3 paşi de la ce ai la ce poţi să ai

Modelul

Pregătirea paşilor înseamnă construirea programului în funcţie de necesităţile obiective şi de

convingerile profesional-personale ale arhitectului. Înseamnă un set de criterii pre-definite şi
intuirea metodelor de intervenţie propriu-zisă ce vor deveni mai clare pe parcursul procesului.

Pasul 1
Recunoaşterea, etapa analizării existentului, bazată pe o combinaţie de factori şi criterii care fac posibilă
identificarea (pe de o parte) a elementelor cu o anume importanţă şi în consecinţă recunoaşterea valorii acestora (pe
de altă parte).

Pasul 2
Recuperarea (în sensul refolosirii / recâştigării) elementelor cu valoare recunoscute anterior, fie puse laolaltă de
inserţia de arhitectură în loc (în primul caz), fie decizia în primul rând de a le păstra urmată de stabilirea
metodelor practice prin care elementele cu valoare sunt recuperate fizic şi estetic şi prevederea locului pe care
acestea le vor ocupa pentru a căpăta o nouă viaţă şi semnificaţie (în al doilea caz).
Pasul 3
Revitalizarea valorilor naturale şi culturale prin arhitectură, exploatând posibilităţile acestora de regenerare şi
de adăugare de noi valori (în primul caz), respectiv perpetuarea elementelor arhitecturale recunoscute şi recuperate
prin exploatarea posibilităţilor acestora de a se adapta, modifica şi regenera în mod practic şi estetic (în al
doilea caz).
Argument

Cele mai multe clădiri vechi sunt „frumoase”, chiar şi cele rurale modeste, iar expresia „nu se mai face aşa ceva
azi” este probabil adevărată. Timpurile de acum nu mai permit răgazul unei edificări de acest fel: criteriile
estetice s-au schimbat, există tendinţa către eficienţă şi profitabilitate, către frumuseţea tehnologiilor
performante, către o esenţializare a conceptelor.

Françoise Choay vorbeşte despre „pierderea competenţei noastre de a construi”, dar cred că oricum puţini arhitecţi ar
îndrăzni astăzi să construiască într-un stil istoric, chiar şi aluziv, fără teama de ridicol.

Mulţi beneficiari a arhitecturii noastre tânjesc să trăiască mai degrabă versiunea strălucitoare a trecutului decât
prezentul. Aşa că, poate, o minte deschisă, o privire limpede, o apropiere sensibilă şi o abordare decentă pot crea o
cale.
3 paşi de la câmp la casă
Contextul fizic

În comuna Isverna din judeţul Mehedinţi există un element natural unic: peştera inundată Isverna, o atracţie pentru
speologii amatori şi profesionişti care pot face aici explorări de suprafaţă şi, mai ales, subacvatice. În 1990, cu
sprijinul lui J.Y.Cousteau, peştera a fost declarată monument natural de valoare europeană şi este în prezent în
custodia Grupului de Explorări Speologice şi Subacvatice.

Pe un teren amplasat vizavi de intrarea în peşteră, peste pârâul numit „Apa Peşterii” care izvorăşte din ea, grupul a
dorit edificarea unei pensiuni cu circuit semi-privat care să le susţină activităţile speologice şi care să includă
spaţii comune de activităţi şi masă, cazare şi spaţii pentru echipamentul de scufundare. Terenul este situat în
vestul localităţii, într-un loc special numit „Capul satului” şi coboară spre apă într-o pantă variabilă.
Contextul cultural

Judeţul Mehedinţi – alături de judeţele Olt, Dolj, Gorj şi Vâlcea – face parte din regiunea Oltenia, o zonă culturală
bune definită, patria lui Constantin Brâncuşi şi a „culelor” fortificate.

Arhitectura tradiţională furnizează referinţe atât de puternice încât aproape că pune la îndemână un mod de a
construi chiar şi în zilele noastre.
Abordarea

Abordarea practică se bazează pe un model teoretic de intervenţie în mediul/cadrul existent, fie el natural sau
construit, văzută ca un proces cu anumite etape care pot fi identificate ca fiind aceleaşi indiferent de situaţie.

Abordarea conceptuală este cea a folosirii de elemente istoric-tradiţionale din arhitectura existentă pentru a
construi în zone cu puternic caracter cultural.
Pasul 1 (cercetarea)

Recunoaşterea elementelor cu valoare din cadrul natural-cultural existent, în acest caz:

Amplasamentul
Situl însuşi e un loc privilegiat la capul satului, chiar în faţa intrării în peşteră. Cercetarea îi pune în evidenţă
topografia, orientarea şi poziţia valoroase.

Peisajul
Peisajul înconjurător (inclusiv satul) este valoros, atât din punct de vedere geografic cât şi cultural. Arhitectura
locală se integrează în alternanţa deal-vale laolaltă cu alte elemente naturale din zonă, ca de exemplu chei, pasaje
sau poduri din piatră.

Peştera
Peştera inundată este un monument natural recunoscut pentru importanţa sa speologică. S-a dovedit a fi elementul
major către care să se orienteze conceptual proiectul.
Pasul 2 (conceptul)

Recuperarea (în sens de refolosire şi recâştigare) elementelor cu valoare recunoscute anterior,

puse laolaltă de o arhitectură cu semnificaţie, edificată pe fostul „câmp”:

Legăturile
Arhitectura leagă terenul cu satul şi se orientează către cel mai preţios element din cadrul natural existent,
peştera. Propunerea implică comunitatea prin folosirea materialelor, tehnicilor de construcţie şi forţei de muncă
locale.

Tradiţia
Arhitectura contemporană aduce în atenţie referinţe tradiţionale familiare pe plan local. Proiectul foloseşte
compoziţii de volume, spaţii exterioare/intermediare/interioare, metode de construire şi imagini extrase din cele mai
valoroase exemple de arhitectură tradiţională din zona mai apropiată sau mai depărtată.

Locul
„Câmpul” gol devine un loc. „Casa” se înscrie în scara locului. Locul devine parte a comunităţii.
Pasul 3 (proiectul)

Revitalizarea valorilor naturale şi culturale prin intervenţie (arhitectură), exploatând

posibilităţile acestora de regenerare şi de adăugare de noi valori:
cca.+9.30 +9.80
cca.+9.30

A INVELITOARE TIGLA SOLZI - BRUN

25

INVELITOARE TIGLA SOLZI - BRUN cca.+8.05

25 215 25 cca.+8.05
PRIDVOR
15 S=4,73mp 2125 10
235

1375 275 162.5 150 162.5 max.+7.275

P=8,85m
240

215

447.5 150 205 40 532.5 +7.05

220 80 TAMPLARIE (cu aparenta) LEMN MARON +7.05
max.+6.815

50 10
+6.625
cca.+6.30
25 10 5

cca.+6.30
15

25 10

12.5
B B

25
Hp=140 +5.915 TAMPLARIE (cu aparenta) LEMN MARON
27.5

27.5

Hp=180

85
60
40
47.5 52.5 15trepte 16trepte 80 135 25 10
100

105 25 125 25 455 25 DEP.100 15 17,6x27,0cm340 17,5x27,0cm 25 215 +5.45

cca.+5.30
C cca.+5.30

25
BAIE
180

165

165
S=1,57mp CAMERA
180

CAMERA 2(4)p +5.00 INVELITOARE TIGLA SOLZI /

S=3,47mp +5.00 +5.00
P=5,45m SCARA S=18,31mp TABLA PLANA FALTUITA - BRUN
S=12,93mp
330

P=7,95m

95
INVELITOARE TIGLA SOLZI / TABLA PLANA FALTUITA - BRUN
275

210
280

P=17,25m
80

P=15,35m S=5,45mp cca.+4.36

D BAIE P=10,00m cca.+4.36 TENCUIALA STRUCTURATA ALBA
15

15

190
STRUCTURA LEMN BRUN +4.20
10

10

S=3,54mp 60 395 15 40 70 15 CIRCULATIE 340 +2.80 1015 135 80 25 HOL 285 15

TENCUIALA STRUCTURATA ALBA

425

450

475
72.5

PERETI INTERIORI 210 PERETI INTERIORI 210 S=8,08mp TAMPLARIE (cu aparenta) LEMN MARON
P=8,25m S=5,75mp
120

PERETI CIRCULATIE
100

100

+3.70 +3.70

95
210
210

+3.70
90

90

C2 EI 15' C2 EI 15'
P=12,65m A1 EI 90' P=15,00m
27.5

Hp=180
TENCUIALA STRUCTURATA ALBA
E
625

25

25
15

15

BAIE BALUSTRADA LEMN BRUN TENCUIALA STRUCTURATA ALBA

BAIE TENCUIALA STRUCTURATA ALBA
+2.80 +2.80 +2.80 placaj piatra
S=3,36mp S=2,31mp
85

85

STRUCTURA LEMN BRUN

220 P=7,55m 15 P=6,15m
150

150

15 25 60 65 25 15 272.5 90 102.5 102.5 90 102.5 150 25 10 255 10 25 425 25 10 +2.35 +2.35 +2.35 +2.35
165

165

40 210 210 PLACAJ PIATRA DE RAU

max.+2.10
Hp=180

Hp=180

PERETI INTERIORI
cca.+1.96
60
40

60
40

C2 EI 15'
F
280
300

25
CAMERA 3(5)p CAMERA 2(3)p
300

BALCON TENCUIALA STRUCTURATA ALBA +1.55

15

15

10
15 80 42.5 27.5
45 80 110 S=16,41mp S=9,88mp 210 S=2,25mp TAMPLARIE (cu aparenta) LEMN MARON
210
65

90
175 25 700 P=20,65m 15 P=15,05m 460 25 150 P=6,60m

150
TAMPLARIE (cu aparenta) LEMN MARON
115

115

115

+0.90 +0.90 TAMPLARIE (cu aparenta) LEMN MARON

155

155
450

10 25 25 25

123.5 227.5 123.5 PLACAJ PIATRA DE RAU

G G PLACAJ PIATRA DE RAU
25

10 25

BALUSTRADA LEMN BRUN

10

±0.00 ±0.00 ±0.00 ±0.00

TERASA
S=31,19mp STRUCTURA LEMN BRUN
150

150
-0.50 -0.50 -0.50 -0.50
150

P=47,55m
PLACAJ PIATRA RAU
H H
-1.50
90

25 182.5 150 90 150 90 150 90 150 90 80 127.5 138.5 197.5 138.5

220 220 220 220 220 arc 131-208,5
i i
12.5 150 240 240 240 240 240 150 150 450 12.5 Adc/nivel=111,23mp
150 1225 275 475
terase= 38,90mp -2.60

2125
450 150 150 240 240 240 240 240 150
150 150 450 240

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 H G F E C B A 10 9 8 7 6 5 4 3 2 1

9.80 cca.+9.30
cca.+9.30 +9.80
+8.98 pana coama
10 57.5 150 57.5 10
arc 220-235
52.5 15 15 52.5
30 30

INVELITOARE TIGLA SOLZI - BRUN CU ALCATUIREA* INVELITOARE TIGLA SOLZI - BRUN

117.5
- baghete lemn pe doua directii
25 10
10

57.5 10

57.5 10

- strat aer ventilat

A
15 52.5
15 52.5

- membrana hidroizolanta permeabila la vapori TAMPLARIE (cu aparenta) LEMN MARON

±0.00 - astereala lemn/OSB GEAM TERMOIZOLATOR
30 30 25 215 25 30 30 - strat aer ventilat +7.80 max.+7.275
- termoizolatie min. 10cm intre capriori SARPANTA - C2 EI 15' max.+7.275
15 ACCES 2125 10
arc 220-235

arc 220-235

- termoizolatie min.5cm sub capriori +7.05

S=4,69mp BAIE CAMERA COMUNA
240

200

150 1225 275 475 - bariera vapori +6.72 b.a.

65
240

TAMPLARIE (cu aparenta) LEMN MARON

150

150

STALPI LEMN - C1 REI 60' +6.625

25 125 297.5 150 P=8,85m 205 40 532.5 275 var. var. var. var. var. - inchidere gipscarton +6.53 b.a. +6.625

235

235
arc 220-235 80 235 cca.+6.30 cca.+6.55

210
2510

50 10

-0.50 +6.04 consola GRESIE CERAMICA PARCHET / STR. SUPORT ZIDARIE CARAMIDA G.V. 25cm

144.5
140.5
SAPA EGALIZARE SAPA EGALIZARE

117.5
127
58.5 15
50
25 32.5

32.5

CONSOLE LEMN BRUN

25 25

ZIDARIE CARAMIDA G.V. 25cm PLANSEU B.A. PLANSEU B.A.

25 15

25 15

50

INVELITOARE TIGLA SOLZI BRUN

12.5

B B SISTEM FATADA IZOLATA*

27 60.5 +5.45
48

VESTIBUL Hp=155 cca.+5.30 +5.45

27.5

27.5

Hp=195

200 174 51 - termoizolatie min.10cm

85

cca.+5.30

17 1810

17 1810

17 1810
28

28
60
40

85

16trepte
120

S=3,88mp 47.5 52.5 80 135 25 510 250 10 25 425 25 10 - prinderi, plase, grunduri +5.00 +5.00
85

85
100

15 25 5 110 10 25 225 15 17,5x27,0cm 340 - tencuiala texturata ALBA +5.00

GR. SANIT. P=8,15m 215 25 100 15 25 215
C max.+4.885
25
180

CAMARA
165
165

180

150 85 38.5 64
137.5

180

137.5

APROVIZIONARE
19,0x25,0cm

S=3,77mp DEP. S=3,42mp STRUCTURA LEMN BRUN

11trepte

Hp=195

SCARA PRIDVOR CAMERA CAMERA TERASA

210

210

(OFICIU) TAMPLARIE (cu aparenta) LEMN MARON cca.+4.36

70

70

P=7,95m

130
SISTEM FATADA IZOLATA*
60
40

S=1,61mp
55

P=7,85m
325

GEAM TERMOIZOLATOR TENCUIALA STRUCTURATA ALBA

P=5,55m S=6,12mp S=6,35mp PERETI - C2 EI 15' DUSUMEA LEMN DE EXT. - termoizolatie min.10cm

237

237
D
865

+3.70 - prinderi, plase, grunduri

25

TAMPLARIE (cu aparenta) LEMN MARON

220

220
30

P=10,40m STRUCTURA LEMN TRATAT

15
15

15

P=10,55m TAMPLARIE (cu aparenta) LEMN MARON

190

190

- tencuiala texturata ALBA +3.70

arc 0-120

60 5 80 95 215 140 100 140 100 240 25 275 25 PARCHET / STR. SUPORT SAPA PANTA +3.70
Hp=90

GRESIE CERAMICA
379.5
425

450
475

210 CIRCULATIE ZIDARIE CARAMIDA G.V. 25cm SAPA EGALIZARE HIDROIZOLATIE

EF15'

±0.00 SAPA EGALIZARE

120

210
95

90

PERETI INTERIORI PERETI INTERIORI PLANSEU B.A. PLANSEU B.A. BALUSTRADA LEMN BRUN

90
S=1,71mp C2 EI 15' C2 EI 15' SISTEM FATADA IZOLATA* PLANSEU B.A.
+2.80 +2.80 BALUSTRADA LEMN BRUN BALUSTRADA LEMN BRUN
P=5,55m CAMERA DE ZI BUCATARIE - termoizolatie min.10cm
E +2.80 +2.80
15

25

25

17 1810

17 1810

17 1810
- prinderi, plase, grunduri
S=36,76mp S=18,30mp

28

28
- tencuiala texturata ALBA +2.35 +2.35
STRUCTURA LEMN BRUN
P=28,10m P=17,25m 150 +2.52 +2.35
150
345

risc mijlociu de incendiu max.+2.10

110 90 25 ACCES
395

150
445

210 PERETI - A1 REI 60

TAMPLARIE (cu aparenta) LEMN MARON TENCUIALA STRUCTURATA ALBA
Hp=90
TAMPLARIE (cu aparenta) LEMN MARON
ACOPERIT VESTIBUL CAMERA DE ZI TERASA GEAM TERMOIZOLATOR TENCUIALA STRUCTURATA ALBA
BIROU PERETI INTERIORI GEAM TERMOIZOLATOR
48

180 27.5
285

F DUSUMEA LEMN DE EXT.

300

252

252
C2 EI 15'
10 25

S=6,66mp
235

235

235
300

300

PIATRA NATURALA GRESIE CERAMICA STRUCTURA LEMN TRATAT TAMPLARIE (cu aparenta) LEMN MARON
10

TAMPLARIE (cu aparenta) LEMN MARON

25 82.5 25 25 25 25
P=10,60m DALAJ PIATRA DE RAU INIERBATA SAPA EGALIZARE SAPA EGALIZARE SAPA PANTA +0.90 +0.90
72.5

15 140 10 25 225 15 935 25 10 290 15 PLACA B.A. PLANSEU B.A. - A1 REI 120 HIDROIZOLATIE
150

PIETRIS TERMOIZOLATIE min.5cm PLANSEU B.A. BALUSTRADA LEMN BRUN

±0.00 PAMANT NATURAL ±0.00 ±0.00 BALUSTRADA LEMN BRUN PLACAJ PIATRA DE RAU
50

±0.00 ±0.00
25 1510

15101510

25 1510

60 1015 25
25 25

25
G G
10 25

40
-0.50 -0.50 STRUCTURA LEMN BRUN
10

10

90 PLACAJ PIATRA DE RAU -0.50 -0.50

TAMPLARIE (cu aparenta) LEMN MARON
390

TERASA 82.5 125 6trepte SISTEM IZOLARE SUBSOL* GRESIE CERAMICA -1.10 TAMPLARIE (cu aparenta) LEMN MARON
150

150

±0.00 -2.60 18,3x25,0cm

S=54,50mp SAPA EGALIZARE
140

- zidarie caramida 12,5cm (recomandat) -1.10 -1.125

±0.00 -1.50
P=53,65m - termoizolatie min.10cm ANEXE PLACA B.A. CIRCULATIE

235

220
- hidroizolatie FOLIE POLIETILENA -1.50 -1.50

210
H H - perete b.a. -1.90 TERMOIZOLATIE 10cm PLACAJ PIATRA DE RAU

150
10

PIETRIS SISTEM IZOLARE SUBSOL*

-1.50 -2.40 PAMANT NATURAL
90

90

- zidarie caramida 12,5cm (recomandat)

80

NOTE -2.60 - hidroizolatie

i i *Alcatuirile pot fi diferite in - perete b.a. -2.60

201510
10101510
20 25

25
25 125 57.5 150 90 150 90 150 90 150 297.5 275 48 379.5 48 functie de producator; se recomanda
arc 220-235 arc 220-235 arc 220-235 arc 220-235 235 arc 0-120 Adc/nivel=118,83mp aplicarea unui sistem complet de la
-3.35 -3.35
12.5 150 240 240 240 240 240 150 150 450 12.5 acelasi producator, cu detaliile
terasa= 53,33mp specifice acestuia. 240 180 120 300 150 90 150 240 240 240 240 240 150 150 450
150 1225 275 475 - - - - - - Zone pe care se recomanda
termoizolarea suplimentara, pentru
2125
Adc total=463,42mp evitarea puntilor termice. A B D E G H i
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 terase= 92,23mp

Semnificaţia
Intervenţia dă sens câmpului prin introducerea utilităţii. Construcţia nouă oferă suportul pentru atractivitatea
naturală şi creşte potenţialul turistic al zonei.

Arhitectura
Arhitectura nu se ascunde, se afirmă pe ea însăşi, păstrând un echilibru respectuos cu mediul natural. „Casa” compusă
din două volume stă vizibilă pe muchia pantei, ocupă terenul raţional şi foloseşte terenul denivelat. Este ferm
orientată către peşteră, dar îşi oferă accesul principal către sat şi se deschide către peisaj şi lumină.

Continuitatea
Intervenţia este mai curând orientată către reinterpretarea trecutului decât către propuneri izbitor noi. Respectul
pentru tradiţie şi recunoaşterea, recuperarea şi revitalizarea elementelor cu valoare menţionate conduc spre
durabilitate şi continuitate.
3 paşi de la vechi la nou
Argument

Ce ne face să acordăm o atenţie deosebită construcţiilor vechi cu care venim în contact? Ne atrag inconştient prin
calităţi care lipsesc arhitecturii contemporane: umanitate, bun simţ, îndemânare creatoare, artisticitate. Emană
încărcătura istorică, culturală şi estetică a unui trecut adesea regretat.

De ce considerăm lucrurile vechi – obiecte sau clădiri – ca ceva de neînlocuit? Simţim că nu mai suntem în stare să
facem asemenea lucruri. Reprezintă rădăcinile, identitatea, reperele familiare şi legătura cu istoria care dau
continuitate. Au valoarea afectivă dată de vechime.

De ce ne mândrim câteodată mai mult cu realizările trecute decât cu cele prezente? Pentru că sunt ale noastre. Sunt
tezaurul nostru născut din efort fizic, uman, cultural. Dar mai ales reprezintă moştenirea patrimonială a
generaţiilor anterioare la care adăugăm propriile realizări.
Contextul fizic

Comuna Berevoieşti se află în depresiunea Getică, la curbura Carpaţilor Meridionali, în zona celor „7 muscele” dintre
râurile Dâmboviţa şi Argeş. Muscelele sunt masive deluroase separate de mici depresiuni în care există sate vechi, cu
păşuni şi livezi întinse. Aici, de-a lungul râului Brăţia, sunt amplasate cele patru sate ale comunei.

Curtea uşor în pantă a acestei mici proprietăţi rurale conţine casa principală şi o anexă folosită ca grajd şi
hambar, dispuse printre meri.
Contextul cultural

Aşa-numita zonă Muscel din actualul judeţ Argeş se întinde între Curtea de Argeş, prima capitală şi Câmpulung Muscel,
cel mai vechi oraş al vechii Ţări Româneşti, ambele menţionate încă din sec.13-14.

Arhitectura tradiţională furnizează referinţe atât de puternice încât aproape că pune la îndemână un mod de a
construi chiar şi în zilele noastre.
Abordarea

Abordarea practică se bazează pe un model teoretic de intervenţie în mediul/cadrul existent, fie el natural sau
construit, văzută ca un proces cu anumite etape care pot fi identificate ca fiind aceleaşi indiferent de situaţie.

Abordarea conceptuală este cea a folosirii de elemente istoric-tradiţionale din arhitectura existentă pentru a
construi în zone cu puternic caracter cultural.
Pasul 1 (cercetarea)

Analizarea existentului construit pe baza unei combinaţii de factori şi criterii ce fac posibilă,
pe de o parte, identificarea elementelor cu o oarecare importanţă, urmată de recunoaşterea
valorii acestora, pe de altă parte:

Vechimea
Valoarea de vechime vine azi înaintea celor istorice sau arhitecturale. Valoarea afectivă / emoţională se alătură
decisiv celei de vechime: este vorba de un bun al familiei, parte din patrimoniul personal al proprietarului.

Frumuseţea
Chiar dacă este vorba mai curând de o simplă clădire decât de o operă de arhitectură, casa existentă are frumuseţea
sa intrinsecă dată de scara domestică, de o minimă grijă pentru decoraţie şi de modul tradiţional de viaţă.

Utilitatea
Utilitatea este parte a unei clădiri, astfel că arhitectura nu poate fi judecată în absenţa ei. Această casă a fost
construită din piatră şi cărămidă ca să fie utilă, să ofere un mediu de viaţă şi încă stă fermă în picioare.
Pasul 2 (conceptul)

Recuperarea elementelor stabilite cu valoare, ceea ce înseamnă în primul rând decizia de a le

păstra. Acest pas înseamnă debutul intervenţiei însăşi: stabileşte metodele practice prin care
elementele valoroase pot fi recuperate fizic şi estetic, prevăzând locul pe care acestea le vor
ocupa în viitor pentru a câştiga o nouă viaţă şi sens.

Nivelul
Intervenţia este la nivel de obiect. Clădirea este tratată ca un întreg, ceea ce implică reabilitare,
refuncţionalizare, reconfigurare spaţială, cu intervenţii punctuale de detaliu, folosind metodele de mai jos.

Metodele
Trebuie menţionate trei căi majore de intervenţie nouă pe clădiri vechi, identificate ca general valabile şi anume
suprapunerea, adăugirea şi alăturarea. În cazul prezentat aici, toate aceste metode de intervenţie au urmărit să
asigure o creştere naturală a casei, de la starea iniţială la cea dorită.

Limitele
Acest proiect nu a depins de limitele legale. Limitele practice au depins mai curând de bugetul limitat decât de
starea fizică a clădirii sau de tehnologia folosită. Limitele conceptuale au împins intervenţia către o transformare
mai curând naturală decât izbitoare.
Pasul 3 (proiectul)

Revitalizarea, adică perpetuarea elementelor arhitecturale recunoscute şi recuperate prin

exploatarea abilităţii lor de a se adapta, schimba şi regenera într-un mod practic şi estetic.
1086.5 cca+6.43
238.5 70 142.5 125 510.5 cca+6.43
50 90 INVELITOARE CERAMICA (TABLA PROFILATA) BRUN-ROSCAT
3 2 1 cca+5.75
1086.5
cca+5.75 INVELITOARE CERAMICA (TABLA PROFILATA) BRUN-ROSCAT

cca.+5.08

6.525
Hp=155 Hp=90
cca+4.81 cca+4.81
14 cca+4.81 cca+4.81 +4.575 +4.575
122.5 6 8.5 56 70 54 78.5 125 129.5
80

CAMERA +4.575

195
S=7,07mp TAMPLARIE DUBLA LEMN TAMPLARIE DUBLA LEMN

163.5
25 6 141.5 10 180 10 333 10 340 6 25 cca.+3.86
P=10,91ml
212.5

212.5
BAIE BAIE TAMPLARIE DUBLA LEMN
276

19

232.5
+3.675 +3.675
244.5

S=4,55mp S=3,83mp Hliber=1,37-2,45m cca.+3.56

+3.675 +3.675
P=9,48ml P=7,85ml
332.5

332.5
CAMERA CERAMICA SMALTUITA
S=11,31mp TENCUIALA TEXTURATA ALB INVELITOARE BRUN-ROSCAT cca.+2.73

Hp=90
2010

10

125

125
90
90 80 98.5 90 164.5 P=13,45ml CERAMICA SMALTUITA
HOL TENCUIALA TEXTURATA BEJ
210 210 Hliber=1,37-2,45m
Hp=155

cca.+2.06 cca.+2.06 +2.10

210
S=9,11mp TENCUIALA TEXTURATA BEJ

127.5
523
210

90
50

70
70

cca.+1.93
80

+2.10 +1.875
P=16,44ml cca.+2.06

44
+1.875
18

10

10 10
17.5

17.5
745

745
TAMPLARIE DUBLA LEMN
197.5 50 17.5 282.5 STRUCTURA LEMN
TAMPLARIE DUBLA LEMN

192.5
+0.85

210
TAMPLARIE LEMN +0.70

90
122

131
+0.85
243.5 90 133 +0.70 +0.70
210 CAMERA TENCUIALA TEXTURATA ALB
±0.00 ±0.00 ±0.00
S=9,39mp
cca.-0.28
332.5

332.5
P=12,30ml
399

±0.00 ±0.00

Hp=90
CAMERA

90

90
90
S=15,51mp Hliber=1,75-2,45m cca.-0.28 ZIDARIE PIATRA APARENTA
ZIDARIE PIATRA APARENTA

232.5
P=15,98ml
210.5
ZIDARIE PIATRA APARENTA
Hliber=1,37-2,45m
25 6 466.5 275 282.5 6.525

111

142.5
235 155 76.5 14 trepte 106.5 90 86
Hp=90 19,8x20cm Hp=90
256.5

25 6
266.5 155 3 2 457.5 90 1 117.5
90 1086.5 90

cca+6.43
4 3 2 1 +6.17 pana
402.5 1086.5 INVELITOARE CERAMICA (TABLA PROFILATA) PE ALCATUIREA: cca+6.43

10 64.5 15
30 73.5 73.5 73.5 73.5 78.5 49 70 332 125 510.5 - baghete lemn pe doua directii
50 50 50 50 50 70 125 - folie anticondens (hidroizolatie)

94.5
158.5 158.5 +5.43 pana INVELITOARE CERAMICA (TABLA PROFILATA) BRUN-ROSCAT
6.5 25 5

6.525 5

- astereala lemn cca+5.75

36.5

36.5
30

36

- termoizolatie vata minerala

Hp=120 Hp=140 Hp=85 cca.+5.08
90

15cm intre capriori

60

+4.825 cca+4.81

35

35
6 cca.+5.08
80

20.5 65 37 21.5 25 247 120 24.56 25 6 +4.575

50 6
cca+4.81 cca+4.81

195
6.5 PERETI GK CU FONOIZOLATIE

6.5
+4.325
166

25 5
Hp=0

30 367.5 36.5 137.5 37.5 391.5 37.5 420 +4.575 +4.575

170
70

70

USI LEMN PE TOC+CAPTUSELI

224.5

TAMPLARIE DUBLA LEMN TAMPLARIE DUBLA LEMN

244.5

241

CAMERA cca.+3.86

90
cca.+3.86

250
BUCATARIE

245
PLACAJ LEMN
144.5

BAIE S=13,96mp +3.675

211

210

210
396.5

+3.575 centuri +3.575 centuri cca.+3.86

332.5

S=12,68mp

186.5
345

407
S=2,97mp P=15,05ml GRESIE CERAMICA DUSUMEA LEMN +3.675 +3.675

10
155
P=14,25ml Hliber=2,45m HIDROIZOLATIE FONOIZOLATIE PLACAJ GIPSCARTON SISTEM FATADA IZOLATA cca.+3.56
P=7,24ml CAMERA 70 70
Hliber=1,88-2,66m - polistiren expandat 5cm
Hp=85

PLACI OSB GRINZISOARE LEMN

80
120

125
S=13,03mp 5 6 25 6 5 125
215

10

301.5 85 85 329.5 - prinderi, plasa, grund

236.5

GRINZISOARE LEMN GRINZI LEMN PLANSEU +2.775

70 57.5 P=14,49ml 190 190 - tencuiala texturata TENCUIALA TEXTURATA ALB

57.5 5 12.5
190 ZIDARIE CARAMIDA

32.5
32.5
Hliber=2,45m
210

190

+2.55
85

15
85

HOL CENTURI B.A.

135.5

9.5 25 6 46.5

S=1,86mp PLACAJ LEMN PLACAJ LEMN cca.+2.06

15 7.5

+1.875 +2.10
6 25 6.5

cca.+2.06
747.5

P=5,46ml PLACAJ GIPSCARTON PLACAJ GIPSCARTON

6
227

37.5

36.5
20

+1.70
174.5

67.5
5
12.5
135.5

137.5 301.5 85 48 85 29.5 70

60

TERASA +1.20 TAMPLARIE DUBLA LEMN

245

245
TAMPLARIE DUBLA LEMN
Hp=70
83
190
85

ACOPERITA DUSUMEA LEMN DUSUMEA LEMN

160

TAMPLARIE LEMN

187.5
TERMOIZOLATIE TERMOIZOLATIE +0.85 STRUCTURA LEMN
S=19,91mp CAMERA HOL PRIDVOR
geam termoizolator +0.70
12

GRINZISOARE LEMN GRINZISOARE LEMN

20
220

S=14,85mp S=7,73mp S=8,49mp

130

20 30 30 30 30 30 30 30 PIETRIS GRINZI LEMN PLANSEU

±0.00 UMPLUTURA ±0.00 ±0.00
316.5

P=16,61ml P=11,20ml P=11,70ml 8 trepte

317.5
130
210

130

107
15

95

±0.00 ±0.00
355

340.5

Hliber=2,45m Hliber=2,45m Hliber=2,60m 17x30cm cca.-0.28

214.5

20

52.5
12

ZIDARIE PIATRA APARENTA

550 36.5 439 247.5 36 267.5 30 230
160

127.5

Hp=70

ZIDARIE PIATRA APARENTA

91.5

5 25 6 237.5 150 51 6 25 6 63.5 125 59 6 25 9.5 121.5 20 121.5 205

122.5

95

14 trepte
122

5
Hp=0 Hp=85 19,8x20cm Hp=70
10 42.5 256.5
6
5 25

30

5 20
7.5 15

cota pivnita

7.5 15 160 15 167.5 15 160 15 266.5 155 150 125 102 290.5
4 187.5 3 2 125 1
555 1089

Vechiul
Casa menţinută ca întreg capătă o nouă viaţă şi utilitate. Adăugarea de spaţii şi volume noi serveşte noii funcţiuni
de tabără de pictură pentru copii: cameră comună deschisă către terasa acoperită, loc de luat masa, dormitoare în
mansardă, bucătărie adecvată, băi, etc. Arhitectura capătă semnificaţii noi pe linia tradiţiei.

Noul
Intervenţia dă o discretă forţă de expresie prin refolosirea modernă a elementelor de arhitectură locală sau
regională. Intervenţia foloseşte decent metode de suprapunere prin noi goluri ce leagă spaţiile mai importante cu
exteriorul, de adăugire aproape nesesizabilă a mansardei reamenajate, de alăturare de elemente de protecţie şi
decoraţie. Proiectul sugerează implicarea comunităţii prin folosirea materialelor, tehnicilor şi mâinii de lucru
locale.
Continuitatea
Intervenţia este mai curând orientată către reinterpretarea trecutului decât către propuneri izbitor noi. Respectul
pentru tradiţie şi recunoaşterea, recuperarea şi revitalizarea elementelor cu valoare menţionate conduc spre
durabilitate şi continuitate.
Rezultatul

Este o reflectare a criteriilor şi metodelor iniţiale. Se bazează pe credinţa fermă că, chiar în această epocă a
atotputerniciei imaginii generate eventual de calculator, tradiţia se situează deasupra comercialului şi valoarea
deasupra performanţei.