 Realizarea separării grafice a rădăcinilor ecuaţiei

Este dată ecuaţia: 0,5 x  1   x  2  . O aducem la forma y1=f1(x) şi y2=f2(x), adică:

2

0,5x=x2-4x+3
x 2
Notând prin y1=0,5 şi prin y2 =x -4x+3, construim graficele acestor funcţii (figura 1.). Din grafic se observă că ecuaţia
0,5 x  1   x  2  are două rădăcini: x1 0,7 şi x2 3.
2

Figură 1 Graficul funcţiilor y1=0,5x şi y2 =x2-4x+3;

Realizarea separării grafice a rădăcinilor ecuaţiei cu precizarea ei prin metoda înjumătăţirii.
Este dată ecuaţia: ( x  3)  cos x  1,  2  x  2 . O rescriem într-o formă mai comodă cos x = 1/(x-3) . Notăm prin
y1= cos x şi y2 =1/(x-3) , apoi construim graficele acestor funcţii (figura 2.).

Figură 2 Graficul funcţiilor y1= cos x şi y2 =1/(x-3);

Din grafic se observă că ecuaţia are 3 radacini x1 -4,7 , x2-1,8 , x35,2. Pentru precizarea rădăcinii prin metoda înjumătăţirii
alegem intervalele la capetele cărora funcţia f(x)= ( x  3)  cos x -1 are semne diferite. Alcătuim tabelul variaţiilor de semn.

x –2 –4,7 -1,8 5,2 2


Semnul f(x) - + + + +
Îngustăm intervalele care conţin rădăcinile. Atunci vom căpăta:
x -4,9 -4,7
Semnul f(x) - +

Rezultatele calculelor le includem pentru comoditate în tabel:

Pas i ai+ bi– xi=(ai+bi)/2 xi-3 cosx f(xi)
0 -4,7 -4,9 -4,8 -7,8 0,08749898 -1,68249207
1 -4,7 -4,8 -4,75 -7,75 0,03760215 -1,29141668
2 -4,7 -4,75 -4,725 -7,725 0,01261069 -1,09741754
3 -4,7 -4,725 -4,7125 -7,7125 0,00011102 -1,00085624
4 -4,7 -4,7125 -4,70625 -7,70625 -0,00613894 -0,95269178
5 -4,7 -4,70625 -4,703125 -7,703125 -0,00926385 -0,92863942
Răspuns: Soluţia ecuaţiei cu precizia =10–3 este x1  –4,703