Sunteți pe pagina 1din 5

Obiceiuri legate de celebrarea momentelor esențiale ale vieții

Botezul

Botezul este atât un important eveniment de familie, cât şi unul bogat în obiceiuri.
Adesea, sunt lucruri care pentru unii ar fi neimportante, dar care sunt semnificative pentru biserică.
Botezul este prima Taină, prin care omul renaște pentru o viață duhovnicească, este
începutul unui drum de unire cu Hristos, prin intermediul căruia omul dobândește libertatea față de
păcat. Apoi cel botezat îi urmează lui Hristos prin har și darurile primite. Duhul Sfânt se unește cu
omul în apa Botezului, restaurând chipul lui Dumnezeu din om, căci chipul celui botezat este
„imprimat” de chipul lui Hristos. Botezul este înnoire şi luminare, dar şi un început de drum
împreună cu Hristos în Biserică”.

Pregătirea

Pentru slujba de botez, părinţii aduc la biserică vin, untdelemn şi dulciuri pentru a serba
evenimentul. Mama şi tata trebuie să mai aibă la ei o cutie unde vor păstra busuiocul şi firele de
păr tăiate ale bebeluşului. Pe lângă părinţi, naşii copilului au un rol extrem de important la botezul
copilului. Naşa cea mare trebuie să plătească slujba de botez, să cumpere lumânarea de botez
pentru copil, să pregătească faşa. Naşa mai are grijă să aibă un prosop şi săpun alb pentru ca
preotul să se spele pe mâini. Naşii de botez au ca daruri un trusou complet de hăinuţe - de la
scutece până la scurtă şi căciuliţă de iarnă. De asemenea, naşii aduc la biserică o iconiţă pe care i-o
dau preotului să o sfinţească, după care o iau acasă. Şi, cel mai important - naşii cumpără o
cruciuliţă petru copil. În unele regiuni ale ţării, pentru fetiţă se cumpără cercei, iar pentru
băieţel - un lănţişor.

Evenimentul

Copilul se duce la Biserică de către moaşă şi se aduce de către naşi care îl dau mamei
spunându-i „mi- ai dat un păgân, ţi-am adus un creştin.”
Naşii trebuie să aibă la biserică crijmă. Crijma trebuie legată cu pânză roz sau albastră.
Faşa de botez — important e să fie albă. Poate avea 1 m sau 3 m, poate fi şi brodată. În această
bucată de pânză se pune busuioc, flori şi după miruire copilul va fi înfășurat în ea. Naşa
trebuie să spună pe de rost rugăciunea „Crezu”. Preotul afundă copilul în cristeliniţă de 3 ori,
după care are loc mirungerea sau Pecetea Darului Duhului Sfânt - doar o dată în viaţă fiecare
dintre noi primeşte această taină. Copilul se miruieşte în 13 locuri. După aceasta sunt tăiate
câteva fire de păr. Bebelușul este transmis nașei. Și, împreună cu toți nanii, în frunte cu
preotul fac 3 cercuri în biserică. După aceasta copilul este îmbrăcat în hăinuțe noi.
După botez, preotul citeşte mamei molifta (molitvă, molitfă - rugăciune specială
citită de preot pentru iertarea păcatelor - 40 de zile de la naşterea copilului, mama nu are
dreptul de a intra în biserică, pentru că nu e curată). După care, împreună cu micuţul, merge
lângă altar. Preotul ia copilul din mâinile mamei şi dacă e băieţel îl duce în altar închinându-l
lui Dumnezeu, iar dacă e fetiţă doar atinge uşile altarului. Cât timp preotul închină copilul, mama
sărută icoana din dreapta, pe urmă pe cea din stânga. Preotul înmânează naşei copilul botezat,
închinat, iar aceasta îl transmite mamei spunând de 3 ori – „Păgân mi l-ai dat, creştin ţi l-am
adus!”. Aşa se încheie un botez.

Acasă

Acasă, femeile dau mamei crijma, mama săruta mâna fiecăreia. Tot naşa stinge lumânarea
de botez de tocul uşii, nu înainte de a face semnul crucii cu focul acesteia. În unele regiuni, această
lumânare se păstrează în casă, în altele - se duce la biserică ca preotul să o aprindă la slujba de
Paşti. Numai după ce naşa a făcut semnul crucii la uşă, bărbaţii au voie să intre în casă. Până la
baia de a doua zi, copilul nu trebuie schimbat în alte haine și nimeni nu trebuie să îl sărute.

Baia sau scăldătoarea de a doua zi

Moaşa pregătește baia copilului în care pune crijma şi diverse lucruri. Apa pentru baie
trebuie se fie neîncepută, adică adusă dis –de-dimineață, înainte de zori de la fântână. În apa se
pun: picături de la lumânarea de botez (aceasta este aprinsă pe tot parcursul băii), flori
de busuioc, pâine, pene, monede, apă sfințită, miere, ouă, bijuterii, flori de mac și mușețel,
lapte, sare, ardei iute și o potcoavă. Toate aceste lucruri au menirea de a descânta copilul: să
fie dulce ca mierea, să fie bogat, să fie frumos, să aibă noroc, să nu se deoache, să fie harnic, să
aibă o viaţă uşoară, etc.
Nașa scaldă copilul, îl unge cu mirul de la botez. Apa de la baie se aruncă la un copac
tânăr, drept și roditor (în unele regiuni apa se aruncă la rădăcina unei salcii pentru ca micuțul să
aibă părul lung și bogat precum coroana salciei), pentru că, conţine sfinţenie. Abia după baie, naşa
îl sărută pe frunte și pe obrăjor pentru ca să aibă gropițe și să fie frumos, apoi îl închină la icoană şi
îl dau părinţilor, spunându-le „De la mine fin, de la Dumnezeu creştin”. În timpul acesta naşul ține
lumânarea de botez aprinsă.
Tradiția spune că pentru înlăturarea forțelor malefice, imediat după naștere se realizează o
serie de practici care au ca scop protejarea nou-născutului. Astfel, punerea unui fir de ață roșie în
tocul ușii și legarea lui apoi la mâna copilului are ca efect înlăturarea deochiului. Apoi, punerea
unui ban de argint și busuioc în prima baie a copilului duc la purificarea apei în care se face
scăldătoarea. Un obicei foarte interesant era acela al schimbării numelui copilului când acesta este
bolnav și pare a nu mai avea scăpare: femeile opreau o persoană de pe drum căreia i se dădea
copilul pe geam împreună cu o lumânare. Persoană străină îi schimba numele și îi dădea mamei
copilul pe ușă. După aceasta, copilul era strigat cu numele schimbat pentru a nu mai fi recunoscut
de boală.
Naşii adevăraţi sunt cei care ţin pruncul în braţe. Ei sunt aleşi de părinţii copilului pentru
că au o viaţă exemplară, fiind drept un model de trăire finului lor. Naşii trebuie să ştie lucruri
elementare în ale credinţei, să nu fie vicioşi, să-şi asume responsabilitatea faţă de creşterea şi
educaţia celui botezat. Aceştia sunt garanţii unei creşteri corecte. Totodată, prin Botez se stabileşte
o rudenie spirituală între naşi și fini.
Botezul se poate organiza în orice zi a anului, fie că e Post sau nu, doar bebelușul nu alege
când să se nască. Botezul este obligatoriu pentru fiecare copil, în schimb cumătria este la discreția
părinților.
Sunt și cazuri excepționale, când copilul e bolnav sau chiar în pericol de moarte, atunci
botezul trebuie săvârșit imediat, chiar orice creștin ortodox poate oficia botezul prescurtat, în lipsa
preotului.
Atât părinții cât și nașii au datoria să poarte de grijă copiilor, să se preocupe de o creștere
și o educație autentică, în duhul învățăturii și moralei creștine și se vor alege cu ceva bun, deci cu
copii cuminți, înțelepți, ascultători, cu frică de Dumnezeu.