UP INS

INTRODUCERE IN REFLEXOLOGIE

APARATUL RENAL

SISTEMUL LIMFATIC

SISTEMUL NERVOS 10

SISTEMUL RESPIRATOR 12

SISTEMUL ENDOCRIN 14

SISTEMI. Mani/ 17

APARATUL REPRODUCATOR 23

SISTEMUL LOCOMOTOR (OSTEOMUSCULAR 27

TEST GRUA 32
INTRODUCERE IN REFLEXOLOGIE

Proverb vhinezesc: "surasul vine de la pkioare"

Reflexoterapia este o stiinta foarte veche folosita pentru tratarea, diagnosticarea, prevenirea
diverselor afectiuni..

Reflexoevaluarea urmarete sä analizeze i sa evalueze starea de sanatate a

individuluilpacientului, explorand manual suprafetele, zonele sau punctele reflexogene afiate in
corespondents cu tesuturile somato-viscerale, cu aparatele sau sistemele corpului uman.

Reflexoprofilaxia reprezinta aplicarea mijloacelor reflexologiei in stop sanogenetic individului

s5natos, urmarind — in limitele varstei lui biologics i cronologice — ingrijirea, mentinerea
imbunatalirea pe cale naturals a stajrii de sanatate a intregului organism.

Prin masaj se faciliteaza circulatia sanguina si transportul toxinelor spre organele de eliminare sau
detoxifiere. Punctele reflexogene devin dureroase la presiune, datorita depunerilor de toxine din
zona reflexogena, a dereglarilor energetice, si au drept consecinta o proasta circulatie sanguina si
nervoasa. Masajul pe parcursul mai multor sedinte, implica fisurarea cristalelor de toxine, a
depunerilor pe care circulatia sanguina le va trimite spre organele de eliminare, imbunatatind
starea de sanatate.

DESCRIEREA ANATOMICA A PICIORULU1

Scheletul piciorutui este alcatuit din:

alanga ci stalA a haluce ,JI

Falanga citsta'3 a clegetti- um V ; Faianga poxima--a a halticelu

F ala 19 a I ac Le a degt TU alr V —0•••••7 :11
10
Amp vox rnat111 a cle9etulti, V
•-no.Lila•Sirin .ritic

Mel ,tarsi t 7:rase tbesarriolaft:

(0,2‘eie metatarsienc-) Coq:40 melatarc. ant, it

Baza irnelatarsoanulm

BaZete metalJr $.1e./welor

hiMerozitalea irielatarstamdtri I

TuberozItaitea metatarstartutus V euneilor mu mecloal

argtil Wre-Jorbalui
miuVctialue lung peronee1
Cunt-forrnui runt medlar
Tuberozrlatea cutloirkoui
Cunegiatrroul lateral
Tuberculu navicularultri

Capul taknolui

SU-SlenlaCulteri qtr

Procesul medsal I tuberoz LAW carcaneului

PrOcet zaterai al tuberozitAk calcanem Ji
 • oase tarsiene
• oase metatarsiene
• falange 14 (2 haluce si cate 3 pe celelalte degete)

Muschii label piciorului sunt

- medial - abductor al halucelului

- flexor scurt ai halucelului
- adductor ai halucelului

- lateral - abductor ai degetului mic

- flexor scull al degetului mic

- intemediari mijlocii -flexor scull al degetelor

- patrat plantar
- 4 muschi tom bricali
- 7 muschi interososi - 3 plantari
- dorsali

Rarrurile tfigitair plin Lary poi PLe

41r nefvultil plantar triPti•41

R4rnvi &soak piantair writ prupi ,

netvului pignut littecal

Anomir d.g,it_ele FIiritarromu 'rr

din arierele -t tars plaidair

Mu .h' konlYth at
11.1 Ile II bruiser al.
tencloa me kir tltmoti
Rollout soprilx tall a
arlirrei plantar, nriird:410

t . .e1.411 Ime.,41t
e.rid rnoK
kv accri. (_apfrul rned-bLi
frrutchotAu. fieuro lung' al h ultsr flexor
41 dithaetrior trri hil'uor !dui

liendonul mutthiuIui flexor

r

Rare-luta rnct4tars.anil ainiank a at halut duo

arietei plevidere lama
mutt boil' *ado( kyr it Ivaitiortui
Sul

!Awe htur hurl a# clegetului rem

1116 Xill ICAPti al clegebokx

miss ivul abductor a! ritetulului

iproiund lark i4 plantar/ lattlal411,,,
,.
— r. 4ia pl a mat.% t eve Vunt I

Priareetil rnveriarr

Pr4KVISUI latrorel'' rt kiar C III% sinverw a:e

al Aid a lb Anerei irtivale pnie•terioarei

Tubreroptillit tialLantorrie' - IP
t-
CONTRAINDICATII IN REFLEXOTERAPIE
Nu se recomanda:

• la pacientii Cu TROMBOFLEBITA -pentru a nu facilita deplasarea cheagurilor sanguine,

odata cu cresterea fluxului sanguin
• la FEMEILE INSARCINATE - se recomanda evitarea zonelor reflexe corespunzatoare
organelor itale, pentru a nu facilita expulzarea prematura a fatului
• pacientii Cu TENSIUNE ARTERIALA CRESCUTA -vor sta in pozitia se and pentru a evita
cresterea mai mare a tensiunii
• TUMOR! MALIGNE - deoarece activarea metabolismului creste si ritmul de evolutie a
cancerului
• INSUFICIENTA RENALA
• LEZIUNI SI TRAUMATISME la nivelul picioarelor
PACIENTII BOLNAVI 1351111-11C
• STARE DE EBRIETATE

DESFAWRAREA SEDINTELOR DE REFLEXOTERAPIE

A. SECVENTA DE DESCHIDERE

Secventa de deschidere permite contactui reflexoterapeutului cu pacientul; mai

Intai se lubrifiaza fetele picioarelor Cu crema de galbenele, cu ulei de migdale sau Cu ulei
de masline pentru a obtine o alunecare buns (cle§i exista unele pareri conform carora
acest procedeu ar diminua efectele masajului, in practica s-a demonstrat Ca efectuarea
manevrelor masajului reflex fait' un lubrifiant lezeaza pi lea ingreuneaza considerabil
executarea manevrelor, obosind mainile executantului); daca piciorul pacientului prezinta
bataturi sau calozitati care perturbs comunicarea punctelor de reflexie cu organele
corespondents, atunci folosirea unor ingredients pe masur5 vor inlatura aceste
inconveniente;
In aceasta etaps a tratamentului se urmare§te descongestionarea, incalzirea §i estimarea
subiectiva a zonelor reflexogene de pe suprafetele picioarelor:
In functie de topografia i sensibilitatea tesuturilor, manevrele specifice deschiderii se fac
sub forma de neteziri, frictiuni i chiar framarrtat prin boltiri dorsale sau plant it executate
prin tehnici variate, respectiv cu policele, cu suprafata palmara a varfurilor degetelor, cu
suprafata palmara a degetelor, cu toata suprafata palmara, cu pumnul sau articulaVile
iriterfalangiene, cu suprafata tenara §i hipotenAra a mainii.
Secventa de deschidere se incepe cu piciorul drept, masand degetele, talpa, fata dorsala,
mediana §i lateral& pornind de pe degete spre calcai; ea faciliteaza deblocarea §i trecerea
graduala de la energia superficiala, aflata la nivelul extremitatilor (picioare, maini, cap) la
energia profunda;
Determinata cronologic, ea nu trebuie sä dureze mai molt de 3-4 minute pentru fiecar
ici r.

4
Secventa de deschidere parcurge urrnaltoarele etape:

• lubrifierea suprafetelor piciorului

• masajul fetei plantar talpa) a degetelor cu presiune distala
• masajul suprafeei plantare corespunzatoare articulatiiior
• masajul celui de-al tr it i al patrulea spatiu plantar orizontal (bolta plantara),
situate Tntre linia diafragmei i linia taliei, respectiv intre Iinia taliei i linia pelvina;
• prelucrarea celui de-al cincileap tiuorizontal (calcaneul plantar) cuprins Intre linia
pelvina iextremitateaftuberozitatea calcaneului;
• masajul feiei dorsale, mediane §i laterale ale piciorului prin manevre executate cu
presiune proximal&
• masajul circular maleoleolar (de jos in sus catre executant ) finalizat de o parte §i
cealalta a tendonului lui Ahile prin m#ari de dute-vino, sus-jos;
• masajul integral al piciorului;
• neteziri executate proximal pe fata Iat ral i distal pe cea mediana a piciorului
gambei.

B. SECVENTA DE INCHIDERE

• baleajul scurt ce consta din rularea piciorului de 2-3 on intr-un ritm viol, executat
dispre calcaneu spre dtl i 'flyers;
• framantatul degetelor, patrunzand uneori cu policele in spaliile interdigitale;
• masajul suprafetei plantar
• stoarcerea simultana sau alternativa a calcaneului i a celorialte suprafete ale
piciorului;
• masarea in sens proximal a fetei dorsale, r ial i laterale piciorului;
• baleajul extins executat sir ultan asimetric pe fetele laterale mediane ale
piciorului Si gambei intre nun hi iextremitatea distala prin twi rl lungi, radii,
scurte intr-un ritm din ce in ce mai rapid;
• netezirea In sens proximal pe fata lat ral i distal pe cea mediana a piciorului
gambei.

Cronologic, aceastei secvenei i sunt al at cca. 2 minute.

Din punct de bioenergetic, specia4tii considera Ca aceasta secventa permite energiei

profunde, deblocate prin masarea zonelor reflexogene din cea de-a doua secventa, sa se
intoarca in canalele energetics.

5
APARATUL RENAL

Tractul urinar

Rinichl

Ureter

Vezica urinara

Uretra

Alcatuire:

• rinichi pr du urina stint indispensabili vietii

• cane excretoare conduct e prin care urina se transporta de la rinichi la vezica
• vezica urinara rezervor unde se depoziteaza temporar urina
• uretra — conduct care pleaca de la vezica, prin care urina este eliminate in exterior

Descriere:
• greutate variabila in functie de varsta
• culoare rosie bruna
• forma — a bobului de fasole

Observatii: Unitatea morfologica si functional a a rinichiului, unde se formeaza urina, este

NEFRONUL

Functille:
• rol de epurare a sangelui
• rol de mentinere a presiunii osmotice
• reglare a echilibrului hydric si acido-baic
• mil antitoxic
• rol in eritroporeza secreta eritropoetina (eritocitele)
• rol endocrine secreta renina
Majoritatea acestor functii suet indeplinite prin procesul de formare a urinei.

Zonele reflexogene dureroase indica faptul ca structurile anatomo-functionale corespondente

prezinta tulburari de natura energetico-functionala,

6
SISTEMUL LIMFATIC

Cervical lymph nodes Thoracic duct

Lymphatics of the
mammary gland
Ancillary lymph nodes

Cisterns chyli .t
--Spleen

Lumbar lymph nodes

Lymphatics of the
upper limb
Pelvic lymph nodes

Inguinal lymph nodes

Lymphatics of the
lower limb
•
a

Ce este sistemul limfatic?

Parte a sistemului circulator, ce cuprinde o retea de vase limfatice care transporta lichidul numit
limfa (apa latina).

Calea de intoarcere a lichidului interstitial, care duce la cordul drept prin intermediul circulatiei
venoase, o parte din plasma in rat cu produse de dizasimilatie si secretie. Cum? Sistemul
circulator proceseaza in medie 201 de sange/zi, prin filtrarea capilara, prin care s limina plasma.
Aproximativ-171 de plasma filtrate este resorbita in sange, 31 ramanand in lichidul interstitial (laid
apos aflat in spatille microscopic intercelulare mediul de viata al celulelor. Intre lichidul
interstitial si celule se realizeaza schimbul de substante ce asigura metabolismul celulelor). In
lichidul interstitial se gasesc: produse reziduale (toxine), resturi de celule, bacterii si proteine.

alts fun tie principala a sistemului este de aparare a sistemului imunitar.

Rolul limfei transporta substante nutritive si pr is deseuri celulare. Aspectul limfei difera in
functie de zona din corp (de la transparent la laptos la nivel intestinal).

Alcatuire: vase limfatice (capilare limfatice, precolectori si colectori limfatici, doua trunchiuri
colectoare importante ductul limfatic toracic si canalul lirnfatic drept); organe limfatice.

7
 Vase timfatice

• capiigrOmfatice cele mai mici vase, se gasesc in toate organele si tesuturile. Pornesc
din spatial interstitial printr-un fund de sac si se terming prin intainirea altor capilare
alaturi de care formeaza o retea. Peretele endotelial al capilarelor permite schimbui de
substante.
• Precolectorii si colectorii — se formeaza din reteaua capilara si urmeaza traiectul vaselor
sangvine. Situate atat la suprafata cat si in profunzime.
Limfa este puss in miscare prin: presiunea sangelui, miscarea fizica,vasele colectoare maxi care
au cateva fibre muscular e netede - vase propulsoare, masajul de drenaj limfatic,
persistaltismul, respiratia in diafragma.

Trunchiurile colectoare si ganglionii limfatici

• Ductul Iimfatk Wrack mai mare colector limfatic. Se formeaza in dreptul vertebrei L2
unde este cisterna Iui Pecquet (Chili) (25-30 cm lungime). Se varsa in vena subclaviculara
stanga de unde primeste limfa din partea stanga a capului, gatului, membrului superior
stang si jumatatea stanga a toracelui. Colecteaza limfa din ambele membre inferioare,
peretele abdominal, organe genitale.
• Canalui Iimfatic Brest (marea vena limfatica dreapta) - este un colector scurf (8-15) cm.
Primeste limfa din jumatatea dreapta a capului, membrul superior drept, jumatatea
toracelui drept.
• Ganctlionii lirnfatki mici, de forma rotunjita, situati pe traiectoria vaselor limfatice, au
10-15 mm. Exista in numar de 400-700, care filreaza si purifica limfa. Exista o retea
pr funds (in regiunea abdominala, toracala si a gatului) si 0 retea superficiala (inghinal,
occipitali, axilari, cervicali, cubitali, brahiali, poplitei)

Organele limfoide

• Tim id locul de maturizare al limfocitelor T (au poi in comunicarea si cooperarea dintre

celulele sistmului imuriitar). Atinge maximul de dezvoltare la pubertate apoi involueaza
prin transformarea tesutului.
• Spiina - are doua regiuni- pulpa rosie a splinei contine celulele macrofage ce au rolul de
fagocite - celule care apara sistemul de infectie, capabile sa digere bacteriile, resturile
celulare si alte particule toxice; pulpa alba corespunde foliculilor limfatici si este alcatuit
din limfocite T si B
• Maduva osoasa - se afla in interiorul oaselor - locul de maturizare al limfocitelor B
(anticorpii - memoreaza agresorii pentru a-i recunoaste in ca z de invazie, blocheaza
activitatea celulelor agresoare)
• Ficatui functia de organ limfatic este functia secundara a ficatului, organ central fund
principalul producator de limfa (1mliminut, aproximativ 1/3 din cantitatea de limfa ce
trece prin canalul toracic)
• Rinkhii functia de organ limfatic este fun tie secundara - capacitatea rinichiului de a
concentra urina este conditionata de un drenaj limfatic ad at

Circulatia limfatica

Limfa sau sangele alb, are culoare alb galbuie, se formeaza in intimitatea tesuturilor si
interstitiilor celulare. Are continut bogat in lipide, are aspect laptos si tontine plasma
limfatica si leucocite. Lichidul interstitial circuland printre celule, patrunde in capilarele
limfatice si formeaza plasma limfatica, trecand prin ganglionii limfatici primeste leucocite
si devine limfa.

circula de la periferie spre centru !!!

- este circulatie de reflux incepe in spatiile interstitiale si se termina in spatiul
retrociavicular drept sau stang
- are propriul mecanism de contractie: 10 - 15 contractiiiminut, prin fibrele musculare
netede ce se afla pe peretii vaselor colectoare
- are rol tripiu: drenaj, transport si aparare

Tonsil

Thymus Gland

Spleen

Lymph Nodes

Lymphatic Vessels

9
SISTEMUL NERVOS
Creierul

Mad uva
spinarii

Nervi

.11 Sistemul nervos central (CNS)

111 I Sistemul nervos periferic (PNS)

Functille:

1. Senzitiva S.N. primeste informatiile starii organismului (de la periferie spre central nervos)
2. Motorie de a organiza si a executa de la central nervos spre periferie
3. De asociere functia de a asocia partea senzitiva cu cea motorie pentru a participa la
actiuni mai complexe (atentia, emotiile, limbajul, gandirea rationala)

[ SISTEMULNERVOS
I

S.N.CENTRAL S.N.PERIFERIC

CREIER MADUVA SOMATIC - VEGETATIV —

SPINARII MUSCHII Rregleaza
SCHELETICI - adv. interna
a corpului

SIMPATICUL PARASIMPATIC
(dominant (repaus)
cand corpul
este stimulat)

10
Maduva spinarii —tub localizat in canalul coloanei vertebrale

Alcatuire substanta alba (la periferie)

-substanta cenusie (la interior)

• Substanta cenusie are aspect de fluture (H)

Prelungirile substantei cenusii reprezinta niste coarne anterioare (motorii)
posterioare (sensitive)
Coarne anterioare informatia transmisa prin axonii neuronilor motori catre organul
efecto-muschi

Coarne posterioare -informatia de la organul de sir t prin neuronii senzitivi ->reactia de

raspuns

• Substanta alba maduva spinarii realizeaza functia de conducere a impulsului nervos prin
caile ascendente, iar prin caile descendente informatia este transmisa de la encefal la
r- anal efector ->reactia de raspuns

Centrii nervosi din maduva spinarii (sub Cant cenusie) coordoneaza coactivitatea muschilor
(sensibilitatea tactila, termica, dureroasa si miscarile voluntare si involuntare)

Parasimpaticul actioneaza ca stimulant pentru sistemul digestiv (stimuleaza secretia de suc

gastric)

SNC
• creier
• nervul optic
• maduva spinarii

-este acoperit de 3 straturi numit meninge

NEURONUL este celula principaia a 5.N.

11
SISTEMUL RESPIRATOR

Cavitatea
nazala

Nas

Cavitatea
bucala

Laringe
Trahee -

Bronhii
principaie
Rart ura bronsica
Bronhuole superioara
Ramura bronsica
mijlocie
Ramura bronsica
inferioar

Alveole pulmonare

Este format din: - plamani

caile respiratorii

Respiratia este una din functiile esentiale ale organismelor vii, grin care se realizeaza
raportul de oxigen din aerui ambiant pans la nivelul celular. in paralel cu eliminarea in atmosfera a
dioxidului de carbon.

Calle respiratorii cunt reprezentate de:

• cavitatea nazala
• fa 'in
• laringe
• trainee
• bronhii

12
 Covitatea nazo!a intainim fosele nazale -
Din cavitatea nazala aerul trece prin faringe (canal comun pentru calea respiratorie si cea
digestiva)
Fad:10e are dubla functie: respiratorie
fonatorie prin corzile vocale
Trahee arata ca un tub si continua Iaringele - lung 10-12 cm.
La nivelul vertebrei 14, traheea se imparte in bronhii prin hil, acestea patrund in plamani si
formeaza arborele bronsic.

Plamanii suns principalele organe ale respiratiei cu capacitates totals de 5000 cm3/aer.
Sunt acoperiti de pleura (2 foite) - parietala
viscerala intre ele este lichid pleural.

TRAHEEA - I IIPRINCIPALE ->BRONI-111 ->BRONHIOLE ->ALVEALE,

SACULETI ALVEOLAR!

ACINUL = unitarea morfofunctionala a plamanului

13
 1. Hipafiza (creier endocrin)
Se afla in creier -> produce hormoni care controleaza functia celorlalte glande

SOMATOTROPINA hormon secretat de hipofiza regleaza procesul de crestere

in copilarie
Deficit de somatotropina:
• hiposecretie de somatotropina-> apare nanismul hipofizar
• hipersecretia de somatotropina ->apare gigantismul hipofizar

In cazul adultilor

• hiposecretie de somatotropina -> apare acromegalia

2. Epifiza

Se afla in creier -> produce hormoni care coordoneaza starea de veghe-somn a organismului

MELATONINA hormon secretat de epifiza - rol in pigmentare, normalizarea

ciclului menstrual, in intuitie

3, Tiroida

Se afla in partea anterioara a gatului, sub laringe

TIROXINA - hormon secretat de tiroida - regleaza cresterea si dezvoltarea

•

organismului tanar
regleaza activitatea sistemului nervos
Pentru reglarea tiroxinei este necesar IODUL
• hipersecretia si hiposecretie de tiroxina -> duce fa gusa edemica cretinism, boala
Basedow.

4. Glandele paratiroide

Situate pe fata posterioara a glandei tiroide

PARATHORMONUL - regleaza cantitatea de calciu din sange

Glandele_suprarenale

Sunt glande perechi localizate pe polul superior al fiecarui rinichi.

Secreta hormonii adrenalina si noradrenalina

ADRENALINA - secretat in stres sou in pericao -frica

15
SISTEMUL ENDOCRIN

Sistemul endocrin este alcatuit din:

• glande endocrine
• organe cu functii endocrine
• hormoni

plftrnan

giande
le

ovare testicule

In organism exista tipuri de gland:

Glandele exocrine (cu secretie externa) ex: gland e salivare, gland e lacrimale, glande
sudoripare, glandele stomacului suc gastric
Glandele endocrine = sunt glande care secreta produsul lor, hormonii direct in sange,
ex: suprarenalele, glanda tiroida, glanda hipofiza.
Hormonii substante chimice sintetizate si secretate in sang e de celulele glandelor endocrine.
Prin intermediul hormonilor gland le endocrine coordoneaza activitatea intregului organism.

Hiposecretia (cantitati mail) si Hipersecretia (cantitati mid) provoaca modificari ale activitatii
organismului.

14
Ajunsa in sange -

• cresterea frecventei cardiace

• cresterea presiunii sanvine
• dilatarea bronhiilor
• sinteza glucozei
Organism! se pregateste Cu energie pentru fuga sau /upta.

NORADRENALINA - exercita functii in mare masura asemanatoare aclrenalinei -

diametral opuse
• diminuarea contractiei miocardului genereaza stare de repaus

6. Timusul glanda copilariei -

La copii este mai mare si in plina activitate

TIMOPOETINA - i nfluenteaza cresterea si dezvoltarea oaselor la copil

In pubertate, - pentru ca s-a dezvoltat functia gonadica (incepe activitatea sexuala)- si ramane
organ cu rol in apararea imunitatii.

OrRane cu functii endocrine

Au in componenta lor si celule endocrine care sintetizeaza si secreta hormoni in sange

• testicule
• ovare
• pancreas

Pancreasul secreta insulina si glucagon

1-INSULINA - mksoreaza nivelul de glucoza in sange

Hiposecretia insulinei -> diabet zaharot

GLUCAGON - mareste in caz de necesitate cantitatea de glucoza in sange

Hipersecretia insulinei scade continutul de glucoza -> dereglari ale sistemului nervos, pierderea
cunostintei

Glandele sexuale masculine - testicule

TESTOSTERON

Glandele sexuale feminine -ovare

FULICULINA

16
SISTEMUL DIGESTIV
Totalitatea organelor in care are Ioc transformarea alimenelor lrsubstante simple, asimilabile.

Sistemul digestiv tontine: - tub digestiv

glandele anexe

de-
I

Cavilate buciala

Faringe

Esofag

ger Stornac

Ar
Inlestin subtire
'Westin gros •
Anus 4

Sistemul digestiv este format din tubul digestiv §i glandele anexe.

Tubul digestiv este alcatuit din ; cavitatea bucala,faringe. esofag, stomac,

intestin subtire, intestin gros §i anusul,

17
Tubul didestiv este alcatuit din:

• cavitatea bucala
• faringele
• efofagul
• stomacul
• intestinal subtire
• intestinul Bros
• ficat

Sistemul digestive

"M.

Esotagull
Transportul hianei

Ficatul Stomacull
Stocare, procesare.
EPOS (digestia lipid•lor).
digestie.
rnetabolisrn.detoxifiere •

Duoden
Digestie. absorbt.ie
Vezica biliara
Stocafea bilei
a

Pancreasul intestinul
Insulina
7-9 S.- sulati
re
h ,e 1 (Jejurr-li
Digestie, ats5orbtie

it' Cecum
j StO 03re

Intestinulgros
-- 30- 1 20 AbsortiIie
h

Raoul
e
Stocare, elirninari

18
 1. Cavitatea bucala

LImba,

2. Faringele

Forma de palnie. Locul unde se intalnesc ogle° respiratorie cu calea digestiva.

3. Esofagul

Tub lung de 20-25cm, se afla in continuarea faringelui.

Se deschide in stomac prin orificiul cardia.

4. Stomacul

Este partea dilatata a tubului digestiv.

• capacitate aprox. 1500cm 3
• situat sub cliafragma , in partea stanga
• are forma Iiterei

5. Intestinul subtire

Se intinde intre orificiul piloric si valvula ileo-cecala

Are aprox. 8m lungime
Se imparte in 3 segmenti:
• duoden (portiunea fixa)
• jejunul
• ileonul

Continutul stomacal ajuns in duoden este supus actiunii sucului pancreatic si a bilei, care ajunge
prin ductul pancreatic canalul coledoc la acest nivel.

19
 Vezica biliarar
Canalul is is

CanaILA hepatic comun

Canal coledoc

Canal pancreatic

Duoden

Stomach

Duodenum

Jejunum
Ascending colon

Cecum
Mesentery
Appendix
Ileum

20
 6. Intestinul gros

Are rol de depozitare si eliminare a substantelor toxice din organism, cu lungimea de aprox. 1.6m.

Colonul este cuprins intre:

• vaivula ico-cecala si
• rect.

Se imparte in:
• cec
• colon
• rect

Colonul este:

• ascendent
• transversal
• descendent
• sidmoid

Left Spienic
F flexure

Descending
Colon

Anatomy of Large Intestine

21
 7. Ficatul

Fun title ficatului:

• secreta bila
• sinteza de saruri biliare
• sintezla de rot in plasmatice albumin 5, fibrinogen, globulin e (cu exceptia
imunoglobulinelor) i factori de coagulare
• de depozitare stocheaz5 glucoza sub forma' de glicogen, iod, vitamina A, B12, D, E, K,
precum i fierul necesar sintezei de hemoglobin5
• detoxificare, la acest nivel are log c descompunerea substantelor toxice, medicamente,
alcool, ficatul constituind o adevarata "uzina", in nest sens
• excretie hormoni, medicamente, colesterol, pigmenti biliari stint excretati prin
• metabolism intervine in metabolismul : glucidic, lipidic, protidic
• prin celulele Kupfer, din ficat (de la nivelul sinusoidelor) scot ba t riil icelule ro0i,
degradate ale sangelui
• functie termoreglatoare,
• intervine in coagulare §i hemostaza

22
APARATUL REPRODUCATOR
Fund-dile aparatului reproducator
▪reproducerea umana
▪conceptia vietii uterine
- dezvoltarea fatului
- nasterea, hranirea copilului dupa nastere

Aparatul reproducator este format din: organe genitale feminine

organe genitale masculine

1. Organele genitale feminine

Organele interne:
• ovarele
• trompele uterine
• taterul
• vaginul

Organele externe:
• vulva - labiile - marl
- midi
- clitorisul

• mamelele(sanii)
 Ttompa Ittetitta Wet OVel I

11111114- • .
dliP
olar''
"%Nord- ••

Otificiul cervical
'elts
Cervix
salt col
it Otificittl cervical
meths
extent

Vagits

Labia mica

Ovarele

Glande sexuale pereche situate in zona pelviana. Produc ovocite.

Indeplinesc rol de glanda endocrina grin secretia de hormoni: - progesteron
- estrogen'

Uterul

Este un organ median nepereche, musculos, in care se cuibareste ovului fecundat. In

interiorul sau se dezvoltafatui.

Trompele uterine

Format din 2_conducte musculo - membranoase, cu rol in captarea si vehicularea ovulelor

Si spermelor.

Vaginut

Este un conduct musculo membranos situat intre colul uterin si vulva.

Reprezinta organul copulator feminin si canalui de expulzie al fatului.

24
 2. Organele genitale masculine
Formate din:
• testicule
• conclude si glande semina/e
• penis
• scrot
Canal (duct) ejaculator Veziculele seminale
Locul unoe se imbina vasele you rezervoare, in forma de par A, in
delerente cu canale din spalele vezicii urinare. care secrets up lichid
vezicula seminala. gros. ce se am to cu spermatozoizri,

%ft-0;ot
*iti,11014‘,1
#:4 t+;I,
1; 0416•1.%
.„tom•
• :fro,

Vas Moretti
(duct &ileum°
Tub prin care
sun! transportav
spermatozoizii
din oprcliclirn cane
.-
prostalA _

Ponla Venice
Transport& urinarA
in momenta
Rectut
diterite. lichioul
seminal u urina
cAtre exterior.
aqi

Prostala
In or
uretra la baza
Uretra 1i toinare:

asigura se-cretia
unui irhid bogat
in enzime, ce
nj :.; aiuta to activarea
tetleSitf sperrnatozoirilof
' If If i
a
M #.
\ .
Scrotul , ,
(

Contirie testiculele. Epididimul

pastrandu-le la temperatura
mat shutti decal cea din
restul organisrnului
0 formatiurie per eche.
Testiculul In forma de virgula. srtuata
Locul uncle se produc spermatozoa', in spatele testiculelor. in
ocelulele seguale mascuimei i testa's-Wry:Kt/1 cart•Fise rnaturerazti Si sunt
thornrionul sexual rnasculin) clepozdati sperrnatozoiziJ

Functille sisterrfulareproducator masculin:

- produce gametii masculini (spermatozoizil)
- secreta lichidul seminal care impreuna cu spermatozoizii formeaza sperma
- transports sperma
- secreta cea mai mare parte din hormonii steroizi masculini

Este alcatuit din:

• testicule
• cane spermatice
• giande si organe genitaie anexe

25
Testiculele

- i ndeplinesc functii endocrine (testosteron)

- sunt responsabile de spermatogeneza - de fiecare testicul este anexat epididimul care
reprezinta prix ul segment extratesticular al conductelor spermatice

Caile werrnatice

Sunt cal ce transporta lichidul spermatic.

Scrotul

Sac median care tontine testiculele cu epididimul si portiunile initrale ale functillor
spermatice.

Penisul

Organ copulator masculin.

Serveste la insamantare, este traversat de uretra, avand rol si in mictiune.

26
SISTEMUL LOCOMOTOR
(OSTEOMUSCULAR
Sistemul locomotor impreuna cu organele de simt, cu sistemul nervos si sistemul end grin,
integreaza organismul in mediul de viata.

1. Sistemul 0505

Este componenta pasiva a sistemului locomotor si este format din totalitatea oaselor
legate prin articulatii.

Corpul uman este alcatuit din 208 oase si reprezinta 20% din greutatea say,

cranlu

stern
omoplat

12 perechl
de oase

coloana vertebrala

?to

27 de oase
33 de vertebre ale malnli

se

oasele bazinului

femur

tibia

26 de oase ale piclorulul

27
Oriels

Piece dure, solide, rezistente si oarecum elastice.

Oasele suet formate din tesul osos compact si spongios avand inervatii si vascularizatie proprie.

Tipuri de as:

• lungi - femurul
• late omoplatul (scapula)
• scurte - vertebra -
• pneumatice - oasele din jurul foselor nazale
• situate in grosimea unui tendob rotula (patela)

Functiile sistemului osos

• Bustin re
• protectie
• locomotie
• depozit de substante minerale
• hematoforeza procesul de formare a elementelor celulare sanguine la nivelul macluvei
ro0i din osoase

Periostul

membrana fibroasa, bogat vascularizata si inervata care inveleste osul pe suprafata sa

exterioara.

Componentele scheletului uman

1. Scheletul capului
Format din: neurocraniu
- viscerocraniu
2. Scheletul trunchiului
Format din: - coloana vertebrala
- coaste
- stern
- bazin
3. Scheletul membrelor
• scheletul membrelor superioare - centura scopulara
- scheletul membrelor superioare propiu-zise
• scheletul membrelor inferioare - centura pelviana
▪scheletul membrelor inferioare propiu-zise

28
Articulatille

Rol in miscare, reprezinta ansamblul elementelor care unesc intre ele doua sau mai multe
extremitati osoase.

Clasificarea articulatillor

Dupa gradul de mobilitate:

1. sinartroze sunt articulatii imobile, Para cavitate articulara

2. amfiartroze - articulatii semimobile
3. diartroze articulatii mobile din categoria carora fa c parte: - artrodiile

- articulatiile sinoviale

sunt compuse din:

1. suprafetele articulare sferice, concave -

2. cartilaj articular - format din tesut cartilaginos hialin, cu rol de amortizare a presiunii
exercitate de greutatea corpului si de protectie a suprafetei articulare
3. capsula articulara - langa capetele oaselor, ca un manson
4. lichid sinovial cu rol lubrifiant, diminuand frecarea si favorizand alunecarea

29
2. Sistemul muscular

Componenta activa a sistemulul locomotor si este constituit din totalitatea muschilor din
organism.

Ciasificarea muschilor
• muschi somatic! - scheletici
• muschi visceral! - netezi
• muschi speciall -miocardul sau muschiul inimii

1. Muschii somatici (scheletici)

Formati din tesut muscular striat, imbraca scheletul osos, dau forma corpului, impreuna cu
oasele si articulatille corespunzatoare, asigura miscarea corpului. Sunt bogat vascularizati,
actiunea lor este voluntara.

2. Muschii viscera
Sunt formati din tesut muscular neted, asigura mobilitatea viscerelor, actiunea lor este
involuntara.

3. Miocardul
Un muschi striat care se comporta ca un muschi neted, actiunea sa este involuntara.

Functiile muschilor
• permit organismulul sa execute miscari fizice in numeroase feluri
• genereaza miscare prin contractie si relaxare
• produc caldura si mentine temperatura corpului prin intermediul contractiei musculare
• stocheaza o cantitate de oxigen, elemente organice si anorganice

Conexiunea minte - core

7:- Ftextbilitatea muschiloreste influentata de area a credintelor -si atttudinilor noastre.

Crampele musculare pot fi cauzate de tensiune si

Afectiuni musculare pot apare si datorita unui mod prey critic de raportare la sine si la ceilalti.

30
Cea mai mobilo - articulatia scapulo-humerala
'16
I

Clavicuia

Scapula
(omoplatul)
Brat
-Humerus

Radi4
U Ina
Antebrat

Oase carpiene
Oase metacarpiene
Oasele
mainii
7 Falange

Cea mai stabila articulatia coxofemuerala

Osul Os sacrum
coxal
(ilionul)

Cairitatea glenada

Catilajul
articular
(cap femur,*

Cea mai sensibila # articulatia genunchiului

31