ALEXANDRU ODOBESCU

- UNIVERSUL LITERAR

Ctitorii
ALEXANDRU ODOBESCU
de I O N FOTI

A l e x a n d r u O d o b c s c u a fost u n m a r e c ă r ­ fraze u n d e n u există nici u n c u v â n t străin: proape de a c t i v i t a t e l i t e r a r ă , a prci

t u r a r , î n cel m a i l a r g sens a l c u v â n t u l u i . ..Moartea p r e m a t u r ă a ilustrului b ă r b a t de p u ţ i n . A s e r s l a i n t e r v a l e l u n g i şi la
Toate problemele pe care le-a a t a c a t în ar­ stat", s a u „ C r i m a din a m o r a u n u i con­ t â m p l a r e . V i a ţ a p e n t r u d â n s u l a fost,'
h e o l o g i e , i s t o r ' e . î n m o n o g r a f i i l e s a l e , Mo­ ductor dc tren", sau „Fazele constituţio­ plăcere estetică, o voluptate superioara
li , Enachiß Văcărescu, Timoteiu Cipariu, n a l e a l e n o u l u i r e g i m pol t i c se d e s f ă ş o a r ă l a 61 d e a n ' s ă i u b e ş t i c a u n t â n ă r di
Câte'-va ore la Snagoo, Origina poeziei î n c o n t i n u ă " . E x e m p l e l e a r fi d e l u a t d e l a a n i şi s ă t e s i i u c i z i p e n t r u o b i e c t u l a'
populare, în afară de o vastă erudiţie în fiecare p u b l i c a t e zilnică. rului t ă u , a r a t ă p â n ă la ce c u l m i n a ţ i i
a l c ă t u i r e a lor a a v a t intuiţia largă a a d e ­ O d a t ă , limba noastră, în contract cu la­ b e a V a ţ a şi a d o r a A l e x a n d r u O d o b e s c '
vărurilor storice. tina sau surorile neolatine, m a i ales cea Prin eleganţa stilulir, prin nobleţea (
franceză, a luat repede toate clementele cepţ'ei, prin marele său patriotizm, J
In E n ă c h ţă Văcărescu descrie p e oame­
ce-i l i p s e a u d i n t e z a u r u l i m e n s a l r u d e l o r s t r ă l u c i t o a r e a s a i n t c l e g e n ţ ă , r ă m â n e jr
nii a c e l e i e p o c i , î n s e r v i l i t a t e a l o r d c s g u s -
sale. trei ce m a i buni prozatori ai noştri, j!
tătoare, înţelegându-i, fără să-i dispre-
ţu ască. D a c ă , l a u n m o m e n t d a t . a fost ncvoe A c o n t r i b u i t m a i m u l t , c a t o ţ contint;
1
pentru normală evoluţie a limbe' dc o r ă n i i s ă i , l a a c e l „ d i a L e t l i t e r a r " unic,
A p o i O d o b e s c u , m a i m u l t ?a o r ' c a r e a l t
contră ofensivă împotriva acelora cari vro­ c a r e î l c e r e a î n s e r i c r l e s a l e ş' î n ser
contemporan, vede importanţa mişcării na­
iau să r e î n t o a r c ă u n n o u j a r g o n latino-ro­ i i l e s a l e şi î n e p i s t o l e l e s a l e c ă t r e Bărf
ţionaliste — s p r e im latinizai f a n a t i c — a J

:
scoale dela Blaj. A c e bătrâni latinişti, ri­
diculizaţi de o ieftină zeflemea junimistă,
e r a u nişte m a r i p a t r i o ţ i , nişte î n f o c a ţ i a-
postoli. Tiinotoiu C i p a r i u . pe lângă
m a r e f i l o l o g şi e r u d ' t , î n t r u n e a m e n s a î n ­
suşire a unui orator de o excepţională p u ­
tere d e c o n v i n g e r e ; a ş a a fost Bărmiţiu,
L a u r i a n şi c e i l a l ţ i , . E i e r a u î n luptă
toată droa a de „savant " unguri,
man, cu limba vorbită, păstrarea m a i depar­
te, c o n s i d e r a t e c a p a t r i m o n i u n a ţ i o n a l a u -
lîor c u v i n t e c e t ă g ă d u e s c ( n e g ) , f ă g ă d u e s c
(promit), d e s n ă d â j d u e s c (disper), s a u (nă­
un
dejde (speranţăl, t ă g a d ă (negare), etc. era
tot a t â t d c i n u t i l ă .
In a c e a s t ă p r i v ' n ţ ă , O d o b e s c u f i n d un
cu m o d e r a t , n u s'a p r o n u n ţ a t d e c â t pentru
slavi, calea de mijloc.
Aceste c i n i n t e nobile a i e m a r e l u i Cipj
pe c a r e O d o b e s c u le c (cază c u p r é d i t s
ne a r a t ă u n c r e d o al s ă u :
, D e a cerul ca. p r e c u m top suntem
u n s â n g e , t o ţ i n e - a i n î n d u l c i t d e l a sa
m a m e i n o a s t r e cu aceleaşi c u v ' n t e , ori"
n e d e s p a r t m u n ţ i i şi v ă i l e , şi o r c â t n e r
p a r t s t a r le sociale şi c o n f e s i u n e l e r
gioase, tot n u m a i u n a să f m, o naţ un? :

sloveni, g e r m a n i , cari negau d r e p t u r i l e is­ l i m b ă , o l i t e r a t u r ă , şi d a c ă p e a l t ci.

t o r i c e a l e p o p o r u l u i i ' o m j n l a el acasă. Odobescu, a îndrăsnit, pe când ilaşdeu r o m â n e s c c t ă i a t în b u c ă ţ i şi p u r c e d e '
P e n t r u a-şi î n t e m e i a p e g r a n i t edific'ul n a - incă m e d i t a m a r e a sa l u c r a r e a s u p r a isto c ă i d i f e r te. u n e o r i c u i o t u l c o n t r a r i. Ь
;

I onal a v e a u nevoc de C o l u m n a lui T r a i a n , r i e şi l i m b e i r o m â n e ş t i , s ă e r a t e p ă r e r e a cel p u ţ i n î n l i t e r a t u r ă , î n p a ş i i c ă t r e fi

nep'eritoarea mărturie a origine' noastre, că t o t d e a u n a , î n a i n t e d e n ă v ă l ' r c a T u r c i ­
si d e R o m a . P e n t r u a n e a p ă r a t r e b u i a a - lor, R o m â n i i , s ' a u î n t i n s p e a m b e l e m a l u r i
îiincat tot balastul turco-bulgaro-maghia- ale D u n ă r e . Documentele, în această pri­
:
I u r a , n u m a i u n corp şi u n s u f l e t s ă P
A t u n c i o r ce d i s p ă r j i i p o l i t i c e , sociale;:
:
r e l i g i o a s e n e v o r t ă a d e l a o l a l t ă , d a r i]

i ' O - g r c c o - s l a v o n clin l i m b a n o a s t r ă . Dacă v i n ţ ă s u n t u n i c e şi l a f e l . D e a c . O d o b e s ­ r i t u l n a ţ i u n i i şi g e n u l r o m â n v a tinde™

multe cuvinte slavone au rămas in limbă, cu e m i t e p ă r e a r e a c ă n u m a i d u p ă m v a z i u - pele sale p e s t e t o ţ i f i i I u ' T r a - ' a n ş'-i.
pr n n s t i n c t u l limbei, prin o p e r a î n v ă ţ a t - nca T u r e l o r în Peninsula Balcanică s'a ţ i n e l e g a ţ i î n t r e l e g ă t u r i l e p ă c i i , frăţie' 1

l o r a r d e l e n i , p r i n n e c e s i t ă ţ i l e c u r e n t e şi u r ­ f ă c u i m a r e a r u p t u r ă şi d e f i n ti v ă , între unităţii n a ţ i o n a l e : Aşa să fie în ?

g e n t e a l e f o r m a ţ i u n i i u n e i l i m b i l i t e r a r e şi
şt i n ţ i f i c e , j u d e c ă t o r e ş t i şi p o l t i c e , peste
90 l a s u t ă clin c u v i n t e l e s t r ă i n e a u f o s t e T -
minate fără reîntoarcere. Marc parte din
i d e a l u l l a t ' n i ş t i l o r s'a r e a l i z a t , cel p u ţ i n , î n
:
i n t e n ţ e. C ă c , d a c ă n u z i c e m p e n t r u b o a l ă ,
e l e m e n t u l b a l c a n i c şi c a r p a t i c .
I n i u i ţ i a l u i i s t o r i c ă a p r i n s b i n e şi a i c i
d o c u m e n t u l r e a l şi f a p t e l e i s t o r i c e , c h i a r
când nu sunt semnalate dc cronicar'. în­
tr'o c a t a s t r o f ă , f e c a r e îşi l u a capul pe
u n d e a p u c a , f ă r ă să se g â n d e a s c ă la însem­
Amin".
„ P ă r t a ş — s p u n e î n s u ş i O d o b e s c u în?
j e d i n ţ ă a A c a d e m i e i — p r i n t r e cei ma '
t i e i i , d ' n a c e a g e n e r a ţ i u n e d e l à 1S48, t
işi h r ă n e a i n i n a c u c e l e m a i v ' i şi r
multe aspiraţiuni — a r dealtmintreleaí ;

morb, îi s p u n e m ş i m a l a d i e , d r a g o s t e i s a u n ă r i şi m e m o r i i , c e s e f a c î n l ' n i ş t e şi t i m p : l i n a t m a i m u l t d i n f i e c ă t r e ocupaţi

i u b i r e i s l a v o n e , î n s p u n e m şi a m o r , t r u p u - d e p a c e , c â n d a fost v o r b a de năvălirea h l c r a r c şi i s t o r c e , — a m t r ă i t a i c i î n j c

lu s l a v o n , c o r p , e t c . ; c e l m a i a d â n c î n r ă ­ Turcilor.
dăcinate cuvinte a u câte u n echivalent la­
D a r toate astea sunt păreri în treacăt
tinesc, c a r e , d e cele m a i m u l t e o r i le în-
ale lui O d o b e s c u . O p e r a lui d e c ă p e t e n e
locueşte.
literară r ă m â n e Pseudokynegetikos (tratat
falş d e v â n ă t o a r e ) .
L i m b a r o m â n ă n u p u t e a fi n u m a i p o ­ I n e g a l ă c a s i m e t r e şi c o n c e p ţ i e , c o n ţ i n e
p u l a r ă şi a r h a i c ă , c u p u ţ i n e e l e m e n t e n o i frumuseţi literare de primul rang ; com­
c u m a v r i i t - o şi O d o b e s c u . M a i a l e s g a z e ­ bină laolaltă v a s t a sa erudiţie, b o g a t a sa
t e l e şi p u b l i c a ţ i i l e p e r i o d i c e a u înlăturat i m a g i n a ţ i e şi g u s t u l s ă u e l e g a n t d e a c o n ­
în m o d d e s ă v â r ş i t d ' n v o r b i r e a curentă, c e p e şi a r e d a l u c r u r i l e .
tendinţa poporanisto-arhaică. Prin sute de
Odobescu, î n generalitatea operei sale,
mii şi m i l i o a n e d e e x e m p l a r e , / ' I n i e , g a z e ­
ne a p a r e c a u n c o l e c ţ i o n a r cu m a r i î n s u ­
tele a u c r e a t o l ' m b ă v o r b i t ă i n d i s p e n s a ­
şiri, c a r e s t r â n g e tot ce-i b u n . a n t e , m o ­
bilă necesităţilor v'eţii, fără a ţine s e a m ă
dern, actual de valoare : o iconiţă, bizan­
He c r i t i c i , f i l o l o g i şi s c r i i t o r i . N'a fost,
; tină, în genul Pansellinos, alături de un
poate, perfectă, d a r ea e az limba vorbită
; iatagan sau p u m n a l turcesc cu prăsile dc
şi l i m b a g e n e r a l ă a i n t e l e c t u a l i l o r ş a
sidef. î n c r u s t a t e c u :
p ctre scumpe, pc
o r ă ş e n i l o r ; în m a r e p a r t e , d e v i n e şi l i m b a
d e p e I a 1854 î n c o a c e , t i n p d o u ă z e c i ?
c i n c i dc a n i , c ă u t â n d c â n d la d e a l c â n e
v a l e , u n c o l ţ i ş o r u n d e s ă c u i b ă r e s c sau-
palat s a u o colibă, pe locul c a m virait
literaturii r o m â n e ş t " .
„ N ă s c u t d i n t r ' o f a n r l i e b o g a t ă , fiu r
m a r e s p ă t a r , e l n ' a u i t a t — s c r i e C r . ItP
l e s c u — în n e c r o l o g u l s ă u d e s p r e O d o f '
c u — c ă d i n i l a t i n c l e ţ ă r i i a u fost nobiF
:
b o c r i a c e a n u m a i c a r i a u ş t i u t s ă s e ini
î n t r u b i n e l e şi g l o r i a p a t r i e i " .
„ C i n e s t r ă b a t e v ă l e si eâiupile, £
;
r ă s c o l e ş t e a r h i v e l e ş b i b l i o t e c i l e cercetr,'
p e s t e t o t l o c u l , u m b r e l e ş i a m i n t i r i l e sfl
moşilor nostr'. reinviând u m b r a b ă r b a t
1 1
celor m a r i , l u m i n â n d trecutul artistic
istoric al naţiei n o a s t r e decât Odobesi
: 1

ţăranilor cu timpul. lângă o m i n u n a t ă copie a Renaşterei apu­ „Coneeplia lu a s u p r a limbei, care*

sene, alături d e o f r u m o a s ă i m a g i n e p o p u ­ t r i u m f a t , e r a : „ S ă n u v o m a c r o i liaP
1
D e a l t f e l şi n o ţ i u n i l e v i e ţ i i a u e v o l u a t ; lară, ne evocă o splend'dâ reminiscenţă n o a s t r ă pe, t i p a r e r e î n o i t e ; s c a l p e l u l
în loc de caldarâm, avem pavaj ; clasică. Este u n vrăjitor, p e care z ă d a r n ' c v o e ş t i a p u r i f i c a l i m b a n u t r e b u e s ă |V
scrii o s c r i s o a r e a m o r o a s ă , c o n v o r b i r e a- c a u ţ i să-1 p r i n z i c u ş o a l d a : îţi s c a p ă p r ' n - I r u n d â m a i a d â n c d e c â t e s t e adevătif"
m o r o a s ă , d r a m ă a m o r o a s ă ( d r a g o s t e şi i u ­ t r e d e g e t e : a i v r e a să-1 n u m e ş t i u n a m a t o r rană". . d
bire n'au adiecliv pasabil). P e u r m ă p i - de m a r e talent, un imitator dc lucruri D . N . lorga î l d e f i n e ş t e a s t f e l p e 0 ЛІ

s a n ' i l e , z a p i s e l e . s p ă t a r i, i n e d e l n i c e v i i , h a t - m a r i şi d e o d a t ă te' p l e s n e ş t e c u u n p a s a g i u bescu : J 1

mami, voevo/'i, au dispărut din limbă. or ginal de o m ă r e a ţ ă frumuseţe. Stai gata „ P r ' n societatea noastră legată dc îl',
Pasini d i n „M h n e a cel Rău" sau clin să-1 c l a s e z i c a p e u n c l a s i c şi n u g ă s e ş t i o m â n t . cu m u l t e fire. cl a t r e c u t d o a r (p
. D o a m n a C h i a j n a " n u se p o t citi d e t â ­ bucată definitivă, dacă fragmentele n u pot să d e s p r e ţ u i a s c ă d e l o c l u c r i i r ' l e d e ï
rî" r a g e n e r a ţ i e f ă r ă d i c ţ i o n a r . c o n s t i t u i u n î n t r e g , o r c â t d e f r u m o s a r fi! c ă c i el e r a c a a n t i c i i s ă i s t r ă m o ş i , u n i|g
De ar t r ă i l a t i n i ş t i i a r fi f e r i c i ţ i , cetind C o m p a r a t i v c u cei p a t r u z e c i d e a n i a- list a l m a t e r i e i , u n e n t u s i a s t a l v i e ţ i i pi '

TI tot ce a r e e a m a i f r u m o s p â n ă c â n d a
'ărâmat el î n s u ş i p a h a r u l g o l i t a l v i e ţ i i ,
Iră nici o p ă r e r e d e r â u .
„Era p r e a c o c h e t c a s ă fie u n s c r i i t o r c u
ăruinţă. Ţ n e a p r e a m u l t l a m o d ă — c a r e
ă în m â n a o r i c u i — l a d i s c i p l i n ă — < a r e
din d a r u r i l e c e se c a p ă t ă — c a s ă fie u n
ivăţat s i s t e m a t i c . E r a p r e a i r o n i c p e n t r u
crede î n el s a u a l ţ i.
„Iubirea l u i d e f r u m o s se m u l ţ u m e a p r i n
ine însuşi, p r i n fulgerul admirator al
reafiei şi a v e a n c v o e ele s c r i s " .
Sunt d o u ă c o n s i d e r a t i u i v m a r i c e se p o t
îsprinde d i n opera lui Odobescu : o
nensu i m p o r t a n ţ ă c u l t u r a l ă şi o d e c i z i v a
:
irect vă l i t e r a r a , p c d o o p a r t e şi o o p e r ă ,
adevăr l i t e r a r a , d a r s c h i ţ a t ă , a r u n c a t ă
in fugă, f ă r ă s i s t e m ă şi m a i a l e s , fără
rmare p e n t r u a c r e i a c u r e n t e de lite
atură.
N'a a s i s t a t , n u s ' a c o n c e n t r a t , p e n t r u c ă
făcut d e t o a t e şi p e n t r u c ă i u b e a v i a t a
itr'o m ă s u r ă î n c a r e p l ă c e r i l e a c e s t e a l u ­
au p r i m ă î n a i n t e a v o l u p t ă ţ i l o r s u f l e t e ş t i ,
ira un e p i c u r i a n ; i a r a r t a i u t r e b u i a să
ie operă d e o m f o a r t e i n t c l e g e n t , e x t r e m
e persp'eace — cu a v â n t u r i d e p o e z i e pe
locurea — d a r a m a t o r ' î n s e n s u l c e l m a i
umos şi m a i n o b 1 a l a c e s t u i c u v â n t .
Ca să nu n o j u c ă m c u c u v i n t e l e t r e b u e
ă ne o p r i m u n m o m e n t c â n d e \ o r b a d e
n prozator a ş a d e p u t e r n i c , ca O d o b e s c u .
Artist a f o s t E m i n e s c u , a f o s t şi C o ş b u c ,
mi ales cel d - i n t â i u . D e l à p r m a c l i p ă a
onştiinţei s a i e a r t i s t i c e p â n ă m o a r e j o a c ă
faţa o c h i l o r , i i s t ă p â n e ş t e v i z i u n e a u n u i
is de a r t ă , îl c u t r e m u r ă f r i g u r i l e c r e a ţ i e i .
Ca E m i n e s c u î n p o e z i e , a f o s t B a l c e s c u
a proză : d c a c e i a t o ţ i d a s c ă l i d e r o m â n ă
ctuali şi v i i t o r i n u - i m r r u p i n e m u r i t o a -
ea sa p e r l ă „ C â n t a r e a R o m â n i e i " şi e a s'o
ea u n u i a n t i l i t c r a t ca Russo. Bălccscu
ie u n a r t i s t a d e v ă r a t . A ş a a fost L a i n u r ­
ne, H u g o , M u s s e t , B a u d e l a i r e s a u chiar
; Are străfulgerări geniale.
erla nc. D e m o n u l t r ă i a î n c i , îi i n s p i r a , le
ădea a r i p i , îi d u c e a p e m a r g i n i l e p r ă p ă s
ici dc d i s p e r a r e s a u îi a d u c e a p e pragul
aradisului d e b u c u r i e .
Dacă u n s c r i i t o r , l a d o ă z c c i şi c i n c i dc
mi, i m ' t â n d p e N e g r u / z i s c r i e d o u ă e x c e -
ente n u v e l e i s t o r i c e (cam melodramice.
Iar f o a r t e i n t e r e s a n t e p r i n d e s g r o p a r e a a r -
leizmelor c e le î n ş i r ă şi a l i m b e i , p e a l o -
:orca, în a d e v ă r p o e t i c ă ) a p o i l a i n t e r v a l e
ie ani m a i d ă c â t e u n s t u d i u , f o a r t e bun
Aiar, c â t e o f a n t e z i e u ş o a r ă , plină dc
'rudiţie c a m e x a g e r a t ă , — î n t i m p d c p a
ru::eei d e a n i — s ă s c r i e P s e u d o k y n e g e -
ikos ca s ă ia p r o p o r ţ i i l e u n u i g h i v e c i u ,
imestec d e d i c ţ i o n a r enciclopedic şi d c
antezie d e b o r d a n t ă , n u d a i o o p e r ă i n -
leagă in a c e s t i n t e r v a l : a t u n c i n u c u d e -
)lină d r e p t a t e s e p o a t e z i c e d c o p e r a u n u i
icriitor, c h i a r c â n d s e c h i a m ă A . O d o b e s -
ru că e s t e a c e i a a u n u i o ţ i o s .
Alexandru O d o b e s c u e r a f o a r t e intele-
:ent, a v e a o p r o f u n d ă i n t u ' ţ i e i s t o r c ă , e r a
oarte c u l t — c i t i s e e n o r m — m a i a l e s în
lirecţia c l a s i c i t ă ţ i i g r e c o - r o m a n e şi mo-
lerne. si e r a a d e v ă r a t p o e t i n c l i p e l e d e
inspiraţie.
Căci a c e s t e b u c ă ţ i s u n t d i n t o t ce s'a
œr's — f r a g m e n t a r , d e s i g u r , — l a n o i m a i
iregnant, m a i f r u m o s :
„E t r i s t ă şi u r â t a i a r n a l a ţ a r ă , c â n d e r i -
rä|ul v i f o r o s u r l ă p e s t e c â m p i i , c â n d n o r i i
iau ceafa î n t u n e c ă c e r u l , c â n d p l o a i a r e c e
desfundă p ă m â n t u l , c â n d ţ a r i n a - i g o a l ă ş'
liipăstuită, d u m b r a v a uscată şi plugul
rândav. A p o i î n l u n g ' l e n o p ţ i d c i a r n ă , c e
ntunechnc p l i n ă d e g r o a z ă , c e d e şoapte
'inroase !
„Vântul v â j i e şi g e m e c a nşto falnice
Çlasuri ce p l â n g d i n d e p ă r t a r e : ploaia
izbeşte c u o î n t ă r â t a t ă s t â r n i r e d e p e r e ţ i i
UNIVERSUL LITERAR. — 99
şi f e r e s t r e l e u ş c i ; o b l o n u l sc c l a t i n ă şi s c â r ­ f e r i t e m â n u ş i i r i şi c e r c e t ă şi s t u d i e d f e r i t e
ţ â i e p e ţ â ţ â n e î e - i r u g i n i t e ; f o c u l b u b u c şi d o c u m e n t e şi a n t i c h i t ă ţ i c e s e g ă s e a u î n e l e .
t r o s n e ş t e î n c ă m ' n şi u n c o ' r i o p a s ă r e dc C u m a i m u l ţ i seri tori s c o a s e î n t r e 1861-
n o a p t e , g o n i t ă d n a d ă p o s t u l ci d e o s u i la­ 63 „ R e v i s t a R o m a n ă " u n d e e l p u b i c a s t u ­
i e m a i v i s c o l o a s ă a c r i v ă ţ u l u i , îşi ia z b o ­ d i i l e : „Despre poezia poporană", ,.Poe(ii
r u l s c o ţ â n d u n ţ i p ă t s f â ş i e t o r şi t â n g u i o s . Văcăreşti", .,Despre psaltirea lui Coressi"
; etc.
„Intr'acelc v ă p e l ă r i ale fire , m i n ţ e a dc
sineşi se p o r n e ş t e p c c u g e t ă r i m â l i n i c o a s e : U n i n d u - s e ministerele celor d o u ă princi­
m â h n i r e a îşi p l u z m u e ş t e v e d e n ' i c o b i t o a r e p a t e , î n 1S61, a f o s t n u m i t d i r e c t o r a l M i ­
şi t o t c e e m a i t r s t î n v i a ţ ă , t o a t e r e s t r i ş - n i s t e r u l u i C u l t e l o r şi a p o i M i n i s t r u a l a-
t e l e t r e c u t u l u i , t o a t e t e m e r i l e v i i t o r u l u i , se c e s t u i d e p a r t a m e n t , î n 1862.
icsfrâng ca u m b r e s â n g e r â n d ă , în oglinad A scris a t u n c i u n foarte d o c u m e n t a t şi
întunecată a iniinei" ( D o a m n a Chiajna). interesant studiu în limba franceză despre
m â n ă s t i r c l e î n c h i n a t e . Şi a d a t d e m i s a c'in
g u v e r n , p i î n t r u c ă n ' a fost a d m i s ă p ă r e r e a
Pe cât de a d â n c ă era cunoaşterea lui în
sa ca vcnilurile mânăstirelor, luate de stat
ale 1 mbei, p e a t â t e r u d i ţ i a lui l i m p e d e şi c ă l u g ă r l o r g r e c i , s ă fie î n t r e b u i n ţ a t e nu­
constructivă, pe atât iiitu'jia sa a s u p r a an­
m a i p e n t r u s c o p u r c u l t u r a l e . C a r t e a s a se
tichităţii româneşti fără greş. i n t i t u l a Etude sur les droits et les obliga­
Are pagini tragice, dc o « n o ţ i u n e pro­ tions des monastères roumains dédiés aux
fundă, f c în „ M i h n e a cc! R ă u " sau . D o a m ­ Saints-Lieux", sub p s e u d o n i m u l de Agatoii
n a C h i a j n a " , fie î n s p l e n d i d u l t a b l o u e v o c a ­ Odmenedec.
tiv î n „ M o ţ i i " , f'c î n s u m b r a p r i v e l i ş t e a
execuţiei bătrânului bocr Constantin Can- L a 1867 a f o s t n u m i t c o m i s a r g e n e r a l al
t a c u z i i o l a S n a g o v , fie o r i d e c â t e o r i , f a n ­ R o m â n e i la E x p o z i ţ i a din Paris. O b ţ i n u
tezia sa c o n s t r u c t i v ă sau e x p r e s i a sa lim­ (lela g u v e r n u l f r a n c e z c a R o m â n i a s ă fie
pede p r i n d e să ne d e a o situaţie sau u n ta­ r e p r e z e n t a t ă c a s t a t i n d e p e n d e n t şi s c r i s e s e
blou : priveliştea v a c u l u i al X V H l - l e a în c u P . S. A u r e l i a n : „Notice sur la Rouma­
E n ă c h ' ţ ă V ă c ă r c s c u : R e n a ş t e r e a în A r d e a l nie" î n c a r e , v o r b e ş t e p e l a r g d c s t a r e a e c o n o ­
in T i m o t c i ( i p a r i n , etc... m i c ă şi a g r i c o l ă a R o m â n i e , i n s i s t a n d u - s e
a s u p r a antichităţilor — m a i ales asupra
Inf orătoarcle scene ale răscoalei Moţi­ m â n ă s t i r c i C u r ţ i i d c A r g e ş şi a t e z a u r u l u i ,
lor, a l e z d r o b i roi p r i n r o a t a a l u i T i o r i a şi dcla Pietroasa.
Cloşca sunt reale, redate par'că de u n mar­ M a i t â r z i u î n c e p u s ă p u b l i c e „Le trésor
tor o c u l a r în s u m b r a lor r e a l i t a t e . de Pétroasa", ca secretar de legaţie la Pa­
E r a , î n c i i p le l u i , u n m a r e s c r i i t o r a c e s t ris f ă r ă a t e r m i n a î n s ă o p e r a .
O d o b e s c u , n u m a r e c ă r t u r a r , u n m a r e is­ L a 1870 a f o s t a l e s m e m b r u al Asocia­
toric... ţiei A c a d e m i c e , m a i în u r m ă A c a d e m i a Ro­
C a s c r i i t o r a c ă u t a t să c r e e z e o l i m b ă l i ­ mană.
terară unică, vorbeşte chiar de neces-'tatea L u p t ă c o n t r a c u r e n t u l u i l a t i n i s t şi o b ­
..formării d e f i n t i v e a unui cbalcct cult şi ţ i n u c a l i m b a p o p o r a n ă să fie d e b a z ă u n
m a r e d i c ţ i o n a r r o m â n , î n c e p u t de B. P.
l i t e r a r î n c a r e s â se c o n t o p e a s c ă s a u s ă c o n ­
Haşdeu Magnum Etymologicum Ro­
t r o l e z e t o a t e i d i o m c l e l o c a l e şi t o a t e s i s t e ­
mániáé".
mele filologice i n d i v i d u a l e ale R o m â n lor"
„Ce apărători Publicând numeroase cărţi de arheologic
p u t e r n i c i şi m a e ş t r i a r fi g a s t într'ânşii .şi d e a n t i c h t a ţ i , i n 1374 T i t u M a i o r e s c u , c a
:
r i r e p t u r i e ţ â r i i , u i t a t e şi a d o r m i t e p c a t u n c i m i n ' s t r u l al I n s t r i i c ţ u n i i P u b l i c e , î n t e m e c
în p u l b e r e a umil rii". p e n t r u O d o b e s c u c a t e d r a d c a r h e o l o g i e Ia
Universitatea din Bucureşti.
D e s i g u r şi a c i a a v u t î n a i n t a ş i p e N. B ă l -
P u b l i c ă şi o Istorie a Arheologiei p â n ă la
cescu — p e c a r e l'a d d m i r a t î n t r ' n t A t a —
j u m ă t a t e a secolului al XVIII-lea, operă
pe V. A l e x a n d r i , pc însuşi C. Negruzzi, G r .
p i c u r a t ă de A c a d e m i e cu m a r e l e p r e m i u
A l e x a n d i ' c s c u şi p l e e a d a R e n a ş t e r i i î n c e
N ă s t u r e l - H e r e s e u , l u a t al doilea de O d o b e ­
priceşte d r u m u l de luat contra italienizanţi-
scu, d u p ă A l e x a n d r i .
lor. p u r i ş t i o r s a u l a t i n i ş t i l o r . D a r l u p i a lui
p e n t r u a i m p u n e d i r e c t a n o u ă a fost a j u ­ I n t r e 1874—1878 p u b l i c ă cele d o u ă s t r ă ­
t a t ă a p ó i de g r u p u l J u n i m i i , în f r u n t e cu lucite conferinţe ale s a l e : „Moţii şi
Titu Maiorescu. Curcanii".
I n 1874, u n a m i c a l s ă u , C . C e r n e s c u , c c -
ION FOII r â n d u - i o p r e f a ţ ă la u n m a n u a l de vână­
t o a r e , p u b l i c ă Pseodokynegetikos (Fals tra
t r a t a t d e v â n ă t o a r e ) , u n d e , î n t r ' u n şir d e
tablouri, anecdote, poveşti, făcu o istoric
l i t e r a r ă , p i c i o r a l ă şi s c u l p t u r a l a a s u p r a v â ­
NOTE BIO-BIBLIOGRAFICE nătoarei.
S'a s i n u c i s l a 10 N o e m b r i e 1895.
I. F .
Ln biograf scria despre Odobescu : „a
fost p r i m u l p r o z a t o r r o m â n , d i s t i n s prin
a r m o n i a , d u l c e a ţ a şi f a r m e c u l p o e t i c al s t i ­
l u l u i , p r i n r o m a n i t a t e a , b o g ă ţ a şi f r u m u ­
s e ţ e a l i m b e i , şi î n acc-laş t i m p . p r i n o î n ­
t i n s ă şi v a r i a t ă e r u d i ţ i u n c c l a s c ă " .
S ' a n ă s c u t î n B u c u r e ş t i , l a 1S34, f i u al
g e n e r a l u l u i I. O d o b e s c u . Ş i - a f ă c u t s t u d ' i l e
:
la Sf. S a v a , a p o îşi l u ă l a P a r s b a c a l a u -
r i a t u l , u n d e m a i u r m ă şi f a c u l t a t e a de
litere.
C a s t u d e n t î n c ă p u b l i c ă î n „ R o m â n i a li­
t e r a r a " a l u i V. A l e x a n d r i s t u d i i c a „ S a t i ­
r a l i t e r a r ă " şi d u p ă c e a i c n i t î n ţ a r ă , a
publicat etic d o u ă nuvele ale sale istorice,
— direct influenţate de A l e x a n d r u Lăpuş-
n e a n u a lui C. N e g r u z z i — „ M i h n e a " cel
r ă u " şi „ D o a m n a C h ' j n a ' ' .
F u p r o c u r o r al C i n i c i d c A p e ! d i n bSu-
r u r c ş C , m e m b r u al C o m i s i u n i i d o c u m e n t e ­
:
lor i s t o r i c e , p o s t m a i p o t r i v i t c u v o c a ţ u n e a
sa. I n a c e a s t ă c a l i t a t e f ă c u e x c u r s i i l a d i ­
100. — UNIVERSUL LITERAR

l> o e e
SCRISOARE RÂNDURI
Ţie aş vrea să-ţi trimit astăseară
Nu'mi lipseşti... Şi nu de doru-ţi îmi cad braţele alene Gândul ce'n voi bură mii le cărări
Mîngîind cu nerăbdare faldul rochiilor reci... Torn parcă'n sânge dulci irizări.
Nu te-aştept... nu'ţi şt u nici calea, nici pe care stradă treci. Totuşi mă simt ca o plantă а т а т а
Şi, gindindu-mă la tine, nu'mi simt lacrimi printre gene...
Ţie aş vrea să-ţi trimit gândul meu
Dacă-1 primeşti vinovat şi rănit,
EI ar putea să'nflorească'n sfârşit
Cană pândesc, târziu, prin noapte, vraja somnului şiret, Dacă tu poţi să-i fii D u m n e z e u .
Şi când visele din viaţă fac loc viselor de noapte,
Nu'ţi spun numele, ca ruga strecurată printre şoapte, Oh, D u m n e z e u de i-aii fi—şi apoi
Nu'ţ. văd ochii sub perdeaua pleoapelor ce cad incet Ducă-1 în lume dorul himeric —
Dar pân' la tine prin întuneric
Gândul meu moare'n drum de noroi

De-ai fi astăzi lângă mine, poate ţi-aşi întinde-o mână G. TALAZ

Liniştită; ca ori-cărui, şi n'aşi asculta ce'mi spui
Tremurând... ci, fără grijă, ţi-aşi răspunde ca ori-cui,
Şi pe vecinicul meu zâmbet poate m'aşi simţi stăpână.. B E Ţ I E
Cu degete de raze, în fereastră
Mi-a ciocănit din nalturi luna plină,
Totuşi... totuşi... prin ce taină, leneş braţele mi-au stat, Şi «lunecând pe pârtii de lumină
Ascunzându-şi printre falduri degete nerăbdătoare ? Mi-a înflorit — ban alb — deodată'n glastră
De ce-aşa târziu, prin noapte, vraja somnului să-mi sboare P
J
Şi ce gând mă urmăreşte, când mi-e sufletul curat ? Sfioase mâini, s o mângâi, a m întins
Şi buzele 'nsetate, s'o sărut,
Dar cu petale fragede m'a nins
Şi'n pumnii strânşi ca'n cupe mi-a căzut.
Vino !... Să'mi întinzi tu mâna... s'aud vorba cumpătată
Cum o spui... şi'n ce tăcere mă aştepţi ca să-ţi vorbesc... ... Ci 'nfiorat — ca de vibrări o strună
Să mă uit adânc în ochi'ţi, să-ţi văd zâmbetul firesc... Atinsă de o mână visătoare —
Şi să scap de gând... de farmec... să fiu eu... cea de-altă dată. Din pumni, ca dintr'un jghiab, fără suflare
Băut-am, dus pe gânduri, buna lună...
GINA SANDRI PAVEL NEDELCU

C Â N T E C
Copilul meu s'a dus departe; Şi n'o să fie dat la şcoală.
Acolo unde-a taţi copii El nu va plânge niciodată,
Nu mai au dor de jucării, Şi n'o să râdă nici aitât,
Şi-iO lume 'urretagă n e desparte ! Şi n'o să'i pese cum şi cât,
Acolo nu'l vor mai feri Mă zbat în lumea mea uitată!
D e frig", de foame şi d e boală; El toate va privi de sus,
Acolo nu va suferi, Durere dor şi bucurii;
In vecinicia lui redus
La nesfârşite zări pustii!
Copilul meu s a dus departe,
Acolo unde-atâţi copii
Nu mai au dor de jucării,
Şi-un rest de vi&iţă ne desparte !
ALICE SOARE

Î N C E P U T D E TOAMNA
Pic... picură ploaia Şi-atât de pust'ie-i odaia ! Bobite de rouă, reci. dese,
E tristă odaia, Sub bolta de negură ţese
Durerea p e suflet m'aţpasă. Pe suflet m'apasă Maramă din fir de mătasă.
Din putrede streşini de casă Pustiul din casă...
Curg lacrimi... Pic, picură ploaia ! Spre-o lume uitată mă poartă, Pic... picură ploaia. '
Cu toamna ce bate la poartă. Mormânt mi-e odaia ! i
E tristă odaia Cu ploaia —• pustiul din casă. Reci neguri pe suflet m'apasă...
Şi picură ploaia ; Şi'n vâlnicul ei de mătasă, ,
Cu toamna ce bate Ia poartă Văl vânăt, o plasă, Fecioară mâhnită e ploaia ! !
Se scutură frunza... e moartă... Pe 'ntinsui'i se lasă.
G. ŞT. C A Z A C l !
 UNIVERSUL LITERAR. — 101

HANUL BLESTEMAT
de VICTOR EFTIMIU

In m u n ţ i i P i n d u l u i , î n c e p u s e să. f i a r b ă
eva : se p r e g ă t e a r e v o l u ţ i a t u r c i l o r t i -
eri.
In h a n u l d e l a S t e n a s e adăposteau
reo d o u ă z e c i d e a n t a r ţ i g r e c i . î n a c e e a ş i
oapte c â n d S i m a z i - P a . ş a . o m o r â t o r u l d e
reştini d e l a L h t o l i a s e d u c e a î n t r ' a c o l o
u o ceată de soldaţi.
Iar î n j u r u l h a n u l u i d ă d e a târcoale
n flăcău c i u d a t , v e n i t s ă d e a foc acelei
asei b l e s t e m a t e , d i n f a ţ a lacului Pres-
». m ă r t u r i e si a d ă p o s t a t â t o r fapte
ari si t i c ă l o ş i i .
Multe v ă z u s e î n v i a t a - i l u n g ă , hanul
el a S t e n a !
Nici n u e r a u d e s f u n d a t e c ă r ă r i l e pă-
urilor ş o s e a u a s p r e I a n i n a n i c i n u e r a
roită şi p e l a h a n u l î n a l t , l i p i t d e t a l p a
muntelui se a b ă t e a u v o i n i c i d i n toate
Snăunile.
Dar c i n e - s i m a i a m i n t e a î n t â i l e lui
ilf »
Umblau poveştile d i n g u r ă în gură.
nii le p r e f ă c e a u , v r ' u n b ă t r â n l e m a i ă l ­
uia cu c â t e o a m i n t i r e d i n t i n e r e ţ e a l u i
n r l e p ă r t a t ă —• şi b a s m e l e c u t â l h a r i p o r -
eau să. c o l i n d e s a t e l e d e p e a p r o a n e . s e
esfirnu p e d r u m u r i d e p ă r t a t e şi s e r i -
ipau l a c a n e l e l e P i i n d u l u i .
D'n n e g u r a t r e c u t u l u i , v r ' u n palicar,
mbătrânit pe m a l u r i l e l a c u l u i Prespa,
d e s p r i n d e a f a p t e şi o a m e n i , le î n c u n u -
cu m ă r e ţ i a v r e m r T o r a p u s e — şi î n -
tora pe c e i c e . I a s c u l t a u .
Unul î ş i a m i n t e a d i n s t r ă m o ş i , p o v e s -
ea u n e i r o m l e c u p ă r u l l u n g . g a l b e n —
dusă n e ţ ă r m u H e l e s p o n t u l a i . z ă v o r i t ă
h a n u l s i s ' u r n t i c — şi u i t a t ă a c o l o n a n ă
ntr'o n o a p t e , c â n d a u r ă s u n a t bubuituri
grozave c e a s u r i î n t r e g i şi a p e l e î n fata
anului s ' a u r o ş i t p â n ă a p r o a p e d e c e l ă -
alt m a l . . .
\ltm!a, b u n i c u l îi p o v e s t i s e d e u n b e y
SnSr, f u g i t d i n S t a m b u l d e f r i c a v i z i r u -
şi a s c u n s a c o l o . î n t a i n i c a s i n g u r ă -
ate a h a n u l u i ; c u m î n t r ' u n a m u r g s ' a u
orm't d i n v ă i g l a s u r i d e b u c i u m e s i c h e -
ări de r ă s c o a l ă : c u m c e f e m a r i . a d u .
ate d i n d e s i ş u r i l e c o d r i l o r , a u pornit
entreere î n t r e a g a t a r ă . p â n ă si-au
;
ierdut u r m e l e l a g r a n ţ a Epirulu' şi
;
d r u m u l Bitoliei n ' a u z i s e a t â t e a , c a î n zi-
um p e s t e z e c i d e a n i t â r z i u . b e u l s'a
leleu cele din u r m ă .
niors s i n g u r , s ă - ş i î n g r o a p e a c o l o h ă t r î -
etele a m ă r î t e .
şi r a z e m u l t e .
Spuneau b ă t r â n i i de n i ş t e călugări
de s u s se a p r i n d l u m i n i , i a r j o s î n g r a j ­
d u l d e n u ele. r ă s u n ă n e c h e z ă r i d e c a i şi
m u g e t e l e boilor.
Sătenii din Ghimboci, cărbunarii din
|;ădur;le învecinate trec m a i des pe la
h a n şi s e o p r e s c o n o a p t e .
Dela o v r e m e î n c e p să a d u c ă veşti d i n
B i t o l i a : c u m se f r ă m â n t ă s a t e l e d i n t o a ­
te s c o r b u r i l e P i n d u l u i , c u m a r d . cu vâl­
vătăii u r i a ş e , b i s e r i c i l e b u l g ă r e ş t i : c u m
colindă cetele de c e m i t a g i i p ă d u r i l e
se r ă z b o i e s c cu a n t a r ţ i i a d u n a ţ i d e p e
râpile Olimpului.
D i n s n r e l ' s k i u b , voivozi s â r b i se s t r e ­
coară tiptil pe malurile V a r d a r u l u i , trec
h o t a r e l e s a t e l o r b u l g ă r e ş t i — şi c r e m e n e a
carabinelor scapără.
Hanul care începe să îmbătrânească,
îşi a d u c e a m i n t e d e v r e m u r i l e l u i de o .
d i n i o a r ă — şi c h i a m ă î n a d ă p o s t u l s ă u .
cetele de a n t a r ţ i , p r i p ă ş i t e în j u r u l Ste-
nei.
I n pivniţa, l a r g ă , a d â n c ă , de m u l t e ori
au r ă s u n a t sfaturile răpitanTor ; şoante
t a i n i c e se î n ă l ţ a u s p r e p o d e a u a uneori
liniştită, alte ori f r ă m â n t a t ă de opincile
a m a n ţ i l o r jucători.
I a r n a , c â n d se r ă r e s c c ă l ă t o r i i şi p r i ­
begii d i n m u n ţ i p o r n e s c s p r e efisă, î n
h a n u l dela S t e n a se a d u n ă a n t a r ţ i i .
D a r aceştia, n u mai sunt oamenii de
altă dată.
De m u l t , î n zilele de î n f l o r i r e a l e h a ­
nului, antarţii e r a u oameni viţeii. îm­
;
pinşi de i u b r e a p ă m â n t u l u i lor î n s t ă p î ;
n i t d e a l ţ i i ; îşi l ă s a u a c a s ă n e v e s t e l e ş i
copiii. î n c i n e e a u i a t a g a n u l . îşi m u i a u f u s ­
t a n e l e î n p ă c u r ă şi s e l u p t a u c u t u r c i i .
A c u m a n t a r ţ u s u n t o a m e n i de t o a t e n e a ­
m u r i l e r a r i s u n t m a i fericiţi să d o a r m ă
pe vreo p o i a n ă din v â r f u l m u n ţ i l o r , de
cât să m u n c e a s c ă la coarnele plugului
s a u s ă plece în l u m e . d u n ă n o r o c : r e n -
t r u ei n u e ţ a r ă şi n u e c r e d i n ţ ă . B a ­
nii v e n i ţ i d i n E l a d a î ;
îndeamnă sa-si
o m o a r e fraţii creştini, să a r d ă satele
;
b u l g ă r e a i , si s ă p u s t a s c ă c ă s u ţ e l e c i n e
:
ştie c ă r o r b e ţ i ciobani r o m â n i , cocoţaţi
ne vr'o coastă.
...Dar n i c i o d a t ă , h a n u l s i n g u r a t e c d'n
Zilele de i a r n ă , cu cer senin, cu î n g h e ţ
O a m e n i i cari treceau n'aoolo aveau
c r e ş t i n , îl s p â n z u r a . P e a l ţ i i î i t r ă g e a u
în ţ e a p ă .
— In numele stăpânului meu Sulta­
n u l !...
Şi m u r e a u v i n o v a ţ i i , l a u n loc cu n e ­
vinovaţii, turcii amestecaţi cu creştinii.
Altfel d e p e d e p s e n u î n c ă p e a u I a el.
Un nenorocit care furase u n cal, un
a l t u l c a r e o m o r î s e o a m e n i şi a r s e s e c a s e .
şi a l t u l c a r e s e u i t a s e c r u c i ş i l a Ş i a m z i -
şi P a ş a — aveau parte de aceiaşi pedeapsă.
C â n d i se u r î c u a t â ţ i a s p â n z u r a ţ i şi
t r a ş i î n ţ e a p ă , el î n c e p u s ă î m n u ş t e c u
d r o a i a p e v i n o v a ţ i . P e u n i i îi l e g a cu
picioarele de vârful unui perete înalt,
p u n e a pe c ă l ă i să-1 t r a g ă cu o a l t ă f r â n ­
g h i e de c a p şi a p o i , p o n j u i c e a s ă s i d e a
drumul.
T r u p u l venea repede, ca o stâncă pră-
v ă l ' t ă şi se p o c n e a c u c a p u l d e zid. O
p a t ă groaznică r ă m â n e a în urmă, —
stropi de s â n g e — b u c ă ţ i de créer —
oase măcinate.
Şi P a ş a r â d e a în b a r b ă .
— In numele stăpânului meu, Sulta­
n u l !....
D a r t o a t e a c e s t e a , t r e b u i a u s ă se s f â r ­
ş e a s c ă î n t r ' o zi.
M u l ţ i m e a se a d u n a p e uliţi ; v e n e a u
o a m e n i de toate n e a m u r i l e . M a h o m e d a n i ,
G r e c i , A l b a n e z i , R o m â n i şi B u l g a r i , s e
a m e s t e c a u l a r ă s c r u c i şi m u r m u r a u . 0 -
f i ţ e r i i s u r â d e a u . îi l ă s a u s ă s e a d u n e , î i
aţâţau. M u r m u r u l creştea, şoaptele se
prefăceau în glasuri ridicate, în strigăte,
în r ă c n e t e ,
;
F r a în d m ' n e a ţ a Bobotezei, c â n d un
p u h o i d e o a m e n i , a l e a r g ă s™re n a l a t u l
P a s e i . S o l d a ţ i i n u se î n c u m e t a r ă s ă - i o-
prească. P u h o i u l creştea, urla, pocnete
r ă s u n a u d i n v r e m e în v r e m e .
D a r P a ş a n u m a i era...
P l e c a s e în zori. cu o ceată de c r e d i n ­
cioşi, î n c o t r o ? N u ş t i a n i m e n i Poate la
Salome. Poate spre Corcea ch"'ar s p r e
Ianina Acolo, p o p o r u l n u e r a î n f i e r b â n ­
t a t i a r b e i u l îi e r a p r i e t e n .
D a r bine-bine, n u ştia n i m e n i în m u l ­
ţime.
N u m a i o f i ţ e r i s t ' a u — ce' cflt'va ti­
neri — cari în f a i n ă îi pregătiră
moartea. C f
î a u b i n e că a p u c a s e r e d r u ­
m u l T a n i n e i . c ă r^este n o a r t e s e v a o p r i
în h a n u l dela Stena....
C u m t r e m u r a u în z i u a ace'a. z-'dnr'le
p u t r e d e ale b a n u l u i ! P ă r e a că d n b â r ­ :

Iţi. c u f e ţ e l e t o t d e a u n a n l e c a t e spre frunţile posomorite, ochu îngriioraţi. nele a f u m a t e de s u b t r e p t e l e r o a s e de

ümärtf. c a r i . s e a h ă ' e a u a c o l o î n f i e c a r e vreme e«eau s u s - i n e Pereţi' nf'an tava­
V â n t u r i de r ă s c o a l ă p o r n e a u din s p r e
r i m î i v a r ă si a s c u n d e a u c e v a î n s u t a n ă nele g e m e a u înăbuşit, iar coperisul tros­
A l b a n i a V v e l i a a i u n s e si în ВИоГа.. A-
războinicii a l b a n e z i împrăştiaţi în nea.
colo. ofiţerii t u r c i î n c e p u s e r ă să ridice
iiezi r ă s l e ţ e . c a r i îşi l e g a u a c o l o r ă - B ă t r â n u l Ііяп n u văzuse niciodată aşa
glasul î m o o t r i v a legilor b ă t r â n e . Avân­
ile. d e s c h i s e r i n e ş U e î n c e l u n t ă : d e de r o ş u s o a r e l e .
turi de v'.ată n o u ă p l u t e a u dela u n ca­
lefţii v e n i ţ i d i n s p r e F . l a d a . s ă p r a d e p e Гп i n i r m i n - s t r ă l u c e a u d e departe,
păt la celălalt al î m p ă r ă ţ i e i sultanului.
rPn d r u m u l T a n i n e i . d e cântecele ;
ţev d« c a r a b i n e .
ntartilor r ă s c u l a ţ i î m n o f r i v a stăpânirii, Turcii atotputernici nu mai porunceau ;
ТТапгг и1 s t a n e g â n d u r i î<u ştero^a
c â n t e c e a c ă r o r n e t i m ă t r e s a r e si a z i . ca a l t ă d a t ă : făo-ădueli de v r e m u r i feri­
fruntea c n nfilma. eşia în d r u m cerceta
strunele ta.mburei v r ' n n u l moşneag c i t e z b u r a u p e b u z e şi î n s e m n a u i n i m i l e .
z ă r i l e si i n t r a . i a r .
ântăroţ D a r dintr'odată pe toate sufletele căzu
P e ţ n c e r a t . c â n d Rirmrcul гѵДгіоо. v ă -
Vremuri n o u ă a u v e n i t î n a p o i . apăsarea.
p ă ' r o ^ i i n e " V a t a l a n u l u i si n n l e i a - с я -
N e g u s t o r i i şi s o l d a ţ i i t a i e c ă r ă r i pe Din fundul A n a d o l u ' u i . un nasă bă­ :
rah neie c ă l n r e t H o r d e d o n n r t e el ofta
arginea p ă d u r i l o r , pe m a l u r i d e a p e . a- t r â n veni în f r u n t e a trebilor M o n a s t i r u - u ş u r a t si d e s e V s e gârlicinl pivniţei.
u n â n d u - l e î n t r ' o p o t e c ă l a r g ă , ce a l e a r - lui ПотіЦгееі d e a n t a r ţ i si u n d i a c o n crec
peste d e a l u r i ş i l â n g ă p r ă p ă s t i i , s p r e F r a o fiară cruntă, rămăşiţă d'n îndă­ e o b o r î r ă de pe cai şi i n t r a r ă s u b p ă ­
itolia. r ă t n i c a o a s t e a b ă t r â n i l o r . î n c h i d e a o- mânt.
Cete de p i e t r a r i î n c e p s ă netezească ;
c h i i la p r i v e l i ş t e a v i i t o r u l u i , î ş astupa F e s t U e l e u n - s ' i r o n s e a r d e a u n e la col­
rumurile : îşi a d u c n e a m u r i l e de p r i n urechile la p l â n g e r i l e celor urgisiţi şi ţuri, r ă s f r â n t a dn-si p i m i n e l p sinne tti
umelia şi ţ i n u t u r i l e V a r d a r u l u i , s e î m - s f ă r â m a t o a t e î n c e r c ă r i l e de Lherfate, r o u ă f l o r i l o r do m u r i t r n i . C a n a r u l r^rii
sc c u b u l g a r i i d i n P r e z v e n , s e a p u ­ Ofiţerii t i n e r i din p r e a i m a sa. t r e m u r a u , î n u r m a g r e c i l o r si n a s i î n c p n n r ă s ă s e
dé p e s c ă r i e . îl u r a u şi t o t u ş i t r e b u i a u s ă - 1 a s c u l t e . aii7.ă r e s u s : l e ^ r e ^ ă ' e a u m â n c a r e .
Acum, c a s a d e p e m u n t e s e p r e f a c e î n — Prea multă dreptate ghiaurilor ! I n c e n n s e s ă s e î n o p t e z e — şi c e i d e
De c â t e o r i p e s ă p t ă m â n ă . î n o d ă i l e Şi d e c â t e o r i a u z e a d e g r e ş e a l a u n u i jos ridicau glasurile.
 (02. - U N . VER SUI, LITERAR
OM UMBLAT PRIN LUME
B o l d u l ' E]H r e a n u , se î n t o r s e s e î n t â r g u l
c o p i l ă r i e i . L u m e a îl u i t a s e . T r e c u s e r ă a-
proape patruzeci de ani de când plecase.
Î m b ă t r â n i s e şi el şi a c e i p e c a r i - i l ă s a ­
seră cu m u s t a ţ a m i j i n d ă . Venise p r i m ă ­
v a r a — şi t r e n u l îl a d u c e a d e d e p a r t e . I n
sufletul lui trudit, năvăliseră farmecul dc
n e c â m p i i , c â n t e c u l d i n p ă d u r e şi î n c h i -
imr"a ciocârliei pc brazdă.
B o l d u r E p u r c a t u i n u ştia ce i p l â n s u l ;
cu t o a t e a s t e a l a c r i m i l e i - a u s ă r u t a t o b r a ­
zul, c â n d zări d c p c fereastra v a g o n u l u i
oraşul natal.
Şi s o s i n d î n e l . a m i n t i r i l e î l c o p l c ş i a u z i l e
d u p ă z i l e . C a u n p m f ă r ă n i ci o ţ i n t ă , s e
p l i m b a pc toate uliţele. D c la o v r e m e in­
tra obosit în vreo c r â ş m ă , — c r â ş m ă ve­
c h e , c u C o t n a r i v e c h i . P a h a r u l c u v i n îi
e r a prieten. S t a c u c f ă r ă c a să i n t i e în
v o r b ă c u n i m e n i . Şi c â n d ţ i p e n i e d e î n ­
t â r z i a t n u se m a i s t r e c u r a p e s t r a d ă , a-
t u n c i şi p r i b e a g u l n o s t r u m e r g e a l a o d i h ­
nă. O d i h n ă i n t r ' u n otel, cu o l a m p ă fu-
inogândă ne coridor.
Boldur Epureami, dimineaţa, c u m des­
c h i d e a o c h i i , îl n e n i u l ţ u i n i a o d a i a s ă r a c ă
n e p r i e t e n o a s ă , c ' u n l i g h i a n şi i b r i c d c t a ­
b l ă p e u n s c a u n , şi u n t a b l o u v u l g a r î n ­
f ă ţ i ş â n d : „Omul la diferite vârste" delà
e m i l p â n ă la adânci bătrâneţe.
B o l d u r s e î m b r ă c a î n p r i p ă . Şi i a r r ă -
t n c i a p e u l i t i . U l i ţ e l e d r a g i !... I s e p ă ­
rea că ele-i s u n t n i ş t e p r i e t e n i a d e v ă r a ţ i ,
c u m îl î m b r ă ţ i ş e a z ă , îi s p u n m u l t ' î , şi el
Dar deodată, amuţiră. Fratele hangiu­
lui venise î n g o a n ă d i n s p r e Ritolia, a-
d u c â n d v e s t e a c ă o a s p e ţ i n o i se ivesc.
Z a r e a se î n g ă l b e n e a î n r ă s ă r i t u l l u n c i
L u m i n i c i u d a t e p l u t e a u p e m u n ţ i si s e
r ă s f r â n g e a u în g h i a ţ a de lângă han.
Umbriţi de aripele înoptării. călăreţii
( u r c i v e n e a u s p r e h a n şi se o p r i r ă î n a-
ceiasi cliră c â n d p r i n t r e m u n ţ ' i r ă s ă r i ­
t u l u i se i v e a u cele dintâi' r a z e a l e lunea.
H a n g i u l însrălbenise Tremura. Dar şi
glasul bă'râriuHii Pasă t r e m u r a .
- - Ascultaţi, n u e nici o p r i m e j d i e ?
— Xu. M ă r a T a ! î n g â n ă h a n g i u l , cu
m â ' n i l e î n c r u c i ş a t e p e piept, c u capul
plecat.
Un eerciiaş înconjură hanul. Găsiră
caii î n grajd.
— Ai c u ' ? s e r ă s t i P a « a .
;
— A pietrarilor — răspunse hangiul,
cu m u l t ă î n d r ă z n e a l ă .
. . S u n t diiM s ă l u c r e z e p e t e c u l d i n t r e
C u l t i r s ă şi Zvezda....
P a s a s e î n c r e d i n ţ a — si i n t r ă î n o d a i a
d e s u s a. h a n u l u i . C â ţ ' v a . p a z u u i r ă m a ­
s e r ă p ' a f a r ă . c e r c e t â n d d r u m u l . Tin c e a s -
d o u ă t r e c u s e si î n h a n s e s t i n s e r ă t o a t e
lunrnile. Paznicii dormeau pe fân. lân­
gă cai.
H a n u l . p ă r e a c ă se leacrănă O f t a u p o r ­
ţile, s c â n d u r i l e t r o s n e a u , c o n e r i s u l ge­
mea înăbuşit. Atâtea păcate îngropate
î n c a s a p u t r e d ă d e l à S t e n a . î n v i a u şi r ă -
suflau în liniştea n o n ţ ' i : d u h u r i l e m o r ­
ţilor p l u t e a u acolo, ţ i n â n d ison s c r â ş n i -
;
r i l o r ce se î n ă l ţ a u d i n t r e ş n d i - 4 e .
Intr'un târziu mielele uscate ale e r a j -
d n l u i î n r e m i r ă să t r o s n e a s c ă O nălucă
a l b ă a l e r g a d e colo p â n ă colo. a s c u n z â n d
în u m b r a ei. l u m i n a u n e i făclii. N ă l u c a
;
p ă r e a c ă s f e b"'ne l o c u l . P â n ă s ă s e a -
p r m d ă gardul începu să trosnească de
p a r t e a c e a l a l t ă a. h a n u l u i . I n ş u r a d e l à
spate, fânul a r d e a înăbuşiît de m u l t ă
de CONST.
îi a s c u l t ă . N i c i o d a t ă î n v i a ţ a l u i n ' a î n ţ e ­
les m a i b i n e c e î n s e a m n ă f a r m e c u l s t r ă ­
zilor. F e r e s t r e l e d c l u c a r e p a r ' c u îl p r i -
v i a u cii m e l a n c o l i e s a u c u i u b i r e • î n f ă ţ i ­
ş a r e a c l ă d i r i l o r s i m p a t i c ă şi b i n e v o i t o a r e ;
cerflacurile p a r ' c ă b r a t e frăţeşti să-l cu­
p r i n d ă , i a r e d e r a s a u florile, sufletul b u n ,
p r i m i t o r . F i e c a r e c a s ă îi s p u n e a c e v a : —
i . \ c a o f a i n ă . Ii e r a u d r a g i c o p i i i c a r i so
j u c a u î n p u l b e r e ; r ă ţ u ş i e l c c a r o sc p i e r ­
d e a u p r i n i a r b a (iin o g r ă z i ; g r ă d i u i ţ i l y i n ­
t i m e cu flori d i n f a ţ a parinaclflcurilur,
şi o a m e n i c u m s c c a d e , c a r e i s e p a r i a u
mulţumiţi cu viata unde s a u uiscut, u n d e
l i v i c s c l i n i ş t i ţ i şi u n d e îi a ş i c a p t a t i n t i r i -
iniil p ă r i n ţ i l o r .
. Şi î n t r ' o zi í i - a l u a t ce uvi-a ' a o t e l şi
s'a m u t a t i n s u b u r b i a Sf-tu Nicolai'. O 11 s a b i t a u c u ( o j i i r e s p e c t o s ; î i cum
lume aparte de aceea din inima târ­
g u l u i . Aici n u d i s p ă r u s e patriarhalitatea
de d e m u l t . R ă m ă s e s e aceiaş d u h ai trecu­
tului cu i m p r i m a r ă lui plină dc cmolivi­
r a t e î n s t â l p i i î n c r u s t a ţ i a i c e r d a c u l ilor,
in ş i n d r i l a î n v e c h i t ă d e p c a c o p e r i ş u r i ţ u ­
guiate, în c u n i p e n i l e delà f â n t â n i .
El î n c h i n a s e d o u ă o d ă i s i m p a t i c i ' la o
d ă s c ă l i ţ ă o c t o g e n a r ă . E a şi-a a s c u n s la­
c r i m i l e î n b a t i s t ă c â n d I-a r e c u n o s c u t . C u
vocea-i t r e m u r a u d ă dc b u c u r i e : „D-ta....
d-ta... B o l d u r E p u r o a m i . . . C r e d e a m că'
ie-ai s t i n s . . C u m trec anii.. Te-ai întors,
t c - a i î n t o r s . . . T e - a i d u s f l ă c ă u şi a c u m
innălbii... Maică, maică...".
Şi c u cine se î n t â l n i a d ă s c ă l i ţ a , n u - i
vreme. Dintr'odată ţâşni ca o vâlvă taie
roşie. Alte flăcări î n c i n s e r ă h a n u l din
două părţi.
Şi in a c e i a ş i clipă, z i d u r i l e î n c e p u r ă să
urle. U r l a beciul, odăile, b â r n e l e se p r ă ­
buşeau tunând, scândurile ferestrelor
p l e z n e a u — şi g l a s u r i o m e n e ş t i , g l a s u r i
de d o b i t o a c e p r i n s e d e foc, se î n ă l ţ a u
grozav spre cer, întovărăşite aci de b u ­
buitul c a r a b i n e l o r , aci de s t r i g ă t e l e m o r ­
ţii.
In casa cu porţi închise pe dinafară,
soldaţi şi a n t a r ţ i , d e ş t e p t a ţ i d i n s o m n ,
î n e b u n i ţ i de g r o a z ă , se m u ş c a u , se l u p ­
tau, se l o v e a u — şi c ă d e a u linii peste al­
ţii, n e ş t i i n d î n c o t r o s ' a p u c e .
I a r peste ei, a r d e a h a n u l .
A r d e a şi s e p r ă b u ş e a b u c a t ă c u b u c a t ă ,
a d ă p o s t u l a t â t o r nelegiuiri şi a t â t o r p l a ­
n u r i şi niai n e l e g i u i t e , f ă u r i t e în t a i n i ­
ţele s a l e : a r d e a . î n g r o p â n d s u b el. pe cei
din u r m ă păzitori ai păcatelor străvechi î
1
pe i s p ă ş i t o r i i a t â t o r v e a c u r i d e c r u z i m e .
T a v a n u l se p r ă b u ş i î n ă l ţ â n d s u l u r i de
f u m şi d e p r a f . C e r u l ş i m u n t e l e s e î n -
:
roş seră ghiaţa, r ă r e a u r i a ş e întinsuri
de oţel înroşit. I a r peste a t â t e a culori de
s â n g e , peste n o u r i i de f u m , peste s t r i g ă ­
tele celor r a r i m u r e a u — l u n a t r e c e a plină',
a l b ă s t r i n d c u r a z e l e ei v â r f u r i l e m u n ţ i ­
lor, a n e l e î n g h e ţ a t e î n p a z a m u n ţ i l o r d e ­
părtaţi.
Ş i . t â r z i u d e t o t , c â n d şi c e l e d i n u r m ă
f l ă c ă r i se s t i n s e r ă , o c e a t ă d e c ă l ă r e ţ i s e
opri în faţa ruinelor..
Se m i n u n a u , c l ă t i n a u c a p u l — şi p ă ­
r e a u fericiţi, cu t o a t e că n u era. m i n e n i
să-i î n c r e d ' n ţ e z e c ă P a s a a r s e s e şi el.
;
Nio o fiinţă o m e n e a s c ă î m p r e j u r .
N u m a i o nălucă albă u r c a repede coas­
t a m u n t e l u i . C i n e e r a ? D e ce d ă d u s e foc
satului ? N u ştia nimeni.
VICTOR EFTIMTU
i
CEHAN-RACOVIŢA e
n
s p u n e a a l t a d e c â t dc s o s i r e a c o n u l u i Err'
1
r e a n u ş i d e fel de fel dc a d u c e r i amiif
1
d e c â n d 1-a p r i n s că-i l u a z a r z ă r i d i n
v a d ă , d e m a m a d u m i s a l e c u care e r a pir*
t e n u , d c a t â t e a şi a t â t e a î n t â m p l ă r i V
r o r a l e d ă d e a tur f a r m e c d e o s e b i t c u sf
ceritcitea ei. *
P r i v i r i l e c e r c e t ă t o a r e clin f e r e s t r e , Г
n i e , m m â r i n i i p c B o l d u r E p u r c a n u . ГЛ
c u t i i l e c r a n î n j u r u l I n i . I n f i e c a r e ci
a U l i ţ i i P ă d u r i i , g u r i l e d e s c r i i a u î n culP
c â t m a i \ ii v i a ţ a a c e s t u i o m u m b l a t pr
l u m e : i se p u n e a u î n c â r c ă fel de P
ile p e r i p e ţ i i : i a r t r e c ă t o r i i , m a i c u seaF
bătrânii. îşi î n t o r c e a u capul î n un
Ini .şi-i î n v ă l u i t u l î n t r ' o c ă u t ă t u r ă de bit
voinţă.
1
t t ' a u familiei d i n c a r o d e s c i n d e a ; net
b u n d e o a m e n i şi c u m u l t ă t r e c e r e .
Boldur Epurcanu, î n s ă , v o r b e a pu]
c u c i . R a r c â n d s t r â n g e a m â n a l a ci,
u n u l . S e s N o n i s o c h i a r c ă c t a r e cumi
cade, numai că avea un marc c u s u r : '
m e a p e u n d e c o l i n d a s e îl f ă c u s e c a m (
Miz. „ A ş a c c i n e v e d e m u l t e şi ş t i e cf
in s t e l e şi î n M a r e , a j u n g e p u f i n ţicni?
s p u s e î n t r ' o z i , t a c t i c o s , b ă t r â n u l GhefJ
ghiade, meşterul argintar, u n u i pireten
său. ^
Desdediiuineaţă B o l d u r E p u r c a n u , •'
d u c e a în Ijvada casei u n d e sta. Eiect
p o m îi e r a c u n o s c u t p r e a d e a p r o a p e . Zj
z ă r i i şi m e r i i şi p e r i i şi n u c i i . P e n t r u ni
a v e a o d e o s e b i t ă a f e c ţ i u n e , li v e n e a
i-eaii î n m i n t e v e r s u l l u i E m i n c s c u : Д
r â n d u n c l i i e se d u c , se s c u t u r f r u n z e l e *
n u c . . . " Ş i d u p ă ce se s ă t u r a p r i v i n d Í
mersul ui,ni g â n d a c , d u p ă ce r o u ă dist
rea d e p e u n fir d e i a r b ă , d u p ă ce.
c â t e o p ă s ă r i c ă p ă r e a o b o s i t ă d c cânt'
B o l d u r s e rctráge-а în c e a r d a c u l d i n dc'
c a s e i . D e a i c i c u p r i n d e a c u o c h i i eleat
i i l e d i n a f a r a t â r g u l u i şi m o a r a d e vâr
A r i p i l e ci n u s e m a i î n v â r t e a u . E r a di
o mărturie a trecutului, căci făina de |
nu m a i curgea din râşnifa pietrilor. Щ
ra cu a l â t a noroc altă d a t ă e r a a c u m à
r ă s i t ă . Şi la m a r g i n e a c e l o r d i n u r m ă cf
a s u b i i . - b i c i Sf. N i c o l a c , e r a b i s e r i c a nit
c u a c e s t h r a m . M u r i s e ş i m e ş t e r u l él
c t i t o r u l p o s t e l n i c u l B u s u i o c d i n di vai
lui A l e x a n d i u-cel-Bun ; doar clopotf
m a i a d u c e a u a m i n t e d i n v r e m e a evlavie
să d c d e m u l t . . . *
D ă s c ă l i ţ a . îi a d u s e c a f e a u a , z i c â n d u - f
— C u m a i d o r m i t a s t ă n o a p t e cost
B o l d u r ? T e uifi p c d e a l u r i l e a i s t e a . . .
! Şi E i i u r e a u u îi r ă s p u n d e a : „ M ă uit...?
' I J ă s c ă l i ţ c a î n ţ e l e g e a c ă n u v r e a s ă vi
b i a s e ă m a i m u l t . Şi-1 l ă s a s i n g u r ; dnj
n e a e i m u r m u r â n d c e v a p r i n t r e b u z e câi
se d e p ă r t a .
T r e c u s e r ă a p r j a p c d o u ă l u n i d e ci'
se a c i u a s e el î u a c e a s t ă u l i ţ ă ş i nim?
n u - i v ă z u s e s ă s c î n t o a r c ă a c a s ă c u vrei*
prieten. Singur, mereu singur. D u p ă i
(iriţifii 1 s o a r e l u i , p e r ă c o a r e , e ş i a l a plif
b a r e . A p u c a p e d r u m u l d c t a r ă . S e Й*
p o i a n o a p t e a , şi s e s t r e c u r a î n o d a c . La*
p a c u a l i n j u r îi f ă c e a o d e o s e b i t ă f
c e r c . S e a u z e a u n g r e c r şi f o t o g r a f i i l e ' '
p e p e r e ţ i c n p r e o ţ i şi p r e o ţ e s c m a r i a n '"
.'liceul î n c ă p e r i i . A v e a i m p r e s i a c ăa fiif
lui s ü n g h i ' r i a l i n i ş t e a şi f r u m u s e ţ e a acf
t u i c u i b . C e c ă u t a el a i c i uri o m desprt-
de tot tradiţionalismul cc p i c u r a ea o f
v e s t e c u a d â n c ă t â l c u i r e din f i e c a r e P
c r u ş o r • C e c ă u t a el aiçi îndepărtat'
a l t e c ă i ? D c c e î l m i ş c a n e s p u s d c nt
toată această orânduire ? Gândirea F

atură ni: s e p u t e a l e p ă d a d e t o a t e a -
ste u i m i t u r i , m ă r i t e p o a t e d e f a n t e z i a
i ? Şi f ă r ă s ă - ş . p u e m a i m u l t e î n t r e b ă r i ,
XV. în g r ă d i n i ţ ă ; î ş i l u ă u n s c a u n şi
ma ţ i g a r ă d u p ă ţ i g a r ă . S p u z a c e r u l u i î i '
vrea t ă m ă d u i r e î n s u f l e t ; r o s t u l c e - l
nia p r i a c ă r ţ i şi n u - 1 g ă s i a . N a t u r a c
ietcnul c e - l m a i b u n ş i s f ă t u i t o r u l c e l
îi drept. G â n d u r i l e î l p u r t a u p r i n t o t
ucimmil v i e ţ i i s a l e ş i e l e e r a u î n v ă l u i t e
sensibilitatea r a z e l o r b ă l a e . V r a j a î n ­
ece r a ( i u a e a . V i a ţ a n t i - i o v r a j a ? Ş i
ila o v r e m e l i n i ş t e a n o p ţ i i î l î n d e m n a s ă
culce. B o l d u r E p u r e a n u intra iar în
sin cu m i r o s clc f l o r i şi p a t u l a l b . C a
I senin (le î n t r e b a r e f i l o s o f i c s a u c a u n
h de v ă p a e , t r i m i s d i n l u m e a c e l o r c e
i mai s u n t şi c a r i n e s u n t a t â t d e d r a g i ,
ntr'uu u n g h e r , î l p r i v i a c a n d e l a . . . .
|Moş V a s i l c e r a r o ş la f a ţ ă şi c u c e a f a
hbuibată. A v e a p u m n i i z d r a v e n i «curt
[gros l a t r u p şi c u p i c i o a r e l e g o a l e î n
Işte t â r i i | i . P e c â t p ă r e a l a î n t â i a v e ­
t r e cu u n b u r s u c , p e a t â t a î ţ i e r a d e
ag c â n d îl a s c u l t a i . S f ă t o s n e v o e m a r e
cum i ' j s t i u c u v â n t u l şi z â m b i a . C r â ş -
|ar din v r e m e a v e c h e . C e - a fost o d a t ă
aici, s p u n e a u f e r e s t r u i c i l e d e l à c a s ă şi
^Lianele d e s t e j a r şi p i v n i ţ a n u m a i d e
atră. a c u m d ă r ă p ă n a t ă şi c u t r e p t e l e
irnmbr. T r e i g e n e r a l i i t o t c u n e g u s t o r i a
Inului se î n d e l e t n i c i r ă . Doar de pri­
mi cunoştea lumea „Hanul cu
si d r u m u r i " . Nu-i vorbă f a i m a i se
ai dusese, c ă c i alte crâşme moderne
duseseră spiritul vremii. La Moş Va-
Be venia n u m a i c â t e u n c u n o s c ă t o r a l
In'âiosului : c â t e u n o m c u m s c c a d e ca­
vi p l ă c e a l i n i ş t e a i a r n u f a l a f a s t â c u r i l e
fii b o d e g i l e d i n z i u a d e azi ; c â t e un
fi c a r e n u i p l ă c e a s ă - 1 v a d ă f i ş t e c a r c
Ind s o a r b e u n p ă h ă r e l c u v i n . Şi I a u r m a
jmei Moş V a s i l c n u avea n e v o i e de o r i -
Ine ; d u m n e a l u i ţ i n e a l a p e r s o a n a c a r e - i
juca p r a g u l . Ţ i n e a l a r a n g c ă d o a r a ş a
fa d e p r i n s , b a să mai i s t o r i s e a s c ă şi el
Iva din c â t e v ă z u s e şi p r i n c â t e t r e c u s e .
[Odăile c r â ş m e i e r a u c u r a t e ca u n p a h a r
cristal şi r ă c o a r e î n e l e ş i f ă r ă n i c i o
Іінсй şi v i n u l se t u r n a î n u l c i c ă , a ş a
sea gust b u n C o t n a r u l şi a ş a b ă u r ă p ă -
nţii d t i m i s a l e .
[Aici v e n e a z i l n i c şi B o l d u r E p u r e a n u .
Iiidea iwr.ai din c a p l a z â m b e t u l l u i M o ş
(asile şi si; s t r e c u r a î n o d a i a d i n f u n d .
îirânuî p r i n s e s e m e t e a h n a c o n u l u i B o l -
iir şi-l l ă s a î n p a c e f ă r ă să-i p u e n i c i o
pfrebare m ă c a r c ă - 1 m â n c a l i m b a s ă - 1 is-
tliaseă d e u n a d e a l t a . Ş t i a c ă arc să
Mc s i n g u r c â t e c e v a d u p ă r e v a s o r b i
In m â n g â i e r e a v i e ţ i i . M o ş V a s i l e c l i n i a
pimai d i n o c h i ş i r e t şi-şi v e d e a de t r e a b ă .
al d o i l e a r â n d c u v i n p e c a r e - 1 a d u ­
lta singur B o l d u r , G o l d u r î n l o c u i a t ă c e -
ifa cu :
Ii fi c u c i n c i s p i e z e a n i mai m a r e
mine ?
J — A i n i m e r i t r ă b o j u l , s e g r ă b i să r ă s -
liradă M o ş V a s i l e . c ă d o a r a t â t a a ş t e p t a
|n Fir d e v o r b ă . F n ' - a l a l t ă e r i а fosí p a r c ă
când c r a i f r a g e d c a o t r e s l i e . Ş i n u -
Jiai ce inti-'o / i f c - a i d u s . . . Ş i b u n d u s
fost... T e c h e m a l u m e a l a r g ă . A i i n t r a t
ea t â n ă r d e t o t şi a c u m t c - a i î n t o r s c a
pasărea l a c u i b u l e i d a r c u p e s t e j u -
pntaie v e a c î n s p a t e . L u m e a p e u n d e a ţ i
' nblat v a p r i i t D a r n u c a n u n e t o t u n
pot într'uii l o c " .
Fără ca s ă v i e e . p e b u z e l e l u i B o l d u r
ЙОіііеапіі, s e s t r e c u r ă u n s u r â s p e n t r u a l
perde în u l c i c a c u v i n . A o o i z i s e :
- Las. sa ca nu i r; s ă fii p a h a r n i c .
— Nu-i r ă u . C i n e s p u n e c ă - i r ă u ? D a r
iu e c e a fost o d a t ă ! A c e i d c u n l e a t c u
m i n e s'au r ă r i t L u m e a d e azi e a l t a ; n u - i
m a i place chiliile mele scunde. Au ceva
în ele d i n b ă t r â n e ţ ă . Şi d e b ă t r â n i fuge
tineretul ca diacul de tămâe. Vin fără
crâşmăriţă oacheşă nici c ă se p o a t e . L a
mine ce să vada ? P e u n ghinj. N o r o c c a
mai sunt câţiva de m o d ă veche : altfel ar
c â n t a c u c u l aici. Ei... d a r m i - a r a a d u s u-
•ninle : eri a vrut să vă v a d ă conul Stin­
ghe ; d a b u s n a î n t a i n i ţ a asta. Şi i - a m
spus • ce vreai să-mi găsesc b e l e a u a cu
c o n u l B o l d u r ? D a el u n d e d a : că e u n
p r i e t e n c u m a t a , c ă a ş a şi p e d i n c o l o . D a r
ce p a r c a eu m ' a m potrivit când vă cu­
n o s c f i r e a şi v ă v ă d n u m a i s i n g u r şi v o r ­
biţi r a r c a u n m i t r o p o l i t .
— S t i n g h e , vine d e s p e aici r
— C u m să nu vie ? Cine-mi gustă întâi
C o t n a r u l c â n d î l p u n p i m n i ţ ă ş i e j n e -şi
d ă b i n e p ă r e r e a c a d u m n e a l u i ? B a . c ă a-
cela o acrişor de-ji face cu ochiul, b a cel­
lalt d i n p o ' o b > c e roş c a b u z e l e u n e i fete,
b a a l t u l s e a m ă n ă c u c h i l i m b a r u l şi c ă - i
t ă m â i o s şi a ş a ş i p e d i n c o l o . . .
— Să-i s p u i m â i n e să se î n t â l n i a s c ă cu
m i ue.
— P o a f s c a d e şi a m u . Şi M o ş V a s i l e eşi
in c e r d a c u l c r â ş m i i d o a r îl v a v e d e a p e
conul Stinghe, să-i a d u c ă veste bună. Şi
s e u i t a î n s u s şi ' n j o s u l d r u m u l u i .
B o l d u r E p u r e a n u , se s i m ţ e a b i n e în
crû m i a a s t a v e c h e Ş i u ş a d e s t e j a r şi
g r i n d a g â r b o v i t a d e v r e m e şi d o u ă s c a u
ne c u s p e t e a z a î n c r u s t a t ă , s p u n e a u o p o
veste d e d e m u l t . Aici fusese h a n c â n d v a
H a n î l a p u c a s e c â n d e r a c o p i l . Şi p r i v i
rea-i rămăsese în o g r a d a m a r e . v ă d u v i t ă
şi e a a c u m d e c ă r u ţ e l e c u c o v i l t i r e , d e c a i
cu clopote l a gât, d e c u p e u r i închise pe
arcuri noi de Viena, de oameni cu cizme
m a r i d e iuft şi cu c u ş m e d i n t r ' o o a e .
L i n i ş t e a a c e a s t a îi p r i i a . M e i c i n s t i d i n
\in. Şi a d u c e r i l e a m i n t e d ă d e a u b u s n a în
m i n t e a l u i , c u t o a t e c u a r fi v r u t s ă r.u
'C g â n d e a s c ă l a n i m i c . S a - ş i a s t â m p e r e
n u m a i setea de aceea venise aici. D a r tre­
c u t u l îl u r m a r i a c a u m b r a p e o m . C a p e
u n e c r a n , c o p i l ă r i a i se p e r i n d c a î n a i n t e a
o c h i l o r . Tn s u b u r b i a a c e a s + a i - a g u s t a t t o a ­
tă fericirea. Şi p e locurile a c e s t e a a lasa-
t-o. Se î n ' o a r s e i a r l a e a c a u n d r u m e ţ
o b o s i t şi î n t â r z i a t . F e r i c i r e a î n s ă d i s p ă ­
ruse. Hămesesc n u m a i cuibul plin d e far­
mec. Casele bătrâneşti care n u m a i erau
1
a l e l u i , ci le v e d e a m i m a i c a o m u s t r a i " .
Căci alte frunţi d e eonii erau a l i n t a t e aici.
eonii cari n u a v e a u nici o î n r u d i r e c u fa­
milia lui. Toti.i se s c h i m b a s e în o d ă i l e
d e o d i n i o a r ă : c h i a r şi c o p e r i ş u l d e ş i n ­
d r i l ă a ş a î n a l t c u m e r a a fost d a t î n t r ' o
parte şi î n l o c u i t c u a l t u l . Casa căpă­
tase altă înfăţişare, şi n i c i urmă rlc
poarta cea marc de stejar cu streaşină
deasupra. Tntrase u n o m m o d e r n în ca
şi î n l o c u i s e f ă r ă n i c i o p ă r e r e d e r ă u c e
c l ă d i s e r ă ou t r u d ă b ă t r â n i i . I n i n i m a lui
B o l d u r P ' p u r e a m i , se d e s c h i s e o r a n ă . Şi
c a s ă n u «e l a s e r ă p i t m a i a d â n c d e g â n ­
d u r i , se r i d i c ă d e l a m a s ă . T o t e r a m a i
bine afara, h o i n ă r i n d p e uliţi, în апм-igul
scrii.
— C u bine, jupâne Vasile.
— C u plecăciune.
Ş i B o l d u r E p u r e a n u p l e c a , şi M o s V a ­
sile t o t „privia în u r m ă - i , cu c e v a d e o s e ­
bit în ochi. c u b u n ă t a t e a p e faţă-i. ros­
tind „ C i u d a t o m e şi c o n u l Boldur...".
S e n i m e r i s e s ă f i e zi d e s ă r b ă t o a r e , i
Târgul moldovenesc căpătase un caracter'
•фесіПс e v l a v i o s p r i n c â n t a r e a a t â t o r şi
atâtor clopote. C h i a r n e inima de nia ru +
a r fi m i . ş c a t - o i m n u r i l e m e t a l i c e r ă s p â n ­
dite d i n clopotniţele b ă t r â n e . Se p ă r e a că
UNIVERSUL LITERAR. — 103
o r a ş u l d i n zilele n o a s t r e se î n d e p ă r t a s e
şi î n l o c u l l u i v e n i s e a c e l d e o d i n i o a r ă
cu uliţele p a v a t e cu lemn, cu pestriţeala
de n e g u s i o r i m e î m p ă i ţ i t ă p e bresle, cu
oacheşe boeroaice ascunse în haine scum­
p e , ţ e s u t e i u O r i e n t şi p l i m b a t e î n r a d -
v a n u r i , c u d i v a n i ş t i î n z b o r u l cailor a-
r a b i şi c u f a r m e c u l d e a t u n c i .
O dimineaţă minunată de vara. Boldur
E p u r e a n u , î n m i j l o c u l g r u d i n i ţ i i c u flori,
a s c u l t a ş i cl c h e m a r e a a c e a s t a a t r e c u ­
tului. Florile erau îngrijite cu fanatism do
mâinile dăscăliţii. D e zeci d c a n i z a r n a -
cadelele în aceiaş loc r â n d u i t e , d e ase­
m e n e a bujorii, trandafirii, crinii, garoa­
fele, o c h i i b o u l u i . O c ă r a r e d u c e a d i n
p a r m a c l â c u l casei la portiţă, prin i a r b a
î n n a l t ă . C i n e v a se î n d r e p t ă î n s p r e Bol­
d u r . M a n i f e s t a r e a d e b u c u r i e fu î m b r ă ţ i
sarea, u r m a t ă de izbucnirea mulţumirii
sufleteşti.
— T u e ş t i , S t i n g h e ?!
— T u e ş t i . B o l d u r ?!
V o r b e l e d i s p ă r u r ă şi e i r ă m ă s e s e m u i
t â n d u se î n ochi c â t e v a clipe. N ă v ă l i s e r ă
a t â t e a g â n d u r i in t â m p l e l e lor încât nu
aveau nevoe de cuvinte. Tăcerea i m p r i m a
m a i b i n e ceeace se p e t r e c e a î n inimile lor
Z â m b e t e l e a m â n d u r o r a li a d u s e s e r ă u n
val d e r e c u l e g e r e
— D e c â n d eşti î n t â r g u l nostru ? înce­
pu oaspetele.
— N u î n t â r g u l v o s t r u , S t i n g h e , c i îti
al m e u , r ă s p u n s e B o l d u r .
— D a , d a . E p u r e n e î n al t ă u . A m fost
l a ţ a r i ş i î i i t o r c â n d u - m ă a m a u z i t -de
d c s c ă l i c a r e a ta. N u - m i v e n i a să cred. Mi
so p ă r e a u n aus. A t â ţ i a a n i . . . .
Boldur Epureanu. dădu numai din can
şi-1 l u ă d e b r a ţ p e p r i e t e n , ş i - l d u s e î n
livadă. Peste câteva m i n u t e erau s u b cren­
gile u n u i n u c b ă t r â n . Se a ş e z a r ă p e s c a u ­
ne. S t i n g h e îşi p u s e p ă l ă r i a p e m a s a d e
m e s t e a c ă n In ochii lui c ă p r u i lic^ria m e
l a n c o l i a . S m i ţ i a n e v o i a să s p u e m u l t e :
•— A t â ţ i a a n i . . . . B o l d u r e ! E r a m . . . . '
a c u b ă t r â n i . M ă u i t l a t i n e şi m ă í n t r - Ч і •
T u eşti a c e l a d e a t u n c i , zglobiu, n e a s t â m ­
p ă r a t , i r a s p r i n t r ' u n inel, f ă r ă nici o î n ­
creţitură sub ochi? Boldur dragă, puneam
l u c r u r i m a r i la c a l e ; m a i cu s e a m ă t u
c u f i r e a î n d r ă z n e a ţ ă , a r g i n t v i u între n o ;
Ştiai m a i m u l t d e c â t toţi colegii bcieni.
Şi l a b a c a l a u r e a t n i a i p u s î n c o f " T o a m
n a n'ai m a i venit la universitate. Orinzon
t i i r i l e l a r g i i c c h e m a u d e p a r t e . — şi t e - a i
dus. Un ceicetăfor al oaniendor, u n dru
m c ţ p r i n ţ ă r i s t r ă i n e . N u ţ i - а і nettTcr 1
zilele în z a d a r ; n'ai r ă m a s l e g a t d e t â r g u l
a c e s t a , u n o m u ş o r : o v i a ţ ă î n t r e a g ă să t e
î n v â r t e ş t i d e l a o b a r i e r ă l a a l t a şi s " - t i
rumegi aceiaş situaţie modestă de magis­
t r a t c a şi m i n e . T u , e ş t i u n e r o u . d a r e u .
eu. un b a n a l , cu d r o a e d e copii du"'
mine un provincial, un om care nu vede
decât până'n vârful nasului ! M'am năs­
c u t d i n a r g i l ă p r o a s t ă ! C u t i n e se schire
bă...."
B o l d u r E p u r e a n u p a r c ă a d â n c e a c"-
:
de u n d e p o r n e a u n z â m b e t discret. p l p '
d u r e r e , p e n t r u a i se p i e r d e p e f a ţ "
oţetită.
— F u sunt m a r i n a r u l obosit întors p e n
tru t o t d e a u n a l a ţ ă r m u l c a s e l o r d e p e s
c a r i . R ă s ă r i t u r i l e şi a p u s u r i l e v i o l e t e m e ­
r e u t e î n d e a m n ă l a e l e . V â s b ' z i şi v â = l e / i
• ii î n d â r j i r e . D a c ă a i n o r o c u l c a v a l u l să
n u - ţ i fie u n l e a g ă n e t e r n , a t u n c i v i n e v r e
m e a c â n d d e p e p r o r ă , ochii ţi se u m i -
zesc d u p ă viaţa ce-ai l ă s a t - o n e p ă m â n t u l
<le l i n g ă m a r g i n e a M ă r i i . S i m ţ i c ă în
p e p t d o r u r i l e v o r să c r i m ă ca u n v u l c a n
D o r u r i d u p ă acei s c u m p i , J
deşi m o d e « i .
p e c a r i i-ai l ă s a t a c a s ă . T u r n u l g o t i c al
bisericujii. stradele strâmte, pescarii, b ă ­
t r â n i i , t a v e r n e l e î n t u n e c o a s e c u v i n şi c i -
104. _ UNIVEKSI I. I.ITEKAIÎ
dru, fâlfâirile de n ă f r a m ă , palavrele unei
bunici a b i a î n c r o ş e t â n d la h a i n a de pes­
car, ioate aceste privelişti obişnuite c a p ă ­
t ă p r o p o r ţ i i m a r i î n s i m ţ i r e a şi f a n t e z i a
ta ; o o b s e d a r e c a r e te u r m ă r e ş t e p a s cu
p a s şi tc- n e l i n i ş t e ş t e . Ş t i u , c ă ' m i v e i s p u ­
ne că a c e s t e a s u n t n i m i c u r i : u n î n c e p u t
de înfrângere ; anchilozarea energiei ; u n
început de senilitate. Eu r ă s p u n d : e un
s e n t i m e n t î n n o i c a r e n u se l a s ă n i c i o d a t ă
duhorit, - e tradiţia.
— A t u n c i de ce-ai m a i făcut ascensiu
nea s p r e d e s ă v â r ş i t . Boldii re ? D e ce tc-ai
î n d e p ă r t a t d e ţ a r ă ? D e cV iui ai r ă m a s î n
m i j l o c u l a l o r t ă i cu a c e l e a ş i m o r a v u r i şi
slăbiciuni ? Să ve/i n u m a i cât a m v ă z u t
eu : s ă t c î n v â r t e ş t i î n o a n u m i t ă s o c i e ­
t a t e : să t c ţ i i d e a c e l e a ş i r e g u l i î m b ă t r â ­
n i t e şi s ă n u t e p o ţ i m i ş c a l i b e r d i n p r i -
• ina p r e j u d e c ă ţ i l o r s t u p i d e ale unei colec­
t i v i t ă ţ i d i n t r ' u n t â r g cu m e n t a l i t a t e a î n ­
g u s t ă . D e c e m i a i r ă m a s a i c i , să t e s u ­
f o c i î n t r e p a r t e n e r i i r a n c h i l o ş i , fie d e l à
c l u b , fie d e l à b i r o u , fie d e l à acei c a r i - ţ i
c a l c ă p r a g u l c a s e i ş i - ţ i s p u n c u p a t o s că
îţi s u n t p r i e t e n i , c a la c e a d i n t â i o c a z i e
s ă - ţ i a r a t e c ă i n i m i l e li s u n t p u s t i i d e a
\ â n t , d e f r u m o s , d e s e n t i m e n t e m a i în­
miite .
— Ascensiunea de care-mi vorbeşti —
urma Boldur — t r e b u i a . î n t â i : e r a la
mijloc tinereţea care nu c u n o a ş t e obsta­
c o l e ; şi a l d o i l e a o c h e m a r e a m e a l ă u n ­
trica. C h e m a r e a îmi d ă d e a i m b o l d şi-mi
arăta d r u m u r i nouă de umblat. Aceste
d r u m u r i cu p e r s p e c t i v e l e lor m i n u n a t e ini
Ic d e s c h i s e s e c a r t e a , d a r n u c a r t e a m o c ­
niţii şi s e a c ă a d a s c ă l i l o r m e d i o c r i . î n d o ­
p a t ă p e g â t e a l a o g â s c ă î n g r ă ş a t ă , ci
aceea aleasă de însuşirile mele intelectua­
le. D e a c e i a a m r ă m a s u n a u t o d i d a c t , r â ­
zând de acele diplome care din prost nu
t c f a c e d e ş t e p t , ci ţ i - a j u t ă c a p r o s t i a s ă
o p o r ţ i m a i d e p a r t e în r o s t u r i l e sociale,
si s ă tc cocofi acolo unde nu me­
r i ţ i . Şi a c e s t e d r u m u r i m i - a u f o l o s i t . A m
m u n c i t d i n r ă s p u t e r i şi n u a m c u n o s c u t
nici o scrisoare de r c e o m a n d a ţ i e sau su­
p o r t p o l i t i c d e c â t t r u d a şi m e r i t u l . Vezi
pentru acest merit am plecat din fara mea.
S i m ţ i a i a c ă a i c i voi î n c h i r c i ş i m ă voi
p r ă p ă d i . Deşi a v e a m n u m a i n o u ă s p r e z e c e
ani. totuş îmi d ă d e a m seama de toată
s t r u c t u r a s o c i a l ă co m ă î n c o n j u r a . A v e a m
în o c h i v i a ţ a t a t ă l u i m e a : u n o m cinstit,
d r e p t , c u c a r t e c a p e n t r u v r e m e a l u i şi n u
ajunsese decât u n m i c f u n c ţ i o n a r la ca­
priciul fluciuaţiunilor politice. Politica cu
ş a r l a t a n i i ei A m d i s p r e ţ u i t şi d i s p r e ţ u e s c
ş a r l a t a n i i ! Mi-i s c â r b ă d e ei ! D i n p r i c i n a
lor o m p l e c a t s ă n u - i v ă d şi s ă n u a u d
de îiuinc ! A \ c a m nevoe de d e p l i n ă liber­
t a t e . а ѵ е л ш n e v o e să v ă d în juru-mi
d r e p t a t e şi r e s p e c t a r e a o m u l u i . V a l o r i f i c a ­
rea a d e v ă r a t ă a însuşirilor lui. Omul
c h e m a t u n d e merită. E r a m de pe atunci
u n n e î m p ă c a t c u m i n c i u n a şi l i n g u ş i r e a .
N u p u t e a m să c o n c e p , c ă s e c ă t u r a c u t a r e
p e n t r u c ă c o d r a s l ă crescută în mătasă,
să p a r v i e , să i g n o r e z e şi s ă t r e a c ă p r i n
v i a ţ ă m o ş t e n i t o r al b u n u r i l o r s o c i a l e r ă ­
m a s e d e l à p ă r i n ţ i ; i a r n e c ă j i t u l clin p o ­
p o r , s ă v e g e t e z e şi să p o a r t e p e c e t e a i o -
băgiei ca un p ă c a t . N u mă î m p ă c ă m cu
n e d r e p t a t e a aceasta socială. Uşi ferecate
p e n t r u acei cinstiţi, p e n t r u acei ridicaţi
c u j e r t f ă d i n s ă r ă c i e şi p o z i ţ i i s o c i a l e o-
ferite cu dărnicie t u t u r o r acelor cari nu
ştiu ce-i m u n c a a d e v ă r a t ă , cu minţile
seci : c u o s i n g u r ă c a l i t a t e că s u n t u r ­
maşii procopsijilor cari au averi d i n poli­
ticei . M â d u r e a p e m i n e u m i l i r e a o a m e ­
nilor modeşti, să v ă d c a r a c t e r e s t r e c u r a t e
ou f o a m e a . D e a c e i a a m p l e c a t ?
•— B o l d u r . şi cu cc tc-ai întors după
p a t r u d e c e n i i ? Ai soţie, copii, a v e r e ?
în
t reluă. S t i n g h e .
—Singur. M'am întors, însă, un om
c u l t şi a s t a î n s e a m n ă t o t . A m c o l i n d a t a-
p r o a p e t o a t ă E u r o p a şi S t a t e l e U n i t e , şi
c u n o s c ce-i v i a ţ a . A m m u n c i t p r i n f a b r i c i ;
uii a m t r u d i t t r u p u l : a m f o s t î n b u ' o u r i ;
h a m a l în p o r t . c o n d u c t o r d e t r a m v a i , cc
v r e a i , c a s ă c â ş t i g p â i n e a . D a r a m fost
respectat ca om. D i n dreptul meu nu mi-a
luat nimeni Meritul meu era evidenţiat
pretutindeni. De cincisprezece ani m'am
aciuat într'un oraş din Suedia. Suedia mi­
n u n a t a , c u a d e v ă r a t ă c u l t u r ă î n p o p o r , cu
l i t e r a t u r ă covârşitoare, cu t e a t r u sănătos,
c u c i n s t e d e s ă v â r ş i t ă . A j u n s e s e m a i c i să
fiu b i c e v ă z u t şi s ă o c u p s i t u a ţ i i b u n e .
D a r n u m ' a m î m b o g ă ţ i t . A c o l o n u se m u n ­
c e ş t e d e c â t p e n t r u b i n e l e o b ş t e s c . Şi m ' a m
î n t o r s i a r în t â r g u l c o p i l ă r i e i . D e ca '
D u p a c u m ţ i - a m spus mă sinii m a r i n a r u l
o b o s i t şi m ă c h e m a p ă m â n t u l . V r e a u să
includ ochii lîngă ţ ă r â n a p ă r i n ţ i l o r mei.
I ' r e c i i m vezi c u l t u r a n u sc î n d e p ă r t e a z ă
d e t r a d i t i o : c a e v o l u e a z ă , d a r r ă m â n e în
noi c e v a s f â n t f ă r ă c a r e n u a m p u t e a p ă ş i
mai d e p a r t e fără nu razim din trecut.
I o a t e l u c r u r i l e d e a i c i , d i n ţ a r a m e a , a-
c u m îmi simt dragi. D e p ă r t a r e a de a t â t e a
d e c e n i i l e - a d a t u n d e o s e b i t c o l o r i t .şi
farmec...
D ă s c ă l i ţ a se ivi z â m b i n d .
— Prietene, ţi-am vorbit prea mult. as­
tăzi. A l t a d a t ă n ' o i a v e a ce-ti s p u n e . ".
Şi-1 p e t r e c u p â n ă ' n u l i ţ ă .
Lui ü o l d u r E p u r e a n u , întâlnirea cu
S t i n g h e . îi r ă s c o l i s e a d u c e r i l e a m i n t e , m a i
p u t e r n i c . P ă r i n ţ i i l o r e r a u p r i e t e n i şi a-
c c s i s e n t i m e n t a m i c a l î l t r a n s m i s e r ă şi la
copii. Boldur luă m a s a s i n g u r . Singură
t a t c a ele d a t a a c e a s t a îi fu apăsătoare.
O r i c u m a r fi d a r S t i n g h e a v e a c o p i i şi
s o ţ i e . D u p ă d â n s u l va r ă m â n e cineva....
Г.І, d r ă c i a d i a c u l u i ! se g â n d i e l , a m î n ­
c e p u t s ă f i l o s o f e z . S i e s t a î n a l t e r â n d u r i îi
aducea somnul plăcut, acum însă dispă­
r u s e . L u ă o c a r t e să c i t e a s c ă : p l i c t i s i t o
a s v â r l i p e r l i v a n . A r fi v o i t să r ă t ă c e a s c ă ,
J a r afară era o c ă l d u r ă n ă b u ş i t o a r e Per­
delele de creton acoperiau ferestrele In
oflac o r ă c o a r e c u m i r o s d c i a s o m i e . C e a ­
s u r i l e t r c e e a u î n c e t şi p â n ă l a a s f i n ţ i t u l
s o a i c l m e r a î n c ă m u l t . A m i n t i r i l e îl s t ă ­
p â n e a i ! V e d e a a c v e a c h i p u l a c e l e i a c e i-a
fost m a m ă : o f i i n ţ ă b u n ă . e n o c h i i v e r z i ,
înţelegători, adânci, suflet senin, inimă
g a t a l a o r i c e s a c r i f i c i u , cu o e d u c a ţ i e a-
p r o a p e de n a t u r ă , la t a r ă ; fiica p r e o t u l u i
d i n s a t u l S i r c ţ e l . Şi p e t a t ă l s ă u : o m d i n ­
ii o b u c a t ă , c i n s t i t l a v o r b ă şi l a f a p t ă ,
d â r z p - i n viată : n u ştia d e c â t ce-i d r e p ­
tul lui şi n a î n ş e l a s e n i c i o d a t ă p e n i m e n i ,
dc aceia dusese un irai modes, el
fiul b o e r u l u i a d e v ă r a t I o n E p u r e a n t i , c a r e
°-e s t i n s e s e s ă r a c p e n t r u c ă ţ ă r a n i i ii e r a u
fraţi şi-i a j u t a s e la o r i c e a m a n . T a t ă l s ă u
c o m i s a r ; o m al d a t o r i e i : de m u l t e ori
p e n e p l a c u l p r e f e c ţ i l o r şi a l a l e ş i l o r n a
1 i ii t iii p r i n î n ş e l ă c i u n i e l e c t o r a l e , p e n t r u
c ă el n u se a m e s t e c a î n c a n c a n u r i . C o
m i s a r i t u l n u - i aduseşi; nici u n b e l ş u g ; sin-
gaira a v e r e , e r a u n a c a r e t f r u m o s d c l a b ă ­
trâni. O gospodărie din vechime : o curte
încăpătoare împrejmuită cu ' zid şi
î n m i j l o c u l ei c l ă d i r e a g r o a i e r i d i c a t ă d i n
p i a t r ă şi c ă r ă m i d a , c u f e r e s t r e ferecate.
Aici c o p i l ă r i s e el ; î n o d ă i l e a c e s t e a p l i n e
dc sinceritate simţise fericirea întreagă,
c a î n t r ' o zi să p r n b u ş i a s c ă c r e d i n ţ a a c e ­
l o r a c a r i - l a l i n t a s e şi v e d e a u î n el u n r a ­
zim. o nădejde, un vlăstar a d u c ă t o r iar
de faima neamului Epureanu, în această
u r h i e u n d e s e s t i n s e s e r ă şi d o r m i a u s o m ­
n u l d e veci c â t e v a g e n e r a ţ i i d i n f a m i l i a
lor. II i m p r e s i o n a şi a c u m despărhi_
cum leşinase mama-i, iar tatăl umbla
m e t i c d c colo p â n ă colo. L a începutii
n e i p r i m ă v e r i u n v a p o r îl d u c e a dep
dc ţ a r ă . î n a i n t e s o a r e i a r î n u r m ă t
î n s i m ţ i r e a p ă r i n ţ i l o r p e c a r e - i las»-
s d r o h i ţ i d e d u r e r e . I n o r a ş u l î n carf
oprit o a m e n i i , a s p e c t u l clădirilor cu i
t c e t a j e , f o r f o t c a l a şi s g o m o t u l vehic
lor i se p a r c a u d i n a l t ă l u m e . O 1
n o u ă . î n g h e s u i t ă Ia m u n c ă i n t e n s ă pt
fără r e p a u s , u n d e e n e r g i i l e se cioci
ч o m u l p ă r e a o j u c ă r i e . Л ѵ е а irnpi
c ă se v a d u c e l a f u n d î n h a o s u l ao
S i r e n e l e d e l à f a b r i c i îi a d u s e s e r ă î n st
cel d i n t â i s e n t i m e n t a d e v ă r a t : c ă au
a c o l o se p u t e a î n d r e p t a c a s ă p o a t ă •
I n s c u r t t i m p t r u p u l f r a g e d i s e frâi
în o m u n c ă b r u t ă . A b i a c ă p ă t a s e de,
c r u : c ă r a c ă r b u n i c u t ă r ă b u ţ a şi a p e
l o p a t a , îi a s v â r l c a î n c u p t o a r e l e doj
toare. O p t ore î n t r ' u n a de t r u d ă , şi,
şi p i e p t u l şi b r a ţ e l e îi e r a u s c ă l d a t e
ч и і о а г е , iar n o a p t e a s i m ţ i a d u r e r e a d
lor. A p o i i n t r a s e l u c r ă t o r l a o brufî
D u p ă o v r e m e dc aici p l e c ă în alt t
larâş munca grea delà capăt, p â n ă a
j u n s e s e a m p l o i a t Ia u n m a g a z i n d e :
n u f a c t u i â . N o p ţ i l e u r m a c u r s u r i l e uni
s i t a r e ; şi d u p ă a n i d e t r u d ă a v e a o,
p l o m ă d e i n g i n e r . V i a j a î n c e p u s e să
m a i u ş o a r ă . A b i a a c u m î n c o l ţ i s e şi i
n i m a lui s e n t i m e n t u l iubirii. Cunoscui
fată b u n ă ; o a r t i s t ă d e m â n a treia 1
casă de cinematograf. î ş i î n c e r c a şi
n o r o c u l p r i n l u m e . E r a o fire curiot
\ o i a să a j u n g ă c u l m e a . E r a t â n ă r ă , s-
b i e , cu v ă p a i a p a s i u n i i î n o c h i , î n s;
în m i ş c ă r i l e c o r p u l u i , î n g e s t u r i l e celei
d i s c r e t e , O p a s ă r e şi e a c ă l ă t o a r e — pf
de a c e i a i u b i r e a p e a m â n d o i îi înlănf
aşa d e p u t e r n i c — d o r n i c ă d e necunoS
Era o portugheză cu fantezia bogată c
t a r a ei p l i n ă d e p o e z i e . E a n u c u n a
descurajarea în viaţă ; ea e r a deprinşi
z b u c i u m u l şi ' n t â m p l e l e ci s v â c n e a u f
d u r i s o c i a l e , n o u ă . 0 c h e m a I v o n n e . Ii
n a l u i s c u m p ă ! Tn o zi d e Decerni:
î n t r ' o b i s e r i c u ţ ă c a t o l i c ă , e r a u î n faţa
tarului. Au trăit patru ani împreună,
t r ' u n . a p a r t a m e n t l i n i ş t i t d i n t r ' u n fobr
Sc ' . n ţ e l e g e a u d e m i n u n e : î ş i povesţ
d i n c o p i l ă r i e , d i n ţ ă r i l e l o r c u obice.
d e o s e b i t e . O c h i i f r u m o ş i ai ei s e u m p l
rle l a c r i m i c â n d v o r b i a d e m a m a - i sinf
şi d e t a t ă ! e i , c ă p i t a n d e m a r i n ă , c
găsise o d i h n a veşnică l â n g ă insula N
Z e c l a n d ă . U n r o m a n s u g e s t i v îi e r a vi
K\ o r e c o m p e n s a cu s ă r u t ă r i şi c u draţ.
tea î n c h i n a t ă ca u n u i s i m b o l . Nenoiţ
î n s ă î i p ă ş t e a . F e r i c i r e a l o r t r e b u i a si
c u r m e ca u n sfârşit dureros dintr'o e
mă. Ea scuipa sânge, sângele care nuţ
t ă . Şi î n t r ' o zi s'a d e s p ă r ţ i t d e el dud
du-sc îu N i r v a n a . ,
Tn o c h i i l u i B o l d u r E p u r e a n u se ii
l a c r i m i . D ă s c ă l i t ă i n t r ă î n o d a e , arai
(lu-i o b r o ş a а d u m i s a l c d c a u r • u n şai
încolăcit în pietre de r u b i n , b r o ş a pe f
o p i e r d u s e şi o g ă s i s e î n f u n d u l seri
lui
B o l d u r E p u r e a n u cşi d i n o d a e . S e pt
bă c â t ă v j v r e m e . P e r d e a u a n o p ţ i i s e l
in j i i r l i - i .
Se î n t u n e c a u m a i î n t â i d e a l u r i l e , t
turlele bisericilor, lucrurile aproape
p ă m â n t . D i n u l i ţ ă el p r i v i a îndelung-
cascle bătrâneşti în care copilărise ţ
şi e l e e r a u c u p r i n s e d e a r i p i l e întutieti
I u i . I n e v i t a b i l u l î n t u n e r i c d e c a r e mr
s c ă p a n i c i el, d a r m ă c a r v a fi î n aj
pi l'en c u r ţ i l o r c e - a u fost o d a t ă a l e {
i n u l u i E p u r e a n u ; v a d o r m i m e r e u lip
târgul natal ..
CONST. CEHAN-RACOVIJ
 UNIVERSUL LITERAR. - 103

crilicci liffenira
FEDRA •a —- p i e d i c a d e n e î n f r â n t a a t â t o r s u c -
RACINE : „ F e d r a " ese î n g ă o a c e .
D i n n e n o r o c i r e c h e s t i u n e a a fost p r i -
Traducere de D . Nanu t'( .' nu priniesr o cinste ce nu mi se v'tă p a r ţ i a l . F ă r ă s ă d i s c u t ă m valoarea,
(Editura „Ritmul vremii", - 1929) [cuvine : romanelor incriminate ne oprim la o
l'reai 'ii să fiu cu spinul iu ochii lor? : rimă nedumerire: a fi î n c u r a j a t d e
Dacă d i n p o e z i i l e s a l e o r i g i n a l e p u b l i c u l c r i t i c ă î n s e m n e a z ă n u m a i a t i l ă u d a t .'
fDnr bine
aie m h i p u ţ i n u c a z i u n e a s ă c u n o a s c ă î n ­ desigur, o confuzie dureroasă. Dacă
noirile, d e a r t i s t a l e d o m n u l u i D . N a n u , Cu c" iitai oreui sa mângâi un auf lei e m a h a l a a critica î n s e m n e a z ă — par-
unul d i n c e i m a i d e s e a m ă r e p r e z e n t a n ţ i Ipustiii ? i - • n u m a i a v o r b i d e r ă u , î n lite­
ai i i i s p i r a ţ i u u i i r e l i g i o a s e r o m â n e ş t i , c a l i ­ r a t u r ă unii confraţi. — t o t p a r t i a l —
Ascuii'U'-iua, nun' bine, cuci prea mull
tăţile d - s a l e d e p r i c e p u t tălmăcitor al vor să-1 echivaleze, să-1 confunde cu :
[am vorbi!. a vorbi n u m a i d e bine. P e n t r u n o i e-
capodoperilor l i t e r a t u r i i f r a n c e z e ! - a u f ă ­
cut î n d e o b ş t e c u n o s c u t . Ş i — d i n t r e e l e - - Su revărsat afara tol sbuciuntul durerii • hi v a l e n ţ a e a l t a : a c r i t i c a — a v o r b i
mai cu s e a m ă , f a p t u l c ă — p e d e o p a r t e - Şi-am spus toi ce de-apiiruri era menii despre o operă arătându-i c u s u r j l e şi
d-sa n u d u b u s n a , n u t r a d u c e n i c i o d a t ă alităţile (dacă le a r e ) Cei vizaţi sânt
[tăcerii.
In î n t â m p l a r e , n u - ş i r i s i p e ş t e e n e r g i a n i c i •rai p r a c t i c i : n u i - a i l ă u d a t , n u le-ai
(iun. in'ascult;), o ceruri! Prin câte ' sit c u orice p r e ţ n u m a i c a l i t ă ţ i , n u
pentru o p e r e d e s e n s a ţ i e , n i c i p e n t r u l a :

moda, ş i - a p o i , p e n t r u c ă d - s a n u s e c o n - [ocoliri. fi c o n t r i b u i t , c u u m i l u l t ă u c o t v l e i u .
УерйкіІІоі. răspunse l-a mele destăinuiri, el p u ţ i n î n c ă l a i m p r i m a r e a u n e i n o u i
ideră n i c i o d a t ă d e f i n i t i v ( l u c r u p e c a r e - l
• d i ţ i u n i — n u Ie_a:i d a t . î n c a l i t a t e d e
fac. d e a l t f e l , t o ţ i m a r i i t r a d u c ă t o r i , i n ('uni ar fi vrut să fugă! Ce umilire critic, atenţiunea cuvenită.
fruntea c ă r o r a , l a , n o i , t r e b u e s e c o n s i d e ­ f'n m in", D a r a t u n c i f a c e m altfel : ţii c u o r i c e
raţi : C o ş b t i c ş i d . M u r n u ) .
( 'und i-ain văzut obrajii rosindu-i oreţ s ă d o b â n d e ş t i t i t l u l d e critic, i-aţi
Clasic ş i p o n d e r a t î n p r o p r i a - i c r e a ţ i u -
fde ruşine ! săptămânal câte-o carte p e conştiinţă,
iie. d. D . N a n u , s e a p r o p i e î n d e o s e b i d c
împrumută din dicţionarul minciunilor
; operele c u r e n u m e c a r e a b u n d ă tocmai
( A c t . I I I . s c , I) c o n v e n ţ i o n a l e o p l o a e d e s u p e r l a t i v e şi
'de a c e s t e c a r a c t e r e . C u n o s c ă t o r p e r f e c t a l porneşte s'o lauzi oriunde te duci : pe
ílimbii şi l i t e r a t u r i i f r a n c e z e , . d - s a s e a p r o - uliţe, p r i n bogasierii, p e m a i d a n u r i . prin
'pie - c u e v l a v i e — d e e a , o p ă t r u n d e , o sălile d e a ş t e p t a r e , la i n t r a r e a în bise­
înţelege, şi o g u s t ă c u p a s i u n e . Î n d r ă g o s t i t rici, p r i n p a r c u r i , l a m u n t e , la m a r e .
;iil l u i R a c i n e , d - s a o s t e n e ş t e , d i n c â n d î n FEDRA
prin bodegi, etc.
când, p e p a g i n e l c p l i n e d e a v â n t a l e n e î n ­ F de-ajuns ?
t r e c u t u l u i m a e s t r u , Ic d e s c i f r e a z ă sensul Mai am cileoa clipe. 1 e/eu.... dă-mi
Şi l u c r u r i l e n u se opresc nici aici :
adânc şi, c a u n a d e w i r a t propovăduitor, [ascultare.... s â n t cărfi d e s p r e care critica n u s p u n e
migăleşte d e z o r ş i c u e v l a v i e c ă u t â n d s ă
F.ii indră'/nii asupra ăstui copil curat nimic : n u vrea s ă spue, n u poate să
•Леа s e n t i m e n t e l o r g e n e r o a s e , pasiunilor
Pângăritor s'asviirlu un ochiu plin s p u n ă . Î n s e m n e a z ă o a r e că, e a n u ş i - a
neiufrânafe. h a i n a c e l e i m a i c u r a t e ş i m a i făcut d a t o r i a ? î n s e m n e a z ă că a dezer­
sclipitoare l i m b i r o m â n e ş t i . E u n m e r i t p e [de păcat. tat s a u că n u l e - a c u n o s c u t ? O nouă
care. a s t ă z i , i-l a p r e c i e m m a i m u l t . I a t ă Mi-mi pus in Siinge /.eu păcatul şi iubirea: oroare :
dc ce n u p u t e m , d e c â l r e g r e t a c a l m u l s u ­
Nevrednică, Renona. ţesu apoi unirea. Sânt. desigur. împrejurări în care.
fletesc c u c a r e c r o n i c a r i i n o ş t r i l i t e r a r i a u
Ea s'a temut că fiu-fi, ştiind iubii ea med. oricât d e g u r a l i v a i fi. n u poţi vorbi.
trecut p e s t e a c e a s t ă n o u ă învestmântare
Astfel o c a r t e c a r e n u prezintă, nici
a inspiraţiiinii franceze, d e v e n i t ă eternă Să nu-li desiăinuiască un foc ce-l
m ă c a r interesul fechnic u n volum de
şi u n i v e r s a l ă p r i n p u t e r e a d e a c r e i a s u ­ [spăimanla. al c ă r u i a u t o r t e l e a g ă a m i n t i r i prea
flete a n e î n t r e c u t u l u i R a c i n e . E a c o n s t i t u e
S'a folosii, vicleana, de cruda-mi calde s a u — d e ce n u ? — p r e a reci fă­
încă u:i v o t d e b l a m p e c a r e s c r i s u l r o m â ­ tat de accentuate, încât a r constitui o
nesc, g a t a s ă s e e x t a s i e z e î n f a ţ a celei [desnădejd?.
adevărată piedică în d r u m u l sure oh'er-
dintâi e r e z i i m o d e r n i s t e , şi-1 d ă . A c e a s t ă Cu să-i unice oi.ui, să-l tărie ii primejde : livism) — o scriere p e c a r e a i vrea s'o
conspiraţie n e a d e c i s s ă v o r b i m ş i s ă a - Dar ispăşi păcatul : mania mea i-a fost 'auzi. dar. în m o d cinstit, n u poţi. o lu­
Iragem a t e n ţ i u n e a c i t i t o r i l o r n o ş t r i a s u p r a crare alecărei cusururi u m b r e s c pedean-
De ne iidurat — .şi ii valuri câtă
unuia d i n t r e c e i m a i d e s ă v â r ş i ţ i f ă u r i t o r i r.resnil c a l i t ă ţ i l e — i a t ă atâtea cazuri
de v e r s u r i r o m â n e ş t i l a n o i . E d . D N a n u [un adăpost'.
în c a r e g l a s u l c r i t i c i i s e v e d e c o n d a m ­
- fericitul t r a d u c ă t o r a l „ F e d r c i " , d e s p r e Puteam sá curm o viată prea crud nat.
care n u s e v a p u t e a z i c e , f ă r ă î n d o i a l ă , [zădărnicită ! Şi-atunci — tace. Cartea, deşi a p ă r u t ă
niciodată . t r a d u t t o r e , t r a d i t o r e " . nu te interesează. P u r t ă t o r u l unui con
Уam orut să las să geamă o cinste
I n t r ' u d e v ă r şi t r a d u c e r e a d e f a ţ ă ( c a şi deiu conştient, acela care trebue să a.
aceea a A u d r o m a c ă i . d c a l t f e l ) , s e r e m a r ­ [banuiiă.
fribue ..suturi c u i q u e " şi s ă j u d e c e ..sire
că p e d e o p a r t e , p r i n t r ' o e x a c t ă r e d a r e a (Act. 5, s c . 7) ira et s t u d i o " , e silit ( c a r t e a l - a «iPt)
sensului o r i g i n a l , p e d e a l t a , — p r i n a c e a să t a c ă .
minunată p u t e r e ele a m â n u i v e r s u l r o m a l u c h e i u c u î n d e m n u l c ă t r e t i n e r i i poet.i însemnează oare că — deastădată —
urse. D i n c e l d i n t â i p u n c t d c p r i v i r e d. de a l u a pildă dela acest valoros înain­ oi s ' a p r o n u n ţ a t critica?
Nanu e s t e u n s c l a v a l o r i g i n a l u l u i p e c a r e taş, î m b o g ă ţ i n d l i m b a r o m â n e a s c ă p r i n o- N'o credem — c u m n u credem nici
il t r a n s p u n e c u f i d e l i t a t e a caracteristică pere nemuritoare ale literaturii universale. "eia.ee încearcă s ă s e i n s i n u e z e : că
mi s i m p l u l u i t ă l m ă c i t o r , d a r p a s i o n a t u l u i m u l ţ i d i n t r e c e t i t o r i ş i - a r fi o r i e n t â n d
artist c a r e r e u ş e ş t e s ă r e t r ă i a s c ă opera, l e c t u r i l e .după... reţetele criticei
fonfiuuliiiidii-sc c â n d c u a u t o r u l , c â n d c u D a r p r o b l e m a , m a i p o a t e fi d i s c u t a t ă
unul sau a l t u l d i n t r e e r o i . A c e a s t a î u s e m - -i a l t f e l .
nea?d că d - s a e s t e u n t r a d u c ă t o r c o m C R I T I C A ?
plet. i n t e l i g e n t , a d i c ă - u n u l d i n m a r i i (şi PAUL I. P A P A D O P O C
rarii) t r a d u c ă t o r i
U n s e n i i t o r s e p l â n g e a d ă u n ă z i de. i n ­
Dar la a c e a s t a s e m a i a d a o g ă o a I l - a
diferenţa criticii. N e s p u n e a c u preci­
împrejurare: c a l i t a t e a versurilor sale. care z i i n e c ă d - s a n ' a r fi a v u t . c u 3 r o m a n e ,
corespund p e r f e c t c o n ţ i n u t u l u i , n u c u ­ succesul aşteptat, tecmai d i n cauza a-
nosc nici l o c u l , c o m u n , n i c i u m p l u t u r a , s e •esteia.
1
feresc d e r e d o n d a n t e şi e f e c t e răsuflaţi , Ne v o m p e r m i t e m a i j o s u n s u m a r
nu cad in r e t o r i s m , o c o l e s c c u g r i j e b a n a r ă s p u n s , care n u v a p u t e a constitui, în
şi d e s v ă l n e c u c r e d i n ţ ă s t a r e a s u f l e - nici u n caz, u n ,,pro d o m o " . D e p a r t e de
tească a a c e l u i a c a r e l e r o s t e ş t e . M o n o ­ a n e privi, aluzia plină de a m ă r ă c i u n e
loagele d s a l e s â n t . d i n a c e s t p u n c t d e v e ­ le m a i s u s u r m ă r e ş t e s ă d e n u n ţ e o p i ­
dere, n e î n t r e c u t e . I a t ă d o u ă f r a g m e n t e : niei p u b l i c e p e m a r e l e v i n o v a t — criti-
 106. _ UNIVERSUL LITERAR

I e a ¥ r u
p e r i m c i i i a t e î n a c e s t fel d e t e a t r u , a u fost b o d e g i şi f o s t u l director ar fi f o s t soci
c r o n i c a d r a m a t i c a folosite. N i m i c n u era inedit şi t o t u ş i lu­ ca un părinte b u n al t i n e r i l o r autori.
mea se a m u z a Categoric lucru, scârba Ta Naţional, publicul aştepta revelai
Studio Teatrului National împotriva democraţiei (să a d ă u g ă m româ­ şi d e ş i pregătit sufleteşte s'o a c c e p t e , r
n e ş t i ?) ia proporţii şi fenomenul ar fi apărut. Puţinii spectatori au avut în
„ O M U L Z I L E I " , d e I. S â n - G i o r g i u î m b u c u r ă t o r , d a c ă n ' a m fi t r i ş t i c ă n'avcm prilejul să constate calităţi de observai
şi „MENAJ D E ARTIŞTI", de P. P i o d a n cine s'o stârpească cu folos (d. Filipescu
are prea multe preocupări) şi d a c ă însuşi
Astfel s'a î n c h e i a t a c t i v t i a t c a la Teatral
autorul, în şarjă, d a r a d e v ă r a t , i a r fi asi­
National a d-lui Liviu Rebreami. „Piese
gurat s u c c e s u l c a n a l i e i . D . I. S â n Giorgiu
româneşti, oricum ar fi d a r româneşti" a
a a v u t noroc. Şi-a r e p r e z e n t a t piesa (care
fost o deviză nobilă patriotică, dar fără
se s p u n e că-i scrisă m a i de mutl) la t i m ­
efecte vizibile. C i n e p o a t e însă t ă g ă d u i că
pul oportun.
într'o sută sau o mie de ani, istoriografii
Când piesa are a c e s t m a r e d a r , c ă e o-
teatrali ai vremii, vor găsi că teatrul ro-
p o r t t i u ă , d e ce s ă m a i v o r b i m şi d e cali­
tăţile ci? Cui foloseşte? Publicului pu­
ţ i n ii p a s ă , c ă î n r e a l i t a t e , n u p o a t e exis­
t a u n t i m p c a S c u t a r u şi c ă v c r i d i c t u l psi­
hologic este dispreţuit ; puţin îi pasă că
boeri ca alde Mihalcea n u p r e a există pe
l a n o i şi c ă a s t f e l s a t i r a c a d e î n gol ; se Dna FILOTTI
s i n c h i s e ş t e p u b l i c u l c ă şi î n „ F r a c u l " sfâr­
ş i t u l c c a m l a fel, şi c ă „ c h e s t i a " cu ita­ şi r e a l i z a r e a u n u i t i p d e s u p r a - n e b u n . Si
lianca e prea naivă. Este Măria Sa pu­ pra-ncbiin fiindcă eroul principal avţ<
b l i c u l s ă t u l d e d e m o c r a ţ i e şi a u t o r u l o î n ­ toate caracteristicile tuturor felurilor I e

jură ; autorul arc talent, piesa e b u n ă şi nebuni;, ceeace nu s'a întâmplat încă (
basfa. nici un nebun adevărat. Fiecare nebun|j
T r e b u e î n s ă s ă r e c u n o a s c ă d. S â n Gior­ nebun pentru câte ceva, eroul d-lui №й
e
giu că acrul întâi al piesei sale, apare b a n e n e b u n p e n t r u toţi nebunii. E un n
foarte bun, mai b u n decât este în realita­ c o r d , c a r e n u p o a t e fi t ă g ă d u i t . T o a t e o*
te, fiindcă se întâmplă să urmeze piesei lclalte personagii sunt studiate şi renşiL.
fără să fie însă prea valoroase p r i n cp
prinsul lor. Dacă autorul ar fi v r o i t }i
0
facă şi t e a t r u , nu i-ar fost greu să isbi
tească. Calităţile nu-i lipsesc, dar n ' a fOg.
bine sfătuit Pentru acest început a^ (

d r e p t u l c ă a l t ă î n c e r c a r e s ă - i fie r e p r e z a e
D-nul VICTOR EFTIM1U
t a t ă la Studio, care, s p e r ă m , v a devenit*
1
trebuia să fie delà început, sub direcţi
mânesc a datorat mult unui mare roman­ el -1 ii i V i c t o r Eftimiu. u

cier. Recunoştinţa secolelor viitoare nui

v a fi c o n t e s t a t ă şi a s t f e l d - s a s e v a putea n
ocupa acuma serios de cultura populară, ii
spre fericirea neantului şi a colaboratori­ Si

lor.
Autorii pieselor jucate la Studio sau
D-nuI ION SÂN-GIORGIU
S
T e a t r u l cel vechi, n ' a u p u t u t să-şi împru­
întruii act a d-lui Piodan, a cărui inspi­
mute reciproc calităţile care le lipseau f<
r a ţ i e de r â n d u l a c e s t a a fost o b o s i t ă , c h i a r
ei e p ă c a t . I n c o l a b o r a r e a r fi s c r i s o p i e ­
urca obosită. k 1
s ă a c c e p t a b i l ă . S t u d i o u l a r fi a v u t o p i e s a P
»J
de t e a t r u cu o a m e n i de a c ţ i u n e , iar naţio­
P
nalul o piesă cu a c ţ i u n e şi o a m e n i . Fără Ic
colaborare r e z u l t a t u l a fost: o piesă socia­ TEATRUL NAŢIONAL ti
D-nul I. MORŢUN
n
l ă f ă r ă o a m e n i " şi „ o a m e n i " (e d r e p t cam
„OAMENI FELURIŢI", de A. Holbau
feluriţi) fată piesă : Cam plicticos, chiar
Interpreţii au făcut ce-au'putut. Su(j
fără mult public, e foarte adevărat, dar ro­ F i i n d d. R e b r e a m i u n o m c a p r i c i o s şi n e ­
o b l i g a ţ i s ă î n v e ţ e t e x t u l n u s ă - I şi r e f a c e
mânesc şi c i n e v a (trebue să existe) va fi î n ţ e l e s , a h o t ă r î t c a d. H o l b a n să fie re­
Uneori te întrebi cum pot realiza minimi
mulţumit. prezentat la N a ţ i o n a l . N u i-a fost prieten,
nea să m e m o r e z e atâtea c u v i n t e . î m i m,
D . I. S â n G i o r g i u , a s c r i s p i e s e moder­ autorul ..oamenilor feluriţi" trebue s'o p
niste care n ' a u plăcut, a c u m a scris o pie­ c o n s t a t e a z i c u r e g r e t şi a m ă r ă c i u n e . nise acest g â n d când a m v ă z u t - o p e d-ie
să socială c a r e a a v u t o a r e c a r e succes. Lu­ La Studio, s'ar fi spus : este o încer­ M. Z i m n i c c a i i u , şi a p o i p e d - n a F i l o t t i in
m e a s ă t u r a t ă d e d e m o c r a ţ i şi d e democra­ care de a se reprezenta o nuvelă dialo­ ultimele piese. D-nii Calborcanu, Morţii' 1

ţie a gustat s a t i r a şi s'a a m u z a t . Autorul gată. Publicul ar fi aplaudat încercarea CipricUi s u n t mai r e z i s t e n ţ i şi t o t u ş i . . . :
n'a cruţat nimic, toate cele ştiute şi ex- c a a t a r e , s ' a r fi d u s l i n i ş t i t l a c u l c a r e sau ION FLOROIUţ

p l a s t i c a
EXPOZIŢIA NICOLAE VERMONT
n ciuda s c e p t i c i l o r c a r i t ă g ă d u e s c cu
rerşunare f r u m u s e ţ e a c l a s i c ă în arta
îmiii, se m a i g ă s e s c î n c ă , c e l p u ţ i n l a n o i
piri d e a d e v ă r a t ă c r e a ţ i e . Şi d a c ă e l e
ajung v a l o a r e a o p e r e l o r c o n s a c r a t e d e
tme, este t o c m a i f i i n d c ă v i a ţ a l o r p r e a
ută n u l e - a f ă c u t p o s i b i l ă î n ţ e l e g e r e a
rmecelor s u p t i l e c e r e z i d ă î n e l e . N u m a i
tmea şi d i r e c t i v e l e s p i r t u a l e a l e e p o c i l o r
Dt la i v e a l ă c a r a c t e r e l e şi v a l o a r e a r e a l a
altor c o m o r i a r t i s t i c e n e l u a t e î n s e a m ă
apariţia l o r .
Unul d i u m a e ş t r i i c a r e p o a r t ă î n c ă v i t e ­
tte f l a m u r a f r u m o s u l u i c l a s i c , f ă r ă s ă s e
itine s u b c i c l o a n e l e v r e m i e s t e seninul
îrmont. El a f o s t c r e s c u t şi î n s u f l e ţ i t d e
mul a r t i s t i c a l p r i m i l o r n o ş t r i p i c t o r i ,
ri,?ovescu şi T h e o d o r A m a n . l â n g ă c a r e
ш adiíogaí m a i a p o i m a e ş t r i i s t r ă i n ă t ă ţ i i
n München (Hacket, L w . von Löffeitz)
Paris. ( F g . M a i l l a i d ) , d a r m a i a l e s c o -
orile de f r u m u s e ţ e c o n s a c r a t ă a l e m u z e -
OT.
Viaţa î n m e d i u l ţ ă r i i - a d a t g u s t u l p e n ­
;
ii r o m â n i s m ş i - a a d u s î n c o n ş t i ' n ţ ă n c -
Irginita l u i d r a g o s t e p e n t r u farmecele
iiiirii r o m â n e ş t i , c a r e p ă s t r e a z ă î n c ă p r o s ­
timea p r i m i t i v ă , f i i n d c ă o m u l n ' a i n t e r ­
nat aici c u i n g e n i o z i t a t e a r e c e a . n i n ţ i
lie spre a d i s t r u g e a r m o n ' a f i r i !. N u m a i
stfel n a t u r a p u t e a d u c e p e a c e s t artist la
ifăptuirea d e o p e r e d e a r t ă şi d e a c e e a
l toate p e r e g r i n ă r i l e l u i p r i n ţ ă r i l e Eu-
)pei, el sc î n t o a r c e î u p a t r i a I u i s i n g u r a
1 cere îşi p o a t e m u l ţ u m i s u f l e t u l î n c o n -
anplarea m m i n a t e l o r p e i s a g i i r o m â n e ş t i ,
cest a d e v ă r s e p o a t e v e r i f i c a şi d i n o b -
irvarea a t e n t ă a „ l V s a g ' i l o r " s a l e . E l e
Bng p u t e r e a d e e v o c a r e a r t i s t i c ă a m o t i -
olui d e t e r m i n a t o r şi s u n t d e o f r ă g e z i m e
de o f r u m u s e ţ e cum numai penelul
nui a s e m e n e a a r t i s t o p u t e a f a c e .
Dar c e e a c e a f ă c u t şi f a c e î n c ă g l o r i a
rtistului, c a s i n g u r u l c e a d u c e m o t i v . i l
ană la c a p o d o p e r ă , s u n t m i n u n a t e l e l u i
gănci. D e o v a r i e t a t e d e p o z i ţ i i c e n u - ş i
ăseşte m ă r g ' n i , e l ne. d ă o s e r i e î n t r e a g ă
e tipuri î n o d h n ă s a u î n f u n c ţ i u n e a p r o -
esîlor s p e c i f i c e . Siluete mlădioase ca
restia p a r î n s u f l e ţ i t e d e o m â n ă v r ă j i t ă ,
ci JHezimatä" o ţ i g a n c ă c h i p e ş ă şi s ă n ă -
oasăcn a e r î n d r ă z n e ţ d e f i i n ţ ă c r e s c u t ă
estradă, colo s p r i j h r t ă î n t r ' u n p ' c i o r stă
h odihnă" o a l t a . D a r n i c ă e r i nu e m a i
lusă în relief, f r u m u s e ţ e a a r t s t i c ă a a c e s -
or fiinţe a r s e d e s o a i e si d e v â n t u r i , c a
n nrnunatcle efecte de l u m i n ă . „ L a foc"
eprezintă o ţ i g a n c ă ş e z â n d l a g u r a s o b i i
ieste c a r e c a d e p a r a r o ş i a t i c ă a i ' o c u l i r .
Subiectul e s t e p u s î n t r ' u n f o n d d e t o n a -
itate î n c h i s ă s p r e a s c o a t e în evidenţă
îentrnl l u m i n a t . E u n f o c Cu c a r e j o n g l e a -
ă d. V e r m o n t , f i i u l e ă e s t e i m r ă s u n e t s u ­
fletesc al s ă u p r i n c a r e m ă r e ş t e e f e c t u l o-
icrelor. C u a c e l e a ş i contraste luminoase
este t r a t a t şi „Efect de lum'nu" un cap
mic peste c a i c c a d e o p l o a e d e r a z e r o ş i c -
ice. ; nelul a a ş t e r n u t pe p â n z ă d i n f r u m u s e ţ i l e
D. V e r m o n t a p r i n s spccif'cul acestor
ragabonde a n o n i m e , a t â t c a f ' g u r ă c â t şi
iluetă şi l c - a d a t v i a ţ ă eternă p r i i arta
ni. De a c e e a , c u t o a t e c ă e l t r a t e a z ă d e
(SALA ATENEULUI ROMÂN)
m u l t ă v r e m e aceste m o t i v e , ştie să ne d e a
în fiecar an b u c u r i a u n e i n o u t ă ţ i o a r e c a r e .
Această noutate n u rezidă în alegerea mo­
t i v u l u i , s a u î n t r a t a r e a Iu', c e e a c e a r ii
mai greu pentru u n artist de mult consa­
c r a t , ci î n p u t e r e a d e d i v e r s i t a t e a reali­
zării c o n c e p t i o n a l e .
S t ă p â n u l u n u i s u f l e t c o m p l e x şi a l e s ,
:
d. V e r m o n t a s m fit n e v o a s ă s e r i d i c e d e ­
asupra creaţiunilor mai mult sau mai pu­
ţin reale. R ă s c o l i de p o r n i r i de î n ă l ţ a r e
el î ş i g ă s i s a t i s f a c e r e a i d e a l i s m u l u i î n s f e ­
rele m i s t i c i s m u l u i r e l i g i o s . D e a c o l o n e a-
cluce el „Viziunea profetului Isaiia" pc
care cu modestia adevăratelor talente o
denumeşte schijă de compoziţie. L a panou
vast în care p r e d o m i n a acelaş contrast de
u m b r ă şi l u m i n ă p r i n c a r e îi p l a c e să-.şi
r e a l i z e z e ideile m a r i . Şi c u a t â t m a i m u i f
aceste p r o c e d e e t e h n i c e reuşesc, c u cât ele
:
sunt o împletire de viaţă ş misticism. Ta­
bloul reprezintă motivul b i b l e petrecut
în c a d r u l u n u i interior de biserică. Un
b ă t r â n încă în p u t e r e primeşte mesagiul
c e r u l u i p r i n t r ' u n c o r ele î n g e r i . A p a r t ' a d e
a l b şi l u m i n ă î n v i o r e a z ă i n t e r i o r u l şi f i ­
g u r a g â n d i t o a r e a p r o f e t u l u i c a r e se re­
trage uşor surprins.
Este o c o m p o z ţie reuşită a t â t c a s u b e c t :
c â t şi c a m o d u l c u m a r t s t u l î n f e l e g c să-1
realizeze. Preferinţele artistice ale d-lui
V e r m o n t se m ă r g i n e s c a i c i şi e b i n e c ă
a r t i s t u l s'a o p r i t n u m a i la c e e a c e i a d i c -
T . R O M A N A Ţ I — V E R A NIŢESCU
— SALA MOZART —
U n nume. c a r e şi-a croit u n loc de cinste
in p i c t u r a n o a s t r ă este acela al d-lui T.
R o m a n a ţ i a c ă r u i e x p o z i ţ i e s'a d e s c h i s î n
saloanele „Mozart" din calea Victoriei.
T r ă s ă t u r a cea n o u ă a celor ce e x p u n e
a c u m artistul este o t e n d i n ţ ă cât mai p r o ­
n u n ţ a t a spre luminositate. Această luini-
nositate este scoasă la iveală de u n p u t e r ­
nic suflu de linişte.
R e c e n t a expoziţie a p i c t o r u l u i T. R o m a ­
nati este o o p e r ă de m a t u r i t a t e artistică.
Fiecare pată de culoare e reflexul u-
nei b o g ă ţ i i s u f l e t e ş t i , a u n e i a r m o n i i d e ­
s ă v â r ş i r e î n t r e z ă m i s l i r e a a r t i s t i c ă şi m i j ­
loacele de realizare.
Z ă m i s l i r e a şi-o î n t e m e i a z ă p e r e a l i t a t e ,
pe simplicitate, iar când aceste condiţii
sunt întâlnite, artistul realizează fără
multă greutate operă de valoare.
Aşa sunt de pildă toate peisagiile d-sale
l u a t e clin d e o s e b i t e l e p ă r ţ i a l e ţ ă r i i p e
unde a colindat, pagini de visare poetică,
de poezie a d â n c a , căci artistul — u n u l din
pcisagi.ştii n o ş t r i c a r i şi-au c r e a t u n d r u m
frumos în a c e a s t ă direcţie a artelor fru­
m o a s e — a c ă u t a t să ne dea pe p â n z ă tot
cc ocliiul s ă u p ă t r u n z ă t o r a p r i n s i a r p e ­
şi p o e t i c e l e c o l ţ u r i a l e ţ ă r i i n o a s t r e .
P i c t o r u l T. R o m a n a ţ i este u n u l d i n cei
cc s l ă v e s c p e i s a g i u l r o m â n e s c .
P e L i n g ă p e i s a g i i , i n t e r i o r u r i şi p r i d v o -
UNIVERSUL LITERAR. - 107
de LUCIANA DRACOPOL -NEGULESCU
tat talentul, fiindcă n u m a i astfel operele
lui se b u c u r ă de m e r i t e l e a r ă t a t e m a i s u s .
T e h n i c a d - l u i V e r m o n t e s t e m o d e r n ă şi
realistă.
Artistul p ctează în mersul penelului,
fără c a t o t u ş i să neglijeze a m ă n u n t e l e ca­
r a c t e r i s t i c e . D e s e n a t o r f n, el a r e i n t u i ţ i a
v i e ţ i i şi d e a c e e a el c o l o r e a z ă î n t r ' u n c o n
t u r r e a l şi s i g u r , ţ i n â n d s e a m ă î n a c e l a ş
t i m p şi d e l i n i l c i n t e r n e . C e v a m a i m u l t ,
el p u n e î n o p e r e l e s a l e a c e a v i a t ă a r t i s t i c ă ,
la c a r e n u p o a t e a j u n g e d e c â t u n t a l e n t
m a r e . C u l o a r e a l u i v a r i a t ă p â n ă la cele
m a i s u b t i l e n u a n ţ e e s t e d e l i c a t ă şi t e m ­
perată. Aceasta e c binefacere peutru
ochii obosiţi ai modernilor, cari u u pot
suporta întodeauna cu p l ă c e i e c u l o r i l e
p r e a vii.
A c e s t a r t i s t c u s u f l e t c o m p l e x si f r ă ­
m â n t a t de g â n d u r i mari, înzestrat cu
d u m n e z e e s c u l t a l e n t al creaţiei, a a b o r ­
d a t t o a t e d o m e n i i l e p e n t r u c a r e s'a s i m ­
ţit c h e m a t . D a r g e n u l c a r e e a l u i şi n u ­
m a i a Iui p â n ă a s t ă z i , s u n t t i p u r i l e d e ţi­
g ă n c i . P u t e m s p u n e c ă el e s t e c r e a t o r u l ţ i ­
găncilor ca a l t ă d a t ă Velasquez al por­
t r e t u l u i s p a n i o l şi u n m o t i v a d u s p â n ă l a
e a p o d ' o p e r ă c u g r e u v a m a i p u t e a fi d e ­
păşit.
E l e s t e m a r e m a e s t r u şi m e r i t e l e c e n u
i-au fost î n d e a j u n s r e m a r c a t e d e c o n t i m ­
p o r a n i v o r fi g l o r i f i c a t e s i g u r d e p o s t e r i t a ­
tea recunoscătoare.
r u r i d c m ă n ă s t i r i şi c a s e , m a i e x p u n e p i c t o ­
rul T. R o m a n a ţ i m u l t e flori, t r a n d a f i r i , albi
şi r o ş i , b u j o r i , c r i s a n t e m e , g a r o a f e . E l e
a p a r însufleţite nu doar ca p a t ă m o a r t ă de
c u l o a r e . S u n t v ă z u t e d e u n o e b i u d e a r t i s t şi
nici d c c u m n u sunt creafiuni de h â r t i e
colorată.
C e l e 100 d e b u c ă ţ i e x p u s e s u n t o p e r e
de valoare ce n u se p o t t ă g ă d u i şi n e
u r a t ă evoluţia acestui slăvitor al peisa-
giului nostru.
«
Alături expune d-na V E R A VESLOVSKI-
NIŢESCU. Este întâia d-sa expoziţie.
L a e x p o z i ţ i a ii-iiei V e r a N i ţ e s c u l o c u l d e
f r u n t e î l o c u p ă p o r t r e t e l e . S u n t v i i şi e x ­
presive In deosebi portretele de femei
s u n t s t u d i a t e p â n ă în cele m a i mici deta­
lii, o f e r i n d o s i g u r a n ţ ă r a r ă ş i o p s i h o l o g i e
adâncă.
E i e s u n t o p u t e r n i c ă şi d e s ă v â r ş i t ă m a ­
n i f e s t a r e a a i t e i s a l e , şi o c h i u l c e l u i c e p r i ­
c e p e î n t â l n e ş t e n e n u m ă r a t e p r i l e j u r i d e a-
d e v ă r a t e încântări sufleteşti.
T o a t e aceste capete dc expresii sunt în­
c o n j u r a t e de flori p e n t r u c a r e a r t i s t a a r e
u n cult. Ele sunt redate cu m u l t ă since­
r i t a t e şi s i m ţ i r e .
A r t i s t a p o s e d ă u n f i n p e n e l şi u n d e l i c a t
suflet ce se a p r o p i e de m i n u n a t u l tel a r ­
tistic spre care înaintează. D . C A S E L L I
 108. - UNIVERSUL LITERAR I

ccizelciriti
v i t ă j i , l a fel c u c a r e f i e c a r e c e t ă ţ e a n al p o v e s t i t o r şi m u l t u m o r . V e r s u r i sei
R o m â n i e i Mari poate confecţiona zilnic— z ă d - n ü : E i m e n C o n s t a n t i n e s c u , T.
* i $ t i s i-tas t i . . . cu zecile.
C u m , , P r i m ă v a r a B a n a t u l u i " n u e su-
A l B o t e z şi G e o B o g z a d e s p r e „j\ir
d e s e x " ; ai c ă r u i a n i s e s p u n ( l a crc*<
:

PRIMĂVARA BANATULUI e o publica­
ţie ş c o l ă r e a s c ă ( L u g o j ) p e c a r e , cu tot
e n t u z i a s m u l p e c a r e îl a m p e n t r u t i n e ­
ret, n'o pot l ă u d a . Şi a s t a d i n c a u z a N >
? (An. II) în care, în special v e r s u r i l e ,
n u m e r i t ă nici cea m a i i n d u l g e n t ă notă.
p r a v e g h i a t ă de n b h m profesor ? A t u n c i —
atât : să n u m a i a p a r ă ! E singurul bine
pe care-1 p o a t e face.
U N Î N G R I J I T N U M Ă R î n c h i n ă lui E-
m i n e s c u „ D a t i n a " d e l à T . S e v e r i n . Sunt
reproduceri, desene d u p ă poezii, articole,
următoarele : . . A u t o r u l a t i p ă r i t ci
d o a r î n 118 e x e m p l a r e " d i n c a r e , „ll|n
reţiaut, î m p ă r ţ i n d p e r s o n a l revistelor;
t o r v a s c r i i t o r i şi c â t o r v a p r i e t e n i " , !
„ s ' a u p u s î n v â n z a r e . . . . l a t o a t e libiî,
m a r i d i n { a r ă , c u p r e ţ u l d e lei lO.OCH/i
h u n u l i f ă r â a u t o g r a f ) şi 100.000 lei' (

Cred — de p i l d ă — că d e s p r e „întâii s t u d i i . I a t ă c o n c l u z i a d-lui Al. D i m a în a u t o g r a f ) ' " . N e r e ţ i n e m d e l a o r i c e coi

f u l g i " s ' a r fi p u t u t î n c r o p i , o r i c â n d , o l e g ă t u r ă c u ,,S'a s t i n s v i a ţ a " : .„..Sonetul (arin : c r e d e m n u m a i c ă a u t o r u l as<
minunată c o l o a n ă de p r o z ă cu înţeles, e m i n e s c i a n n u p o a t e fi c o n s i d e r a t n i c i c r o n i c i - g l u m i n d , a fost f o a r t e seriös.«
r e n u n ţ â n d u - s e cu plăcere la acea babi­ c a t r a d u c e r e , d a r n i c i c a i m i t a ţ i e , ci c a colaborări : N. lonescu-Bontaş : Preh-
l o n i e c a r e . î n s t r o f a a I I - u , îi c a r a c t e r i ­ o creaţie proprie p r i n f o r m a n o u ă şi m a i P. I. P a p a d o p o l : P o s t e r i t a t e a şi B." IV.
zează astfel : a d e c v a t ă ideii, a c ă r e i p a t e r n i t a t e t r e b u e den
s'o r e c u n o a ş t e m l u i A r r i " . A c e l a ş d o v e ­
Şi vin cu Urăşti grele din
depărtări de deşte, într'un studiu valoros, că opera D E S P R E ,,LA S C I E N C E D E LA h
veacuri lui E m i n e s c u , e e x a g e r a t t r a d i ţ i o n a l i s t ă , T É R A T U R E " a d-lui M. Dragomire
Să 'ngroape tot întinsul sub pânze de a t i t u d i n e . . m a n i f e s t a t ă p r i n u n cult de­ vorbesc .,Lcs n o u v e l l e s l i t é r a i r c s " ,
tăceri s ă v â r ş i t p e n t r u v a l o r i l e cele m a i i n e g a l e p a n a d-lui P h i l i p p e v a n Tiechen. E \
Alean îndurerării şi suferinţei leacuri a l e t r e c u t u l u i " ş i s u s ţ i n u t ă ..de o s a t u r a d e s p r e c e l e 3 v o l u m e (clin 7 a n u n ţ a ţ i ]
Uitarea azi s'alunge suspinul meu de. unei Sociologii istorice, organice evolu­ părute „care conţin principiile mat
eri ţioniste d u p ă c a r e u n i t a t e a socială, a n e a ­ sale... fimdate pe o lungă meditaţi*
m u l u i . . . . îşi r e a l i z a d e s t i n u l specific... D u p ă c e d e o s e b e ş t e r o l u l i s t o r i e i lit»<
rar. în a i-a. ţinând-o pe aceiaş gamă, s u b e g i d a i m p l a c a b i l ă , clar i m p u n ă t o a r e rlc a c e l a al ş t i i n ţ e i l i t e r a t u r i i , a u t o r i
adaogă : a u n u i trecut strălucit. ..Studiul d-lui o p r e ş t e l a al I I T - l e a v o l u m „ c e l mai
D i m a s e r e m a n c ă p r i n s e r i o z i t a t e şi d o ­ f e r o s a n t . cel m a i p r e c i s , c e l m a i deja
Odată — astăzi ninge caşi 'nainte vreme c u m e n t a r e — - calităţi oare, astăzi, me­ •ie a c e s t j a r g o n a b s t r a c t d e c a r e n o i ai
Nici puf de vată însă ; nici forme de r i t ă m a i m u l t s ă fie r e l e v a t e . în F r a n ţ a o a t â t d e s f â n t ă o r o a r e " , r
cercei C â t e v a i n t e r e s a n t e notiţe în legătură C u t o a t e că a u t o r u l n u se poate'i
Pojarul viu şi jalea topeşte şi blesteme cu m a n u s c r i p t e l e lui E m i n e s c u , n e co­ cric de p a r t e a d-lui Dragomirescu,-
Pun văl de ger pe inimi, pojghiţă, de m u n i c ă , d. G. B o g d a n D u i c ă . arlvcrsar ai istoriei literare, totuşi
idei. poate stăpâni sa considere lucrareţ-
P O E T U L D R A M A T I C T E R E N Ţ I U for­ faţă „plus qu'un coup de bélier i
mează obiectul unei i m p r e s i o n a n t e schiţe d a n s l a f o r t e r e s s e s o r b o n n a r d e ; c"est
S u n t e m datori cu u n sfat : t â n ă r u l c a r e
biografice, datorită cunoscutului cerce­ m a c h i n e d e g u e r r e s a v a m m e n t monté"
semnează aceste versuri în care p u n c t u a ­
t ă t o r a l l i t e r a t u r i l o r c l a s i c e , d. I. M . M a - Articolul e scris cu t o a t ă obiectivi^
ţia e a t â t de a b s e n t ă ) să încerce alt
r i n e s c u ( A d . lit. 474). E s t e v o r b a d e s p r e unui cercetător serios. j
d r u m . I n v e r s u r i . — e a f o n şi l i p s i t d e
j u i s t , — o b s c u r şi g r e o i u . F i r e ş t e c ă n u i - a r a c t i v i t a t e a l i t e r a r ă a a c e s t u i î n n o i t o r al .i
s t r i c a nici u n e l e lecţiuni de p u n c t u a ţ i e . comediei latine. In o p e r a lui „iubirea DESPRE CONGRESUL DELA EK
P e n t r u a c e a s t a î n s ă se v a a d r e s a s p e c i a ­ părintească, iubirea sclavilor faţă de stă­ N E U R vorbeşte, în revista „ P e n t r u ii
liştilor localnici. P e n t r u t a l e n t — n i m ă ­ p â n i , c h i a r şi i u b i r e a c u r t i z a n e l o r . . . ca­ c o p i i l o r " d. I. N i s i p e s m i . u n u l d i n t r e ţ.
nui, căci . poëta nascitur''. p ă t ă . . . . o d u i o ş i e a l e a s ă . L a el, b ă t r â n i i t i c i p a n ţ i i r o m â n i l a a c e l c o n g r e s . Se<
s u n t d e m n i de respect, i a r tinerii, cu s i s t a , î n d e o s e b i , a s u p r a o r g a n i z ă r i i şil
t o a t ă a p r i n d e r e a v â r s t e i lor, s u n t serioşi c o s i t ă ţii „ c ă m i n u l u i ş c o l a r " d i n Str
U L T I M U L I M I T A T O R a l d - l u i I. M i -
şi a ş e z a ţ i " . burg, p r e z e n t a t do dr. Iulius Gebhard!
n n l e s c u p a r e a fi s e m n ă t u r a bucăţii
I a t ă d i n ce c a u z ă aceste piese n u p u ­ aceste c ă m i n a r i — de c a r e în Gcrmi
..Trecătorii" din acelaş n u m ă r — păti­
teau să, placă atunci, u n u i public a m a ­ s â n t c a m I 70 — ş c o l a r u l e s t e p u s „în
m a ş ă de a c e i a ş l i p s ă a p r i g ă de t a l e n t c a
t o r d e „ o b s c e n i t ă ţ i ş i g l u m e v u l g a r e ca, p o r t u r i l e c e l e m a i i n t i m e c u n a t u r a şi
si c o l e g u l d - s a l e d i n p r i m a p a g i n ă . D ă m
să r â d ă cu g u r a c ă s c a t ă p â n ă l a u r e c h i " . v i a j a p o p o r u l u i " , d u c â n d u - i p e cei f
un singur citat :
I a t ă ş i p o r t r e t u l : ,.F. n a l t . s l a b ş i n e g r i ­ o r a ş l a ţ a r ă , ....şi c a s ă s e î n t r e m e z e %
cios la f a ţ ă . P a r e s u f e r i n d şi î n ochii-i c e s t e şi c a s ă i n s t r u i a s c ă d i r e c t în Ş
Trecători cu feţe palide de ceară. t u r a , clar m a i a l e s s p r e a li se d a o P
trişti se citeşte o m a r e a m ă r ă c i u n e " . S u b ­
Trecători de dimineaţă, c a ţ i e d e o . i m r n i î n t r e g i f o r m a ţ i î n sei
liniem sfârşitul acestui artist care, când
Trecători de seară, a a f l a t că v a s u l c a r e t r a n s p o r t a t r a d u ­ mentül sănătos de solidaritate soc?
Trccăt'-ri pe cari. odat.ă-i întâlnim in. c e r e a c e l o r c a m 100 d e c o m e d i i a l e Irai p r i n t r ' u n traiu c o m u n cu p o p o r u l mé
viaţă.,. M e n o n d r u s'a î n n e c a t , „a simţit u n jun- tor dela jară".
g n i u a s c u ţ i t p r i n c r é e r şi a c ă z u t î n n e ­ I n c o n f e r e n ţ a : . . Ş c o a l a n o u ă î u Rot-
şi d u p ă alte zece versuri tot atât de a- simţire. Nişte friguri cerebrale grozave n i a " , t o t d, I N i s i n e a n u s u b l i n i a z ă rt J

poase : l-au ţ i n t u i t la p a t , l u n i întregi.... P o e t u l m ă r e ţ p e c a r e C . D i m i t r e s c u - I a ş i 1-a e

a i u r a m e r e u şi, în d e l i r u - i . v o r b i à n u m a i c a t î n m i ş c a r e a p e d a g o g i c ă româneasri
Trecători ca feţe palide de ceară. de s c u m p e l e lui m a n u s c r i s e , de M e n o n d r u u n o m d e m a r e t a l e n t şi d e m a r e auti-
Trecători cu obrazul, supt de friguri şi şi d e i g n o r a n ţ a p u b l i c u l u i d i n R o m a , D i n t ä t e s u b i n f l u e n ţ a c ă r u i a . . . . ş c o a l a sec
dureri..,. acest delir n u s'a m a i d e ş t e p t a t n i c i o d a t ă c l a r ă r o m â n e a s c ă a i n t r a t . . . s u b sfera"
Trecători de. azi. de eri. şi s ' a s t i n s î n a n u l 159 î n a i n t e d e C h r i s ­ i n f l u e n ţ ă a l u i H e r b a r t " i a r „ v i i t o r i i p"
Trecători de mâine.... t o s , î n v â r s t ă d e 31 d e a n i " . fesori e r a u m i n u ţ i o s iniţiaţi în prae
I n a c e l a ş n u m ă r . d. N . N . T o n i t z a r e i a p e d a g o g i c ă f o r m a l i s t ă în sens herbarli^
p e n t r u c a — d u p ă alte 5 — să închee (No. 6 - 8 ) .
( D o m n u l cu g u l e r u l de l u t r u ) seria şar­
e\act pe aceiaş s t r u n ă discordată : P . I. І
jelor cu s u b i e c t e d i n l u m e a a r t e l o r p l a s ­
tice
Trecători cu feţe palide de ceară.
Trecători de dimineaţă, DIN SUMARUL REVISTEI „CAMPINA"
Trecători de seară ( I I I , 8—9) : d i n c e î n c e m a i i n t e r e s a n t e
Trecători de stradă.... trecători prin „ f e r e s t r e l e " d - l u i S. H e r ş c o v i c i c a r e so
vieaţă. d o v e d e ş t e şi u n f i n o b s e r v a t o r , d a r şi u n
m â n u i t o r abil al c o n d e i u l u i ; „ R e v e l i o n u l "
N i se p a r e c u r i o s c ă n i m e n i n ' a p u t u t schijă de m o r a v u r i a d-lui Mihăilcscu-
împiedica publicarea unei asemeni nai- Conemy — dovedeşte reale însuşiri de
 UNIVERSUL LITERAR. - 109

f•Yertirci
c a r i c a t u r a zilei
s e a m a d e
b a z a OBICINUINŢA

PREŞEDINTELE HOOWER
'e Max primea în fiecare zi la dejun
\Щі. IA MASURI CONTRA BOALEI
ntr'unu din zile, excepţional, trebuia PAPAGALILOR
'mănânce singur. Deoarece fu servit
mâncăruri mai puţin bune şi fe­ A u t o r i t ă ţ i l e a m e r i c a n e s ' a u s e s i z a t de
lie reduse, cltemă pe bătrâna lui p r i m e j d i a ce-o p r e z i n t ă p e n t r u p o p u l a ţ i e
чщсгй şi ii făcu aspre observaţii, maladia misterioasă a papagalilor, sau
emeia se scuză spunând că de oarece p s i t t a c . o s i s c u m se n u m e ş t e în limbaj
I că nu urc invituli lu masă a crezul ştiinţific. Preşedintele Hoover a s e m n a t
esar să simplifice lista bucalelor din c h i a r zilele t r e c u t e , la c e r e r e a m i n i s t r u ­
1 aceea. lui s ă n ă t ă ţ i i d e l à W a s h i n g t o n , u n de­
- Cum zise De Max furios, nu ştiai cret p r i n c a r e se i n t e r z i c e i m p o r t u l şi
a:i De Max dejunează la Ue Max ? (ransportul papagalilor între Stateie
confederaţiei.
é
M ă s u r a a c e a s t a a fost luată spre a
>datu Racine, Desprcaux, Descoteaux, p r e î n t â m p i n a noui cazuri fatale. In ul­
ibrul cântăreţ de flaut şi la Fonlai- timele două s ă p t ă m â n i au decedat din — D a r vă asigur că este u n vas n a p o -
eruu invitaţi toţi la dejun la Moliè- pricina misterioasei maladii opt per­ litan.
Ţol timpul prânzului, la Fontaine soane, cincizeci de alte persoane fiind — H m ! D-nul glumeşte ! E mult mai
găndito" şi tăcu mai mult ca de o- bolnave. vechiu.. .
si! Ca să-l sustragă puţin din reverie D-l C h a r l e s A r m s t r o n g , c a r e a f o s t î n ­ (Life)
ipreaux şi Racine, care erau fourti s ă r c i n a t de g u v e r n s ă studieze modul
eli şi in momentul acela puşi pe far- c u m a isbucnit boala papagalilor, se
incepurâ să-l tachineze cu fel de fel s t r ă d u e ş t e s ă izoleze b a c t e r i a ce se c r e d e BRUTA !
m? şi răutăţi. Lu Fontaine nu spu- că e c a u z a a c e s t e i b o a l e .
inir.iic. Molière văzând că şi cei doi
Se c r e d e c ă a c e a s t ă n o u ă f e b r ă a fost
itaţi ai lui împing gluma prea. de- T
a d u s ă în Statele L nite o d a t ă cu un
'te, se .ihn(ia jenat şi după dejun la
t r a n s p o r t de p a p a g a l i .
care se adresa lui Dcscoteuux :
- Câc de frumoase ar fi spiritele voa-
г şi oricât v'aţi obosi, n'o să parven.iţi
ŞI C H A P L I N S'A CONVERTIT
i odalő să întunecaţi personalitatea
La Fontamé ! LA FILMUL SONOR ?
«
C i t i m în u l t i m u l n u m ă r al c o t i d i a n u ­
1 doua zi după premiera reprezentti- lui e n g l e z , D a i l y M a i l " o ş t i r e pe c a r e o
i „ies Fêtes de Polijmnie' 1
opera lui d ă m s u b t o a t ă rezerva. O t e l e g r a m ă din
hiisac care fusese fluerală de publie, N e w - Y o r k , a p ă r u t ă î n a c e l z i a r . s p u n e că
(tul lîoy se duse la biserica Petits-Pc- C h a r l i e C h a p l i n s ' a r fi h o t ă r î t s ă a p a r ă
; su asculte slujba religioasă. î n t r ' u n film s o n o r . S e p r e c i z e a z ă c h i a r că — Eri seară, i-am tras câţiva pumni
'In copil de 3 ani flueru încet in bra- a r fi v o r b a s ă i n t e r p r e t e z e r o l u l p r i n c i ­ Nevesti -mi, în s p a t e .
t guvernantei sale. Uoy se întoarce şi p a l d i n t r ' o p i e s ă ce se j o a c ă c u m u l t s u c ­ — O h i laşule, b r u t ă !
resăndu-.se cu sânge rece guvernantei: ces la N e w - Y o r k . intitulată ..Ovreiul — P ă i e a m ' a r u g a t , f i i n d c ă se î n e c a s e . .
- domnişoară opreşte pe copil să rn.ai S ü s s " , a l c ă r u i m a n u s c r i s îl s t u d i a z ă ac­
m căci nu e Cahusac cel care citeşte t u a l m e n t e m a r e l e artist al ecranului. (Schorn)
mqhelial

UN DELICT COMIS DE... CHRISTOS ŞMECHERII

ienric al IV-lea .regele Franţei arăta
ire afecţie Caterinei de Rohan, du- L a W a s h i n g t o n se p ă s t r e a z ă u n r e g i s t r u
id de Deux Ponts, al c o n g r e s u l u i p r o h i b i ţ i o n i ş t i l o r c a r e c u ­
- Sunt prea săracă pentru a fi so- prinde o rezoluţie foarte curioasă privi­
УочНгА Sire, spuse ducesa şi port t o a r e la d e l i c t u l lui... I i s u s C h r i s t o s d e a
I nume prea mare pentru a Vă. fi li t r a n s f o r m a t l a n u n t a d i n C a a n a , a p a
Kresă tn vin.
* In contra acestei rezoluţii s'au ridicat
proteste chiar în sânul Senatului ameri­
Bufonul lui Ludovic al XIV, printr'un
c a n , c e r â n d u - s e c a e a s ă fie s c o a s ă d i n
ist nesocotii, ofensă pe rege uşa de
registrul c o m e m o r a t i v al l u p t ă t o r i l o r con­
re că fu aaus în faţa tronului unde
tra alcoolului.
iar regele îi făcu cunoscut crima ce
comisese spundndu-i :
- Nenorocilule, vei fi pedepsit aspru,
UN COPIL CFRE ÎNCHISOARE PENTRU
egăteşte.te de moarte !
Bufonul se prosternă până la p a ­ PROPRIA LUI MAMA
— J u p â n e . m i - a i d a t ieri o m o n e d ă fal­
lan cerând iertare. să...
- 0 singură circumstanţă atenuantă D-na Joséphine Gender, din Chicago,
— Ferească D-zeu ! Am destulă expe­
uco'd. aceea de a-ţi aleg'e sinr/ur fe- m a m ă , î n v â r s t ă d e 35 d e a n i , c u p a t r u
r i e n ţ ă c a să n u i n t r e în c a s a m e a nici o
l cum vrei să mori. Alege.. c o p i i , a fost c o n d a m n a t ă d e t r i b u n a l l a
m o n e d ă falsă. Le observ imediat. De altfel,
- Fevtrucă.-mi ordonaţi, să aleg Sire, '30 d e z i l e î n c h i s o a r e s u b a c u z a ţ i a a d u s ă
n u e l u c r u g r e u c a s'o p l a s e z i c u i v a . . .
ispunse bufonul, cer să mor de bă- d e p r o p r i u l e i f i u , î n v â r s t ă d e 12 a n i , c ă
se î n h a ţ ă . — P ă i a m şi f ă ' u i t - o , a d i n e a o r i când
âneţe. ţi-am plătit ţigaretele.
.Acest răspuns neaşteptat făcu pe rege î n t r u c â t s o ţ u l ei a r e f u z a t să p l ă t e a s c ă
I râdă şi să-i acorde graţierea. a m e n d a d n a G e n d e r a fost d e p u s ă . (Dimanche illustrée)
110. - UNIVERSUL LITERAR

A D M E T
de 4L. ODOBESCU

M a s ă nia re era î n t i n s ă î n p a l a t e l e d i n m e u sojior, n ' a ş voi să t r ă e s c nici o clipă împărăţia umbrelor. Ea era întinsă p
Eeres, c ă c i d o m n i t o r u l d e acolo îşi a d u s e s e p e l u m e : d a r s ă m o r î n l o c u l t ă u , a r fi ei aşternut, mai albă decât albul m
acasă ca mireasă, pe frumoasa Alcesta, o fericire p e n t r u m i n e " .
care piute.şie p c luciul apei, şi frinni
cea m a i g i n g a ş ă d i n t r e fetele lui Pelias. P e s t e c â t - v a t i m p se m a i d e t e o m a s ă
C â n t ă r e ţ i i s e r b a u m ă r i r i l e casei d o m n e ş t i ca blânda Eos, zâna zorilor, c â n d , îr
m a r e în casa Iui A d m e t , s p r e a o s p ă t a pc
d i n F e r c s , şi, p o v e s t i n d i s b â n z i l e l u i A d ­ E r a c l e , v e s t i t u l fiu al A l c m e n c i , c a r e l e p e murgul serei, l u m i n a - i începe a s e si
met s p u n e a u cum, pxin ajutorul lui Ápo­ atunci cutrierea pământul, îndeplinind •Iepe ceruri.
lón cel cu m â n d r e p l e t e , acest voinic în­ pretutindeni voinţele vicleanului Euristeu. ;
l u minut mai lipsea încă şi lupta
h ă m a s e a l ă t u r i , l a c a r u l s ă u , u n l e u şi u n Pe când cântăreţii s p u n e a u isbânzile că­
m i s t r e ţ , şi e u a s t f e l d e t e l e g a r i i n t r a s e î n (ei avea s ă se s f â r ş e a s c ă ; iar bietul;
peteniilor din Feres, de odată periră depe
c e t a t e a lolcos, ca să î n d e p l i n e a s c ă d o r i n ţ a f a t a Iui A d m e t , s e m n e l e v i e ţ i i ; minutul met, plin (Ie d o i şi d c c ă i n ţ ă , răms
lui Pelios, carele dase p r e t u t i n d e n i de ştire p r e v e s t i t d e A p o l o n îl a j u n s e . D a r cu­ pentru totdeauna văduv dc a sa t
că v a m ă r i t a p e fiică-sa, n u m a i d u p ă ce r â n d d u p ă a c e a s t a , s â n g e l e i sc p r e f i r ă iubită sojic. [e
î n t r a s t f e l se v a a r ă t a d i n a i n t e a l u i . d i n n o u p r i n v i n e , c ă c i îşi a d u s e a m i n t e 1
In aşa groaznică prilejuirc, nobilul!
S t r i g ă t e l e dc veselie u m p l e a u t o a t ă casa. c ă s o m n u l m o r ţ i i p u t e a s ă fie a l u n g a t d e e

la d â n s u l , d e v a g ă s i p e c i n e v a c a r e l e s ă flet a l l u i E r a c l e fu p ă t r u n s d e î n d u r !
L u i Z e v s , m a i î n t â i , şi a p o i şi c e l o r l a l ţ i ' fi­
zei, se î n c h i n a r ă p e r â n d c u p e c u v i n ; voiască a-i l u a locul. el s e j u r ă c ă n u v a i e r t a c a n e g r e l e lţ
d a r , d i n t r e t o a t e n u m e l e zeieşti, n u m a i a- C e n ' a r face, biet, o m u l ca să-şi p ă s ­ să-şi împlinească crunta lor dorinţă, h
c e l a al A r t e m i d e i fu u i t a t : şi a c e a s t ă n ă ­ t r e z e v i a ţ a ? Şi c u m m a i a l e s n u s a r î n ­ tunci îndată s e şi p o r n i î n c a l c şi, aj^ 1

p ă s t u i t e a p r i n s e în i n i m a zeijei o g r o a z ­ d u p l e c a e l s'o s c a p e , c â n d g l a s u l i u b i r i i 1

nică m â n i e î m p o t r i v a casei lui A d m e t . gând colo departe, departe, în loca*

îl î n d e a m n ă ?
nevăzute, se luă la luptă cu doarn^.
C a să-1 a p e r e î n s ă d e r e l e , A d m e t a v e a A i c e s ' a c ă t â n d la d â n s u l cu ochii plini
un ocrotitor mai puternic decât însăşi m o r ţ i i , şi a s t f e l s c ă p ă p e A l c e s t a dingle
dc o n e m ă s u r a t ă d r a g o s t e , îi z i s e : —
/ c i t a A r t e m i s ; c ă c i fiul L a t o n e i , A p o l o n , „ P e n t r u m i n e , l o c a ş e l e I a d u l u i n u v o r fi rele prădătoare şi nesăţioase ale cruC
se afla c h i a r a t u n c i băgat ca a r g a t în
c u r ţ i l e d o m n e ş t i d i n F e r c s , şi. p r i n t r ' a -
î n t u n e c a t e , de aş m u r i a c u m eu, în locul
tău".
lui Iad. t
Atunci ea sc î n t o a r s e la v i a t ă şi se a
c e a s t ă o s â n d ă , el se r ă s c u m p ă r ă d e p ă c a ­ Abia a p u c a s e să rostească aceste c u v i n ­
tul ce făcuse, u c i g â n d p e ciclopii, meşterii r a t ă lui A d m e t mai frumoasă de eumjf
te şi, c a p r i n t r ' u n descântec, A d m e t se
vestiţi c a r i f ă u r i s e t r ă z n e t e l e lui Zevs. vea fusese. o
trezi din a m o r ţ e a l ă , i a r fiica lui Pelioş
Nu era sânge de muritor, s â n g e l e cc simţi puterile sleindu-se treptat. Strigatei' dc veselie răsunară iarăşi -1

c u r g e a p r i n vinele lui A p o l o n ; d a r , deşi palatele din Eeres ; dar cântăreţii ser^

într'o clipă toată veselia se s t i n s e ; t ă -
e r a s c u t i t d e m o a r t e şi d e b ă t r â n e ţ e , el
ceie a d â n c i s e f ă c u î n s ă l i l e o s p ă ţ u l u i , şi acuma faptele vitejeşti ale b u n u l u i şii
îşi î n d e p l i n e a p e d e a p s a cu b l â n d e ţ e şi cu
r ă b d a r e ; şi d c o a r e - c e n i c i u n u l d i n t r e lirele cântăreţilor statură mute : abea de balului E r a c l e : Iar d â n s u l , l ă s â n d pe M
î !
m u r i t o r i n u e r a în s t a r e să-i p r i c i n u i a s c ă cuteza câte unul să şoptească cu frică cu sănătate şi cu bucurie în curţile
v r e u n r ă u , t o ţ i îl p r e ţ u i a u şi îl i u b e a u , Admet, plecă departe, în alte locuri,^
vreo cuvioasă r u g ă c i u n e : căci se aştepta
d e b u n şi d e m i l o s c c e r a . D i n z i u a c â n d
să s o s e a s c ă î n f r i c o ş a t e l e M i r e , z e i ţ e l e mor­ să îndeplinească, cu o stăruinţă furaj]
el i n t r a s e î n c a s a l u i . A d m e t , t o a t e s p o ­
reau, toate mergeau spre bine in întregul ţii, c a s ă r i d i c e p c A l c e s t a şi s o ducă în preget, voinţele mârşavului E u r i s t e u . I(
ţinut.
î n d a t ă c c s e s f â r ş i r ă s e r b ă r i l e şi v e s e ­
l i i l e n u n ţ e i , el c h e m ă l a o p a r t e p e A d m e t
şi-i v o r b i i n t r ' a s t f e l : — „ S ă ş t i i c ă s o r ă -
m e a A r t e m i s e t a r e m â n i a t ă p e t i n e , şi
p o a t e să se î n t â m p l e c a să te a j u n g ă v r e o
s ă g e a t ă d e ale ei. c a r e nici o d a t ă n u lo­
vesc cu greş. T u m i - a i fost s t ă p â n b u n ,
şi c u i o a t e c ă - t i s â n t a r g a t , d a r t o t m a i
a m şi a c u m c e v a t r e c e r e l a t a t ă l m e u , l a
Zevs, c a r e l e p o a t e tot ce v r e a . D e c i , a m
c e r u t şi a m d o b â n d i t d e l a d â n s u l c a , d e
c u m v a te va a t i n g e s ă g e a t a A r t e m i d e i , tu
să n u m o r i , d a c ă se v a g ă s i a t u n c i c i n e - v a
c a r e s ă v o i a s c ă a se c o b o r î p e n t r u t i n e
în î m p ă r ă ţ i a î n t u n e c a t ă a Iadului".
T r e c u r ă de a t u n c i zile m u l t e la mijloc,
şi s o a r e l e s e s u i a d i m i n e a ţ a p e c e r şi
s e a r a se a f u n d a s p r e a p u s î n a p e l e d e la
marginile pământului, iar d'alungul atâtor
m u l t e şi l i n i ş t i t e z i l e , t i m p u l s e s c u r g e a
n u m a i î n f e r i c i r i p e n t r u A d m e t şi p e n t r u
t â n ă r a sa soţie A l c c s t a ; c ă c i i n i m i l e lor
c r a n u n i t e î n c e a m a i s e n i n ă i u b i r e , şi
nici u n nor, nici o u m b r ă d e n e î n ţ e l e g e r e
nu î n t u n e c a s u f l e t e l e l o r .
Numai într'un rând, Admet deschise
vorbă Alcestci despre tristele prevestiri
a l e l u i A p o l o n , şi a t u n c i A l c e s t a î i r ă ş ­
ini,ase z â m b i n d : — „ Ş i c e n e . p a s ă n o u ă ?
Este o a r e m o a r t e a o s u f e r i n ţ ă p e n t r u a-
cei c e s e i u b e s c ? F ă r ă d e t i n e , s c u m p u l I. S. T R J E S T E R : Perspectivă.
 ^ UNIVERSUL
f
carii recitite in еж1ш$е y
VIATA
I Regnard a fost
t creaţia sa artistică.
I fost puse în serviciul
i turisesc în memoriile
André Hallays
şirul iluştrilor
Intr'o u m i l a h a l ă m e d i e v a l ă , s e n ă s c u
ean-Francois R e g n a r d î n z i u a d e 7 F e -
ruaric 1655. T a t ă l s ă u e r a v â n z ă t o r d e
este şi s e m â n d r e a d e t r a d i ţ i a s a î n u -
iastă b r a n ş ă c e e a c e î i a j u t a s e s ă f o r m e z e
avere i m p o r t a n t ă . E d u c a ţ i a s a , î n c ă d e l i
iceput a v u d e c i u n c o l o r i t s u f i c i e n t , p e n ­
ii ca t â n ă r u l R e g n a r d s ă p o a t ă t r a g e m a -
innun d e r a n d a m e n t i n t e l e c t u a l . A n i i d e
jleeiu se s c u r s e r ă , î n m i j l o c u l a m i n t i r i -
tt de t o t f e l u l c a r i a v e a u s ă l e g e î n m o d
efinitiv p r i e t e n i i d u r a b i l e . D a r o d a t ă c u
irimuarca c o l e g i u l u i R e g n a r d a v u d e s a -
'rit o m a r e p i e r d e r e î n p e r s o a n a t a t ă l u i
Su, v â n z ă t o r u l d e p e ş t e d i n h a l ă . A v e r e a
itălui îi p e r m i s e s ă î n c e a p ă v a g a b o n -
ajul s ă u c a r e a v e a s ă d u r e z e a p r o a p e
iată v i a ţ a . Ş i p r i m u l o r i z o n t c a r e - iaţâţa
uriozitatea t r e b u i s ä f i e , c u m e r a ş i f i -
tso, I t a l i a . Ş i î n s p e c i a l V e n e ţ i a . A c i t r e -
iii să i a c o n t a c t c u l i b e r t a t e a d e s ă v â r ş i t a
omului f a n t e z i s t , c a r e n u ş t i e c e v a f a c e
aâine ş i c a r e soarbe adânc binefacerea
irezeiitiihii. T o t a c i l u ă c o n t a c t c u i u b i -
ea d e z i n t e r e s a t a ş i v e n c ţ i a n ă , a s e g n o r i -
elor s u b c r e p u s c u l u l z i l e i s a u î n l i n i ş t e a
lclodioasâ a n o p ţ i i . E r a î n t o v ă r ă ş i a d - l u i
e Fe'rcnurt, u n n e p r e c u p e ţ i t iubitor al
ălătoriilor ş i v o i a j u r i l o r f ă r ă ţ i n t ă ş i m a i
lès, f ă r ă î n t o a r c e r e . D u p ă mărturisirile
cestuia d i n u r i n a c a ş i d u p ă p r o p r i a l u i
aărhuisire, R e g n a r d c u n o s c u o î n c â n t ă -
oare d o a m n ă , s o ţ i a d - l u i d e P r a d e . E l n u
iia însă c ă c m ă r i t a t ă ş i d e a c e i a d ă d u
Irumul u n e i i d i l e p r i n c a r e s u f l e t u l s ă u
orbia d i n p l i n s e n z a ţ i i l e i n e d i t e a l e i u -
lirii a d e v ă r a t e . D . d e F r c c o u r t ne ra-
lorleaza î n memoriile sale, toată gră­
ia si d e l i c a t e ţ e a acelei d o a m n e d e Pra-
le, p e c a r e R e g n a r d a v e a s'o descrie
itat de m i n u n a t în lucrarea La Pro-
wicale. sul) n u m e l e d e E l v i r e . Ş i e l , a u t ó ­
ul R e g n a r d s o d e d u b l e a z ă c u Z e l m i s . D e
ici i n a i n t e v o m urmări în persoana lui
Wmis şi E l v i r e , t o a t ă o d i s c i a i u b i r i i d i n ­
te R e g n a r d ş i d o a m n a d e P r a d e . A p a r i -
ia lui î n s a l o a n e l e s o m p t u o a s e a l e V é n e ­
iéi, în c ă u t a r e a d o a m n e i d e P r a d e . îi
nară a p r o a p e t o t t i m p u l d i s p o n i b i l . P â n ă
und i n t r ' o s e a r ă o r e g ă s i î n s f â r ş i t l a a m -
(asalorul F r a n ţ e i , însoţită d e soţul e i . E r a
á t p'aci s ă - i v i e r ă u , d e o a r e c e n u o ş t i a
lăsătorită. D c a c e i a , p e n t r u a p r e î n t â m -
rina p r i m e j d i i l e v i i t o a r e , s e h o t ă r î s ă p i e ­
se spre F r a n ţ a . T n s ă n u p e n t r u m u l t t i m p .
ж і se r e î n t o a r s e î n c u r â n d , î n s o ţ i t d e a -
îelaş d o m n A u x . C o u s t a u x d e F c r c o u r t .
Imaginea ci, î n s ă . î l t e r o r i z a ş i îl f ă c e a s ă
nu mai f i e s t ă p â n p e a c ţ i u n i l e s a l e . C â n d ,
propuse l u i d e F c r c o u r t u n v o i a j l u n g , c a
iă uite a c e l e n e n o r o c i t e c l i p e î n c a r i g u s ­
LUI REGNARD
o figură literară care nu s'a realizat
Verva lui scânteietoare şi fantezia
vieţii lui intime. Beneficiarii prieteniei
lor sobrietatea caracterului şi sufletul
a încercat cu succes să-i dea
dispăruţi.
tase dragostea desăvârşită, speră ^ să-şi
p o a t ă regăsi liniştea necesară, îndepărtfln-
du se t o t mai m u l t dela locul u n d e o c u ­
noscuse p e e a . R i t m u l lent a l marii pre­
c u m şi n o s t a l g i a albăstruiul exasperant,
îl d e p ă r t a s e r ă o a r e c u m d i n c o ş m a r u l i d i ­
lei sale n e n o r o c i t e . Î m b ă r b ă t ă r i l e p r i e t e ­
n u l u i său. p r e c u m şi t i m p u l care trecea
v e r t i g i n o s îl a d u s e r ă l a r e a l i t a t e . I i d e t e r ă
d i n n o u , a c e a f a n t e z i e p e c a r e şi-o risi­
pise î n fiecare clipă din existenţa l u i bo­
gată. I a r d e v e n i o m u l , c u o p t i m i s m u l sin­
cer î n f a ţ ă , c a r e ştie l a c e s ' a ş t e a p t ă şi
acţionează deci, î n acest m o d . D a r t o c m a i
când scăpase d e obsesia vechiului s ă u
amor nenorocit, întâmplarea îi p u n e în
faţă din nou p e aceiiaş d o a m n ă P r a d e care
se î n t o r c e a î n F r a n ţ a c u s o ţ u l e i . Í a ţ a l u i
se î n s e n i n a ş i f o c u l v e c h i l i î ş i a p r i n s e u l ­
timele v r e a s c u r i . D e d a t a a c e a s t a idila lor
luă o întorsătură serioasă, c u toate peri­
colele !a care se e x p u n e a u p r i n faptul c ă
s o ţ u l s e a l i a p c a c e i a ş b o r d şi p u t e a a f l a
la orice prilej, l e g ă t u r a soţiei sale. D . d e
Fcrcourt vedea c u multă m â h n i r e reve­
nirea prietenului său pentru pasiunea care
t r e b u i a să-1 s u s t r a g ă i a r a ş m r e j e l o r c ă ­
l ă t o r i i l o r . Şi i u b i r e a l o r î n c e p u i a r ă ş i s ă - ş i
tâlăzuiaseă realizarea dealungul valurilor,
în s b o r u l s p r e p a t r i e . N e n o r o c u l v o i î n s ă
ca o f u r t u n a vijelioasă să-şi desluiiţue fu­
ria t o c m a i a s u p r a v a s u l u i î n c a r e s e a f l a u ,
ceeace le expuse viaţa la pericole capitale.
D i r e c ţ i a v a s u l u i s e s c h i m b ă şi m e r s u l l u i ,
c â n d s ă l t a t d e v a l u r i l e vijeliei, c â n d isbit
tle a p a r ă z v r ă t i t ă î n a i n t a v e r t i g i n o s s p r e
necunoscut.
In mijlociii î n g r i j o r ă r i i şi panicii gene­
rale, vasul este însfârşit isbit du nişte
stânci, u n d e ancorează pentru puţin timp.
Inprcjiiriinile însă erau nepopulate. M a i
mult, o a d e v ă r a t ă frică c u p r i n s e p e toţi
călătorii, dintre cari foarte mulţi rămă­
seseră pe d r u m . D u p ă m a i multe căutări
zadarnice sunt capturaţi d e piraţii cari
operau p r i n î m p r e j u r i m i . C ă c i fără ştire
ajunseseră tocmai în Tunis. Лсі începe
p a r t e a tragică a acestei aventuri senzaţio­
nale Prinşii sunt luaţi c a sclavi, R e g n a r d
şi ' i c F é r c o u r t s u n t c u m p ă r a t : ( l e u n p u ­
ternic a r a b . D - n a d e P r a d e este l u a t ă d e
u n n e g u s t o r b ă t r â n şi s o ţ u l ei d e a l t n e ­
gustor. C â n d arabii a u prins d e veste că
s c l a \ i i lor sunt d e condiţie b u n ă şi c ă pol
p r i m i suim; i m p o r t a n t e în s c h i m b u l libe­
rării lor a u r e n u n ţ a t la p l a n u l d e a-i o-
n i o r â . Tn s c h i m b e r a u s u p u ş i I a d i f e r i t e
r a ' n e cotidiane cu scorul d e a mări p r e ­
ţul eventualei d e s p ă g u b i r i .
Consulul francez aflând dc situaţia pri­
zonierilor, p e cale diplomatică a n u n ţ ă f a ­
LITERAR. — 111
de ANDRE HALLAYS
definitiv în
prodigioasă au
lui măr-
său de elită.
adevăratul loc în
miliile r e s p e c t i v e d e s i t u a ţ i a lor, c o m u n i -
cându-le in aceiaş timp şi r e d e v e n ţ a
cuvenită. Şi acum toate acestea înde­
plinite, prizonierii aşteptau cu resemnare
limpezirea situaţiei, destul d e tragice, î n
care segăsiau. D o a m n a de P r a d e c o m u n i c a
cu R e g n a r d p r i n t r ' o s c l a v ă şi c h i a r , d e l a
un timp, obţinură graţie ei d ea se întâlni.
Bine înţeles a c e a s t a d u r ă p â n ă când- b ă ­
trânul negustor află d e această corespon­
d e n ţ ă tainică şi se h o t ă r a să-i p u e c a p ă t .
î n t ă r i gărzile şi a d u s e la cunoştinţa
paznicilor să n u mai permită nimănui să
comunice. Aceasta tocmai când Regnard
s t a b i l i s e u n p l a n d e e v a d a r e , p e c a r e îl
a d u s e s e l a c u n o ş t i n ţ a l u i F é r c o u r t şi d - n e i
(Ie P r a d e . T o a t e p r e g ă t i r i l e erau făcute
c â n d u r z e a l a le este descoperită, graţie
unei sclave care fusese refuzată d e Reg­
nard. A r a b u l s t ă p â n al l u i R e g n a r d voi
să-1 o m o a r e , c â n d i s e a n u n p i v e n i r e a b a ­
nilor d i n F r a n ţ a . T r a t a t i v e l e î n c e p u r ă şi
cei trei c a p t i v i ( a f a r ă d e d. d e P r a d e )
p u t u r ă însfârşit să scape d i n acest infect
Ioc d e s c l a v i e . A j u n ş i î n F r a n ţ a , m u l ţ u ­
miră consulului francez care pusese toată
s â i g u i n ţ a p e n t r u e l i b e r a r e a lor. Soţul se
credea că murise acolo, d e aceia după
un timp doamna îşi luase orice spe­
r a n ţ ă d c a-1 r e v e d e a . A ş a c ă s e c o n s i d e r a
liberă şi deci p u t e a să-şi i a s b o r u l î m p r e ­
ună cu Regnard spre culmile eterne ale
iubirii. C â n d , s t u p e f a c ţ i e ! ? soţul crezut
mort se înapoiază cerându-şi drepturile
ma!i imoniule. E v i d e n t R e g n a r d se d ă î u
laturi Şi de data aceasta pentru totdeauna.
( a o consolare |)Ieacă î m p r e u n ă cu Fér­
court s ă colinde l u m e a . C a şi altă d a t ă
s p e r a e a v o i a j u l să-i î n d u l c e a s c ă suferin­
ţa. F é r c o u r t îi e r a a c e i a ş p r i e t e n d r a g şi
bun. Iu tovărăşia I u i se simţea atât d e
bine, m a i ales în u r m a sfârşitului idilei
de a l t ă d a t ă . Ţ i n t a lor n u e r a p r e c i s ă , î n s ă
în c u r â n d , s e p o m e n i r ă s p r e J a p o n i a . T o a ­
te n o u t ă ţ i l e c u c a r i l u a u c o n t a c t , a c u m ,
mai schimbară atmosfera m a c a b r ă c u care
plecaseră lin F r a n ţ a . Şi astfel î n c e p u r ă
călătoria cea m a r e spre mediul din ce î n
c-e m a i p i t o r e s c , p e m ă s u r ă c e î n a i n t a u .
C o l i n d a r ă astfel, întovărăşiţi d e Nicolas
de C'orberon, avocat î n b a r o u l d e Paris,
t o a t ă coasta uord-v estică a E u r o p e i . Ajun­
seră^ î u D a n e m a r c a , u n d e c ă p ă t a r â b i n e ­
c u v â n t a r e a regelui care t o c m a i plecase î n
ducatul ^Oldenbourg, unde trebuiră să
clescindii s i ei. Ş i c â n d a j u n s e r ă î n f a ţ a re­
g e l u i C r i s t i a n V, ţ i n u t a l o r d e c a v a l e r i
mijux-abili s t â r n i a d m i r a ţ i a t u t u r o r . Vizi­
tară după aceasta Copenhaga, p e care
R e g n a r d o găsi însă, fără gust. P e m ă s u r ă
ce î n a i n t e a z ă , c l i m a t u l d e v i n e m a i a s p r u
 112. - UNIVERSUL LITERAR

şi v o i a j u l l o i m a i p u ţ i n c o m o d . L a 15 A u D e aceea p u b l i c u l a înţeles pe R e g n a r d taţiile a m b e l o r piese a u loc. P u b l i c u l a

g u s t s e f ă c u u n f r i g m a r e şi z ă p a d a c ă z u şi m u l t t i m p a f o s t a u t o r u l l u i p r e f e r a t . luat ca a r b i t r u . El însă n u p o a t e tolera
p e m u n ţ i i vecini. T e m p e r a t u r a e r a aşa dc C u r â n d R e g n a r d a l i m e n t ă şi h o t e l u l de
o inimă atât de nobilă ca a lui Ri
s c ă z u t ă c ă t r e b u i a s ă se r e f u g i e z e î n p o ­ Burgog.ue, cu r e v e r i i l e sale d r a m a t i c e . P a ­
risul î n t r e g v e n e a să g u s t e o r e p l ă c u t e în nard sâ fie răsplătită atât de aspru,
d u r i . A d o u a zi s t r ă b ă t â n d p ă d u r e a , v ă ­
zură cu groază c u m pini groşi c ă d e a u ca c o m p a n i a acestuia la teatru, u n d e come­ aceea aplaudă frenetic c o m e d i a lui, iar:
momiilc sub furia uraganului deslănţuit. diile sale a v e a u t o t d e a u n a u n s u c c e s in- c e a l a l t ă o f l u o r ă . P l a g i a t o r u l e r a , c u m tr
Se r e s e m n e a z ă s ă s e î m b a r c e p e u n l a c imens.
buia să fie, Dufresny. Acesta vrea să
a s e m e n e a u n e i m ă r i a g i t a t e şi a j u n g î n A s t f e l îşi î n c e p u e x i s t e n ţ a a c e s t a v e u -
ia revanşa organizând o cabală eonii
sfârşit eu bine î n t r ' u n loc n u m i t C h u e a s - t u r i e r p ă c ă l i t . A u t o r p r e f e r a t al s a l o a n e l o r
d e s , u n d e s e r i d i c a o b i s e r i c ă şi u n d e f ă ­ lăcea \ e r s u r i a d m i r a b i l e . D e altfel cele piesn Le Distrait, care cade din aceai
c u r ă p r i m u l p o p a s . R e p a u s u l le m a i d e t e mai multe din comediile sale sunt în ver­ cauză R e g n a r d eiste s c â r b i t î n s ă d e medi
din c u r a j u l p i e r d u t o d a t ă cu d e s l ă n ţ u i r e a suri. Cei doi d e m o n i la c a r i se î n c h i n a s e în c a r e t r ă i a a c i . V o i a s ă a i b ă l i n i ş t e d
furtunii. D u p ă ce m a i î n a i n t a r ă p u ţ i n , vă­ t o a t ă v i a ţ a e r a u : 1) d e m o n u l v e r s u l u i şi
2) fcineca. i u b e a aceşti doi idoli cu săvârşită, unde să-şi înmormânteze ar
z â n d p e r s i s t e n t a t e m p e r a t u r i i s c ă z u t e şi
mai ales a u r a g a n u l u i , deciseră că eia m a i cea mai m a r e patimă. Niciodată nu putuse cari îi m a i avea de trăit. Deaceea se i
p r u d e n t sä sc r e î n t o a r c ă d e c â t s ă - ş i m a i rezista t e m a t i c i . Şi a t u n c i c â n d s t a r e a lui t r a g e l a G r i l l o n , u n d e îşi c u m p ă r ă o mi
p r i m e j d u i a s c ă viata. Sc r e î n t o a i s e r ă p e la d e v e n e a n e n o r o c i t ă d i n c a u z a v r e u n e i fe­
proprietate şi unde se îngroapă, depai
S t o c k h o l m u n d e d e a s e m e n e a . r e g i n a le mei, g ă s e a cel m a i r e c o n f o r t a n t p r i e t e n î n
v e r s . ii u d e î n c r u s t a p e n t r u v e c i e d e s n ă e l ă j - do z g o m o t u l asurzitor al oraşului lumii
d e t c b i n e c u v â n t a r e a ei şi îi p o f t i l a C u r t e
d u i r e a s a şi i r o n i a l u i d e m u l t e o r i l u a l o c u l Aci s c r i e u l t i m e l e comedii. Vara prietei
l a c r i m i l o r . L a P a r i s c u n o s c u elouă s u r o r i veneau î n c o r p o r e s ă - 1 v i z i t e z e şi s ă - i nr
L o v s o n ; cea m a i m i c ă se m a i n u m e a Ton­
tine, pe care Regnard o simpatiza mult. varieze existenta Astfel interpreţii roii-
R e g u u r d sc c o m p o r t ă î n t o t t i m p u l a - P r o f i l u l ei i n t e l i g e n t a s c u n d e a a d e s e o r i o iilor din piesele sale o r g a n i z a u adevăra'i
c e s t u i v o i a j c a u n f o a r t e b u n t o v a r ă ş . Ui­ d o r i n ţ ă a s c u n s ă R e g n a r d c r e d e a c ă el v a icprczcntaţii a c i . u n d e se j u c a p e n t r u рм
t a s e c o m p l e t c e e a c e îl p u s e s e p e a c e s t e li p i e t e r a t u l i n i m i i e i . D e a c e e a îi f ă c e a
blicul restrâns al prietenilor noile lucrï j
d r u m u r i şi a m i n t i r e a f r u m o a s e i doamne o curte asiduă, din caic, evident, nu lipsea
ile P r a d e , i se p ă r e a u n v i s a t â t d c f r u m o s , şi r o m a n ţ e l e i m p r o v i z a t e . S e p a r e î n s ă c ă ale maestrului. Regnard privea cu ne»
atât dc înălţător... I n s ă a c u m nu m a i uita m i t i t i c a T o n t i n e îşi b ă t e a j o c d e el. A l t f e l probele de amiciţie cari i-se a d u c e a u 4j
c ă fusese u n vis, m a i f r u m o s d e c â t s p e r a s e n u s e e x p l i c ă f a p t u l c ă i n c u r â n d e u se t o a t e p ă r ţ i l e şi îşi u m p l e a sufletul de hi
el, p o a t e . D a r n u m a i a t â t . P r i e t e n u l s ă u a i u r i t ă , f ă r ă să s e g â n d e a s c ă d e l o c l a R e g ­
curie Iarna p r i e t e n i i î n s ă se r e t r ă g e a u t !
F é r e o u r t , ín m e m o r i i l e sale d e s c r i e acest nard. Ы nu dezola din cauza aceasta.
t i m p m i n u n a t p e t r e c u t în c o m p a n i a lui Insă vedea cu groază că toate femeile pc P a r i s , i a r el r ă m â n e a s i n g u r c u c s ă treat i
R e g n a r d , c u m t o a t e l o c u r i l e şi l u c r u r i l e c a r i Ic i u b i s e s i n c e r t r e b u i a u s ă - 1 l o v e a s c ă anotimpul f r i g u r o s . E r a î n v i z i t ă l a vecii i
luau alt aspect p e n t r u această fantezie me­ în p a r t e a c e a m a i s l a b ă a viefei l u i d e a- din î m p r e j u r i m i c a r i îi m a i s c h i m b a u mi
reu p r o a s p ă t ă , m e r e u alta. D a r m a i ales w n t i i r i c r . Nu a c u s e s e n o r o c d e l o c Iu f e m e i .
Şi a c e s t l u c r u îl d e s p e r a f i i n d c ă le i u b e a du! dc existentă, mereu acceaş. ş
peripeţiile acestei călătorii sunt a d m i r a b i l
redate în v o l u m u l lui R e g n a r d : Voyages cu p a t i m ă . l e c u r â n d se î m b o l n ă v i şi t r e b u i să inti i
en Japonie, n u d e v e r v a sa s p a r g e tiparele î n p a t . B o a l a n u e r a p r e a g r e a şi d e acei ]
c o n v e n ţ i o n a l e şi sc a f i ş e a z ă î n t o a t ă s p l e n ­ nimeni nu se g â n d e a la s f â r ş i t u l apropii ;
d o a r e a ei.
al l:n j
D e a c i R e g n a r d şi t o v a r ă ş i i s ă i p l e c a r ă
I n 1694 p ă r ă s e ş t e C o m e d i a i t a l i a n ă p e n ­ Două luni mai târziu el m u r i în castM
s p r e P o l o n i a u n d e f u r ă p r i m i ţ i cu t o a t ă
-cinsiea cuvenită. Regele Sobiesky rugă tru t e a t r u l f r a n c e z u n d e r e p r e z i n t ă elouă Iul său. la 4 Septembrie 1709, la orele j
c h i a r p c a v e n t u r i e r i să p o v e s t e a s c ă c â t e a c t e î n p r o z ă : Attendez-mois sous l'orme p. m. Nici unul elin p ă r i n ţ i i şi a m i c i i lttl
c e v a d i n l o c u r i l e p c u n d e f a n t e z i a şi c u ­ şi L a Foire de Saint-Germain, două tablo­ nu sc g ă s i a u la c ă p ă t â i . N u s e ş t i e î n ino-|
r a j u l i a î n d e m n a t şi e l î n s u ş i î ş i f a c e o
u r i u n d e r u l e a z ă p o p o r u l c e l o r m u l ţ i şi precis nie-i cauzele, nici circumstanţei :

d a t o r i e d c a a s c u l t a cu t o a t ă a t e n ţ i a , p o ­
u m i l i , c u p i t o r e s c u l şi n e c a z u r i l e l u i . D o ­ morlii lui. Voltaire lasă sâ sc intrevadj
v e s t i r i l e lor. C e v a m a i m u l t , r e g e l e d u d a
în o n o a r e a lor o v â n ă t o a r e la c a r e l u a r ă r i n ţ a lui d c a f a c e b i n e t u t u r o r s e răs- că durerea interioară l - a r fi c o n e l u s laşii
p a r t e n o t a b i l i t ă ţ i l e o f i c i a l e şi v â n a t u l r e ­ Í n i n g e a a s u p r a l u i t r a g i c . A s t f e l îşi i u b e a nucidere F u î n g r o p a t 24 o r c d u p ă moartif
z u l t a t a fost m a i m u l t d e c â t e x c e l e n t . D a r prietenul D u f r e s n y , m a i m u l t ca pe sine. Nu st- ş t i e m o t i v u l a c e s t e i î n h u m ă r i |*'cc '
nostalgia patriei trebui să-i inoculeze lui \cesta scria piese p r o a s t e R e g n a r d mijlo­
R c m i a r d , în c e h d i n u r m ă d o r u l a p r i n s pitale Astfel d i s p a r e R e g n a r d , acest suflt|
c e ş t e sa i se r e p r e z i n t e o p i e s ă l a t e a t r u
dc u o r e v e d e a . C ă c i d u p ă ce p l e c a r ă d i n ile e l i t ă , n e î n ţ e l e s p o a t e , p c d e a n t r c g u l dl
unde nu p r e a arc succes. Totuşi graţie in-
Polonia luară d r u m u l Franţei. Pe m ă s u r ă timpul în c a r e a trăit. A s t ă z i , p e o plac
c e se a p r o p i a d c c a , s c s i m ţ e a m a i t r a n s ­ t e r \ e n ţ i e i lui R e g n a r d este b ă g a t în s e a m ă .
-.Ic m a r m u r ă n e a g r ă aşezată în faja biseri
f i g u r a t , şi m a i r e n ă s c u t . A j u n s l a P a r i s . Şi a c e s t p r i e t e n , d u p ă atâtea probe de
R é g n a i d sc h o t ă r a sâ l u c r e z e c u a s i d u i t a t e p r i e t e n i e , n u se d ă d u î n l ă t u r i d e a-şi t r ă ­ cii. în mijlocul capelei delà Vierge sui:
Astfel, a c u m î n c e p e p e r i o a d a d e e x p e r i ­ d a p r i e t e n u l şi ele a-1 î n v i n u i d e p l a g i a t , "nscrise numele lui Regnard şi data ii
mentare a succesului teatral. a d u c â n d teatrului comedia sa Chevalier groparii lui. ş
D u p ă c c s c r i s e f r u m o a s a n u v e l ă La Pro­ joueur, d u p ă c a r e p r e t i n d e a c ă a r fi c o ­ N. CART.
vençale, al cărei s u b s t r a t real l-am v ă z u t p i a t ie Joueur al lui R e g n a r d . Reprezen­ (Ldit. Rerger-Leu'ault Paris) '
iirmândii-i v i a ţ a în c a p t i v i t a t e a d i n Alger,
aborda teatrul unde, în mod inevitabil
t r e b u i a s ă - I d u c ă v e r v a şi s p o n t a n i c t a t c a
s a . T o c m a i î n a c e a v r e m e la P a r i s o r a o
trupă italiană caic j u c a piese uşoare, pen­
t r u p u b l i c u l p u ţ i n p r e t e n ţ i o s . R e g n a r d sc
î n r e g i s t r a p r i n t r e a u t o r i i t r u p e i şi î n c e p u
să f a b r i c e p i e s e , u n e l e m a i b u n e , a l t e l e m a i
( n o a s t e , d u p a c u m e r a şi c l î n a c e l e m o ­
mente. Uncie a v e a u succes e n o r m . Astfel
t r a g e d i a l u i Sapor, avu un succes bineme­
Cumpăraţi tinereţe.
ritat, dar care nu d u r ă mult. Lucrata dupa o formulă care existé de 7 0 ani.
U r m ă i u p u ţ i n t i m p , Le Joueur, Les Fo­ Creme, Pudra |i Săpunul Simon sunt pentru
lies amoureuse, etc., cari a v u r ă succes fru­ piele, admirabile binefaceri !
m o s . I n t o a t e îl v e d e m p e a c e l a ş R e g n a r d
h o i n ă r i n d pc c u l m i l e întinse ale fanteziei

CREME SIMON
şi d i b n i n d i n p â c l a d e a s ă a î n ţ e l e g e r i i . C o ­
m e d i i l e s a l e n ' a u g e n i a l i t a t e a celor ale lui
Molière. N'au causticitatea t r ă s ă t u r i i u-
niniie cu c a r e Molière z u g r ă v e a p e r s o n a j u l .
Sunt comedii uşoare în cari u n o m se
j o a c ă t e a t r u c u p u b l i c u l şi c u a c t o r i i .

TIP. ZIARULUI „UNIVERSUL", S T R . B R E Z O I A N U N r . 11.