Capitolul2 PDF

CAPITOLUL 2
MODELAREA TRASEELOR DE TUBULATURI CU

MUDULELE OUTFITTING PIPEWORK (AVEVA
Marine) ȘI PIPEWORK DESIGN (AVEVA PDMS)
2. 1 Introducere în modulele OUTFITTING și PIPEWORK DESIGN
2.1.1 Introducere în structura modulului OUTFITTING
OUTFITTING (Pipe Design Management System) cuprinde ca părţi

funcţionale module şi aplicaţii. Un modul este o subdiviziune a secțiunii
OUTFITTING pe care utilizatorul o foloseşte pentru a efectua tipuri
specifice de operaţii. Acest capitol acoperă modulele:
Design- folosit la crearea modelului de proiect 3D,
Isodraft-folosit la generarea desenelor izometrice din proiect, adnotate şi
cotate,
Spooler-împarte proiectul reţelei de tubulaturi în secţiuni logice (spools)
folosite la fabricaţie.
O aplicaţie este un program suplimentar ce furnizează un control
uşor al operaţiilor specifice unei discipline particulare. Aplicaţiile folosite
pentru proiectarea tubulaturii sunt:
Equipment,
Pipework.
2.1.2 Facilităţi OUTFITTING
Operând cu modulul AVEVA OUTFITTING, inginerul are o suită

de facilităţi puternice pentru crearea şi furnizarea unei documentaţii logice a
reţelelor de ţevi interconectate. Accentul este pus pe maximizarea
consistenţei proiectului şi a productivităţii. Funcţia de modelare permite
anticiparea unor efecte în proiect legate de unele decizii ale inginerului
proiectant. În consecinţă, programul permite implementarea unor secvenţe
de decizii cu un efort minim. Modificările în proiect pot fi încorporate în
orice etapă fără invalidarea activităţii anterioare întrucât verificarea
consistenţei datelor este o parte integrantă a produsului. Modulul
OUTFITTING administrează automat desenele produse, elaborează rapoarte
prin citirea datelor de proiectare direct dintr-o bază de date comună pentru a
preveni introducerea erorilor la transmiterea informaţiilor între diferite
discipline. Aplicaţiile permit verificarea tuturor aspectelor proiectului, ca o
SISTEME INTEGRATE DE PROIECTARE A INSTALAȚIILOR NAVALE
lucrare în dezvoltare. Este inclusă detectarea nepotrivirilor astfel că

probabilitatea păstrării erorilor şi inconsistenţelor în documentul final să fie
redusă la un nivel foarte scăzut. Aplicaţiile sunt controlate dintr-o interfaţă
grafică de către utilizator. Aceasta înseamnă că toate desenele şi rapoartele
sunt iniţiate prin selectarea unor opţiuni şi introducând datele în forme
afişate pe ecran. Pentru o utilizare uşoară multe acţiuni comune sunt
reprezentate prin pictograme. Funcţia Help de pe ecran este capabilă să
asiste oricând este nevoie.
2.1.3 Caracteristicile modulului OUTFITTING în proiectarea reţelelor de ţevi
Aplicaţiile OUTFITTING Piping oferă o serie de avantaje.

Aplicaţiile sunt proiectate să folosească datele specifice când
utilizatorul selectează componentele de ţevi din baza de date „Catalogue” .
În acest fel este asigurată consistenţa proiectului şi în conformitate cu
standardele existente. Pentru actualizarea bazelor de date se foloseşte funcţia
„Specification Generator” ce realizează acest lucru cu minimum de efort.
Utilizatorul poate denumi elementele de ţeavă corespunzător unui set
predefinit de reguli astfel că poziţia lor în ierarhia bazei de date este
întotdeauna evidentă, fără introducerea de texte specifice în timpul
procesului de proiectare.
Utilizatorul poate crea pointeri pentru a defini arii de stocare în care
tipuri specifice de elemente de proiectare sunt păstrate în ierarhia bazei de
date. Această facilitate combinată cu denumirea componentelor pe baza
regulilor micşorează cantitatea de date ce se introduce explicit când se
realizează proiectul.
Utilizatorul poate iniţia liste temporare de elemente astfel încât să se
efectueze o operaţie de proiectare cu toate elementele din listă simultan.
Aceasta poate evita o cantitate mare de muncă repetitivă când se fac
modificări repetate în proiect.
Aplicaţiile încorporează un număr de ajutoare geometrice de proiectare
cum ar fi griduri de poziţionare, pini de proiectare, plane 2D pentru a
poziţiona mai uşor şi mai precis elementele de ţevi.
În orice etapă a proiectului se pot crea rapoarte listând date specifice din
baza de date curentă. Utilizatorul poate specifica o matriţă (template) pentru
un raport standard sau poate crea un raport care să îndeplinească nişte nevoi
speciale. Acesta poate include date din orice disciplină, sortate într-un mod
dorit, afişate pe ecran sau scrise într-un fişier.
22
CAPITOLUL 2 MODELAREA TRASEELOR DE TUBULATURI
2.1.4 Utilizarea mouse-ului
Utilizatorul poate folosi mouse-ul pentru a pilota pointerul grafic în

jurul ecranului şi pentru a selecta un element prin utilizarea butoanelor
mouse-ului. Butoanele efectuează diferite sarcini depinzând de tipul
ferestrei şi de poziţia pointerului în fereastră. Imaginea pointerului se
schimbă corespunzător tipului de element afişat.
Butonul stânga al mouse-ului are trei funcţii.
Pe o vedere grafică utilizatorul execută clic cu butonul stânga al mouse-
ului, cu pointerul pe un element din proiect. Acel element devine "Element
curent" (Current Element), asupra lui utilizatorul va efectua următoarea
operaţie.
Într-o secvenţă de meniuri, trăgând (drag) cu butonul stânga, utilizatorul
activează comanda de evidențiere a elementului când butonul este eliberat.
 Pentru o anumită formă, efectul butonului depinde de funcţia
selectată.
Butonul din mijloc al mouse-ului este folosit pentru a manipula o
vedere grafică.
Butonul din dreapta al mouse-ului este folosit pentru a accesa
opţiunile de meniu, specifice vederii ferestrei grafice.
2.2 Utilizarea formelor
Formele pot include oricare din următoarele elemente:

 cutii text,
 liste derulante,
 butoane de opţiuni,
 cutii de validare (check box),
 liste defilante,
 butoane de acţiune.
2.2.1 Utilizarea cutiilor text
Cutiile text sunt ariile unde utilizatorul tipăreşte date alfanumerice

cum ar fi nume şi cote. O cutie text are uzual o etichetă care informează
utilizatorul asupra datelor pe care le introduce. Când el deschide prima dată
o formă ce conţine cutii text, prima cutie text din formă este curentă şi un
pointer editor de text (o bară verticală) este afişat în cutie. Deseori o cutie
text conţine o intrare implicită (cum ar fi unset) atunci când este prima dată
afişată. Unele cutii text acceptă numai text sau numai date alfanumerice.
Pentru a introduce date într-o cutie text:
se execută clic în cutie pentru a insera pointerul editor de text,
23
se tipăresc datele solicitate ștergând orice intrare existentă (este posibil ca
să fie necesar să se şteargă mai întâi intrarea existentă, de exemplu unset),
când s-a terminat introducerea datelor se apasă tasta Enter sau Return
(orice cutie text cu setare neconfirmată este evidențiată şi are fondul
galben).
2.2.2 Folosirea listelor derulante
Listele derulante permit utilizatorului să aleagă o opţiune dintr-o selecţie

multiplă. Lista va avea o etichetă care indică ce trebuie setat şi va arăta
selecţia curentă. Ele în mod tipic au următoarea imagine (Fig. 2.1). Pentru a
schimba setarea, se execută clic pe săgeata orientată în jos pentru a dezvălui
întreaga listă cu opţiunile disponibile din care se selectează opţiunea dorită.
Fig. 2.1 Exemplu de listă derulantă
2.2.3 Folosirea meniurilor
Opţiunile din meniurile derulante (pull-down) sau expandate (pop-

up) pot fi în oricare din cele trei formate:
CE - opţiuni ce iniţiază o acţiune imediată,
Clashes... – opţiunile urmate de trei puncte afişează o formă,
Reports - opţiuni urmate de un pointer afişează un meniu auxiliar ce oferă
o gamă suplimentară de posibilităţi. Simbolul ">" este folosit ca separator.
De exemplu, Position>Move>Distance înseamnă că se selectează Position
din bară, se selectează Move din meniul derulant rezultat și se deplasează
pointerul la dreapta selectând Distance din submeniul rezultat.
2.2.4 Utilizarea barei de scule
Bara de scule este afişată imediat sub bara principală de meniu în

fereastra aplicaţiei. Ea conţine un număr de butoane pictograme cu care
utilizatorul realizează sarcini obişnuite fără a căuta opţiunile din meniuri.
Acţiunile butoanelor sunt explicate în meniul „Help On-line”. Dacă se face
pauză pe un buton, o sculă indicator (tool-tip) va prezenta funcţia butonului.
Pentru a acţiona butonul se efectuează clic pe el.
Notă: Bara de scule poate fi decuplată sau afişată cu pictograme mai mari.
Pentru aceasta se selectează din bara principală de meniuri Settings
24
>System şi apoi se setează diferite opţiuni din forma rezultată System

Settings.
2.2.5 Utilizarea meniului Design Explorer
Meniul Design Explorer prezintă o vedere ierarhică asupra bazei de

date OUTFITTING şi efectuează navigarea în baza de date Design, rapid şi
uşor (Fig. 2.2). Pentru a expanda sau a restrânge orice ramură a arborelui cu
fişiere se face clic pe pictogramele „+” respectiv „-„. Se poate reduce
cantitatea de informaţii afişată selectând din lista derulantă unul dintre
filtrele predefinite. Dacă utilizatorul doreşte să îngusteze mai mult vederea
atunci schimbă setările în forma Explorer Settings ce poate fi accesată cu
opţiunea Settings>Explorer din meniul principal.
Fig. 2.2 Structura prezentată de meniul Design Explorer
Dacă utilizatorul plasează mouse-ul pe un element va apare o sculă indicator

„tool-tip” ce afişează numele elementului, tipul şi descrierea lui. Efectuând
clic cu butonul dreapta al mouse-ului în timp ce cursorul este pe un element,
apare un meniu din care se pot alege diferite acţiuni. Acţiunile disponibile
depind de modulul folosit de utilizator. Se pot copia elemente în Design
Explorer cu acţiunea „tragere” (drag) sau se pot adăuga elemente în
vederea 3D View şi My Data. Elementul curent este evidențiat în arbore şi
se va schimba pentru a urma selecţiile făcute în altă aplicație chiar dacă
25
Explorer nu este fereastră activă. Dacă se selectează opțiunea Expand to

CE din meniul Explorer Settings, arborele va fi expandat pentru a arăta
elementul curent. Elementul curent este afişat şi în meniul History List aflat
în bara principală de meniuri. Un element poate fi activat pentru a deveni
element curent folosind meniul History List efectuând una
din operaţii:
se tipăreşte numele elementului în cutia text,
se selectează elementul anterior tipărit în lista derulantă,
se navigă prin istoria unui element folosind butoanele înainte şi înapoi,
se selectează elementele în History List folosind listele derulante şi
butoanele înainte şi înapoi.
2.2.6 Utilizarea barei de stare
Bara de stare afişează mesaje indicând utilizatorului ce acţiuni ale

aplicaţiei să efectueze. Sistemul promptează întotdeauna pentru orice
acţiune iniţiată de utilizator în vederea realizării pasului următor al activităţii
curente. Dacă prompterul repetă o sarcină (task) de un număr nespecificat de
ori cum ar fi selecţia unui element, utilizatorul trebuie să apese tasta Escape
când a terminat pentru a indica faptul că este gata să treacă la următoarea
operaţie.
2.2.7 Utilizarea butoanelor de opţiuni
Butoanele de opţiuni sunt folosite pentru a realiza una şi numai una

dintre opţiunile din grup. Selecţia este reciproc exclusivă astfel că selectând
o opţiune se deselectează altele din grup automat.
În mod tipic au următoarea imagine:
opţiune selectată,
opţiune neselectată.
Pentru efectuarea selecţiei se face clic pe butonul dorit.
2.2.8 Folosirea cutiilor de validare (check-box)
Cutiile de selecţie (check-box) sunt folosite pentru a comuta o

opţiune între două stări ce apar în mod tipic sub forma Set sau Unset. Spre
deosebire de butoanele de opţiuni ele nu interacţionează astfel că utilizatorul
26
poate seta orice combinaţie la acel moment. În mod tipic au următoarea

imagine:
set,
unset.
2.2.9 Utilizarea listelor defilante
O listă defilantă este afişată ca o listă verticală de opţiuni cu o bară

verticală şi una orizontală de defilare pe marginile sale. Pentru a selecta o
opţiune se efectuează clic pe linia dorită care devine evidențiată. Unele liste
defilante permit o singură alegere astfel că selectând o opţiune se
deselectează altele automat. Alte liste permit selecţii multiple cu toate
opţiunile selectate evidențiate simultan. O opţiune se poate deselecta
efectuând clic pe ea.
2.2.10 Utilizarea butoanelor de acţiune
Cele mai multe forme includ unul sau mai multe butoane de acţiune.
Utilizatorul le foloseşte pentru a spune programului ce să efectueze cu
detaliile introduse în formă.
Butoanele obişnuite de acţiune sunt:
OK-indică programului să accepte setările formei curente şi să închidă
forma,
Cancel- indică programului că anulează orice schimbare făcută în formă şi
închide forma,
Apply- indică programului să accepte setările formei curente şi lasă forma
afişată pentru o utilizare ulterioară,
Reset- indică programului că se anulează orice modificare făcută în formă
şi lasă forma afişată pentru o utilizare ulterioară,
Dismiss- indică programului să închidă forma păstrând setările curente.
Unele forme conţin mai multe butoane specifice de control a căror acţiune
este indicată de numele butonului, de exemplu Add (adaugă) sau Remove
(îndepărtează).
2.2.11 Răspunsul la forma alertă
Formele de alertă sunt utilizate pentru a afişa o informaţie de tipul
27
mesajelor de eroare sau întrebări de confirmare a modificărilor. Utilizatorul

răspunde efectuând sarcina promptată sau efectuând clic pe butoanele de
control (uzual OK sau Cancel).
2.2.12 Utilizarea meniului Help On-line
Cele mai multe bare de meniuri au la un capăt opţiunea Help. Acolo

unde este disponibil, meniul Help On-line dă instrucţiuni detaliate cum se
folosesc formele şi meniurile care controlează fiecare aplicaţie. În (Fig. 2.3)
este prezentat un ecran cu meniul Help (PDMS). Varianta programului
Marine are un ecran similar dar în loc de PDMS Design scrie MARINE
Design.
Fig. 2.3 Ecranul meniului Help
Din meniul Help există următoarele posibilităţi de alegere:

Help>Contents –utilizatorul poate găsi topica căutată din lista conţinutului
ierarhic,
Help>Index – utilizatorul poate căuta topica din lista alfabetică,
28
localizarea se face rapid tipărind primele litere ale titlului,

Help>Search – utilizatorul poate găsi topica pe baza cuvintelor cheie
specificate,
Help>About - submeniul afişează informaţia despre sistemul de operare
curent şi versiunea la care utilizatorul are acces. Apăsând tasta F1 , în orice
moment va fi afişată topica Help pentru fereastra curentă activă.
Exerciţiul începe:
1.În forma OUTFITTING Login tipăreşti numele proiectului (Project) la

care vrei să lucrezi: SAM.
2. Tastezi numele alocat utilizatorului (Username): PIPE.
3. Tastezi parola alocată (Pasword): PIPE.
4. Introduci partea din proiect (Multiple Data Base- MDB) unde vrei să
lucrezi: PIPE.
5.Tastezi numele modulului pe care vrei să-l foloseşti (în acest exerciţiu
selectezi Design). Asigură-te că laşi cutia de selecție Read only neselectată
pentru ca tu să poţi modifica baza de date la care lucrezi. Tu trebuie să
specifici ce fişiere încarci la lansare. Poţi alege setările aplicaţiei implicite
Load from Macro Files sau iniţiezi ceea ce ai lucrat într-o sesiune
anterioară Load Binary Files. În cazul acesta setezi Macro Files. Când tu
ai introdus toate detaliile discutate mai sus forma va arăta ca în (Fig. 2.4).
Fig. 2.4 Forma AVEVA MARINE Login completată
În varianta PDMS se urmăresc aceeași pași iar forma arată ca în (Fig. 2.4a).
Clic butonul OK.
29
Fig. 2.4a Forma AVEVA PDMS Login completată
2.2.13 Afişare lansare modul OUTFITTING și PIPEWORK
Când modulul OUTFITTING sau PIPEWORK a fost încărcat,

ecranul arată ca în (Fig. 2.5).
Fig. 2.5 Ecranul principal
30
Aşa cum se etichetează mai sus display-ul conţine următoarele:
Aria afişată Ce reprezintă aria afişată
Title bar (Bara titlu) -Bara titlu arată modulul curent OUTFITTING şi
aplicaţiile
Main Meniu Bar -Aceasta este aria pe care tu o foloseşti pentru a
(Bara principală de selecta meniurile.
meniuri)
Main Tool Bar -Aria are un număr de butoane, pictograme şi
(Bara principală de liste derulante ce oferă meniuri rapide (short-
scule) cuts) la o selecţie obişnuită a operaţiunilor
OUTFITTING.
Design Explorer -Aria arată ierarhia bazei de date şi poziţia
(Explorerul) curentă în ea. Pentru naviga în diferite puncte
faci clic pe elementul dorit.
3D Graphical View -Aria reprezintă fereastra în care tu afişezi
(Vedere grafică 3D) modelul tău grafic de proiect. Meniul rapid
(short-cut) la care ai acces cu clic butonul din
stânga al mouse-ului îţi permite să controlezi
reprezentarea modelului. Fereastra grafică 3D are
propria bară de scule.
Status Bar -Fereastra afişează informaţia despre starea
(Bara de stare) curentă a operaţiilor tale.
Aceste ferestre pot fi repoziţionate sau minimizate în orice moment folosind

posibilităţile standard de administrare a ferestrei.
Exerciţiul continuă:
Experimentează fiecare din opţiunile Help până când vei înţelege facilităţile
de căutare şi navigare pentru găsirea elementelor specifice informaţiei.
Foloseşte Help>On Context pentru a citi textele explicative pentru fiecare
formă pe care o vezi pe ecran. Când tu eşti gata să continui, închide orice
formă pe care ai experimentat-o. Dacă o formă are un buton Dismiss, clic
acel buton. Dacă o formă are o bară proprie de meniuri selectează
Control>Close din acel meniu. Închide orice fereastră Help care este
afişată, cu dublu clic în cutia de control din colţul stâng. Alternativ selectezi
File>Exit din fereastra Help. Nu închide Design Explorer sau ferestrele 3D
View deoarece le vei folosi în următoarea parte a exerciţiului.
31
2.3 Construirea ierarhiei bazei de date OUTFITTING și PIPEWORK
În acest paragraf se va studia:

ierarhia bazei de date OUTFITTING și PIPEWORK,
cum se stochează datele de proiectare OUTFITTING și PIPEWORK.
În practica proiectării reţelelor de tubulaturi, rutele traseelor de ţevi se

stabilesc între puncte predefinite cum ar fi ştuţurile (nozzle) echipamentelor.
În acest paragraf se vor vedea modalităţile în care datele despre echipamente
şi tubulaturi sunt stocate în OUTFITTING. În exerciţiile care urmează se
vor crea câteva elemente administrative pentru a permite organizarea unui
proiect într-un mod logic.
2.3.1 Cum stochează OUTFITTING și PIPEWORK datele de proiectare
Toate datele sunt stocate într-o formă ierarhică. O bază de date

OUTFITTING Design și PIPEWORK Design conţine:
un nivel superior World (uzual reprezentat prin /*),
două subnivele administrative Site şi Zone.
Numele folosite la identificarea nivelelor bazei de date sub Zone depind de
disciplina specifică inginerească pentru care sunt folosite datele. Pentru
datele de proiectare ale ţevilor, nivelele administrative cele mai de jos şi
abrevierile lor sunt:
Pipe (PIPE),
Branch (BRAN).
Fiecare element Pipe poate reprezenta orice porţiune din întreaga reţea de
ţevi care este uzual folosită pentru a grupa elemente cu o specificaţie
comună. Fiecare element Branch dintr-un nivel Pipe reprezintă o secvenţă
de componente de ţeavă dintre două şi numai două puncte:
Branch Head (capul ramificaţiei),
Branch Tail (coada ramificaţiei).
Datele care definesc proiectul fizic al componentelor individuale de ţevi
sunt stocate sub nivelul Branch. În configuraţia de bază, datele de
proiectare ale echipamentului au numai un nivel administrativ sub Zone și
anume, Equipment (EQUI). Datele care definesc proiectul fizic al fiecărui
element echipament este reprezentat de un set de bază de forme 3D
cunoscute sub numele de Primitive (Primitives) (Box-paralelipiped,
Cilinder-cilindru, etc) păstrate sub nivelul Equipment. Punctele de
conectare sunt reprezentate de Ştuţuri (Nozzle) abreviate NOZZ. Împreună,
aceste nivele ierarhice dau următorul format general (Fig. 2.6).
32
2.3.2 Definiţiile datelor de proiectare OUTFITTING și PIPEWORK
Toate datele sunt reprezentate în baza de date (DB).

Orice element (item) identificabil de date este cunoscut ca element
OUTFITTING (PIPEWORK),
Fiecare element are un număr de piese asociate de informaţie care
împreună definesc complet proprietăţile lui. Acestea sunt cunoscute ca
atribute. Fiecare element este identificat în structura bazei de date de un
număr de referinţă şi opţional de un număr specificat de utilizator.
Informaţiile suplimentare despre un element, care pot fi stocate cu
atribute includ:
 tipul elementului,
 dimensiuni fizice ale elementului şi specificaţii tehnice,
 poziţia fizică a elementului în modelul de proiect,
 conectivitatea elementului.
WORLD (/*)
SITE SITE
ZONE ZONE
PIPE EQUIPMENT
BRANCH Date de proiectare ce definesc individual

forme de echipament (primitive) si puncte
Date de proiectare ce definesc individual de conexiune (stuturi-nozzles)
componente de instalatie (coturi, T-euri, valvule etc.)
Fig. 2.6 Ierarhia bazei de date Outfitting (Pipework)
Câteva dintre setările de atribute trebuie să fie definite de utilizator atunci

când creează un nou element, altele fiind definite în mod automat de
modulul OUTFITTING. Când se modifică o bază de date, utilizatorul
poziţionează elementul într-un punct din ierarhie. Elementul din acea poziţie
se numeşte “Element curent”, uzual abreviat la CE. Meniul Design
Explorer afişează informaţia în mod continuu. Linia verticală între două
elemente, de pe nivele adiacente a ierarhiei bazei de date, defineşte o relaţie
proprietar-membru (owner-member). Elementul de la nivelul superior este
proprietarul (owner) iar cel imediat inferior este membru (member).
33
Nivelele inferioare sunt membrii (members) ai elementului proprietar

(owner). Fiecare element poate avea mai mulţi membrii (members) dar el
poate avea un singur proprietar (owner). Utilizatorul poate naviga de la un
element la altul, ceea ce înseamnă schimbarea elementului curent, urmând
relaţiile proprietar-membru (owner-member) în sus şi în jos în ierarhie.
2.3.3 Crearea unor elemente administrative
În exerciţiul care urmează se creează câteva elemente administrative

în partea de sus a ierarhiei bazei de date OUTFITTING Design și
(PIPEWORK Design).
6.Verifică dacă eşti poziţionat la nivelul World în ierarhia Design

Explorer, apoi selectează Create>Site. În forma Create>Site tipăreşte
PIPESITE în cutia text Name şi apasă tasta Enter pentru a confirma
numele. Sistemul adaugă în mod automat prefixul “/” la acest nume
conformându-se convenţiei de denumire internă OUTFITTING
(/PIPESITE).
7.Clic OK pentru a crea elementul Site. Primul element care apare în
arborele Design Explorer este elementul curent.
8.Tu vei crea acum două zone numite PIPEZONE ( pentru a păstra
datele despre ţevi) şi EQUIZONE ( pentru a păstra datele despre
echipamente). Amândouă sunt proprietatea elementului PIPESITE.
9.Acum alege meniul Create>Zone. În forma afişată Create Zone introduci
PIPEZONE.
10. Clic OK pentru a crea elementul Zone. Din nou elementul creat apare
ca element curent în Design Explorer şi tu poţi vedea că este proprietatea
lui PIPESITE.
11. Pentru a crea altă zonă cu proprietarul PIPESITE (şi nu PIPEZONE),
clic pe PIPESITE în Design Explorer pentru a-l face element curent.
Acum creezi a doua zonă EQUIZONE în acelaşi mod ca mai înainte. Partea
de sus a arborelui din Design Explorer va arăta ca în (Fig. 2.7).
Notă: Dacă tu sau alţi utilizatori aţi accesat bara de date înainte, lista poate
conţine şi alte elemente. În paragraful următor tu vei crea câteva elemente
echipament pentru a avea puncte de referinţă între care poți trasa rutele
secvenţelor de ţevi.
34
Fig. 2.7 Crearea zonelor
2.4 Crearea unor elemente Equipment
În acest paragraf utilizatorul va fi instruit:

cum sunt reprezentate elementele Echipament (Equipment) în
OUTFITTING (PIPEWORK),
cum se creează elemente Equipment (echipament) din proiecte pre-
definite. Acestea vor forma baza pentru rutele reţelelor de ţevi.
2.4.1 Cum sunt reprezentate elementele Equipment
2.4.1.1 Principii de bază
Fiecare element echipament este definit geometric în OUTFITTING

(PIPEWORK) ca o colecţie de forme 3D de bază. Aceste forme sunt
cunoscute ca Primitive (Primitives). Primitivele folosite pentru cuplarea
ţevilor la elementele Echipament (Echipament) sunt ștuţurile (nozzles),
elemente standardizate, selectate de utilizator din cataloagele programului.
De exemplu un recipient de stocare poate fi compus din următoarele
primitive (Fig. 2.8):
un cilindru pentru corpul principal,
două concavităţi pentru extremităţi,
două paralelipipede pentru picioarele suport,
un ştuţ pentru conexiunea ţevii.
35
Primitive Calotă Cilindru Paralelipiped Stut

(Primitives) (Dish) (Cylinder) (Box) (Nozzle)
X2 X1 X2 X1
Fig. 2.8 Primitivele ce compun un recipient
Originea
Echipamentului
Fig. 2.9 Compunerea și orientarea primitivelor
Poziţia echipamentului ca entitate şi poziţiile primitivelor componente sunt

specificate faţă de originea sa (Fig. 9). Orientarea elementului echipament
este specificată aliniind axele X, Y, Z ale primitivelor în sistemul de
coordonate E, N, U (East, North, Up) a modelului, mai precis sistemul de
coordonate E, N, U al elementului proprietar, Zone.
2.4.1.2 Utilizarea matriţelor (templates) pentru elementul Echipament (Equipment)

standard
OUTFITTING (PIPEWORK) are o clasă de tipuri de echipamente

predefinite din care utilizatorul poate alege. Ele sunt stocate sub formă
parametrizată ca Design Template (TMPL). Copiile master ale acestor
templates-uri de proiectare sunt stocate într-o secţiune specială a bazei de
date. Când utilizatorul selectează un template proiect se parcurg următoarele
proceduri:
o copie a template-ului proiect este creată sub elementul proprietar (owner)
echipament,
toate primitivele ce definesc geometria template-ului sunt stocate sub
proprietatea template-ului,
orice dimensiune variabilă pe care utilizatorul trebuie să o specifice
pentru a defini echipamentul este stocată ca element Design Data (DDAT)
36
sub proprietatea template-ului în Design Dataset (DDSE). Pentru a

permite unui template de proiect complex să refolosească configuraţiile
standard ale primitivelor într-un proiect echipament, elementul Equipment
este divizat în elemente Subequipment (SUBE). În astfel de situaţii se
formează o ierarhie extinsă ca cea din (Fig. 2.10).
WORLD (/*)
SITE
ZONE
EQUIPMENT
SUBEQUIPMENT Primitive si stuturi Design template
Primitive si stuturi Design template Primitive si stuturi

cu dimensiuni parametrizate in baza de date
Primitive si stuturi
cu dimensiuni parametrizate in baza de date
Fig. 2.10 Ierarhie extinsă
2.4.2 Crearea unui tanc de stocare într-un desen standard
În această secţiune utilizatorul va crea un tanc de stocare folosind

unul din proiectele standard furnizat de OUTFITTING (PIPEWORK).
12. Pentru a lansa aplicaţia Equipment selectezi Design<Equipment din

bara de meniuri Design General Application. Când aplicaţia este
încărcată complet, bara principală de scule (acum are două rânduri) arată
câteva extra-opţiuni care îţi dau acces la întreaga clasă de funcţii de care
ai nevoie pentru ca să creezi şi să poziţionezi un echipament (Fig. 2.11 și
2.11a).
Fig. 2.11 Bara de meniu Equipment Application (AVEVA Marine)
37
Fig. 2.11a Bara de meniu Equipment Application (AVEVA PDMS)
13. Verifică dacă zona pe care ai creat-o pentru stocarea elementului

echipament (EQUIZONE) este elementul tău curent.
14. Afişează forma Create Standard Equipment cu una din următoarele
proceduri:
selectezi Create<Standard din bara principală (Fig. 2.12),
Fig. 2.12 Forma Create Standard Equipment
efectuezi clic pe pictograma (Fig. 2.13) din bara de scule.
Fig. 2.13 Pictograma Create Standard Equipment
15. În cutia text Name din forma Create Standard Equipment tipăreşti
Tank-1. Aria Specification Data a formei îţi dă posibilitatea să
îngustezi zona de alegere a echipamentului standard cu o secvenţă
progresivă formată dintr-o întrebare şi un răspuns. La fiecare etapă, tu
selectezi din opţiunile din lista de mai jos. Titlul listei se schimbă pentru
38
a reflecta conţinutul ei , progresul selecţiei fiind rezumat în lista Current

Selection.
16. Din lista derulantă Specification selectezi CADc Advanced Equip.
17. Din lista CAD CENTRE Advanced selectezi Vessels. Această selecţie
este copiată în lista Current Selection în timp ce lista situată mai jos arată
trei opţiuni Vessel Type.
18. Selectezi Vertical Vessels.
19. Selectezi Storage Vessel with Dished Top & Bottom.
20. Selectezi VESS 001-Dished Top & Bottom.
21. La această etapă echipamentul are dimensiuni implicite definite de
proiectantul template-ului. Pentru a specifica dimensiunile proprii efectuezi
clic pe butonul Properties... pentru a afişa forma Modify Properties care
listează toţi parametrii dimensionali ataşaţi la definiţia echipamentului (Fig.
2.14).
22. Introduci următorii parametrii:
 Height: 3000,
 Diameter: 2800,
 Dish Height: 300,
 Knuckle Radius: None.
Fig. 2.14 Forma Modify Properties
39
Notă: Dacă tu nu poţi vedea imaginea echipamentului, selectezi

Settings<Properties din bara principală de meniuri şi în forma obţinută
Properties Settings selectezi Display Plotfile. Clic OK şi apoi afişezi din
nou forma Modify Properties cu vederea echipamentului. Alternativ, clic
butonul Plotfile din forma Create Standard Equipment sau forma
Modify Properties pentru a afişa în orice moment vederea într-o fereastră
separată. Dacă tu vrei să măreşti o porţiune din vedere pentru a citi textul,
apeşi butonul din mijloc al mouse-ului, tragi (drag) un dreptunghi care să
includă regiunea de interes şi eliberezi butonul. Pentru a micşora,
poziţionezi pointerul pe centrul de interes şi faci clic cu butonul din mijloc.
23. Clic OK pe forma Modify Properties.
24. Clic Apply pe fereastra Create Standard Equipment. Forma
Positioning Control apare acum automat (Fig. 2.15). Procedura are loc
deoarece tu trebuie să specifici poziţia echipamentului înainte ca el să fie
adăugat la baza de date.
Fig. 2.15 Forma Positioning Control
Într-o situaţie normală de proiectare tu vei poziţiona echipamentul relativ la

o parte a unei incinte. În cazul acestui exerciţiu tu trebuie să dai o poziţie
explicită.
25. Clic butonul din forma Positionong Control.
26. În forma Explicit Position ce apare se introduc coordonatele din (Fig.
2.16).
Fig. 2.16 Forma Explicit Position
27. Clic Apply. Tancul este adăugat în vederea 3D View dar setările curente
arată că tu nu îl poţi vedea în detaliu. Vei corecta această situație un pic mai
târziu. Acum arborele Design Explorer arată un element Equipment
(EQUI) ce are în proprietate un template Design Template (TMPL) ce
conţine câteva primitive şi elemente ce definesc geometria echipamentului.
28. Clic Dismiss în forma Explicit Position.
40
29. Clic Dismiss în forma Create Standard Equipment.
2.4.3 Adăugarea unui ştuţ (nozzle) la tancul de stocare
Proiectul recipientelor standard nu încorporează nici un ştuţ. În această

secţiune utilizatorul va adăuga un ştuţ (nozzle) pe care îl va folosi mai târziu
la conectarea liniei de ţevi de recipient.
30. Verifică dacă EQUI Tank-1 selectat în Design Explorer este elementul
curent. Selectezi Create<Primitives şi execuți clic Apply pentru a accepta
detaliile implicite în forma rezultată (Fig. 2.17).
Fig. 2.17 Forma Create Primitives
31. Pe forma afişată Create Nozzle introduci următoarele detalii în cutiile

text:
 Name: Tank-1-N1,
 Position: West 1675, North 0, Up 250,
 Orientate P1: W (setezi direcţia feţei flanşei ştuţului),
 Height: 300 (înălţimea ştuţului este lungimea tubului de conexiune).
32. Clic butonul Nozzle Type. Defineşti tipul de ştuţ prin introducerea
următoarelor detalii în forma Nozzle Specification:
 Specification #300. RF,
 Generic Type Ansi-flanged,
 Nominal Bore 150.
33. Clic Apply şi apoi Dismiss. Tu vei vedea mai multe detalii asupra
utilizării cataloagelor când începi să selectezi componentele de ţeavă.
34. Setările din forma Create Nozzle arată ca în (Fig. 2.18). Clic Apply şi
clic Dismiss în orice formă implicată în crearea ştuţului.
41
Fig. 2.18 Forma Create Nozzle
2.4.4 Vizualizarea proiectului
Pentru a vedea cum arată proiectul şi pentru a identifica elementele

de proiectare pur şi simplu aşezând pointerul pe ele şi nu navigând prin
Design Explorer, utilizatorul afişează acum proiectul curent în fereastra 3D
View şi învaţă cum să manipuleze această imagine.
2.4.4.1 Definirea imaginii din vedere
În această secţiune se identifică zona de echipament în ceea ce

priveşte conţinutul afişării grafice şi vederea izometrică.
35. Design Explorer va arăta ca în (Fig. 2.19).
Fig. 2.19 Design Explorer cu ştuţul echipamentului element curent
42
36. Tu poţi vedea lista elementelor din vedere accesând meniul Draw List.
În acest scop selectezi opţiunea Display<Draw List din bara principală de
meniuri. Rezultatul este asemănător cu cel prezentat în (Fig. 2.20).
Fig. 2.20 Forma Draw List
37. Elementele curente din Draw List pot fi şterse executând clic-dreapta pe
fiecare şi apoi selectând Remove din meniul shortcut. Pentru a seta Draw
List încât să poţi vedea echipamentul pe care l-ai creat tu trebuie să selectezi
zona echipamentului (EQUIZONE) în Design Explorer.
38. Acum execuți clic pe EQUIZONE şi selectezi 3D View<Add din
meniul rapid (shortcut).
39. În bara de scule 3D View clic pe Limits CE button . Această
funcţie ajustează scara vederii automat astfel încât volumul păstrează
elementele alese, în cazul acesta Zone.
40. Pentru a seta o direcţie de vedere izometrică, poziţionezi pointerul în
fereastra 3D View şi selectezi Isometric<Iso 3 din meniul rapid (shortcut)
(Fig. 2.21).
41. Afişezi graniţele verticale şi orizontale prin selectarea funcţiei
View<Settings<Borders sau apăsând tasta F9.
42. Experimentează cu opţiunile meniului rapid (shortcut) Look, Plan, şi
Isometric pentru a vedea vederile după diferite direcţii după care revi la
Isometric<Iso 3.
43
Fig. 2.21 Reprezentarea izometrică a zonei
2.4.4.2 Manipularea vederii afişate
Vederea modelului afişat poate fi manipulată prin rotire, panoramare

sau scalare. Modul de manipulare curent este arătat în linia de stare a
ferestrei 3D View amplasată în partea de jos. În mod implicit este setat
modul Rotate, aşa cum se vede în (Fig. 2.21). Pentru a schimba modul de
manipulare a vederii se folosesc pictogramele barei de scule din fereastra
3D View sau tastele funcţionale după cum urmează:
selectezi modul Zoom (mărire),
selectezi modul Pan (panoramare),
selectezi modul Rotate (rotire).
Se pot alege opţiunile de manipulare a vederii şi din meniul rapid (shortcut)

, cu pointerul mouse-ului in vederea grafică.
44
43. Selectezi pictograma (de notat că aceasta este starea implicită) .

44. Poziţionezi pointerul în aria vederii şi păstrzi apăsat butonul din mijloc
al mouse-ului, apoi mişti încet de la o margine la alta urmărind efectul
produs pe modelul afişat. Direcţia iniţială a mişcării determină modul cum
apare vederea.
45. După ce eliberezi butonul mouse-ului îl apeşi din nou şi deplasezi
mouse-ul dinspre tine şi spre tine. Observi modul de comportare al
modelului.
46. Repetă operaţiile de rotire dar ţinând în acelaşi timp apăsată tasta Ctrl.
Se observă că viteza de rotaţie este crescută şi în linia de stare apare
cuvântul Fast.
47. Repetă operaţiile de rotire dar ţinând în acelaşi timp apăsată tasta Shift.
Se observă că viteza de rotaţie este scăzută şi în linia de stare apare cuvântul
Slow. Ca o metodă alternativă de rotire a modelului, încearcă să tragi
cursorul vertical şi cel orizontal la o nouă poziţie de-a lungul graniţelor
vederii. Tu poţi roti modelul cu această metodă indiferent de modul curent
de manipulare.
48. Selectezi pictograma .
49. Amplasezi pointerul în aria vederii şi păstrzi apăsat butonul din mijloc al
mouse-ului, apoi muţi mouse-ul încet în toate direcţiile.
50. Repeţi operaţia de panoramare în timp ce păstrezi apăsată tasta Ctrl
(pentru a creşte viteza de panoramare) şi tasta Shift (pentru a descreşte
viteza).
51. Selectezi pictograma .
52. Poziţionezi pointerul în aria vederii şi păstrezi apăsat butonul din mijloc
al mouse-ului, apoi muţi mouse-ul încet în sus şi în jos. Deplasând mouse-ul
dinspre tine măreşti efectiv vederea, deplasând mouse-ul către tine efectiv
micşorezi vederea.
53. Repetă operaţiile de mărire (zoom-in) şi de micşorare (zoom-aut) în timp
ce ţi apăsată tasta Ctrl şi apoi tasta Shift.
54. Poziţionezi pointerul în partea superioară a tancului şi execuți clic cu
butonul din mijloc al mouse-ului. Vederea se schimbă astfel că punctul
selectat este acum centrul vederii. Când tu efectuezi clic cu butonul din
mijloc oricare ar fi modul curent de manipulare tu resetezi centrul de interes.
Setează centrul de interes pe faţa ştuţului apoi măreşte pentru a o vedea în
detaliu. Această tehnică este foarte utilă atunci când faci mici ajustări la
proiect.
55. Pentru a restaura vederea când ai terminat, asigură-te că elementul tău
curent este EQUIZONE, execuți clic pe butonul Limits CE și apoi
selectezi Isometric<Iso 3 din meniul rapid (shortcut).
45
2.4.5 Crearea mai multor elemente Equipment
Sunt necesare câteva echipamente între care să fie trasate

componentele de ţeavă astfel că în această secţiune se va mai crea un proiect
de recipient vertical de stocare şi o pompă, folosind proceduri similare cu
cele folosite pentru crearea primului recipient.
2.4.5.1 Crearea unui recipient vertical
56. Navigi la elementul EQUIZONE şi efectuezi clic pe pictograma

sau selectezi Create< Standard.
57. În cutia text Name a formei Create Standard Equipment introduci
numele Tank-2. Din lista derulantă Specification selectezi CADC
Advanced Equipment. Din lista CAD CENTRE Advanced selectezi
Vessels. Această selecţie este copiată în lista Current Selection în timp ce
lista de mai jos arată acum trei opţiuni Vessel Type. Selectezi Vertical
Vessels. Selectezi Storage Hoppers. Selectezi VESS 002-Dished Top and
Coned Bottom. Acest proiect include montarea unui ştuţ la fundul bazei
conice.
58. Clic butonul Properties şi introduci următoarele detalii:
 Height: 2500,
 Diameter: 1500,
 Dish Height: 250,
 Radius: 75,
 Height: 750,
 Nozzle height: 750,
 Nozzle Type: #300.R.F 150 mm,
 Support Type: NONE.
59. Clic OK pe forma Modify Properties.
60. Clic Apply în forma Create Standard Equipment.
61. Clic pe pictograma din forma Positioning Control şi introduci

coordonatele :
 East: 2600,
 North: 7000,
 Up: 2600.
62. Clic Apply şi observă poziţiile relative şi orientările celor două
recipiente în vederea grafică. EQUIZONE este mai mare acum decât atunci
când ai setat scara vederii aşa că navigi la /EQUIZONE şi execuți clic pe
46
pictograma de resetare a limitelor . În (Fig. 2.22) apare imaginea celor

două recipiente.
Fig. 2.22 Imaginea celor două recipiente
63. Clic butonul Dismiss din forma Create Standard Equipment.

64. Clic butonul Dismiss din forma Explicit Position.
2.4.5.2 Denumirea ştuţului de la baza noului recipient
65. Navigi la ştuţul (nozzle) de pe Tank-2 folosind Design Explorer

(Fig. 2.23).
66. Selectezi Modify<Name , introduci numele ştuţului Tank-2-N1,
execuți clic Apply şi Dismiss.
67. Navigi înapoi la Tank-2 şi adaugi al doilea ştuţ folosind aceeaşi
secvenţă de la paşii 30÷38 şi dai următoarea descriere:
 Name: Tank-2-N2,
 Position: East 1000, North 0, Up 2000,
 Orientate P1: E (setezi direcția feţei flanşei ştuţului),
 Height: 250 (Înălţimea ştuţului este lungimea tubului de
conexiune),
 Specification: #300. RF,
47
 Nozzle Type: Ansi-flanged,

 Nominal bore: 100.
Notă: Ştuţul creat are diametrul găurii mai mic decât celelalte. Tu trebuie să
roteşti vederea pentru a observa toate ştuţurile simultan.
Fig. 2.23 Poziţionarea pointerului pe ştuţul de pe Tank-2 în Design Explorer
2.4.5.3 Crearea proiectului unei pompe standard
68. Execuți clic pe pictograma din bara de scule şi dai pompei

următoarea definiţie:
 Name: /Pump-1,
 Specification: CAD Advanced Equip CAD CENTRE Advanced,
 Pumps, Pump Type: Centrifugal Pumps,
 Specific Type: Centreline Mounted Centrifugal Pumps,
 Selection: PUMP 005- Pump Centreline Mounted Tangential Outlet.
Setezi proprietăţile după cum urmează:
 Baseplate Length: 1600,
 Baseplate Width: 610,
 Distance Origin to Baseplate: 175,
 Distance Bottom to Centreline: 340,
 Discharge Nozzle Height: 180,
 Suction Nozzle to Coupling: 700,
 Distance Discharge Nozzle: 135,
 Suction Nozzle Type: # 300. R.F 150 mm NS,
48
 Discharge Nozzle Type: # 300. R.F 150 mm NS.

69. Crearea pompei şi poziţionarea ei:
 East: 4700,
 North: 5000,
 Up: 350.
2.4.5.4 Schimbarea orientării elementului echipament
Orientarea pompei corespunde definiţiei implicite din template.
70. Clic butonul din bara principală pentru a afişa forma Define
Axes. Din această formă selectezi Cardinal Directions (Fig. 2.24). Un
simbol al axelor E, N, U este afişat la originea elementului curent. Ştuţul
orizontal de aspiraţie este îndreptat spre Nord.
Fig. 2.24 Forma Define Axes
71. Pentru a schimba orientarea pompei astfel încât să fie îndreptată spre
Vest (West), efectuezi clic pe butonul Model Editor din bara
principală de scule.
72. Folosind butonul din stânga al mouse-ului efectuezi clic pe pompă
pentru a afişa mânerele de manipulare (Fig. 2.25).
49
Manipulator de rotatie
(Rotation handle)
Fig. 2.25 Mijloacele de manipulare a pompei
73.Deplasezi pointerul deasupra pompei până la mânerul de rotire orizontală

care îşi schimbă forma. Apeşi butonul din stânga al mouse-ului, îl ţi apăsat
şi roteşti mânerul în sens trigonometric până când se realizează următoarea
orientare a pompei (Fig. 2.26).
Fig. 2.26 Poziţia dorită a pompei
50
74.Pompa este acum îndreptată spre Vest (West). Clic oriunde în aria grafică
pentru a şterge mânerele. Citeşte explicaţia legată de facilităţile de
manipulare în modul Model Editor din meniul „Help on-line”.
75. Alte metode de schimbare a orientării sunt explicate mai jos. Mută
pompa înapoi la orientarea iniţială executând clic pe butonul Undo din
bara principală de scule. Clic din nou butonul pentru a părăsi
modul Model Editor.
76. Pentru a schimba orientarea pompei astfel încât să fie îndreptată spre
Vest (West) efectuezi clic pe butonul sau selectezi Orientate>Rotate.
Forma Rotate îţi permite să roteşti echipamentul cu un unghi faţă de axele
definite specificat. Axa implicită este în sus (Up) prin origine şi este corectă,
astfel că tu doar setezi 900 la Angle (Fig. 2.27).
77. Clic Apply şi apoi Dismiss în forma Rotate şi selectezi Close>Retain
în forma Define Axes. Aceasta părăseşte simbolul axelor în 3D View.
Fig. 2.27 Forma Rotate
2.4.5.5 Ordonarea denumirilor
78. Navigi la fiecare ştuţ al pompei şi îl redenumeşti:

 Ştuţul orizontal- /PUMP-1-SUCTION,
 Ştuţul vertical- /PUMP-1-DISCHARGE.
79. Verifică schema celor trei echipamente în fereastra grafică (Fig. 2.28).
51
Fig. 2.28 Schema celor trei echipamente
2.4.5.6 Salvarea modificărilor făcute şi părăsirea sesiunii
Este o bună practică să salvezi regulat modificările făcute în

proiectul tău. Aceasta evită necesitatea de a porni totul de la început în
eventualitatea unei întreruperi neaşteptate.
Ps1. Actualizezi baza de date pentru a stoca modificările de la proiect cu
clic pe pictograma sau selectând Design>Save Work şi clic Yes.
Ps2. Dacă selectezi Display>Save>Forms&Display programul salvează
ecranul tău curent şi afişează setările astfel că data viitoare când vei utiliza
aplicaţia vei putea uşor selecta proiectul tău.
Ps3. Tu poţi acum părăsi programul OUTFITTING (PDMS PIPEWORK) şi
te întorci la sistemul de operare. Pentru aceasta selectezi Design>Exit. În
mod obişnuit, dacă tu ai făcut schimbări, în timpul apelării funcţiei Save
Work va apare o formă de alertă care va întreba dacă tu vrei să salvezi
această schimbare. Apoi ţi se cere să confirmi părăsirea programului
OUTFITTING (PDMS PIPEWORK).
Ps4. Clic OK.
2.5 Trasarea (Rutingul) unei secvenţe de componente de ţevi
În acest paragraf utilizatorul va învăţa:

cum se realizează proiectul unor elemente de tubulatură, cum sunt
reprezentate şi cum sunt accesate în baza de date,
 poziționarea (rutarea) unor ţevi între cele trei echipamente care
52
constituie modelul de proiect,

 stabilirea poziţiei componentelor de ţeavă în traseul de tubulatură.
2.5.1 Proiectul pe baza catalogului
Pentru a se asigura de consistenţa şi de conformitatea cu standardele

predefinite, definiţiile de bază a tuturor componentelor ce se folosesc în
proiectul reţelelor de ţevi se păstrează într-o bază de date Catalogue.
Aceasta conţine definiţiile tuturor configuraţiilor disponibile, materialele
pentru fiecare componentă de ţeavă și toate tipurile de ştuţuri, pentru
conectarea fitingurilor la echipament. Când utilizatorul adaugă un element la
modelul de proiect, el stochează poziţia, orientarea şi alte informaţii despre
element în baza de date OUTFITTING Design (PDMS PIPEWORK
Design) dar specifică şi proprietăţile fizice ale elementului, construind
informația “cross-reference” (Specification Reference sau SpecRef) ce
pregăteşte intrarea în baza de date Catalogue. Dimensiunile fiecărui
element sunt definite în catalog de parametrii a căror valori sunt setate
numai în faza de proiect astfel că o singură intrare poate reprezenta o
întreagă familie de componente. Ele diferă numai prin dimensiunile lor.
Acest concept a fost deja folosit atunci când au fost create ştuţurile
echipamentelor în unul din paragrafele anterioare. Tipul cerut de ştuţ a fost
setat prin specificaţia lui de catalog (de exemplu ANSI flanged) cu
diametrul nominal de 150 mm şi presiunea de lucru 16 bar. Lungimea
tubului ştuţului a fost specificată setând atributul Height (în catalog este
definită ca o dimensiune parametrizată).
2.5.2 Reprezentarea reţelelor de ţevi
Reţelele de ţevi sunt reprezentate de elementele:

 Pipes şi Branches (ţevi şi ramificaţii),
 Components (componente de instalaţii).
În continuare sunt reprezentate fiecare dintre ele.
2.5.2.1 Pipes şi Branches
În paragrafele anterioare s-a stabilit că principalul element

administrativ al lui Zone este Pipe şi subordonatul lui, Branch. Un element
Pipe poate reprezenta orice porţiune din întreaga reţea de ţevi în timp ce
elementul Branch reprezintă o singură secţiune de Pipe aflată între două
puncte "capul ramificațieie" (Branch Head) şi "coada ramificației" (Branch
Tail). Componentele individuale de instalaţii (definite în funcţie de
specificaţiile lor de catalog) sunt stocate ca membrii Branch. Astfel, un
53
element Pipe ce încorporează un element Teu (Tee) , de exemplu trebuie să

aibă în proprietate două elemente Branch pentru a realiza cele trei puncte de
conexiune necesare. În (Fig. 2.29) sunt prezentate două configuraţii ce
conţin un element Tee şi două ramificaţii. (linia continuă reprezintă
elementul Branch 1 iar linia punct reprezintă o parte din Branch 2).
Tee proprietatea
De la Branch 1 Branch 1 De la Branch 1 Tee proprietatea
Head Head Branch 1
Catre Branch 1 Catre Branch 2

Branch 2
Tail Tail
Branch 2 Head
Head
Catre Branch 2
Catre Branch 1
Tail
Tail
Fig. 2.29 Configuraţii de ramificaţii de ţevi
2.5.2.2 Componente de instalaţii (sisteme)
Fiecare componentă de instalaţii este reprezentată în OUTFITTING

(PDMS PIPEWORK) de trei tipuri de date.
 Forma fizică definită de un set de primitive geometrice (Primitives).
 Date care să permită manipularea componentei şi cuplarea ei la
elementele adiacente. Pe componentă sunt marcate puncte principale ce
definesc poziţia, orientarea şi conectivitatea. Ele sunt identificate în mod
unic de capete (tags) numerotate. Elementele tags care au atât poziţie cât şi
direcţie sunt denumite p-points. Fiecare p-point este identificat cu un
număr ce are formatul P0, P1, P2 etc. în timp ce principalele puncte de
intrare şi ieşire pentru direcţia logică de curgere prin componentă sunt
identificate ca puncte de sosire (p-arrive) şi puncte de plecare (p-leave).
Punctul P0 reprezintă întotdeauna poziţia originii componentei. În modul
normal de trasare (ruting) Forwards mode punctul P1 este asemenea lui p-
arrive iar punctul P2 este asemenea lui p-leave.
 Date ce disting o componentă de alta deşi au aceeaşi geometrie iar
elementele p-points sunt definite de aceeaşi parametrii dar cu valori diferite,
cerute de condiţiile specifice din proiect. De exemplu, o componentă Tee
poate fi reprezentată în catalogul OUTFITTING (PDMS PIPEWORK) ca în
(Fig. 2.30). Ea constă în două primitive cilindrii şi un set de puncte ce
specifică poziţia şi orientarea (4 p-points). Punctul P1 aşezat lângă latura de
sus ajută la stabilirea orientării. Dimensiunile T-ului sunt reprezentate în
catalog de parametrii ai căror valori sunt funcţie de diametrul nominal al
găurii cerute în proiect.
54
P1 P1 P1
uzual p-arrive uzual p-leave
P1
Fig. 2.30 Reprezentarea componentei T în catalog
2.5.3 Restaurarea sesiunii OUTFITTING (PDMS PIPEWORK) şi lansarea

aplicaţiei Pipework
Utilizatorul se întoarce din nou la OUTFITTING Design (PDMS

PIPEWORK Design).
Notă: Întrucât tu cunoşti cum să foloseşti butoanele OK, Apply, Cancel şi

Dismiss , în restul exerciţiului nu vor mai fi menţionate.
Ps. Restartezi OUTFITTING (PDMS PIPEWORK) şi introduci modulul
Design aşa cum s-a făcut la începutul exerciţiului dar de această dată setezi
opţiunea User’s Binary în cutia Load form din forma AVEVA Marine
Login (AVEVA PDMS Login). Când încărcarea este completă, ecranul tău
va arăta ca atunci când tu ai salvat schema în paragraful anterior. Dacă tu
intenţionezi să continui proiectul tău când termini sesiunea OUTFITTING
Design (PDMS PIPEWORK Design), este recomandabil întotdeauna să
foloseşti opţiunea Display>Save>Forms&Display (aşa cum s-a făcut
anterior). Cu această procedură tu poţi reîncărca fişierele binare, alternativa
este să reîncarci fişierele binare din sursele lor dar operaţia ia mai mult timp.
Tu poţi să restaurezi cea mai recentă schemă selectând
Display>Restore>Forms&Display.
80. Efectuezi schimbarea din aplicaţia Equipment în aplicaţia Pipework
selectând Design>Pipework. Bara de meniu pentru aplicaţia Equipment
este înlocuită cu cea pentru aplicaţia Pipework. Barele de meniuri pentru
cele două aplicaţii sunt superficial asemănătoare dar ultima îţi dă acces la
opţiuni cu relevanţă specifică pentru crearea şi manipularea componentelor
de instalaţii. Forma Default Specifications care apare automat este descrisă
în următoarea secţiune.
55
2.5.4 Setare formă Default Specifications
Când utilizatorul selectează componentele din catalogul de ţevi aşa

cum s-a descris în paragraful anterior, el o face alegând din specificație
(Specification) componentele potrivite. Pentru a evita să specifice aceste
date din nou pentru fiecare componentă, el poate seta Default Specification
la nivelul Pipe sau Branch. Opţiunea va fi folosită automat la nivelele
inferioare în afară de cazul când el va scrie peste ea (specificaţia implicită
este în cascadă, în ierarhie, direcția în jos). Ca exemplu, specificaţiile
folosite în proiectul exemplu includ:
 A1A: ANSI Class 150 Carbon Steel,
 A3B: ANSI Class 300 Carbon Steel,
 F1C: ANSI Class 150 Stainless Steel.
Pentru acest exerciţiu se va folosi specificaţia A3B pentru a selecta toate
componentele.
81. În forma Default Specification selectezi specificaţia de ţevi A3B
(Fig. 2.31).
Fig. 2.31 Forma Default Specification
82. Specificaţiile proiectului includ câteva posibilităţi pentru izolaţia ţevilor

(Insulation) dar nu sunt specificaţii pentru trecerea căldurii (butonul
Tracing arată opţiunea Non Available). Întrucât în exercițiu nu vrei să
foloseşti izolaţia sau trecerea căldurii asigură-te că ambele sunt neselectate
(Fig. 2.31). Când apeşi butonul OK, specificaţia curentă implicită trece în
rândul doi al barei de scule (Fig. 2.32).
Fig. 2.32 Specificaţia selectată este A3B
56
2.5.5 Crearea unei secvenţe de instalaţie
În următoarea parte a exerciţiului se va crea o secvenţă de

componente de instalaţie conectate între ştuţurile /Tank-1-N1 şi /Pump-1-
SUCTION. Secvenţa iniţială va include un T-eu care va fi ulterior conectat
la altă secvenţă de ţeavă. Configuraţia ce va fi creată cu toate componentele
în planul orizontal este cea din (Fig. 2.33).
Stut (Nozzle) Stut (Nozzle)

Pomp-1-suction /Tank-1-N1 Tank
Pompa Garnitura 4 Garnitura 1
(Gasket 4) (Gasket 1)
Flansa 4 Flansa 1
(Flange 4) (Flange 1)
Directia Valvula 1 Directia
De la elementul de curgere ( Valve 1) de curgere
Branch secund
Cot 1
(Elbow 1)
T-eu(Tee) E
Flansa 3 Flansa 2 N S
(Flange 3) Garnitura 3 Garnitura 2 (Flange 2) W

Fig. 2.33 Configuraţia secvenţei de instalaţie
Secvenţa va fi reprezentată printr-un singur element Pipe în baza de date

care este proprietarul a două elemente Branch. Fluidul ce intră în pompă
rezultă din amestecul fluidului de pe ramura 1 (Branch 1) cu fluidul ce
curge prin ramura 2 (Branch 2).
 Branch 1 va avea elementul Head la ştuţul /Tank-1-N1 şi elementul
Tail la ştuţul /Pump-1-suction. Ramura va conţine următoarele elemente în
ordine de la cap la coadă (Head to Tail): Garnitura 1 (Gasket 1), Flanșa 1
(Flange 1), Cotul 1 (Elbow 1), Flanșa 2 (Flange 2), Garnitura 2 (Gasket 2),
Valvula 1 (Valve 1) (include şi flanşe prin definiţia ei din catalog), Garnitura
3 (Gasket 3), Flanșa 3 (Flange 3), T-eu (Tee) , Flanșa 4 (Flange 4),
Garnitura 4 (Gasket 4). De observat că fluidul va intra în elementul T-eu în
punctul p-point P1 şi va părăsi elementul T-eu prin punctul p-point P3 (P1
este punctul de intrare (p-arrive) iar iar P3 este punctul de ieșire (p-leave).
 Branch 2 va fi creată la un punct ulterior al exerciţiului având
"capul" (Head) poziţionat la ştuţul de la /Tank-2-N1 şi "coada" (Tail) la
ramura a treia a T-eului (P2) (Direcţia de curgere este de la cap la coadă
(Head to Tail).
57
Notă: Ţevile sunt reprezentate cu linie întreruptă în diagramă fiind ajustate

de OUTFITTING (PDMS PIPEWORK) automat pentru a corespunde
poziţiilor şi specificaţiilor componentelor. Ele se numesc "ţevi implicite"
(implied tube) şi nu trebuie create explicit.
83. Navigă la /PIPEZONE în Design Explorer şi efectuează clic pe
pictograma de creare a ţevii în bara de scule a aplicaţiei Pipework
(Fig. 2.34).
Fig. 2.34 Forma Pipework Toolbar
98. Va apare forma Create Pipe (Fig. 2.35). Tu poţi folosi această formă
pentru a descrie ţeava pe care vrei să o adaugi la proiectul tău. Pentru
moment setezi numele ţevii Pipe-1, valoarea 150 la Bore şi K la Insulation.
Fig. 2.35 Forma Create Pipe

85. Clic Apply pentru a crea ţeava.
86. OUTFITTING (PDMS PIPEWORK) se va prezenta acum cu o formă ce
îţi permite să accesezi şi să modifici informaţia despre elementele Head şi
Tail ale ramificaţiei (Branch). De observat că noul element Branch este
denumit automat pe baza numelui proprietarului, Pipe-1/B1. Se
58
observă că nu sunt definite conexiunile Head şi Tail. Ele se definesc

executând clic pe butonul Change şi efectuând modificările corespunzătoare
(Fig. 2.36).
Fig. 2.36 Forma Modify Pipe
87. În exerciţiu tu vei conecta elementele Head şi Tail ale ramificaţiei la

ştuţurile existente. În primul rând vei executa clic pe butonul Change din
zona Head Connection a formei Create Pipe (Fig. 2.37).
Fig. 2.37 Butonul Change
Programul OUTFITTING (PDMS PIPEWORK) va afişa forma din

(Fig. 2.38).
59
Fig. 2.38 Forma cu care se realizează conexiunea
88. Efectuezi clic pe butonul Pick şi foloseşti pointerul mouse-ului pentru a

selecta Nozzle-N1 de pe Tank-1. Urmărind acest exerciţiu ai denumit ştuţul
NOZZ Tank-1-N1. Când selectezi ştuţul, forma se schimbă pentru a
reflecta alegerea ta (Fig. 2.39).
Fig. 2.39 Forma modificată

89. Pentru a confirma selecţia ta şi conectarea elementului Head al
ramificaţiei (Branch) execuți clic pe butonul Connect. Forma principală
60
Create Pipe va fi încă o dată afişată dar acum detaliile la Head au fost
completate (Fig. 2.40).
Fig. 2.40 Forma Create Pipe completată
90. Acum efectuezi clic pe butonul Change în partea formei Tail
61
Connection (Fig. 2.41).
Fig. 2.41 Zona Tail Connection
Programul OUTFITTING (PDMS PIPEWORK) va prezenta o formă

asemănătoare cu cea folosită pentru selectarea elementului Head (Fig. 2.42).
Fig. 2.42 Selectarea elementului Tail
91. Efectuezi clic pe butonul Pick şi foloseşti pointerul mouse-ului pentru a

selecta elementul ştuţul orizontal al pompei (/Pump-1-SUCTION).
92. Clic butonul Connect pentru a confirma selecţia. De notat că traseul
ramificaţiei este indicat în fereastra grafică cu linie întreruptă. Chiar dacă tu
nu ai introdus toate componentele ea urmăreşte drumul de la cap la coadă.
Tu vei construi acum secvenţa de componente adăugând elementele
individuale de instalaţie.
93. Efectuezi clic pe butonul Dismiss şi apoi pe butonul X din colţul dreapta
62
al formei.
2.5.5.1 Modificarea secvenţei de instalaţie
Dacă utilizatorul urmăreşte să modifice o componentă a porţiunii de

instalaţie ce a fost creată atunci selectează componenta în fereastra grafică
sau Design Explorer şi execută clic pe pictograma Pipe Modification din
bara de scule Pipework (Fig. 2.43).
Fig. 2.43 Pictograma Pipe Modification
Imaginea afişată de OUTFITTING (PDMS PIPEWORK) depinde de ceea

ce a selectat utilizatorul. Dacă a selectat întregul element Pipe atunci el va
obţine o formă ce îi permite să modifice tubulatura ca un întreg. Dacă el
selectează o ramificaţie forma va conţine acele opţiuni ce îi permit să
modifice ramificaţia. Dacă utilizatorul execută clic pe o pictogramă şi nu a
selectat o componentă validă de ţeavă va obţine o eroare ca în (Fig.
2.44).
Fig. 2.44 Mesaj de eroare
94. Selectează ramificaţia (Branch) creată la pasul anterior. Elementul

curent se obţine executând clic pe elementul Pipe-1/B1 în Design Explorer.
95. Execută clic pe pictograma ce creează componente de instalaţie din bara
de scule Pipework (Fig. 2.45).
63
Fig. 2.45 Pictograma Pipe component creation form
OUTFITTING (PDMS PIPEWORK) va afişa forma Component Creation

(Fig. 2.46). Ea îţi permite să creezi o componentă sau un grup de
componente ce sunt conectate sau poziţionate în lungul traseului (rutei)
ţevii. Sistemul va încerca să creeze un set de componente adiacente
predeterminate când tu construieşti alte componente. De exemplu, dacă tu
creezi o valvulă, sistemul va încerca să creeze garnituri şi flanşe adiacente.
Acest mod de lucru simplifică mult sarcina construirii traseelor (rutelor) de
ţevi întrucât sistemul preia sarcina realizării componentelor secundare în
locul utilizatorului lce se poate concentra asupra problemelor majore.
Fig. 2.46 Forma Component Creation
96. Selectezi Flange din listă. Tu vei obţine ca răspuns forma de mai jos
(Fig. 2.47).
64
Fig. 2.47 Forma Component creation
97. Selectezi tipul WN din lista derulantă Filter By. Te asiguri că

pictograma With Flow este selectată şi că opţiunile Auto. Create Adjacent
şi Skip Connected Comps sunt selectate.
98. Clic pe butonul Connect. Tu vei vedea că noua flanşă a fost adăugată la
ramificaţie şi că apare atât în vederea grafică cât şi în Design Explorer.
Facilitatea Auto. Create Adjacent a creat automat o garnitură (Gasket)
între flanşă (Flange) şi ştuţ (Nozzle). Ea apare în Design Explorer dar este
prea subţire pentru a fi arătată în vederea grafică (Fig. 2.48).
65
Fig. 2.48 Construirea flanşei şi a componentelor adiacente
99. Tu poţi modifica o componentă odată ce ai construit-o păstrând

conexiunile ei la componentele adiacente oriunde este posibil. Întâi selectezi
pictograma Pipe Component Selection din bara de scule (Fig. 2.49).
Fig. 2.49 Pictograma Pipe Component Selection
OUTFITTING (PDMS PIPEWORK) afişează forma Component Selection

(Fig. 2.50).
66
Fig. 2.50 Forma Component Selection
Folosind această formă, tu poţi schimba specificaţia componentei selectate

şi în anumite circumstanţe tipul componentei. În acelaşi timp tu poţi să vezi
orice eroare existentă sau care poate apărea din cauza modificării. Dacă tu
selectezi cutia de validare (check-box) din partea dreaptă a formei, aceasta
va urmări specificaţia elementului curent. Experimentezi cu această formă şi
vezi ce efect are asupra desenului tău. Când ai terminat refaci setările
iniţiale şi execuți clic pe butoanele Dismiss și X din partea dreaptă.
100. Următorul pas este să adaugi un cot (Elbow) la traseul de ţevi. Clic
butonul Choose şi selectezi opţiunea Elbow din listă (Fig.2.51).
67
Fig. 2.51 Selectarea componentei Elbow
101. Selectezi tipul E din lista derulantă Filter By. Asigură-te că pictograma
With Flow este selectată şi opţiunile Auto. Create Adjacent şi Skip
Connected Comps sunt selectate (Fig. 2.52).
68
Fig. 2.52 Selectarea tipului de cot şi a opţiunilor de creare a componentelor

adiacente
102. Clic butonul Connect. OUTFITTING va adăuga cotul la flanşă (Fig.

2.52). Tu vei observa că cotul (Elbow) este amplasat într-o poziţie
greşită (Fig. 2.53). Atâta timp cât funcţia Auto-connect de poziţionare şi
orientare a cotului este astfel încât punctul p-arrive să fie îndreptat către
flanşa precedentă, aplicaţia nu poate şti în ce direcţie orientează p-leave,
programul alegând ca direcţie implicită cea din catalog.
69
Fig. 2.53 Imaginea din fereastra grafică
Pentru a o modifica tu poţi folosi Component Modification şi Model

Editor. Schema este prezentată în (Fig. 2.54).
Tanc
E (Tank)
Pompă Stut (Nozzle) Garnitura 1
(Pump) N S /Tank-1-N1 (Gasket 1)
W Flansa 1
(Flange 1)
Stut (Nozzle)
Cot 1
/Pump-1-SUCTION (Elbow 1)
Fig. 2.54 Schema de orientare a cotului
103. Clic pe pictograma Model Editor din bara principală de scule

(Fig. 2.55).
Fig. 2.55 Pictograma Model Editor

70
104. Selectezi cotul (Elbow) în fereastra grafică cu mouse-ul. Imediat ce tu

l-ai selectat, cotul va fi înconjurat de manipulatoarele Component
Modification Handles (Fig. 2.56). Aceste mânere îţi permit să roteşti sau să
deplasezi componenta sau componentele selectate. Dacă tu deplasezi
mouse-ul peste mânere ele se schimbă arătând ce acţiuni efectuezi asupra
lor. În plus, dacă efectuezi clic cu butonul dreapta al mouse-ului, tu poţi
alege un număr de opţiuni în funcție de context din meniul expandat apărut
(pop-up).
Fig. 2.56 Mijloacele de manipulare (rotaţie, translaţie)
105. Roteşte vederea şi măreşte cotul (Elbow) până când priveşti la ștuțul
Tank-1-N1. Pluteşte cu pointerul peste orice parte a arcului. Pointerul
mouse-ului se schimbă într-un semicerc cu săgeţi indicând că tu poţi executa
o rotire. Clic cu butonul dreapta, trage de mâner şi roteşte cotul (Fig. 2.57).
Experimentează câteva momente pentru a vedea cum se roteşte cotul
(Elbow) ca răspuns la mişcarea mouse-ului.
Fig. 2.57 Rotirea cotului
71
106. După ce ai terminat de experimentat, roteşte cotul (Elbow) cu 1800.

Unghiul este indicat pe mâner (Fig. 2.58).
Unghiul de rotatie
Fig. 2.58 Cotul rotit cu 1800
Alternativ poţi executa clic-dreapta cu butonul mouse-ului şi selecta

opţiunea Enter Value din meniul expandat (pop-up) apărut (Fig. 2.59).
Această funcţie îţi permite să introduci valoarea măsurată în grade, cu
care doreşti să roteşti cotul (Elbow). Efectuând clic pe butonul Preview
poţi vizualiza cum va arăta vederea.
Fig. 2.59 Opţiunea Enter Value
Dacă acţionezi butonul Cancel, rotaţia este anulată şi cotul se întoarce in

potiţia iniţială (Fig. 2.60).
Notă: Selectezi cotul şi apoi execuți clic dreapta pentru a vizualiza meniul.
107. În cadrul proiectului tu trebuie să poziţionezi cotul (Elbow) la o
anumită distanţă specificată faţă de flanşă (Flange). În vederea prezentării
72
acestei posibilităţi tu vei alinia flanşa cu ştuţul inferior al echipamentului

Tank-2. Deşi tu poţi repoziţiona cotul (Elbow) la orice unghi, este mai uşor
să observi procesul de rotire dacă roteşti vederea privind de jos.
Fig. 2.60 Rotirea cu meniul Rotate Selection
Când tu planezi pointerul mouse-ului peste mânerul marcat X, acesta se

schimbă indicând că tu poţi roti cotul la Vest (West) (Fig. 2.61).
Fig. 2.61 Vederea de jos a rotirii cotului
108. Execuţi clic dreapta cu butonul mouse-ului. Va apare următorul meniu

expandat (pop-up) (Fig. 2.62).
73
Fig. 62 Meniul expandat şi selecţia Align with Feature
Selectezi opţiunea Align with Feature. Aceasta îţi va permite să aliniezi

cotul cu un element existent pe care tu îl identifici cu pointerul în fereastra
grafică. Deplasezi pointerul astfel încât să fie deasupra lui P1, în direcţia
ştuţului. Imaginea ta va fi similară cu cea arătată mai jos (Fig. 2.63).
Fig. 2.63 Deplasarea stutului
109. Execuţi clic pe punctul P1 al ştuţului Tank-2-N1. Sistemul va deplasa

cotul (Elbow) şi va insera lungimea necesară a ţevii. Cotul este repoziţionat
ca în (Fig. 2.64a). Schema este prezentată în (Fig. 2.64b). Desenul tău va
arăta ca în (Fig. 2.65).
74
Fig. 2.64a Alinierea si completarea cu ţeava necesară
E Nozzle (Tank)
Pump Gasket 1
N /Tank-1-N1
S (garnitura 1)
W Flange 1
(flansa 1)
Nozzle
/Pump-1-SUCTION
Tubul adaugat automat
Elbow 1
P-leave aliniat cu nozzle /Tank-2-N1
(cot 1)
Fig. 2.64b Schema privind alinierea si completarea cu ţeava necesară
75
Fig. 2.65 Vederea 3D
110. Execuţi clic pe pictograma de creare a componentei de ţeavă din bara

de scule Pipework selectând opţiunea Valve din forma ce apare în
(Fig. 2.66).
76
Fig. 2.66 Component Creation, opţiunea Valve
111. Selectezi GATE din lista derulantă Filter By şi execuţi clic pe butonul
Connect.
112. Din lista derulantă a următoarei părţi a formei selectezi opţiunea
Flange WN şi execuţi clic pe butonul Done (Fig. 2.67).
77
Fig. 2.67 Selectarea flanşei
113. Proiectul tău va arăta ca în (Fig. 2.68).
Fig. 2.68 Vederea 3D

78
Din meniul Design Explorer tu vei vedea că sistemul a adăugat o valvulă ca

un ansamblu complet şi au fost incluse automat două garnituri şi două flanşe
(Fig. 2.69).
Fig. 2.69 Prezenţa garniturilor şi a flanşelor în Design Explorer
114. La fel ca în situaţia anterioară tu vrei să repoziţionezi valvula încât să

fie mai bine plasată pe traseul tubulaturii. Pentru a realiza această acţiune
părăseşti ansamblul Valve selectat şi execuţi clic pe pictograma Model
Editor din bara principală de scule.
115. Pe axa X, clic dreapta cu mouse-ul şi selectezi opţiunea Enter Value
din meniul derulant. În forma ce apare tipăreşti valoarea 1600 în cutia text a
mărimii X (de observat că cutiile text Y şi Z sunt dezactivate) şi execuţi clic
pe butonul Previw. Sistemul îţi arată cum se deplasează valvula după
valoarea propusă (2.70)
79
Fig. 2.70 Deplasarea valvulei
116. Execuţi clic pe butonul OK şi sistemul va deplasa valvula adăugând o

lungime de tub între ansamblul cot (Elbow) şi valvulă (Valve). De notat că
roata de manevră a valvulei este îndreptată în sus în mod implicit. În acest
exemplu este o poziţie normală. Ea poate fi uşor rotită folosind Model
Editor într-un mod similar cu cel folosit la rotirea cotului (Elbow). Reţeaua
de ţevi va arăta ca în (Fig. 2.71).
Tanc
(Tank)
E Stut
Pompă Garnitura 1
(Pump) N (Nozzle)
S (Gasket 1)
/Tank-1-N1
W
Stut Flansa 1
(Nozzle) (Flange 1)
/Pump-1-SUCTION
Valvula 1
(Valve 1)
Cot 1
(Elbow 1)
Fig. 2.71 Schema instalaţiei
80
117. Acum creezi un T-eu. Execuţi clic pe pictograma Pipe Component

Creation şi selectezi Tee din listă. În forma care apare selectezi opţiunea T
din lista derulantă şi apoi din lista filtru de dedesubt selectezi Bore
(diametrul găurii) cu valoarea 1. Prin această opţiune se construieşte un
element Tee cu braţele egale, diametrele găurilor braţelor corespunzătoare
punctelor P2 şi P3 fiind setate automat să se potrivească cu diametrul
corespunzător lui P1 (arătat în partea superioară a formei) având valoarea
150. În secţiunea Connection Information selectezi a doua din cele trei
pictograme Config (Fig. 2.72). Prin această opţiune ieşirea din elementul
Tee (p-leave) este P3.
Fig. 2.72 Crearea T-eului
118. Execuţi clic pe butonul Connect. Componenta T-eu se va adăuga la

proiect aşa cum se vede în (Fig. 2.73).
81
Fig. 2.73 Imaginea T-eului
Schema este prezentată în (Fig. 2.74)
Tanc
(Tank)
E Stut
Pompă Garnitura 1
(Pump) N (Nozzle)
S (Gasket 1)
/Tank-1-N1
W
Stut Flansa 1
(Nozzle) (Flange 1)
/Pump-1-SUCTION
P3 în sus
(P3 points Up) Valvula 1
(Valve 1)
Cot 1
P-leave=P2 (Elbow 1)
Teu 1 (Tee 1)
Flansa 2
Flansa 3 Garnitura 3 (Flange 2)
(Flange 3) Garnitura 2
(Gasket 3)
(Gasket 2)
Fig. 2.74 Schema instalaţiei
119. Pentru a orienta T-eul, îl selectezi în Model Editor şi îl roteşti în

acelaşi fel în care ai rotit cotul (Elbow) folosind Component Modification
Handles. Alternativ tu poţi selecta Modify>Component General din
meniul principal din care poţi folosi opţiunea Orientate sau Rotate din
forma Piping Components. Roteşti T-eul astfel încât P2 să fie în direcţia
Est (East) (Fig. 2.75)
82
Optiuni de orientare
Optiuni de rotatie
Fig. 75 Forma Modify >Component> General
Oricare metodă foloseşti T-eul va arăta ca în (Fig. 2.76).
T-eu rotit
(Rotated Tee)
Fig. 2.76 T-eul rotit

83
120. Următorul pas este să aliniezi ramura T-eului cu ştuţul Pump-1-

SUCTION. Procedeul cel mai simplu foloseşte funcţia Movement
Handles. Selectezi T-eul cu meniul Model Editor activ şi planezi pointerul
peste axa X (Fig. 2.77).
Fig. 2.77 Opțiunea Movement Handles
121. Execuţi clic cu butonul dreapta al mouse-ului şi alegi opţiunea Align

with Feature din meniul instantaneu (pop-up) (Fig.2.78).
Fig. 2.78 Alinierea T-ului cu ștuțul pompei

84
122. Selectezi punctul P1 al elementului Pump-1-N2 (Fig. 2.79).
Fig. 2.79 Selectarea elementului Pump-1-N2
123. Execuţi clic cu butonul stânga al mouse-ului pentru a alinia T-eul. De

observat că sistemul deplasează T-eul şi inserează o lungime de tub pentru a
completa conexiunea (Fig. 2.80).
Fig. 2.80 Completarea traseului
124. Tu poţi folosi una din opţiunile Position din forma Piping
Components pentru a alinia T-eul cu ştuţul pompei (Fig. 2.81).
Selectezi Thro Tail sau Thro Next ( ele desemnează acelaşi
element întrucât "coada" (Tail) este efectiv următorul element în lista
ramificației (Branch).
 Selectezi Thro ID Cursor şi când apare prompterul, selectezi ştuţul
din fereastra grafică.
 Selectezi Thro Point când apare prompterul, selectezi p-point-ul
din centrul flanşei ştuţului.
85
Optiuni de pozitie
Fig. 2.81 Forma Piping Components
125.Oricare este metoda folosită, schema reţelei de ţevi arată ca în

(Fig. 2.82).
Stut (Nozzle) Tanc

/Tank-1-N1 (Tank)
Pompa E
(Pump) Garnitura 1
N S (Gasket 1)
Stut (Nozzle)
W Flansa 1
/Pump-1-Suction
(Flange 1)
Valvula 1
( Valve 1)
P-leave=P3) Cot 1
(Elbow 1)
T-eu(Tee)
Flansa 3 Flansa 2
(Flange 3) Garnitura 3 Garnitura 2 (Flange 2)
Fig. 2.82 Schema rețelei de țevi

86
De notat că lungimea tubului de legătură apare între ieşirea T-eului şi coada

ramificaţiei (Tail Branch), chiar dacă componenta finală nu a fost inserată.
Aceasta confirmă că alinierea şi mărimile diametrelor găurilor la ieşirea din
T-eu şi coada ramificaţiei (Tail Branch) sunt compatibile.
126. Completează ramificaţia cu o flanşă cu nas sudată şi garnitura
corespunzătoare la "coada ramificației" (Tail Branch) efectuând clic pe
pictograma Piping Component Creation şi selectând WN Flange din listă.
Accesezi modul Component Modification şi tragi flanşa şi garnitura
(dragg Flange and Gasket) până când ajung lângă Nozzle-Pump-1-
SUCTION. Rezultatul arată ca în (Fig. 2.83).
Fig. 2.83 Completarea schemei
Schema ţevilor arată ca în (Fig. 2.84).
E Nozzle (Tank)
Pump /Tank-1-N1
N S
Branch Head
W (capul ramificatieie)
Nozzle Branch Tail
/Pump-1-SUCTION (coada ramificatieie)
Sensul de curgere
Sensul de curgere
Valvula cu flanse
Fig.2.84 Schema instalației
87
2.5.6 Crearea ramificaţiei 2
Se urmăreşte exersarea şi consolidarea tehnicilor învăţate în crearea

secvenţei anterioare de instalaţie. Se va crea o ramificaţie asemănătoare,
parte a reţelei /Pipe-1 care se întinde de la ştuţul /Tank-2-N1 la conexiunea
deschisă a T-eului din ramificaţia existentă (Fig. 2.85). Linia întreruptă
marchează o modificare a direcţiei vederii.
U E
Tanc
(Tank) Stut (Nozzle) N S N S
/Tank-2-N1 Pompa
D W
(Pump)
Capul ramificatieie 2
(Branch 2 Head) Coada ramificatieie 1
(Branch 1 Tail)
Sensul de curgere Coada ramificatieie 2

Ramificatie
(Branch 2 Tail)
existentă
Fig. 2.85 Schema celei de-a doua ramificații
Componentele din stânga sunt arătate privind spre Est (East) (ele rămânând
într-un plan vertical ce trece prin ştuţul tancului). Componentele din partea
dreaptă sunt arătate privind în jos (Down) (ele rămân în acelaşi plan
orizontal ca şi ramificația-Branch).
127. Navigi la /Pipe-1 şi efectuezi clic pe pictograma Pipe Modification
din bara de scule Pipework pentru a activa forma Pipe Modification
(Fig. 2.86).
128. Efectuezi clic pe butonul New Branch pentru a crea a doua ramificaţie
/Pipe-1/B2 (Fig. 2.87).
129. Selectezi New Branch în listă şi urmând etapele prezentate la paşii 86-
93 conectezi Head la Nozzle/Tank-2/N1 şi Tail la T-eul din ramificaţia
anterioară /Branch/Pipe-1/B1.
88
Fig. 2.86 Forma Modify Pipe
130. Creezi o garnitură şi o flanşă conectată la capul ramificaţiei (Branch

Head) (Fig. 2.87).
131. Execuţi clic pe pictograma Piping Component Creation din bara de
scule Pipework şi adaugi o flanşă (WN Flange) la capul ramificaţiei
(Branch Head).
132. Cu aceeaşi formă, Component Creation creezi un cot (Elbow) tip E.
Orientezi şi poziţionezi cotul să aibă conexiunea de ieşire aliniată cu
ramificaţia.
89
Fig. 2.87 Crearea unei garnituri si a unei flanşe la capul ramificației
Tubul implicit (implied) este arătat între cot (Elbow) şi T-eu, confirmând
alinierea şi corespondenţa diametrelor găurilor de conexiune (Fig. 2.88).
Fig. 2.88 Crearea cotului
133. Folosind tot forma Component Creation creezi o valvulă cu ventil

(Valve Gate), flanşa (Flange) tip WN (Fig. 2.89). De observat că valvula
este lângă cot.
90
Fig. 2.89 Poziția valvulei
134. Cu ajutorul manetei Pipe Component Modification, deplasezi valvula

în lungul traseului de ţeavă către T-eu astfel încât să ajungă lângă el. Dacă
tu execuţi clic pe valvulă tu vei vedea că instrumentul Movement Handles
este puţin diferit de cel prezentat anterior (Fig. 2.90).
Fig. 2.90 Finalizarea acţiunii
Forma Explicit Position (Fig. 2.91) arată că se poate realiza deplasarea sau
rotirea componentei cu valori prescrise. În acest caz, valvula se poate
deplasa în direcţia ţevii sau se poate roti în jurul axei X.
Fig. 2.91 Forma Explicit Position
91
135.Execuţi clic cu butonul dreapta al mouse-ului şi selectezi opţiunea

Align with Feature din meniul instantaneu (pop-up). Când cursorul se
schimbă, muţi pointerul oriunde pe T-eu şi observi cum sistemul îţi arată o
vedere posibilă a componentei dacă tu accepţi deplasarea.
135. Execuţi clic cu butonul stânga al mouse-ului pentru a accepta
schimbarea.
136. Măreşte marginea reţelei de ţevi pentru a vedea desenul complet
(Fig. 2.92).
Fig. 2.92 Imaginea proiectului
5.7 Trasarea rapidă a rutei de tubulatură (Quick Pipe Routing-QPR)
Modul de operare Quick Pipe Routing (QPR) dă posibilitate

utilizatorului să definească grafic traseul de tubulatură (ruta) folosind
pointerul mouse-ului pentru a specifica schimbările de direcţie ale traseului
în raport cu sistemul absolut sau cu modelul. Coturile sunt inserate automat
când traseul îşi schimbă direcţia. Quick Pipe Routing este folosit în mod
uzual în următoarele situaţii:
 sunt definite capul (Head) şi coada (Tail) ramificaţiei (Branch) dar
traseul dintre ele nu se cunoaşte,
 QPR este activat automat când se efectuează clic pe „traseul
necorespunzător definit” (ill-defined-route) ce apare în fereastra grafică sub
forma unei linii întrerupte (în loc de suprafaţa cilindrică a ţevii) între două
componente. Executând clic pe linia punctată se activează instrumentul
Routing Handle ( Fig. 2. 93).
92
Fig. 2.93 Instrumentul Routing Handle
Se poate deplasa instrumentul Routing Handle la celălalt capăt al „traseul

necorespunzător definit” (ill-defined-route) selectând End Route Handle.
Când unul din capete este necorespunzător definit atunci la acel capăt nu
există End Route Handle (Fig. 2.94).
Quick Routing Handle

End Rout Handle
Capăt selectat
(Selected End)
Fig. 2.94 Deplasarea manipulatorului Routing Handle
5.7.1 Facilităţi oferite de Quick Pipe Routing
Când se stabileşte o rută, utilizatorul poate controla:

 definirea ortogonală şi neortogonală a ramificaţiei,
 poziţionarea,
 incrementul cuplării,
 poziţia explicită,
 posibilitatea evidenţierii prin luminare (highlighting),
- linia centrală,
- rezultatul (Offset) dat de diametrul exterior al ţevii
(OD) ce include grosimea izolaţiei,
 completarea automată a rutei (când este predictibilă),
 funcţiile UNDO/REDO.
Când extremitatea unei rute nu este definită se poate ataşa capătul ei la
ultimul punct definit în rută sau se poate desemna un element potrivit
pentru a conecta extremitatea la el.
93
5.7.2 Cazul rutelor „necorespunzător definite” (ill-defined-route)
În termeni generali o rută definită necorespunzător se întâlneşte

acolo unde în locul unui tub reprezentat implicit este afişată o linie
întreruptă. Un caz tipic pentru această situaţie este când sunt definite capul
(Head) şi coada (Tail) ramificaţiei (Branch) dar nu se cunoaşte traseul dintre
ele. Alte cazuri sunt detaliate în continuare.
 Alinierea necorespunzătoare dintre două componente (Bad
Alignment Between Two Components ). Situaţia se întâlneşte acolo unde
direcţia de intrare şi direcţia de ieşire a două componente nu se potrivesc.
Abaterea poate fi controlată prin setările curente ale toleranţelor de
proiectare (unghiuri, distanţe etc.).
 Intrarea şi ieşirea din elementele Head şi Tail sunt nedefinite (Arrive
And Leave of Head and Tail are Undefined ). Situaţia se întâlneşte acolo
unde capătul direct adiacent la o componentă nu este setat sau este
necorespunzător definit. Un capăt nu este setat acolo unde elementele Head
sau Tail au atributele pierdute în starea implicită. Un capăt este
necorespunzător definit atunci când referinţa fiind setată poziţia extremităţii
nu coincide cu elementul de referinţă sau când capătul de referinţă nu este
setat şi de aici conexiunea capătului nu este definită (Fig. 2.95).
Extremitatea nu este definită
Fig. 2.95 Extremitate nedefinită
 Rute abandonate (Abandoned Routes). O rută poate fi abandonată în

orice moment și se poate continua din celălalt capăt. Punctul în care a fost
abandonată ruta poate fi accesat pentru a continua rutingul. În cazul
extremităţii necorespunzător definite capătul este poziţionat în ultimul punct
definit.
5.7.3 Accesarea şi abandonarea modului Quick Pipe Routing
Modul QPR este accesat via selecţia liniei întrerupte (reprezentând

traseul necorespunzător definit) când este activat modul Model Editor
94
Mode. Selecţia unei rute necorespunzător definite exclude orice alt element
selectat. Când este selectată o linie întreruptă apare instrumentul Routing
Acces Handle la capetele traseului necorespunzător definit. Acolo unde este
definit greşit un capăt, de exemplu Pipe Head dar nu şi celălalt (Pipe Tail)
programul afișează o manetă de acţionare. Se poate abandona modul Quick
Pipe Routing deselectând Model Edit Mode sau schimbând selecţia curentă
pe alt element.
5.7.4 Instrumentul Pipe Routing Handle
Meniul Pipe Routing Handle se compune din trei părţi (Fig. 2.96).
 Extend Route Handle-folosit pentru a extinde ruta în direcţia
indicată de manetă.
 Cardinal Direction Handles-folosit pentru a schimba direcţia rutei
către una din direcţiile sistemului de axe de referinţă curent.
 Rotation Handles-folosit la acţiunea directă, interactivă a
componentei Extend Route Handle.
Manipulator directii cardinale

(Cardinal Direction Handles)
Manipulator translatie
(Extend Route Handle)
Manipulator rotatie
(Rotation Handles)
Fig. 2.96 Pipe Routing Handle
5.7.5 Extend Route Handle
Acest instrument se foloseşte pentru schimbarea poziţiei manetei în

lungul direcţiei rutei. Pot fi executate următoarele operaţii:
 Tragere (Dragging). Manipulatorul Extend Route Handle poate fi
tras folosind butonul stâng sau butonul drept al mouse-ului în aceeaşi
direcţie cu săgeata sau în direcţie opusă. Când nu este activă o acţiune
specială (de exemplu feature highlighting), maneta se deplasează cu un
multiplu al incrementului curent definit. Când pentru tragere se foloseşte
butonul dreapta al mouse-ului, sistemul afişează un meniu instantaneu (pop-
up) ce prezintă opţiunile disponibile legate de tragere. Când nu sunt active
95
acţiuni speciale, utilizatorul are posibilitatea continuării acţiunii (Extend)

sau anulării ei (Cancel) şi maneta revine la poziţia anterioară.
 Articol evidenţiat (Feature Highlighting). Opţiunea evidențierii
articolului dă posibilitate utilizatorului să poziţioneze maneta folosind alte
elemente din model. Cu opţiunea Feature Highlighting activă (on),
tragerea cu butonul stâng al mouse-ului ţinut jos are ca efect evidențierea
elementelor P-points sau P-lines când pointerul se deplasează deasupra lor.
Activarea opţiunii Feature Highlighting se poate face cu tasta rapidă F
(hotkey) sau via meniul derulant Selection din bara principală. Când
opţiunea Feature Highlighting este activă, maneta urmează pointerul pe
baza incrementelor active până ce este identificată o posibilitate. În acel
moment maneta se deplasează către punctul de intersecţie. Se poate realiza
un ciclu prin punctele secundare ce rezultă în mod obişnuit din intersecţia
liniei rutei cu diferite planuri. Pentru a executa ciclul se foloseşte tasta
rapidă P (hotkey) (Fig. 2.97).
Articol identificat
(Identified Feature) Solutie orizontală
(Horizontal Solution)
Linia traseului
(Routing Line)
Solutia celui mai apropiat punct

(Closet Point Solution)
Solutie verticală
(Vertical Solution)
Fig. 2.97 Ciclul punctelor secundare
 Rezultat (Offseting). Dacă o poziţie a fost obţinută folosind

opțiunea Feature Highlighting, se poate obţine poziţia la jumătate din
diametrul exterior al țevii (½ OD-Outer Diameter) incluzând izolaţia de
fiecare parte a planului axei (Fig. 2.98).
5.7.6 Deplasarea fină a manetei (Nudging the Handle)
După tragerea manetei cu butonul stânga sau dreapta al mouse-ului,
96
Articol identificat
(Identified Feature)
Linia traseului
(Routing Line)
Rezultat
Rezultat situat în fată (Offset)
(Offset)
Fig. 2.98 Poziţia la ½ din diametrul exterior
în final se poate ajusta poziţia manetei cu tastele rapide (hotkeys). Maneta

se poate manipula mai lent în direcţie liniară cu tastele săgeţi de pe tastatura
numerică sau cu tastele 2 şi 8 când opţiunea Num Lock este inactivă (off).
Când utilizatorul defineşte o rută, el trebuie să aranjeze poziţia manetei cu
incrementul liniar implicit pentru poziţia majoră şi o valoare fină pentru
poziţionarea precisă, de exemplu jocul suprafeţelor. Pentru a realiza o
manipulare fină, granularitatea mişcării trebuie să fie mai mică decât a
incremenţilor liniar curenţi. Incremenţii liniari sunt controlaţi din forma Set
Increments. Pentru acţionarea fină se pot folosi şi tastele rapide (hotkeys) +
şi -. Odată ce a fost accesată acţiunea fină (nudge), tragerea (dragg) nu mai
are efect dar butonul mouse-ului trebuie ţinut încă apăsat în jos. Dacă este
aplicată o acţiune fină (nudge) la o poziţie rezultată din opţiunea Snap to
Feature, atât valoarea negativă cât şi cea pozitivă sunt în direcţia mişcării.
Când o poziţie a fost obţinută prin intersecţia liniei rutei cu un articol
(Identified Feature) se obţine un plan derivat faţă de care se poate obţine o
poziţie prin introducerea unui joc cu deplasarea fină (nudge) (Fig. 2.99).
5.7.7 Cardinal Direction Handles (Manetele direcţiilor cardinale)
Aceste manete permit utilizatorului să selecteze rapid una din direcţiile

cardinale pentru definirea următoarei ramificaţii a rutei. Instrumentul
Extend Route Handle nu va fi accesibil până când nu este selectată o
direcţie cardinală cu butonul stânga sau dreapta al mouse-ului.
97
Plan derivat
(Derived Plan) Pozitie fină derivată
Articol identificat (Nudge derived Position)
(Identified Feature)
Linia traseului
(Routing Line)
Pozitie derivată
(Derived Position) Deplasare normală la planul derivat
(+ve Nudge applied normal
to derived Position)
Fig. 2. 99 Realizarea jocului
Acelaşi meniu instantaneu (pop-up) este accesibil cu o manetă de direcţie

cardinală ca şi în cazul Extend Route.
5.7.8 Free Rotation Handles (Manete de rotire liberă)
Manetele de rotire rapidă permit utilizatorului să rotească interactiv

instrumentul Extende Route Handle faţă de axa verticală şi de planul
orizontal (Fig. 2.100).
Rotatia in jurul
axei verticale
Unghiul fată
de planul orizontal
Fig. 2.100 Manete de rotire liberă

 Tragerea (Dragging). Maneta de rotire poate fi trasă folosind atât
butonul stânga cât şi cel dreapta al mouse-ului permiţând o rotire de 3600
faţă de axa corespunzătoare de rotaţie. În urma tragerii instrumentului Free
Rotation Handles sistemul răspunde arătând direcţia lui Extend Handle
(Fig. 2.101). Dacă nu sunt acţiuni speciale active (ex. articol evidențiat),
maneta roteşte un multiplu de incremenţi pentru a ajunge la unghiul de
definiţie.
98
Fig. 2.101 Dragging Free Rotation Handles
Acţiunea de tragere a manetei cu butonul drept se desfăşoară la fel cu cea a

butonului stâng, deosebirea constă în apariţia unui meniu instantaneu cu
opţiuni posibile legate de tragere.
 Articol evidențiat (Feature Highlighting). Când se efectuează o
rotaţie liberă cu funcţia Feature Highlighting activă iar articolul nu este
identificat, rotaţia se realizează cu valoarea incrementului unghiular curent.
Când articolul este identificat, maneta este aliniată în manieră potrivită cu
acesta.
 Acţionarea fină a manetei (Nudging Handle) Utilizatorul poate ajusta
modul de rotire a manetei acţionând tastele rapide (hotkeys) “+” şi “-“.
5.7.9 Caracteristicile direcţiei şi rotaţiei
Toate modificările de lungime sau direcţie ale ramificaţiei pot fi

anulate prin acţiunea butoanelor UNDO/REDO. Modificările de direcţie ale
manetei nu pot fi anulate.
 Manipulatorul de translație (Extended Route Handle). Utilizatorul
poate schimba direcţia faţă de alte elemente ale modelului în mod liber. În
continuare sunt prezentate diferite metode de schimbare a direcției manetei,
altele decât tragerea care este o metodă implicită.
 Rezultate explicite (Explicit Offsets). Există două metode pe baza
de a deplasa maneta pe baza rezultatului (offset):
-specificarea lungimii ramificaţiei,
-analiza răspunsului faţă de poziţia anterioară a manetei.
Aceste opţiuni sunt accesate din meniul instantaneu (pop-up) de pe manetă.
În fiecare caz sistemul prezintă o formă ce permite introducerea lungimii
corespunzătoare. Utilizatorul poate vedea efectul valorii specificate înainte
de executarea modificării. Toate distanţele rezultate sunt evaluate în lungul
vectorului de ruting.
 Lungimea ramificaţiei (Leg Length). Această metodă permite
99
utilizatorului să poziţioneze modificarea unei direcţii specificând lungimea

ramificaţiei rutei (Fig. 2.102). O valoare negativă poziţionează schimbarea
de direcţie în direcţie opusă extinderii săgeţii.
Fig. 2.102 Modificarea de direcţie pe baza lungimi ramificaţiei
Rezultat (Offset). Cu această metodă utilizatorul poate stabili

modificarea de direcţie pe baza distanţei măsurată pe poziția curentă a
manetei (Fig. 2.103).
Fig. 2.103 Metoda Offset
 Distanţa faţă de origine (Distance from Origin). Această metodă

permite utilizatorului să poziţioneze modificarea de direcţie faţă de o poziţie
considerată origine (Fig. 2.104).
 Articol evidențiat (Feature Highlighting). Articolul evidențiat
permite utilizatorului să poziţioneze maneta folosind elemente ale
modelului. Opţiunile Feature Highlighting sunt accesibile din meniul
rapid (shortcut) sau cu ajutorul tastelor rapide (hotkeys).
100
Pozitia curentă
Fig. 2.104 Metoda distanţei faţă de origine
Toate poziţiile proiectate pe vectorul de rutare (vectorul ce indică poziția de

amplasare a tubulaturii) sunt derivate dintr-un plan de poziţie constantă. În
mod implicit planul derivat (secundar) va fi vertical sau orizontal în funcţie
de vectorul de rutare. Este posibil să se realizezeze un ciclu, trecând pe rând
prin soluţii cu ajutorul tastei rapide (hotkey) Shift.
 Rezultat cu diametru exterior (Offset type OD). În mod implicit,
când un articol este selectat, poziţia derivată va fi luată prin axa tubului.
Utilizatorul poate modifica poziţia derivată cu jumătate din mărimea
diametrului exterior (½ OD -Outer Diameter) ce include şi izolaţia. Acest
răspuns se aplică la planul soluţiei curent activ. Ciclul de trecere prin soluţii
se poate realiza cu tasta rapidă O (Fig. 2.105).
Răspuns în fata planului

Vectorul
derivat la 1/2 OD
traseului
Planul derivat
prin axa tevii
Răspuns în spatele
planului derivat la 1/2 OD
Fig. 2.105 Metoda Offset tip OD
 Orientarea către articol (Orient to Feature). Utilizatorul poate să

direcţioneze maneta de extindere a rutei pentru a identifica articolul. Metoda
este selectabilă dintr-o opţiune a meniului instantaneu de pe manetă
(Fig. 2.106).
101
Fig. 2.106 Metoda Orient to Feature
Modul în care maneta de extindere este orientată depinde de articolul

identificat. Identificarea unui punct al articolului controlează maneta de
extindere la punctul indicat pe articol (Fig. 2.107).
Manipulatorul Extend
Handle orientat către punct
Directia initială a
manipulatorului
Extend Handle
Punctul identificat pe articol

(P-point pe stut)
Fig. 2.107 Opţiunea Orient to Feature
Identificarea unui articol liniar roteşte instrumentul Extension Handle faţă

de axa verticală a instrumentului Routing Handle menţinând unghiul faţă
de orizontală. Instrumentul Extension Handle este direcţionat la un punct
proiectat pe linia articolului (Fig. 2.108). Acolo unde nu este posibil să se
deriveze o direcţie de la articolul identificat sau articolul determină o
schimbare de direcţie de 1800 , articolul nu este afişat.
102
Unghiul fată de planul

Unghiul fată de orizontal mentinut
planul orizontal
Punctul de intersectie
Articol liniar identificat
Fig. 2.108 Direcţionarea instrumentului Extension Handle
 Alinierea cu articolul (Alignment with Feature). Utilizatorul poate

controla instrumentul Route Extension Handle astfel încât să fie paralel cu
un articol liniar identificat folosind opţiunea Align with Direction, din
meniul derulant (pop-up) de pe manetă. Se poate comuta între direcţia
iniţială derivată a articolului identificat şi direcţia opusă cu ajutorul tastei
Shift (Fig. 2.109). Nu este posibil să fie selectat un sens opus instrumentului
Routing Handle, de exemplu o schimbare de direcţie de 1800. Când este
identificată o porţiune din ramificaţie (Branch), direcţia implicită este
direcţia de curgere în elementul Pipe.
 Direcţie explicită (Explicit Direction). Direcţia instrumentului
Extension Handle poate fi setată ca o direcţie explicită folosind opţiunea
Explicit Direction din meniul instantaneu (pop-up) de pe manetă (clic
dreapta). Sistemul afișează forma Enter Direction For Axis dând
posibilitate utilizatorului să specifice direcţia faţă de sistemul de axe de
referinţă curent. Nu este posibil să se specifice o direcţia opusă ramificaţiei
ce precede maneta.
103
Directie alternativă
Directie initială
Articol liniar identificat
Fig. 2.109 Opţiunea Align with Feature
 Complet (Complete). Când se foloseşte butonul dreapta al mouse-

ului pentru a identifica articolul, dacă opțiunea End Route Handle este
identificată ca un articol liniar, se poate da opţiunea de completare a rutei
(Complete) (Fig. 2.110).
Ruta ce va fi extinsă Pozitie derivată din aliniere
Distantă completă
Instrumentul din aliniere
End Route Handle
Fig. 2.110 Utilizarea End Route Handle
Acolo unde ramificaţia extinsă intersectează fizic traseul End Route

Handle, opţiunea Complete va crea o ramificaţie între poziţia derivată a
alinierii şi sfârşitul rutei (Fig. 2.110). Atunci când ramificaţia extinsă nu
intersectează End Route Handle, opţiunea Complete va crea două
ramificaţii, una fiind cea mai scurtă distanţă dintre ruta extinsă şi vectorul
rutei, cealaltă fiind de la End Route Handle şi poziţia cartografiată la
capătul vectorului rutei (Fig. 2.111). Când manipulatorul End Route
Handle este direcţionat după ultima ramificaţie, meniul QPR (Quick Pipe
Routing) abandonează lucrul.
104
Ruta ce va fi extinsă Distantă completă

din aliniere
Pozitia derivată
din aliniere
Instrumentul End
Route Handle
Fig. 2.111 Ramificaţiile create cu opţiunea Complete
Dacă End Route Handle este îndreptat în afara ultimei ramificaţii

utilizatorul va avea QPR activ.
 Conectare (Connect). Când un capăt al rutei nu este definit,
utilizatorul poate indica un element potrivit ca punct de sfârşit la care să se
conecteze. Există două modalităţi cu care utilizatorul poate defini
conexiunea pentru capătul liber, Using the Pointer şi Identifying an
Appropriate Feature. Metoda Using the Pointer (folosind pointerul) dă
posibilitate utilizatorului să identifice o conexiune permisă (permissibile
conection) fără modificarea rutei. Funcţia este accesată de pe meniul
instantaneu de pe manetă. Metoda Identifying an Appropriate Feature
cere utilizatorului să ia o decizie odată ce articolul potrivit a fost identificat.
Opţiunea este valabilă numai când se efectuează tragerea „dragg” cu
butonul dreapta al mouse-ului. Când se lucrează în modul Feature
Highlighting conexiunile permisibile (permissibile conection) sunt
elemente p-points ale componentelor (Components) care nu sunt conectate.
Dacă un p-point este deja conectat, atunci el este manipulat ca orice articol
şi opţiunea Connect nu este disponibilă. Când pointerul mouse-ului este
folosit pentru a identifica conexiunea (Connection), utilizatorul trebuie
numai să identifice conexiunea liberă (free connection). Punctul
corespunzător pe element la care poate fi făcută conexiunea este determinat
automat. Există situaţii în care un element are mai mult de o conexiune (ex.
CROSS, PCOM ), la care sistemul fie încearcă să determine punctul p-point
din selecţie, fie luminează punctul p-point care poate fi conectat.
 Manete de rotaţie (Rotation Handle). Utilizatorul poate controla
liber instrumentul Extend Route Handle faţă de verticală sau orizontală
folosind Rotation Handle (Fig. 2.112). În mod implicit, tragerea fiecărei
manete roteşte Extend Route Handle faţă de axa corespunzătoare cu
incrementul unghiular curent.
105
Rotatia fată
de axa verticală
Unghiul fată
de planul orizontal
Fig. 2.112 Instrumentul Rotation Handle
Dacă opţiunea Feature Highlighting este activă, direcţia derivată pentru

Extend Route Handle are deplasarea restricţionată de axa corespunzătoare
de rotaţie. Aceasta înseamnă că atunci când se foloseşte „maneta verticală”
direcţia derivată va fi către articolul identificat dar unghiul faţă de orizontală
este menţinut. Atunci când se foloseşte „maneta orizontală” direcţia
proiectată a instrumentului Extend Route Handle pe planul orizontal este
menţinută şi unghiul faţă de verticală este modificat.
5.7.10 Răspuns (Feedback)
Există câteva tipuri de răspunsuri (feedback) care se referă la

manete:
 Highlighting (evidențierea)-se foloseşte pentru a informa
utilizatorul care manetă este sub pointer şi care va fi selectată când este
ciupită (picked),
 Dragging (tragerea)-foloseşte o versiune stilizată a manetei
selectate, adaptată la variaţii ce depind de poziţie, stare etc., toate manetele
dispar când această manetă este activă,
 Information (informarea)-când se efectuează o tragere apare o
Informaţie alfanumerică referitoare la operaţie (Fig. 2.113) (Leg length
500.0-lungimea ramificaţiei 500.0).
Fig. 2.113 Răspunsul sub forma unei informaţii alfanumerice
106
 Extend Route Handle Highlighting (evidențierea manipulatorului

ERH)-trecând pointerul peste o manetă, când nu se efectuează nici o
acţiune, simbolul pointerului se va schimba şi Extend Route Handle va fi
evidențiat pentru a-l diferenţia de alte componente ale manetei rutei. În plus,
va fi afişată direcţia curentă a manetei (Fig. 2.114).
Fig. 2.114 Extend Route Handle
 Dragging (tragere)-când se trage maneta, sistemul afişează o manetă

stilizată, iar sistemul de direcţii ortogonale (Cardinal Direction) şi
manetele de rotaţie liberă (Free Rotation Handle) dispar. Odată ce maneta
este deplasată din poziţia ei originară, distanţa de la poziţia originară până la
poziţia curentă este afişată adiacent la manetă. Când se face o schimbare de
direcţie faţă de poziţia originară, se afişează şi ramificaţia (Fig. 2.115).
Schimbarea directiei si
pozitia originară
Fig. 2.115 Afişarea ramificaţiei
Acolo unde nu rezultă o schimbare de direcţie de la poziţia originară,

lungimea ramificaţiei este arătată la jumătate din lungimea ramificaţiei
extinse (Fig. 2.116).
107
Modificarea directiei
Pozitia originară
Fig. 2.116 Afişarea lungimii ramificaţiei când nu are loc schimbare de

direcţie
 Snapping (agățare)-când se identifică un articol, răspunsul furnizat

de sistem (feedback) informează utilizatorul despre tipul de soluţie plană şi
poziţia derivată.
 Information Feedback (informaţia răspuns)-cu această funcţie, în
plus faţă de articolul identificat şi a distanţelor de deplasare, utilizatorul este
informat despre orice altă informaţie suplimentară folosită pentru a deriva
poziţia. Acolo unde a fost folosit un plan de referinţă, răspunsul (feedback)
informează utilizatorul despre tipul planului folosit (exemplu plan orizontal,
vertical sau normal pe un element). Tipul planului este afişat ca un text
(string) la mijlocul distanţei dintre poziţia pointerului pe articol şi poziţia
derivată pe plan (Fig. 2.117).
Directia miscării
Fig. 2.117 Informaţia răspuns (feedback)
Acolo unde planul este un rezultat (offset), sistemul dă o reprezentate a lui

(Fig. 2.118).
 Offseting Planes (plane rezultate)-pentru identificarea unui articol
(feature) care prezintă un plan de referinţă, este afişată o manetă răspuns cu
care utilizatorul poate modifica planul. Maneta este arătată de pointer în
punctul iniţial al articolului, când acesta este selectat.
108
Rezultat în fată
Rezultat în spate
Fig. 2.118 Reprezentarea rezultatului (offset)
Orientarea manetei este normală la planul de referinţă afişat, de aceea dacă

tipul planului este modificat, de exemplu din orizontal în vertical, atunci
maneta este afişată din nou la pointer în orientarea corectă. Deplasând
pointerul peste „bobul” de la capătul manetei, rezultă planul la marginea
relevantă a poziţiei derivate. Articolul evidențiat şi maneta rămân aceleaşi
dar planul derivat va rezulta în poziţie corectă. Pierzând focalizarea de pe
manetă şi întorcându-se la articolul identificat utilizatorul va repoziţiona
planul derivat înapoi la poziţia originală.
 Cardinal Directions Handles Highlighting (evidențierea manetelor
direcţiilor cardinale)-în mod implicit, când pointerul trece peste
instrumentele Cardinal Directions Handles fără a efectua o acţiune,
direcţia cardinală respectivă este evidențiată şi instrumentul Extend Route
Handle dispare. Atunci când focalizarea nu mai este pe manetă, Extend
Route Handle va apare în poziţia originară. Selectând direcţia cardinală,
Extend Route Handle se schimbă pentru a corespunde direcţiei selectate
(Fig. 2.119).
Fig. 2.119 Instrumentul Extend Route Handle

 Free Rotation Handles Highlighting (evidențierea manipulatorului
109
de rotație liberă)-când utilizatorul trece cu pointerul peste o manetă şi nu

efectuează nici o acţiune, pointerul se schimbă şi maneta este evidențiată
pentru a arăta direcţia de rotire a manetei (este afişată direcţia curentă a
manetei).
 Dragging (tragerea)-când utilizatorul "trage" de manetă faţă de axa
verticală sau orizontală, sistemul afişează numai Rotation Handles.
celelalte manete fiind îndepărtate.
5.7.11 Meniuri expandate în QPR Handle
 Extended Handle (maneta de extindere)

 Before Dragg (înainte de tragere)
Cu funcţia Extend Handle înainte de tragere (dragg) sunt disponibile

opţiunile din tabelul următor.
Opţiunea Descriere
Enter Offset... Sistemul furnizează o formă care permite utilizatorului să
introducă un rezultat (offset) de la poziţia curentă a
manetei în direcţia curentă a rutei.
Enter Leg Length... Sistemul furnizează o formă care permite utilizatorului să
introducă o lungime absolută de la ultima modificare de
direcţie.
Distance From Sistemul afişează o formă care permite utilizatorului să
Origin... introducă o distanţă absolută pentru manetă, de la
originea poziţiei anterioare a componentei.
Extend Through Sistemul permite utilizatorului să identifice articole cu care
Feature... să alinieze ruta.
Orient to Point... Meniul controlează maneta fie direct orientând-o către un
110
articol punct sau o roteşte faţă de axa verticală

menţinând rezultatul (offset) orizontal când este
identificat un articol liniar.
Align with Direction... Opţiunea permite utilizatorului să identifice articolul cu care
maneta este aliniată.
Explicit Direction... Sistemul afişează o formă de introducere date care permite
utilizatorului să specifice în mod explicit direcţia
manetei.
Component Choise... Opţiunea dă posibilitate utilizatorului să selecteze tipul de
componentă creată de Routing Handle când are loc o
schimbare de direcţie. Componentele ce pot fi setate
sunt Elbows sau Bends.
Distance Feedback... Opţiunea dă posibilitate utilizatorului să selecteze modul în
care funcţia Routing Handle afişează răspunsul
distanţă. Acesta poate fi Offset (rezultatul din poziţia
anterioară a manetei), Leg Length (distanţa manetei de
la ultima schimbare a direcţiei) sau From Origin
(distanţa manetei de la poziţia anterioară a originii
componentei).
Show Rotation Opţiunea dă posibilitate utilizatorului să afişeze/ascundă
Handles manetele de rotire.
Cancel Sistemul întoarce maneta la starea iniţială înainte de tragere.
Opţiunile următoare sunt valabile acolo unde capătul rutei este greșit definit
(ill-defined end) şi End Route Handle nu este afişat.
Opţiunea Descriere
Connect To... Sistemul permite utilizatorului să folosească pointerul pentru
a selecta un element care poate fi conectat la capătul
rutei, de exemplu ştuţuri (Nozzle), T-euri (Tees) etc .
Finish Dragg (la terminarea tragerii)-următoarele meniuri sunt

disponibile cu manipulatorul Extend Handle când butonul secundar al
mouse-ului a fost folosit pentru a trage maneta. Opţiunile următoare sunt
implicite când nu sunt active acţiuni speciale.
Opţiunea Descriere
Extend Sistemul părăseşte maneta la poziţia arătată.
Cancel Sistemul întoarce maneta (return) la poziţia înainte de
tragere.
Următoarele opţiuni sunt disponibile când utilizatorul lucrează în modul

„snap to feature” şi capătul rutei este greşit definit (ill-defined) sau
neconectat. Articolul identificat este un punct p-point al elementului
conectabil care la un capăt poate fi conectat (ex. un ştuţ-Nozzle).
111
Opţiunea Descriere
Connect Sistemul părăseşte maneta la poziţia arătată şi conectează
capătul greşit definit (ill-defined) la ţinta identificată.
Connect and Complete Sistemul stabileşte o conexiune la un element identificat şi
completează ruta după care abandonează rutarea.
Cancel Sistemul returnează maneta la poziţia înainte de tragere.
Opţiunile următoare sunt accesibile când se lucrează în modul „snap to

feature” şi extremitatea rutei este bine definită şi identificată.
Opţiunea Descriere
Complete Sistemul completează ruta după care abandonează rutarea.
Cancel Sistemul returnează maneta la poziţia înainte de tragere.
 Free Rotation Handle (Maneta de rotire liberă)

Before Dragg (înainte de tragere)
Opţiunile următoare sunt disponibile pentru instrumentul Free Rotation

Handle înainte de tragere (before dragg).
Opţiunea Descriere
Enter Offset... Sistemul furnizează o formă care permite utilizatorului să
introducă un unghi pentru funcţia curentă Rotation
Handle.
Orient to Point... Meniul controlează maneta fie direct orietând-o către un
articol punct sau o roteşte faţă de axa verticală
menţinând rezultatul orizontal când este identificat un
articol liniar.
Align with Direction... Opţiunea permite utilizatorului să identifice articolul cu care
maneta este aliniată.
Explicit Direction... Sistemul afişează o formă care permite utilizatorului să
introducă o direcţie explicită pentru axa Z a manetei.
112
Component Choise... Opţiunea dă posibilitate utilizatorului să selecteze tipul de

componentă creată de Routing Handle, când are loc o
schimbare de direcţie. Componentele setate pot fi
Elbows sau Bends.
Distance Feedback... Opţiunea dă posibilitate utilizatorului să selecteze modul în
care funcţia Routing Handle afişează răspunsul (offset)
distanţă. Acesta poate fi Offset (rezultatul din poziţia
anterioară a manetei), Leg Length (distanţa manetei de
la ultima schimbare a direcţiei) sau From Origin
(distanţa manetei de la poziţia anterioară a originii
componentei).
Show Rotation Opţiunea dă posibilitate utilizatorului să afişeze/ascundă
Handles manetele de rotire.
Cancel Sistemul întoarce maneta la starea iniţială înainte de tragere.
La terminarea unei trageri (dragg) opţiunile sunt Rotate sau Cancel.
Opţiunea Descriere
Rotate Sistemul părăseşte maneta Rotate Handle la poziţia arătată.
Cancel Sistemul întoarce maneta maneta la poziţia în care era
înainte de tragere.
5.7.12 Taste rapide (Hotkeys)
Pentru opţiunile de manipulare cu instrumentul Routing Handle

sunt disponibile următoarele posibilităţi.
Hotkey Manetă Descriere

Esc Toate Sistemul abandonează operarea curentă.
Toate Sistemul permite utilizatorului să realizeze un ciclu
prin aliniamentele derivate.
D Toate Sistemul permite utilizatorului să realizeze un ciclu

prin Offset/Leg Length/From Origin
F Toate în modul Sistemul permite utilizatorului să comute pe
de lucru evidențierea articolului (sau opțiunea
Model Editor Selection>Feature> Highlighting).
O Extend Route Sistemul permite utilizatorului să realizeze un ciclu
prin rezultatul afișat când acesta se aliniază cu
articolul evidențiat.
P Extend Route Sistemul permite utilizatorului să realizeze un ciclu
prin soluţii când se aliniază folosind articol
evidențiat.
+ Toate Sistemul foloseşte un increment liniar sau unghiular
aplicat la incrementul setat implicit.
- Toate Sistemul foloseşte un decrement liniar sau
unghiular aplicat la incrementul setat implicit.
113
↑ Extend Route Sistemul foloseşte un increment fin liniar.

↓ Extend Route Sistemul foloseşte un decrement liniar fin.
138. Selectezi Design>Equipment din meniul principal. Adaugi al treilea

tanc la proiect folosind metoda anterioară, cu care ai creat tancul de
stocare. Diferenţa constă în amplasarea tancului, forma Explicit Position
având valorile din (Fig. 2.120).
Fig. 2.120 Coordonatele noului tanc

Pe forma Create Nozzle tu vei introduce datele:
 Name: Tank-3-N1
 Position: West 1675
North 0
Up 2750
 Orientate P1: W
 Height: 300
Proiectul tău va arăta ca cel prezentat în (Fig. 2.121).
Fig. 121 Ansamblul format din cele trei recipiente
114
139. Tu vei stabili traseul tubulaturii între ştuţul (Nozzle) /Pump-1-

DISCHARGE şi /Tank-3-N1. Selectezi aplicaţia Design>Pipework din
meniul principal.
140. Folosind procedura anterioară, creezi o ţeavă nouă numită Pipe-2 între
ştuţurile (Nozzles) /Pump-1-DISCHARGE şi /Tank-3-N1, selectând /Pump-
1-DISCHARGE ca Head (capul ramificaţiei) şi /Tank-3-N1 ca Tail (coada
ramificaţiei).
Notă: Linia întreruptă reprezintă ruta de ţevi între cele două ştuţuri
(Fig. 122).
Fig. 122 Ruta de ţevi
141. Selectează în fereastra Design Explorer ramificaţia (Branch) pe care

tu tocmai ai creat-o şi adaugă o flanşă (Flange) şi o garnitură (Gasket).
142. Activează Model Editor şi execută clic oriunde pe linia întreruptă ce
reprezintă ruta ţevii Pipe-2. Când selectezi linia va apare instrumentul
Routing Acces Handles afişat la fiecare capăt al rutei (Fig. 2.123).
Dacă tu selectezi funcţia End Route Handle atunci manetele se vor
schimba. De remarcat că dacă extremităţile rutei sunt necorespunzător
definite (ill-defined end) nu vor apărea instrumentele End Route Handle.
115
Fig. 2.123 Instrumentul Routing Acces Handles
143. Efectuezi clic-dreapta pe axa West a instrumentului Quick Routing

Handle la coada rutei (Tail) şi alegi opţiunea Extend Through Feature din
meniul expandat (Fig. 2.124). Această selecţie îţi dă posibilitatea să
selectezi un articol (feature) ce defineşte planul până la care se extinde
ţeava.
Fig. 2.124 Opțiunea Extend Through Feature
116
144. Efectuezi clic pe punctul P2 al flanşei (Flange). Sistemul va extinde

ţeava până la planul definit şi va insera un cot (Elbow) cu tubul implicit
ataşat (Fig. 2.125).
Fig. 2.125 Planul ce trece prin articol (feature)
145. Privind din alt unghi, tu vei vedea că ţeava s-a extins până în dreptul
ştuţului pompei (Fig. 2.126a,b).
Fig. 2.126a Instrumentul Extend Routing Handle
117
Fig. 2.126b Extinderea ţevii și prezentarea din alt unghi
146. Efectuezi clic-dreapta pe axa South a instrumentului Extend Through

Feature din meniul expandat (pop-up). Execuţi clic pe punctul P2 al flanşei
(Flange). Sistemul va extinde ţeava până la punctul definit şi va insera un
cot (Elbow) cu tubul implicit ataşat (Fig. 2.127).
Fig. 2.127 Extinderea ţevii în direcţia South
147. Efectuezi clic-dreapta pe axa Down a instrumentului Quick Routing

Handle şi alegi opţiunea Extend Through Feature din meniul expandat.
Execuţi clic pe punctul P2 al flanşei (Flange). Sistemul va extinde ţeava
până la punctul definit şi va insera un cot (Elbow) cu tubul implicit ataşat.
118
148. Tu poţi completa ruta adăugând o flanşă (Flange) la cotul cel mai
apropiat de tancul Tank-3 asigurându-te în acelaşi timp că nu este bifată
cutia de validare (checkbox) Skip Connected Comps din forma
Component Creation. După ce ai adăugat flanşa (Flange), deplaseaz-o
(dragg) la ştuţ în Model Editor. Proiectul tău va arăta ca în (Fig. 2.128).
Fig. 2.128 Reprezentarea axonometrică a proiectului
2.5.8. Ştergerea rutelor de ţevi
Este posibil să se selecteze componente grafice vecine ale aceleiaşi

reţele de tubulaturi (Pipe) sau ramificaţii (Branch) (de exemplu prima şi
ultima componentă) şi să se şteargă într-o operaţie.
149. Clic pe pictograma Delete Range of Piping Components din bara de

scule Pipework (Fig. 2.129).
Fig. 2.129 Pictograma Delete range of piping components
119
150. Selectează prima componentă de rangul din care vrei să ştergi.

151. Selectează ultima componentă de rangul din care vrei să ştergi.
Sistemul va evidenția componentele situate între prima şi ultima
componentă şi îţi va cere să confirmi ştergerea (Fig. 2.130).
Fig. 2.130 Selectarea celor două componente
152. Clic pe butonul Yes şi sistemul va şterge componentele pe care le-ai

selectat (Fig. 2.131).
Fig. 2.131 Cererea de confirmare a ştergerii.
Rezultatul acţiunii este prezentat în (Fig.2.132).

120
Fig. 2.132 Rezultatul ştergerii
2.6.1 Verificarea inconsistenţelor datelor de proiectare
În urma verificări datelor de proiectare se constată următoarele tipuri de

erori (Fig. 2.133a,b):
 nealiniere axială (axial misalinment),
 nealiniere unghiulară (angular misalinment),
 nepotrivirea diametrelor găurilor (inconsistent bores),
 tipuri incompatibile de conexiune (incompatible connection types),
 tub prea scurt pentru a permite asamblarea.
Nealiniere axială
Nealiniere unghiulară
Fig. 2.33a Tipuri de erori
121
Diametrul interior Diametrul interior

la iesire 50 la intrare 100
Inconsistenta diametrelor interioare de cuplare
Incompatibilitatea tipurilor de cuplări
Tubul prea scurt pentru a

permite asamblarea
Fig. 2. 133b Tipuri de erori
2.6.1.1 Toleranţe de proiectare
Lipsa de aliniere între componentele învecinate poate fi măsurată

folosind parametrii din figură (Fig. 2.134):
p-arrive
Tubul de conectare
x=OFFSET
p-leave
ANGLE
y
Rate=x/y=tg(ANGLE)
Fig. 2.134 Parametrii pentru estimarea dezaxării
 x-distanţa (offset) între axele punctelor p-arrive şi p-leave,

 unghiul (ANGLE) dintre axele ce trec prin punctele p-arrive şi p-
leave,
 raportul x/y dintre offset şi distanţa dintre punctele p-arrive şi p-
leave, echivalent cu tangenta unghiului ANGLE.
Se pot specifica valorile maxime admise pentru oricare dintre aceşti
122
parametrii precum şi lungimea maximă acceptabilă a tubului dintre

componente. Dacă într-o parte a desenului apare o nepotrivire sistemul va
afişa un mesaj de eroare.
153. Pentru a verifica proiectul tău din punct de vedere al inconsistenţei

datelor selectezi Utilities>Data>Consistency. Tu vei vedea o formă Data
Consistency Check (Fig. 2.135).
Fig. 2.135 Forma Data Consistency Check
154. Vizualizarea valorilor implicite pentru toleranţele ţevilor se realizează

efectuând clic pe butonul Parameters: Piping pentru a afişa forma Piping
Consistency Check Options. Tu vei folosi valorile implicite pentru toate
toleranţele setate la ţevi sau le vei anula.
155. Tu poţi trimite raportul tău de eroare pe ecranul tău sau într-un fişier.
Pentru prima variantă selectezi Output : butonul Screen.
156. Opţiunea Check : lista dă posibilitatea stabilirii porţiunii din model ce
va fi supusă verificării într-o singură operaţie. Tu vei verifica fiecare
ramificaţie separat aşa că selectezi din listă Branch.
123
157. Navigi la ramura /Pipe-1/B1 şi execuţi clic pe butonul Apply pentru a

iniţia procesul de verificare a datelor. Rezultatul este arătat într-o zonă text
derulantă în partea de jos a formei. Pot apărea mesaje despre necunoscute
SKEYs dar se ignoră.
158. Repetă verificarea de mai sus pentru ramura /Pipe-1/B2. Rezultatul se
scrie peste raportul anterior. Este o practică bună să verifici consistenţa
datelor când creezi sau modifici un proiect, înainte de a alege Design>Save
Work. Este important pentru proiectul tău să nu conţină erori de consistenţă
înainte ca tu să generezi desene izometrice pentru fabricaţie. Altfel pot
apărea rezultate foarte confuze.
2.6.2 Verificarea nepotrivirilor tip clashes
Tipurile de nepotriviri tip clashes identificate depind de doi factori:

 nivelele de obstrucţionare ale elementelor,
 toleranţele de atingere şi jocurile.
2.6.2.1 Nivelele de obstrucţionare
Toate primitivele din toate cataloagele de primitive au un atribut de

obstrucţionare (OBST) care defineşte tipul fizic de obstrucţie pentru
primitive.
 O obstrucţie dură (OBST=2) reprezintă un obiect rigid impenetrabil
cum ar fi o bară de oţel sau un recipient.
 O obstrucţie moale (OBST=1) reprezintă un volum care nu este
solid dar trebuie păstrat curat pentru acces.
 Orice primitivă cu (OBST=0) reprezintă un volum liber accesibil şi
este ignorat pentru verificările de nepotriviri (clash).
2.6.2.2 Extinderea interstiţiului
Distingând diferenţa dintre elementele dure şi moi, verificarea

recunoaşte trei categorii de interstiţii depinzând de cât de mult pătrunde o
primitivă în spaţiul alocat.
 Phisical clash (interstiţiu fizic): volumele primitivelor se suprapun
mai mult decât valoarea specificată. Aceasta înseamnă în mod vizual că
există o interferenţa definită.
 Touch (atingere): primitivele se suprapun mai puţin decât o valoare
ce poate cauza o nepotrivire (clash) sau sunt separate la punctele cele mai
apropiate de o distanţă mai mică decât cea specificată.
 Clearance (joc): primitivele sunt separate în punctul lor cel mai
124
apropiat de o distanţă mai mare decât cea ce constituie atingere (touch) dar
mai puţin de un joc (clearance) specificat. Aceasta este o eroare ce trebuie
cercetată. Aceste trei clase sunt ilustrate mai jos pentru specificaţiile clash:
 Touch limits: 5mm suprapunere până la 2mm gol
 Clearance limits: 8mm. Pe baza acestor valori se aplică următoarele
criterii:
-dacă elementele se suprapun mai mult de 5mm este raportat clash,
-dacă elementele se suprapun mai puţin de 5mm este raportat touch,
-dacă elementele nu se suprapun dar sunt separate de o distanţă mai
mică de 2 mm este raportat touch,
-dacă elementele sunt separate de o distanţă mai mare de 2mm dar
mai mică de 8mm este raportat clearance,
-dacă elementele sunt separate de o distanţă mai mare de 8mm nu
Este găsită interferenţă.
În (Fig. 2.136) sunt prezentate situaţiile menţionate mai sus.
suprapunere>5 mm suprapunere<5 mm fantă<2 mm 2mm<fantă<5 mm

phisical clash touches clearance
Fig. 2.136 Tipuri de interferenţe
2.6.2.3 Procesul de detectare a erorilor de tip clash
Fiecare element verificat pentru erorile tip clash are geometria

analizată faţă de alte elemente specificate în lista curentă Obstruction list.
Elementele care nu sunt trecute în această listă sunt ignorate. În mod
implicit lista include toate elementele din baza de date astfel că fiecare
element ce va fi verificat este testat în raport cu alt element. Pentru a
controla domeniul din baza de date, utilizatorul poate restrânge lista la
câteva elemente pe care le stabileşte printr-un volum 3D (Clash limits) în
care are loc verificarea.
Pentru a evidenţia poziţiile unde sunt găsite nepotrivirile tip clash,
elementele respective sunt reprezentate în culori contrastante în fereastra
grafică (umbre roşii implicit).
125
159. Tu vei folosi valorile implicite pentru setările de verificare ale

nepotrivirilor (clash). Pentru a le vedea selectezi Settings>Clasher>Default
şi sistemul va afişa forma Clash Defaults. Analizează ce înseamnă fiecare
setare şi apoi efectuezi clic pe butonul Cancel.
160. Tu vei verifica toate componentele de tubulaturi (selectat /PIPEZONE)
şi trei echipamente (selectat /EQUIZONE). Lista implicită de obstrucţie
(Obstruction list) conţine toate elementele din baza de date , atât tubulatura
cât şi echipamentele. Pentru a edita această listă, selectezi
Settings>Clasher>Obstruction list. În formă există meniul Add/Remove
Obstruction Items. Şterge toate intrările curente şi apoi adaugi cu Add
zona de echipamente.
 Selectezi All în Obstruction list şi execuţi clic pe Remove.
 Selectezi EQUIZONE în ierarhie şi execuţi clic pe Add.
 Pentru a închide forma selectezi Control>Close.
161. Navigi în zona de ţevi în care tu vrei să verifici. Selectezi
Utilities>Clashes. Tu vei vedea forma Clash Display. Partea stângă a
acestei forme controlează procesul de verificare a clash-urilor, partea
dreaptă constă într-o vedere 3D în care tu vezi în detaliu orice nepotrivire
(clash) găsită. Selectezi Control>Check CE din bara de meniu pentru a
rula procesul de verificare a clash-urilor şi când s-a încheiat, studiezi Clash
List care va arăta orice clash găsit.
Notă: Dacă butonul Settings>Clasher>Auto Clash din bara principală de
meniuri este pe poziţia On, fiecare element nou creat este verificat imediat
pentru clash-uri. Acest lucru poate încetini procesul de adăugare de noi
componente dar este foarte util când utilizatorul vrea să adauge noi elemente
la un proiect existent care a fost deja verificat.
2.6.3 Generarea unui raport
A genera un raport înseamnă a selecta informaţia din baza de date şi

a prezenta rezultatul sub formă tabelară. Fiecare raport poate fi particularizat
specificând:
unde trebuie să apară rezultatul (pe ecran sau într-un fişier gata de
tipărit),
 un antet (header) introductiv ce trebuie să apară la începutul
raportului,
 schema paginii incluzând numărul şi poziţia coloanelor, headings
etc.,
 un antet (header) și un subsol (footer) ce trebuie să apară în partea
126
de sus şi de jos a paginii,

 criteriile de selecţie ce definesc setarea datelor ce vor fi incluse în
raport.
Odată ce un raport a fost proiectat, specificaţia sa poate fi salvată pentru o
utilizare ulterioară în forma unui fişier de tipul report template. În acest
exerciţiu utilizatorul foloseşte un şablon pregătit anterior al cărui rezultat
este de a arăta lungimea tubului de care este nevoie pentru a construi
proiectul.
162. Selectezi Utilitties>Report>Run pentru a iniţia procesul de raportare.

Tu vei vedea un browser de fişiere File Browser listând toate fişierele în
directorul curent de raportare (specificat de Administratorul tău de sistem).
163.Verifică dacă eşti în directorul …\REPORTS\TEMPLATES
efectuând clic pe el în fereastra subdirectoarelor. Toate fişierele cu sufixul
.tmp sunt modele de raportare.
163.Selectezi pipe_mto_tmp care a fost proiectat să elaboreze un material
ce listează toate componentele incluzând ţevi.
164.Efectuezi clic OK în File Browser. Forma Report Detail afişează ceea
ce tu ai specificat:
 unde apare raportul,
 care parte a bazei de date este citită,
 când se extrag tipurile cerute de date.
166.Tu completezi forma Report Details.
Laşi cutia text Filename goală (sistemul trimite automat raportul pe
ecran). În cutia text Hierarchy introduci /PIPESITE (această procedură
listează necesarul de tubulatură pentru întregul model de proiect de ţevi).
Clic OK ca să rulezi raportul. Un raport obținut în urma rulării
utilitarului este afişat în fereastra Command Output deschisă automat (Fig.
2.137). Acest raport arată numărul de componente de fiecare tip folosite în
proiect şi lungimea totală a tubulaturii ce urmează a fi interconectată.
127
Fig. 2.137 Outfitting Design Command Output
2.6.4 Generarea desenelor izometrice
Modulul de reprezentare a desenelor izometrice din OUTFITTING

(PIPEWORK) oferă facilităţi pentru generarea vederilor izometrice a tuturor
părţilor proiectului, asociind liste parţiale şi comentarii. Etapa
premergătoare generării desenelor izometrice este verificarea consistenţei
datelor specificate pentru a obţine un proiect fără erori.
167.Pentru a schimba modulul, selectezi Design>Modules>Isodraft>

Macro Files. Clic pe butonul Yes pentru a confirma că baza de date este
actualizată şi salvezi orice modificare de la ultima comandă cu Save Work.
În acest moment modulul Isodraft este încărcat şi bara de meniu Isodraft
apare ca în (Fig. 2.138).
Fig. 2.138 Încărcarea modulului Isodraft
Această bară cu meniuri dă acces utilizatorului la posibilităţile oferite de

program pentru generarea desenelor izometrice personalizate.
168. Navigi la /Pipe-1 în Explorer şi apoi setezi Isometrics>Standard. Tu
vei vedea forma Standard Isometric (Fig. 2.139) care specifică ce parte din
128
proiectul de ţevi este detaliat în desen şi care dintre formele standard se

folosesc. Selectezi opţiunea BASIC.MET.
169. Clic Apply pentru a iniţia procesul de reprezentare izometrică. Bara de
stare va afişa mesajul Please wait, detailing in progress. În timp ce este
compusă imaginea izometrică, sunt calculate adnotările de cotare şi este
compilat materialul din raport.
Fig. 2.139 Forma Standard Isometrics
Când procesul este complet este afişată forma Isodraft Messages

(Fig. 2.140).
Fig. 2.140 Forma Isodraft Messages
Forma Display List arată toate desenele izometrice care au fost create,
disponibile pentru afişare. În cazul de faţă este unul singur (Fig. 2.141).
129
Fig. 2.141 Forma Display List
Forma Display Isometric prezintă într-o vedere grafică 2D desenul curent,

selectat în lista Display List. Imaginea curentă afişată va arăta ca cea din
(Fig. 2.142). Aceleaşi date sunt trimise automat la un fişier în directorul
curent pentru a fi plotate sau prezentate ca hardcopie. Aceste fişiere sunt
denumite implicit cu un format plot 00x, unde x este incrementat cu 1. În
acest caz numele fişierului este plot 001.
Fig. 2.142 Forma Display Isometric
170. Folosind aceeaşi schemă standard, generează desene izometrice

separate pentru fiecare din ramurile /Pipe-1/B1 şi /Pipe-2/B2. Compară
informaţia din fiecare din aceste desene cu cea din desenul general /Pipe-1.
130
2. 7 Modificarea instalaţiilor
2.7.1 Modificarea diametrului ţevii şi a specificaţiei
Acest utilitar oferă facilităţi de modificare a diametrului ţevii sau a

specificaţiei unei componente sau a tuturor componentelor dintr-o
ramificaţie sau un traseu de ţeavă. Pe lângă aceste modificări el permite
setarea izolaţiei şi a specificaţiilor privind transferul de căldură prin izolaţie.
Utilitarul nu permite modificarea specificaţiei ramificaţiei sau traseului de
ţevi. Aceeaşi formă Modify Components este folosită pentru a modifica
atât specificaţia cât şi diametrul găurii componentei. Pentru a afişa Modify
Components în Design-Pipework Application utilizatorul navigă la traseul
dorit sau la una din ramificaţiile lui şi selectează Modify>Pipe>
Component bore/Specification sau Modify>Branch >Component
bore/Specification din bara principală de meniuri (Fig. 2.143).
Fig. 2.143 Forma Modify Pipe (Branch) Component bore/Specification
2.7.1.1 Forma Modify Components
Forma Modify Component este o formă multifuncţională capabilă

să schimbe atât specificaţia cât şi diametrul (Fig. 2.144). Când este afişată,
conţinutul ei are la bază selecţia făcută în meniul principal (Branch sau
Pipeline). Când este selectat tabelul Component List, sunt disponibile
următoarele:
 butonul Current Element-permite utilizatorului să se mute la alt
traseu sau ramificaţie şi să selecteze conţinutul ei,
131
 butonul Select from graphics-acceptă un grup de componente

selectate grafic şi evidențiate în Component List,
Fig. 2.144 Forma Modify Component
Cutia de validare (check box) Insulation Spec prezintă setările izolaţiei

într-o coloană separată a formei. Cutia de validare Tracing Spec prezintă
setările specificaţiei de transfer de căldură într-o coloană separată a formei.
Panoul cu lista derulantă are următoarele coloane:
 Design Element-componente în traseul sau ramificaţia selectată,
 Component description-descrierea componentei,
 ABORE-diametrul găurii la punctul p-point unde fluidul intră în
componentă,
 LBORE- diametrul găurii la punctul p-point unde fluidul părăseşte
componenta,
 PBORE-diametrul la orice punct p-point indiferent de direcţia
de curgere,
 Spec Component-specificaţia curentă a componentei,
 New Spec Component-noua specificaţie a componentei,
 New Component Description-descriere noi componente.
Cutia de validare Apply changes to like components aplică modificarea
unei componente la toate celelalte menționate în Component List.
2.7.1.2 Selecţia unei componente
O serie de componente pot fi selectate grafic folosind metoda

îngrădirii cu un dreptunghi trasat cu mouse-ul (fencing). Executând clic
pe butonul Select from graphics se acceptă selecţia şi se evidențiază
componenta în Component List (Fig. 2.145).
132
Fig. 2.145 Imaginea componentei selectate
Componentele pot fi adăugate sau îndepărtate ţinând apăsată tasta Control

şi selectând/deselectând grafic elementele individuale (Fig. 2.146).
Fig. 2.146 Adăugarea şi îndepărtarea componentelor
133
Opţiuni de modificare
Opţiunile disponibile sunt accesate efectuând clic dreapta peste un câmp

selectat pentru a afişa meniul expandat. În toate situaţiile modificarea se
aplică numai listei evidențiate (Fig. 2.147).
Fig. 2.147 Lista evidențiată
Opţiunile prezentate în meniul din partea dreaptă jos sunt:

 Modify Specification-modifică specificaţia componentelor selectate
în listă,
 Modify Bore-modifică diametrul componentelor selectate în listă,
 Modify Insulation Spec-modifică specificaţia de izolaţie a
componentelor selectate în listă,
 Modify Tracing Spec-modifică specificaţia de transmitere a căldurii
a componentelor selectate,
 Choose Component-permite alegerea unei componente echivalente
în cazul că procesul de modificare a eşuat (se oferă o componentă cu
o nouă specificaţie sau diametru),
 Select All-selectează toate componentele din listă,
 Clear Component Selection-deselectează toate componentele
selectate în listă permiţând utilizatorului să restarteze procesul de selecţie.
2.7.1.3 Modificarea specificaţiei unei componente
Pentru a modifica specificaţia unui set de componente se

selectează
134
opţiunea Modify Specification din meniul expandat. Apare forma Select

Piping Spec sistemul promptând o listă derulantă cu specificaţii disponibile
(Fig. 2.148).
Fig. 2.148 Forma Select Piping Spec
Notă: În mod normal orice element care nu are aceeaşi specificaţie ca şi

ramificaţia curentă este ignorat de proces. În acest fel unele elemente cum ar
fi suporţii de ţeavă sau unele componente speciale rămân neatinse.
Cutia de selecţie Apply Changes to Out of Spec forţează procesul de
selecţie pentru a vedea toate componentele în afara specificaţiei originare. În
lista derulantă este selectată o nouă specificaţie (ex. A 300) şi executând clic
pe butonul OK se declanşează procesul de căutare pentru a găsi
componentele echivalente în specificaţia selectată. Component List este
actualizată pentru a arăta noile componente. La acest punct forma conţine
numai o propunere despre cum vor fi noile componente fără a face o
schimbare în desen (Fig. 2.149).
Fig. 2.149 Lista ce conține propunerea
Orice element care nu a putut fi găsit în noua specificaţie este listat având
comentariul “ No selection available” . Dacă sunt aplicate alte schimbări el
nu este schimbat. Un panou rezumat este afişat în partea de jos a formei
arătând rezultatul procesului de selecţie a specificaţiilor (Fig. 2.150).
135
Fig. 2.150 Rezumatul procesului de selecţie
2.7.1.4 Mesaje de eroare
Cu tabelul Error Messages selectat, forma Modify

Components listează componenta selectată care produce o eroare în
procesul de selecţie. Când procesul de selecţie are loc, fiecare element
selectat este scanat pentru a găsi un echivalent în noua specificaţie. În
cazul în care nu poate fi găsit un element, este afişată o eroare cu
descrierea corespunzătoare. Un exemplu este arătat în (Fig. 2.151).
Fig. 2.151 Lista erorilor
136
2.7.1.5 Alegerea unei componente
Pentru elementele la care selecţia nu este valabilă, utilizatorul

poate opta pentru alegerea componentei cu clic dreapta pe câmpul
componentei şi selectând opţiunea disponibilă din meniul expandat (Fig.
2.152).
Fig. 2.152 Alegerea unei componente
Executând clic pe opţiunea Choose component este afişată forma cu

acelaşi nume (Fig. 2.153).
Fig. 2.153 Forma Choose option
Tabelul Specs este selectat primul pentru a seta noua specificaţie, apoi este
selectat tabelul Components pentru ca să poată fi ales elementul echivalent
din lista derulantă (Fig. 2.154).
137
Fig. 2.154 Tabelul Components
Executând clic OK, componenta echivalentă selectată se adaugă la

Component List în forma Modify Components. Odată ce selecţia este
completă, executând clic pe butonul Apply componenta se schimbă cu una
corespunzătoare noi specificaţii. Aceste componente schimbate sunt
reprezentate în fereastra grafică. Fereastra grafică înainte şi după înlocuire
arată ca în (Fig. 2.155).
Fig. 2.155 Fereastra grafică înainte şi după înlocuirea componentei
Dacă schimbările sunt inacceptabile, butonul UNDO întoarce desenul la

forma iniţială.
138
2.7.1.6 Schimbări multiple de componente
Cu opţiunea Apply changes to like components , utilizatorul va

aplica modificările automat la toate elementele din listă care sunt de
acelaşi tip cu componenta schimbată (Fig. 2.156).
Fig. 2.156 Opţiunea Apply changes to like components
2.7.1.7 Modificarea diametrului găurii
Pentru a modifica diametrul găurii unui set de componente se navigă

la traseul sau ramificaţia dorită şi se apelează la forma Modify Components
din bara principală de meniuri. Forma arată un tabel Component List ce se
bazează pe traseul sau ramificaţia selectată (Fig. 2.157).
Fig. 2.157 Tabelul Component List
Componentele la care se modifică diametrul sunt selectate grafic fiind

reprezentate evidențiat în Component List. Opţiunea Modify Bore este
selectată din meniul expandat din forma Select Bore cu o listă derulantă de
diametre (Fig. 2.158).
139
Fig. 2.158 Opţiunea Select Bore
Alegând diametrul din listă şi executând clic pe butonul OK lista se

populează cu noua mărime a diametrului (Fig. 2.159).
Fig. 2.159 Popularea listei cu noua mărime a diametrului
Dacă rezultatele sunt satisfăcătoare se execută clic pe butonul Apply pentru

a accepta modificarea. Selectând tabelul Error Messages va fi afişată o listă
cu toate nepotrivirile ce pot fi corectate. Dacă în urma procesului de mai sus
la unele elemente selecţia nu este disponibilă, se poate opta pentru
schimbarea componentei folosind aceeaşi metodă ca la Component
Specification. Executând clic dreapta este afişată forma CHOOSE
OPTION (Fig. 2.160).
Fig. 2.160 Forma CHOOSE OPTION

140
2.7.1.8 Modificarea izolaţiei şi a specificaţiei de transfer de căldură
Setările de izolaţie şi transfer de căldură nu sunt arătate în formă

implicit deoarece ele nu sunt folosite ca funţii uzuale. Pentru a le activa
şi a arăta valorile curente trebuie selectate în cutiile cu selecţie coloanele
Insulation şi Tracing Spec (Fig.2.161).
Fig. 2.161 Activare opţiunii pentru izolaţie şi specificaţie transfer de căldură
Când este inserată o linie “-“ tubulatura respectivă nu are izolaţie. Când
utilizatorul intenţionează să schimbe o izolaţie sau specificaţia de transfer de
căldură, el alege opţiunea potrivită din meniul derulant obţinut cu clic
dreapta. Este afişată o listă de specificaţii disponibile (Fig. 2.162).
Fig. 2.162 Selectarea specificaţiei izolaţiei
Executând clic pe butonul OK se schimbă automat specificaţia şi se

actualizează Component List (Fig. 2.163).
141
Fig. 2.163 Component List
142

Capitolul2 PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

S-ar putea să vă placă și

Capitolul2 PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Capitolul2 PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CAPITOLUL 2

MODELAREA TRASEELOR DE TUBULATURI CU

2. 1 Introducere în modulele OUTFITTING și PIPEWORK DESIGN

2.1.1 Introducere în structura modulului OUTFITTING

OUTFITTING (Pipe Design Management System) cuprinde ca părţi

2.1.2 Facilităţi OUTFITTING

Operând cu modulul AVEVA OUTFITTING, inginerul are o suită

lucrare în dezvoltare. Este inclusă detectarea nepotrivirilor astfel că

2.1.3 Caracteristicile modulului OUTFITTING în proiectarea reţelelor de ţevi

Aplicaţiile OUTFITTING Piping oferă o serie de avantaje.

2.1.4 Utilizarea mouse-ului

Utilizatorul poate folosi mouse-ul pentru a pilota pointerul grafic în

2.2 Utilizarea formelor

Formele pot include oricare din următoarele elemente:

2.2.1 Utilizarea cutiilor text

Cutiile text sunt ariile unde utilizatorul tipăreşte date alfanumerice

2.2.2 Folosirea listelor derulante

Listele derulante permit utilizatorului să aleagă o opţiune dintr-o selecţie

Fig. 2.1 Exemplu de listă derulantă

2.2.3 Folosirea meniurilor

Opţiunile din meniurile derulante (pull-down) sau expandate (pop-

2.2.4 Utilizarea barei de scule

Bara de scule este afişată imediat sub bara principală de meniu în

>System şi apoi se setează diferite opţiuni din forma rezultată System

2.2.5 Utilizarea meniului Design Explorer

Meniul Design Explorer prezintă o vedere ierarhică asupra bazei de

Fig. 2.2 Structura prezentată de meniul Design Explorer

Dacă utilizatorul plasează mouse-ul pe un element va apare o sculă indicator

Explorer nu este fereastră activă. Dacă se selectează opțiunea Expand to

2.2.6 Utilizarea barei de stare

Bara de stare afişează mesaje indicând utilizatorului ce acţiuni ale

2.2.7 Utilizarea butoanelor de opţiuni

Butoanele de opţiuni sunt folosite pentru a realiza una şi numai una

Pentru efectuarea selecţiei se face clic pe butonul dorit.

2.2.8 Folosirea cutiilor de validare (check-box)

Cutiile de selecţie (check-box) sunt folosite pentru a comuta o

poate seta orice combinaţie la acel moment. În mod tipic au următoarea

2.2.9 Utilizarea listelor defilante

O listă defilantă este afişată ca o listă verticală de opţiuni cu o bară

2.2.10 Utilizarea butoanelor de acţiune

2.2.11 Răspunsul la forma alertă

Formele de alertă sunt utilizate pentru a afişa o informaţie de tipul

mesajelor de eroare sau întrebări de confirmare a modificărilor. Utilizatorul

2.2.12 Utilizarea meniului Help On-line

Cele mai multe bare de meniuri au la un capăt opţiunea Help. Acolo

Fig. 2.3 Ecranul meniului Help

Din meniul Help există următoarele posibilităţi de alegere:

localizarea se face rapid tipărind primele litere ale titlului,

1.În forma OUTFITTING Login tipăreşti numele proiectului (Project) la

Fig. 2.4 Forma AVEVA MARINE Login completată

Fig. 2.4a Forma AVEVA PDMS Login completată

2.2.13 Afişare lansare modul OUTFITTING și PIPEWORK

Când modulul OUTFITTING sau PIPEWORK a fost încărcat,

Fig. 2.5 Ecranul principal

Aşa cum se etichetează mai sus display-ul conţine următoarele:

Aria afişată Ce reprezintă aria afişată

Aceste ferestre pot fi repoziţionate sau minimizate în orice moment folosind

2.3 Construirea ierarhiei bazei de date OUTFITTING și PIPEWORK