Cei care doresc sa aplice pentru obtinerea unui credit, garantand cu proprietati imobiliare, vor avea

gradul de indatorare calculat fara a lua in calcul si testul de stres, arata regulamentului BNR publicat, joi,
in Monitorul Oficial.

"Nivelurile maxime admise pentru gradul total de indatorare, inclusiv fundamentarea acestora, diferentiat pe
categorii de clientela, pe destinatia creditului (de exemplu, credit de consum, credit ipotecar), pe tipul creditului
(defalcat in functie de moneda de exprimare sau, dupa caz, de indexare, de tipul dobanzii, respectiv fixa sau
variabila, de termenul de acordare a creditului si de comportamentul clientului in legatura cu onorarea serviciului
datoriei determinat de calitatea garantiei).

In cazul creditelor care nu sunt garantate cu ipoteci asupra proprietatilor imobiliare locative sau a terenurilor
intravilane, nivelurile maxime admisibile pentru gradul total de indatorare sunt stabilite inclusiv prin luarea in
considerare a riscului valutar, riscului de rata a dobanzii, precum si a posibilitatii de majorare a costului creditului
provenind din comisioane si alte cheltuieli privind administrarea creditului prevazute in contract", prevede noul
regulament ce a fost aprobat de Consiliul de Administatie al Bancii Nationale Romane (BNR).

Inafara de renuntarea la testul de stres, noile norme ale BNR prevad si obligatia bancilor de a reglementa la nivel
intern conditiile in care va fi garantat fiecare tip de credit.

Si limita maxima pe care banca este dispusa sa o ofere clientului va fi stabilita in functie de valoarea
imobilului oferit drept garantie, tot la nivel de institutie.

In toamna anului trecut Banca Nationala a inasprit conditiile prevazute in Regulamentului BNR nr. 3/2007, privind
limitarea riscului pentru creditele destinate persoanelor fizice.

"Cand am propus aceasta solutie am avut in vedere ca se vor putea crea noi locuri de munca, inclusiv
pentru firmele mici si mijlocii implicate in productia de materiale de constructii. Sustinerea constructiilor este
importanta, mai ales in contextul actual, de incetinire a cresterii economice", a declarat Radu Gratian Ghetea,
Presedintele Asociatiei Romane a Bancilor (ARB).

Inainte de aplicare, marti, decizia de a modifica normele de creditare a fost luata in 15 ianuarie 2009 si are ca
scop modificarea Regulamentului nr. 11/2008, publicat la finalul lui august in Monitorul Oficial si aplicat de banci
din octombrie 2008.

Noile norme de relaxare a creditelor ipotecare vor putea fi aplicate de fiecare banca in parte dupa ce
acestea vor primi aprobarea individuala din partea BNR.

SUA ca declansator al crizei...

Fiind principala putere economica mondiala, SUA influenteaza evolutiile din economiile altor state.

Dobinda la creditele ipotecare in SUA[2] in anii 2002-2005 era de circa 1-2%, stimuland solicitarea
acestora. Totodata, valoarea gajului era de 3 ori mai mica decat suma creditului, deoarece bancile
americane estimau ca economia va creste in viitor, iar debitorii treptat isi vor spori si veniturile. Insa,
odata cu cresterea ratei dobanzii, multi debitori s-au ciocnit cu problema rambursarii creditelor,
fiindca, contrar asteptarilor, economia americana a intrat in recesiune (au scazut preturile la imobil si
practic au fost stopate constructiile).

Deci este evident ca criza din economia americana si ecourile ei la bursele internationale s-a
suprapus pe fondul unei cumplite necesitati acute de lichiditati a marilor economii (U.S.A, Japonia,
UE), realitate care izvoraste din insasi entropia sistemului, care are o vechime de peste 500 de ani si
care tinde sa transforme centrul “intr-o imensa gaura neagra” gata sa inghita “periferia sistemului” in
cadrul unor transformari profunde.

Cu toate ca FRS (Sistemul Federal de Rezerve) a redus pe 22.01.2008 rata de scont cu 0,75%
(constituind circa 3,5%), iar administratia SUA a anuntat facilitati fiscale de circa 1% din PIB (140
mlrd. USD), recesiunea economiei americane pare inevitabila. Ea va incetini si cresterea economica
mondiala (conform FMI, aceasta a fost in 2001 – 2,6%, 2002-3,1%, 2003-4,0%, 2004-5,3%, 2005-4,9%,
2006-5,4%, 2007-5,2%[3]), in contextul in care 25% din consumul mondial de combustibil revine SUA.
[4] In acest context, procesul de cadere, asupra pietei de consum, a imensului masiv de derivate
financiare a inceput. Proprietarii acestora au inceput sa se debaraseze de ele, sperand sa obtina in
schimb bani lichizi, cu care ar putea cumpara ceva. Lectia acestei crize este: mai devreme sau mai
tarziu masivul imens de derivate financiare, care n-au acoperire in marfuri si servicii, s-ar putea
prabusi, iar o buna parte din proprietarii actiunilor vor ramane doar cu simple hartii, adica nu vor mai
fi proprietari.[5]

Impactul si masurile UE pentru atenuarea crizei...

Pierderile importante, generate de criza de pe piata creditarii[6], i-au determinat pe ministrii de

finante din UE inca in toamna anului 2007 sa examineze introducerea unor noi reguli de raporate a
indicatorilor de expunere a bancilor la risc. Absenta unor informatii precise asupra expunerilor la
riscul de credit a constituit un factor cheie pentru pierderea generalizata a increderii investitorilor in
pietele financiare.

In UE se va evalua, pana la mijlocul anului viitor, un cadru de reglementare extins, care va include o
metodologie mai buna de raportare a riscurilor si revizuirea modului de calcul a valorii activelor
financiare.

Consideram ca criza pe piata creditelor va determina guvernele sa efectueze schimbari importante in

proiectele bugetare nationale, fiindca problemele date nu tin doar de sectorul financiar dar si de
nivelul venitiului si cheltuielilor publice.

Comisia Europeana a declarat deja ca cresterea costurilor creditarii va incetini cresterea economica a
UE[7], iar incertitudinea aferenta pierderilor din creditare nu permite reducerea dobanzilor.

Care este impactul crizei asupra economiei Republicii Moldova?

Criza financiara internationala a afectat in special bursele si economiile americane, europene si din
Asia de Sud-Est. Acest fenomen este pe deplin explicabil: multe caderi ale burselor, care adesea au la
baza factori emotionali, sunt urmate de faza in care investitorii incep sa analizeze rational
evenimentele petrecute, precum si viitoarele efecte ale acestora. In aceasta faza, investitorii inteleg
ca, spre deosebire de alte piete emergente, Europa de Est nu este foarte dependenta de economia
americana. Adaugand acestui factor o buna diversificare a portofoliului si mizand pe investitii pe
termen lung, viitorul fondurilor axate pe tarile Europei de Est ar putea fi mai optimist.
In Republica Moldova sunt foarte putini investitori straini, actiunile carora se coteaza la bursele
financiare internationale. Cat priveste companiile autohtone, doar doua sunt cotate la bursele unor
state din UE.

Totodata, pentru Republica Moldova este specific un coeficient redus de monetizare a economiei,
absenta unei piete de capital dezvoltate, integrarea limitata a fluxurilor financiare nationale pe piata
financiara internationala, precum si interdependenta slaba a cererii si ofertei de capital cu piata
financiara internationala, sporirea volumului de bani al sectorului privat si al populatiei, detinuti in
euro, si conditii mult mai severe de creditare (dobanda, gajul). De aceea, nu exista riscuri serioase de
perpetuare a crizei pentru economia nationala.

Pe de alta parte, cursul valutar supraestimat denota amploarea si profunzimea dezechilibrelor

structurale din economia moldoveneasca, in situatia cand exporturile sunt de peste 2 ori mai mici ca
importurile. Problema este deci deficitul de cont curent.

Datorita cresterii comertului cu UE, cat si deprecierii dolarului american, ponderea valutei americate
pe piata interna s-a diminuat.

Cota inalta a pietei valutare in numerar denota volumul sporit al incasarilor din munca de peste
hotare, transferate prin bancile comerciale, convertite adesea in numerar, precum si al acestuia in
valuta, intrat de peste hotare.

In contextul devalorizarii dolarului american, datorita dificultatilor economiei SUA, autoritatile

Republicii Moldova, prin politica monetara, trebuie sa contribuie la reducerea incertitudinei
monetare si la crearea unor conditii prielnice de desfasurare a activitatii economice si totodata a
posibilitatii de aparare contra riscurilor economice, obiectivul major fiind sporirea rezervelor valutare
si diversificarea lor.

Masurile-cheie ar fi: evaluarea pierderilor potentiale, conform prognozei dinamicii cursurilor valutare
pentru luarea deciziilor aferente oportunitatii cheltuielilor de hedging valutar, realizarea unei politici
monetare si fiscale care ar permite companiilor sa dispuna de resurse financiare aferente asigurarii
riscurilor economice externe. precum si diversificarea rezervelor valutare internationale, prin
diminuarea ponderii dolarului american in acestea.

Romania a beneficiat in ultima decada de o crestere semnificativa a investitiilor cu capital strain

sau mixt, ceea ce a dus categoric la crearea unor noi locuri de munca si a angajarilor pe scara
larga, mai ales in domenii precum constructiile, industria textila, alimentara, chimica si auto.
Sectorul serviciilor s-a dezvoltat de la an la an, firmele de externalizare a resurselor si-au
intensificat activitatea. Totul parea ca se indreapta catre progres economic, pana in momentul in
care verdictul bursei a taiat parca automat verigile intregului lant al investitiilor straine sau
autohtone din Romania. Si dincolo de consecintele generalizate ale crizei economice se situeaza
realitatea celor care muncesc, care nu pot teoretiza la nesfarsit si isi cer doar drepturile de
salariati, indiferent de domeniul in care lucreaza.
In aprilie 2008 Romania era considerata una din cele mai atractive tinte de catre investitorii straini,
dar iata ca situatia s-a schimbat nesperat de rapid. Incepand de la inceputul toamnei si pana in
prezent, disponibilizarile si somajul temporar sunt din ce in ce mai frecvente. Primele disponibilizari
si sistari ale activitatii cu trecere in somaj temporar a angajatilor au avut loc in intreprinderile auto,
agricultura si industria alimentara. Sunt cunoscute cazul inchiderii temporare a uzinelor Dacia de la
Mioveni, a fabricii de ciocolata Poiana din Brasov, a reducerii numarului angajatilor de la societatea
Oltchim Ramnicu-Valcea, precum si din cadrul altor societati importante pentru industria
romaneasca : ALRO Slatina, Agromec in judetul Olt. Cele mai afectate judete sunt pana acum
Suceava si Botosani, cu o crestere a somajului de 4%, iar aceste cifre ar putea continua sa
creasca. Disponibilizarile in sectorul agricol, mai ales in cel al exploatarii forestiere si implicit in cel
al prelucrarii mobilei, se afla in stadii avansate. Telecomunicatiile sunt un alt sector vulnerabil, dat
fiind si legislatia nepermisiva dezvoltarii acestui domeniu la cote maxime.
Cu toate acestea, expertii economosti preconizeaza nu doar reducerea de personal, ci si cresterea
sa in alte domenii. La acest capitol, sectorul IT sta bine: computerele si electronica sunt parte din
viata de zi cu zi si se estimeaza ca acestea nu vor putea pierde teren cu una cu doua. Serviciile,
mai ales cele oferite de firmele mici si mijlocii, sunt cele mai avantajate. In aceasta perioada s-a
observat cresterea locurilor de munca in marile magazine, hypermarketuri si supermarketuri, lucru
datorat unui consum care nu reflecta nici un moment frica de criza financiara din partea romanilor.
Micile afaceri, firmele care au idei originale de a se lansa pe piata vor profita acum mai mult ca
niciodata. Intr-un fel, curba descendenta a somerilor poate aduce doua noi directii: fie reprofilarea
acestora in activitati cu totul noi, fie paradoxul unor investitii straine, pe motiv ca acum exista iar
destula forta de munca relativ ieftina pentru viitoarele proiecte. In fond, economistii au avansat
ipoteza conform careia o tara cu somaj mai ridicat este o sursa de mana de lucru ieftina pentru
investitori. Acest lucru poate fi considerat o raza de speranta pentru cei care cred in continuare in
beneficiile investitorilor straini si in puterea capitalului din afara granitelor tarii.
Cele mai afectate judete, in ceea ce priveste scaderea aportului investitionar, sunt exact cele care
in ultimul timp prosperasera pe seama privatizarilor si implantarilor de filiale ale marilor companii:
Arges, Galati, Iasi, Sibiu, Cluj, Olt, Timis, Hunedoara. Prosperitate este un termen relativ, evident,
insa incepusera sa se vada urmarile: locuri de munca si o minima crestere a nivelului de trai.
Pe langa toate acestea, o situatie neprevazuta care ar putea fi greu gestionata este reintoarcerea in
tara a miilor de emigranti romani, care vor incerca sa-si castige din nou painea in tara, mai ales ca
multe state occidentale au inceput sa-si reduca drastic numarul de angajati si, mai mult, sa-si
inchida puncte de lucru si fabrici intregi. Un fenomen mult superior ca intensitate fata de cel
autohton.
Asadar, urmarile zilnice ale crizei reorienteaza oferta pe piata de munca. Desi deocamdata serviciile
reprezinta o solutie, mai mult sau mai putin viabila, in special pentru tinerii absolventi, drumul de
redresare este inca nesigur si, din pacate, totul se reflecta direct si nemijlocit asupra angajatilor.

„Noi, la Dacia, deocamdată ne ajustăm activitatea în funcţie de evoluţia pieţei auto, nu putem face
previziuni în acest moment şi sperăm că activitatea nu va deveni mai îngrijorătoare decât este”,
spunea directorul general al Automobile Dacia, François Fourmont. În octombrie, Dacia a raportat
creşteri ale vânzărilor la export cu 20,2%, dar a semnalat un trend descendent la intern unde a
comercializat cu 26,7% mai puţin decât în octombrie 2007.

Nici la Ford situaţia nu este chiar roză, cei 3.900 de angajaţi simţind presiunea zilei de mâine, mai
ales că oamenii au încercat deja gustul amar al şomajului tehnic. Luna trecută, aproape 1.000 de
salariaţi, angajaţi la secţia de motoare şi cutii de viteză, au fost trimişi acasă timp de trei zile în
şomaj tehnic. Conform contractului, care ar trebui să se încheie în 2009, Ford România trebuie să
livreze în acest an 200.000 de cutii de viteze şi 170.000 de motoare pentru fabricile Daewoo
preluate de General Motors în Uzbekistan, Ucraina, Egipt şi Coreea. GM a cerut însă micşorarea
producţiei din cauza crizei economice şi nici acum nu se lucrează la capacitate maximă.

Tot în domeniul auto, Continental, cel mai mare producător de componente auto de pe piaţa
autohtonă, are la nivel global misiunea de a reduce costurile. „Este posibil ca, de exemplu, să fie
prelungită închiderea fabricilor de sărbători, se vor reduce costurile de ore suplimentare şi va fi
redus numărul personalului de leasing (de la 10.000 la nivel de concern la aproximativ 50%).
Adiţional investiţiile care nu sunt urgente vor fi amânate. În ce măsură sau dacă vor fi afectate
fabricile din România, nu putem preciza în prezent. Continental îşi va desfăşura activităţile în toate
unităţile din România normal”, ne-au declarat oficialii companiei. Compania are în ţara noastră
aproximativ 6.500 de angajaţi.
Industria siderurgică este şi ea afectată, un exemplu clar fiind problemele celui mai mare
producător de oţel la nivel mondial, ArcelorMittal. După 80 de ani de funcţionare, combinatul
siderurgic Hunedoara îşi va opri producţia, timp de aproximativ două luni, din cauza crizei
economice, iar cei 1.200 de angajaţi vor fi trimişi prin rotaţie în concediu, în luna noiembrie,
administraţia susţinând că există posibilitatea ca unii angajaţi să fie trimişi în şomaj tehnic, cu 75%
din salariu. „În acest moment, este sigur că vom opri producţia în această lună. În luna decembrie
există posibilitatea să o reluăm, dacă vom avea un număr minim de comenzi“, a declarat, pentru
MEDIAFAX, directorul general al SC ArcelorMittal SA Hunedoara, Remus Păţan, care vorbeşte
despre eventuale disponibilizări după 1 ianuarie.

Surse din piaţă au declarat pentru „Business Standard” că şi LukOil are în plan să trimită acasă o
treime dintre angajaţii din rafinăria din Ploieşti (personalul de zi) pe o perioadă de aproximativ
două luni, iar pentru o jumătate de lună sunt obligaţi să-şi ia concediu fără plată. Aceasta în
condiţiile în care rafinăria de la Ploieşti va intra de la 1 decembrie în revizie pentru o lună şi
jumătate, lucrările urmând să permită producerea de benzină euro 5. „Nu este vorba de efectele
crizei financiare sau din alte motive. Este o revizie obişnuită”, a declarat pentru Cotidianul Teodor
Chirilescu, director în cadrul LukOil, potrivit căruia compania nu obligă angajaţii să îşi ia concediu
forţat. „Până acum nu am simţit nici un recul în vânzări. Luând ca nivel vânzările de anul trecut
stăm cam cu două procente mai bine”, a mai declarat Chirilescu. În ceea ce priveşte efectele crizei
asupra personalului companiei de distribuţie a carburanţilor, LukOil România, Constantin Tampiza,
directorul general al acesteia, a declarat pentru „Business Standard” că nu crede că pentru moment
vor avea loc disponibilizări. „Dacă situaţia economico-financiară va deveni critică, vom eficientiza
cheltuielile. Sub ce formă, vom stabili când vom intra în declin economic. Dacă aş şti ce va fi în
România peste trei-patru luni, ar fi bine”, a adăugat oficialul LukOil.

O altă industrie lovită de criză este şi cea uşoară. Din datele patronatului de profil, Fepaius, în jur
de 20% dintre cei aproximativ 318.000 de salariaţi şi-ar putea pierde anul viitor locul de muncă.
„Vor fi reduceri de personal în multe companii de textile, în special în rândul celor care lucrează
lohn, dar nu pot da nume”, ne-a declarat Maria Grapini, preşedinta Fepaius, potrivit căruia se
observă o reducere a comenzilor atât pe piaţa externă, cât şi pe cea internă. „Mai rău va fi după 1
ianuarie 2009, pentru că multe firme care lucrează în lohn nu şi-au mai prelungit contractele, iar
acum lucrează pe vechile contracte”, mai spune Grapini, care susţine că cele mai afectate judeţe
vor fi Vaslui, Botoşani, Iaşi şi Prahova unde există multe astfel de societăţi.

Lipsa de lichidităţi şi înăsprirea condiţiilor de creditare au generat un recul şi pe piaţa construcţiilor,

în consecinţă şi producătorii de ciment se confruntă cu o scădere a comenzilor. „Pe termen scurt
avem în vedere o reducere de activitate, în primul rând ca urmare a stagnării sectorului
rezidenţial”, ne-a declarat Mihai Rohan, preşedinte şi director general al Carpatcement Holding,
care a mai enumerat printre cauzele scăderii comenzilor şi îngheţarea activităţii în infrastructură
sau dinamica sectorului comercial dependent de creditare. Momentan, Carpatcement nu a luat însă
nici o decizie cu privire la reducerea numărului de salariaţi sau cu privire la închiderea de fabrici.
„Deocamdată nu am făcut restructurări de personal. Dacă vom fi însă nevoiţi să ne ajustăm
capacităţile de producţie sau să închidem fabrici, atunci concedierile sunt inevitabile. Monitorizăm
atent şi constant toate costurile. Vor fi reduse în principal costurile fixe”, ne-a mai declarat Rohan.