Producătorul

81. Nu reprezintă fluxuri de intrare pentru firme:

a) subvenţiile primite de la stat;
b) veniturile din vânzarea bunurilor economice;
c) vânzările de bunuri economice;
d) cumpărarea de factori de producţie;
e) angajarea de forţă de muncă.

82. Obiectivul fundamental al producătorului este:

a) minimizarea consumului de bunuri economice;
b) maximizarea profitului;
c) minimizarea venitului disponibil;
d) minimizarea profitului;
e) maximizarea încasărilor bugetare.

83. Cărui agent economic îi este specifică funcţia de a produce

bunuri economice:
a) administraţiile private;
b) administraţiile publice;
c) întreprinderile;
d) gospodăriile;
e) băncile.

84. Nu reprezintă flux de ieşire pentru firme:

a) plata impozitelor şi taxelor către stat;
b) plata taxei pe valoarea adăugată către stat;
c) subvenţiile;
d) vânzările de bunuri economice către gospodării;
e) plata salariilor.
85. Totalitatea elementelor folosite de firme pentru a produce
bunuri economice reprezintă:
a) productivitatea muncii;
b) creşterea economică;
c) factorii de producţie;
d) dezvoltarea intensivă;
e) dezvoltarea extensivă.

86. Înlocuirea, parţială sau totală, a unuia sau mai multor factori de
producţie cu unul sau mai mulţi factori din cei folosiţi sau noi,
în condiţiile obţinerii aceleiaşi producţii, reprezintă:
a) combinarea factorilor de producţie;
b) substituirea factorilor de producţie;
c) productivitatea medie a factorilor de producţie;
d) productivitatea marginală a factorilor de producţie;
e) productivitatea globală a factorilor de producţie;

87. Nu reprezintă indicator care măsoară eficienţa combinării şi

substituirii factorilor de producţie:
a) productivitatea marginală a muncii;
b) productivitatea marginală a capitalului;
c) productivitatea marginală a pământului;
d) rata marginală de substituţie a factorilor de producţie;
e) utilitatea marginală a factorilor de producţie.

88. Nu reprezintă o caracteristică a pământului ca factor de

producţie:
a) factor de producţie originar;
b) factor de producţie regenerabil;
c) principalul factor de producţie în agricultură;
d) cadrul de desfăşurare a activităţii economice;
e) factor de producţie nelimitat.
89. Nu reprezintă capital tehnic:
a) maşinile;
b) utilajele;
c) materiile prime;
d) abilitatea întreprinzătorului;
e) energia pentru producţie.
90. Reprezintă un element de capital circulant:
a) clădirile;
b) calculatoarele de proces;
c) materiile prime;
d) maşinile;
e) utilajele.
91. Combinarea factorilor de producţie nu depinde de:
a) natura activităţii economice;
b) condiţiile de producţie;
c) venitul disponibil al consumatorului;
d) abilitatea întreprinzătorului;
e) managementul şi marketingul firmei.
92. Reprezintă neofactor de producţie:
a) materiile prime;
b) combustibilul;
c) maşinile;
d) utilajele;
e) informaţia.
93. Unul dintre următorii indicatori este folosit pentru calculul
eficienţei combinării şi substituirii factorilor de producţie:
a) utilitatea marginală a bunurilor economice;
b) rata marginală de substituţie a factorilor de producţie;
c) utilitatea totală a bunurilor economice;
d) utilitatea individuală a bunurilor economice;
e) venitul disponibil al consumatorului.
94. Nu este caracteristic factorului muncă folosit în activitatea
economică:
a) o acţiune specific umană;
b) o acţiune conştientă;
c) un rol determinant în activitatea economică;
d) factorul activ şi determinant al producţiei;
e) factorul pasiv al producţiei.

95. În momentul T0, o întreprindere cu 50 salariaţi obţine o

producţie de 10000 bucăţi. Menţinând producţia constantă,
dacă întreprinzătorul substituie 5 utilaje cu factorul muncă iar
rata marginală de substituţie Rms=10, productivitatea medie a
muncii în T1 este:
a) 100 bucăţi/salariat;
b) 200 bucăţi/salariat;
c) 300 bucăţi/salariat;
d) 150 bucăţi/salariat;
e) 250 bucăţi/salariat.

96. Factorul de producţie pământ nu este:

a) limitat;
b) nelimitat;
c) principalul factor de producţie în agricultură;
d) regenerabil;
e) degradabil.

97. În T0, productivitatea medie a muncii este de 100 unităţi. În

perioada T0 – T1, producţia creşte cu 50%, iar numărul de salariaţi
cu 25%. Productivitatea marginală a muncii este egală cu:
a) 300 unităţi;
b) 400 unităţi;
c) 500 unităţi;
d) 200 unităţi;
e) 600 unităţi.
98. Rata anuală de amortizare a unui utilaj este egală cu 20%.
Firma a recuperat după 4 ani 6 milioane u.m. din valoarea
investiţiei. Valoarea de achiziţie a utilajului a fost egală cu:
a) 6 milioane u.m.;
b) 7 milioane u.m.;
c) 7,5 milioane u.m.;
d) 8 milioane u.m.;
e) 8,5 milioane u.m.

99. Dacă valoarea de achiziţie a unui utilaj este egală cu

20 milioane u.m., iar amortizarea anuală este egală cu
10 milioane u.m., atunci durata de utilizare a utilajului este
egală cu:
a) 1an;
b) 1,5 ani;
c) 2 ani;
d) 4 ani;
e) 4,5 ani.

100. Amortizarea se referă la consumul de capital:

a) circulant, în formă fizică;
b) fix, în formă fizică;
c) circulant, în formă valorică;
d) fix, în formă valorică;
e) tehnic, în formă fizică.

101. Nu reprezintă neofactor de producţie:

a) managementul;
b) marketingul;
c) munca;
d) informaţia;
e) biotehnologia.
102. Care din următoarele elemente reprezintă un flux de intrare în
cadrul unei firme?
a) impozitul pe profit;
b) subvenţiile;
c) cheltuieli pentru serviciile factorilor de producţie;
d) impozitul pe salarii;
e) obligaţiunile emise.

103. Care este afirmaţia corectă cu privire la relaţia între resurse şi

factori de producţie:
a) raport de la întreg la parte;
b) raport de la parte la întreg;
c) raport subunitar;
d) raport unitar;
e) nu există legătură.

104. Care din următoarele sensuri nu este corect cu privire la

capital ca factor de producţie?
a) reprezintă bunuri de producţie;
b) reprezintă factor derivat;
c) reprezintă consum personal;
d) reprezintă capital tehnic;
e) se împarte în fix şi circulant.

105. Dezvoltarea economică de tip extensiv se realizează prioritar

prin:
a) sporirea productivităţii factorilor de producţie;
b) sporirea cantităţii factorilor;
c) progresul tehnic;
d) reducerea costurilor de producţie;
e) creşterea randamentului factorilor de producţie.
106. În T0, productivitatea medie a muncii la o firmă este de
20 bucăţi pe salariat. În T1, producţia sporeşte de 3 ori faţă de
T0, când era de 200 bucăţi, iar numărul de salariaţi se
dublează. Nivelul productivităţii marginale a muncii
reprezintă:
a) 20;
b) 30;
c) 40;
d) 45;
e) 35.

107. Productivitatea medie a 8 muncitori este 24 unităţi. Dacă

productivitatea marginală corespunzătoare celui de-al 9-lea
muncitor este 23 unităţi, se poate trage concluzia că:
a) productivitatea marginală creşte;
b) productivitatea marginală se reduce;
c) productivitatea medie creşte;
d) productivitatea medie se reduce;
e) productivitatea marginală este maximă.

108. Pe termen scurt, dacă producţia se reduce, atunci:

a) costul variabil total creşte;
b) costul total creşte;
c) costul fix total creşte;
d) costul fix mediu creşte;
e) amortizarea capitalului tehnic fix creşte.

109. Factorii de producţie reprezintă:

a) resurse descoperite;
b) elemente din mediul natural;
c) resurse atrase şi utilizate în activitatea economică;
d) resurse utilizabile;
e) resurse destinate consumului oamenilor.
110. Care din afirmaţiile de mai jos este falsă?
a) producătorul este purtătorul ofertei;
b) producţia asigură obiectul consumului;
c) obţinerea profitului determină caracterul comercial al
firmei;
d) firmele produc numai bunuri materiale;
e) firmele produc pentru piaţă.

111. Care din elementele de mai jos reprezintă intrări pentru

activitatea firmei?
a) impozitele;
b) subvenţiile;
c) vânzările de bunuri economice;
d) salariile;
e) amortizarea capitalului tehnic fix.

112. Factorul activ şi determinant al producţiei este:

a) capitalul;
b) natura;
c) munca;
d) ajutoarele de stat;
e) subvenţiile.

113. În cazul creşterii economice de tip intensiv, producţia

sporeşte, în principal, prin:
a) rolul decisiv al factorului muncă;
b) eficienţa utilizării factorilor de producţie;
c) creşterea capitalului tehnic fix;
d) subvenţiile utilizate;
e) creşterea preţurilor de vânzare.
114. Caracterul limitat al factorilor de producţie nu este compatibil
cu:
a) creşterea intensivă a producţiei;
b) sporirea rodniciei muncii;
c) risipa;
d) costul alegerii;
e) creşterea eficienţei factorilor de producţie.
115. Economisirea şi ameliorarea utilizării factorilor de producţie:
a) determină scumpirea lor;
b) se realizează prin intermediul guvernului;
c) sunt determinate de concurenţă;
d) determină natura creşterii extensive;
e) elimină plata impozitelor şi taxelor.
116. Care din afirmaţiile de mai jos este adevărată?
a) firmele sunt motivate prin costuri;
b) munca este factorul pasiv al producţiei;
c) sunt resurse şi cunoştinţele tehnico-ştiinţifice;
d) reducerea timpului liber este un factor de progres;
e) activitatea economică este posibilă fără factorul muncă.
117. În cadrul factorilor de producţie primari se încadrează:
a) munca şi capitalul;
b) capitalul şi creativitatea tehnico-ştiinţifică;
c) natura şi capitalul;
d) munca şi natura;
e) munca şi informaţia.
118. Capitalul tehnic reprezintă:
a) banii economisiţi de menaje;
b) factor de producţie derivat;
c) aptitudinile şi experienţa oamenilor;
d) elementul activ şi determinant al producţiei;
e) un dar al naturii.
119. La baza împărţirii capitalului tehnic în capital fix şi capital
circulant se află:
a) mărimea firmei;
b) domeniul de activitate al firmei;
c) legătura cu factorul muncă;
d) modul cum participă la activitatea economică;
e) forma de uzură la care este supus.
120. Capitalul tehnic fix:
a) se consumă integral într-un ciclu de producţie;
b) cuprinde şi apa tehnologică;
c) se înlocuieşte după fiecare ciclu de producţie;
d) este afectat de uzura fizică şi morală;
e) participă la un singur ciclu de producţie.
121. Capitalul tehnic fix:
a) se uzează numai fizic;
b) se uzează numai moral;
c) nu trebuie amortizat;
d) participă la un singur ciclu de producţie;
e) se uzează fizic şi moral.
122. Consumul de capital circulant se reflectă în valoarea
producţiei la care a participat:
a) numai în formă materială transformată;
b) sub formă de amortizare;
c) atât în formă materială, cât şi valorică;
d) numai sub formă bănească;
e) după mai multe cicluri de producţie.
123. Uzura morală a capitalului tehnic fix apare sub incidenţa:
a) folosirii în producţie;
b) progresului tehnic şi a condiţiilor pieţei;
c) acţiunii agenţilor naturali;
d) poluării mediului natural;
e) uzurii fizice.
124. Capitalul circulant:
a) se amortizează;
b) se uzează fizic;
c) nu se regăseşte în produsul finit;
d) se uzează fizic şi moral;
e) participă la un singur ciclu de producţie.

125. Substituirea factorilor de producţie în activitatea economică:

a) se referă numai la factorul muncă;
b) se referă numai la factorul capital;
c) nu are legătură cu eficienţa combinării;
d) se bazează pe compatibilitatea caracteristicilor de utilitate
şi adaptabilitate a elementelor ce se combină;
e) presupune o rată marginală de substituţie supraunitară.

126. Dacă productivitatea marginală a factorului substituit este

egală cu productivitatea marginală a factorului care
substituie, atunci rata marginală de substituţie este:
a) negativă;
b) supraunitară;
c) unitară;
d) subunitară;
e) egală cu –1.

127. Dacă productivitatea marginală a factorului substituit este

mai mică decât productivitatea marginală a factorului ce îl
substituie, rata marginală de substituţie este:
a) negativă şi supraunitară;
b) pozitivă şi subunitară;
c) egală cu zero;
d) negativă;
e) egală cu productivitatea marginală a factorului ce
substituie.
128. Care din afirmaţiile de mai jos este falsă?
a) între productivităţile marginale a doi factori de producţie
şi rata lor de substituţie nu există legătură;
b) combinarea factorilor de producţie este o operaţie tehnico-
economică;
c) substituirea factorilor de producţie presupune obţinerea cel
puţin a aceloraşi rezultate;
d) rata marginală de substituţie se foloseşte la calculele de
eficienţă a combinării factorilor;
e) elemente ale capitalului circulant se pot substitui în
producţie.

129. Care din aprecierile de mai jos este adevărată?

a) rata marginală de substituţie este întotdeauna un număr
subunitar;
b) combinarea factorilor de producţie este o operaţiune
exclusiv economică;
c) substituirea factorilor este un mijloc eficient de
combinare;
d) productivitatea marginală a unui factor este aceeaşi cu
productivitatea medie;
e) combinarea factorilor de producţie este o operaţiune
exclusiv tehnică.

130. Dacă productivitatea marginală a factorului substituit este 10,

iar productivitatea marginală a factorului ce îl substituie este
20, rata marginală de substituţie are valoarea:
a) 20;
b) 10;
c) 5;
d) 0,5;
e) 2,5.
131. La o rată marginală de substituţie egală cu 10 şi la o
productivitate marginală a factorului ce substituie egală cu
50, productivitatea marginală a factorului substituit este egală
cu:
a) 150;
b) 250;
c) 500;
d) 350;
e) 400.

132. Substituirea factorilor de producţie se bazează pe:

a) utilitatea marginală a produsului finit;
b) maximizarea cheltuielilor cu salariile;
c) compatibilitatea caracteristicilor de utilitate şi
adaptabilitate ale factorilor;
d) compatibilitatea costurilor de producţie;
e) minimizarea rentabilităţii.

133. Uzura morală a capitalului tehnic fix:

a) se datorează proprietăţii private;
b) are caracter involuntar;
c) se produce datorită factorilor naturali;
d) are caracter voluntar;
e) afectează numai întreprinderile mici.

134. În economie, uzura morală:

a) nu există;
b) afectează numai productivitatea muncii;
c) este un factor de regres economic;
d) afectează capitalul circulant;
e) afectează capitalul fix.
135. Sporirea rodniciei muncii reprezintă o premisă a reducerii:
a) duratei muncii;
b) uzurii morale;
c) rentabilităţii firmei;
d) rolului factorilor intensivi ai creşterii economice;
e) timpului liber.

136. Îmbunătăţirea utilizării factorilor de producţie este cerută de:

a) dezvoltarea extensivă;
b) accentuarea tensiunii dintre nevoi şi resurse;
c) caracterul regenerabil al resurselor;
d) ieftinirea factorilor de producţie;
e) caracterul originar al factorilor.

137. Potrivit studiilor despre structura duratei vieţii omului, în

ultimele două sute de ani asistăm la:
a) creşterea timpului de muncă;
b) reducerea timpului de şcolarizare;
c) reducerea timpului de transport;
d) creşterea timpului liber pentru adult;
e) creşterea timpului pentru somn şi hrană.