Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
(A.Russo)
Amenajarea sălii: În stilul Casei Mari: Covor moldovenesc, prosoape, perne,broderii, icoană, busuioc. Pe
o masă – bucate tradiţionale modoveneşti: sarmale, mămăliguţă, plăcinte, friptură, dulciuri.
Prezentator: Moldovenii de cînd se ştiu sînt înfrăţiţi cu cîntecul şi jocul, pe care le mînuiesc cu multă
dibăcie şi înţelegere. Omul de la ţară vede în şezători un bun prilej de a mai pune cîte ceva la cale, a face
un lucru, dar şi de a se odihni, a se recrea, de a mai schimba o vorbă cu oamenii.
Vă propunem spre vizionare Şezătoarea folclorică De la lume adunate şi-napoi în lume date
Şezătoare cu voinici,
Descreţîndu-şi frunţile,
Torcîndu-şi fuioarele,
Îndulcindu-şi zilele.
Gazda: Parcă îmi pare că am pregătit de toate. Să mai deritic puţin prin casă, că acuş vin fetele la
şezătoare, să nu mă găsească cu casa nemăturată. Să aprind lampa…(aprinde lampa, mai aranjează prin
odaie)
Oaspeţii (fetele): Buna seara în casa dumitale şi bine te-am găsit. Am venit la şezătoare să tocmim un
caier mare. Şi-am venit şi cu sarmale şi alte bucate.
Gazda: Buna seara şi bine aţi venit. Mulţumim pentru bucate. Puneţi-le, aici, pe masă.
Să ne-apucăm de treabă.
Să cîntăm ca pe la noi
Lasă-mă la șezătoare,
La-la-lai lai-lai-la lai-lai-la
Mamă, inima mă doare,
Lasă-mă la șezătoare,
La-la-lai lai-lai-la lai-lai-la
Că ei nu s-au arătat.
Am venit la şezătoare.
Să facem fuioarele
Să ţesem covoarele.
(intră pe uşă)
Să vă-nveseliţi şi voi
Să cîntăm şi să jucăm
Pe toţi să vă bucurăm.
Că de-amar şi de pelin
De şezători şi de joc.
Ca să joc, să chiuiesc,
Bine să mă veselesc.
Gazda: Buna seara! Să ne fie cu iertare, dar la noi întîi se lucrează, apoi se veseleşte.
Un băiat: Măi, da harnice mai sînteţi, ce mult mai lucraţi. Dar ce coaseţi voi, ce împletiţi?
Şi pe faţă şi pe dos.
Ca să mă mărit cu tine
Douăzeci de poloboace
O fată: Cum nu ştim, vezi cît lucru am făcut? Ia, fetelor să le arătăm ce putem şi noi.
Un băiat: Ia, lăsaţi cearta, mai bine să vă spun nişte snoave cu Păcală şi Tîndală. Ştiţi voi oare cine este
Păcală? Apoi ascultaţi.
Snoave.
Un băiat: Tare isteţ mai este Păcală acesta. Dar să vă spun şi eu o întîmplare:
Ttrăia odată un cioban şi avea vreo două mii de oi. Într-o zi s-a dus cu oile la păscut. Seara, cînd se
întorcea spre casă, cele două mii de oi, trebuiau să treacă, cîte una, pe o puntie îngustă peste un rîu lat şi
adînc. …
Aseară la şezătoare
Aseară la şezătoare
Le torceau le depănau
Le torceau le depănau
Obrăjorii ca bujorii
Obrăjorii ca bujorii
Ca murele ochişorii
Ca murele ochişorii
Dighida, dighida, dighi, dighi, da
Un băiat: Văd că cîntaţi foarte bine şi lucrul vă merge cu spor. Haideţi să ne jucăm un pic. Vreţi să ne
jucăm De-a podul.
Ghicitori
Nici afara,
Nici in cer,
Nici pe pamant.
(fereastra)
(coasa)
Luceşte, sclipeşte,
Pe câmpii goneşte,
(coasa)
O fată: Dar noi ştim şi un dans bătrănesc care se numeşte Coasa
Dansul Coasa
Gazda şi Băiatul:
– Cum te cheamă?
– Borş de Zeamă.
– Cum te strigă?
– Mămăligă.
– Cum te scrie?
– Ciocîrlie.
– De unde eşti?
– A cui eşti?
– Unde şedeţi?
– Acasă.
– De unde vii?
– Dincoace.
Dansul Alunelul
În picioare-am opincuţe
Am şorţuleţe frumoase
Un băiat: Da, vedem că eşti tare frumoasă, dar poate ne cînţi un cîntec.
(Cîntecul La oglindă)
La oglinda
Un boier a trimis o slugă cu două oi, să le ducă la alt boier. I-a dat şi hărtie – a scris boierului, că-i trimite
două oi. Pe drum, sluga, nu ştiu ce-o făcut cu o oaie, că a ajuns numai cu una. Boierul vede ce-i scris în
hîrtie şi întreabă de slugă:
– Unde-i o oaie?
– Asta-i aceea!
Un băiat: Dar eu ştiu alta. Un ţăran se ducea cu o oaie la piaţă. Pe drum se întîlneşte el cu un popă.
Acela îl întreabă:
– La piaţă, părinte.
– Şi cît vrei pe dînsa?
Popa dacă aude aşa ceva, ia şi plăteşte oaia ca pe o vacă. Pe urmă se duce el cu vizitiul în pădure şi lasă
oaia pînă dimineaţa, să mănînce vreo doi lupi.A doua zi, dimineaţa, se duce popa voios la pădure. Cînd
ajunge el la loc, găseşte numai capul oii. Îi spune vizitiului:
– Breee… da puternică oaie! A mîncat toţi lupii! Din lupi n-a rămas nimic, da dintr-însa capul!
Proverbe şi zicători.
Înţeleptul se gândeşte,
Strigături:
Dragostea feciorilor,
Bucuria fetelor!
Dansul fetelor
O fată: Că tare am mai oboist. Mi s-a făcut foame de atîta dans şi lucru.
Gazda: E vremea să mai gustăm şi din bucatele aduse. Hai poftim şi serviţi din plăcinţele, sarmaluţe. Ştiţi
vorba ceea: La plăcinte înainte, la război – înapoi.
Pe câmpia moldovenească.
Mulţumim de bunătate.
Plecarea oaspeţilor.