Sunteți pe pagina 1din 1

Biografie

Grigore Vieru s-a născut pe 14 februarie 1935, în


satul Pererîta, în familia lui Pavel și Eudochia
Vieru, născută Didic. A absolvit școala de 7 clase
din satul natal, în anul 1950, după care urmează
școala medie din orașul Lipcani, pe care o
termină în 1953.
În anul 1957 debutează editorial (fiind student) cu
o plachetă de versuri pentru copii, Alarma,
apreciată de critica literară. În 1958 a
absolvit Institutul Pedagogic „Ion Creangă” din
Chișinău, facultatea Filologie și Istorie. Se angajează ca redactor la redacția numită
revista pentru copii „Scînteia Leninistă”, actualmente „Noi”, și ziarul "Tînărul leninist",
actualmente "Florile Dalbe" .

Momente din viața lui Vieru


În volumul de poezii pentru copii Trei iezi, ieșit de sub tipar în 1970, se găsea
și poezia Curcubeul, în care Vieru, prin metafora curcubeului cu trei culori,
elogia drapelul tuturor românilor. Peste câteva zile de la difuzare, cenzura
sovietică a retras cartea din librării, dând-o la topit, iar autorul a fost acuzat de
diversiune.[12]

Tot în 1970, apare și Abecedarul, elaborat de Vieru în colaborare cu


scriitorul Spiridon Vangheli. De pe acest manual, modificat întrucâtva de-a
lungul timpului, învață și astazi micii basarabeni în clasa I. În 1989, tot Vieru și
Vangheli au realizat varianta în grafie latină a Abecedarului

În iunie 1989, obținând aprobarea autorităților sovietice de a publica


săptămânalul Literatura și arta în grafie latină, redactorii ziarului s-au
pomenit că în toată Moldova Sovietică nu există nicio mașină de scris cu
litere latine, în afară de cea de la Academia de Științe din RSSM și de una
aparținând profesorului Iulius Popa de la Bălți. În aceste condiții, Grigore
Vieru și redactorul-șef de la Literatura și arta, Nicolae Dabija, merg la
București pentru a obține o mașină de scris pentru ziar. Autoritățile române
tărăgănează răspunsul, iar anticariatul din care puteau să cumpere o astfel
de mașină este închis în acele zile din motive tehnice. Vieru și Dabija sunt
ajutați însă de preotul Vasile Țepordei, care le aduce la gară o pungă în
care se află cele 31 de semne metalice ale alfabetului latin, tăiate de
acesta din propria mașină de scris. La Chișinău, semnele latine sunt
sudate la o mașină de scris în locul celor chirilice, astfel că Literatura și
arta devine primul ziar din Basarabia care începe să iasă sistematic în
grafie latină.