Sunteți pe pagina 1din 13

Universitatea Transilvania din Brașov

Facultatea de Științe Economice și Administrarea Afacerilor


Masterat: Politici și Strategii de Marketing

Proiect
Marketing în comerț

Absolvent:

BEATRICE ELENA POPA

Brașov, 2019
Universitatea Transilvania din Brașov
Facultatea de Științe Economice și Administrarea Afacerilor
Masterat: Politici și Strategii de Marketing
Tendințe în evoluția comerțului
cu mărfuri agroalimentare în
lume și în România

Student:

BEATRICE ELENA POPA

Brașov, 2019

Cuprins
INTRODUCERE......................................................................................1
CAP. 1 Analiza comerțului agroalimentar în România
...........................................................................................................2
CAP. 2 Analiza comerțului agroalimentar în lume......9
CONCLUZII.....................................................................................9
Bibliografie..........................................................................................10
INTRODUCERE
Agricultura este ramura de producție care ne pune la dispoziție
produse vegetale și animale, ce satisfac necesitățile noastre imediate sau
sunt prelucrate mai departe de industrie. Aceasta se caracterizează printr-
un număr mare sau foarte mare de producători și printr-un numar extrem
de mare de consumatori. Din acest punct de vedere piața produselor
agroalimentare este o piață cu concurență perfectă sau cvasiperfectă.
Piața produselor agroalimentare poate fi privită și ca un mecanism
complex ce cunoaște în principal: cerere și ofertă, concurență și prețuri.
În tema prezentată sunt descrise tendințele care au avut loc în
evoluția comerțului cu marfuri agroalimentare în lume și în România.
Cuvinte-cheie: piata agroalimentara, import, export.
Scopul lucrării este de a arata parcursul comerțului pe piața
agroalimentară, în România și în lume, pe perioada 2014-2019, daca
acesta a evoluat, stagnat sau involuat.
Metodele și instrumentele utilizate pentru aceasta lucrare au fost :
articole stiintifice, reviste online.

CAPITOLUL 1
Analiza comerțului agroalimentar în România

Sectorul agroalimentar este considerat a fi compus din suma a două


“agregate” economice:

1
a)Agricultura, în general, (ASPEFV- agricultura, silvicultura, piscicultura,
economia forestieră şi a vânatului ), compusă la rândul său din şase
subramuri :
− cultura vegetală
− creşterea animalelor
− servicii auxiliare (pentru agricultură)
− silvicultura şi economia vânatului
− exploatarea forestieră
− piscicultura şi pescuitul
b) Industria alimentară, în general, (PABT- producție alimentară, băuturi şi
tutun), compusă la rândul său din zece subramuri:
- producția şi conservarea cărnii
− prelucrarea şi conservarea peştelui
− prelucrarea şi conservarea fructelor şi legumelor
− producerea uleiurilor şi grăsimilor vegetale şi animale
− fabricarea produselor lactate
− fabricarea produselor de morărit, a amidonului şi a produselor din
amidon
− fabricarea altor produse alimentare (inclusiv zahărul) 1

În anul „de vârf” al economiei, 2008, importurile agroalimentare din


primul semestru însumau 1,6 miliarde de euro. Prin urmare acestea au
urcat constant, trecând pragul de 2 miliarde de euro în prima jumătate a
anului 2013 şi ajungând la 2,9 miliarde de euro în aceeaşi perioadă din
2016.
România a reuşit în primele zece luni din 2018 să stabilizeze deficitul
din comerțul exterior cu produse alimentare la nivelul de circa 1,3 miliarde
de euro, potrivit datelor oficiale comunicate de INS( Institutul National de
Statistică). Pe fondul expandării minusului general din schimburile de
mărfuri cu alte ţțări, ponderea grupei „produse agroalimentare, băuturi şi
tutun” a scăzut, chiar, la mai puțin de 11%, înapoi spre nivelul din 2016.
1
http://www.ince.ro/Publicatii/Tezaur/caiet_17.pdf

2
În intervalul 2014 – 2017, după ieşirea din criza economică, România
a evoluat de la echilibru la un minus în creştere rapidă în schimburile
externe de produse agroalimentare. În 2018, ritmul de creştere al
exporturilor pe intervalul ianuarie – octombrie a fost de 3,1%, uşor peste
cel de 2,1% al avansului importurilor, ceea ce a fost suficient pentru
stabilizarea de moment a deficitului sectorial în cifre absolute.
Evoluția schimburilor externe la grupa „produse agroalimentare,
băuturi şi tutun” pe primele zece luni intre anii (2014 – 2018, milioane
euro)
Anul 2014 2015 2016 2017 2018
Export 3696 3994 3965 4136 4263
Import 3664 4342 4787 5443 5559
Sold 32 -348 -822 -1307-1296
Sold general -4856 -6408-7900-1020-11845
Pondere în sold -0,6 5,4 10,4 12,4 10,9

De la un mic excedent, de 0,6% raportat la soldul schimburilor de


mărfuri cu străinătatea în anul 2014, se ajunsese, în octombrie 2015, pe
segmentul de ”produse agroalimentare, băuturi şi tutun” la un minus de
-5,4% din deficitul total, dublat îngrijorător la 10,4% în 2016 şi cu un
maxim de 12,4% consemnat în 2017.
Suprapunerea între creşterea rapidă a veniturilor populației şi scăderea
taxării produselor alimentare a pus presiune pe capacitatea de adaptare a
industriei alimentare la creşterea cererii din partea populației. Nu doar
cantitativă dar şi, foarte important, calitativă, de unde şi o influență
importantă pentru deteriorarea rapidă a soldului sectorial al schimburilor
cu alte ţțări.
Necesarul de alimente din import rămâne, aşadar, o problemă
semnificativă pentru balanța de plăți, care anulează lejer singurul
excedent sectorial semnificativ al României, cel obținut şi consolidat cu
greu pe zona de maşini şi echipamente de transport (de la 12% în plus în
2017 s-a ajuns la 47% mai mult ca deficit pe alimente decât excedent pe
maşini).

3
Soluția ar putea veni cel mai bine nu atât prin substituirea produselor
importate cu produse locale ci prin majorarea exporturilor agroalimentare
cu valoare adăugată relativ ridicată către piețele occidentale, unde
puterea de cumpărare este mai ridicată.
Evoluția ponderilor livrărilor de produse agroalimentare, băuturi şi tutun
în total exporturi şi importuri ( la 10 luni)
Anul 2014 2015 2016 2017 2018
Export 8,4 8,7 8,3 7,9 7,5
Import 7,5 8,3 8,6 8,7
8,1
De remarcat că statistica ar fi arătat mai rău dacă nu am fi inclus pe
segmentul mare alimentar grupa de băuturi şi tutun. La care figurăm pe
primele zece luni din 2018 cu un plus de circa 125 milioane euro, obținut
exclusiv pe baza schimburilor de profil cuţțările membre UE ( cu care avem
un excedent de 160 milioane euro).2
În primul semestru din 2018, importurile de alimente au totalizat 3,3
miliarde de euro, cu peste 11% mai mult decât în aceeaşi perioadă din
2017. Datele comunicate de Institutul Național de Statistică (INS) arată că
exporturile agroalimentare în prima jumătate a anului 2018 au fost de 2,2
miliarde de euro, rezultând un deficit comercial de 1,08 miliarde de euro,
un record istoric. 3

Per total, ar fi utilă dezvoltarea în teritoriu a unor unități de producție


care să prelucreze cu utilaje moderne materiile prime locale şi să le
orienteze controlat şi fiscalizat către marile piețe de desfacere. Ar fi,
totodată, cea mai scurtă cale pentru creşterea productivității în mediul
rural şi aducerea nivelului de trai mai aproape de uzanțele europene.
În Ședința Guvernului din data 29 noiembrie 2018, desfășurată la Alba
Iulia, a fost aprobată înființarea Casei Române de Comerț Agroalimentar
“UNIREA”, în contextul aniversării centenare a Marii Uniri a României.
Casa Română de Comerț Agroalimentar “UNIREA” este o societate
comercială de interes național, menită să contribuie pro-activ la
2
http://www.piatafinanciara.ro/comertul-international-cu-produse-alimentare-de-la-echilibru-in-2014-la-
deficit-in-crestere-galopanta
3
https://www.revista-piata.ro/la-zi/la-zi/item/14077-romania-a-importat-alimente-de-3-3-miliarde-lei-in-prima-
jumatate-a-anului-2018

4
implementarea politicii agricole naționale, prin valorificarea integrată și
integrală a potențialului agricol de care dispune România, respectând
direcțiile strategice ale Politicii Agricole Comune a Uniunii Europene și
prevederile Programului de Guvernare. Astfel, se creează un mecanism
național care va asigura achiziția, sortarea, procesarea primară,
standardizarea și distribuția către rețele comerciale interne sau de export.
Prin intrarea în circuitul economic a societății se poate asigura creșterea
eficienței și eficacității activităților de susținere a fermierilor și a fermelor
românești pe piețele externe, dar și de satisfacere a cererii pieței interne. 4
Comform datelor furnizare de Institutul Național de Statistică, în luna
ianuarie 2019, volumul cifrei de afaceri din retail din România a crescut
atat ca serie brută cu 6,6% cât și ca serie ajustată în funcție de numărul
de zile lucratoare și de sezonalitate cu 6,1%, față de luna ianuarie a anului
precedent. În ceea ce privesc produsele alimentare, cresterea vanzarilor a
fost de 4,7%. 5

CAPITOLUL 2
Analiza comerțului agroalimentar în lume
Comerțul UE cu produse agroalimentare în 2017 a fost în valoare de
255 miliarde EUR, confirmând încă o dată poziția sa de lider mondial în
domeniul exporturilor și al importurilor de produse agroalimentare.
Valoarea exporturilor de produse agroalimentare ale UE a atins 138
miliarde EUR în 2017, ceea ce reprezintă o creștere anuală de 5,1 %.
Valoarea importurilor sale fiind de 117 miliarde EUR, UE are un excedent
comercial net de 21 miliarde EUR în comerțul cu produse agroalimentare,
în conformitate cu raportul anual privind comerțul cu produse
agroalimentare pentru anul 2017.
Exporturile UE către toți cei cinci parteneri principali actuali - Statele
Unite ale Americii, China, Elveția, Rusia și Japonia - au crescut. De
asemenea, Comisia a făcut progrese recente în ceea ce privește
negocierile comerciale bilaterale multiple, continuând astfel deschiderea
de noi piețe pentru produsele agroalimentare din UE.
4
https://agrointel.ro/106129/oficial-camera-de-comert-unirea-proiect-aprobat-cum-vor-fi-ajutati-fermierii-sa-
vanda-recoltele
5
https://www.retail-fmcg.ro/analize/retail-ianuarie-2019.html

5
Cei mai importanți exportatori de produse

Cei mai mari importatori de produse


agroalimentare din lume

După cum reiese din graficul 2, importurile au crescut de asemenea


cu 5,3%, pentru primii 5 importatori față de 2016. În timp ce toate
principalele țări importatoare au înregistrat o creștere a importurilor, cea
mai mare creștere a fost înregistrată în China, cu 10 miliarde EUR (+
10,3%), până la un total de 103 miliarde EUR. Acest nivel depășește nivelul
importurilor în anul deja puternic de 2015 (98 miliarde EUR), care a scăzut
la 93 miliarde EUR în 2016. UE menține poziția de lider în rândul
importatorilor agroalimentari urmat îndeaproape de SUA (respectiv 117
miliarde EUR și, respectiv, EUR 115 miliarde de euro). Japonia și-a mărit
semnificativ importurile (+ 4,2%), în timp ce Canada a înregistrat o
importanță mai mică plus (+ 1,4%) cu mult sub media din top 5.

6
Profilul principalilor jucători în rândul comercianților agroalimentari
mondiali variază: UE, SUA, China și Canada au o producție internă
puternică de produse agroalimentare, dar în același timp sunt prezente în
rândul exportatorilor și importatorilor de top. Brazilia și Argentina sunt în
primul rând furnizori - la fel ca Australia și Noua Zeelandă, care însă
operează la un nivel agregat mai scăzut, clasându-se pe locul 6 și pe cel
de-al 9-lea exportator mondial. Japonia și Rusia (al șaselea importator cel
mai mare), în schimb, sunt cumpărători neți pe piețele agricole mondiale.
După o creștere semnificativă în cursul anului 2016, indicele prețurilor la
alimente ale Organizației pentru Alimentație și Agricultură (FAO) a rămas
stabil în prima jumătate a anului 2017. Din vara anului 2017, indicele a
scăzut ușor, determinat în principal de scăderea prețurilor produselor
lactate și a zahărului.6
La nivel global, piețele angro sunt principalele centre de comerț
unde cumpărătorii și vânzătorii își desfășoară activitatea în produse
alimentare proaspete ca produse de bază. Un lanț de aprovizionare
agroalimentar lucrează spre evoluția sistemului de la o orientare de
producție la o orientare de piață; cu alte cuvinte, către crearea unui sistem
care să răspundă nevoilor, consumatorilor, care se află într-o continuă
schimbare.
Pentru a face față acestor evoluții și cerințe, companiile implicate în
lanțurile de aprovizionare agroalimentare trebuie să își reexamineze
rolurile, activitățile și strategiile. Cerințele pieței pentru livrări receptive, cu
costuri reduse și de înaltă calitate nu pot fi îndeplinite decât printr-o
cooperare strânsă și eficientă între părțile implicate în lanțul de
aprovizionare.
Lumea va trebui să producă mult mai multe alimente pentru a oferi
hrană de bază, adecvată tuturor. Cantitatea de alimente necesară va fi și
mai mare dacă tendințele actuale ale dietelor și sistemelor alimentare
continuă. De exemplu, în India, urbanizarea a condus la o transformare a
dietei indiene care prezintă o deplasare de la bunuri inferioare la bunuri
superioare, urmată de un consum crescut de proteine, zaharuri și

6
Hogan. Ph., Agri-food trade in 2017: another record year for EU agri-food trade., pg 2-4

7
grăsimi. Aceste tendințe de consum afectează negativ sănătatea, afectând
negativ baza de resurse agroecologice și afectând negativ securitatea
alimentară. Preocupările legate de siguranța alimentelor au condus la
dezvoltarea unor instrumente de "îngrijire integrală a lanțului", cum ar fi
responsabilitatea socială, buna practică agricolă, managementul calității
totale și analiza pericolelor la punctele critice de control pentru a asigura
calitatea și siguranța de produse și, de asemenea, un nivel acceptabil de
performanță socială în lanțurile de aprovizionare. Câteva exemple sunt
supermarketurile din Brazilia și Thailanda care au adoptat programe de
gestionare a calității totale și reguli HACCP pentru perisabile precum pește
proaspăt și carne. Principalii comercianți cu amănuntul din Europa și-au
stabilit propriile standarde de calitate (de exemplu, EUREP-GAP și BRC2)
care includ sisteme de urmărire și urmărire pe care trebuie să le
îndeplinească furnizorii. Acestea sunt folosite pentru a asigura calitatea
produselor și transparența pe tot parcursul lanțului de aprovizionare. 7
CONCLUZII
În ceea ce privește România, UE rămâne principalul partener în
comerțul agroalimentar al acesteia, atât în ceea ce priveşte livrările către
această destinație din total exporturi, cât şi pe partea de achiziții de
produse agroalimentare din statele membre.
În ceea ce privește comerțul agroalimentar în lume, UE rămâne lider
în domeniul comerțului mondial cu produse agroalimentare. În decembrie
2017, UE și Japonia au ajuns la un acord, în prezent în curs de ratificare, cu
privire la un acord de parteneriat economic, cu multiple beneficii pentru
sectorul agroalimentar european. Un acord de principiu cu Mexic privind
modernizarea actualului acord comercial a fost, de asemenea, convenit în
aprilie 2018. De asemenea, Comisia îi ajută pe exportatorii UE să identifice
oportunități de export și să încheie contracte comerciale prin activități de
promovare și misiuni comerciale la nivel înalt conduse de comisarul
Hogan. În 2017 și în 2018, comisarul Hogan a călătorit în Canada, Arabia
Saudită, Iran și China, însoțit de producători din UE.

7
Naik. G., Suresh D.N ., IIMB Management Review., Challenges of creating sustainable agri-retail supply chains.,
2018, pg 235- 240

8
Bibliografie

1. http://www.ince.ro/Publicatii/Tezaur/caiet_17.pdf
2. http://www.piatafinanciara.ro/comertul-international-cu-
produse-alimentare-de-la-echilibru-in-2014-la-deficit-in-
crestere-galopanta
3. https://www.revista-piata.ro/la-zi/la-zi/item/14077-romania-
a-importat-alimente-de-3-3-miliarde-lei-in-prima-jumatate-a-
anului-2018
4. https://agrointel.ro/106129/oficial-camera-de-comert-
unirea-proiect-aprobat-cum-vor-fi-ajutati-fermierii-sa-vanda-
recoltele
5. https://www.retail-fmcg.ro/analize/retail-ianuarie-2019.html

9
6. Hogan. Ph., Agri-food trade in 2017: another record year for
EU agri-food trade
7. Naik. G., Suresh D.N ., IIMB Management Review., Challenges
of creating sustainable agri-retail supply chains., 2018.

10