişinău, 1999.
Pavlicencu S. Tentaţia Spaniei: Valori hispanice în spaţiul cultural românesc. – Chişinău, 1999.
Pavlicencu Sergiu. Receptarea literaturii spaniole în spaţiul cultural românesc I-II. – Chişinău, 1995.
Raese Walter. Literarische Rezeption. – Stuttgart, 1970.
Schütz Alfred. 1972. Einführung in die Literaturinterpretation – Stuttgart, 1985.
Sommer Dietrich (ed.) Leseerfahrung, Lebenserfahrung. – Berlin (Weimer, 1983.
Stachelberg Iurgen Von: Literarische Rezeptionsformen. – Frankfurt, 1972.
Stierle Karlheinz. Reception et fiction // Poetique nr. 39 / 1979.
Warning Reiner (ed.) Reteptionsästhetik. – München,1975.
Wellek R., Warren A. Teoria literaturii (IV. 18. Evaluarea operei literare) – Buc., 1967.
III. Genuri literare.
Anticinîi roman. – Moskva, 1969.
Aristotel. Poetica. – Buc., 1956.
Bahtin M. Eposul şi romanul // Probleme de literatură şi estetică. – Buc., 1982.
Bahtin M. Metoda formală în ştiinţa literaturii (P. III. Cap. III. Genul şi realitatea. Critica teoriei formaliste a
genurilor). – Buc., 1992.
Bahtin M. Problemele poeticii lui Dostoievski (Romanul polifonic al lui Dostoievski… Dialogul la Dostoievski) –
Buc., 19
Bantoş A. Poemul un imperativ al timpului // Creaţie şi atitudine. – Chişinău, 1985.
Bătălia pentru roman. Antologie de A. Saşu şi M. Vartic. – Buc., 1997.
Bileţchi N. Romanul şi contemporaneitatea. Sub red. lui A. Gavrilov. – Chişinău, 1984.
Botezatu E. Poemul moldovenesc contemporan (O naraţiune controversată: poemul. I. În drum spre sinteză. V.
Fascinaţia convenţionalului. Elementul oarabolic. 1. Tipuri de alegorii… VI. 1. Principiul epic şi liric de compoziţie. 2.
Principiul colajului. 3. Sinteză circulară). – Chişinău, 1981.
Burlacu Al. Camil Petrescu şi însuşirile noi ale romanului. Modele presumtive în romanul lui C. Stere. Un
antiutopist modern: Leon Donici // Proza basarabeană: fascinaţia modelelor. – Chişinău, 1999.
Ciobanu-Tofan Alina. Constantin Stere şi Bildungsromanul său // Spiritul loci. Varaţiuni pe o temă. – Chişinău, 2001.
Corbu H. Discursul direct. Aspecte ale publicisticii eminesciene. – Chişinău, 2000.
Corbu H. Speciile comice. Condiţia comicului. Clasificări // Alecsandri şi teatrul. – Chişinău, 1973.
Coroban V. Estetica genului scurt. Originea nuvelei // Studii, eseuri, recenzii. – Chişinău, 1968.
Coroban V. Romanul moldovenesc contemporan. Estetica genului. Ed. II, revăzută. – Chişinău, 1974.
Corti Maria. Genuri literare şi codificări // Principiile comunicării literare. – Buc., 1981.
Curuci L. Poetica lui Eminescu (Poetica genurilor şi speciilor literare. Poetica versului). – Chişinău, 1996.
Curuci L. Sonetul moldovenesc (Studiu, antologie, note). – Chişinău, 1972.
Curuci L. Speciile literare cultivate de V. Alecsandri (Clasificări şi analize). – Chişinău, 2004.
Gacev G.D. Soderjatelinosti hudojestvennîh form. Epos. Lirica. Teatr. – Moskva, 1968.
Levit E. Gheorghe Asachi. Sub red. lui H. Corbu. (Creaţia literară. Vezi caracterizarea speciilor poeziei şi prozei
scriitorului. – Chişinău, 1966.
Gavrilov A. Conceptul de roman la Ibrăileanu // Metaliteratură. Vol. 4, 2001.
Gavrilov A. Ibrăileanu şi Bahtin despre poetica specifică a romanului // Metaliteratură, vol. 6, 2002.
Gavrilov A. Reflecţii asupra romanului. – Chişinău, 1986.
Hegel W.Z.G. Prelegeri de estetică. Vol. 2 (Secţia a III-a (continuare). Cap. al III-lea. Poezia. III. Deosebirile de gen
ale poeziei. A. Poezia epică. B. Poezia lirică. C. Poezia dramatică. – Buc., 1966.
Hropotinschii A. Evoluţia prozei contemporane. – Chişinău, 1978.
Manolescu N. Arca lui Noe. Eseu despre roman. Vol. 1-3. – Buc.,
Marino Adrian. Genurile literare // Dicţionar de idei literare. – Buc., 1973.
Markiewics H. Genuri şi specii literare // Conceptele ştiinţei literaturii. – Buc., 1988.
Poetica janra i obraza. – Tartu, 1990.
Problema vzaimodeistvia literaturnîh janrov i stilei v zarubejnoi literature XIX-XX vekov. Sbornik naucinîh trudov.
– Kalinin, 1990.
Popa M. Tectonica genurilor literare. – Buc., 1980.
Petrescu Camil. Noua structură şi opera lui Marcel Proust // Teze şi antiteze. – Buc,m 1972.
Reizov B.G. Franţuzskii roman XIX veka. – Moskva, 1977.
Russev E.M. Cronografia moldovenească din veacurile XV-XVIII (Premisele apariţiei genului cronicăresc în
Moldova). – Chişinău, 1977.
Rusu Liviu. Estetica poeziei lirice. Ed. a 3-a. – Buc., 1969.

28
Silanţiev I. Teoria recevîh janrov M.M.Bahtina i problema stroenia kursa stilisticeskoi janrovoi naucinoi reci //
Bahtin M.M. i gumanitarnaia cultura XX v. – Vilnius, 1995.
Teoria literaturii. Osnovnîe problemî v istoriceskom osveşcenii Kn. 2. Rodî i janrî literaturî (Gacev G. D., Kojinov
V. V. Soderjatelinosti literaturnîh form. Meletinskii E. M. Narodnîi epos. Kojinov V. V. Roman-epos novogo vremeni.
Problema janrovogo svoeobrazia romana. Skvoznikov V. D. Lirica. Kurghinian M. C. Drama. Borev I. S. Satira). – Moskva,
1964.
Tomaşevski B. Genurile literare. Genurile narative // Teoria literaturii. Poetica. – Buc., 1973.
Vinogradov I. O teorii novellî // Voprosî marksistskoi poetiki. – Moskva, 1972.
Vîrgolici T. Epopeea naţională în literatura română. – Buc., 1980.
Zaharov V. Sistema janrov Dostoevskogo. Tipologhia i poetika. – Moskva, 1985.
Zatonski D. Sistema janrov Dostoevskogo. Tipologhia i poetika. – Moskva, 1985.
Wellek R., Warren A. Teoria literaturii (IV. Studiul intrinsec al literaturii. 17. Genurile literare).
IV. Curente literare şi culturale
Abusch A. Humanismm und Realismus în der Literatur. – Leipzig, 1971.
Adams Robert M. The Roman Stamp: Frame and Tocade in some Formes of Neo-Classicism. – Berkeley, 1974.
Andreev L. Impresionism. – Moskva, 1980.
Andreev L. Surrealism. – Moskva, 1972.
Anisimov I.I. Sovremennîe problemî realisma. – Moskva, 1977.
Arte poetice. Romantismul. – Bucureşti, 1982.
Balaşova T. V. Aktivnosti realisma: Literaturno-hudojestvennîe discussii na Zapade. – Moskva, 1982.
Beguin A. Sufletul romantic şi versul. Eseu despre romantismul german şi poezia franceză. – Buc., 1970.
Beşfeliu Marin. Realismul literaturii fantastice. – Craiova, 1975.
Bisrtray George. Marxist models of literary realism. – New York, 1978.
Brandes Georg. Principalele curente literare din secolul al XIX-lea. – Buc., 1978.
Burlacu Al. Mişcarea “generaţionistă”. Autohtonismul ca direcţie literară // Mişcarea literară din Basarabia anilor
’30. Atitudini şi polemici. – Chişinău, 1999.
Burlacu Al. Reflexe parnasiene şi antiparnasiene. Simbolişti întîrziaţi. Reacţii şi interferenţe avangardiste // Poezia
basarabeană şi antinomiile ei. – Chişinău, 2001.
Burlacu Al. Tehnica narativă în “Povestea” lui Vasile Vasilache. Proza lui Vlad Ioviţă: reminiscenţe neorealiste.
Poezia lui Bucov: de la futurism la neogongorism // Critica în labirint. Studii şi eseuri. – Chişinău, 1997.
Călin Vera. Curentele literare şi evocarea istorică. – Buc., 1963.
Călinescu G., Călinescu M., Marino A., Vianu T. Clasicism, baroc, romantism. – Cluj, 1971.
Cărtărescu M. Postmodernismul românesc. – Buc., 2003.
Canţâr Grigore. Mişcările literare avangardiste // Limba română, nr. 7-8, 2004; nr. 9-10, 2004.
Ciobanu Valeriu. Poporanismul: geneză, evoluţie, ideologie. – Buc., 1946.
Ciocanu Iulian. Metamorfoze narative (M.V.Leosa între modernism şi postmodernism). – Chişinău, 1996.
Ciocanu Ion. Rigorile şi splendorile prizei “rurale”. – Chişinău, 2000.
Ciorănescu Al. Barocul sau descoperirea dramei. – Cluj-Napoca, 1980.
Constantinescu I. Introducere în literatura clasică. – Iaşi, 1978.
Corbu H. Din istoria realismului moldovenesc. Ce este un clasic? // În lumea clasicilor. – Chişinău, 1990.
Criticeskii realism XX veka i modernism. Sbornik st. – Moskva, 1967.
De Michell Mario. Avangarda artistică a sec. XX. – Buc., 1968.
Dumitriu Dana. Ambasadorii sau despre realismul psihologic. – Buc., 1976.
Dima A. Aspecte naţionale ale curentelor literare internaţionale. – Buc., 1973.
Egri Peter. Avantgardism and modernity. A comparason of James Joise’s “Ulysses” with Tomas Mann’s “Der
Zauberg” and “Lotte in Weimer”. – Budapest, 1972.
Evropeiskii romantism. Sbornik statei. – Moskva, 1973.
Fabre I. Lumieres et romantisme. Energie et nostalgie. – Paris, 1963.
Fedorov F.P. Romanticeskii hudojestvennîi mir: prostranstvo i vremea. – Daugavpils. – Riga, 1988.
Gagiev A. Romantism i realism. Teoria lit.-hudoj. tipov tvorcestva. – Buc., 1972.
Hegel. Prelegeri de estetică. Vol. 2. Partea a II-a. Dezvoltarea idealului în formele particulare ale frumosului
artistic. Secţiunea I. Forma simbolică a artei. Despre simbol în general. Diviziune. Secţiunea a II-a. Forma clasică a artei.
Introducere despre clasic în general. 1. Independenţa clasicului ca întrepătrundere a spiritului şi a figurii lui naturale. 2. Arta
greacă ca existenţă reală a idealului clasic. 3. Poziţia artistului creator în această formă de artă. Cap. al II-lea. Idealul formei
clasice a artei. Secţiunea a III-a. Forma romantică a artei. Introducere. Arta romantică în general. 1. Principiul
subiectivităţii interioare.
Hocke Gustav Rene. Manierismul în literatură. – Buc., 1977.
Hutcheon Linda. Politica postmodernismului. – Buc., 1997.
Iliescu A. Poezia simbolistă românească. – Buc., 1985.
Ivaşeva V.V. Novîe certî realisma na Zapade. – Moskva, 1986.
Janrovo-stilevaia evoluţia realisma. Sb. nauc. trudov. – Frunze, 1988.
Levit E. Studii de istorie literară (Vezi: Un gen de tranziţie – Cronici şi povestiri istorice în versuri ş.a.). – Chişinău,
1971.
Liotard J.-F. Condiţia postmodernă. – Buc., 1993.
29
Literaturnîe manifestî zapadnoevropeiskih klassiţistov. – M., 1980.
Literaturnîe napravlenia i stili. Sbornik statei. – Moskva, 1976.
Lovinescu E. Mişcarea modernistă, rezultantă a sincronismului // Istoria lit.rom. contemporane // Scrieri. Vol. 4. –
Buc., 1973.
Lovinescu E. Poporanismul intrat în faza istorică. “Viaţa românească”, variaţiunile lui // Op. cit.
Lovinescu E. Sămănătorismul, epocă de decadenţă poetică // Op. cit.
Lukacs Georg. K istorii realisma. – Moskva, 1939.
Mahlin V. L. Nasledie M.M. Bahtina v kontexte zapadnogo postmodernisma // Bahtin M.M. kak filosof. – Moskva,
1992.
Michauld Guy. Mesage poétique du Simbolisme. – Paris, 1947.
Micu D. “Gândirea” şi gândirismul. – Buc., 1975.
Micu. D. În căutarea autenticităţii. 2 vol. – Buc.,
Micu D. Început de secol. 1900-1916. Curente şi scriitori. – Buc., 1970.
Miroponimanie i tvorcestvo romantikov. – Kalinin, 1986.
Muşina Al. Poezia şi crisele modernităţii // Eseu asupra poeziei moderne. – Chişinău, 1997.
Neavangardistskie tecenia v zarubejnoi literature 1950-1960 godov. – Moskva, 1972.
O literaturno hudojestvennîh teceniah XX v. Sbornik statei. – Moskva, 1966.
Ornea Z. Anii ’30. Extrema dreaptă românească. – Buc.,
Ornea Z. Curentul cultural de la “Contemporanul”. – Buc., 1977.
Ornea Z. Junimismul. – Buc., 1966, 1978.
Ornea Z. Poporanismul. – Buc., 1972.
Ornea Z. Sămănătorismul. – Buc., 1971.
Ornea Z. Tradiţionalism şi modernitate în deceniul al treilea. – Buc., 1986.
Ornea Z. Ţărănismul. Studiu socilogic. – Buc., 1969.
Ot klassiţisma k romantismu. Sbornik statei. – Leningrad, 1970.
Păcurariu D. Clasicism şi romantism. Studii de lit. rom. modernă. – Buc., 1973.
Păcurariu Dim. Clasicism şi tendinţe clasice în literatura română. – Buc., 1979.
Palievskii Piotr V. Puti realisma. Literatura i teoria. – Moskva, 1976.
Papu Edgar. Existenţa romantică. Schiţă morfologică a romantismului. – Buc., 1980.
Petrescu Ioana Em. Modernism/postmodernism. Ipoteză // Portret în grup cu Ioana Em. Petrescu. – Cluj, 1991.
Petrescu Liviu. Poetica postmodernismului. – Piteşti, 1996. (Vezi şi bibliografie).
Poetica realisma. Mejvuzovskii sbornik. I-IV. – Cuibîşov, 1982-1985.
Pop Ion. Avangardismul poetic românesc. – Buc., 1969.
Popovici Doru. Romantismul românesc. - Buc., 1972.
Romantismul românesc şi romantismul european. – Buc., 1970.
Problemî realisma / Materialî diskussii o realizme v mirovoi literature. – Moskva, 1957.
Problemî realisma i hudojestvennoi pravdî. Sbornik statei. Vîpusk I. – Livov, 1961.
Problemî realisma i romantisma v zarubejnoi literature XIX i XX vekov. – Tartu, 1981.
Problemî tipologhii literaturnogo proţessa. – Permi, 1978, 1989.
Problemî vzaimodeistvia literaturnîh napravlenii. – Dnepopetrovsk, 1973.
Raymond Marcel. De la Baudlaire la suprarealism. – Buc., 1980.
Realism v zarubejnîh literaturah XIX-XX vekov. – Saratov, 1989.
Realismus und literarische Kommunikation. – Berlin, 1984.
Romantism (Teoria, istoria, kritika). Sbornik statei. – Kazani, 1976.
Romantism i realism v literaturnîh vzaimodeistviiah. – Kazani, 1982.
Şahova Kira A. Vecino obnovliaiuşciisea realism. O tvorcestve sovremennîh zarubejnîh pisateleah. – Kiev, 1984.
Saveleva L.I. Romanticeskie tendenţii v anticinoi literature. – Kazani, 1973.
Skvoznikov V.D. Realism liriceskoi poezii. – Moskva, 1976.
Sovremennîe problemî realisma i modernism. Sbornik statei. – Moskva, 1965.
Sovremennîe zarubejnîe issledovania po romantismu. Ref. sbornik. – M., 1976.
Ţarik K. Tipologhia neoromantisma. – Chişinău, 1984.
Träger Claus. Studien zur Realismustheorie und Methodologie der Literatur wiessenschaft. – Leipzig, 1972.
Turaev S.V. Ot Prosveşcenia k romantismu (Transformaţia gheroia i izmenenie janrovîh struktur v
zapadnoevropeiskih literaturah konţa XVIII – naciala XIX v.). – M., 1983.
Vanslov V.V. Estetika romantisma. – Moskva, 1966.
Vianu T. Idealul clasic al omului. – Buc., 1972.
Zalis Henri. Estetica imperfecţiei. Contribuţii la studiul naturalismului românesc. – Timişoara, 1979.
Zamfirescu I. Istoria universală a teatrului. Vol. 3 (Renaşterea. Reforma. Barocul. Clasicismul). – Buc., 1968.
Zamfirescu I. Teatrul european în secolul Luminilor. – Buc., 1981.
Zatonski D. V. Realism – eto somnenie? – Kiev, 1992.
Zatonski D.V. Evropeiskii realism XIX v. – Kiev, 1984.
V. Literatură, societate, cultură şi civilizaţie, democraţie şi totalitarism
Actualinîe problemî kulturî. – Tartu, 1987.
Bahtin M. Otvet na vopros redacţii “Novogo mira” // Estetika slovesnogo tvorcestva. – Moskva, 1979.
30
Bibler V.S. Ot naukoucenia k loghike kulturî. – Moskva, 1991.
Berdeiaev N. Istoki i smîsl russkogo kommunisma. + Moskva, 1990.
De la Apollo la Faust: dialog între civilizaţii, dialog între generaţii (antologie). – Buc., 1978.
Dinamica culturî: teoretiko-metodologhiceskie aspectî. – Moskva, 1982.
Duţu Al. Cultura română în civilizaţia europeană. – Buc., 1978.
Escarpit R. Literar şi social. – Buc., 1974.
Gabriel A. Almondo, Sidney verba. Cultura civică. – Buc., 1996.
Huntington S.P. Ciocnirea civilizaţiilor şi refacerea ordinii mondiale. – Oradea, 1998.
Koul M., Skribner S. Kultura i mîşlenie. Psihologhiceskie ocerki. – Moskva, 1977.
Lotman I. M. Izbrannîe statii v trioh tomah. T. 1. Statii po semiotike i tipologhii kuliturî. – Tallin, 1992.
Lotman I. Cultura i vzrîv. – Moskva, 1992.
Lotman I. Studii de tipologie a culturii. – Buc., 1974.
Marino A. Pentru Europa: Integrarea României. Aspecte ideologice şi culturale. - Iaşi, 1995.
Meluhan Marshall. Galaxia Gutenberg. Omul şi era tiparului. – Buc., 1975.
Michaud Guy, Marc Edmond. Vers une science des civilizations? – Paris, 1981.
Miturile comunismului românesc. Sub direcţia prof.L. Boia. – Buc., 2000.
Popper Karl. Societatea deschisă şi duşmanii ei. Vol. 1-2. – Buc., 1993.
Rovenţa-Frumuşani D. Semiotică, societate, cultură. – Buc., 1999.
Savranskii I.L. Kommunikativno-esteticeskie funkţii kelturî. – Moskva, 1979.
Segre Cesare. Istorie – Cultură – Critică. – Buc., 1986.
Tănase Al. Cultură şi civilizaţie. – Buc., 1977.
Tănase Al. O istorie a culturii în capodopere. Vol. 1-2. – Buc., 1988.
Tocqueville A. de. Despre democraţia în America. – Buc., 1992.
Toffler Alvin. Al Treilea Val. – Buc., 1983.
Totalitarism kak istoriceskoe fenomen. – Moskva, 1989.
Zéraffa Michel. Roman et société. – Paris, 1972.
Zima P. V. Littérature et Société: pour une sociologie de l’ecriture // Theorie de la littérature. – Paris, 1981.
Vianu T. Studii de filosofia culturii. – Buc., 1982.
V. şi bibl. la compartimentul “Funcţia ideologică şi socială a literaturii”, precum şi alte surse la acest subiect.
IV. Bibliografie suplimentară
IV.1. Manuale şi dicţionare
Andreeva G.M. Soţialinaia psihologhia. – Moskva, 1980.
Bîju M. T. Mic dicţionar al spiritului uman. – Buc., 1983.
Bogdan-Tucicov ş.a. Dicţionar de psihologie socială. – Buc.,
Bolişoi putevoditeli po biblii. – Moskva, 1993.
Chevalier I., Cheebrant A. Dicţionar de simboluri. – Buc., 1994.
Clément E., Demonique Ch., Hansen-Love L. Filosofia de la A. la Z. Dicţionar enciclopedic de filosofie. – Buc., 2000.
Deely I. Bazele semioticii. – Buc., 1997.
Dicţionar de estetică generală. – Buc., 1972.
Dicţionar de etică (cu caractere chirilice). – Ch., 1981.
Dicţionar de filosofia cunoaşterii (trad. din engleză) 2 vol. – Buc., 1999.
Dicţionar de filosofie. – Chişinău, 1985.
Dicţionar de sociologie. – Buc.,
Dieder I. Dicţionnaire de la filosofie. – Paris, 1984.
Eliade/Gulianu. Dicţionar al religiilor. – Buc., 1993.
Filosofskii enţiclopediceskii slovari. 2-e izd. – Moskva, 1989.
Flonta M. Curs de teorie a cunoaşterii. – Buc., 1969.
Gulian C.I. Bazele istoriei şi teoriei culturii. – Buc., 1975.
Ionescu Nae. Curs de metafizică. – Buc.,
Kernbach Victor. Dicţionar de mitologie generală.
Kiriak. Mitologie. – Buc., f.a.
Kratkaia filosofskaia enţiklopedia. – Moskva, 1994.
Kuhn N.A. Legendele şi miturile Greciei antice. – Buc., 1964.
Mifologhiceschii slovari. Glav.red. E.M. Meletinski. – Moskva, 1993.
Piru I. Introducere în epistemologie. – Buc., 1984.
Popescu-Neveanu P. Dicţionar de psihologie. – Buc., 1978.
Prut Constantin. Dicţionar de artă modernă. – Buc., 1982.
Schweiger Paul. O introducere în semiotică. – Buc., 1984.
Sovremennaia zapadnaia filosofia (slovari). – Moskva, 1991.
Vianu T. Curs de sociologie. Puncte de vedere. – Buc., 1942.
Vianu T. Introducere în teoria valorilor. Întemeiată pe observaţia conştiinţei. – Buc., 1942.


A nu se confunda cu bibliografia la programa suplimentară pe care conducătorul ştiinţific o elaborează împreună cu
doctorandul şi care este legată nemijlocit de tema tezei.
31
IV.2. Lucrări de interes general.
Aristotel. Metafizica. – Buc., 1967.
Aristotel. Retorica. – Buc.,
Bachelard G. Dialectica spiritului modern. – Buc., 1986.
Bagdasar N. Teoria cunoştinţei. Exprimare sistematică şi critică. Vol.1-2. – Buc., 1941-1942.
Barthes Roland. Mythologies. – Paris, 1964.
Berdeiaev N. Istoki i smîsl russkogo kommunisma. – Moskva, 1990.
Berdeaiev N. Samopoznanie. Opît filosofskoi avtobiografii, I, Istoki i mirovaia sreda. XII. O samopoznanii i ego
predelah). – Moskva, 1991.
Berdeaiev N. Smîsl istorii (Gl. 1. O suşcinosti istoriceskogo. Znacenie predania. Gl. VII. Renessans i gumanism.
Gl. VIII. Koneţ Renessania n crizis gumanisma. Vhojdenie maşinî. Gl. X. Ucenie o progresse i koneţ istorii. Prilojenie.
Volea k jizni i volca k kulture). Moskva, 1990.
Constant Benjamin. Despre libertate la antici şi la moderni. – Iaşi, 1996.
Bibler V. Mîşlenie kak tvorcestvo. – Moskva, 1975.
Biblia. Vechiul şi noul testament.
Blaga L. Ştiinţă şi creaţie. – Buc., 1942.
Braudel Fr. Structurile cotidianului. Vol.1-2. – Buc., 1984.
Burchardt Iacob. Cultura Renaşterii în Italia. Vol. 1-2. – Buc., 1969.
Chaunu Pierre. Civilizaţia Europei în Secolul luminilor. Vol. 1-2. – Buc., 1986.
Chaunu Pierre. Civilizaţia Europei clasice. Vol. 1-3. – Buc., 1989.
Cultură şi societate în epoca modernă. – Cluj-Napoca, 1990.
Drîmba Ovidiu. Istoria culturii şi civilizaţiei. Vol. 1-8. – Buc., 1998.
Efimov Iu. I. Filosofskie problemî teorii antroposoţiogeneza. – Leningrad, 1981.
Einstein Albert. Cum văd eu lumea. Antologie. (Reflecţii despre filosofia, etica, sensurile sociale şi culturale ale
fizicii teoretice). – Buc., 1992.
Epistemologie. Orientări contemporane. – Buc., 1970.
Existenţă, cunoaştere, valoare. – Buc., 1970.
Huber Vinifried ş.a. La psychanalyse sciense de l’homme. – Bruxelles.
Huntington Samuel P. Ciocnirea civilizaţiilor şi refacerea ordinii mondiale. – Oradea, 1998.
Iordanskii V.B. Haos i Garmonia. – M., 1982.
Istoria pervobîtnogo obşestva. Obşcie voprosî. Problemî antroposoţiogheneza (Gl.4-a. Predposîlki stanovlenia
celoveceskogo obşestva. – Gl. 5-ia. Stanovlenie celoveceskogo obşestva). – Moskva, 1983.
Kuhn Tomas. Metodologhiceskie problemî kompleksnîh issledovanii. – Novosibirsk, 1983.
Logica ştiinţei. – Buc., 1970.
Lotmann I. Studii de tipologia culturii. – Buc., 1974.
Lovinescu E. Istoria civilizaţiei române moderne. Vol. 1-3. – Buc., 1924-1925.
Matematică şi viaţă. – Buc., 1972.
Moles Abraham. Sociodinamica culturii. – Buc., 1974.
Naucinaia kartina mira: osnovanie, formirovanie, razvitie. – Ufa, 1987.
Nemoianu Virgil. Structuralismul. – Buc., 1967.
Piaget I. Dimensiuni interdisciplinare ale inteligenţei. – Buc., 1972.
Piaget I. Epistemologie genetică. – Cluj, 1973.
Piaget I. Structuralismul. – Buc., 1973.
Pîrîu Ilie. Filosofia comunicării. – Buc., 2000.
Popescu V. Morala şi cunoaşterea ştiinţifică. – Buc., 1974.
Popper K. Societatea deschisă şi duşmanii ei. Vol. 1.2. – Buc., 1993.
Popper Karl. Logica cercetării. – Buc., 1981.
Popper Karl. Mitul contextului. – Buc., 1998.
Prigogine I., Stenghers S. Noua alianţă. Metamorfoza ştiinţei. – Buc., 1984.
Prigojin I., Stenghers S. Poreadok iz haosa. Novîi dialog celoveka s prirodoi. – Moskva, 1986.
Psihologie socială. Aspecte contemporane. – Iaşi, 1996.
Ralea M. Explicarea omului // Scrieri: Vol. 1. – Buc.,
Roli metodologhii v istorii nauki. – Novosibirsk, 1985.
Roşca A. Creativitatea generală şi specifică. – Buc., 1981.
Sève Lucien. Marxisme et théorie de la personalitè. – Paris, 1969.
Sève L. Marxism i teoria licinosti (ci. I Psihologhia licinosti kak zarojdaiuşcainşcaiasea nauka. Ci. III. Predmet
psihologhii licinosti. Zakliucenie. Smerti i preobrajenie antropologhii). – Moskva, 1972.
Strauss-Lévi Cl. Antropologie structurele (este trad. în rom.). – Paris, 1958.
Teoria cunoaşterii ştiinţifice. – Buc., 1982.
Toffler Alvin. Al Treilea Val. – Buc., 1983.
Viet Jean. Les Méthodes structuralistes dous les sciences sociales. – Paris, 1967.
Zamfirescu M. Istoria universală a teatrului. Vol. 1-3. – Buc., 1958, 1966, 1968.

32
Consiliul Naţional pentru Acreditare şi Atestare al Republicii Moldova

APROBAT
Hotărârea Prezidiului CNAA
Nr. _____din ________20__
Preşedinte CNAA
Acad. V. CANŢER_________

Paşaportul
specialităţii ştiinţifice:
10.01.08 Teoria literaturii

Chişinău 2010

33
I. Domeniul ştiinţific în care se conferă gradul ştiinţific:
Filologie.
II. Formula specialităţii:
Teoria literaturii este domeniul filologiei care se ocupă de cercetarea bazelor teoretice ale ştiinţei literare
(metodologia literară, istoria literară, critica literară, stilistica, textologia şi analiza textului literar, studierea
comparată a literaturii române în contextul literaturii europene şi universale, problematica comunicării literare în
contextul teoriilor contemporane ale comunicării umane, a limbajului artistic în contextul filosofiei şi teoriei
generale a limbajului, inclusiv informatica, teoriile lingvistice şi semiotice ş.a.).
III. Direcţiile de cercetare:
Studierea sistemică a conceptelor teoretice generale şi a terminologiei literare ca ansambluri
terminologice (microsisteme încadrate în macrosisteme – concepţii teoretice;
– Teoria operei literare (a structurii ei interne şi a modului de existenţă ca formă specifică, estetico-
artistică de comunicare interumană);
– Evoluţia istorică a literaturii ca proces al devenirii ei continue în formele ei principale – genurile şi
speciile literare ca forme conţinutiste / conţinutale (gehaltvolle Formen după Hegel, soderjatelinîe formî după M.
Bahtin) ale unor viziuni şi atitudini fundamentale ale omului faţă de lume şi faţă de sine (eu) şi semenul său
(altul: tu sau el); curentele literare şi culturale ca forme (mai dinamice decît genurile) de transformare calitativă a
conţinutului (conştiinţa estetico-artistică a omului) şi a formei literare (stilurile artistice – expresii literare ale
ideologiilor şi mentalităţilor dominante în epoca respectivă).
– Metodologia literară, cercetarea metodelor principale de studiere a fenomenului literar în toată
diversitatea şi complexitatea studierii formelor lui de existenţă.
– Aspectele teoretice ale studierii relaţiilor literare inclusiv a traducerii artistice ca formă primordială de
receptare a literaturilor străine;
– Valorificarea realizărilor celor mai importante ale gîndirii teoretico-literare contemporane din lume şi
critica teoriilor care minimalizează sau chiar neagă specificitatea estetico-artistică a literaturii şi conţinutul ei
umanistic, rolul ei important şi de sine stătător în viaţa socială şi individuală a omului.
IV. Cifrul şi denumirea specialităţilor adiacente:
10.01.01 – Literatura română.
10.01.02 – Literatura popoarelor din Federaţia Rusă.
10.01.05 – Literatura universală şi comparată.
10.01.06 – Literatura popoarelor din Asia şi Africa.
10.01.09 – Folcloristică.
10.01.10 – Jurnalism şi ştiinţe ale comunicării.
10.02.01 – Limba română.
10.02.19 – Lingvistica generală (sociologică, psihologică, contrastiv-
tipologică, structurală, matematică, computaţională).
10.02.20 – Teoria limbii (filosofia limbajului, semiotica, teoria traducerii).
09.00.01 – Ontologia şi teoria cunoaşterii.
09.00.04 – Estetica.

34
09.00.05 – Etica.
09.00.10 – Filosofia şi metodologia ştiinţei.
09.00.13 – Filosofia socială, antropologia filosofică, filosofia culturii.
17.00.01 – Arte audiovizuale. Artă teatrală. Artă muzicală. Artă
cinematografică.
17.00.04 – Arte vizuale. Artă plastică, artă decorativă, artă aplicată. Teoria şi
istoria artelor. Istoria culturii şi civilizaţiei.
18.00.07 – Teoria şi istoria arhitecturii.
19.00.05 – Psihologia socială, politică şi juridică.
19.00.07 – Psihologia personalităţii.
22.00.02 – Sociologia comunicării.
22.00.06 – Sociologia vieţii spirituale.
07.00.01 – Istoria Moldovei (în contextul general al istoriei
românilor).
07.00.02 – Istoria românilor.
07.00.03 – Istoria universală.
07.00.07 – Etnologie, antropologie culturală şi istorică.
07.00.09 – Istoria şi metodologia ştiinţelor istorice.
23.00.03 – Cultură politică şi ideologie; etnopolitologie…
V. Specialităţi complementare:
01.05.03 – Bazele teoretice ale informaticii.
01.01.09 – Cibernetică, matematică.
09.00.06 – Logică.
07.00.12 – Istoria artei.
13.00.02 – Teoria şi metodologia instruirii.
14.00.18 – Psihiatrie şi narcologie.
VI. Delimitările de specialităţile adiacente:
Teoria literaturii se delimitează de specialităţile adiacente nu atît prin obiectul de cercetare (obiectul
poate fi acelaşi: opera literară, biografia sau psihologia scriitorului, conţinutul ideologic al curentului literar), cît
prin unghiul estetico-artistic sub care e tratat. Conceptele şi metodele din disciplinele adiacente uzitate în
cercetările teoretice trebuie deci adaptate acestui obiectiv principal – definirea specificităţii estetico-artistice a
fenomenelor literare. Spre deosebire de istoria literaturii, care defineşte concreteţea istorică a fenomenelor
literare, şi de critica literară care evidenţiază valorile individuale, originalitatea irepetabilă a creaţiilor literare,
teoria literară degagează trăsăturile tipologice generale şi esenţiale ale fenomenului literar, are ca obiect
nemijlocit nu atît realităţile literare propriu-zise cît conceptele lor.

35

S-ar putea să vă placă și