Monografia Parohiei Peştera

din Protopopiatul Bran – Zărneşti

Localitatea Peştera este situată pe culoarul Rucăr – Bran, la poalele munţilor

Piatra Craiului, la altitudinea de 1000m.
La Vest, localitatea este străjuită de Masivul Piatra Craiului, între creasta
amsivului şi satul Peştera aflându-se o fâşie de pădure şi locurile de păşunat ale
satului, cunoscute sub numele de Munţii Pietrele, Vlăduşca şi Cojea.
În Estul localităţii se află Masivul Bucegi, în Nord satul Măgura, iar la Sud
satul Sirnea.
Satul Peştera oferă privelişti unice, natură minunată, departe de zgomotul
civilizaţiei, elemente ce uimesc prin frumuseţea, liniştea şi farmecul locurilor.

Locuitorii satului Peştera au ca ocupaţii predominante: creşterea animalelor,

prelucrarea principalelor produse pastorale, care au o calitate deosebită (mai ales
brânza în coajă de brad şi cea de burduf). O ocupaţie mai nouă a peşterenilor este
reprezenzată de agroturism.

Din punct de vedere istoric, piesele de silex şi ramaşiţele umane descoperite

în peştera din localitate atestă locuirea spaţiului încă din Paleoliticul Mijlociu şi
Paleoliticul Superior.
Continuitatea de locuire a spaţiului este atestată de numeroase descoperiri
arheologice, ceramică dacică modelată cu mâna şi fragmente de ceramică din
epoca postromană din secolele III – IV.

1
 Menţiuni documentare despre satul Peştera, apar pentru prima dată în anul
1729, atunci când administraţia austriacă avea interesul să strângă dările de la
fiecare cap de familie.
Până la 1848 satele moecene, alături de satele brănene, aveau statutul de
„sate dependente de oraşul Braşov”, din rândul acestora făcând parte şi satul
Peştera.
Prin desfiinţarea iobăgiei, de la 1848, locuitorii satelor moecene şi brănene
devin liberi şi treptat îşi vor redobândi proprietăţile.
Până la 1872 se formează două comune brănene, Branul de Sus şi Branul de
Jos, satul Peştera fiind inclus în comuna Branul de Sus.
În anul 1885, în vremea marii reforme administrative, satele Măgura şi
Peştera s-au constituit în aşa numita „Comună Politică”, până în anul 1924, când
printr-o nouă reformă administrativă, toate satele brănene vor forma o plasă
distinctă a judeţului Braşov, numită „Plasa Bran”.
Potrivit ultimei reorganizări administrative, satul Peştera face parte din
comuna Moeciu, alaturi de satele: Moeciu de Jos, Cheia, Moeciu de Sus, Drumul
Carului, Şirnea şi Măgura.

Numele satului Peştera provine de la o peşteră numită „Peştera Liliecilor” ce

se află în acest sat.

Viaţa bisericească creştin – ortodoxă în satul Peştera este cunoscută de

dinainte de anul 1700, tradiţia locală recunoscând ca locaş de închinare peştera
aflată în stânca de calcar de sub dealul bisericii actuale, unde a existat un schit de
călugări.
În jurul anului 1815 s-a ridicat o biserica zidită din cărămidă şi acoperită cu
ţiglă, având la intrare un pridvor închis, deasupra căruia se ridica turnul clopotniţă,
2
acoperit cu tablă. Stilul construcţiei era simplu dreptunghiular, cu altarul format
dintr-o jumătate de hexagon.
Biserica a fost ctitorie a fostului preot Bucur Cojanu, care a ridicat-o cu
ajutoare din Ţara Românească. Acte istorice nu sunt pentru susţinerea acestui
adevăr, păstrat doar din tată în fiu de credincioşii peştereni.
Biserica poartă hramul „Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul”.
În anul 1972, biserica a fost picatată în tehnica frescă de către pictorul Toma
Condrea, din comuna Fundata, în timpul păstoririi preotului Ioan Buta.
În primăvara anului 1988, datorită infiltrării apei din precipitaţii şi din cauza
materialelor de slabă calitate din care a fost construită biserica, turnul clopotniţă şi
o parte din pronaosul bisericii s-au dărâmat.

Preotul Lucian Puşcariu, care păstorea atunci parohia, a luat hotărârea de a

ridica un nou locaş de cult, structura de rezistenţă a vechii biserici fiind foarte
slăbită.
Ridicarea noii biserici a parohiei a fost definitivată în anul 1998 în timpul
păstoriei preotului Enescu Nicolae.
Planul bisericii este în forma de cruce cu două abside semicirculare în părţi,
altarul terminându-se în laturi drepte în partea de nors şi sud şi o latură curbă în
partea dinpre răsărit.
Deasupra naosului se află o cupolă octogonală ce se continuă spre apus cu
tavanul în formă semicilindrică, un podişor pentru cor şi turnul clopotniţă în formă
pătrată cu unghiul drept orientat spre apus.
Materialele folosite la zidire sunt cărămida şi betonul armat. Biserica este
acoperită cu tablă.

3
 În timpul păstoririi preotului actual, Ioan Aurel Plotogea, instalat ca preot
paroh la data de 1 aprilie 1999 s-au făcut lucrări de ictură şi zidărie exterioară.
Biserica a fost dotată cu mobilier şi obiecte necesare cultului.
În ultimul timp s-a construit un pridvor din material termopan, geamurile
acestuia fiind pictate în tehnica „pictură pe sticlă”.
Pictura bisericii a fost realizată între anii 2001-2004, de către pictorul Ovidiu
Puşcariu, din Bucureşti, în tehnica „frescă şi tempera”.
Toate lucrările de la parohia Peştera s-au făcut prin jertfelnicia credincioşilor
şi a fiilor satului Peştera, stabiliţi în alte localităţi.
La sărbătoarea hramului bisericii „Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul”,
serbată la data de 24 iunie 1999, s-a săvârsit slujba de sfinţire a bisericii noi a
parohiei şi Liturghia Arhierească de către Preasfinţitul Visarion Răşinăreanu,
Episcop Vicar din încredinţarea Înalt Preasfinţitului Antonie Plămădeală, vrednic
de pomenire, Mitropolit al Ardealului.
La data de 10 iulie 2005, credincioşii parohiei Peştera s-au bucurat din nou
de prezenţa ierarhului în parohie, săvârşindu-se Liturghie Arhierească şi slujba de
binecuvântare a lucrărilor de pictură şi a altor lucrări făcute la parohia Peştera.

Preoţii care au păstorit parohia Peştera de-a lungul timpului, sunt următorii:
1. Pr. Stan Tipei anul 1788
2. Pr Nicolae Tipei între anii 1793-1811;
3. Pr. Bucur Cojanu între anii 1812-1849;
4. Pr. George Cojanu între anii 1854-1880;
5. Pr. Josif Cojanu între anii 1880-1903;
6. Pr. Ioan Baloş între anii 1903-1920;
7. Pr. Valer Puşcariu între anii 1920-1931;
8. Pr. Gheorghe Enescu între anii 1931-1945;
9. Pr. Ioan Budu între anii 1945-1946;
10. Pr. Zichil Enescu între anii 1945-1955;
11. Pr. Zenovie Moşoiu între anii 1955-1961;

4
 12. Pr. Viorel Chiţu între anii 1962-1969;
13. Pr.. Ioan Justinian Buta între anii 1970-1982;
14. Pr. Lucian Puşcariu între anii 1982-1993;
La biserica noua:
15. Pr. Nicolae Enescu între anii 1993-1999;
16. Pr. Ioan Aurel Plotogea din anul 1999 până astăzi.

La parohia Peştera se acordă o cinste deosebită eroilor care au luptat în cele

două războaie mondiale, săvârşindu-se slujbe de pomenire, urmate de de mici
spectacole cultural-artistice, oferite de elevii şcolii generale din sat, în cadrul
cărora se recită poezii şi se interpretează cântece patriotice în cinstea eroilor
neamului, în faţa monumentului eroilor, aflat în curtea bisericii parohiale.
Activităţile filantropice desfăşurate la parohie constau în organizarea de
colecte destinate ajutorării celor cu venituri mici sau celor care au avut de suferit
de pe urma calamităţilor, dar şi pentru ajutoararea unor unităţi spitaliceşti aflate în
zona apropiată parohiei.
Se fac vizite la domiciliile bolnavilor, asigurându-se îngrijirea şi sprijinul
sufletesc pentru aceştia.

Prin viaţa moral-duhovnicească a credincioşilor parohiei Peştera şi a

preoţilor care i-au păstorit, parohia a fost este şi va fi o adevărată cetate a
Ortodoxiei.