Prezentare

proiect educativ
„Castelul Bran în memoria colectivă a brănenilor”

Un castel enigmatic apare în zare, când pasul trecătorului se îndreaptă dinspre Brașov
spre pasul Rucăr-Bran. De undeva, din zona ce face trecerea dinspre zona de șes a Țării Bârsei
spre dealurile Sohodolului Branului, privirea este atrasă de semețul castel Bran.
Acum 636 de ani, la 11 noiembrie 1377, Ludovic cel Mare prin privilegiul acordat
brașovenilor amintea că ei: "nesiliți și neconstrânși ci de bună voie au promis în mod generos și
unanim de a construi un nou fort în Bran, de a-l face cu propriile lor osteneli și cheltuieli și de a
tăia pădurea acolo în lung și în lat" Astfel aflăm de prima atestare documentară oficială a
castelului. O cetate ce de-a lungul timpului a jucat rând pe rând rolul de cetate regală maghiară
(1377-1498), cetate în stăpânirea orașului Brașov (1498-1920), reședință a familiei regale a
României (1920-1932), reședință a principesei Ileana (1932-1947), intrat în patrimoniul statului
român după 1948, iar din 1956, administrat și organizat în muzeu până la data de 18 mai 2006,
când este retrocedat urmașilor principesei Ileana, dar administrat de statul român. Din data de 1
iunie 2009, castelul a intrat definitiv în posesia moștenitorilor Arhiducele Dominic, Arhiducesa
Maria Magdalena și Arhiducesa Elisabeta, copiii principesei.
Aruncând o privire asupra istoriografiei bogate legată de istoria castelului Bran,
observăm că acesta are o imagine foarte buna, putem afirma, chiar idilică în ochii călătorilor
străini, ce treceau pe aceste meleaguri cu diferite scopuri. De la Giovani Andrea-Gromo,
descendent al familiei Sforza, care ajunge la curtea principelui Transilvaniei, pe la 1564, trecând
prin Bran, ce consemnează următoarele: " ... găsim în mijlocul unei văi puternicul castel Bran,
așezat pe o stâncă la picioarele căreia curge un mic râu încântător, pe care principele îl
aarendează pentru scoaterea aurului cel mai curat și în care se găsesc de asemenea, o mulțime de
păstrăvi gustoși și lipani, precum și raci minunați" până la cuvintele principesei Ileana ce
amintește despre "castelul nostru ca din povești, cocoțat pe o stâncă", putem lesne observa o
imagine extraordinară conturată de cei care doar au trecut pe aici sau care au locuit în interiorul
zidurilor acestuia.
Însă, până la proiectul de față, nu întâlnim o imagine a castelului Bran conturată din
însăși memoria colectivă a celor care locuiesc în apropierea lui, a celor care zilnic, în drumurile
lor, dau cu ochii de castel, a celor care după mulți ani trec prea ușor cu vederea această
minunăție ce răsare de pe vârful stâncii falnice. O fortăreață, o reședință regală și nu in cele din
urmă un muzeu, care a înfluențat decisiv toate aspectele vieții brănenilor. Un punct de reper
pentru zona aceasta, pentru zona Țării Bârsei, dar mai ales pentru imaginea României.
Cunoaștem amănuntele care îi atrag pe oameni la Bran, legendele născute din diferite dorințe ...
dar mai puțin cunoscută este părerea localnicilor, modul în care percep ei castelul de-a lungul
istoriei, care este modul în care acesta le-a influențat viata (în toate aspectele) și nu în cele din
urmă dorința de a afla povești neștiute istoricilor. Prin intervievarea diferitelor persoane, din
diferite medii, de la oameni de rând până la cercetători în istorie, de la foști sau actuali directori,
la edili ai localității Bran, urmărim creearea unei imagini de ansamblu a "castelului Bran în
memoria colectivă a brănenilor". O viziune unitară a ceea ce a însemnat castelul pentru brăneni
ca indivizi, dar și pentru comunitate.
După cum afirmam mai sus, istoriografia legată de istoria castelului Bran este foarte
bogată. Majoritatea directorilor acestuia au abordat acest subiect, l-au tratat și au publicat articole
sau cărți. Însă, o imagine a castelului Bran desprinsă din memoria colectivă a locuitorilor zonei
nu s-a realizat până acum. Castelul Bran atrage din ce în ce mai multe priviri, impresionează prin
măreția lui și de modul în care, odată intrat pe poarta sa, automat, te duci cu gândul la perioada
interbelica. Acesta a impresionat nu doar oameni de rând. Regina Maria în memoriile sale, în
nuvelele scrise și terminând cu testamentul său, ne transmite o imagine idilcă a castelului.
Demna sa urmașă, principesa sau cum des descoperim în memoria brănenilor că era apelată,
„domnița” Ileana îl amintește de bucuria cu care „mă duceam să mă odihnesc, pentru scurte
perioade, în castelul meu din mica vale din Carpați”, un castel, ce pentru domniță a fost „ca în
povești, plin de flori, așezat pe locul în care se întâlnesc cele patru vânturi”.
Proiectul de față își propune ca în urma cercetării să transpună în scris o mică parte a ceea
ce numim „imaginea castelului Bran în memoria colectivă a brănenilor”. Oameni vrednici, care
în decursul istoriei au reușit să răzbată, să își conserve tradițiile și obiceiurile, să devină
cunoscuți în țară și chiar în străinatate, datorită calităților pe care le au. Astfel, prin intervievarea
câtorva locuitori ai Branului, din diferite medii, cu diferite nivele de cunoștințe, ne propunem să
obținem o imagine generală a istoriei castelului, a rolului pe care acesta l-a jucat pentru
comunitate, pentru fiecare intervievat în parte și în final, la creionarea unei imagini de ansamblu
asupra acestui monument istoric, ce vom vedea, este un „punct de reper atât personal cât și
pentru comunitate” (Anca Rechițeanu, profesor de Limba și Literatura Română în cadrul
Liceului „Sextil Pușcariu” Bran)
Proiectul educativ „Castelul Bran în memoria colectivă a brănenilor”, realizat de către
prof. Stăniloiu Călin Mihai, împreună cu elevii ai clasei a XI-a din cadrul Liceului „Sextil
Pușcariu” din Bran, face parte din Programul de formare și dezvoltatare profesională continuă,
acreditat prin Hotărârea de Senat a Universității Babeș Bolyai, din data de 11.06.2009 și avizat
de Ministerul Educației Naționale, în cadrul proiectului „Trecutul de lângă noi. Istoria orală a
comunităților locale dezvoltare în carieră” contract POSDRU/87/1.3/S/48695, demarat la 3
ianuarie 2011, selectat în cadrul Porgramului Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor
Umane 2007-2013 (POS DRU) și cofinanțat din Fondul Social European, organizat de
Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca și Institutul de Istorie Orală din Cluj-Napoca.