Sunteți pe pagina 1din 6

Proiect la Limba si Literatura Romană

Teme și motive literare în “Hanu Ancuței”

Profesor: Crețu Viorica


Elev: Tudor Cristian-Andrei
Clasa a X-a E
Hanu Ancutei este o sinteza a universului sadovenian, fiindca aici gasim toate temele si motivele,
programul sau estetic, conceptele si modelele narative, prototipurile umane, simbolurile si timbrul
sadovenian.
Hanul este un nucleu, un model de viata romaneasca, are ziduri inalte ca de cetate", sugerand cetatea
ideala a lui Platon in varianta moldava, portile ii stau deschise ca la domnie si chiar Voda Mihalache
Sturza vine sa vada ochii Ancutei C-asa-i datina". Aici, din vremurile de demult, se pastreaza obiceiul de
a intemeia sfaturi, un fel de divan popular sugerand Divanul seni galceava inteleptului cu lumea de
Dimitrie Cantemir dar si Banchetul lui Platon intr-o varianta rustica. Eroii vin sa-si depuna comoara lor
de intelepciune aici, la Hanul Ancutei.
Firul Satul si taranul, pe care-l gasim in povestirea comisului Ioniță de la -Draganesti si in Judet al
sarmanilor, va fi dezvoltat in Nicoara Potcoava, Bordeienii, Neamul Șoimăreștilor , Zodia Cancerului. EI
isi are originea in politica inteleapta a lui Stefan cel Mare si Sfant de a construi puternice asezari razasesli
la hotarele Moldovei spre a o apara. De aceea glorioasa sa domnie, sintetizata in Frații Jderi, se gaseste in
centrul universului sadovenian topind intr-un tot, lirele narative, ca si in Hanu Ancutei. Asemeni
imparatului Alb, Stefan cel Mare si Sfant, calare pe albul armasar Catalan are un destin de invingator.
Eroii tind sa devina arhetipuri, avand trasaturile sugerate de cartea de zodii, pe care o poarta la sold mos
Leonte Zodierul. Realitatea se impleteste cu legenda iar mitul cu simbolul. Toate firele narative ale
universului sadovenian isi au punctul de inceput in Hanu Ancutei si se incheie in Fratii Jderi.
Structura narativa este o continua reluare a motivelor si temelor universului sadovenian: iubirea si
natura, divanul si judecata, istoria si razboiul, destinul si adevarul, negotul si calatoria, satul si biserica,
viata si moartea.
Ele isi gasesc exprimarea printr-un erou simbol, asa cum cantecul isi ia fiinta printr-un glas sau
instrument, asa cum cantecele batranesti si.doinele s-au ridicat din inimile lor ca flori pe morminte".
Mihail Sadoveanu marturisea in discursul sau de receptie la Academia Romana ca: panteonul meu literar,
simplu si rustic, tara podoabe ca natura, insa maret ca si dansa", este alcatuit din pastorul necarturar", din
Ion Neculce, din Ion Creanga, si din marii sai inaintasi", care exprima sufletul cel vesnic al neamului".
Acest suflet al neamului" este motivatia si scopul scrisului pentru Mihail Sadoveanu. Din el se genereaza
universul sadovenian, este cantecul amintirii", care transforma viata si moartea intr-un motiv esentializat.

Eroii sai simbolici sunt surprinsi intr-un moment din Marea Trecere spre implinirea destinului lor.
Numarul zece sugereaza perfectiunea, punctul pe i, trecerea spre o alta lume, momentul unic al
marturisirii, ca in estetica expresionista, tipatul lui Munch devine divan moldav.

Restructurarea este procedeul specific sadovenian, pVin care o snoava devine povestirea comisului Ioniță
din Iapa lui Voda, un element de mit popular devine povestirea lui Mos Leonte Zodierul din Balaurul.
Calugarul Gherman de la Durau transforma o legenda intr-o povestire, Haralamhie, in acelasi mod o
balada, Miorița,devine nucleul povestirii Orb sarac. Ea este o bataie de inima a oamenilor, care au fost si
nu mai sunt pe acest pamant". Cantecul este o amintire esentializata, de aceea si capitanul Nicolae Isac
ingana Cantecul cucului, o meditatie pe tema foriuna labilis in maniera populara, iar Constantin Motoc isi
incepe povestirea cantand o doina de haiducie. Specificul national caracterizeaza textul sadovenian,
dandu-i o aura emanata de aceasta constiinta nationala sintetizata in cantec.

Motivele si temele sadoveniene sunt centrele, liniile din care emana si in care se concentreaza toate
povestirile si romanele lui Mihail Sadoveanu.

Motivul negotul si calatoria se intrupeaza prin jupan Damian Cristisoi*, care realizeaza un roman de
calatorie concentrat intr-o povestire despre nemti, despre o .alta lume cu trenuri, orase care au case cu
etaj, ceasuri, alte obiceiuri, alt mod de viata. Constantin Motoc si Vasile cel Mare pornesc in calatorie ca
doi negustori de treaba", capitanul Neculai Isac trece cu carausii si cu antalele", ca sa duca vinuri la
tinutul Sucevei". in povestirea Haralamhie, mesterul lanache* Coropcarul, adica negustor ambulant, isi va
asuma rolul de povestitor in Cealaltă Ancuță. Comisul Ionita de la Draganesti povesteste in Iapa lui Voda
calatoria sa la targul lesului". Cucoana Irinuta din Balaurul calatoreste mereif la targul Romanului. Chiar
Constandin din povestirea Orb sarac vine de la targul cel mare al Chiului" si este dus de baba Salomeia la
cetatea Domniei" ca sa se roage la Sfanta Cuvioasa Paraschiva".

Motivul satul si biserica este intrupat prin calugarul Gherman de la Durau, care se duce la Iasi. ca sa se
inchine la biserica sfantul Haralambie ridicata pentru pomenirea tatalui sau, haiducul Haralambie, ucis
de fratele acestili a Gheorghe
Leondari. in Judet al sarmanilor motivul are rolul de a defini momentul judetului la - Sfanta sarbatoare a
inaltarii", cand iesea norodul de la leturghie". Motivul este prezent in aproape toate povestirile. Capitanul
Nicolae Isac asculta clopotele de la Tupilati", Nastase Balomir s-a cununat chiar la Sfanta Mitropolie",
comisul Ionita trage la han langa biserica lui Lozonski, Toderita Catana este inchis in turn la Golia, jupan
Damian are un dar pentru Sfanta noastra maica Paraschiva", Ienachi Co ropcarul vorbeste despre un schit
pe un colt de stanca, pe care 1-a vazut la Sfantul Munte".

Cel mai amplu tratat este motivul dragostea si natura intrupat de Toderita Catana, care in povestirea
Cealalta Ancuta o fura pe duduca Varvara. in Istorisirea Zahariei Fantanarii / duduca Aglaita si Ilies
Ursachi izbutesc sa-si implineasca iubirea datorita unui concurs de imprejurari si sa fie casatoriti de Voda
Calimach. cu toata opozitia boierului Dimachi Marza. Idila dintre capitanul Nicolae Isac si Marga se
termina tragic cu moartea eroinei si ranirea capitanului. Tragica este si relatia dintre mama parintelui
Gherman si haiducul Haralambie, ca si casnicia distrusa dintre Constantin Motoc si Ilinca. Chiar jupan
Damian o saruta pe Ancuta, dupa cc-i da margele si-i admira frumusetea. Natura da cadrul unic al
intamplarii. Idila dintre Marga si capitanul Isac se, petrece la fantana dintre plopi. In Istorisirea Zahariei
Fantanarul este poiana lui Vladica Sas, in Cealalta Ancuta la podul umblator de la Tupilati, in Judet al
sarmanilor Constantin Motoc se retrage in munte, sub cetina". Cadrul unic este o coordonata a stilului
sadovenian.

Divanul si judecata se defineste ca fiind tema celei de a zecea povestiri, care le incorporeaza pe celelalte
noua, adica evenimentele de la Hanu Ancutei. Este un model de viata gentilica, pastrat din vremurile de
demult, este sfatul batranilor" si ramane ca o componenta a datinei, a traditiei. Motivul este prezent in
Judet al sarmanilor, unde judecata in fata obstei este un stravechi obicei. in povestirea Haralambie avem
divanul domnesc, in care se hotaraste pedepsirea haiducului Haralambie. in Negustor lipscan cei prezenti
afla de la jupan Damian, ca in Lipska un morar a castigat procesul sau impotriva imparatului.

Motivul istoria si razboiul devine in povestirea Haralambie lupta dintre haiducii condusi de Haralambie
si soldatii condusi de Gheorghe Leondari. in povestirea Cealalta Ancu-ta avem lupta dintre Toderita
Catana si arnautii capitanului Coste, in Orb sarac se vorbeste despre razboiul dintre Duca Voda si popor,
in Judet al sarmanilor este uciderea boierului Raducanu Chioru.

Motivul vanatoarei si pescuitului este prezent in viata de la hanul Ancutei unde oameni incercati
si.mesteri frigeau hartane de berbeci si de vitei ori parpaleau clean si, mreana din Moldova". in povestirea
Istorisirea Zahariei Fantanarul boierul Dimachi Marza organizeaza o vanatoare in cinstea domnului
Calimach.

Adevarul este esenta destinului uman trait de eroii sadovenieni, de aceea mottvul adevarul si destinul, il
gasim intrupat parca prin Mos Leonte Zodierul, care spune destinul fiecaruia din cartea ce-o poarta la
sold. Adevarul pentru Platon era un principiu, pentru mos Leonte este zodia, pentru comisul Ionita este
tot veninul cat l-am adunat in inima mea si cat l-am mostenit de la mortii mei", pentru parintele Gherman
de la Durau este inima mea ravnea catre oameni", pentru Constantin Motoc este setea de razbunare,
pentru orbul Constandin este sfanta maica Paraschiva.

Eroii sadovenieni formeaza serii ale unor- prototipuri si se diferentiaza prin nuante si conexiuni. Este o
arta subtila si rafinata de generalizare clasicista spre a-i proiecta in conditia de arhetip.

Prototipul voievodul il gasim in primele randuri proiectat arhetipal sub forma imparatul Alb. El este
continuat de Mihalache Sturza. care respecta datina si vine sa vada ochii Ancutei. Voda Calimach devine
nas pentru jupanita Aglaia si llies.

Scriitorul se pregateste prin aceste variante sa construiasca imaginea lui Stefan cel Mare si Sfant, actant al
constiintei natiojjale, in romanul Fratii Jderi.

Prototipul boierul contura prin .Dimacht Marza, credincios al lui Voda Calimach, va deveni in Fratii Jderi
comisul Manole Par Negru, care cu fiii il insoteste pe domnul Stefon la vanatoarea de la Izvorul Alb:
Figura lui Alexandrei Vuza, boiernasul care umbla, dupa duduca Irinuta a boierului Bolomir, va fi reluata
prin imaginea lui Niculaes Albu care o fura pe jupan ita Marusca. Tot astfel se poate face o analogie intre
boierul Raducanu Chioru si Stroie Orheianu din Neamul Soimarastilor sau cu Nastase Bolomir. avand
semnele zodiei Scorpionului.

Prototipul negustorul pare a fi intrupat prin jupan Damian Cristisor care va deveni poate Damian, fiul,
negustor in Polonia, al lui Manole Par Negru din Fratii Jderi. Seria este continuata,de Ienachi Coropcarul,
maruntul negustor, care a fost la Ierusalim .si la Sfantul Munte. Capitanul Nicolae Isac reprezinta seria
voinicul clar aduce antale de vin din Tara de Jos. Ei sunt cei care realizeaza motivul negotul si calatoria.

Jupanitele sadoveniene sunt delicate ca-duduca Varvara din Cealalta Ancuta, cucoana Irinuta din
Balaurul, duduca Aglaita din Istorisirea Zahariei Fantanarul. Ele isi pun in primejdie viata pentru
dragostea lor ca Marga din Fantani dintre plopi

In Hanul Ancutei prototipul haiducul-voinicul este reprezentat printr-o serie de eroi: Haralambie,
Gheorghe Leondari, Toderita Catana, Vasil.e cel Mare. in universul sadovenian seria va 11 continuata de
Cozma Racoare, de Tudor Soimaru, Nicoara Potcoava, Ionut si Simion Jder din Fratii Jderi.

Comisul Ionita de la Draganesti reprezinta seria razesul, pe care se inscrie Constantin Motoc. Zaharia
Fantanarul si va fi amplificata prin Nichifor Lipan si . Vitoria Lipan din Baltagul, prin Tudor Soimaru din
Neamul Soimarestilor.

Programul estetic sadovenian este bine conturat in Hanul Ancutei si deplin exprimat in Fratii Jderi. El
este o sinteza de realism si romantism, cu elemente de clasicism, simbolism, expresionism.
Realismul este o structura fundamentala a universului sadovenian prin faptul ca temele, subiectele,
conflictele, eroii sunt luati din realitatea social-islorica. Atitudinea critica a autorului este prezenta m
Judet al sarmanilor, in Iapa lui Voda, in Cealalta Ancuta. in Balaurul Ea va fi amplificata in Nicoara
Potcoava, Neamul Soimarestilor, Zodia Cancerului. Recrearea devine in cazul lui Sadoveanu o metoda de
investigare a trecutului istoric, un mod particular al scientismului ca trasatura a realismului-. Eroii "sunt
in creatia lui Mihail Sadoveanu mai mult decat tipuri umane reprezentative pentru spatiul carpato-
dunarean, ei sunt ridicati ta nivel de prototipuri si chiar de arhetipuri. Astfel comisul lonita ca prototip
este razesul, ca tip uman este taranul perseverent, ca arhetip este structurat pe principiul Adevarul. Mos
Leonte Zodierul este taranul sfatos, ca prototip este cititorul de zodii, ca arhetjp reprezinta Armonia.
Toderita Catana este tipul osteanului viteaz, ca prototip voinicul, ca arhetip este structural pe principiu!
Frumosul. Ancuta este tipul hangitei inteligente, ca prototip este negustorul, ca arhetip reprezinta Datina,
fiindca aceasta este principiul autohton al Legii. Zaharia Fantanerul este tipul taranului cuminte, ca
prototip esie fantanerul. ca arhetip sugereaza principiul Armonia (si echilibrul) fiindca poarta cumpana.
Aceasta proiectie spre generalizare a eroilor arata interferenta realismului cu clasicismul, cand e vorba de
prototipici si cu expresionismul, cand e vorba de arhetipuri.Romantismul este o dimensiune a
programului estetic al lui Mihail Sadoveanti si deriva din faptul ca eroii, temele, subiectele, conflictele
povestirilor au o structura afectiva: Toderita Catana, duduca Varvara, duducii Aglaita, Marga, Capitanul
Neculai Isac, traiesc intamplari de dragoste. Unii eroi sunt exceptionali ca haiducii I laralambie si Vasilc
cel Mare. intamplarile au un caracter exceptional ca in bantana dintre plopi. Negustor lipscan, Balaurul,
Orb sarac. Avem si elemente de fantastic ca in Balaurul si in Orb sarac (minunea Sfintei Paraschiva). ;

Elementele simboliste sunt prezente prin multimea simbolurilor, care sugereaza: fantana, luna, cumpana,
sabia (I laralambie), calul (Iapa lui Voda). Avem o profunda conexiune intre om si univers, ca o prezenta
a motivului comuniunii dintre om si natura, dar si a conceptului de corespondenta. Eroii au nuante
simbolice precum suni intamplarile pe care le traiesc,Cand au nuante de arhetipuri ei arata influenta
esteticii expresioniste. Esentiali/arca, sinteza, cosmiciz.area, mitizarea, spectacolul de intuneric si lumina,
sunt prezente in texl. Astfel cand in povestirea Negustor lipscan, Ancuta cu fanarul cel mare" iese sa-si
intampine oaspetele, lumina ii lumina obrazul", lunecand pe trupu-i de umbra". Se sugereaza, ca in
simbolism, ca eroina este o imagine a constiintei nationale, dar in acelasi timp ca ea este construita pe
conceptul expresionist de cunoastere, de aceea ea stie tot ce se petrece in Tara Moldovei.

Mitizarea este folosita inca din primele randuri pentru a sittia planul narativ intre realitate si povesle.
Avem imaginea lui Alb imparat, a balaurului fiindca aluneca a fost la Ilanu Arjcutei vremea petrecerilor
si a povestilor", Mitizarea o avem si in final, cand prin han isi face prezenta duhul necurat. Ea devine mai
subtila prin numele eroilor. Astfel comisul lonita este mereu gata de drum (loan inseamna in textul
Evangheliei ihainie-mergaTorul sau cel ce merge), Isac este un nume biblic si aminteste de un Eden fie el
si moldav_jar Zaharia. tare inseamna sfarsitul, incheie seria povestirilor cu Istorisirea Zahariei
Fantanarul. sugerand sintagma de la Cam la Zaharia".

Simbolizarea este un mod de a nuanta eroii si intamplarile. Astfel simbolul fantana devine neagra fantana
a trecutului", locul denumii Fantana dintre plopi" sau fantana din poiana lui Vladica Sas. Se stabileste
astfel o corelatie subtila a drumului prin fantana constiintei de sine a eroilor sadovenieni de la Nicolae
Isac sau Cozma Racoare la Zaharia Fantanarul si Kesarion Breb din Creanga de aur. Fiecarui erou ii este
alaturat un simbol ca in literatura encomiastica: Mos Leonie Zodierul -cartea. Ancuta - ochii dar si
felinarul, calugarul Gherman - biserica, Constandin -cimpoiul, comisul lonita - caiul. Kas .ase Bolonui -
balaurul,. matusa Salomea -margaritarul, Zaharia Fantanarul - cumpana, Capitanul Neculai Isac -
fantana.

Expresivizarea se realizeaza prin. folosirea unor constructii ca: a prins a rade" . ..ochii subtiati a zambet",
sa-si faca o sajna". la 15 a lunii lui august s-a randuit divan" si vadesc influenta textelor vechi. Sadoveanti
stie sa creeze expresii poetice: am, lasat-o arzand in lacrimi", lunecand pe trupu-i de umbra", folosind
chiai » aliteratii: s-a invalit intru intristarea sa", cununia cu cucoana", lumina lumii", goneau gomanind".
Teme care se regăsesc în opera sadoveniană:
 Viata satului romanesc
 Spatiul inchis al orasului de provincie, al targului inert, care distruge puritatea sufletului
omenesc
 Romanul istoric. Mihail Sadoveanu este creatorul romanului istoric, ce ilustreaza istoria
Moldovei in trei etape: secolul al XV-lea (Stefan cel Mare), secolul al XVI-lea (Ion Voda cel
Viteaz), secolul al XVII-lea (Stefan Tomsa, Vasile Lupu, Duca-Voda).
 Tema naturii

Opera "Hanu-Ancutei" este o povestire in rama deoarece tehnica utilizata de Sadoveanu este aceea de a evidentia o
structura multinaratoriala, cu o perspectiva multipla asupra faptelor petrecute. In intreg textul, exista o structura
telescopica ce se creeaza tocmai datorita acestei tehnici narative. De exemplu in povestirea "Fantana dintre plopi"
apare, la un moment dat, planul narativ general, abstract, al naratorului evocator, care face portretul lui Neculai Isac.
Prezntarea mai amanuntita a personajului o face insa comisul Ionita, care evoca momente ale prieteniei si ale
peregrinarilor din tinerete. Abia intr-un al treilea plan narativ se pune in miscare povestirea capitanului Neculai Isac,
personaj-narator al unei povesti de dragoste pline de farmec si de neprevazut.
Povestirea în ramă aparține genului epic și este procedeul stilistic prin care una sau mai multe narațiuni de sine
stătătoare se încadrează într-o altă narațiune mai amplă numită „narațiune-cadru”, care să le cuprindă în
aceeași atmosferă epică, iar interesul se conturează asupra situației neobișnuite povestite și nu în jurul personajelor.

Dupa parerea mea, opera "Hanu Ancutei" contine toate trasaturile caracteristice ale unei povestiri care niciodata nu a
fost mai rafinata prin simplitatea ei, datorita originalitatii stilului lui Sadoveanu in arta povestirii, reusesind astfel sa
creeze impresia unei Moldove prospere, a unei civilizatii (adica ardelenii) superioare celei din Occident (in special a
nemtilor, cele mai aprige argumente intalnindu-se in povestirea "Negustor lipscan") deoarece acesti oameni sunt niste
arhetipuri ce nu pot fi influentati sau schimbati de vreme, de trecerea timpului.