Explorați Cărți electronice
Categorii
Explorați Cărți audio
Categorii
Explorați Reviste
Categorii
Explorați Documente
Categorii
\111\E
STUDII SI CERCETARI
DE
ISTORIE VECHE
EXTRAS
2
ANUL IX
una. mai micA. spre nord şi alta mai mare de forrnU. onaiA twrcgulată, spre
aud, amindouA. umplute cu pA-mint de culoare cafenie, amf.>str<·at cu nume·
roase fragmente cemmice, toate de tip Boian, faza Vidra. Golindu·se
groapa. (de formă onlA.) dinspre nord, s-a. constatat <"A e,.;te o groapA de
bordci, clei la una din extr<>mităţi, pe fundul ei, se afla Yatut t·n muiUL
araurA. Pe fundul gropii mari, care n e preocupA in Nl. znl de faţil, s-a gAsit
pA.stm.t in situ un vas intreg din faza Vidra, cen ce dovedeşte (:A groapa
a fost PA.paHL 1n cursul acestei faze, iar nu mai tirziu. Pentru a obtine unul
din profilele gropii mari şi a delimita mai clar fundul Pi, om l'iipat /1Î in
11pămlntull•iu" de culoare galbenA, de sub groapă. La 14 cm sub Iundnl
gropii &·au descoperit oasele unui schelet omenel"c (Iig. 1). După profil
se vede cA groapa. mare acoperea in intregime �;eheletul şi a fost l!ăpatA.
in acel loc dupA. ce, mai inainte acolo, se fAcuse inmormintarea şi ]u\mintul
din groapa mormintului se tasase. DacA ar fi vorba de o inmormintare
efectuată din interiorul gropii mari, atunci in dreptul scheletului ar trebui
si\ existe o albicre a fundului gropii amintite. Pe prolilul pe care-I prezen·
tAm se vede cum linia fundului eate orizontalA. Cu alte cuvinte, din punct
de vedere cronologic scheletul este mai vechi decit groapa. mare. J.a rindul
t>i, aceasta. din urmă t'ra in intregime acoperitA de sLI-atul de cultură. Forma
şi dimensiunile gropii mormîntului nu au putut fi prcc•izate, ea fiind um
plutA. cn lut nisipm; de culoare galbenA..
DISCUTII ŞI :SOTE <o3
··-----
est. Trunchiul era. ri!klucit. )tina stingA fusese indoit A d in cot şi ana. po.lma
in dreptul obrazului i mina dreaptA era. intimA tn ·lungul cOJ·pu lui, spre
�renunchiul �:.ting. Femurele formau aproape unghi drept cu toloana wrte·
brală. Jn pA-mintul de umplntun\ al gropii mOJ mintu lni şi lî ngA fcl}('let
nu s-a gA�>it niei un frl d(' obiect.
Imediat dU]Jă d('SCO}l('r ir e, scheletul a fost luat spre t'NI'<'tare de
antropolo gii �- IJMi'\, f'. llaximilian şi Dardn �icolăeJ:cu·Piopşor, iar
re zu ltatel e studiului lor ��� aiiA. in curs de tipărire1• Din aceal'!tă lucrare
exlrag<'m datele C"Rrt� intt>re!'t>azA in primul rind pe arheologi: DupA ca
racterililicil(' 118.1<', (•rnniul Nte de tip mediterane an (·11 anumite tri\I.Aturi
protomedit('rane('ne. Jn funcţie de indicele lui, avem d e·n. face cu un doli·
('Ocran modNat (74,1) apropi at de mezocranie. Capacitatea. eraniului
este de 1481 cm3. Orbitele au o inA.Iţime mijloci e şi o formă recta.n gulanl,
cu colţurile rotunjite. Nas11l NB scund şi lat. Abro ziun..a d <'nt a n\ are aspect
elicoidal (carocteristic:A e}Jocii neolitice). Dinţ.ii nu prezint it ni ci un fel de
carii. Scheletul a aparţinnt unei femei de aproximat iv 40 de ani. DupA
calculele flcute }le baza. d imensiunilor oaselor lungi, tt'ZUltă că femeia a
nut 1,55 m iniUţime.
Limita. snperioar;l. pentru dotarea relativă a mormîntului este indi·
cată prinr,umc·rcasel<' fragm{'T'f<' cc1amice de la 11ibşitul fazpi Vidra desco
perit<' in grnaru ma r(', iar limita inferioaJ A. st• Jlonte pret iza cu rare le cioburi
1 N. ll:lll�. t:.:'!laxllllllhul, Il. :\lcohll'sru, S/udiu fl/llropo/ogic: 11�11pra llchtltlului neolllfc
(�1\h tillflr).
rle la Roiall·\'<lrdşlr, In .\lltltrialt, '\',
-------='=15CU!�I-21. .. �E-·--------- ___<
FIM. :1. - Craniul schclclulul de ];1 1Loim1 :\: ti) voizul din fal:i: l•) \";izul lulcrul.
1 M.
Raport asupro adivildffi �liinlifiu a .llu:tul11i National dt Anlithild/i Iri anii 19U .şi 1913. nucu
I•eLrcscn-Dhnl.lo\'lla, Raport asupra �•lpdl11rilvr dt la mina, ;ud. 11/ow, 191 J. In
J::UGE:S COMŞA
HPATHOE CO)lEPiKAHJ.t.E
OS'LfiCHEJilm PHCYHIWD
RI!SU!oll!
.Au t·oUI','- <ll's fouillt•l! pratiqu�s l'll I!J;,(l it la li sil•rt• adtll'llt' dt• Ju,
�;t ation Hoi.tn A, on a d.:lconvctt dam dtl l'u.rgill' sabloJUit'llSP1 it unc
]lrofondcur dt• :!,i:! m, un squclette hu main , an-des�;us duqncl !'it.' trouvait
tmc fol'sP rl'nfermant rlt•s mat.:lrianx du tYI - W Hoian ( phast• dt• Yidr<�.). Le
squelet.te Pfit doru- plus anden que la fossc>. Comptfro tt'llU dt•" ob!'it•rvntions
stratigr�tphiqut•s, dt•s ma.ttloriaux trouvt"�; il ]H·oximitt" l't du fait qtw, dans
les environs, on Ju• emm�ît pas a l'hPUl"t' art twllt• dt• mat(>riaux art·h(>olo
giquN; ant(•ril'lll".� it t·t•ux dt• la phast' Bolintineanu, l 'a.utcur attribue Cl•tte
tumbe it l'mw tlps 1 mis }lrt•ntii>rt"s pbast'!'i dt• la t".ivilhm.tion dl' Holan.
Dans la �tation dt' Glina, on a d(>l•ouvt•rt entre 19-13 l't l!Ht-1, sous
lu c•o twlw Hoian. lmit st'pultur es d'enfants dont ll's corps t"tail'ltt :ll'('roupia.
L'mw d't•IIPR t�tait ]lartiPIIPml'nt reeoun�rte par lei! reNteN tl'un t'ltduit
call'iuP ]lrovt·n•mt d'nnP habitation du t:rpe Boiau. Les st'-pultureK rl'Nt
fants dt' Glina unt t•' t(> attribukls par M. Petrescn-Dîmboviţa Îl ��� ch·ili
:;ation d<' Hoi;llt.
:-:i l'on tieut t·omptt' dcK dt'-couvertcs de Boian A ct de Glina, on �
aboutil Îl la <·om·.lusion qu'au t("mps de la civilisation de Bolan le� st'-]HII·
tu rt•S t"tuitmt (]j:;}lt't<>('('!< Îl J'int�rieur des sta.tÎOilR ( pa.rfois menw SOUS le!!
habitation�) ou Îl lc•m· J•t'-riphtl-ric. Les cadavres lita.icnt dispos€-s dans la.
fosst• dans tmt> ]lO!iition it demi accroupie, coucbtlos habituellemcnt sur
It• t•fltt" ga udw, It• br;�s ganehe repli�, la paume placOO i1 bauteur du \·isage,
tandi:; qul." It• bras choit reposait le long du corps, Cait qui t·lmstiLuie
ju�;qu'iri la priJU'ipalt• t·aracMristiqne de la poNition d'inhumation pratiquee
Nous la civilhm.tion dt• Boinn. Pour ce qui est dt's tombes de l'�mint'nce
d<• Griidi�tt·a L�lmilor, on n'y a pa.s trom--e d'inYt>lttairt'.