Sunteți pe pagina 1din 6

1).

Canalele ionice Voltaj-dependente (controlate de VOLTAJ)


sunt canale CU POARTA controlate de volataj (potentialul electric al membranei) permit deplasarea ionilor conf. grad de conc
poarta lor e controlata de val. pot de mmb. Sunt cele mai imp canale cu ROL in generarea si transmiterea PA
se deschid cand pot de mmb.atinge valoarea proprie fiecarui tip de canal Sunt canalele de: Na⁺, K⁺, Ca²⁺ si Cl⁻.
CANALE de Na + voltaj dependente
CANALE de K+ voltaj dependente
_identificate in 1970; distributie 30-10000/μm²; ∃ 10 gene pt cn.de Na+ voltaj dependente _asigura repolarizarea mmb
_formate din: 1 subunitate α si 1 subunitate β anexata lui α _ROL :
α -formeaza porul canalului • Rectificare
-formata dintr-un lant polipetidic cu 2000 resturi de aa. Lantul e format din 4 • Mentin pot de Repaus
domenii transmembranare.Fiecare domeniu are 6 segmente, Unul din domeniul fiecarei • Controleaza durata PA
subunitati contine aa incarcati pozitiv: arginina si lizina si are rol de senzor de voltaj. • Scad excitabilitatea celulara prin hiperpolarizarea membranei
β - controleaza sensibilitatea si stabilitatea sub α Diversitate genetica-200 gene (peste 78 la OM)
- controleaza transportul ionic _CLASIFICARE:
- ancoreaza canalul in mmb • Tip M
_Are 2 porti: *sunt activate de depolariz mmb, dar nu au mecanism propriu de inactivare
-una in apropierea segm. său extracelular - poarta de activare *sunt cuplate cu Receptori din mb. cel: un Receptor colinergic (muscarinic ) si un
-una in apropierea segm intracelular-poarta de inactivare Receptor pt peptidul asemanator gonadoliberinei
_Are 3 stari: -Repaus (inchis)-cand poarta de activare blocheaza fluxul *activit cn. M e stimulata de subst andrenergice ( prin intermediul β-receptorilor) si
- Activat (deschis) somatostatină, avand ca mesager secund AMPc.
-Inactivat (inchis)-cand poarta de inactivare blocheaza fluxul *cn. M depind de timp
Distribuție: • Dependente de Na⁺
Nav 1-3, Nav 6-9 –în SNP, SNC cu rol in durere –sunt mai multe tipuri pe acceaşi celulă nervoasă*sunt deschise cand conc intracelulara a Na⁺ depaseste 20mM
Nav1.6 – în celule imune, microglie şi macrofage *Blocate de: TEA, 4AP
Nav 4-5 – în m. scheletic şi miocard • Dependente de Ca²⁺
_ROL: -transporta ioni ( 107 ioni/sec/canal ) *activate de cresterea conc. citosolice a Ca²⁺
-formeaza faza de depolarizare a PA *la conc. normala de Ca ( de repaus) canalele de K sunt inchise
-conduc PA in fibrele nervoase *cand conc. citosolica a Ca creste peste 10microM, cn. de K dep de Ca se activeaza,
_viteza de conducere a impulsului prin axoni creste proportional cu densit canalelor de Na ⁺ K iese din celula ⇒ hiperpolarizare
Axonii nemielinizati au nr. mic de canale de Na (35-500 canale/microm) *Curentul de posthiperpolarizare-produs de activarea cn. de K dep de Ca prin depolarizare-
_canalul se deschide la -65mV, se inchide la -70mV este lent si creste in timpul descarcarilor repetitive de potentiale.
_Variatia pot de membrana determina modificari conformationale reversibile a Proteinelor • Dependente de ATP
din structura canalului ,determinand deschiderea /activarea canalului. *sunt controlate de raportul ATP/ADP intracelular
_sistemul de poartă este o molecula cu sarcina + care deschide canalul cand membrana *unele canale dep de ATP sunt dependente si de ph-ul extracelular
este depolarizata. *In celulele β pancreatice, ↑ ATP = > inchiderea cn. de K = > depolarizarea
_miscarea ionilor prin canal ( care e blocata in timpul PR) apare cand mmb celulara *In celulele miocardice, ↓ ATP = > deschiderea cn. de K= > hiperpolarizarea
este depolarizata pana la o valoare numita potential prag.Odata atinsa valoarea pot.prag, *Blocate de: tolbutamidul, fentolamina, lidocaina, tetraetilamoniu (TEA), 4-aminopiridina (4AP)
poarta se deschide si influxul de Na+ continua pana cand este pornita poarta de inactivare • Dependente de volumul celular
a canalului, care opreste fluxul ionic. *se deschid cand volumul celulei creste peste limita normala, ca urmare a unui
Neurotoxinele blocheaza canalele de Na⁺ . dezechilibru osmotic intre compartimentul intra si extracelular, urmat de patrunderea
_Blocarea canalelor de Na⁺ se produce prin: osmotica intracelulara a apei
→blocarea componentei (portii) de activare *Blocanți: lidocaina, qinidina
→intarzierea/blocarea componentei de inactivare • Canalele de K⁺ cu rectificare întârziată
*TTX (Tetrodotoxina) si Saxitonina - blocheaza poarta de activare a canalului prezente la majoritatea celulelor excitabile
*SCTX (Toxina scorpionică si anemonică) - intarzie procesul de inactivare se activeaza si se deschid dupa 4 ms dupa depolarizare
*BTX (Batrachotoxina ) si subst neurotoxice extrase din plante (aconitina,veratridina ) - se inactiveaza mul mai lent decat cn.de Na (au inactivare lenta )
intarzie procesul de inactivare rol: limiteaza durata PA
*Anestezicele locale ( procaina, lidocaina ) blocheaza reversibil conducerea PA majoritatea axonilor au numai acest tip de canale de K⁺
in fb. nervoase senzitive si motorii. lipsesc in axolema nodurilor Renvier
Subst care produc blocarea canalelor ionice si pierderea excitabilitatii se numesc neurotoxine.
_Implicate in diverse canalopatii precum paralizia periodică hiperkaliemică-
produsa prin inactivarea intarziata a portii cn. de Na ⁺ voltaj-dependent Muscular.
CANALE de Ca²⁺ voltaj dependente
* prezente in toate celulele excitabile
*transporta 180.000 ioni de Ca/sec/cn. (gradientul de Ca este de 3 ori > decat al Na)
*distributie:100/μm² ( cn. de Ca sunt de de 5 ori mai putine decat cn. de Na)
*asigura eliberarea neuromediatorului din veziculele sinaptice
Tipuri:
L – activat la potential inalt pozitiv (-20mV)
– Blocat de: -dihidropiridine: nimodipin, nifedipin, nicardipine
-fenilalchilamine: verapamil, gallopamil
-benzotiazepine: diltiazem
– Modulat de AMPc
– Canalopatii legate de canalele L:
*cecitate congenitala diurna – hemeralopie
*cecitate congenitala noctuna – nictalopie
– in dendrite determina potentiale de Ca implicate in transmiterea sinaptica

T – activat la potential negativ (-65mV)


– conductanță mică
– rol de pacemaker
– blocant: mibefradil
N – activat la voltaj intermediar
– blocant: ω – conotoxină
P in celulele Purkinje – blocant: ω-agatoxină (cand creste)
Q in celulele granulare – blocant: ω -agatoxină (cand scade)

Ca²⁺ devine neurotoxic la conc intracelulare crescute

na (4AP)

CANALE de Cl⁻ voltaj dependente


sunt mai putin cunoscute si mai putin raspandite in cel. nervoase
Functia lor este astestata pt cel.miocardice+cel epiteliale+fibrele musculare striate

celule excitabile (cel.nervoase+musculare+.endocrine+unele cel.din plante)


PIELEA
*Epiderm:
-strat bazal
-strat spinos
-strat granulos
-strat lucidum
-strat cornos
*Derm
*Hipoderm-ț,adipos subcutanat
RECEPTORII TACTILI
Corpusculii Paccini
•Cei > mecanoreceptori
•Se afla in hipoderm
•Sunt terminatii nervoase Încapsulate
•Adaptare rapida=> este un receptor de tip fazic
•Câmp receptor larg => localizarea stimulilor nu e foarte precisa
•Detecteaza -presiunea
-stimulii vibratili cu frecventa mare
Terminatiile libere
Corpusculii Meissner pielea este f. bogata in terminatii libere
•Se afla in derm, in digitațiile pielii glabre dupa stimulare (deformare ) se adapteaza lent
•Sunt de 10 ori < decat Paccini
•Sunt terminatii Încapsulate
•Se adapteaza rapid la stimuli dar mai lent decat Paccini
•Campul receptor este f. mic
•Detecteaza - stimulii vibratili cu frecventa mica
- implicati in discriminarea spatiala

Discurile Merkel
•Formate din celule epiteliale plate fără origine neuroectodermală care fac sinapsa cu terminația nervoasa
•Situate la limita dintre dermul si epidermul pielii glabre
•Se adaptează greu . Detecteaza presiunea tactila si textura obiectului examinat
•Câmpul receptor este f. mic

Corpusculii Ruffini
•Asemanatori cu organele tendinoase Golgi
•Situati in dermul pielii glabre dar si cu par
•Se adapteaza lent
•Detecteaza - stimulii vibratili cu frecventa joasa
•Detectarea tonică a deformării pielii

Corpusculii Krause
•Terminatiile nervoase apar înodate
•Ei inerveaza pielea la limita cu mucoasa (pielea peribucala)
•Se adapteaza rapid cu rol in detectarea presiunii usoare

Firul de păr
•pornește dintr-un folicul păros ➔foliculul păros conține bulbul firului de par cu rol in creștere.
•Pe traiectul firul de par care străbate dermul si epidermul se deschid glande sebacee.
•La nivelul foliculului se atașează mușchiul erector al firului de par.
•In jurul folicului se afla terminații nervoase bogate in mecanoreceptori cu rol de a prelua mișcarea indusa firului de par.
•Aplecarea firului de păr det.deformarea folicului si țesuturilor din jur precum si deformarea terminațiilor nervoase ce îmbracă foliculul.
hdsfjksjkfnmdksfgfdgmnfbgbg fdvddddvvbvbfg
fvfv