Ceramica – trecut, prezent și viitor

Olăritul este un meşteşug străvechi practicat şi astăzi în zonele în care argila – materia primă
pentru obţinerea lutului – este curată. Prin faptul cã ceramica rezistă mii de ani, ea a devenit o istorie
nescrisă a diferitelor civilizaţii şi culturi, o dovadã de necontestat a existenţei noastre pe aceste
meleaguri.
„Totul a început cu o mânã de argilă cu care cineva s-a jucat cândva, de mult (se presupune prin
mileniile IV-V î.Chr.), pe malul unei ape, punându-şi amprenta degetelor în lutul clisos şi dându-i
forma de cauc care, uscat la soare, a putut ţine la un loc boabe de grâne sau de fructe-primul container.
A doua întâmplare senzaţională s-a petrecut în momentul în care obiectul a căzut întâmplator în
foc devenind cărămidă, care putea păstra în scobitură un strop de apă de băut.
Al treilea pas important a fost smălţuirea, acoperirea vaselor, cu un strat sticlos ( obţinut prin
topirea în foc a unor nisipuri) ceea ce le-a facut impermeabile...."
Ceramica este reprezentată de obiectele care sunt modelate din lutul ud, apoi sunt întărite prin
coacere.
Produsele de mărfuri ceramice au o bogată tradiţie în ţara noastră, fiind renumite produsele
artizanale de o mare valoare artistică din ceramică roşie de la Horezu, ceramică neagră de la Marginea
(Suceava) şi altele. Ţara noastrã este recunoscutã şi prin produsele de ceramicã fină şi porţelanuri
realizate într-o gamă sortimentală deosebit de diversificată. Principalele fabrici producătoare de mărfuri
ceramice sunt la: Cluj - Napoca, Alba İulia, Sighişoara, Curtea de Argeş, Turda.
Produsele ceramice, alături de cele din sticlã, ocupă un loc important în cadrul bunurilor de
consum atât pe piaţa internă cât şi pe piaţa externă. Dar, ca şi mărfurile din sticlă, ele nu aparţin numai
grupei bunurilor de consum, ci datoritã varietăţii şi proprietăţilor pe care le posedă, au pătruns în cele
mai noi domenii ale tehnicii ( electronică, industria aerospaţială etc).

Materii prime pentru produse ceramice

Materiile prime folosite în industria ceramică se pot caracteriza astfel:

Materiile prime plastice sunt argile şi caolinuri, care formează cu apa paste plastice, coezive şi
îndeplinesc rolul de liant în amestecul de materii prime. Plasticitatea argilelor depinde de compoziţia
mineralogică şi de fineţea particulelor şi determină deformaţii de contracţie la uscarea pieselor.
● Argila este materia primă de bază pentru ceramica tradiţionala. Argila în amestec controlat cu
apa, formează paste cu proprietăţi plastice, iar prin ardere dobândesc structura de rezistenţă ceramică.
Compoziţia mineralogică a argilelor comune include, în general, mineralele argiloase - caolinit,
montmorilonit, ilit, precum şi cuarţ, calcit şi mice ca minerale secundare.
● Argilele vitrificabile sunt argile care, arse la 1100oC vitrifică adică se topesc parţial la această
temperatură. Procesul de vitrifiere conduce la apariţia topiturii care umple porii formaţi în faza solidă,
iar produsul devine compact şi rezistent. Dacă se depăşeşte intervalul de vitrifiere, produsul se
deformează sub propia greutate, de aceea intervalul de vitrificare trebuie să fie cât mai larg
150...200oC. Aceste argile se folosesc pentru produse din gresie.
● Caolinul conţine preponderent caolinit, are culoare gălbuie, deoarece nu conţine oxizi de fier
sau în cantitate nesemnificativă şi se topeşte la temperaturi în domeniul 1700...1780 în funcţie de
compoziţia chimică. Caolinul este materia primă de bază pentru ceramica fină; intră în proporţie de 65-
70% în compoziţia amestecului pentru faianţă şi de 25-52% în cea pentru porţelan.
 ● Materiile prime neplastice au rolul de a diminua unele efecte negative ale
materialelor argiloase, de a îmbunătăţi proprietăţile produselor finite. Dintre acestea fac
parte: fondanţii, materialele degresante şi refractare.
● Degresanţii sunt materii prime neargiloase, care au rolul de a micşora deformaţia la uscare şi
la ardere a produsului ceramic argilos. Nisipul cuarţos, feldspaţii, şamota (argila arsă şi măcinată) au
funcţie degresantă.
● Fondanţii au rolul de micşorare a temperaturii de ardere, necesare pentru atingerea
carcateristicilor structurale şi de rezistenţă ceramică. Sunt minerale feldspatice care conţin
aluminosilicaţii alcalini cu temperatură joasă de topire. Feldspaţii au şi funcţie de degresant.
Materialele de acoperire sunt angobele, glazurile şi culorile ceramice.
● Angoba este o acoperire superficială, cu textură omogenă, albă sau colorată aplicată pe
produsul înainte de ardere. Comoziţional angoba este o suspensie argiloasă sau de argilă cu fondant
(feldspat). Angoba aderă dacă are dilatarea termică /contracţia identice cu cele ale ceramicii suport.
Angobarea are scop decorativ şi de protecţie a plăcilor ceramice sau de suport pentru glazura aplicată
ulterior.
● Glazurile se prezintă ca pelicule de sticlă topită pe suprafaţa corpului ceramic, cu scopul de
creştere a rezistenţei mecanice, a durabilităţii, şi pentru un aspect mai plăcut.
Compoziţia glazurilor include silicea, oxizii alcalini, oxizii opacizanţi şi coloranţi. Materiile
prime aportoare se dozează riguros conform caracteristicilor prestabilite, amestecul se topeşte, se
răceşte în apă, şi se obţine o frită. Frita fin macinată formeză o suspensie apoasă care se aplică
mecanizat, prin pulverizare pe plãci de faianţă, gresie, obiecte din porţelan. Pelicula de glazură rămâne
aderentă după ardere (nu fisurează) dacă are un aport bun cu suportul ceramic, determinat de valori
apropiate ale coeficienţilor de dilatare.
● Materiile prime secundare, de recuperare a unor deşeuri sunt folosite, preponderent, în
tehnologia ceramicii de zidărie. Au rol de combustibil tehnologic şi degresant (deşeuri combustibile,
sterile carbonifere de filtru presă), de formare a unei texturi poroase în căramida termoizolantă (deşeuri
din mase plastice, ind. hârtiei, etc).

Tehnologii de producere a ceramicii artizanale

Obţinerea produselor din lut se poate realiza prin diferite tehnici, cel mai des folosite fiind:
 Modelarea liberă - este procedeul cel mai vechi şi individual, prin care bucăţi de lut sub formă de
bile, funii, sfori, împletituri sunt adesea unite între ele prin lut mai moale. Produsele obţinute în acest fel
nu se pot folosi pentru a obţine seturi, pentru că nu sunt identice, prin această tehnologie se obţin numai
produse unicat;
 Olăritul folosind roata olarului - permite obţinerea unui număr mai mare de produse de acelaşi fel.
Roata olarului este un utilaj care are în componenţã două discuri : unul superior, mai mic, pe care se
aşazã bulgărele de lut ce se prelucreazã şi un alt disc inferior, mai mare, căruia i se imprimă mişcarea
de rotaţie prin intermediul pedalei.
Modelarea vasului necesită o foarte bună tehnică şi o viteză de lucru mare, pentru ca lutul să nu se
usuce.
Procesul de obţinere a acestor produse cuprinde :
 pregătirea lutului, ce constă în curăţarea argilei de impurităţi şi frământarea ei împreună cu apa;
Prelucrarea constă în :
 debitarea în bulgări mai mici şi frământarea lor, formarea bulgărelui de lut de mărimea vasului şi
trântirea lui pe discul superior al roţii imprimându-i o uşoarã mişcare;
 centrarea bulgărelui pe disc şi modelarea lui;
 ridicarea pereţilor vasului;
 realizarea formei dorite (modelarea gâtului oalei);
 fasonarea interiorului şi exteriorului oalei;
 aplicarea toartelor, brâielor sau altor elemente decorative;
  tăierea şi scoaterea de pe discul roţii;
 uscarea vasului în aer liber sau pe un blat de lemn;
 finisarea constă în decorarea şi glazurarea produsului;
 arderea produsului.
 Turnarea în forme- acest tip de formare constă în topirea amestecului ceramic la temperaturi
>2000 0C urmată de turnarea în forme refractare.
Procesul tehnologic este următorul:
 pregătirea barbotinei(materialului) şi a formei,
 turnarea barbotinei în formă,
 formarea peretelui,
 îndepărtarea excesului de barbotină,
 uscarea,
 desprinderea piesei fasonate

Ceramica artizanală este un domeniu care se dezvoltă continuu, păstrează şi recrează specificitatea
tradiţiei meşteşugarilor.
Ceramica poate fi folosită nu numai ca obiect decorativ, dar şi în uz casnic, fiind realizatã integral
din materiale ecologice.