2017-Strategia Integrată Pentru Dezvoltare Urbană A Municipiului Deva

STRATEGIA INTEGRATĂ PENTRU DEZVOLTARE
URBANĂ A MUNICIPIULUI DEVA

2014-2023
versiunea iulie 2017
DEVA 2023: CU ÎNCREDERE SPRE VIITOR

i STRATEGIA INTEGRATĂ PENTRU DEZVOLTARE URBANĂ A MUNICIPIULUI DEVA
CUPRINS
1. Prezentare generală a municipiului Deva...............................................................2
1.1. Date geografice - profil de judeţ.............................................................................2
1.2. Repere urbanistice zonale.......................................................................................6
1.2.1. Evoluţie urbană...............................................................................................7
1.2.2. Chorema Regiunii Vest..................................................................................13
1.3. Clima.................................................................................................................... 14
1.4. Resursele naturale................................................................................................19
1.4.1. Resurse naturale neregenerabile...................................................................19
1.4.2. Resursele naturale regenerabile....................................................................20
1.5. Biodiversitatea......................................................................................................21
1.6. Analiza SWOT- Localizarea geografică, cadrul natural..........................................25
2. Mediul şi infrastructura de mediu.............................................................................27
2.1. Calitatea aerului...................................................................................................27
2.1.1. Sistemul de monitorizare a calităţii aerului....................................................28
2.1.2. Factorii care afectează calitatea aerului.........................................................32
2.1.3. Principalii indicatori de calitate ai aerului.......................................................34
2.1.4. Tendinţe........................................................................................................ 35
2.1.5. Structuri responsabile....................................................................................37
2.2. Calitatea solurilor.................................................................................................38
2.2.1. Factori care afectează calitatea solurilor........................................................39
2.3. Calitatea apelor....................................................................................................42
2.3.1. Bazinul hidrografic Mureş..............................................................................44
2.3.2. Apele subterane............................................................................................48
2.3.3. Apa potabilă..................................................................................................49
2.3.4. Apele uzate şi reţelele de canalizare..............................................................51
2.4. Gestiunea deşeurilor.............................................................................................53
2.4.1. Sistemul de management integrat al deşeurilor..............................................53
2.4.2. Deşeuri municipale........................................................................................56
2.4.3. Situri contaminate.........................................................................................58

STRATEGIA INTEGRATĂ PENTRU DEZVOLTARE URBANĂ A MUNICIPIULUI DEVA
2.4.4. Vehicule scoase din uz (VSU)..........................................................................59
2.5. Spaţiile verzi din mediul urban.............................................................................59
2.5.1. Spaţii verzi.....................................................................................................62
2.5.2. Arbori izolaţi şi arbori ocrotiţi.........................................................................68
2.5.3. Terenuri degradate........................................................................................70
2.6. Riscurile de mediu................................................................................................70
2.6.1. Riscuri naturale..............................................................................................71
2.6.2. Opinia cetăţenilor..........................................................................................74
2.7. Analiza SWOT- Factori de mediu, Gestionare deşeuri...........................................76
3. Infrastructura de transport......................................................................................78
3.1. Repere naţionale şi regionale................................................................................78
3.1.1. Repere naţionale...........................................................................................78
3.1.2. Repere regionale...........................................................................................80
3.2. Conceptul de mobilitate urbană durabilă. Corelarea cu Planul de Mobilitate Urbană

Durabilă................................................................................................................ 85
3.3. Infrastructura de transport a Municipiului Deva....................................................87
3.3.1. Aspecte generale...........................................................................................87
3.3.2. Infrastructura de transport rutier urban.........................................................91
3.3.3. Managementul traficului................................................................................95
3.3.4. Transportul de marfă.....................................................................................98
3.3.5. Parcări........................................................................................................... 99
3.3.6. Transportul public........................................................................................101
3.3.7. Opinia cetăţenilor.........................................................................................112
3.4. Analiza SWOT- Infrastructura de transport.........................................................114
4. Dezvoltarea urbană.................................................................................................117
4.1. Locuinţe.............................................................................................................. 117
4.1.1. Context Regional..........................................................................................117
4.1.2. Infrastructura de locuit şi spaţiul urban.........................................................120
4.2. Utilităţi publice....................................................................................................130
4.2.1. Asigurarea cu apă.........................................................................................130
4.2.2. Reţeaua de canalizare...................................................................................144
ii
4.3. Reţele energetice.................................................................................................150
4.3.1. Eficienţa energetică......................................................................................150
4.3.2. Infrastructura de producţie şi transport energie electrică.............................153
4.3.3. Energia termică............................................................................................156
4.3.4. Reţele de transport gaze naturale................................................................163
4.3.5. Planul de Acţiune pentru Energie Durabilă al Municipiului Deva...................166
4.4. Iluminatul public..................................................................................................172
4.5. Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţii..................................................................188
4.5.1. Infrastructura ITC existentă..........................................................................188
4.5.2. Aplicaţiile informatice gestionate.................................................................189
4.6. Infrastructura de telecomunicaţii.........................................................................191
4.7. Supraveghere video urbană.................................................................................196
4.7.1. Necesitatea sistemului de supraveghere video..............................................196
4.7.2. Sistemul de supraveghere video....................................................................198
4.8. Opinia cetăţenilor................................................................................................203
4.9. Analiza SWOT- Dezvoltare urbană, locuinţe........................................................207
5. Economia municipiului...........................................................................................212
5.1. Situaţia economică..............................................................................................212
5.1.1. Analiza statistică la nivel regional şi judeţean................................................212
5.1.2. Structuri suport de afaceri............................................................................217
5.1.3. Analiză date statistice municipiul Deva.........................................................219
5.2. Situaţia demografică............................................................................................230
5.2.1. Date demografice Judeţul Hunedoara..........................................................230
5.2.2. Date demografice Municipiul Deva...............................................................236
5.3. Resursele umane.................................................................................................243
5.3.1. Context Regional - ocuparea forţei de muncă...............................................243
5.3.2. Gradul de ocupare pe sectoare de activitate.................................................245
5.3.3. Analiză date statistice Municipiul Deva........................................................248
5.4. ANALIZA SWOT - Competitivitate, suport afaceri, demografie, resurse umane ...255
6. Potenţialul turistic şi cultural..................................................................................260

6.1. Recomandări Banca Mondială..............................................................................260
6.1.1. Caracteristicile turismuluiîn Regiunea Vest.....................................................260
6.1.2. Patrimoniul turistic al Regiunii Vest.................................................................264
6.2. Potenţialul turistic al cadrului natural..................................................................265
6.2.1. Potenţialul turistic morfologic.........................................................................266
6.2.2. Potenţialul turistic hidrografic.........................................................................269
6.2.3. Potenţialul climato-turistic..............................................................................271
6.2.4. Potenţialul turistic biogeografic......................................................................271
6.3. Potenţialul turistic antropic..................................................................................279
6.3.1. Patrimoniul cultural construit..........................................................................280
6.3.2. Vestigiile arheologice......................................................................................294
6.3.3. Obiective turistice religioase...........................................................................296
6.3.4. Obiective culturale cu funcţii turistice.............................................................299
6.3.5. Ansambluri arhitectonice urbane cu potenţial turistic antropic.......................303
6.4. Tipuri şi forme de turism practicate.....................................................................307
6.4.1. Turismul cultural.............................................................................................307
6.4.2. Turismul curativ..............................................................................................310
6.4.3. Turismul recreativ montan..............................................................................311
6.4.4. Turismul gastronomic (culinar)........................................................................312
6.4.5. Alte forme de turism.......................................................................................314
6.5. Structuri turistice.................................................................................................317
6.5.1. Numărul de unităţi de primire turistică...........................................................317
6.5.2. Capacitatea de cazare turistică........................................................................319
6.5.3. Circulaţia turistică...........................................................................................322
6.6. Propunere de Politică publică..............................................................................325
6.6.1. Iniţierea proiectului.........................................................................................325
6.6.2. Date sociologice privind fluxurile de turişti......................................................326
6.6.3. Concluzii şi obiectivele propuse.......................................................................330
6.6.4. Variante de soluţionare...................................................................................330
6.7. Cultură şi sport....................................................................................................335
6.7.1. Context European şi Regional.......................................................................335
IV
6.7.2. Cultură - Unităţi de cultură...........................................................................338
6.7.3. Indicatori statistici - instituţii şi activităţi culturale........................................342
6.7.4. Mişcarea sportivă.........................................................................................344
6.7.5. Evenimentele localităţii.................................................................................347
6.8. Analiza SWOT-Turism, patrimoniu şi cultură.......................................................350
7. Infrastructura socială.........................................................................................356
7.1. Educaţie............................................................................................................... 356
7.1.1. Context European.........................................................................................356
7.1.2. Politici orizontale cu impact asupra Regiunii Vest..........................................359
7.1.3. Obiectivele tematice şi priorităţile de investiţii.............................................361
7.1.4. Învăţământul în municipiul Deva...................................................................364
7.1.5. Proiecte de investiţii.....................................................................................403
7.2. Sănătate.............................................................................................................. 404
7.2.1. Context European.........................................................................................404
7.2.2. Context Naţional...........................................................................................406
7.2.3. Sănătatea în municipiul Deva.......................................................................409
7.2.4. Direcţii strategice de sănătate publică...........................................................414
7.3. Asistenţa socială..................................................................................................417
7.3.1. Sistemul de asistenţă socială........................................................................417
7.3.2. Asistenţa socială locală.................................................................................420
7.3.3. Indicatori privind asistenţa socială locală......................................................432
7.4. Zone marginalizate..............................................................................................440
7.5. Siguranţa populaţiei............................................................................................446
7.5.1. Sistemul judiciar în Regiunea Vest.................................................................446
7.5.2. Starea de infracţionalitateîn municipiul Deva...............................................447
7.6. Analiza SWOT- Educaţie, sănătate, asistenţă socială...........................................457
8. Context strategic.....................................................................................................462
8.1. Context European................................................................................................462

8.2. Context Naţional..................................................................................................472
8.3. Context Regional.................................................................................................478
8.4. Analiza Băncii Mondiale - Regiunea Vest..............................................................483
8.5. Context metropolitan..........................................................................................487
8.6. Provocări şi perspective.......................................................................................493
8.7. Opinia cetăţenilor................................................................................................496
9. Coordonate de planificare......................................................................................503
9.1. Criterii şi cerinţe de planificare............................................................................503
9.2. Oportunităţi de finanţare pentru Deva................................................................507
9.2.1. Fondurile structurale 2014-2020................................................................509
9.2.2. Programe de cooperare teritorială şi transfrontalieră...................................514
9.2.3. Alte finanţări.................................................................................................519
10. Definirea planului strategic.....................................................................................523
10.1. Viziunea şi misiunea strategică............................................................................523
10.2. Obiectivele strategice..........................................................................................525
10.3. Principii de dezvoltare durabilă............................................................................528
10.4. Domenii de intervenţie prioritare........................................................................533
11. Portofoliul de proiecte............................................................................................540
12. PROIECTE PRIORITARE. Surse de finanţare...........................................................575
13. Managementul riscurilor........................................................................................635
14. Planul de acţiune pentru implementarea Strategiei Integrate de Dezvoltare Urbană

.................................................................................................................................. 644
15. Contextul instituţional............................................................................................646
15.1. Autoritatea Urbană..............................................................................................646
15.2. Structura de management si implementare a SIDU..............................................647
15.3. Structuri conexe..................................................................................................649
16. Mecanismul de monitorizare şi evaluare..............................................................651
16.1. Strategia de monitorizare şi evaluare a SIDU.......................................................651
16.2. Structura de monitorizare şi evaluare a implementării........................................653
16.3. Indicatori de rezultat............................................................................................654
vi
17. Cadrul partenerial pentru elaborarea şi implementarea SIDU..............................663
17.1. Cadrul partenerial................................................................................................663
17.2. Etapele procesului de planificare. Consultarea publică.........................................665
ANEXA 1. Date instituţii culturale - Municipiul DEVA...................................................674
ANEXA 2. Date învăţământ-Municipiul DEVA.............................................................675
ANEXA 3. Date sănătate - Municipiul DEVA..................................................................680
ANEXA 4. Date asistenţa socială - Municipiul DEVA.....................................................685
Bibliografie...................................................................................................................... 690
VII
LISTA FIGURILOR
Fig. 1.1. Harta Judeţului Hunedoara..................................................................................2
Fig. 1.2. Lacuri glaciare din Munţii Retezat.........................................................................3
Fig. 1.3. Barajul Gura Apelor...............................................................................................4
Fig. 1.4. Altitudinea medie a principalelor localităţi din judeţul Hunedoara (m)................4
Fig. 1.5. Poziţia geografică a Municipiului Deva şi a localităţilor aparţinătoare..................5
Fig. 1.6. Zona administrativă a municipiului Deva.........................................................6
Fig. 1.7. Deva în reţeaua de oraşe a Regiunii Vest..............................................................7
Fig. 1.8. Evoluţia populaţiei urbane la recensăminte..........................................................8
Fig. 1.9. Ponderea pe medii de reşedinţă, regiuni de dezvoltare la 1 iulie 2011................9
Fig. 1.10. Poli de creştere şi poli de dezvoltare urbană în Regiunea Vest.........................10
Fig. 1.11. Categorii de poli metropolitani în Regiunea Vest..............................................12
Fig. 1.12. Chorema Regiunii Vest.....................................................................................13
Fig. 1.13. Evoluţia temperaturilor medii anuale 2008-2013...........................................16
Fig. 1.14. Evoluţia valorilor medii ale precipitaţiilor, în perioada 2008-2013....................17
Fig. 1.15. Localizarea rezervaţiilor naturale faţă de Municipiul Deva...............................22
Fig. 1.16. Localizarea ariilor naturale protejate faţă de Municipiul Deva.........................22
Fig. 2.1. Amplasarea staţiilor de monitorizare a aerului din judeţul Hunedoara..............27
Fig. 2.2. Evoluţia concentraţiei de NO2 în Municipiul Deva - perioada 2008-2012..........37
Fig. 2.3. Evoluţia concentraţiei de SO2 în Municipiul Deva - perioada 2008-2012..........37
Fig. 2.4. Evolutia concentratiei de PM10 in municipiul Deva, 2009-2012........................37
Fig. 2.5. Evolutia concentratiei de CO in municipiul Deva - perioada 2008-2012.............37
Fig. 2.6. Evolutia concentratiei de ozon in municipiul Deva - perioada 2008-2012..........37
Fig. 2.7. Evolutia concentratiei de benzen in municipiul Deva - perioada 2008-2012 ....37
Fig. 2.8. Evolutia consumului de ingrasaminte chimice in judetul Hunedoara - perioada
2008-2012........................................................................................................................41
Fig. 2.9. Repartiţia teritorială a Administraţiilor Bazinale de Apă.....................................44
Fig. 2.10. Starea ecologica a bazinului hidrografic Mureş.................................................45
VIII
Fig. 2.11. Starea chimica a bazinului hidrografic Mureş...................................................46
Fig. 2.12. Raportul suprafaţă spaţiu verde/număr locuitori, Regiunea Vest....................61
Fig. 2.13. Amplasament teren spaţiu verde - Dealul Cetăţii.............................................64
Fig. 2.14. Amplasament teren spaţiu verde - Parc Aleea Patriei......................................64
Fig. 2.15. Amplasament teren spaţiu verde - Parc Cetate................................................65
Fig. 2.16. Amplasament teren spaţiu verde - Parc Operă................................................65
Fig. 2.17. Amplasament teren spaţiu verde - Parc Piaţa Ardealul....................................66
Fig. 2.18. Amplasament teren spaţiu verde - Parc Piaţa Arras.........................................66
Fig. 2.19. Amplasament teren spaţiu verde - Parc Strada Magnoliei...............................67
Fig. 2.20. Amplasament teren spaţiu verde - Parc Strada Neptun...................................67
Fig. 2.21. Amplasament teren spaţiu verde - Piaţa Victoriei............................................68
Fig. 2.22. Harta zonelor afectate de inundaţiile istorice semnificative din Bazinul
Hidrografic Mureş............................................................................................................72
Fig. 2.23. Comparatia temperaturilor medii lunare si a precipitatiilor in perioada 1990 -

2012 fata de 1960 -1990 la nivelul municipiului Deva......................................................74
Fig. 3.1. Legăturile cu reţeaua TEN-T rutier de bază din Regiunea Vest...........................83
Fig. 3.2. Legăturile cu reţeaua TEN-T rutier extinsă din Regiunea Vest............................84
Fig. 3.3. Legăturile cu reţeaua TEN-T feroviar de bază din Regiunea Vest........................84
Fig. 3.4. Legăturile cu reţeaua TEN-T feroviar extinsă din Regiunea Vest.........................85
Fig. 3.5. Harta căilor rutiere aferente municipiului Deva..................................................88
Fig. 3.6. Distributia tipurilor de drumuri din responsabilitatea municipiului Deva..........90
Fig. 3.7. Clasificarea străzilor pe categorii, Municipiul Deva............................................91
Fig. 3.8. Evolutia modernizarii strazilor orasenesti din municipiul Deva..........................93
Fig. 3.9. Încadrarea străzilor în clase de trafic, Municipiul Deva......................................94
Fig. 3.10. Fluxuri de trafic, autovehicule - ora de vârf, 2016...........................................95
Fig. 3.11. Localizarea intersecţiilor şi trecerilor de pietoni semaforizare, 2016...............97
Fig. 3.12. Fluxuri de trafic, trafic greu - ora de vârf, 2016................................................98
Fig. 3.13. Localizarea parcărilor, Municipiul Deva...........................................................100
IX
Fig. 3.14. Evoluţia numărului de utilizatori ai telecabinei, 2010-2015, Municipiul Deva

.....................................................................................................................................102
Fig. 3.15. Harta traseelor de transport public, 2016......................................................103
Fig. 3.16. Gradul de acoperire al transportului public, 2016..........................................104
Fig. 3.17. Distribuţia vehiculelor de transport public, funcţie de anul de fabricaţie......105
Fig. 3.18. Distribuţia vehiculelor de transport public, funcţie de dotarea pentru accesul
persoanelor cu handicap...............................................................................................106
Fig. 3.19. Harta pistelor de biciclete, 2016....................................................................108
Fig. 3.20. Trotuare reabilitate, 2016..............................................................................110
Fig. 4.1. Ponderea locuintelor proprietate stat/privat in Regiunea Vest, anul 2011.......118
Fig. 4.2. Evoluţia locuinţlor existente-Municipiul Deva................................................121
Fig. 4.3. Evoluţia suprafeţei locuibile (mp) - Municipiul Deva........................................121
Fig. 4.4. Evolutia numarului locuintelor in proprietate majoritar privata.......................122
Fig. 4.5. Evolutia suprafetei locuibile in proprietate majoritar privata...........................123
Fig. 4.6. Dinamica realizarii locuintelor in perioada 2000-2012......................................123
Fig. 4.7. Evolutia autorizatiilor eliberate pentru cladiri rezidentiale...............................124
Fig. 4.8. Evolutia suprafeţei autorizate a clădirilor rezidentiale (autorizaţii).................125
Fig. 4.9. Structura retelei de distributie a apei in zona administrativa municipala Deva
.....................................................................................................................................134
Fig. 4.10. Evolutia consumului de apa in municipiul Deva..............................................140
Fig. 4.11. Evolutia consumului de apa pe categorii de consumatori..............................141
Fig. 4.12. Evolutia numarului total de consumatori contorizati, municipiul Deva.........141
Fig. 4.13. Evolutia numarului de consumatori contorizati, pe categorii de consumatori

.....................................................................................................................................142
Fig. 4.14. Evolutia tarifului la apa potabila, municipiul Deva.........................................143
Fig. 4.15. Evolutia sistemului de canalizare in perioada 1997-2013, municipiul Deva ..149
Fig. 4.16. Evolutia consumului anual de energie electrica.............................................154
Fig. 4.17. Evolutia distributiei de energie termica in municipiul Deva...........................160
Fig. 4.18. Evolutia lungimii totale a conductelor de distributie a gazelor......................165
Fig. 4.19. Evolutia cantitatii de gaze naturale distribuite...............................................166
x
Fig. 4.20. Consumul de energie, pe categorii principale.................................................167
Fig. 4.21. Emisii CO2, pe categorii principale..................................................................167
Fig. 4.22. Emisii CO2, pe categorii principale..................................................................168
Fig. 4.23. Evolutia punctelor luminoase din sistemul de iluminat public al municipiul ui
Deva...............................................................................................................................175
Fig. 4.24. Ponderea volumului de lucrari de modernizare si extindere executate anual

.....................................................................................................................................175
Fig. 4.25. Topologia de implementare în teren a camerelor sistemului de supraveghere

.....................................................................................................................................203
Fig. 5.1. Creşterea reală a PIB-ului regional 2001-2011..................................................212
Fig. 5.2. Repartitia numarului de firme pe domenii de activitate..................................214
Fig. 5.3. Repartitia firmelor cu CA>0 pe domenii de activitate.......................................215
Fig. 5.4. Repartitia cifrei de afaceri pe domenii de activitate.........................................215
Fig. 5.5. Repartitia numarului de firme pe domenii de activitate..................................216
Fig. 5.6. Repartitia profitului curent pe domenii de activitate.......................................216
Fig. 5.7. Harta parcurilor industriale, tehnologice şi ştiinţifice - Regiunea Vest (2010).217
Fig. 5.8. Parcul industrial Hunedoara.............................................................................218
Fig. 5.9. Distribuţia firmelor din bilanţul 2012 - Municipiul Deva.................................227
Fig. 5.10. Distribuţia firmelor cu CA>0 în 2012 - Municipiul Deva.................................227
Fig. 5.11. Distribuţia firmelor după cifra de afaceri - Municipiul Deva, 2012................228
Fig. 5.12. Distribuţia firmelor după numărul de angajaţi - Deva 2012...........................229
Fig. 5.13. Evoluţia populaţiei din judeţul Hunedoara în perioada 2001-2011................231
Fig. 5.14. Distribuţia populaţiei din judeţul Hunedoara pe grupe de vârstă..................232
Fig. 5.15. Evoluţia populaţiei în perioada 2005-2025.....................................................233
Fig. 5.16. Evoluţia populaţiei tinere în perioada 2005-2025..........................................234
Fig. 5.17. Evoluţia populaţiei tinere şi vârstnice în perioada 2005-2025........................234
Fig. 5.18. Evoluţia populaţiei de vârstă preşcolară şi şcolară în judeţul Hunedoara (mii
persoane).......................................................................................................................236
Fig. 5.19. Evoluţia populaţiei municipiului Deva în perioada 2002-2015.......................236
Fig. 5.20. Repartiţia pe grupe de vârstă a populaţiei municipiului Deva, anul 2015......237
xi
Fig. 5.21. Ponderea populatiei municipiului Deva pe grupe de varsta, anul 2011.........238
Fig. 5.22. Evoluţia populaţiei pe categorii de vârstă, Municipiul Deva, 2002-2015........239
Fig. 5.23. Evolutia numarului de nascuti vii in municipiul Deva, perioada 2002-2015 ..239
Fig. 5.24. Distribuţia populaţiei pe sexe, Municipiul Deva, 2015....................................240
Fig. 5.25. Evoluţia distribuţiei populaţiei pe sexe, Municipiul Deva, 2002-2015...........241
Fig. 5.26. Structura populatiei dupa etnie - municipiul Deva, 2011...............................241
Fig. 5.27. Evolutia structurii etnice a populatiei, municipiul Deva 1992, 2002, 2011....242
Fig. 5.28. Structura populatiei stabile dupa religie, municipiul Deva - 2011...................243
Fig. 5.29. Evoluţia ratelor de ocupare pe sexe în Regiunea Vest....................................244
Fig. 5.30. Ponderea populaţiei ocupate pe sectoare în 2010.........................................246
Fig. 5.31. Evolutia numarului de salariati.......................................................................248
Fig. 5.32. Evoluţia procentuală a numărului de salariaţi, Municipiul Deva, 2002-2015 249
Fig. 5.33. Evolutia numarului de salariati total, industrie total si industria prelucratoare
.....................................................................................................................................249
Fig. 5.34. Distributia salariatilor pe domenii de activitate, anul 2000............................251
Fig. 5.35. Distributia salariatilor pe domenii de activitate, anul 2011............................251
Fig. 5.36. Distributia salariatilor din industrie pe ramuri industriale, anul 2000............252
Fig. 5.37. Distributia salariatilor din industrie pe ramuri industriale, anul 2011............253
Fig. 5.38. Evoluţia numărului de şomeri, Municipiul Deva, 2010-2015..........................254
Fig. 6.1. Tipuri de turism în Regiunea Vest.....................................................................261
Fig. 6.2. Caracteristici ale turismului urban...................................................................262
Fig. 6.3. Poziţia geografică a Culoarului depresionar Strei-Cerna-Orăstie....................278
Fig. 6.4. Evolutia numarului total de unitati de cazare turistice.....................................318
Fig. 6.5. Evoluţia unitatilor de cazare pe tipuri de unităţi, in perioada 2001-2016........319
Fig. 6.6. Evolutia capacitatii totale de cazare turistica, 2001-2016................................320
Fig. 6.7. Evolutia capacitatii de cazare pe tipuri de unităţi de cazare turistica, 2001-2016
.....................................................................................................................................321
Fig. 6.8. Distributia capacitatii de cazare turistica pe tipuri de facilitati, anul 2016.......321
Fig. 6.9. Evolutia numărului de sosiri, 2001-2016..........................................................322
XII
Fig. 6.10. Evolutia numărului de înnoptări, 2001-2016...................................................323
Fig. 6.11. Evoluţia duratei medii a sejurului, 2001-2016.................................................324
Fig. 6.12. Repartitia principalelor categorii de vizitatori ai municipiului Deva................327
Fig. 6.13. Destinatii preferate in Romania (%)...............................................................327
Fig. 6.14. Tipuri de turism preferate (%).........................................................................328
Fig. 6.15. Ponderea surselor de informare privind oportunitatile turistice din municipiul
Deva..............................................................................................................................328
Fig. 6.16. Repartitia tipurilor de turism vizate pentru alegerea destinatiei in municipiul
Deva..............................................................................................................................329
Fig. 6.17. Calificativele medii rezultate pentru obiectivele turistice..............................329
Fig. 6.18. Evolutia numarului de biblioteci in perioada 2005-2012...............................342
Fig. 6.19. Evolutia numarului de spectatori in perioada 2005-2012...............................343
Fig. 6.20. Evolutia numarului de vizitatori ai muzeelor in perioada 2005-2012.............343
Fig. 7.1. Structura unitatilor din invatamantul preuniversitar, anul 2014-2015.............366
Fig. 7.2. Ponderea elevilor din invatamantul preuniversitar, anul 2014-2015..............367
Fig. 7.3. Structura cadrelor didactice pe tipuri de invatamant preuniversitar, anul 2014-
2015...............................................................................................................................367
Fig. 7.4. Evolutia numarului total de unitati de invatamant preuniversitar, 2011-2012

.....................................................................................................................................368
Fig. 7.5. Evolutia unitatilor din invatamantul preuniversitar, pe categorii.....................368
Fig. 7.6. Evolutia numarului de elevi la un profesor, invatamantul preuniversitar.........369

Fig. 7.7. Evolutia numarului de profesori la 1000 de elevi, invatamantul preuniversitar
.....................................................................................................................................369
Fig. 7.8. Evolutia dotarilor din invatamantul preuniversitar...........................................370
Fig. 7.9. Evolutia numarului de elevi din invatamantul de arte si meserii.....................371
Fig. 7.10. Evolutia numarului de profesori din invatamantul de arte si meserii.............371
Fig. 7.11. Evolutia numarului elevilor din invatamantul de maistri...............................372
Fig. 7.12. Evolutia numarului de elevi din invatamantul de maistri...............................372
Fig. 7.13. Evolutia numarului de studenti din invatamantul superior public/privat.......373
Fig. 7.14. Prognoza evoluţiei nivelului de calificare solicitat pe piaţa muncii................375
XIII
Fig. 7.15........................................................................................................................376
Fig. 7.16. Dinamica firmelor - jud. Hunedoara - unităţi locale active din industrie,
construcţii, comerţ şi alte servicii -.................................................................................379
Fig. 7.17. Evoluţia numărului total al populaţiei judeţului Hunedoara..........................383
Fig. 7.18. Evolutia numarului medicilor din sistemul public de sanatate.......................410
Fig. 7.19. Evolutia numarului de medici de familie din sistemul public/privat..............410
Fig. 7.20. Evolutia numarului de medici stomatologi, sector public/sector privat.........411
Fig. 7.21. Evolutia numarului de farmacisti, sector public/sector privat.......................411
Fig. 7.22. Evolutia numarului de paturi in spitale...........................................................412
Fig. 7.23. Evolutia numarului cabinetelor medicale de specialitate, sector public/sector

privat.............................................................................................................................412
Fig. 7.24. Evolutia numarului de cabinete medicale de familie, sector public/sector privat
.....................................................................................................................................413
Fig. 7.25. Evolutia numarului de cabinete stomatologice, sistem public/sistem privat 413
Fig. 7.26. Evolutia numarului de farmacii, sector public/sector privat..........................414
Fig. 7.27. Evolutia numarului de persoane beneficiare de ajutor social.........................434
Fig. 7.28. Evolutia numarului de persoane beneficiare de ajutoare de urgenta.............435
Fig. 7.29. Evolutia numarului de persoane beneficiare de ajutor social pentru incalzirea
cu lemne........................................................................................................................435
Fig. 7.30. Evolutia numarului de persoane beneficiare de alocatie pentru nounascuti436

Fig. 7.31. Evolutia numarului de persoane cu handicap grav beneficiare de indemnizatii
lunare............................................................................................................................436
Fig. 7.32. Evolutia numarului de asistenti personali pentru persoanele cu handicap grav
.....................................................................................................................................437
Fig. 7.33. Evolutia numarului de persoane beneficiare de ajutoare pentru energie termica
.....................................................................................................................................438
Fig. 7.34. Evolutia numarului de persoane beneficiare de ajutoare pentru gaze naturale
.....................................................................................................................................438
Fig. 7.35. Evolutia numarului de persoane care au beneficiat de ajutoare pentru lemne
.....................................................................................................................................439
Fig. 7.36. Zona marginalizată Str. Mărului, Casa Soarelui, Municipiul Deva.................441
XIV
Fig. 7.37. Zona marginalizată Cartier Gojdu, Municipiul Deva......................................442

Fig. 7.38. Zonele marginalizate 1 Mai, Cămin Rempeş şi Zona Liceelor, Municipiul Deva
.....................................................................................................................................442
Fig. 7.39. Zona marginalizată Cartier Dacia, Municipiul Deva.......................................443
Fig. 7.40. Zona marginalizată Micro 15 (Cămin Drumuri şi Poduri),Aleea Streiului,

Municipiul Deva.............................................................................................................443
Fig. 7.41. Zona marginalizată Grigorescu (Gară), Municipiul Deva.................................444
Fig. 7.42. Zona marginalizată Primăverii (Vile Noi), Municipiul Deva.............................444
Fig. 7.43. Zona marginalizată Zăvoi, Municipiul Deva....................................................445
Fig. 7.44. Dinamica infractiunilor sesizate.....................................................................449
Fig. 7.45. Structura infractiunilor sesizate in anul 2012..................................................449
Fig. 7.46. Evolutia infractiunilor sesizate din categoria "Furt"........................................451
Fig. 7.47. Ponderea infractiunilor de tip "Furt"...............................................................451
Fig. 7.48. Evolutia evenimentelor rutiere si a consecintelor acestora............................452
Fig. 10.1. Conexiuni strategice în abordarea dezvoltării durabile...................................532
Fig. 11.1. Localizarea proiectelor prioritare OS2.............................................................553
Fig. 11.2. Localizarea proiectelor prioritare OS3.............................................................561
Fig. 11.3. Localizare proiecte prioritare OS4 - intermodalitate şi mijloace de transport

alternative.....................................................................................................................568
Fig. 11.4. Localizare proiecte prioritare OS4-transport public......................................569
Fig. 17.1. Vechimea în localitate a respondenţilor la sondajul de opinie......................670
xv
LISTA TABELELOR
Tabel 1.1. Temperaturile înregistrate în anul 2012 la staţiile meteorologice din Jud.
Hunedoara.......................................................................................................................15
Tabel 1.2. Numărul de zile cu fenomene meteorologice la staţia meteo Deva, anul 2012
.......................................................................................................................................18
Tabel 1.3. Viteza medie a vântului pe direcţii (m/s) la staţia meteorologică Deva, anul
2012.................................................................................................................................18
Tabel 2.1. Limitele pentru protecţia sănătăţii umane prevăzute în Legea nr. 104/2011
privind calitatea aerului înconjurător...............................................................................29
Tabel 2.2. Puncte de prelevare cu tip de determinare manual privind calitatea aerului din
Mun. Deva.......................................................................................................................30
Tabel 2.3.Calitatea aerului - date lunare pentru indicatorii de calitate, august 2013-
măsurători manuale........................................................................................................35
Tabel 2.4. Evoluţia valorilor medii anuale de gaze toxice - NO2, SO2, PM10 - în municipiul
Deva obţinute prin reţeaua automată de monitorizare a calităţii aerului........................36
Tabel 2.5. Evoluţia valorilor medii anuale de gaze toxice -CO, ozon, benzen-în municipiul
Deva obţinute prin reţeaua automată de monitorizare a calităţii aerului........................36
Tabel 2.6. Consumul de îngrăşăminte chimice în judeţul Hunedoara în anul 2012..........40

Tabel 2.7. Evoluţia consumului de îngrăşăminte chimice în judeţul Hunedoara în perioada
2008-2012 (teren arabil)..................................................................................................40
Tabel 2.8. Încadrarea corpurilor de apă naturale după starea ecologică din bazinul
hidrografic Mureş............................................................................................................45
Tabel 2.9. Încadrarea corpurilor de apă naturale după starea chimică din bazinul
hidrografic Mureş............................................................................................................46
Tabel 2.10. Starea chimica a bazinului hidrografic Mureş.................................................46

Tabel 2.11. Încadrarea corpurilor de apă puternic modificate după starea chimică din
bazinul hidrografic Mureş................................................................................................47
Tabel 2.12. Volume captate pe destinaţii la nivelul bazinului hidrografic Mureş.............47

Tabel 2.13. Rezultatele monitorizării apelor subterane din bazinul hidrografic Mureş,
secţiunea de prelevare Deva...........................................................................................49
XVI
Tabel 2.14. Situaţia probelor examinate chimic şi bacteriologic în Zona Operativă Deva,
anul 2012.........................................................................................................................49
Tabel 2.15. Reţeaua de alimentare cu apă potabilă aferentă municipiului Deva. Staţia de
tratare Sântămăria Orlea, anul 2012................................................................................50
Tabel 2.16. Evoluţia populaţiei municipiului Deva care a avut acces la reţeaua de
alimentare cu apă potabilă..............................................................................................51
Tabel 2.17. Situaţia colectării deşeurilor municipale şi asimilabile în Mun. Deva, în

perioada 2010-2012........................................................................................................57
Tabel 2.18. Activitatea de gospodărire a deşeurilor urbane în municipiul Deva, luna

august 2013.....................................................................................................................58
Tabel 2.19. Evoluţia spaţiilor verzi în municipii şi oraşe în perioada 2006-2015 (ha).......60
Tabel 2.20. Terenuri definite ca spaţii verzi......................................................................62
Tabel 2.21. Terenuri pentru sport şi agrement.................................................................63
Tabel 2.22. Arbori ocrotiţi, Municipiul Deva, 2016............................................................68
Tabel 2.23. Arbori izolaţi ce necesită întreţinere specializată, Municipiul Deva, 2016 ...69
Tabel 2.24. Terenuri degradate, proprietate publica........................................................70
Tabel 3.1. Distanţele faţă de principalele centre naţionale pe reţeaua rutieră...............87
Tabel 3.2. Reţeaua rutieră din responsabilitatea municipiului Deva................................89
Tabel 3.3. Modernizarea anuală a reţelei stradale a municipiului Deva în perioada 2000-
2013.................................................................................................................................92
Tabel 3.4. Amplasamentul intersecţiilor din sistemul integrat de management al traficului
.......................................................................................................................................96
Tabel 3.5. Tabel centralizator al locurilor de parcare, conform Hotărârii Consiliului Local
al Municipiului Deva nr. 222/2014 (Anexa)......................................................................99
Tabel 3.6. Numărul şi tipurile de utilizatori ai telecabinei pe luni calendaristice, 2016 102
Tabel 4.1. Principalii indicatori pentru fondul de locuinţe în anul 2010.........................117
Tabel 4.2. Formele de proprietate ale fondului de locuinţe în anul 2011.......................118
Tabel 4.3. Locuinţe terminate în anul 2011 după tipul sursei de finanţare....................119
Tabel 4.4. Evoluţia locuinţelor finanţate din fonduri private..........................................119
Tabel 4.5. Starea locurilor de joacă din Municipiul Deva................................................127
XVII
Tabel 4.6. Reţeaua de alimentare cu apă potabilă aferentă municipiului Deva. Staţia de
tratare Sântămăria Orlea, anul 2012.............................................................................131
Tabel 4.7. Fronturi de captare pentru alimentarea cu apă.............................................132

Tabel 4.8. Sistemele de alimentare cu apă în zona municipală Deva pe unităţi
administrativ teritoriale (2013)......................................................................................133
Tabel 4.9. Lucrări de extindere a conductelor de distribuţie în Municipiul Deva..........136
Tabel 4.10. Necesarul de intervenţii la infrastructura de apă potabilă (2013)...............137
Tabel 4.11. Planificarea lucrărilor de înlocuire a reţelelor uzate de apă potabilă...........138
Tabel 4.12. Evolutia sistemului de alimentarecu apă potabilă din municipiul Deva, în
perioada 2007-2013......................................................................................................139
Tabel 4.13. Gradul de contorizare a distribuţiei cu apă (2013)........................................142
Tabel 4.14. Evoluţia tarifului de fumizare al apei în municipiul Deva (%).......................143

Tabel 4.15. Caracteristicile sistemului public de canalizare din municipiul Deva, anul 2013
.....................................................................................................................................145
Tabel 4.16. Serviciul public de apă şi de canalizare în municipiul Deva, anul 2013........145
Tabel 4.17. Lista lucrărilor de reabilitare a conductelor de canalizare în Municipiul Deva
.....................................................................................................................................147
Tabel 4.18. Lista lucrărilor de extindere a reţelei de canalizare în Municipiul Deva.......147
Tabel 4.19. Repere în evoluţia sistemului de canalizare din municipiul Deva................149
Tabel 4.20. Evoluţia energiei electrice şi termice în perioada 1995 - 2008....................153
Tabel 4.21. Evoluţia producţiei de energie electrică şi termică......................................156
Tabel 4.22. Indicele mediu specific al consumului energetic..........................................157
Tabel 4.23. Situaţia energiei termice produsă (GCal).....................................................158
Tabel 4.24. Evoluţia distribuţiei de energie termică din municipiul Deva, în perioada 2000-
2011...............................................................................................................................159
Tabel 4.25. Situaţia serviciilor publice de alimentare cu energie termică în Mun. Deva,
2013...............................................................................................................................160
Tabel 4.26. Evoluţia distribuţiei de gaze naturalîn perioada 2000-2011........................164
Tabel 4.27. Evoluţia sistemului de iluminat public al municipiului Deva........................174
Tabel 4.28. Starea tehnică a sistemului de iluminat public din Mun. Deva pe zone şi tipuri
de obiective...................................................................................................................176
XVIII
Tabel 4.29. Caracteristicile sistemului de iluminat public, Municipiul Deva, martie 2014
.....................................................................................................................................179
.....................................................................................................................................182
.....................................................................................................................................184
Tabel 4.32. Aplicaţii informatice gestionate de Compartimentul Informatică................189
Tabel 4.33. Puncte de prezenţă în intersecţii rutiere......................................................192
Tabel 4.34. Puncte de prezenţă aferente sistemului de supraveghere video................193
Tabel 4.35. Alte puncte de prezenţă...............................................................................195
Tabel 4.36. Amplasamentul camerelor Sistemului de supraveghere video....................199
Tabel 5.1. Firme reprezentative, Municipiul Deva.........................................................220
Tabel 5.2. Repartiţia firmelor din municipiul Deva după domeniul de activitate (anul 2012)
.....................................................................................................................................221
Tabel 5.3. Ponderile principalilor indicatori statistici ai firmelor din municipiul Deva după
domeniul de activitate (anul 2012)................................................................................223
Tabel 5.4. Repartiţia firmelor din municipiul Deva după grupa de activitate (anul 2012)
.....................................................................................................................................225
Tabel 5.5. Ponderea principalilor indicatori ai firmelor din municipiul Deva după grupa de
activitate (anul 2012).....................................................................................................226
Tabel 5.6. Evoluţia populaţiei masculine în perioada 2005-2025...................................235
Tabel 5.7. Evoluţia populaţiei feminine în perioada 2005-2025.....................................235
Tabel 5.8. Distribuţia populaţiei municipiului Deva pe categorii de vârstă, anul 2015 .237
Tabel 5.9. Structura etnică a populaţiei municipiului Deva.............................................242
Tabel 5.10. Evoluţia ratei şomajului de lungă durată în Regiunea Vest (%)....................245
Tabel 5.11. Evoluţia distribuţiei salariaţilor pe domenii de activitate.............................250
Tabel 5.12. Evoluţia distribuţiei salariaţilor din industrie..............................................252
Tabel 6.1. Lista monumentelor istorice din municipiul Deva, 2010................................280
Tabel 6.2. Situaţia monumentelor istorice din municipiul Deva după tipul lor, anul 2010
.....................................................................................................................................282
XIX
Tabel 6.3. Lista monumentelor şi ansamblurilor de arhitectură din judeţul Hunedoara,

anul 2010.......................................................................................................................284
Tabel 6.4. Repartizarea descoperirilor arheologice pe localităţi şi perioade istorice - Zona

administrativă a municipiului Deva -..............................................................................295
Tabel 6.5. Vestigii arheologice descoperite pe teritoriul municipiului Deva..................295
Tabel 6.6. Numărul total de unităţi de cazare, 2001-2016, Municipiul Deva.................317

Tabel 6.7. Distribuţia pe tipuri de unităţi de cazare turistică, 2006-2016, Municipiul Deva
.....................................................................................................................................318
Tabel 6.8. Numărul total de locuri în unităţile de cazare, 2001-2016, Municipiul Deva319
Tabel 6.9. Numărul de locuri pe tipuri de unităţi de cazare, 2001-2016, Municipiul Deva
.....................................................................................................................................320
Tabel 6.10. Numărul de sosiri, 2001-2016, Municipiul Deva...........................................322
Tabel 6.11. Numărul de înnoptări, 2001-2016, Municipiul Deva....................................323
Tabel 6.12. Durata medie a sejurului, 2001-2016, Municipiul Deva...............................324
Tabel 6.13. Cele mai importante 5 sectoare de bază specializate în judeţul Hunedoara
(2010)............................................................................................................................336
Tabel 6.14. Activităţi culturale în cadrul Municipiului Deva (2005-2012).......................342
Tabel 7.1. Infrastructura de învăţământ universitar în Regiunea Vest (2010).................358
Tabel 7.2. Numărul firmelor şi ponderea acestora la nivel regional şi naţional -2010..378
Tabel 7.3. Cifra de afaceri şi ponderea la nivel regional şi naţional - 2009 - milioane lei
preţuri curente-...........................................................................................................380
Tabel 7.4. SITUAŢIA ŞCOLARIZĂRII ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PROFESIONAL ŞI TEHNIC DE STAT-

ÎNVĂŢĂMÂNT DE ZI. ANUL ŞCOLAR 2015/2016. SITUAŢIA PE UNITĂŢI DEÎNVĂŢĂMÂNT DE
STAT...............................................................................................................................394
Tabel 7.5. RETEAUA ŞCOLARĂ ŞI EFECTIVELE DE ELEVI PE ANUL ŞCOLAR 2013-2014...399

Tabel 7.6. Furnizori publici de servicii sociale - Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi
Protecţia Copilului Hunedoara.......................................................................................422
Tabel 7.7. Furnizori publici de servicii sociale - Serviciul Public Local de Asistenţă Socială -
Deva...............................................................................................................................428
Tabel 7.8. Situaţia ajutoarelor sociale pentru zonele marginalizate din municipiul Deva
.....................................................................................................................................445
xx
Tabel 7.9. Evoluţia infracţiunilor sesizate din municipiul Deva......................................448
Tabel 7.10. Evoluţia infracţiunilor de natură juridică din municipiul Deva.....................450
Tabel 7.11. Evoluţia infracţiionalităţii stradale din municipiul Deva...............................450
Tabel 7.12. Evoluţia evenimentelor rutiere din municipiul Deva....................................452
Tabel 7.13. Evoluţia sancţiunilor contravenţionale din municipiul Deva........................453
Tabel 8.1. Criteriile principale ale Strategiei Europa 2020..............................................463
Tabel 8.2. Obiectivele România 2020 în corelaţie cu Europa 2020................................465
Tabel 8.3. Priorităţile iniţiativelor emblematice ale Strategiei Europa 2020..................466
Tabel 10.1. Corespondenţa obiectivelor strategice ale Strategiei integrate pentru

dezvoltare urbană a Municipiului Deva în perioada 2014-2023 cu axele prioritare din
Strategia pentru Dezvoltare Regională a Regiunii Vest 2014-2020.................................526
Tabel 10.2. Elementele şi nivelul de dotare al localităţilor urbane de rangul II cu
evidenţierea elementelor deficitare (Municipiul Deva)..................................................534
Tabel 10.3. Domeniile de intervenţie prioritare ale obiectivelor strategice...................536
Tabel 10.4. Congruenţa conceptelor vizate cu obiectivele strategice............................538
Tabel 13.1. Matricea de evaluare a riscurilor de implementare a SIDU.........................637
Tabel 13.2. Planul de răspuns la riscuri şi strategiile aplicate........................................639
Tabel 16.1. Echipa de monitorizare a SIDU.....................................................................648
Tabel 16.1. Echipa de monitorizare a SIDU.....................................................................653
Tabel 17.1. Structura eşantionului pentru sondajul de opinie........................................670
XXI
PARTEA I
CONTEXTUL URBAN ŞI IDENTIFICAREA

PRINCIPALELOR PROBLEME ŞI PROVOCĂRI LA
NIVEL LOCAL
1. PREZENTARE GENERALA A MUNICIPIULUI

DEVA
1.1. Date geografice - profil de judeţ

Teritoriul judeţului Hunedoara, situat în partea central-vestică a României, constituie o
entitate geografică diversă şi armonioasă; el este străbătut transversal de râul Mureş şi afluenţii
săi din zona mediană - Strei şi Cerna, având la sud bazinul superior al râului Jiu, iar la nord bazinul
superior al Crişului Alb (Figura 1.1).
Fig. 1.1. Harta Judeţului Hunedoara
Situat între 46"16' latitudine N (la Bulzeşti) şi 45"19' longitudine E (în Munţii Parâng),
judeţul Hunedoara face legătura între judeţele bănăţene - din vest (Caraş-Severin, Timiş, Arad) şi
cele transilvănene - din centrul ţării (Alba, Sibiu), precum şi cu judeţele sudice Gorj şi Vâlcea.
Limitele administrative ale judeţului urmăresc, în general, cumpăna apelor.
Teritoriul judeţului are o alcătuire geologică complexă, formată din mai multe unităţi
structurale majore, majoritatea formaţiunilor geologice aparţinând Carpaţilor Meridionali:
autohtonul Danubian, cu formaţiuni cristaline epimetamorfice şi granitoide, conglomerate, gresii
şi marne; pânza Getică - alcătuită din roci metamorfice (în Munţii Şureanu şi Godeanu, precum şi
în partea sudică a masivului Poiana Ruscă) şi sedimentare (gresii, conglomerate violacee, argile,
calcare, marne -în Munţii Şureanu şi bazinul Petroşani).
Partea de nord a judeţului este configurată de terminaţiile sudice ale Munţilor Apuseni
(Munţii Metaliferi şi Munţii Trascău), care au în fundament roci bazice peste care se dispun
calcarele neojurasice şi, discordant, pachete de gresii calcaroase albicioase. În zona Geoagiu
-Bozeş se află un complex detritic flişoid („stratele de Bozeş"); în partea sudică a Munţilor
Metaliferi sunt prezente erupţiile ofiolitice mezozoice, care ţin de magmatismul iniţial, fiind
reprezentate prin bazalte şi sill-uri de dolerite şi gabrouri.
Habitatele naturale şi seminaturale au reuşit să-şi păstreze aspectul nealterat doar pe

terenurile care nu au prezentat interes economic, în zone greu accesibile (etajul montan alpin şi
subalpin), în cele mai multe cazuri sunt incluse ariilor naturale protejate (care ocupă cca. 40,49%
din suprafaţa judeţului). Astfel, în judeţul Hunedoara se regăsesc diferite tipuri de habitate
naturale pe toate cele 3 trepte de relief: habitate de ape dulci, habitate de pajişti şi tufărişuri,
habitate de mlaştini, habitate de stâncării şi peşteri, habitate de pădure.
Relieful dominant este cel montan (vârfurile Munţilor Retezat şi Parâng depăşind
înălţimea de 2500 m). Masivele muntoase înalte şi mijlocii din sud şi sud-est aparţin Carpaţilor
Meridionali, iar munţii mijlocii şi mici din vest şi nord aparţin Carpaţilor Occidentali.
Din grupa Carpaţilor Meridionali, între limitele judeţului Hunedoara sunt cuprinşi: Munţii
Godeanu (vf. Gugu - 2290 m), Munţii Ţarcu (vf. Petrii - 2190 m), Munţii Vâlcan (vf. Straja -1870
m), Munţii Retezat (vf.Peleaga - 2509 m), Munţii Parâng (vf.Parângul Mare - 2519 m), Munţii
Şureanu (Vf.lui Pătru - 2130 m). Carpaţii Occidentali sunt reprezentaţi prin Munţii Poiana Ruscă,
Munţii Zarand şi Munţii Metaliferi.
Între aceste masive muntoase se află depresiunile Petroşani, Brad, Ţara Haţegului,
culoarele depresionare Strei - Cerna (Orăştie) şi Mureşului (Deva - Zam). În judeţul Hunedoara
sunt numeroase lacuri naturale în Munţii Retezat (80), în Parâng (8), în Şureanu (2), dar şi
antropice (Gura Apelor, Cinciş, Ostrov, Păclişa, Haţeg,Subcetate) (Figura 1.2; Figura 1.3).
Fig. 1.2. Lacuri glaciare din Munţii Retezat
În judeţul Hunedoara, pentru frumuseţea peisajului, valoarea ştiinţifică şi de patrimoniu

natural, au fost declarate 46 arii naturale protejate de interes naţional şi 35 de situri propuse de
România pentru reţeaua ecologică europeană Natura 2000, cuprinzând teritorii în care sunt
ocrotite formaţiuni vegetale, fenomene geologice şi monumente ale naturii. Suprafaţa totală a
acestora este de 203.470,04 ha.
Fig. 1.3. Barajul Gura Apelor Dintre
acestea se remarcă, după criteriul întindere, următoarele:
♦ Parcul Naţional Retezat, cu o suprafaţă de 38.138 ha;

♦ Parcul Naţional Defileul Jiului, cu o suprafaţă de 11.127 ha (din care doar 4,8% se află
pe teritoriul judeţului Hunedoara);
♦ Parcul Natural Grădiştea Muncelului - Cioclovina, cu o suprafaţă de 38.184 ha;
♦ Geoparcul Dinozaurilor Ţara Haţegului, cu o suprafaţă de 102.392 ha;
♦ Situl de importanţă comunitară Parâng, cu o suprafaţă de 29.907 ha (din care 36% se
află pe teritoriul judeţului Hunedoara);
♦ Aria specială de protecţie avifaunistică Defileul Mureşului Inferior -Dealurile Lipovei, cu
o suprafaţă de 55.660,3 ha (din care 11,2% se află pe teritoriul judeţului Hunedoara);
♦ Situl de importanţă comunitară ROSCI0064 Defileul Mureşului Inferior, cu o suprafaţă
de 34.149 ha (din care 35% se află pe teritoriul judeţului Hunedoara).
Altitudinea medie a principalelor localităţi urbane din judeţ este prezentată în figura
următoare (Figura 1.4).
eoo -i
700
-600 -
500 ■
400
■l i U l I l I I .
-300 200
100 0
Fig. 1.4. Altitudinea medie a principalelor localităţi din judeţul Hunedoara (m)
Date geografice Municipiul Deva
Municipiul Deva este situat în partea centrală a judeţului Hunedoara, între Munţii Apuseni
şi Munţii Poiana Ruscă, de partea stângă a râului Mureş, la 45°53' latitudine nordică şi 22°54'
longitudine estică. Reşedinţa judeţului, municipiul Deva este delimitat la est de oraşul Simeria şi
comuna Hărău, la nord de comunele Şoimuş şi Veţel, la vest de comunele Cârjiţi şi Peştişul Mic,
iar la sud de municipiul Hunedoara.
Figura 1.5 oferă o imagine de ansamblu privind poziţia geografică a municipiului Deva.
Fig. 1.5. Poziţia geografică a Municipiului Deva şi a localităţilor aparţinătoare
Oraşul Deva s-a dezvoltat într-o regiune de contact geomorfologic, formată de Culoarul
Mureşului, între Munţii Poiana Ruscă şi Munţii Metaliferi. În relieful municipiului Deva, mai
pregnant apar Dealurile Nucet şi Cetăţii.
Dealul Nucet (690 m) domină dinspre vest Culoarul Mureşului. Dealul Cetăţii (371 m)
apare sub forma unei măguri cu secţiunea aproape circulară, nekul vulcanic dominând cu 187 m
regiunile înconjurătoare. Declivitatea sa variază în general între 300 - 400 m, pante mai mari
prezentând versantul sud-estic dinspre parcul oraşului pe care apar sectoare cu abrupturi în rocă
de 800- 900 m. Munţii Poiana Ruscă se termină înspre Mureş printr-o prispă deluroasă formată
din conurile de dejecţie ale pâraielor Ciurgăului, Bejan, Baia şi Sintirig.
Cele mai importante dealuri (de la est la vest sunt: Paiul Urzicilor (276 m), Paiului (330 m),
Archiei (351 m), Bejan (376 m), Măgura (504 m), Nucet (690 m), Decebal (Poliatca - 688 m),
Motor(Scocul Mic-479 m), Piatra Coziei (687 m), Colţu (Serhediu 563 m), Cetăţii (371 m), Finicuri
(359 m) şi Viilor (395 m).
Prispa piemontană se continuă mai jos cu Lunca Mureşului, a cărei lăţime variază între 5
km la Deva şi 1 km la Şoimuş. Partea Centrală este situată pe terasa joasă la 190-220 m altitudine.
Spre vest şi sud altitudinile cresc până la 300-350 m, aici oraşul dezvoltându-se într-o zonă
deluroasă terasată. La nord de râul Mureş se înalţă Munţii Metaliferi, a căror panoramă poate fi
larg contemplată din zona oraşului.
Dintre unităţile de relief care se dezvoltă în perimetrul oraşului Deva, cea mai
reprezentativă este Dealul Cetăţii, care a devenit simbolul oraşului.
1.2. Repere urbanistice zonale

Zona de referinţă a Strategiei Integrate pentru Dezvoltare Urbană a Municipiului Deva
cuprinde atât oraşul Deva, cât şi localităţile şi satele sale aparţinătoare, aşa cum sunt acestea
evidenţiate în continuare.
Astfel, Municipiul Deva cuprinde, în afara oraşului Deva, localitatea componentă

Sântuhalm şi satele aparţinătoare Cristur, Bârcea-Mica şi Archia. Localitatea componentă
Sântuhalm face parte din trupul principal al oraşului Deva şi este situată în partea estică a
municipiului, pe DN 7, la 2 km distanţă de acesta.
MUNICIPIUL
f SÂNTUHALM
DEVA ^-------j--------
ARCHIA BÂRCEA MICĂ CRISTU
R
Fig. 1.6. Zona administrativă a municipiului Deva
Satul aparţinător Cristur are o suprafaţă totală de 199,98 ha şi este situat în partea sud-
estică a municipiului Deva, pe DN 68 N, la o distanţă de 1,5 km faţă de DN 7.
Satul aparţinător Bârcea Mica are o suprafaţă totală de 31,57 ha, este situat în partea sud-
estică a municipiului Deva şi la est de localitatea Cristur, pe Dc 123, care se ramifică din DN68B.
Satul este situat la 4,1 km faţă de Deva (pe traseul DN 68B, Dc 123), respectiv la 800 m faţă de
satul Cristur, pe Dc 123.
Satul aparţinător Archia are o suprafaţă totală de 24,44 ha, este situat în partea sudică a
municipiului Deva, pe Dc 124, la o distanţă de 2,4 km faţă de DN 7.
În conformitate cu criteriile definite prin Legea nr. 351/2001, privind aprobarea Planului
de amenajare a teritoriului naţional - Sectiunea a IV-a "Reţeaua de localităţi", municipiul Deva
aparţine categoriei localităţilor de rangul II.
Înscrierea în această categorie s-a realizat ca urmare a satisfacerii unor cerinţe diverse,
referitoare la: populaţie; rază de servire; accesul la căile de comunicaţie; funcţiuni economice;
nivel de dotare-echipare; instituţii de decizie politică, administrativă, juridică; educaţie, cercetare

ştiinţifică; sănătate, asistenţă socială; cultură; comerţ; turism; finanţe, bănci, asigurări; sport,
agrement; protecţia mediului; culte; transport/comunicaţii; ordine, securitate.
1.2.1. Evoluţie urbană

Istoric vorbind, Regiunea Vest cuprinde trei provincii istorice, şi anume provincia
Banatului (judeţul Timiş şi Caraş-Severin), provincia Crişanei (la nord de Mureş în judeţul Arad şi
partea de nord a judeţului Hunedoara) şi provincia Transilvaniei (cuprindea judeţul Hunedoara,
fără partea de nord a acestuia, care intra în provincia Crişanei).
■ Ljlrll JOTtlrilIrilnJ A lip.Ti

I . '. , J .- -1,1
Fig. 1.7. Deva în reţeaua de oraşe a Regiunii Vest

Sursa: Prelucrare după Atlasul României 2006
Încă din cele mai străvechi timpuri (paleolitic, neolitic, eneolitic, epoca bronzului, epoca
fierului) spaţiul actual al Regiunii Vest a fost locuit, reprezentând un leagăn al civilizaţiei dacice,
strămoşii poporului român. În acest sens, pe teritoriul actual al Regiunii Vest s-a dezvoltat o reţea
de oraşe, târguri, sate, necropole şi drumuri bine puse la punct de către stăpânirea romană.
Multe aşezări din cadrul Regiunii Vest au fost datate încă din perioada daco-romană: în judeţul
Arad - Chişineu-Criş, Felnac, Zărăreni, Sântana ş.a.,, în judeţul Caraş-Severin: Băile Herculane,
Moldova Nouă, Caransebeş ş.a., în judeţul Hunedoara: Deva, Hunedoara, Călan ş.a., şi în judeţul
Timiş: Timişoara, Sânnicolau Mare şi Hodoni (Figura 1.7).
Mai mult, pe teritoriul actual al judeţului Hunedoara s-a dezvoltat Sarmisegetuza-capitala

Daciei romane (Ulpia Traiana Sarmisegetuza), cu importante clădiri, precum Palatul Augustalilor,
forul, amfiteatrul, temple, etc. Dezvoltarea acestor aşezări este demonstrată de numeroasele
dovezi istorice identificate (edificii, monumente, diverse obiecte: vase, monezi, etc.).
Pe lângă dovezile istorice, un concept care arată evoluţia aşezărilor este acela al atestării
documentare, acest termen făcând referire la prima menţionare scrisă a unei aşezări, astfel că
printre cele mai vechi atestări ale unei aşezări de pe teritoriul Regiunii Vest este acela al Băilor
Herculane-anul 153.
În cadrul Regiunii Vest pot fi identificate două tipuri de modele distincte, care grupează
judeţele Arad şi Timiş, respectiv judeţele Caraş-Severin şi Hunedoara. Acestea din urmă sunt
formate din sisteme urbane cu localităţi ridicate la rangul de oraş până în anul 1966, marcate de
ample procese de industrializare şi urbanizare, judeţul Hunedoara fiind unul dintre cele mai
urbanizate judeţe din România, respective 76,6% - locul 2 din ţară după Bucureşti.
Un impact puternic asupra sistemului de aşezări de pe teritoriul Regiunii Vest a avut

politica de sistematizare derulată până în anul 1989 de către fosta conducere a ţării. Procesul de
industrializare, axat pe punerea în valoare a resurselor subsolului, pe crearea de noi ramuri
industriale, împreună cu dezvoltarea unora mai vechi, a dinamizat procesul de urbanizare, un
exemplu clar fiind judeţul Hunedoara, unde prezenţa resurselor (predominant cărbune) a impus
anumite activităţi economice, aducerea de forţă de muncă din alte zone alte ţării, modernizarea
aşezărilor (construirea de blocuri), etc.
O altă clasificare a evoluţiei oraşelor din Regiunea Vest este cea a geografului român
I.Şandru, pe baza analizei localităţilor urbane şi a tipologiei utilizate, fiind identificate şase
categorii de oraşe. În acest context, Deva aparţine categoriei oraşelor apărute în interiorul sau
sub protecţia fortificaţiilor, alături de Haţeg, Hunedoara şi Orăştie.
Sub aspect numeric, populaţia urbană a Regiunii Vest creşte constant în perioada
comunistă, datele de la recensăminte începând cu anul 1948 relevând această creştere a
populaţiei urbane în detrimentul populaţiei rurale (Figura1.8).
URBAN
FUftAL
1948 135S 1966 1977 1992 2002

Fig. 1.8. Evoluţia populaţiei urbane la recensăminte
Conform graficului de mai sus (Figura 1.8), cea mai mare creştere a populaţiei urbane în
regiunea Vest are loc între anii 1948-1956, când, în decurs de doar 8 ani, populaţia urbană se
dublează, una dintre posibilele cauze fiind faptul că în această perioadă au fost declarate ca oraşe
9 aşezări din regiune. Alte creşteri importante ale ponderii populaţiei din mediul urban au loc
între anii 1956-1966 cu 23,6% (o medie de 2,36% pe an) şi între 1966-1977 cu 16,9%, cu o medie
de 1,63% pe an. Între anii 1977-1992 creşterea populaţiei a fost de 13,9%, creşterea fiind mai
scăzută cu doar 1% pe an. Incepând cu anul 1992, populaţia urbană din regiune a început să
scadă, în perioada 1992 -2002 populaţia urbană a înregistrat o scădere importantă de -9,1% în
mediul urban, adică 108.528 persoane.
Referitor la ponderea populaţiei urbane, se observă că, începând cu anul 1956, regiunea
Vest deţine un grad mai mare de urbanizare decât nivelul naţional, şi acest fapt duce la ideea că
regiunea a fost mai puternic urbanizată per ansamblu, iar în interiorul acesteia (în special în
judeţul Hunedoara) acest proces a fost foarte puternic.
Conform datelor oferite de către Institutul Naţional de Statistică, în anul 2011, Regiunea
Vest a înregistrat o valoare superioară mediei naţionale privind ponderea populaţiei urbane,
situându-se pe locul secund pe ţară, după regiunea Bucureşti-Ilfov (Figura 1.9).
Fig. 1.9. Ponderea pe medii de reşedinţă, regiuni de dezvoltare la 1 iulie 2011

Sursa: INS - Anuarul Statistic al României, 2012
În schimb, din perspectiva UE, aplicarea tipologiei urban-rural utilizată de Eurostat indică
caracterul mai mult rural al regiunii Vest. Tipologia (care este o modificare recentă a tipologiei
Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică - OCDE) evaluează populaţia urbană şi
rurală folosind celulele de reţea (celule grilă cu o densitate a populaţiei de minim 300 de locuitori
pe km2 şi o populaţie de cel puţin 5.000 locuitori sunt clasificate ca urbane).
Pe acest considerent, regiunile din Nomenclatorul Comun al Unităţilor Teritoriale de

Statistică (NUTS 3) se împart în trei tipuri: predominant urbane - cu o pondere a populaţiei rurale
mai mică de 20% din totalul populaţiei; intermediare -cu o ponderea populaţiei rurale între 20%
şi 50% din totalul populaţiei; predominant rurale - cu o pondere a populaţiei rurale de 50% sau
mai mult.
O dimensiune suplimentară se aplică la regiunile intermediare şi predominant rurale:

aproape de oraş - cel puţin 50% din populaţia zonei locuieşte la mai puţin de 45 de minute de
mers pe şosea până la un oraş, cu cel puţin 50.000 de locuitori; la distanţă - toate celelalte.
Un mod prin care oraşele pot să facă faţă schimbărilor economice, sociale şi de ordin
politico-administrativ, este acela al asocierii, conurbaţia este o soluţie fiind un ansamblu de oraşe
care se dezvoltă independent, sunt aproape între ele şi au de rezolvat probleme comune
(transportul, dezvoltarea economică, dezvoltarea infrastructurii energetice şi de utilităţi,
amenajarea şi protecţia mediului înconjurător, turismul, protecţia socială etc).
La nivelul Regiunii Vest există mai multe studii aflate în diverse stadii, însă se remarcă
două potenţiale zone de polarizare la nivel regional, şi anume:
♦ Conurbaţia Timişoara-Arad
♦ Conurbaţia CORVINA, în judeţul Hunedoara, formată din Deva, Hunedoara, Simeria şi
Călan.
♦ Conurbaţia Deva - Hunedoara în contextul noii strategii regionale
Din prisma elaborării Strategiei integrate pentru dezvoltare urbană a Municipiului Deva în
perioada 2014-2023, prezintă o importanţă deosebită menţionarea şi a prevederilor Hotarârii nr.
998/2008 pentru desemnarea polilor naţionali de creştere, în care se realizează cu prioritate
investiţii din programele cu finanţare comunitară şi naţională. Hotărârea stabileşte: "Art.1 Se
desemnează municipiile Braşov, Cluj-Napoca, Constanţa, Craiova, Iaşi, Ploieşti şi Timişoara ca poli
naţionali de creştere în care se realizează cu prioritate investiţii din programele cu finanţare
comunitară şi naţională."
COLI DE CREŞTERE $1 POLI DE DEZVO|_TAflE URpAIMÂ ÎIS| REGIUNEA VEST
Fig. 1.10. Poli de creştere şi poli de dezvoltare urbană în Regiunea Vest

10
Următoarea categorie de tratare specială privind alocarea fondurilor de investiţii

adresează polii de dezvoltare urbană. Astfel, în Regiunea Vest se regăsesc doi poli de dezvoltare
urbană (din cei 13 la nivel naţional), respectiv municipiile Arad şi Deva, acestea fiind sprijinite cu
prioritate din investiţii din axa prioritară 1 "Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor - poli urbani
de creştere" a Programului operaţional regional 2007 - 2013, astfel cum este definită prin Decizia
Comisiei Europene nr. 3.470 din 12 iulie 2007, şi din programele cu finanţare naţională, în
conformitate cu legislaţia în vigoare.
În localitatea Deva a existat o puternică industrie bazată pe sectorul minier (utilaje

necesare mineritului şi confecţii metalice). În prezent, întreprinderile, în mare parte, şi-au închis
porţile sau se află în faza de privatizare, datorită restructurării acestui sector. Într-o continuă
dezvoltare se află sectoare care sunt reprezentate de firme private, cum ar fi prelucrarea
lemnului, materiale de construcţii, industria alimentară (panificaţie şi prelucrarea cărnii),
construcţii, industria vehiculelor şi componentelor auto, centre logistice pentru transport de
marfă containerizat, servicii bancare, asigurări, servicii de transport marfă şi călători. Se menţine
la un nivel competitiv şi producţia de energie electrică şi termică.
Municipiul Deva este cel mai puternic centru polarizator din judeţul Hunedoara, din punct
de vedere economic, dar şi din punct de vedere social, cultural şi administrativ. Potenţialul
economic se datorează cadrului natural bogat în resurse şi potenţialului forţei de muncă, datorat
în principal absorbţiei populaţiei sosită din alte localităţi.
Per ansamblu, din punct de vedere economic, municipiului Deva reflectă un stadiu mediu
în procesul de evoluţie de la economia industrială la o economie de servicii, cu o componentă
manufacturieră medie şi cu accent pe activităţi comerciale.
Municipiul Deva a beneficiat de importante finanţări prin intermediul axei prioritare 1

"Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor - poli urbani de creştere" a Programului Operaţional
Regional 2007 - 2013, astfel că au fost contractate proiecte, cu o valoare nerambursabilă de aprox
14,9 milioane Euro (o parte din proiecte au fost depuse în anul 2012, având obligativitatea
finalizării acestora înainte de sfârşitul anului 2015).
De asemenea, construirea progresivă a autostrăzii Nădlac - Arad - Timişoara - Lugoj Deva

Sibiu - Piteşti este un proiect important care se încadrează în strategia TEN-T, axa rutieră
prioritară 7. Autostrada va optimiza conexiunea rutieră de-a lungul coridorului pan-european IV:
spre vest cu Ungaria şi celelalte State Membre UE şi spre est cu Bucureşti şi Constanţa \ Marea
Neagră. Totodată, autostrada va asigura o mai bună legătură internă între centrele regionale
Arad, Timişoara, Lugoj şi Deva. Impactul acestui proiect de infrastructură este important
deoarece va asigura traversarea rapidă a regiunii de la Vest (Nădlac) la Est (Orăştie) şi v-a
impulsiona dezvoltarea economică în aceşti doi poli de dezvoltare, Arad şi Deva.
Mai mult de atât, un alt proiect care se află în derulare este "Reabilitarea liniei c.f.
Frontieră-Curtici - Simeria parte componentă a Coridorului IV Pan - European pentru circulaţia
trenurilor cu viteza maximă de 160 km/h" - Secţiunea: Frontieră - Curtici - Arad - km 614
(Tronsonul 1), proiect care are potenţial de a atrage investiţii la nivelul oraşelor şi a regiunii.
11
Având în vedere noua abordare a dimensiunii dezvoltării urbane în România, preconizată

pentru perioada 2014-2020, cele 3 tipuri de centre urbane (poli de creştere, poli de dezvoltare şi
centre urbane) vor fi detaliate pe 9 tipuri de oraşe, incluse în două mari grupuri, respectiv poli
metropolitani şi poli urbani /centre urbane.
Categoria polilor metropolitani va cuprinse următoarele tipuri de poli, funcţie de nivelul

de potenţial: internaţional, supraregional, regional şi regional limitat.
Categoria polilor urbani / centre urbane se referă la: subregionali cu potenţial de zone
urbane funcţionale; cu influenţă zonală; cu profil specializat şi influenţă teritorială difuză; de
importanţă / influenţă locală; în vecinătatea zonelor metropolitane. Harta din Figura 1.11
prezintă aceste categorii de poli din Regiunea Vest.
CATEGORII DE POLI IN REGIUNEA VEST

-
l
LEGENDĂ
Ubir =i rwvr» ^»aiiul
'Air =, KiUili k-nli
Llmţj .irirTdnrUrjIh.m i rţîinj

MISujnmr Tf
Fig. 1.11. Categorii de poli metropolitani în Regiunea Vest
Conform acestei clasificări, municipiul Deva aparţine categoriei "Pol metropolitan cu

potenţial regional limitat". Municipiul Hunedoara este prevăzut în aceeaşi categorie, deoarece
în studiile ESPON (şi nu numai) figurează alături de Deva ca Zonă de integrare potenţială, la nivelul
căreia mai multe zone funcţionale urbane îşi împart bazinul potenţial al forţei de muncă, putând
realiza activităţi comune. În acest context al clasificării similare, cu atât mai mult se justifică
asocierea dintre cele două oraşe.
Ţinând cont de această medie europeană, s-au desemnat patru categorii de oraşe (sub
10.000 locuitori, peste 10.000 locuitori, municipii şi reşedinţe de judeţ) şi, de asemenea, s-au
alcătuit patru categorii de calificative: potenţial foarte slab, potenţial slab, potenţial bun şi deja
depăşit.
12
1.2.2. Chorema Regiunii Vest

Chorema reprezintă un model de maximă generalizare şi abstractizare cu privire la starea,
dinamica şi modul de organizare a unui teritoriu. Modelul chorematic este un instrument util
pentru identificarea disfuncţionalităţilor şi implementarea unor strategii de dezvoltare care să
ridice nivelul de trai al unui anumit teritoriu.
Fig. 1.12. Chorema Regiunii Vest Sursa:

Atlasul României, 2006, cu modificări
Reprezentarea prin chorema Regiunii Vest ne oferă o imagine sintetică privind

principalele caracteristici de potenţial ale localităţilor, cu impact asupra caracteristicilor socio-
economice regionale. Astfel, în acest context municipiul Deva este evidenţiat ca fiind situat la
intersecţia a două axe majore de circulaţie, într-o zonă cu concentraţie industrială puternică, fără
a putea fi strict inclusă într-una din categoriile limită din punct de vedere economic: în avânt sau
în declin.
Regiunea Vest, o regiune de frontieră a României cu graniţe spre Ungaria şi Serbia, posedă
avantajul poziţionării geografice, atât din punctul de vedere al axelor TEN-T de circulaţie care
străbat regiunea (axa 7 rutier, axa 22 feroviar şi axa 18 Dunărea), dar şi al proximităţii de Europa
Occidentală, care a ridicat nivelul de trai al populaţiei mai mult decât în alte zone ale ţării.
Din punct de vedere al cadrului natural, regiunea este compusă din două judeţe în care
majoritare sunt unităţile înalte de dealuri şi munţi - Hunedoara şi Caraş-Severin - şi două judeţe
în care predomină zonele joase de câmpie - Arad şi Timiş.
Zonele de câmpie reprezintă o importantă zonă agricolă a ţării, apele termale şi minerale
cât şi climatul de cură şi adăpost sunt valorificate în bine-cunoscutele staţiuni Băile Herculane,
13
Lipova, Geoagiu şi Moneasa, iar resursele minerale impun o restructurare a activităţilor,

administraţiile locale având misiunea de a atrage noi investiţii şi fonduri care să genereze noi
locuri de muncă.
Din punct de vedere cultural, regiunea este compusă din 3 zone istorice şi anume Banat
(judeţul Timiş, incluzând şi judeţul Arad până la sud de Mureş şi Caraş-Severin), Crişana (la nord
de Mureş în judeţul Arad şi nordul judeţului Hunedoara) cât şi Transilvania (în principal
Hunedoara), adică o zonă multiculturală cu diversitate etnică cu deschideri spre valorile
occidentale.
Economia Regiunii Vest, conform choremei de mai sus, este de două feluri:
♦ areale cu avânt economic, care sunt concentrate în jurul oraşelor Arad şi Timişoara;
♦ şi areale cu declin economic, sau o creştere economică slabă, fiind cazul în principal al
judeţelor Caraş-Severin şi Hunedoara, acestea fiind zone în care activitatea
predominant minieră se restructurează, nivelul de şomaj fiind mai ridicat decât în
judeţele Arad şi Timiş.
Oraşul Timişoara este principalul pol de atracţie al regiunii, fiind un important centru
universitar, medical şi de afaceri, care are o poziţie fruntaşă bine consolidată în sistemul urban
naţional. Pe de altă parte, oraşul Arad, al doilea ca număr de locuitori din regiune, recâştigă din
importanţa pierdută.
Cu toate că din punct de vedere economic Regiunea Vest se situează foarte bine la nivel
naţional, aceasta are şi numeroase disfuncţionalităţi, identificate pe baza indicatorului de
competititvitate regională,cum ar fi:
♦ spor natural negativ - scăderea numărului populaţiei - populaţie în proces de

îmbătrânire;
♦ ponderea densităţii drumurilor, cât şi a calităţii acestora, este sub media naţională;
♦ inovare;
♦ sănătate.
1.3. Clima
Clima judeţului Hunedoara este temperat - continentală, cu influenţe submediteraneene
la sud de Valea Mureşului şi influenţe oceanice în vest, cu o etajare evidentă pe verticală (de la
şes spre climatul alpin). Temperatura medie anuală a aerului în anul 2012 a avut valori cuprinse
între 5,2°C (staţia Parâng) şi 10,9°C (staţia Deva), valori uşor mai ridicate faţă de anul 2011, atât
în zona montană înaltă (cu 0,6°C), cât şi la Deva (cu 0,7°C).
Oraşul Deva beneficiază de un climat temperat continental blând, cu cantităţi mici de

precipitaţii şi de o circulaţie predominantă a aerului dinspre vest. Aceasta situaţie se explică prin
situarea în Culoarul Mureşului în lungul căruia se resimt influenţe climatice submediteraneene şi
prin protecţia oferită de Munţii Apuseni şi Poiana Ruscă, care sunt un obstacol în calea maselor
de aer atlantice încărcate cu umezeală. Temperatura medie are valoarea de 21° C vară şi de -1°C
14
iarna. Precipitatiile atmosferice sunt temperate, cantitatea medie anuală fiind de 600,9 mm.
Vanturile predominante bat din sectorul vestic şi nord - vestic.
În Lunca Mureşului, media anuală a temperaturii este de 10,43°C, aferentă valorilor

înregistrate în perioada 2001-2012. Maxima absolută a fost înregistrată în 24 iulie 2007, la Deva,
valoarea fiind de +40,0°C, iar minima absolută a fost înregistrată la staţia Petroşani, în 25 ianuarie
1963, fiind de -29,9°C. Precipitaţiile atmosferice sunt repartizate neuniform, fiind cuprinse între
530 mm în depresiuni şi 1000 -1300 mm în zonele montane înalte.
În cursul anului 2012, valorile temperaturii aerului, înregistrate la staţiile meteorologice

Deva, Petroşani şi Parâng, s-au încadrat în limitele normale pentru tipul de climat temperat-
continental moderat, aferent judeţului Hunedoara (Tabelul 1.1). Faţă de anul 2011 însă, putem
vorbi în general de o vară cu temperaturi maxime mai ridicate pentru 2012, atât în zonele
montane (cu 2,2°C mai mult la staţia Parâng), cât şi în depresiunile intramontane (cu 3,4°C mai
mult la staţia Petroşani, respectiv la staţia meteorologică Deva cu 1,7°C).
Tabel 1.1. Temperaturile înregistrate în anul 2012 la staţiile meteorologice din Jud. Hunedoara
Staţia Temperatura Temperatura Temperatura
meteorologică maximă lunară minimă lunară (°C)
medie anuală
(°C)
(°C)
Deva 10,9 38,4 -17,3
Petroşani 8,9 36,4 -23,4
Parâng 5,2 28,0 -21,7
Sursa: Administraţia Naţională de Meteorologie
În iarna anului 2012, s-au înregistrat temperaturi minime anuale mai scăzute faţă de anul
2011, la staţiile Petroşani şi Parâng (cu 4,4°C, respectiv 5,8°C), în timp ce la staţia meteorologică
Deva valoarea minimă anuală a fost mai ridicată cu 1,8°C. În anul 2012 s-a constatat o
amplitudine mult mai mare între valorile maxime şi minime de temperatură înregistrate în zona
montană înaltă, nepoluată antropic, în comparaţie cu cele înregistrate la Deva.
15
Evoluţia temperaturilor medii anuale 2008 - 2013

57.3 Temp
medie
anuala
?: Z Temp
maxima
lunara
Temp
19.1
minima
lunara
-19.1
2008 2009 2010 2011 2012 2013
Sfaffe meteo Deva

Fig. 1.13. Evoluţia temperaturilor medii anuale 2008 - 2013
Sursa: Rapoarte anuale privind starea mediului Hunedoara 2008 - 2013
Evoluţia temperaturilor medii anuale pentru intervalul 2008-2013 este prezentată în

Fig.1.13. Cele mai ridicate temperaturi medii anuale la nivelul judeţului Hunedoara au fost
înregistrate în Municipiul Deva, prezentând uşoare variaţii în jurul valorii de 10°C.
Precipitaţiile atmosferice înregistrate la cele 3 staţii meteorologice au fost mai mari faţă
de anul anterior, cantităţile anuale în 2012 dublându-se faţă de anul 2011 în zona Deva, iar în
zona Depresiunii Petroşani şi a Munţilor Parâng, fiind mai mari cu cca 80% în aceeaşi perioadă.
În schimb, distribuţia neuniformă a precipitaţiilor în decursul anului (Tabelul 1.2) nu a ajutat la
refacerea regimul hidric al solului şi, în consecinţă, urmările secetei s-au resimţit şi în 2012.
Volumul precipitaţiilor din judeţul Hunedoara a cunoscut în anul 2011 cele mai mici valori
din ultimii 12 ani (Figura 1.14), iar cele mai bogate cantităţi - pentru aceeaşi periodă - sunt cele
aferente anului 2010. Calculând media precipitaţiilor căzute în intervalul 2001-2012 (561,9 mm
la Deva; 763,7 mm la Petroşani şi 1033,6 mm la staţia meteo Parâng),se poate constata că aceste
valori se încadrează în limitele normale de latitudine şi altitudine pentru judeţul Hunedoara, chiar
dacă, pe termen scurt, lipsa sau abundenţa lor creează local neajunsuri sau pierderi pentru
producţiile agricole.
16
Medii anuale de precipitaţii
100
750
| 500
250
2003 2009 2010 2011 2012 2013
ani
Fig. 1.14. Evoluţia valorilor medii ale precipitaţiilor, în perioada 2008-2013

Sursa: Rapoarte anuale privind starea mediului Hunedoara 2008 - 2013
În anul 2012, luna mai a fost cea mai bogată în precipitaţii, spre deosebire de anii 2010 şi
2009, când luna iunie a fost cea mai bogată în precipitaţii, sau anul 2011, când luna iulie a fost
cea mai bogată în precipitaţii. Luna cea mai săracă în precipitaţii a rămas tot noiembrie, pentru
Petroşani, în timp ce pentru Deva, luna cea mai săracă în precipitaţii a fost luna august, iar pentru
Parâng- martie.
Din totalul zilelor cu precipitaţii, numărul de zile cu ninsori a fost cuprins între 23 la staţia
Deva, 31 zile la Petroşani şi 55 zile la staţia Parâng (faţă 29 de zile la Deva, 22 de zile la Petroşani
şi 43 de zile la staţia Parâng în anul 2011). Stratul de zăpadă a fost de max. 7 cm la Deva (în luna
februarie), 86 cm în Parâng şi 31 cm la Petroşani - tot în luna februarie.
În anul 2012 s-au înregistrat mai multe zile cu fenomene meteorologice deosebite, faţă
de anul 2011:
♦ la staţia Petroşani s-au înregistrat 36 zile cu oraje (din aprilie - octombrie), cu 8 mai
multe decât în 2011;
♦ la Deva a fost o zi cu grindină, dar cu 12 oraje mai multe decât în 2011,
♦ iar în Parâng s-au înregistrat 3 zile cu grindină şi 35 zile cu oraje (cu 13 mai multe decât
în anul 2011).
Distribuţia zilelorcu fenomene meteorologice în cursul anului 2012, la nivelul municipiului
Deva, este prezentată în Tabelul 1.2.
Vânturile au fost mai frecvente în zona montană înaltă (91,4% din anul 2012 faţă de 88,1%
din anul 2011 la staţia Parâng) şi mult mai rare în Depresiunea Petroşani (25,5% în 2012 faţă de
23,8% în anul anterior).
17
Direcţiile dominante ale vânturilor au fost şi ele diferite, funcţie de dispunerea

principalelor bariere naturale (culmile muntoase): la Deva au dominat vânturile de vest şi sud
(19,9% respectiv 14,7%), în Munţii Parâng - vânturile de nord (29,4%) şi sud (22,6%), în timp ce la
Petroşani -vânturile din sud (10,7%) şi nord-vest (6,7%) au avut frecvenţa mai mare.
Tabel 1.2. Numărul de zile cu fenomene meteorologice la staţia meteo Deva, anul 2012
1 II III IV V II III VIVII IX X XI XII Anual
^\^ Luna
Fenomenul
Grindină - - - - - - - - - - - - 1
Averse de ploaie - 2 2 15 17 9 5 2 4 11 5 - 72
8 10 - - - - - - - - - 5 23
Ninsoare şi aversă
de ninsoare
Ceaţă 1 4 1 - 1 1 - - - 7 13 1 29
Or aj e - - - 3 8 9 11 4 1 2 - - 38
Sursa: Administraţia naţională de Meteorologie
Tabelul următor (Tabel 1.3) prezintă valorile înregistrate la staţia meteorologică a

municipiului Deva.
Tabel 1.3. Viteza medie a vântului pe direcţii (m/s) la staţia meteorologică Deva, anul 2012
Direcţia 1 II III IV V II III VIVII IX X XI XII Anual
N 1.7 1.6 2.6 1.5 2.0 1.6 1.8 1.8 2.3 2.0 1.0 2.1 1.8
NE 1.0 1.0 1.0 1.3 1.3 1.0 1.1 1.6 1.1 1.8 1.0 1.0 1.2
2.1 1.8 1.4 1.4 2.2 1.31 1.8 1.31 2.1 1.3 1.2 1.4 1.6
J
L
L
SE 2.1 1.9 1.2 1.3 1.8 1.4 1.4 1.5 1.8 1.3 1.2 1.9 1.6
S 1.4 2.1 1.9 1.6 1.5 1.5 1.5 1.1 1.8 2.2 1.6 1.9 1.7
SV 1.5 1.7 2.3 1.8 2.0 1.9 1.5 2.2 1.9 1.9 1.4 2.0 1.8
V 3.3 3.9 3.3 2.6 2.5 2.62 2.62 2.6 2.1 2.1 2.4 2.4 2.6
NV 2.0 3.1 3.4 2.5 2.5 3.3 2.9 3.0 2.0 3.8 2.2 2.5 2.8
Sursa: Administraţia naţională de Meteorologie
Impactul schimbărilor climatice se reflectă atât în sanatatea populaţiei, cât şiîn economie,
deoarece clima temperat - continentală a ţării noastre este în schimbare, această schimbare fiind
mult mai semnificativă în următorii 50 -100 de ani. Se estimează o creştere a temperaturii medii
anuale a aerului şi o diminuare a cantităţii de precipitaţii.
18
Aceste schimbări implică şi creşterea frecvenţei fenomenelor extreme de scurtă durată,

localizate strict şi de intensitate mare. S-a constatat că în perioada fenomenelor extreme, atât în
sezonul rece, cât şi în sezonul cald, numîrul de decese poate creşte semnificativ.
Schimbările climatice la nivel naţional şi la nivelul Municipiului Deva vor fi analizate

detaliat în capitolul 2.6. Riscuri de mediu.
1.4. Resursele naturale
1.4.1. Resurse naturale neregenerabile

Pentru o imagine relevantă asupra resurselor cu incidenţă socio-economică asupra
municipiului Deva, vor fi prezentate resursele existente la nivelul întregului judeţ Hunedoara.
Exploatarea actuală a acestor resurse neregenerabile (minerale şi combustibili fosili) este
dependentă de cererea de pe piaţă, dar şi de posibilităţile de reacţie flexibilă a infrastructurii din
domeniul exploatării miniere specifice.
Cele mai importante resurse sunt:
♦ huila -în Depresiunea Petroşani, unde, în zonele de exploatare s-au format şi dezvoltat
în ultimele două secole aşezări umane de tip urban - Petrila, Petroşani, Vulcan, Lupeni,
Aninoasa, Uricani, care au asimilat vechile localităţi momârlăneşti Lonea, Paroşeni,
Bărbăteni, Livezeni, Dîlja;
♦ cărbunele brun - exploatări istorice în Depresiunea Brad (Ţebea);
♦ piritele - pe rama sudică şi estică a Munţilor Metaliferi (în zonele Boiţa-Haţeg şi Deva);
♦ minereurile complexe neferoase - Munţii Metaliferi (cu exploatări istorice la Băiţa,
Săcărâmb, Hondol, Măgura-Topliţa), Munţii Poiana Ruscă (Muncelul Mic) şi Munţii
Zarand (Ciungani, Căzăneşti, Almaş Sălişte);
♦ minereurile auro-argintifere - Gurabarza, Săcărâmb, Brad, Certej;
♦ zăcămintele de fier - Ghelari, Teliuc şi Vadu Dobrii, Ciungani - Căzăneşti;
♦ ravertinul - Geoagiu, Cărpiniş, Bampotoc;
♦ calcarul - Crăciuneşti, Lăpugiu, Ardeu, Roşcani, Zlaşti, Băniţa;
♦ bauxita - Ohaba-Ponor;
♦ talcul - Le lese, Cerişor;
♦ bentonita - Gurasada, Dobra;
♦ dolomita-Teliuc, Zlaşti;
♦ gipsul -Călanu Mic;
♦ nisipurile cuarţoase - Baru Mare, Uricani;
♦ marmura-Alun, Bunila;
♦ andezitele şi dacitele - Deva, Băiţa, Crişcior, Ormindea, Valea Arsului;
♦ apele geotermale - Geoagiu-Băi, Vaţa, Călan-Băi;
19
♦ apele minerale - Boholt, Băcâia, Bampotoc, Chimindia;

♦ dioxidul de carbon - Ocolişu Mare
Începând din anul 1990, datorită transformăriloreconomice şi politice din România, multe
din aceste exploatări au fost închise. În Depresiunea Petroşani au fost închise total o serie de
exploatări miniere, iar altele şi-au restrâns activitatea. De asemenea, a încetat activitatea de
exploatare a dioxidului de carbon şi la exploatările miniere de cărbune brun, minereuri de fier,
minereuri complexe de neferoase - cuprifere, bauxită şi auro-argintifere.
Rocile de construcţie, indiferent de originea lor metamorfică, sedimentară sau vulcanică,

apele geotermale şi minerale continuă să se exploateze şi în prezent. Nisipurile şi pietrişurile din
albiile minore ale râurilor sunt o altă resursă naturală, mult solicitată în prezent de agenţii
economici, extracţia realizându-se în principal prin balastierele amenajate din lungul Mureşului
şi Streiului.
1.4.2. Resursele naturale regenerabile

Pe teritoriul judeţului Hunedoara există diverse categorii de resurse naturale
regenerabile: apa, solul, flora şi fauna sălbatică.
♦ Solurile de tip aluvisoluri, gleiosoluri, stagnosoluri şi cernoziomuri se regăsesc pe văile

râurilor, în luncile Mureşului, Streiului, Crişului;
♦ În depresiuni, pe terase şi pe dealurile piemontane, se întâlnesc cernoziomuri,
luvosoluri, pelisoluri şi preluvosoluri roşcate; în zona munţilor scunzi (până la 1000-
1200m), se regăsesc solurile din clasele eutricambosoluri şi districambosoluri. Fondul
pedologic al luncilor, depresiunilor, dealurilor este fertil şi utilizat cu bun randament în
agricultură.
♦ În afara vegetaţiei alpine şi subalpine din etajele montane înalte, există o bogată
vegetaţie forestieră: păduri de conifere, păduri de foioase (făgete, păduri amestecate
de fag şi gorun, cer, gârniţă), precum şi zăvoaie în pâlcuri întrerupte cu sălcii, răchite,
arin, plop, etc.
♦ Fauna cuprinde principalele specii de mare interes cinegetic existente pe teritoriul
României: mamifere (capra neagră, cerb, ursul carpatin, mistreţul, vulpea, lupul,
iepurele) şi păsări. La acestea se adaugă o mare diversitate de reptile şi amfibieni, iarîn
lacuri şi râuri abundă speciile piscicole (scobari, păstrăvi, cleni, mrene, ştiuci, somn ş.a.).
♦ Cea mai importantă resursă regenerabilă o constituie apa (de suprafaţă şi subterană),
utilizată în scop potabil şi tehnologic pentru producerea energiei electrice în zootehnie,
pentru irigaţii şi piscicultură.
Reţeaua hidrografică a judeţului Hunedoara este bogată şi complexă, şi cuprinde râuri,
lacuri alpine, bălţi, precum şi importante zăcăminte subterane (acvifere); ea este structurată în 3
bazine hidrografice: Mureş, Jiu şi Criş. Bazinul hidrografic al Mureşului ocupă partea centrală a
judeţului şi, împreună cu principalii săi afluenţi (Strei, Râul Mare şi Cerna) contribuie substanţial
la menţinerea rezervelor de apă ale aglomerărilor umane.
20
Lacurile sunt numeroase şi cele mai multe au origine glaciară: în Retezat-Tăul Mare, Tăul
Mic, Tăul Porţii, Bucura, Zănoaga, Tăul Negru, Judeţe, Slăveiul, Stânişoara, Ţapului, Galeşul; în
Parâng - Gălcescu, Roşiile, Zăvoaiele, Mândra, Deneş, etc. şi în Şureanu - Iezerul Mare şi Iezerul
Mic. Importante sunt şi lacurile antropice Cinciş şi Valea de Peşti. Toate aceste lacuri întregesc
frumuseţea şi pitorescul judeţului Hunedoara.
1.5. Biodiversitatea
Judeţul Hunedoara este acoperit în proporţie de peste 70% de ecosisteme naturale şi
seminaturale (vegetaţie forestieră, păşuni şi fâneţe naturale, râuri şi lacuri). Relieful,
predominant deluros şi muntos, a determinat o dezvoltare antropică accentuată doar în lungul
principalelor cursuri de apă şi în depresiunile largi. În rest, amprenta umană asupra naturii a fost
discontinuă în timp şi suprafaţă, speciile de floră spontană şi faună sălbatică putând să-şi ocupe
habitatele tipice.
În masivele muntoase din sudul şi estul judeţului există păduri virgine şi cvasi-virgine, iar
în vestul judeţului hectare compacte de păduri seculare, toate acestea fiind ecosisteme naturale
cu o varietate deosebită de specii de mamifere, păsări şi nevertebrate.
Pentru implementarea reţelei ecologice europene Natura 2000, în judeţul Hunedoara au

fost desemnate, ca arii naturale protejate, 28 situri de interes comunitar (prin Ordinul M.M.P. nr.
2387/2011) care ocupă 176.760,36 ha (în jur de 25% din suprafaţa judeţului).
Ariile naturale din reţeaua ecologică europeană Natura 2000 de pe teritoriul judeţului
Hunedoara au fost declarate pentru 13 specii de plante din flora sălbatică şi 94 de specii de faună
sălbatică, toate de interes comunitar. Pe lângă acestea, pe suprafeţele hunedorene ale ariilor
naturale protejate se conservă 166 de specii din flora sălbatică şi 135 specii din fauna sălbatică
de interes naţional.
Municipiul Deva se înscrie în lista siturilor comunitare cu două repere:
♦ Dealul Cetăţii Deva (ROSC 0054), cu suprafaţa totală de 109 ha, care reprezintă 2% din
municipiul Deva, şi care include rezervaţiile naturale „Dealul Cetăţii Deva" şi „Dealul
Colţ şi Dealul Zănoaga";
♦ Pădurea Bejan (ROSC 0136), cu suprafaţa totală de 102 ha, repartizată pe teritoriile
comunei Cârjiţi şi municipiului Deva, reprezentând mai puţin de 1% din suprafaţa
acestora, şi care include rezervaţia naturală „Pădurea Bejan".
21
r"~~l .
™] brii LUI t-CMHI ZjK^kd

I I
Fig. 1.15. Localizarea rezervaţiilor naturale faţă de Municipiul Deva Sursa: Plan de acţiune pentru
energie durabilă al Municipiului Hunedoara
Fig. 1.16. Localizarea ariilor naturale protejate faţă de Municipiul Deva Sursa: Plan de acţiune
pentru energie durabilă al Municipiului Hunedoara
22
Cea mai mare diversitate de specii de floră şi faună naturală o regăsim în ariile naturale
protejate. Astfel, Parcul Naţional Retezat adăposteşte peste 1100 specii de plante (din care 38
sunt endemice), peste 50 specii de mamifere (inclusiv lupi, râşi, urşi, capre negre, cerbi lopătari,
marmote şi vidre), în jur de 160 de specii de păsări (vulturul auriu, vulturul pătat, acvila de munte,
acvila ţipătoare mică, bufniţa, minuniţa, cucuveaua pitică, ciocănitoarea cu 3 degete,
ciocănitoarea cu spate alb), 9 specii de reptile şi 5 specii de amfibieni.
Referitor la Dealul Cetăţii Deva (ROSCI 0054), aici au fost identificate un număr de două
habitate de interes naţional, care sunt:
♦ R4117 - Păduri sud-est carpatice de frasin (Fraxinus excelsior), paltin (Acer

pseudoplatanus), ulm (Ulmus glabra) cu Lunaria rediviva;
♦ R4135 - Păduri vest-pontice mixte de gorun (Quercus petraea), tei argintiu (Tilia
tomentosa) şi carpen (Carpinus betulus) cu Carpesium cernuum.
La acestea se adaugă două habitate de interes comunitar, respectiv:
♦ 9180 Păduri din Tilio-Acerion pe versanţi abrupţi, grohotişuri şi ravene;

♦ 91Y0 Păduri dacice de stejar şi carpen.
Pentru lista aferentă Pădurii Bejan (ROSCI 0136) au fost identificate un număr de şase
habitate de interes naţional:
♦ R4124 - Păduri dacice de gorun (Quercus petraea), fag (Fagus sylvatica) şi carpen
(Carpinus betulus) cu Lathyrus hallersteinii;
♦ R4132 - Păduri panonice-balcanice de gorun (Quercus petraea), cer (Q. Cerris) şi fag
(Fagus sylvatica) cu Melitis mellissophyllum;
♦ R4138 - Păduri dacice de gorun (Quercus petraea) şi stejar pedunculat (Q. Robur) cu
Acer tataricum;
♦ R4140 - Păduri dacice-balcanice de gorun (Quiercus petraea), cer (Q. Cerris( şi tei
argintiu (Tilia tomentosa) cu Lychns coronaria;
♦ R4151 - Păduri balcanice mixte de cer (Quercus cerris) cu Lithospermum
purpurocoeruleum;
♦ R4152 - Păduri dacice de cer (Quercus cerris) şi carpen (Carpinus betulus) cu Digitalis
grandiflora.
Lista este completată cu trei tipuri de habitate de interes comunitar, şi anume:
♦ 91IO - Vegetaţie de silvostepă eurosiberiană cu Quercus ssp;

♦ 91Y0 - Păduri dacice de stejar şi carpen;
♦ 91MO - Păduri balcano-panonice de cer şi gorun.
Un număr de două specii de floră sălbatică de interes naţional, Carex steniphylla şi Silene
csereii, aflate în cadrul ariei naturale protejate Dealul Cetăţii Deva, sunt cuprinse în lista pentru
care au fost desemnate siturile Natura 2000 din judeţul Hunedoara.
23
În Pădurea Bejan au fost semnalate un număr de 17 specii de floră sălbatică de interes

naţional. Acestea sunt: Centaurea rocheliana, Danthonia alpina, Dictamnus albus, Rhamnus
saxatilis ssp. Tinctorius, Thymus longicaulis, Quercus Rosaceae Bechts = Q.robur X Q.petraea
-var.petraeiformis Beldie; var.Feketei (Simk); var Jahnii (Simk), Q.Pseudodalechampii = Q.robur X
Q.dalechampii - var.Cretzoini Pascovschi, Q.Csatoi Borb = Q.polycarpa X Q.robur, Q.Tabajdiana
Simk = Q.frainetto X Q.polycarpa, Q.Tufae Simk = Q.frainetto X Q.petraea, Q.Dacica = Q.polycarpa
X Q.pubescens, Q.Diversifrons Borb = Q.petraea X Q.virgiliana, Q.Cazanensis Pascovschi =
Q.dalechampii X Q.virgiliana.
În categoria speciilor de faună sălbatică de interes naţional, au fost semnalate în Dealul

Cetăţii Deva un număr de 35 de specii, la care se adaugă o singură specie de faună sălbatică de
interes comunitar, şi anume Callimorpha quadripunctaria.
Speciile de faună sălbatică de interes naţional semnalate sunt următoarele: Aglia tau,
Agrilus cyanescens, Arctia caja, Arctia villica, Boloria euphrosyne, Carcharodus floccifera,
Cardiophorus ruficollis, Catocala electa, Catocala fraxini, Catocala fulminea, Coprimorphus
scrutator, Cucullia artemisiae, Glaucopsyche alexis, Gnophos obscuratus, Ablattaria laevigata,
Lacon punctatus, Iphiclides podalirius, Melitaea athalia, Melitaea cinxia, Melitaea didyma,
Melitaea phoeb, Melitaea trivia, Mellicta parthenoides, Neptis rivularis, Papilio machaon,
Phytoecia cylindrica, Rhamnusium bicolor, Saturnia pavonia, Saturnia pyri, Satyrium pruni, Silpha
carinata, Sphenoptera antiqua, Zygaena carniolica, Zygaena purpuralis şi Lacerta praticola.La
această categorie, Pădurea Bejan se înscrie cu o singură specie de faună sălbatică de interes
comunitar, şi anume Bombina variegate.
Pe lângă speciile de animale sălbatice de interes naţional şi comunitar, ariile naturale

protejate din judeţul Hunedoara mai adăpostesc şi alte specii de faună sălbatică ocrotite prin
convenţii şi reglementări internaţionale. De exemplu, în rezervaţia naturală Pădurea Bejan au
fost semnalate 50 specii de păsări care se regăsesc pe listele din Convenţia de la Berna.
24
1.6. Analiza SWOT - Localizarea geografică, cadrul natural
PUNCTE TARI
Situarea localităţii în partea de vest a României, pe principalele trasee rutiere şi ferate de intrare
dinspre Vest în România, precum şi pe traseele dintre Vestul Europei şi Balcani, respectiv Asia Mică.
Municipiul Deva este străbătut de drumul european E68 şi coridorul IV pan-european rutier.
Capital natural de valoare deosebită din punct de vedere al biodiversităţii, peisajului, resurselor de
apă, etc.
Municipiul Deva este situat pe malul stâng al râului Mureş, la poalele ,,Dealului Cetăţii"- monument al
naturii şi istoric cu valoare turistică deosebită.
Prezenţa resursei umane specializate în protecţia mediului (cadre didactice, experţi, specialişti de
mediu, ONG-uri).
PUNCTE SLABE
Existenţa în apropierea municipiului Deva a zonei mono-industriale Hunedoara care se confruntă cu
acute probleme sociale.
Existenţa în apropierea localităţii a unor mari surse de poluare (Termocentrala Mintia şi S.C.
Carpatcement S.A. Chişcădaga).
Inexistenţa de conexiuni adecvate la autostradă, coridoul 4.
Nivelul scăzut al managementului informaţiei de mediu.
Nivelul scăzut al conştiinţei publicului pentru problemele de mediu locale.
Număr redus de colaborări între partenerii cu responsabilităţi în protecţia mediului în vederea

derulării programelor de educaţie ecologică.
Inexistenţa unui sistem de monitorizare adecvat pentru a utiliza informaţiile legate de mediu.
Companiile mari nu sunt dotate cu echipament pentru protecţia mediului şi mai ales vechile societăţi
aflate încă în funcţionare.
Lipsa lucrărilor pentru combaterea eroziunii solului şi a alunecărilor de teren.
Lipsa sistemelor de colectare, transport şi epurare a apelor uzate menajere, în unele localităţi rurale.
Existenţa unor rampe neamenajate de deşeuri menajere.
Puţine firme/instituţii au implementat şi cunosc sistemul de management de mediu (ISO 14000).
25
OPORTUNITĂŢI
Disponibilitatea resursei umane pentru activităţi de reconversie profesională spre aşa numitele
,,meserii verzi".
Elaborarea şi implementarea unor programe de acţiune privind protecţia mediului împreună cu
instituţiile abilitate.
Posibilitatea de accesare a fondurilor guvernamentale şi/sau externe nerambursabile în scopul
soluţionării problemelor de mediu.
Existenţa unor organizaţii neguvernamentale cu profil ecologic şi de protecţia mediului.
Poziţia geografică a permis definirea conurbaţiei Corvina, formată din Deva, Hunedoara, Simeria şi
Călan, prin care se oferă posibilităţi multiple de atragere de finanţări nerambursabile pentru
implementarea unor proiecte de interes comun.
Mentinerea Municipiului Deva ca pol de dezvoltare urbană pentru a avea acces mai facil la fonduri
nerambursabile.
Promovarea investiţiilor de mediu în anumite zone de risc ecologic.
AMENINŢĂRI
Existenţa depozitului de zgură şi cenuşă din Valea Bejan - suprafaţa totală a depozitului activ 146 ha.
Echiparea inadecvată a agenţilor economici în cazul unui potenţial mare de poluare. Inexistenţa unor
structuri dedicate care să intervină în situaţia unui dezastru ecologic.
26
^ STRATEGIA INTEGRATĂ PENTRU DEZVOLTARE URBANĂ A MUNICIPIULUI DEVA
2. MEDIUL SI INFRASTRUCTURA DE MEDIU
2.1. Calitatea aerului

Aerul reprezintă factorul de mediu natural cu cele mai evidente şi mai importante
implicaţii asupra sănătăţii omului. Consecinţele aerului poluat asupra condiţiilor de viaţă sunt
multiple, de cele mai multe ori cu impact pe termen lung asupra sănătăţii populaţiei.
Determinarea calităţii aerului se realizează pe baza abaterilor parametrilor de stare ai

aerului ambiental faţă de nivelul considerat optim, aferent aerului atmosferic natural, nepoluat.
Se are deci în vedere compoziţia chimică care constituie standardul de referinţă, care este
următoarea: azot - 78,084%, oxigen - 20,946%, argon - 0,934%, bioxid de carbon - 0,0331%. În
plus, sunt prezente şi următoarele elemente: neon, hidrogen, krypton, heliu, ozon, xenon,
precum şi metan, oxid de azot şi vapori de apă.
Fig. 2.1. Amplasarea staţiilor de monitorizare a aerului din judeţul Hunedoara
Principalii factori meteorologici care intervin în modificarea gradului de poluare al aerului

sunt viteza vântului şi stabilitatea aerului. Astfel, datorită curenţilor de aer, poluanţii sunt
răspândiţi pe o suprafaţă mare în zonele învecinate activităţii poluatoare.
Conform angajamentelor asumate de ţara noastră, până la sfârşitul anului 2008 a fost
necesar să fie creat Sistemul Naţional de Evaluare şi Gestionare Integrată a Calităţii Aerului, prin
dotarea corespunzătoare cu echipamente de monitorizare şi de laborator a tuturor autorităţilor
27
locale cu competenţe privind protecţia mediului. Echipamentele respective sunt gestionate de

Agenţia pentru Protecţia Mediului Hunedoara.
Sursele potenţiale de poluare din judeţ sunt: unităţile de producere a energiei electrice şi
termice, unităţile siderurgice, unităţile de producere a materialelor de construcţie,
transporturile, etc.
2.1.1. Sistemul de monitorizare a calităţii aerului

Agenţia pentru Protecţia Mediului Hunedoara, în baza acordului cadru de împrumut
dintre România şi Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, privind finanţarea Proiectului pentru
prevenirea catastrofelor naturale generate de inundaţii şi poluarea aerului, a primit în dotare 4
staţii automate de monitorizare a calităţii aerului. Aceste staţii au fost repartizate şi funcţionează
în prezent astfel: două la Deva, una la Hunedoara şi una la Călan, precum şi două panouri de
informare a publicului, ambele amplasate în Deva: un panou exterior, în Piaţa Victoriei şi un
panou interior, la sediul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Hunedoara.
În urma completării reţelei naţionale de monitorizare a calităţii aerului, s-a primit încă o
staţie automată pentru municipiul Vulcan, care a fost pusă în funcţiune începând cu luna martie
2010 şi un panou interior de informare a publicului, amplasat în incinta Primăriei Municipiului
Vulcan.
Staţiie de monitorizare sunt de două tipuri: fond urban (Deva, str. Carpaţi) şi restul de
staţii de tip fond industrial 1 (Deva, Calea Za randului; Hunedoara; Călan; Vulcan).
Datorită faptului că datele prelevate sunt referite prin intermediul denumirilor simbolice
anexate staţiilor, prezentăm lista completă a acestor staţii, cu tipul şi amplasarea teritorială:
♦ HD -1 staţie fond urban - Deva str. Carpaţi;

♦ HD - 2 staţie fond industrial 1- Deva, Calea Zarandului;
♦ HD - 3 staţie fond industrial 1- Hunedoara, str. Bicicliştilor;
♦ HD - 4 staţie fond industrial 1- Călan, str. Furnalistului;
♦ HD - 5 staţie fond industrial 1- Vulcan, bd. Mihai Viteazu.
Menţionăm faptul că staţia HD-3 din Hunedoara nu mai funcţionează din anul 2011,
deoarece în data de 19.06.2010 a fost inundată în urma ploilor torenţiale.
Amplasarea staţiilor se prezintă în Figura 2.1. Staţia de fond urban monitorizează

indicatorii: NOx/NO2, SO2, CO, O3, COV, PM10, Pb. Staţiile de fond industrial 1 monitorizează
indicatorii: NOx/NO2, SO2, CO, O3, PM10, Pb.
Pentru crearea unei imagini integratoare privind condiţiile actuale de mediu, vom
prezenta valorile principalilor indicatori aferenţi unei luni cu grad de poluare ridicat din anul
2013, respectiv luna august, precum şi valorile medii anuale cele mai recent înregistrate, deci
datele publicate la nivelul anului 2012. Acesta valori sunt comparate cu valorile limită şi pragul
28
de alertă conform criteriilor aplicabile, cele din Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului
înconjurător (Tabelul 2.1).
Tabel 2.1. Limitele pentru protecţia sănătăţii umane prevăzute în Legea nr. 104/2011 privind calitatea
aerului înconjurător
Poluant Criteriul aplicabil Perioada de Valoare Unitatea Numărul permis de
mediere de măsură depăşiri anuale
Dioxid de sulf, Valoare limită 0 oră 350 u.g/m3 24

SO2 Valoare limită 24h 125 u.g/m3 3
Prag de alertă 3 ore consecutiv 500 u.g/m3 Nu e cazul
Particule în Valoare limită Ozi 50 u.g/m3 35

suspensie, PM10 Valoare limită An calendaristic 40 u.g/m3 Nu e cazul
Dioxid de azot, Valoare limită 0 oră 200 u.g/m3 18

NO2
Valoare limită An calendaristic 40 u.g/m3 Nu e cazul
Prag de alertă 3 ore consecutiv 400 u.g/m3 Nu e cazul

Benzen Valoare limită An calendaristic 5 u.g/m3 Nu e cazul
Monoxid de Valoare limită Valoarea maximă 10 mg/m 3 Nu e cazul

carbon, CO zilnică a mediilor pe
8h
Ozon, O3 Valoare ţintă Valoarea maximă 120 u.g/m3 25 de zile pe an,
zilnică a mediilor pe mediat pe 3 ani
8h
Prag informare 0 oră 180 u.g/m3 -
Prag de alertă 0 oră 240 u.g/m3 Nu e cazul
Plumb, Pb Valoare limită An calendaristic 0,5 u.g/m3 Nu e cazul

Arsen, As Valoare ţintă An calendaristic 6 ng/m3 Nu e cazul
Cadmiu, Cd Valoare ţintă An calendaristic 5 ng/m3 Nu e cazul

Nichel, Ni Valoare ţintă An calendaristic 20 ng/mc Nu e cazul
Concomitent cu determinările prin staţiile automate, monitorizarea calităţii aerului în

municipiul Deva este asigurată de 5 staţii de recoltare cu tipul de determinare manual, dintre
care 3 staţii de tip urban, una industrială şi una de tip trafic. Aceste staţii acţionează ca puncte de
control dotate cu pompe de aspiraţie, respectiv un punct pentru amoniac, un punct pentru PM10
şi 5 puncte pentru pulberile sedimentabile, repartizate conform Tabelului 2.2.
29
Tabel 2.2. Puncte de prelevare cu tip de determinare manual privind calitatea aerului din Mun. Deva
Staţia manuală Tip staţie Poluantul Reglementări
monitorizat prin:
Agenţia de Protecţie a Urbană NH3 STAS 12574/87

Mediului Deva
Pulberi sedimentabile STAS 12574/87
PM 10 Legea 104/2011
Staţia IRE Trafic Pulberi sedimentabile STAS 12574/87
Deva, str. Matei Corvin Urbană Pulberi sedimentabile STAS 12574/87
Deva, Staţia hidro- Urbană Pulberi sedimentabile STAS 12574/87

meteo
Sat. Veţel Industrială Pulberi sedimentabile STAS 12574/87
Dioxidul de sulf
Oxizii de sulf (dioxidul şi trioxidul de sulf) rezultă în principal din surse staţionare şi mobile,
prin arderea combustibililor fosili.
Prezenţa dioxidului de sulf în atmosferă peste anumite limite are efecte negative asupra
plantelor, animalelor şi omului. La plante, dioxidul de sulf induce leziuni locale în sistemul foliar,
care reduc nivelul procesului de fotosinteză. La om şi animale, în concentraţii reduse, produce
iritarea aparatului respirator, iarîn concentraţii mai mari provoacă spasm bronşic. De asemenea,
dioxidul de sulf produce tulburări ale metabolismului glucidelor şi ale proceselor enzimatice.
Efectul toxic al dioxidului de sulf este accentuat de prezenţa pulberilor atmosferice.
Valorile medii zilnice determinate pentru anul 2012, la staţiile automate de monitorizare
din Deva (HD-1 şi HD-2) şi Călan (HD-4), nu indică depăşiri ale valorii limită zilnice, respectiv de
125 u.g/mc şi nici depăşirea pragului de alertă de 500 u.g/mc, înregistrat timp de 3 ore consecutiv.
La staţia HD-5 din Vulcan, s-au înregistrat însă 2 depăşiri ale valorii limită zilnice de 125 u.g/mc (în
schimb prin standardul aplicabil se prevede că se înregistrează o abatere la depăşirea de mai mult
de 3 ori într-un an calendaristic) şi 21 depăşiri ale valorii limită orare de 350 u.g/mc (standardul
este: a nu se depăşiri mai mult de 24 de ori într-un an calendaristic).
Motivul acestor depăşiri a fost faptul că nu a fost pusă în funcţiune instalaţia de

desulfurare la S.C.Complexul Energetic Hunedoara S.A. - Electrocentrale Paroşeni, depăşirile fiind
înregistrate pe fondul unor condiţii meteo nefavorabile unei bune dispersii a poluanţilor (ceaţă,
vânt slab).
PM10
Conform Legii 104/2011, PM10 sunt particule în suspensie care trec printr-un orificiu de
selectare a dimensiunii cu un randament de separare de 50 % pentru un diametru aerodinamic
30
de 10 u.m, astfel cum este definit de metoda de referinţă pentru prelevarea şi măsurarea PM10,
care este stipulată prin SR EN 12341.
Particulele minerale din gazele de ardere evacuate în atmosferă, mai ales când instalaţiile
de epurare a gazelor funcţionează defectuos sau nu funcţionează deloc, reprezintă un pericol
grav pentru plante, sol şi aer. Prin depunerea acestora pe sol şi plante, datorită sedimentării
proprii sau acţiunii precipitaţiilor, se constată o creştere a concentraţiei de metale grele. De
asemenea, particulele au o acţiune iritantă asupra ochilor şi a sistemului respirator.
Poluarea atmosferei cu particule în suspensie are mai multe surse: în primul rând pot fi
enumerate procesele industriale, cantitatea cea mai importantă provenind din metalurgie şi
siderurgie, urmate apoi de centralele termice pe combustibili solizi, fabricile de ciment,
transporturile rutiere, haldele şi depozitele de steril. Caracteristice pentru judeţul Hunedoara
privind sursele de poluare cu PM10 sunt în principal haldele de steril şi iazurile de decantare, ale
căror particule sunt antrenate de vânt pe distanţe de zeci de kilometri.
Determinarea acestui indicatorîn Deva a început din luna martie 2007, prin folosirea unui
sistem de prelevare de particule în suspensie LVS3 şi prin utilizarea metodei gravimetrice.
Valoarea medie din 2012, obţinută prin determinări semiautomate, a fost de 18,93 u.g/mc, în
scădere faţă de anul precedent, când s-a înregistrat o valoare medie anuală de 25,67 u.g/mc, fără
a depăşi valoarea limită anuală de 40 u.g/mc. Pe parcursul anului 2012 nu s-au înregistrat depăşiri
ale valorii limită zilnice de 50 u.g/mc, prevăzute în Legea nr. 104/2011.
Metalele grele
Metalele grele (mercur, plumb, cadmiu, etc.) sunt compuşi care nu pot fi degradaţi pe
cale naturală, având un timp îndelungat de remanenţă în mediu, iar pe termen lung sunt
periculoşi, deoarece se pot acumula în lanţul trofic. Acestea pot provoca afecţiuni musculare,
nervoase, digestive, stări generale de apatie. De asemenea, pot afecta procesul de dezvoltare a
plantelor, împiedicând desfăşurarea normală a fotosintezei, respiraţiei sau transpiraţiei.
În anul 2012 s-au efectuat determinări privind nivelul de plumb, cadmiu şi nichel din
particulele în suspensie (PM10), în urma analizei gravimetrice a filtrelor prelevate de la staţiile
automate de monitorizare a calităţii aerului. Valorile rezultate în urma măsurătorilor au
corespuns limitelor de toleranţă stabilite prin Legea nr. 104/2011.
Monoxidul de carbon
Monoxidul de carbon este un gaz incolor, inodor, insipid. Surse naturale de producere a
acestuia sunt: incendierea pădurilor, emisiile vulcanice şi descărcările electrice. Sursele antropice
se formează în principal prin arderea incompletă a combustibililor fosili, la care se adaugă:
producerea oţelului şi a fontei, rafinarea petrolului, traficul rutier, aerian şi feroviar.
31
Monoxidul de carbon se poate acumula la un nivel periculos în special în perioada de calm

atmosferic din timpul iernii şi primăverii, când arderea combustibililor fosili atinge un nivel
maxim, acesta fiind mult mai stabil din punct de vedere chimic la temperaturi scăzute.
În judeţul Hunedoara, monoxidul de carbon a fost determinat prin măsurători continue la

staţiile automate de monitorizare a calităţii aerului. La aceste staţii nu au fost înregistrate depăşiri
ale valorii limită, conform Legii nr. 104/2011.
Benzenul
Benzenul este un compus aromatic cancerigen, puternic volatil şi solubil în apă. Acest
indicator a fost monitorizat doar la staţia de fond urban din municipiul Deva, str. Carpaţi, iar
valoarea medie anuală înregistrată nu a depăşit valoarea limită anuală din Legea nr. 104/2011.
Ozonul
Smogul fotochimic este o ceaţă toxică produsă prin interacţia chimică între emisiile
poluante şi radiaţiile solare. Cel mai întâlnit produs al acestei reacţii este ozonul.
Ozonul este un puternic oxidant cu miros caracteristic, de culoare albăstruie şi foarte

toxic. În atmosferă, se poate forma pe cale naturală în urma descărcărilor electrice şi sub acţiunea
razelor solare, iar artificial ca urmare a reacţiilor unor substanţe nocive, provenite din sursele de
poluare terestră. Ozonul format în partea inferioară a troposferei este principalul poluant în
oraşele industrializate.
2.1.2. Factorii care afectează calitatea aerului

Activităţile industriale cu impact semnificativ asupra calităţii aerului sunt specifice unor
ramuri cu tradiţie în judeţul Hunedoara: minerit, siderurgie şi producerea de energie.
Industria minieră este reprezentată în prezent în judeţul Hunedoara prin:
♦ Activităţile din cadrul unităţilor miniere din bazinul carbonifer Valea Jiului;
Capacităţile de producţie din exploatările miniere s-au redus treptat în ultimii 10 ani. În
baza unor hotărâri de guvern şi, ulterior, în baza unor proiecte tehnice, s-a procedat la încetarea
activităţilor în diferite unităţi şi sectoare miniere, precum şi la închiderea acestora prin lucrări
specifice în subteran şi la suprafaţă.
♦ Exploatările de piatră pentru construcţii şi roci ornamentale din cariere;

♦ Exploatările de agregate minerale din albiile râurilor.
Toate subunităţile Companiei Naţionale a Cuprului, Aurului şi Fierului (C.N.C.A.F.)
-Minvest S.A. Deva şi o mare parte din perimetrele de exploatare miniere din Valea Jiului şi-au
încetat activitatea.
32
În prezent, cele 7 exploatări miniere de cărbune care au aparţinut de Compania

Naţională a Huilei (C.N.H.) Petroşani sunt împărţite în:
♦ Societatea Naţională a Huilei S.A., de care aparţin:

♦ Exploatarea Huilei Livezeni, Exploatarea Huilei Vulcan, Exploatarea Huilei Lonea,
Exploatarea Huilei Lupeni şi Prepararea Cărbunelui Valea Jiului;
♦ Societatea Naţională de Închideri Mine Valea Jiului S.A., de care aparţin:
♦ Mina Uricani, Mina Petrila şi Mina Paroşeni.
Depozitele de steril de mină (halde) rezultate de la procesarea minereurilor polimetalice
sau a celor de cărbune (iazuri de decantare), denumite generic deşeu extractiv, reprezintă surse
importante de poluare prin emisiile necontrolate de poluanţi în mediul înconjurător.
În perimetrele miniere există două categorii de halde:
♦ haldele inactive, care au intrat într-un program de închidere şi ecologizare;

♦ haldele active, pe care se desfăşoară activităţi de haldare a sterilului.
Impactul activităţilor miniere (extragerea cărbunelui din subteran; depozite de materiale
auxiliare, echipamente şi utilaje; lemn de mină; ateliere mecanice, electrice; halde de steril
active; depozite pentru alimentarea cu combustibili; centrale termice) asupra stării de calitate a
aerului se manifestă prin emisiile de poluanţi din surse fixe şi surse difuze.
Activităţile de exploatare a resurselor minerale pentru construcţii şi industria cimentului

(calcar, andezit, travertin, argilă, gips, bentonită) s-au desfăşurat în cariere amplasate în
perimetre miniere, în baza obţinerii licenţelor şi a permiselor de exploatare. Impactul activităţilor
de extragere a masei miniere se manifestă prin lucrările de puşcare în fronturile de lucru, prin
activităţile de sortare în instalaţii de sortare, prin haldarea sterilului pe halde amplasate în afara
perimetrului cu rezerve.
Industria siderurgică este reprezentată de activităţile desfăşurate în cadrul S.C.

Arcelormittal Hunedoara S.A., precum şi de valorificarea zgurii rezultate din activităţile
siderurgice din halda de zgură Buituri, aparţinând S.C. Arcelormittal Hunedoara S.A.
Industria energetică este reprezentată de S.C. Complexul Energetic Hunedoara S.A.,

format din Punctul de lucru Mintia şi Electrocentrale Paroşeni. Pulberile (cenuşa zburătoare) au
efecte locale asupra mediului înconjurător, emisiile de SO2 şi NOx contribuind la formarea "ploilor
acide" cu acţiune regională, în timp ce emisiile de CO2 contribuie la creşterea "efectului de seră".
Emisiile de CO, CO2, N2O, NOx afectează stratul de ozon.
Depozitele de cărbune, mai ales cele de zgură şi de cenuşă, datorită spulberării de către
vânt a particulelor, constituie surse potenţiale de poluare a aerului.
Reabilitarea blocurilor energetice de la S.C. Complexul Energetic Hunedoara S.A., format

din Punctul de lucru Mintia şi Electrocentrale Paroşeni, va conduce la diminuarea emisiilor
atmosferice de pulberi şi compuşi chimici. Lucrările de retehnologizare vor contribui, de
asemenea, la scăderea impactului asupra florei şi faunei.
33
S.C.Complexul Energetic Hunedoara S.A., format din Punctul de lucru Mintia şi

Electrocentrale Paroşeni, a luat măsuri pentru respectarea programelor proprii întocmite în
conformitate cu cerinţele Directivei 2001/80/EC privind limitarea emisiilor anumitor poluanţi în
atmosferă, proveniţi din instalaţiile mari de ardere.
S.C. Complexul Energetic Hunedoara S.A. va promova un management durabil al

protecţiei mediului, prin:
♦ aplicarea standardelor privind automonitorizarea continuă a emisiilor;

♦ identificarea fondurilor necesare pentru realizarea investiţiilor de mediu prevăzute în
Planurile de Implementare ale Directivelor Europene;
♦ asigurarea stabilităţii şi siguranţei depozitelor de zgură şi cenuşă, precum şi protecţia
mediului în acele zone, în conformitate cu cerinţele europene;
♦ închiderea depozitelor de deşeuri, conform calendarului de închidere;
♦ monitorizarea emisiilor de gaze cu efect de seră, privind încadrarea în cotele distribuite
prin Planul Naţional de Alocare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră.
Transporturile poluează atmosfera cu produşi de ardere a combustibililor, care sunt:
funingine, oxid de carbon, hidrocarburi, plumb. Atât transportul de mărfuri, cât şi cel de
persoane, reprezintă o ameninţare asupra mediului, în special în oraşele mari şi de-a lungul
principalelor artere rutiere.
Traficul constituie o importantă sursă de poluare a mediului urban, atât prin numărul
mare al autovehiculelor, cât şi prin cantitatea de substanţe poluante evacuată. Traficul urban
este răspunzător de eliminarea în atmosferă a bioxidului de sulf, oxizilor de azot, monoxidului de
carbon, dioxidului de carbon, compuşilor organici volatili şi a unor compuşi ai plumbului, care
constituie un factor de poluare notabil. Odată ajunşi în atmosferă, în funcţie de condiţiile
meteorologice, aceşti poluanţi participă la o serie de reacţii fotochimice care contribuie la
producerea ozonului de atmosferă joasă.
Agricultura reprezintă o sursă importantă de emisii de amoniac, gaz rezultat din procesele
de fermentaţie enterică şi din dejecţiile animalelor.
2.1.3. Principalii indicatori de calitate ai aerului

În anul 2012 nu au fost înregistrate depăşiri ale pragului de alertă şi nici ale pragului de
informare, conform Legii nr. 104/2011, la niciuna dintre staţiile de monitorizare Deva. Datele cele
mai recente de care se dispune pentru indicatorii de calitate ai aerului, rezultaţi în urma
măsurătorilor manuale, se referă la luna august 2013 şi sunt evidenţiate în Tabelul 2.3.
34
Tabel 2.3.Calitatea aerului - date lunare pentru indicatorii de calitate, august 2013-măsurători manuale
Nr Indicator UM Act normativ/ Nr. Nr. probe Minima Maxima Concentraţia

total ce măsurată masurată medie
crt Valoare limită
probe depăşesc (1) (2)
CMA/VL/
praguri
1. NH3 mg/m STAS 53 0 0,005 0,028 0,0125

c 12574/87
0,10
2. Pulberi în mg/m STAS 95 0 0,022 0,107 0,0643

suspensie c 12574/87
0,15
3. PM10 ug/m Legea 18 0 7,98 24,1 13,3961

c 104/2011
50
4. Pulberi g/mp/ STAS 25 0 5,11 11,54 7,904

sedimentabil 12574/87
lună
e 17,0
Prelucrările statistice ale concentraţiilor indicatorilor de calitate ai aerului în judeţul

Hunedoara nu au pus în evidenţă, în general, modificări semnificative ale concentraţiilor medii
lunare comparativ cu luna anterioară, la indicatorii monitorizaţi.
2.1.4. Tendinţe
Parametrii de calitate ai aerului reliefează o tendinţă generală de îmbunătăţire în
perioada de analiză (2007-2013), în conformitate cu seriile de date statistice care conturează
această tendinţă. Deoarece reţeaua automată de monitorizare a calităţii aerului a fost pusă în
funcţiune începând cu anul 2008, datele prelevate în acest mod acoperă o perioadă cu începere
din anul 2008. Şi în acest caz nu se observă creşteri semnificative ale valorilor medii anuale, faţă
de anii precedenţi, la majoritatea poluanţilor monitorizaţi .
De asemenea, deşi s-a menţionat impactul zonal mai larg al factorilor poluanţi dintr-o
anumită locaţie, datele semnificative pentru analiza municipiului Deva şi a localităţilor
aparţinătoare sunt furnizate de măsurătorile efectuate prin staţiile automate de monitorizare a
calităţii aerului amplasate în această localitate, respectiv HD-1, str. Carpaţi, şi HD-2, str. Calea
Za randului.
35
Tabelul 2.4 prezintă datele referitoare la evoluţia valorilor medii de NO2, SO2 şi PM10, în
perioada 2008 -f 2012, din municipiul Deva, iar Tabelul 2.5 se referă la datele înregistrate în
aceeaşi perioadă privind nivelurile CO, ozon şi benzen.
Tabel 2.4. Evoluţia valorilor medii anuale de gaze toxice - NO2, SO2, PM10 - în municipiul Deva obţinute
prin reţeaua automată de monitorizare a calităţii aerului
Anul NO2 SO2 PM10
HD-1 HD-2 HD-1 HD-2 HD-1 HD-2
2008 - 26,165 9,328 18,8554 - -
2009 11,34 20,59 8,8 15 26,15 25,23
2010 - 11,52 8,72 13,5 25,55 28,82
2011 5,9 13,35 6,89 11,63 23,91 26,08
2012 21,94 19,09 5,84 14,94 22,08 21,6
Tabel 2.5. Evoluţia valorilor medii anuale de gaze toxice - CO, ozon, benzen - în municipiul Deva obţinute
prin reţeaua automată de monitorizare a calităţii aerului
Anul CO ozon benzen
HD-1 HD-2 HD-1 HD-2 HD-1
2008 0,32 0,14 24,17 12,34 4,01
2009 0,33 0,19 29,91 22,86 2,59

2010 0,36 0,19 19,37 19,23 1,89
2011 0,34 0,28 24,43 20,57 3,27

2012 0,26 0,19 34,8 45,53 2,56
Corespunzător datelor înregistrate în Tabelele 2.4 şi 2.5, graficele din figurile următoare
oferă o imagine relevantă privind modificarea în timp a principalilor indicatori de calitate ai
aerului.
36
20
10
2003 2009 2010 2011 2012 2008 2009 2010 2011 2012
^^5t Jtia HD-2 HD-1 -^Stdlia HD-2

Fig. 2.2. Evoluţia concentraţiei de NO2 în Fig. 2.3. Evoluţia concentraţiei de SO2 în
Municipiul Deva - perioada 2008-2012 Municipiul Deva - perioada 2008-2012
20
10
2003
2010 2011 2003 2009 2010 2011 2012
HD-1 2012 HD-1 -^Stdlia HD-2
HD-2
Fig. 2.4. Evolutia concentratiei de PM10 in Fig. 2.5. Evolutia concentratiei de CO
municipiul Deva, 2009-2012 in municipiul Deva - perioada 2008-
2012
2003 2003 2010 2011 2012 HD-1 ^^Slatia HD-2
2003 2009 2010 2011 2012 HD-1
Fig. 2.6. Evolutia concentratiei de ozon in Fig. 2.7. Evolutia concentratiei de benzen in
municipiul Deva - perioada 2008-2012 municipiul Deva - perioada 2008-2012
2.1.5. Structuri responsabile
În baza Legii nr. 104/2011, Agenţia pentru Protecţia Mediului Hunedoara are
responsabilitatea elaborării planurilor de acţiune pe termen scurt, împreună cu titularul de
activitate şi cu autorităţile implicate, precum şi responsabilitatea monitorizării aplicării acestora
împreună cu Comisariatul Judeţean Hunedoara al Gărzii Naţionale de Mediu. Planurile de acţiune
pe termen scurt pot conţine, de la caz la caz, măsuri eficiente de control şi, unde este necesar,
37
măsuri de suspendare a activităţilor care contribuie la riscul depăşirii valorilor limită, a valorilor
ţintă, ori a pragurilor de alertă corespunzătoare poluanţilor monitorizaţi.
Pe parcursul anului 2012, în judeţul Hunedoara nu au fost elaborate planuri de acţiune pe

termen scurt, deoarece nu a existat riscul de depăşire a pragurilor de alertă, adică nu au fost
semnalate situaţii în care concentraţiile măsurate pentru trei ore consecutiv să fie egale sau mai
mari decât 90% din valoarea pragurilor de alertă ale următorilor poluanţi: dioxid de sulf, dioxid
de azot şi ozon.
În cazul apariţiei unor depăşiri ale valorilor limită prevăzute, primăriile au

responsabilitatea de a asigura elaborarea planurilor de calitate a aerului şi să le supună aprobării
Consiliului Local, după avizarea acestora de către Agenţia pentru Protecţia Mediului. Aceste
planuri cuprind măsurile corespunzătoare, astfel încât perioada de depăşire să fie cât mai scurtă
cu putinţă, şi pot include, în plus, măsuri specifice vizând protecţia grupurilor sensibile ale
populaţiei, inclusiv copiii.
Conform Legii nr.104/2011, Consiliul Judeţean, prin aparatul propriu de specialitate, are
responsabilitatea elaborării planurilor de menţinere a calităţii aerului pentru unităţile
administrativ-teritoriale aparţinând aceluiaşi judeţ şi le aprobă prin hotărâre de consiliu
judeţean, după avizarea acestora de către Agenţia pentru Protecţia Mediului. Planul de
menţinere a calităţii aerului conţine măsuri pentru păstrarea nivelului poluanţilor sub valorile
limită, respectiv sub valorile ţintă, şi pentru asigurarea celei mai bune calităţi a aerului
înconjurător, în condiţiile unei dezvoltări durabile.
De asemenea, Consiliul Judeţean are responsabilitatea realizării măsurilor din planurile

de menţinere a calităţii aerului şi din planurile de calitate a aerului şi/sau măsurile şi acţiunile din
planurile de acţiune pe termen scurt şi asigură fondurile financiare necesare în acest scop.
2.2. Calitatea solurilor

Solul este o resursă esenţial neregenerabilă şi un sistem dinamic care furnizează servicii
vitale pentru activităţile umane şi pentru susţinerea ecosistemelor. Protejarea solului se află sub
o presiune crescândă în întreaga Comunitate Europeană, fiind vizate în special practicile agricole
şi silvice necorespunzătoare, afectarea caracteristicilor esenţiale ale acestuia prin dezvoltarea
industrială sau urbană, precum şi prin turism. În plus, degradarea solului are un impact puternic
asupra altor factori de mediu, cum sunt apa, schimbările climatice, protecţia naturii şi a
biodiversităţii.
Decizia Nr.1600/2002/EC cuprinzând cel de-al VI-lea Program de Acţiune pentru Mediu în
Comunitatea Europeană stabileşte obiectivul de protejare a resurselor naturale şi de promovare
a utilizării durabile a solului, fiind orientată spre adoptarea unei Strategii Tematice pentru
protecţia solului. Hotărârea de Guvern nr. 1408 din 2007 privind modalităţile de investigare şi
evaluare a poluării solului şi subsolului reglementează acest aspect.
Principalele acte normative care au fost avute în vedere de compartimentul responsabil

din cadrul Primăriei Municipiului Deva în această perioadă, sunt:
38
♦ Ordonanţa de urgenţă 195/2005 privind protecţia mediului;

♦ Ordonanţa 114/2007 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a
Guvernului 195/2005 privind protecţia mediului;
♦ Legea 24/2007 privind reglementarea şi administrarea spaţiilor verzi din intravilanul
localităţilor;
♦ Hotărârea de Consiliu Local 133/2013 pentru stabilirea unor norme privind ordinea şi
liniştea publică, circulaţia pe drumurile publice, activitatea comercială, disciplina în
construcţii şi protecţia mediului Municipiului Deva.
În conformitate cu aceste reglementări, investigarea şi evaluarea poluării solului şi
subsolului reprezintă obligaţia şi responsabilitatea operatorului economic sau deţinătorului de
teren care a desfăşurat ori desfăşoară activităţi poluatoare sau potenţial poluatoare pentru
mediul geologic.
Din datele furnizate de Agenţia pentru Protecţia Mediului Deva, rezultă că nu au fost
semnalate afectări ale stării şi calităţii solului pe areale semnificative în perimetrul municipiului.
Fenomenele legate de poluarea solului se manifestă în general punctual, în jurul surselor de
contaminare.
Deoarece poluarea solului nu este luată în observaţie sistematică pentru măsurători

periodice, datele de care dispunem sunt sporadice şi se referă doar la situaţia salubrizării
localităţilor, în special la depozitarea deşeurilor menajere, industriale şi agricole, precum şi la
calitatea solurilor urbane. Pe zona administrativă gestionată de Primăria Deva calitatea solului se
înscrie în limitele normale privind poluarea solului.
2.2.1. Factori care afectează calitatea solurilor

Solul este locul de întâlnire a poluanţilor: pulberile din aer şi gazele toxice dizolvate de
ploaie în atmosferă se reîntorc în sol. Procesul continuă apoi prin acţiunea apelor de înfiltraţie,
care impregnează solul cu poluanţi, antrenându-i spre adâncime. Râurile poluate infectează
suprafeţele inundate sau irigate. Aproape toate reziduurile solide sunt depozitate pe sol, ducând
la degradarea lui.
În municipiul Deva degradarea solului este, în general, o consecinţă a producerii şi

depozitării neigienice a reziduurilor lichide, solide, rezultate din activităţile menajere şi
industriale, ca urmare a exploatării neraţionale a resurselor (lemn, balast, gaz).
Calitatea solului extravilan poate fi afectată prin folosirea în practica agricolă a unor
substanţe chimice, precum şi prin folosirea neadecvată a unor produse reziduale de origine
animală pentru creşterea fertilităţii solului. La acestea se adaugă poluarea solului prin
intermediul activităţilor de tip industrial. În general, orice unitate economică activă îşi aduce
aportul la poluarea solului, prin împrăştierea de pulberi, hidrocarburi, uleiuri minerale, substanţe
chimice toxice, emisii de noxe în aer, care apoi se depun pe sol, toate acestea constituind surse
de poluare al căror efect negativ se însumează.
39
Agricultura, prin particularităţile sale, reprezintă una dintre activităţile economice cu

influenţă directă asupra mediului. Aceste influenţe sunt determinate în principal de
fragmentarea proprietăţii agricole, de dotarea precară cu utilaje agricole şi lipsa fondurilor
necesare pentru asigurarea unei fertilizări raţionale, bazate pe studii agrochimice ale solurilor.
Folosirea neraţională a îngrăşămintelor cu azot şi fosfor a provocat în timp poluarea

chimică a solului şi a apei. Consumul de îngrăşăminte chimice reprezintă intensitatea utilizării
fertilizanţilor chimici asupra suprafeţei agricole şi se calculează ca un raport între consumul de
îngrăşăminte chimice (azotoase, fosfatice şi potasice) şi suprafaţa totală agricolă. În Tabelul 2.6
este prezentat consumul de îngrăşăminte chimice în judeţul Hunedoara în anul 2012, iar în
Tabelul 2.7 evoluţia consumului de îngrăşăminte chimice în perioada 2008-2012.
Tabel 2.6. Consumul de îngrăşăminte chimice în judeţul Hunedoara în anul 2012

Anul Îngrăşăminte chimice folosite N+P2O5+K2O
(tone substanţă activă) (kg/ha)
N P2O5 K2O Total Arabil Agricol
2012 1220 244 107 1571 76.81 76.81
Tabel 2.7. Evoluţia consumului de îngrăşăminte chimice în judeţul Hunedoara în perioada 2008-2012
(teren arabil)
Consum 2008 2009 2010 2011 2012
Îngrăşăminte
(kg/ha) 102.05 168.01 193.36 177.87 76.81
Datele statistice denotă o tendinţă evidentă de scădere a consumului de îngrăşăminte, în

special în ultima perioadă, respectiv prin trecerea de la anul 2011 la anul 2012.
O imagine sugestivă a evoluţiei consumului de îngrăşăminte chimice în activittaea

desfăşurată în agricultură este furnizată în graficul următor (Figura 2.8).
Utilizarea în exces a pesticidelor poate avea un impact negativ asupra mediului

înconjurător, deci implicit şi asupra sănătăţii oamenilor. Odată cu aderarea României la UE, o
serie de substanţe active considerate foarte dăunătoare pentru sănătate au fost interzise pentru
a fi utilizate în agricultură.
40
2008 2009 2010 2011
—•—Consum ingâsaminti chimic*

2012
Fig. 2.8. Evolutia consumului de ingrasaminte chimice in judetul Hunedoara - perioada 2008-2012
În prezent, se încurajează foarte mult produsele bio, dar procesul de conversie a

pământurilor exploatate în mod convenţional în lumea biologică nu se poate face de azi pe
mâine. În acest context, mulţi agricultori care lucrează în domeniu recomandă o reformă
progresivă. Totuşi, în ultimii 10 ani au fost făcute progrese enorme, prin interzicerea utilizării în
agricultură a unor substanţe active periculoase pentru sănătatea omului.
Aplicarea managementului integrat al pesticidelor, utilizarea substanţelor alternative şi

gestionarea riscurilor vor favoriza producerea unor alimente agricole corespunzătoare, care să
ţină seama de mediul înconjurător şi siguranţa sănătaţii publice, reducând astfel dependenţa de
produsele fitosanitare.
Folosirea unor produse reziduale de origine animală pentru creşterea fertilităţii solului
este o practică foarte veche. Dar, ca şi în cazul îngrăşămintelor chimice, utilizarea incorectă,
precum şi depozitarea sau evacuarea necontrolată a acestor produse poate produce efecte
puternic negative asupra solului. Astfel, prin consistenţa şi compoziţia chimică a reziduurilor
provenite din complexele de creştere industrială a animalelor, acestea pot deveni un factor de
poluare a solurilor. Cantitatea şi compoziţia chimică a reziduurilor este influenţată de furajarea
animalelor cu raţii mai concentrate în proteine, suplimentate cu adaosuri de săruri minerale,
inclusiv cu microelemente, de tipul de adăpost, de natura substanţelor folosite pentru igienizarea
şi dezinfectarea adăposturilor, de durata timpului de stocare a reziduurilor.
În zona gospodăriilor rurale individuale s-a produs o dezvoltare a efectivelor zootehnice

care generează cantităţi importante de dejecţii animaliere (deşeuri). Acestea sunt acumulate în
platformele de gunoi săteşti, fără amenajări de protecţie a mediului. Impactul asupra mediului
se resimte prin ocuparea terenurilor agricole şi impurificarea pânzei de apă freatică.
Conform Ordinului MMGA nr.242/2005 pentru aprobarea organizării Sistemului naţional

de monitoring integrat al solului, de supraveghere, control şi decizii pentru reducerea aportului
de poluanţi proveniţi din surse agricole şi de management al reziduurilor organice provenite din
41
zootehnie în zone vulnerabile şi potenţial vulnerabile la poluarea cu nitraţi şi pentru aprobarea

Programului de organizare a Sistemului naţional de monitoring integrat al solului, de
supraveghere, control şi decizii, aplicarea îngrăşămintelor organice şi a celor minerale trebuie să
se facă în zona vulnerabilă pe baza Programului de acţiune în zonele vulnerabile la poluarea cu
nitraţi din surse agricole, elaborat în acord cu prevederile Codului de bune practici agricole.
Din conţinutul Ordinului nr. 1552/2008 pentru aprobarea listei localităţilor pe judeţe unde
există surse de nitraţi din activităţi agricole, rezultă că în judeţul Hunedoara există 46 de localităţi
cu astfel de surse, printre care este menţionat şi municipiul Deva.
Totuşi, o problemă aflată încă pe agenda de lucru a autorităţilor responsabile din cadrul
judeţului Hunedoara este reprezentată de deşeurile industriale. Eliminarea deşeurilor „istorice"
rămâne încă o problemă, care se va rezolva într-o perioadă mai îndelungată, funcţie de resursele
financiare şi soluţiile tehnice de care se va dispune.
2.3. Calitatea apelor

Monitorizarea calităţii apelor reprezintă activitatea de observaţii şi măsurători
standardizate şi continue pe termen lung, pentru cunoaşterea şi evaluarea parametrilor
caracteristici ai apelor în vederea gospodăririi şi a definirii stării şi tendinţei de evoluţie a calităţii
acestora, precum şi în vederea evidenţierii permanente a stării resurselor de apă.
Elementele de bază în fundamentarea politicii şi strategiei de gospodărire a apelor, în

vederea reducerii cantităţilor de poluanţi deversaţi, a riscurilor de poluări accidentale şi în scopul
conservării şi folosirii raţionale a resurselor de apă, sunt reprezentate de Planurile de protecţia
calităţii apelor.
Administraţia Naţională Apele Române (ANAR) aplică strategia şi politica naţională în

domeniul gospodăririi cantitative şi calitative a resurselor de apă, scop în care acţionează pentru
cunoaşterea, conservarea, folosirea raţională şi protecţia resurselor de apă împotriva epuizării şi
degradării, în vederea asigurării unei dezvoltări durabile, prevenirii efectelor distructive ale
apelor, reconstrucţiei ecologice a cursurilor de apă, asigurării supravegherii hidrologice şi
hidrogeologice, implementării prevederilor legislaţiei armonizate cu directivele Uniunii Europene
în domeniul gospodăririi durabile a resuselor de apă şi conservării ecosistemelor acvatice şi a
zonelor umede.
Datorită presiunilor crescânde asupra resurselor de apă, la nivelul Uniunii Europene s-au
promovat instrumente legislative pentru protecţia şi managementul durabil al acestora. Dintre
acestea, cel mai important este Directiva Cadru 2000/60/EC, care defineşte apa drept un
patrimoniu ce trebuie protejat, tratat şi conservat ca atare.
Această directivă asigură cadrul necesar gospodăririi durabile a apei, ceea ce presupune
gestiunea cantitativă şi calitativă a apelor şi realizarea de ecosisteme sănătoase, având ca scop
atingerea „stării bune" a apelor până în anul 2015. Atingerea „stării bune" a apelor implică
asigurarea aceloraşi condiţii de viaţă din punct de vedere al mediului acvatic pentru toţi locuitorii
Europei.
42
Directiva Cadru în domeniul apei recunoaşte bazinul hidrografic ca unitate naturală şi

fundamentală pentru formarea, utilizarea şi protecţia apelor şi propune un sistem de analiză şi
planificare la nivelul acestuia, în vederea coordonării în mod raţional şi coerent a măsurilor de
protecţie şi îmbunătăţire a stării mediului acvatic, care vor fi înglobate în Planul de Management
al Bazinului Hidrografic (PMBH).
Monitorizarea apelor subterane se face în special pentru apele freatice, în vederea

evaluării potenţialului de potabilizare al acestora. În municipiul Deva, calitatea apelor subterane
este urmărită prin intermediul laboratoarelor din cadrul Direcţiei Apelor Deva (DAD) şi SC
ApaProd SA, pe baza datelor furnizate de probele recoltate de forajele de reţea.
Afectarea indicatorilor de potabilitate se datorează:
♦ Lipsei sistemelor de colectare, transport şi epurare a apelor uzate menajere, în unele

localităţi rurale; din cele trei localităţi rurale aparţinătoare de municipiul Deva, există
sistem de canalizare numai în localitatea Cristur, la Bârcea Mică se află în implementare
la ora actuală, iar la Archia nu există încă un astfel de sistem;
♦ Existenţei sporadice a rampelor neamenajate de deşeuri menajere;
♦ Grupurilor sociale din gospodăriile individuale care, în majoritatea cazurilor, sunt
construite impropriu, în apropierea fântânilor sau a surselor de apă, nefiind protejate
prin betonarea pereţilor;
♦ Depozitărilor ilegale de deşeuri industriale sau menajere, prin evacuarea de ape uzate
cu conţinut ridicat de poluanţi (materiale în suspensie, ioni de metale grele etc.) în
cursurile naturale de apă;
♦ Deprecierii calităţii apei brute prin creşterea turbidităţilor peste limitele normale, în
timpul ploilor torenţiale, din cauza defrişărilor masive din bazinele hidrografice ale
râurilor pe care sunt amplasate sursele de suprafaţa;
♦ Actelor ilegale de vandalizare, captările de suprafaţă fiind amplasate în zone izolate.
Echipamentele hidromecanice din metal sunt furate în totalitate, inclusiv
componentele metalice ale împrejmuirilor zonelor de protecţie sanitare şi balustradele
de protecţie;
♦ Ca urmare a activităţilor de extracţie şi preparare a minereurilor sau a cărbunilor, se
produce poluarea apei prin apariţia de defecţiuni/avarii pe conductele de
hidrotransport ale tulburelii sterile de la uzinele de preparare către iazurile de
decantare.
Calitatea apelor de suprafaţă este redată cel mai bine prin intermediul categoriilor
sintetice de calitate atribuite unor sectoare de reţea pe baza indicatorilor de calitate determinaţi
în secţiunile de control. Calculul încadrării în categoriile de calitate se face pe grupe de indicatori
prin raportarea concentraţiilor determinate.
43
2.3.1. Bazinul hidrografic Mureş

Judeţul Hunedoara este situat pe cursul mijlociu al râului Mureş, care adună apele din
partea centrală a judeţului, apele din partea de nord fiind colectate de bazinul Crişului Alb, iar
cele din partea de sud de bazinul Jiului. Bazinul hidrografic al Mureşului ocupă partea centrală a
judeţului şi, împreună cu principalii săi afluenţi (Strei, Râu Mare şi Cerna), contribuie substanţial
la menţinerea rezervelor de apă ale aglomerărilor umane. Gestionarea unitară a râului Mureş
este realizată prin Administraţia Bazinală de Apă Mureş (Figura 2.9).
Mureşul are cca. 109 km lungime, un bazin hidrografic de 6.591 kmp în cuprinsul judeţului
şi un debit cuprins între 93 mc/s la intrarea în judeţ şi 142 mc/s în restul judeţului.
Fig. 2.9. Repartiţia teritorială a Administraţiilor Bazinale de Apă Sursa: Raport -

Evaluarea preliminară a riscului la inundaţii - Administraţia Bazinală de Apă Mureş
Conform informaţiilor transmise de Administraţia Bazinală de Apă Mureş, pe bazinul

hidrografic Mureş la nivelul judeţului Hunedoara au fost monitorizate 22 corpuri de apă, având o
lungime totală de 685,03 km, dintre care:
♦ 14 corpuri de apă naturale în lungime totală de 507,33 km;

♦ 8 corpuri de apă puternic modificate din punct de vedere hidromorfologic, în lungime
totală de 177,70 km;
♦ Niciun corp de apă artificial.
Situaţia încadrării acestor corpuri de apă după starea ecologică şi starea chimică este
prezentată în tabelele următoare (Tabelul 2.8, Tabelul 2.9, Tabelul 2.10, Tabelul 2.11). Calculul
încadrării în categoriile de calitate se face pe baza indicatorilor fizico-chimici determinaţi în
secţiunile de control de către laboratorul Direcţiei Apele Române Deva în cadrul monitorizării în
flux lent.
44
Tabel 2.8. Încadrarea corpurilor de apă naturale după starea ecologică din bazinul hidrografic Mureş
Caracteristici Cantitate Stare ecologică
Foarte Bună Moderată Slabă Proastă

bună
Nr. % Nr. % Nr. % Nr. % Nr. %
corp corp corp corp corp
Nr. corpuri 14 0 0 9 64,29 5 35,71 0 0 0 0
507,33 0 0 339,11 66,84 168,22 33,16 0 0 0 0

Lungime
(km)
Sursa: Administraţia Bazinală de Apă Mureş
Corespunzător datelor din Tabelul 2.8 se obţine reprezentarea grafică din Figura 2.10.
Datele referitoare la starea ecologică a bazinului hidrografic Mureş reflectă necesitatea iniţierii
unor proiecte multianuale de ecologizare a acestui bazin, prin care să se realizeze translatarea
parametrilor de stare spre valori mult ameliorate.
buna i
Stare moderata
Corpuri de âpa Ui" • ! ■ ■ ■ ■ - l "
Fig. 2.10. Starea ecologica a bazinului hidrografic Mureş
Situaţia prezentată anterior este mult îmbunătăţită dacă se are în vedere starea chimică
a bazinului hidrografic Mureş, conform datelor din Tabelul 2.9. Din nou, imaginea grafică din
Figura 2.11 exprimă mult mai sugestiv acest raport favorabil.
45
Stare- foarte
buna
Corpuri de apj Lungime
Fig. 2.11. Starea chimica a bazinului hidrografic Mureş
Sursa: Administraţia Bazinală de Apă Mureş Tabel 2.9. Încadrarea corpurilor
de apă naturale după starea chimică din bazinul hidrografic Mureş

Caracteristici Cantitate Stare chimică
Foarte bună Bună
Nr. corp % Nr. corp %
Nr. corpuri 14 12 85,71 2 14,29
Lungime (km) 507,33 446,25 87,96 61,08 12,04
Concluziile anterioare, referitoare la starea ecologica a bazinului hidrografic Mureş se

regăsesc şi în datele prezentate în tabelul următor, potrivit cărora numai 37,5% din numărul
corpurilor de apă puternic modificate (în număr de 8 din cadrul celor 14 corpuri aferente
bazinului Mureş) şi 40,74% din lungimea totală (cu referire la cele 8 corpuri puternic modificate)
au un potenţial economic bun, conexat în mare parte cu starea ecologică bună (Tabelul 2.10).
Restul corpurilor (62,5%), a căror lungime reprezintă 59,29%, au un potenţial economic moderat.
Încadrarea corpurilor de apă puternic modificate după starea ecologică din bazinul
hidrografic Mureş
Tabel 2.10. Starea chimica a bazinului hidrografic Mureş
Caracteristici Cantitate Stare ecologică
Pot. ec. maxim Pot. ec. bun PEB Pot. ec. moderat
PEMx PEMo
Nr. corp % Nr. corp % Nr. corp %
Nr. corpuri 8 0 0 3 37,5 5 62,5
Lungime (km) 177,70 0 0 72,39 40,74 105,31 59,26
46
Tabelul următor realizează o clasificare asemănătoare a celor 8 corpuri de apă puternic

modificate, dar cu referire la starea chimică a acestora. Din nou, aspectele ecologice sunt mult
mai precare faţă de cele chimice. De aici cerinţe de ecologizare a bazinului Mureşului, cu beneficii
imediate privind nivelul de potenţiel economic rezultat după ecologizare.
Tabel 2.11. Încadrarea corpurilor de apă puternic modificate după starea chimică din bazinul hidrografic
Mureş
Caracteristici Cantitate Stare chimică
Bună Proastă
Nr. corp % Nr. corp %
Nr. corpuri 8 7 87,5 1 12,5
Lungime (km) 177,70 153,77 86,53 23,93 13,47
Realizarea volumelor captate pe destinaţii la nivelul bazinului hidrografic Mureş se

prezintă în Tabelul 2.12. Se observă că sursele directe captate pe baza râurilor interioare sunt
dominante, şi anume, din totalul de 418.497,735 mii mc de volum captat, 414.924,235 mii mc
sunt captaţi din această sursă, deci mai mult de 99% din volum. Restul, sub 1%, se colectează pe
seama apelor din subteran.
Tabel 2.12. Volume captate pe destinaţii la nivelul bazinului hidrografic Mureş

Surse de captare Volume captate
(mii mc)
Surse directe - anul 2011 418497,735
Râuri interioare 414924,235
Gospodărie comunală pentru populaţie 26860,246
Păstrăvării 7005,721
Piscicultură 4026,207
Termocentrale 353588,715
Unităţi de construcţii montaj 194,384
Unităţi de gospodărie comunală pentru industrie 3495,065
Unităţi industriale 19668,788
Irigaţii 83,109
47
Servicii 2
Din subteran 3573,5
Alte activităţi 173,847
Gospodărie comunală pentru populaţie 1477,83
Transporturi 3,235
Unităţi agro-zootehnice de tip industrial 196,444
Unităţi de construcţii montaj 71,19
Unităţi industriale 1181,435
Servicii 21,509
Irigaţii 20,525
Piscicultură 427,485

Principala sursă de poluare în acest bazin o reprezintă industria extractivă (SC Cuprumin
SA), urmată de surse din industria prelucrărilor chimice (SC Azomureş SA) şi surse din activitatea
economică privind serviciile către populaţie - staţiile de epurare ale gospodăriilor orăşeneşti (jud.
Hunedoara şi jud. Alba).
În responsabilitatea Primăriei Deva se află terenul situat între albia râului Mureş şi digul
de apărare împotriva inundaţiilor. O problemă frecvent semnalată în perioada 2007 - 2013 a fost
generată de depozitările necontrolate de deşeuri industriale sau ca rezultat al activităţii din
construcţii. Această zonă va constitui unul din obiectivele referitoare la factorii de mediu pentru
perioada vizată de noua strategie.
2.3.2. Apele subterane

Evidenţa resurselor de ape subterane la nivelul unităţilor teritoriale de gospodărire a
apelor a fost impusă de necesitatea realizării gestiunii acestora, de gospodărirea lor integrată cu
apele de suprafaţă, precum şi de practica adoptării unei politici de alocare preferenţiale.
Bazinul hidrografic Mureş a fost monitorizat în judeţul Hunedoara printr-un număr de 17

foraje hidrogeologice. Rezultatele acestei monitorizări pentru secţiunea de prelevare aferentă
zonei municipale Deva sunt prezentate în tabelul următor (Tabelul 2.13).
48
Tabel 2.13. Rezultatele monitorizării apelor subterane din bazinul hidrografic Mureş, secţiunea de
prelevare Deva
Nr.crt. Indicator Valoare Nr.crt. Indicator Valoare
1. pH (unitpH) 7,19 10. Magneziu 15,4
2. Conductivitate 1721 11. Potasiu 1,60
3. Calciu 119,4 12. Sodiu 59,0
4. Amoniu 0,339 13. Sulfaţi 341,4
5. Azotiţi 0,041 14. Cloruri 88,9
6. Azotaţi 3098 15. Fosfaţi 0,057
7. Fe dizolvat 0,05 16. Oxigen dizolvat 1,18
8. Mn dizolvat 1,53 17. Bicarbonaţi 461,6
9. Cu dizolvat 1,04
2.3.3. Apa potabilă

Direcţia de Sănătate Publică a judeţului Hunedoara monitorizează toate staţiile de tratare
ale apei potabile, în special în scopul profilaxiei îmbolnăvirilor cu transmitere hidrică. Rezultatele
examinării chimice şi bacteriologice a probelor recoltate de către personalul de specialitate din
cadrul Serviciului de Evaluare a Factorilor de Risc Deva, la ieşirea din staţiile de tratare şi din
reţelele de distribuţie, sunt prezentate în Tabelul 2.14.
Tabel 2.14. Situaţia probelor examinate chimic şi bacteriologic în Zona Operativă Deva, anul 2012
Anul Probe examen chimic Probe examen bacteriologic
Total Coresp. % Coresp. Necorespunz. Total Coresp. %Coresp. Necorespunz.
2009 1102 1102 100% 0 1102 1100 99,90% 2
2010 1165 1162 99,74% 3 1165 1158 99,40% 7
2011 1238 1238 100% 0 1238 1238 100% 0
2012 1281 1281 100% 0 1219 1218 99,91% 1
Sursa: Direcţia de Sănătate Publică a judeţului Hunedoara
Referitor la calitatea apei potabile produsă şi furnizată în anul 2012, toţi indicatorii de
calitate, atât cei chimici, cât şi cei bacteriologici, s-au încadrat în limitele prevăzute de Legea nr.
458/2002 completată cu Legea nr.31/2004. Aceşti indicatori de calitate au fost monitorizaţi în
49
conformitate cu Programul de monitorizare, audit şi control în cadrul Laboratoarelor Direcţiei de

Sănătate Publică Deva şi a laboratorului propriu.
Sistemul de alimentare cu apă, monitorizat de S.C. Apa Prod S.A. Deva, situat la nivelul
bazinelor hidrografice Criş şi Mureş-Strei, cuprinde următoarele elemente funcţionale:
♦ Captarea apei din sursele: lacul hidrocentralei Haţeg pe Râul Mare; sursa Râul Bărbat -
lacul Cincis,Teliuc, sursa Raul Barbat- Hobita Pui, lacul Făerag, râul Crişul Alb, dren pe
malul Crişul Alb, sursa subterană, puţuri Folorit; sursa subterană, izvorul Baniu; sursa
subterană, izvor Hondol, sursa subterană, izvor Bocsa, sursa subterană dren Densus,
sursa pârâul Sălaş;
♦ Tratarea apei în staţiile de tratare: Sântămărie Orlea; Staţia Sânpetru-Hunedoara;
Staţia de tratare Cinciş-Teliuc; Staţia de tratare Hobiţa-Pui; Staţia de tratare Certej;
Staţia de tratare Crişcior-Brad; Staţia de pompe Folorat-Geoagiu; Staţia de tratare
Baniu-Roşcani; Staţia de tratare Hondol-Certej; Staţia de tratare Bocşa-Certej; Staţia
de tratare Strei-Densuş, Staţia de tratare Sălaş;
♦ Sistemul de transport al apei potabile;
♦ Distribuţia apei în localităţi, organizate ca Centre Operaţionale: CO Deva (cu sector
Dobra, Ilia, Certej), CO Hunedoara (cu sector Teliuc), CO Haţeg (cu sector Densus), CO
Călan, CO Simeria, CO Brad, CO Geoagiu, CO Pui.
Staţia de tratare a apei Sântămărie Orlea captează apa din lacul hidrocentralei Haţeg şi o
supune procesului de tratare urmărind cu stricteţe fluxul tehnologic. În funcţie de calitatea apei
brute, se stabilesc dozele de reactivi (sulfat de aluminiu şi var) şi frecvenţa de spălare a filtrelor.
Procesul tehnologic este astfel condus încât să se obtină o apă de calitate, conform Anexei nr.1
din Legea nr. 458/2002. Tabelul 2.15 prezintă principalele caracteristici ale reţelei de apă potabilă
deservită de la staţia de tratare Sântămărie Orlea.
Tabel 2.15. Reţeaua de alimentare cu apă potabilă aferentă municipiului Deva. Staţia de tratare
Sântămăria Orlea, anul 2012
Staţie de Localităţi Reţele alimentare cu apă potabilă

tratare apă
deservite Lungime Volum apă Populaţie Sursa de apă
reţea, distribuită, racordată
(km) (mii mc) (nr. loc.)
Sântămăria Deva (Sântuhalm, Cristur) 117,821 5142,929 64300 Lacul

Orlea Hidrocentrala
Haţeg 25,758 412,086 8734
Haţeg-Râul
Nalat, Silvaş 4,787 4,767 254 Mare
comune:Sântămărie Orlea 9,391 38,791 687
Bretea Română 47,145 66,577 2837
Călan 22,40 339,590 8578

sate 35,855 88,101 2862
50
Simeria 34,183 545,674 11312
Simeria Veche, Bârcea, 29,817 94,056 1883

Sântandrei,Săuleşti,Uroi
comuna Băcia 14,93 87,814 1348
Din staţia de tratare Sântămăria Orlea se alimentează cu apă potabilă oraşele:
♦ Deva (prin intermediul staţiilor de pompare şi rezervoarelor);

♦ Haţeg (prin intermediul staţiilor de pompare şi a rezervorului),
♦ Călan (prin intermediul staţiei de pompare),
♦ Simeria (prin intermediul staţiilor de pompare şi a rezervorului)
Ponderea populaţiei din municipiul Deva care a beneficiat de serviciul de furnizare a apei
potabile, la nivelul anilor 2009-2012, este prezentată în tabelul următor (Tabelul 2.16).
Tabel 2.16. Evoluţia populaţiei municipiului Deva care a avut acces la reţeaua de alimentare cu apă
potabilă
Caracteristica Anul
2009 2010 2011 2012
Populaţia deservită, nr. locuitori 64300 64300 64300 64300
% de acces la apa potabilă 97,32 98,8 98,8 98,8
Datele prezentate arată faptul că nu au avut loc modificări privind numărul persoanelor
care au beneficiat de accesul la apa potabilă prin reţeaua de distribuţie aferentă municipiului.
2.3.4. Apele uzate şi reţelele de canalizare

Colectarea apelor uzate se face printr-un sistem mixt de colectare al acestora.
Reţeaua de canalizare pluvială separativă acoperă o mica parte din suprafaţa municipiului.
Lungimea reţelelor de canalizare în municipiul Deva însumează 94,15 km.
În cadrul programului ISPA a fost construit un nou colector de apă uzată. Apele uzate
orăşeneşti sunt transportate de acest colector către staţia de epurare, care se află în
reconstrucţie, iar până la finalizarea acesteia apele uzate se evacuează prin canal direct în emisar,
conform Autorizaţiei de Gospodărire a Apelor.
Până la finalizarea lucrărilor de reconstrucţie a staţiei de epurare Deva, înainte de

deversarea în emisar s-au luat măsuri temporare pentru tratarea / epurarea apelor uzate prin
montarea a 5 aeratoare cu funcţionare automată, permanentă.
Prin programul ISPA pe unele străzi s-a introdus:
51
♦ un sistem divizor de colectare a apelor;

♦ două bazine de retenţie şi supraplin ape pluviale ROB1 şi ROB2;
♦ două bazine de retenţie ape pluviale RRB1 şi RRB2.
De asemenea, în sistemul de canalizare menajeră se află nouă staţii de pompare, din care
patru s-au construit prin programul ISPA. Vechea staţie de epurare este dezafectată, iar noua
staţie este în curs de executie conform Proiectului Extinderea şi reabilitarea infrastructurii de apă
şi apă uzată din judeţul Hunedoara, aglomerarea Deva - finanţare din Fonduri de Coeziune - POS
Mediu, axa prioritară 1.
În urma procesului de negociere dintre Guvernul României şi Uniunea Europeană a

Capitolului 22 Mediu s-a preluat Directiva Consiliului Europei91/271/CCE privind epurarea apelor
uzate orăşeneşti.
S.C. APA PROD S.A. Deva este operator unic pentru serviciul public de alimentare cu apă
şi de canalizare în aria administrativ-teritorială a municipiilor Deva, Hunedoara şi Brad, a oraşelor
Haţeg, Călan, Simeria şi Geoagiu.
În perioada următoare, S.C. APA PROD S.A. Deva va aceesa Fonduri de coeziune pentru
Proiectul "Extinderea şi reabilitarea infrastructurii de apă şi de apă uzată" pentru aglomerările
urbane: Deva, Hunedoara, Brad, Simeria, Haţeg, Călan, proiectul având pe lângă componenta de
extindere a ariilor deservite de serviciile de alimentare cu apă şi canalizare, creşterea calităţii şi
siguranţei acestor servicii, şi o componentă de mediu pentru colectarea şi tratarea
corespunzătoare a apelor uzate în cele şase aglomerări urbane vizate.
Managementul durabil al resurselor de apă va reprezenta unul din obiectivele prioritare

vizate de strategia următoare.
În acest sens, se au în vedere la nivelul structurilor responsabile o serie de presiuni

semnificative asupra stării de calitate a apelor din judeţul Hunedoara, printre care:
♦ Deprecierea calitaţii apei brute prin creşterea turbidităţilor peste limitele normale, în
timpul ploilor torenţiale, din cauza defrişărilor masive din bazinele hidrografice ale
râurilor pe care sunt amplasate sursele de suprafaţa;
♦ Protecţie minimă împotriva actelor ilegale de vandalizare, captările de suprafaţă fiind
amplasate în zone izolate. Echipamentele hidromecanice din metal sunt furate în
totalitate, inclusiv componentele metalice ale împrejmuirilor zonelor de protecţie
sanitare şi balustradele de protecţie;
♦ Ca urmare a activităţilor de extracţie şi preparare a minereurilor sau a cărbunilor, se
produce poluarea apei prin:
♦ evacuarea de ape uzate cu conţinut ridicat de poluanţi (materiale în suspensie, ioni de
metale grele etc.) în cursurile naturale de apă;
♦ apariţia de defecţiuni/avarii pe conductele de hidrotransport ale tulburelii sterile de la
uzinele de preparare către iazurile de decantare.
52
2.4. Gestiunea deşeurilor

Reperele actuale privind gestionarea deşeurilor, definite pentru Regiunea Vest, pot fi
considerate relevante şi la nivelul municipiului Deva.
Astfel, în toate localităţile urbane ale Regiunii Vest este organizat sistemul de colectare,
transport şi depozitare definitivă a deşeurilor de tip menajer, însă depozitarea definitivă a
deşeurilor urbane se realizează pe vechile amplasamente, care nu îndeplinesc condiţiile de
protecţie a factorilor de mediu.
Gestionarea deşeurilor în mediul rural este deficitară, având în vedere că activitatea de

colectare nu este organizată în sistem centralizat, iar depozitarea deşeurilor se realizează pe
amplasamente dispersate, aflate în general la marginea localităţilor. În prezent, deşeurile nu se
colectează în mod selectiv.
2.4.1. Sistemul de management integrat al deşeurilor

Stabilirea obiectivelor şi a strategieila nivel judeţeanîn domeniul gestionarii deşeurilor s-
a realizat pe baza analizei detaliate a situaţieiconcrete din cadrul judeţului, precum şi a
prevederilor legislative stipulate prin următoarele documente:
♦ Directiva Cadru a Uniunii Europene privind deşeurile (2008/98/EC);

♦ Strategiile Tematice ale UE de prevenire a producerii deşeurilor şi de utilizare durabilă
a resurselor naturale;
♦ Alte politici ale UE cum sunt:
♦ Politica Integrată privind produsele (IPP);
♦ Achiziţiile publice ecologice.
♦ Strategia Naţionala de Gestionare a Deşeurilor;
♦ Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor;
♦ Planul Regional de Gestionare a Deşeurilor Regiunea Vest;
♦ Programul Operaţional Sectorial de Mediu.
Directiva Cadru privind deşeurile dispune, printre altele, prevederi în domeniile:
♦ prevenirii (adoptarea de indicatori pentru monitorizarea prevenirii, adoptarea unei

politici de ecodesign, stabilirea de obiective de prevenire prin aplicareacelor mai bune
practici, etc.),
♦ reciclării (Statele Membre vor organiza sisteme de colectare separată pentru hârtie,
metal, plastic, sticlă; pânăîn 2015, se impun ţinte de refolosire / reciclare: 50% din
deşeurile municipale şi asimilabile până în 2020, 70% din masa deşeurilor provenite din
activităţile de construire şi demolare).
Lucrările proiectului Sistem de management integrat al deşeurilor în judeţul Hunedoara,
au fost demarateîn anul 2009. Acest sistem se realizeazăîn România în cadrulProgramului
53
Operaţional Sectorial Mediu (POS MEDIU) 2007-2013, Axa prioritară 2-Sectorul managementul
deşeurilor, care continuăîn cadrul asistenţei de preaderare (ISPA şi PHARE).
Proiectul se elaborează având în vedere metodologia pusă la dispoziţie de Ministerul

Mediului şi Schimbărilor Climatice, şi se referă, din punct de vedere geografic, aşa cum este
menţionat chiarîn titlul proiectului, la tot judeţul Hunedoara, cuprinzând şi mediul rural şi mediul
urban. La implementarea proiectul se are în vedere respectarea elementelor de bază din
domeniul gestionării deşeurilor, stabilite în prezent la nivel naţional, regional şi judeţean.
Astfel, conform cerinţelor legislaţiei UE, documentele strategice naţionale de gestionare

a deşeurilor au două componente principale,şi anume:
♦ Strategia de gestionare a deşeurilor - este cadrul care stabileşte obiectivele României

în domeniul gestionării deşeurilor;
♦ Planul naţional de gestionare a deşeurilor- care reprezintă planul de implementare a
strategiei şi conţine detalii referitoare la acţiunile ce trebuie întreprinse pentru
îndeplinirea obiectivelor strategiei şi modul de desfăşurare a acestor acţiuni, inclusiv
respectarea termenelorşi stabilirea responsabilităţilor.
Din punct de vedere al modalităţilor de abordare privind gestionarea deşeurilor, pot fi
menţionatedouă forme distincte, respectiv „tradiţională" şi„integrată". Experienţa europeană
a demonstrat că, deşi necesită timp şi costuri mai mari pentru elaborare, planurile de gestionare
a deşeurilor bazate pe abordarea „integrată" sunt mult mai realiste, mai uşor de pus în aplicare
şi mai eficiente. De asemenea, factorii responsabili din România au considerat că, pentru situaţia
concretă din ţara noastră, modul de abordare „integrat" corespunde cel mai bine satisfacerii
cerinţelor Uniunii Europene.
Obiectivul general vizat de elaborarea strategiei este reprezentat de crearea cadrului de

dezvoltare şi implementarea unui sistem integrat de gestionare a deşeuriloreficient din punct de
vedere al sănătăţii populaţiei, ecologic şi economic.
Conform H.G.856/2002, prin Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor (PJGD)

Hunedoara sunt stabilite următoarele arii de responsabilitate ale sistemului integrat:
♦ deseurile municipale nepericuloase şi periculoase (deseurile menajere şi asimilabile din

comert, industrie şi instituţii);
♦ alte fluxuri speciale de deşeuri: deşeurile de ambalaje, deşeurile din construcţii şi
demolari, namoluri de la epurarea apelor uzate oraşenesti, vehicule scoase din uz şi
deşeuri de echipamente electrice şi electronice.
Structura planului respectă continutul cadru stabilit prinMetodologia de elaborare a
planurilor regionale şi judeţene de gestionare a deşeurilor, aprobată prin Ordinul
MMDDnr.951/2007.Obiectivele şi tintele Planului Judeţean de Gestionare a
DeşeurilorHunedoara sunt în concordanţă cu cele alePlanului Regional de Gestionare a
Deşeurilor (PRGD), aprobat prin Ordinul MMGA nr. 1499/2006.
54
Acest demers a reprezentat finalizarea unui proces amplu de consultaţii şi dezbateri

publice, care a vizat oferirea de răspunsuri adecvate la cerinţele cetăţenilor exprimate cu această
ocazie. Principalele aspecte avute în vedere s-au referit la:
♦ cumularea impactului cu celelalte activităţi existente în zonă;

♦ identificarea de noi căi de acces la spaţiul de depozitare;
♦ dimensionarea adecvată a capacităţii zilnice de depozitare;
♦ satisfacerea cerinţelor de inundabilitate în zonă, pe baza iniţierii unui studiu în acest
sens;
♦ evaluarea impactului asupra sănătăţii populaţiei din zonă (problema mirosurilor, a
microburilor, etc.)
Capacitatea zilnică de depozitare a deşeurilor va fi de aproximativ 300 tone. Conform
datelor transmise de Sistemul de Gospodărire a Apelor Hunedoara, aria destinată amplasării
Centrului de management al deşeurilor nu se află în zona inundabilă.
Suprafaţa construită aferentă Centrului de managementva fi de 15.422 m2, din care staţia
de sortare va deţine o suprafaţă de 3.000 m 2, iar staţia de tratare mecano-biologică va fi tot de
3.000 m2. Suprafaţa totală prevăzută pentru drumuri şi platforme este de 48.720 m 2, iarsuprafaţa
depozitului conform de 84.710 m2. La aceste componente se adaugă suprafaţa spaţiilor verzi,
compusă din: suprafaţă perdea de protecţie de 19.755 m 2şi suprafaţa spaţiului verde amenajat,
de 93.392 m2. Lăţimea perdelei de protecţie vegetală va fi de 6 m.
Pentru accesarea Centrului de management al deşeurilor este prevăzut un drum

tehnologic de acces, ce va realiza legătura între centrul de management şi localitatea Băcia.
În Avizul Nr. 3165 din 07.07.2008 al Agenţiei Naţionale pentru Protecţie a Mediului privind
Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor sunt menţionate condiţiile impuse acestui plan prin
H.G. nr. 1076/2004, în vedereaatingerii obiectivelor şi tintelor privind gestionarea deşeurilor la
nivelul judeţului, şi anume:
♦ Minimizarea generarii deşeurilor;

♦ Îmbunătăţirea/dezvoltarea unui sistem integrat de colectare şi transport a deşeurilor:
♦ Licentiere ANRSCUP (Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile
Comunitare de Utilităţi Publice) a tuturor agenţilor de salubrizare din judeţ,
♦ Extinderea sistemelor de colectare a deşeurilor municipale în mediul urban - arie de
acoperire 100 %, în vederea asigurarii condiţiilor de gestionare a deşeurilor în urma
inchiderii şi reabilitarii spaţiilor de depozitare neconforme;
♦ Extinderea sistemului de colectare a deşeurilor municipale în mediu rural - arie de
acoperire minim 90 %, în vederea asigurarii condiţiilor de gestionare a deşeurilor în
urma inchiderii şi reabilitarii spaţiilor de depozitare din zona rurală;
♦ Implementarea sistemului de colectare selectiva şi realizarea staţiilor de sortare;
♦ Modernizarea sistemelor actuale de colectare şi transport;
55
♦ Construirea de staţii de transfer pe baza studiilor de fezabilitate şi în corelatie cu anii

de închidere a depozitelor existente;
♦ Respectarea tintelor şi obiectivelor privind reciclarea deşeurilor de ambalaje;
♦ Reducerea cantitatii de deşeuri biodegradabile la depozitare prin aplicarea unor măsuri
specifice de tratare a acestora şi construirea de staţii de compostare şi staţii de tratare
mecano-biologica;
♦ Gestionarea corespunzătoare a deşeurilor din:
♦ constructii şi demolari;
♦ namolurile de la staţiile de epurare oraşenesti;
♦ deseurile voluminoase;
♦ deseurile periculoase din deşeuri menajere,
♦ cu respectarea principiilor strategice şi a minimizarii impactului asupra mediului şi
sanatatii umane;
♦ Eliminarea deşeurilor în conformitate cu cerintele legislatiei în domeniul gestiunii
deşeurilor, în scopul protejarii sanatatii populaţiei şi a mediului;
♦ Sistarea activităţii depozitelor neconforme din zona urbană;
♦ Închiderea şi monitorizarea post închidere a depozitelor neconforme;
♦ Închiderea şi ecologizarea tuturor spaţiilor de depozitare din zona rurală;
♦ Realizarea celor doua depozite conforme propuse şi asigurarea ca acestea vor satisface
necesitatile de depozitare a deşeurilor la nivelul intregului judeţ.
2.4.2. Deşeuri municipale

În conţinutul strategiei sunt definite trăsăturile caracteristice sistemelorde gestionare a
deşeurilor,denumite generic „deşeuri municipale", care reprezintă repere imperative în modul
de abordare a sistemului aferent municipiului Deva.
În municipiul Deva şi comunele aparţinătoare depozitarea deşeurilor menajere se face

centralizat, fără a dispune de rampe de gunoi ecologice autorizate. În prezent este depozitată
cea mai mare parte a deşeurilor municipale generate. Depozitarea se realizează conform
prevederilor Hotărârii de Guvern nr. 349 din 21 aprilie 2005 privind depozitarea deşeurilor şi a
Planului de implementare a directivei privind depozitarea după data aderării, respectiv Directiva
1999/31/CE.
Serviciul de salubrizare este realizat prin S.C. Salubritate S.A., pe baza contractului de
concesionare încheiat cu Primăria Municipiului Deva, care deserveşte în totalitate populaţia
aferentă municipiului şi comunelor aparţinătoare. Deşeurile sunt depozitate într-o singură rampă
de deşeuri menajere urbane, care deţine autorizaţie de mediu, cu suprafaţa totală de 6,9 ha,
proprietate a Primăriei Deva, având durata de funcţionare până în anul 2016.
După expirarea acestei date, în baza aprobării Consiliului Local, depozitarea deşeurilor se
va realiza la o nouă locaţie, în localitatea Bârcea Mare, unde va funcţiona Centrul judeţean de
56
management al deşeurilor, compus din staţie de sortare, staţie de tratare mecano-biologică şi

depozit conform de deşeuri, în extravilanul satului Bârcea Mică, care aparţine de municipiul Deva,
a satului Bârcea Mare, care aparţine de oraşul Simeria şi a comunei Băcia. Hotărârile Consiliului
Local al Municipiului Deva nr.237 din 10.09.2013 şi HCL nr.300 din 13.09.2013 vizează aprobarea
Documentului de poziţie privind modul de implementare a proiectului „Sistem de Management
Integrat al Deşeurilorîn Judeţul Hunedoara".
Tabelul următor prezintă situaţia colectării deşeurilor pe raza municipiului Deva în

perioada 2010 - 2012 (Tabelul 2.17).
Fluctuaţiile anuale privind cantităţile de deşeuri şi asimilabile colectate sunt destul de

scăzute în ultima perioadă (colectări din 2011 în comparaţie cu cele din 2012), dar este evidentă
mărirea semnificativă a acestor cantităţi prin trecerea de la anul 2010 la 2011.
Concluzii importante pot fi desprinse cu privire la colectările selective de deşeuri în

vederea valorificării, înregistrându-se un trend ascendent semnificativ. Astfel, un prim salt a fost
în anul 2011 faţă de 2010, respectiv o creştere cu 2.29% a cantităţilor totale selectate (2,65% în
2011 faţă de numai 0,36% în 2010), pentru ca în anul următor creşterea să fie mult mai
pronunţată, şi anume în 2012 a fost colectată în vederea valorificării o cantitate cu 4,3% mai mare
faţă de anul precedent (6,95% în anul 2012 faţă de 2,65% în anul 2011).
Creşterea a fost generată, în special, pe baza colectării de metale. Astfel, dacă în anul 2011
colectarea de metale a reprezentat 14,1% din totalul deşeurilor colectate selectiv, la nivelul
anului 2012 procentul colectării de metale a fost de 60,72%.
Tabel 2.17. Situaţia colectării deşeurilor municipale şi asimilabile în Mun. Deva, în perioada 2010 -2012
Detalii Anul: TOTAL
2010 2011 2012
Deşeuri municipale şi asimilabile 12.941 22.530 19.861 44.332
colectate:
Deşeuri colectate selectiv în vederea 46,519 597,878 1379,420

valorificării, din care: (cantitate / procent) (0,36%) (2,65%) (6,95%) 2.023,809
PET 39,119 106,897 320,389 466,396
Hârtie 7,4 116,92 121,196 245,516
Sticlă 22,625 7,280 29,905
Metal 21,444 194,555 215,999
PE 70,010 70,010 140,020
HPPE+DP+PS+LDPE 260 736 996
Pentru a furniza o imagine de ansamblu asupra colectării deşeurilorîn municipiul Deva,

prezentăm o serie de date relevante pentru această activitate specifică (Tabelul 2.18).
57
Tabel 2.18. Activitatea de gospodărire a deşeurilor urbane în municipiul Deva, luna august 2013
Numar puncte Număr utilaje "re"
nere
euri
enţi
ldă[h
re o -n colectare u transport
01 Ol ** E
TO Ol Ol </* CU Q. 4-3 Q. re
3 £ re "re u —* u ro
ant. d
Is
enaja
oi 2
arţial
urba
Itirec
emor
enaja
r.cont
afaţă
tocon
■nenaj
Locali
deseslr. loc
O
LUO3
re <i 3 Q.
Ol
°- E
re
E u z 3
Z IO
Deva (Salubritate) 66664 132 2 160 2736,74 110 5376 4745 4 9 3

Deva (Salupan) 7 - 201 - 309 240 - 2 - 6,5
Tratarea şi valorificarea deşeurilor municipale

Începând cu anul 2010, la nivelul municipiului Deva a fost monitorizată permanent
implementarea sistemului de colectare selectivă a deşeurilor. Faţă de anul 2009, municipalitatea
a asigurat o creştere permanentă a numărului populaţiei arondate la sistemul de colectare
selectivă, prin amplasarea de recipienţi pentru colectare separată, în principal a
hârtiei/cartonului şi plasticului.
Pentru perioada următoare se preconizează finalizarea staţiei de sortare din proximitatea

rampei de gunoi municipale. În acest mod, se vor crea condiţiile de răspuns adecvat la cerinţele
UE, prin care se stipulează necesitatea sortării deşeurilor municipale în proporţie de minimum
70%.
O acţiune specifică demarată în anul 2010, sub moto-ul „Locul deşeurilor nu e în casă.
Trimite-le la plimbare!", devenită deja tradiţională, a fost reprezentată de colectarea periodică
de la populaţie a deşeurilor electrice şi electronice. Această activitate se organizează şi se
desfăşoară împreună cu Asociaţia Română pentru Reciclare - RoRec. Impactul pozitiv în rândul
cetăţenilor este evident, datele privind volumul anual al colectărilor fiind relevante.
2.4.3. Situri contaminate

În urma inventarierii efectuate în cursul anului 2007 şi 2008, în baza Hotarârii de Guvern
nr. 1408/2007privind modalităţile de investigare şi evaluare a poluării solului şi subsolului,au fost
identificate şi cuprinse în Inventarul naţional de situri contaminate, 41 de situri din diferite ramuri
industriale (industria extractivă, industria siderurgică, depozite de deşeuri municipale, industria
energiei electrice şi termice).
Pentru identificarea acestor situri s-au folosit informaţii din bilanţurile de mediu de nivel
I şi II depuse la A.P.M. Hunedoara şi executate de instituţii sau persoane autorizate, şi în baza
informaţiilor din chestionarele pentru identificarea preliminară a siturilor contaminate. Din cele
41 de situri inventariate, 16 situri le-am considerat poluate, cu risc de evaluare foarte ridicat,
ridicat şi mediu. Suprafaţa totală contaminată este de 415,6 ha.
58
În conformitate cu prevederile HG 1408/2007, în perioada 2007—2009 s-a realizat

identificarea preliminară a siturilor potenţial contaminate, la nivel naţional, ca urmare şi în
municipiul Deva. În urma acestei evaluări a rezultat pentru municipiul Deva o suprafaţă
contaminată de 6,9 ha, aferentă depozitului de deşeuri municipale. Aceasta zona va fi ecologizata
prin intermediul proiectului Sistem Integrat de Management al deşeurilor la nivel Judeţean, astfel
ca, incepand cu anul 2015, pe teritoriul Municipiului Deva nu vor mai exista situri contaminate
active. Gradul de risc determinat este de nivel mediu, utilizarea terenului din împrejurimi fiind în
scop agricol, iar apa de suprafaţă aferentă fiind utilizată în agricultură.Această evidenţă este
actualizată periodic prin intermediul Agenţiei de Protecţie a Mediului.
Subliniem că, în cazul poluărilor actuale şi istorice, cheltuielile sunt suportate de către
operatorul economic/deţinătorul de teren/administratorul terenului, iar pentru siturile
contaminate orfane şi abandonate, aparţinând domeniului public al statului, cheltuielile sunt
suportate de la bugetul de stat, prin autorităţile care le administrează sau din fonduri structurale
şi de coeziune.
2.4.4. Vehicule scoase din uz (VSU)

În anul 2009 a continuat acţiunea de urmărire a autorizării agenţilor economici care
desfăşoară activităţi de dezmembrare a VSU. Agenţii economici autorizaţi au obligaţia de a
raporta lunar, la Agenţia de Protecţie a Mediului (APM), datele referitoare la volumul
dezmembrărilor efectuate. Lista agenţilor economici autorizaţi este actualizată lunar de către
APM, aceştia având şi rolul de a furniza datele de interes pentru Primăria municipiului cu privire
la VSU.
Agenţii economici care desfăşoară activităţi de colectare/tratare/dezmembrare a

vehiculelor uzate în municipiul Deva deţin autorizaţii de mediu, dar şi autorizaţie tehnică de la
RAR şi aviz de funcţionare de la Inspectoratul Judeţean de Poliţie. Aceste autorizaţii le permit
desfăşurarea activităţilor de colectare, dezmembrare, precum şi de emitere a certificatului de
distrugere al vehiculelor scoase din uz, act necesar ulterior pentru radierea din circulaţie a
autovehiculelor respective. La ora actuală, pe raza municipiului Deva operează următorii agenţi
economici autorizaţi pentru activităţi de VSU: S.C. Festimani Comprest S.R.L., S.C. Rec Prod Impex
S.R.L. şi S.C. Casteco Invest S.R.L.
2.5. Spaţiile verzi din mediul urban

În anul 2015, Regiunea Vest ocupa locul III privind suprafaţa spaţiilor verzi din mediul
urban (2791 ha), după Regiunea Nord-Vest (3164 ha) şi locul I - Bucureşti-Ilfov (4921 ha).
În perioada 2006-2015, suprafeţele cu spaţii verzi la nivel naţional au cunoscut o evoluţie

ascendentă, cu excepţia Regiunii Sud-Est (Tabelul 2.19). Pentru finanţarea 2014-2020, Regiunea
Vest va beneficia de investiţii pentru modernizarea şi extinderea parcurilor.
59
Tabel 2.19. Evoluţia spaţiilor verz / în municipii şi oraşe în 2006-2015 (ha)

2006 2007 2008 2009 2010perioada 2011 2012 2013 2014 2015
Ţară/ regiune/
judeţ
ROMANIA, din 20169 20624 21024 21132 21905 22351 22650 23444 23841 25778
care
Regiunea NORD- 2030 2281 2421 2460 2782 3164 3236 3290 3376 5031
VEST
Regiunea CENTRU 2092 2184 2254 2228 2266 2325 2404 2406 2614 2675
Regiunea NORD- 2425 2429 2562 2542 2526 2504 2762 3076 3096 3159
EST
Regiunea SUD- 2580 2555 2568 2687 2683 2243 2237 2226 2248 2321
EST
Regiunea SUD- 1896 1892 1887 1917 2091 2212 2450 2623 2598 2613
MUNTENIA
Regiunea 4369 4367 4382 4393 4619 4921 4642 4745 4750 4751
BUCURESTI
-ILFOV
Regiunea SUD- 2325 2377 2410 2382 2387 2388 2312 2311 2387 2437
VEST OLTENIA
Regiunea VEST, 2452 2539 2540 2523 2551 2594 2607 2767 2772 2791
din care
Jud. Arad 305 355 361 340 339 388 398 529 519 543
Jud. Caras-Severin 427 443 441 441 441 441 441 441 441 436
Jud. Hunedoara 811 811 806 806 821 815 816 845 858 858
Jud. Timis 909 930 932 936 950 950 952 952 954 954
Sursa: Bază de date Institutul Naţional de Statistică
Se poate observa că rata de creştere a spaţiilor verzi din regiune (13,8%) este sub media
naţională (27,8%), inferioară regiunilor Nord-Vest, Centru, Nord-Est şi Sud-Muntenia şi
superioară Regiunilor Bucureşti-llfov şi Sud-Vest Oltenia. În regiune, cea mai mare rată de
creştere o are judeţul Arad (deşi deţine cea mai mică suprafaţă cu parcuri), aceasta fiind mult
peste media naţională şi superioară tuturor regiunilor,cu excepţia regiunii Nord-Vest.În interiorul
regiunii, cele mai mari suprafeţe cu spaţii verzi sunt deţinute de jud. Timiş (34,2%) şi Hunedoara
(30,7%) şi sunt mai puţin răspândite în jud- Caraş-Severin (15,6%) şi Arad (18,72%).
Ca urmare a unor reduceri substanţiale a suprafeţei parcurilor în România, prin OUG

nr.114/2007 s-au luat măsuri pentru interzicerea desfiinţării zonelor verzi din oraşe, ordonanţa
menţionând faptul că ,,autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia de a asigura din
terenul intravilan o suprafaţă de spaţiu verde de minimum 20 m 2/locuitor, până la data de 31
60
decembrie 2010, şi de minimum 26 m 2/locuitor, până la data de 31 decembrie 2013 (art.II,

alineatul (1)). ’’
Conform graficului de mai jos, în anul 2011, Regiunea Vest a înregistrat o valoare de 22
m2/locuitor, ceea ce reprezintă o valoare apropiată mediei naţionale, aceasta având şanse mari
să atingă valoarea de 26 m2/locuitor (media europeană definită).
Fig. 2.12. Raportul suprafaţă spaţiu verde/număr locuitori, Regiunea Vest
În conformitate cu Legea 24/2007 privind reglementarea şi administrarea spaţiilor verzi

din intravilanul localităţilor, cu modificările şi completările ulterioare, art.18, „Autorităţile
administraţiei publice locale au obligaţia să ţină evidenţa spaţiilor verzi de pe teritoriul unităţilor
administrative, prin constituirea registrelor locale ale spaţiilor verzi, pe care le actualizează ori de
câte ori intervin modificări".
Registrul Spaţiilor Verzi s-a constituit în baza normelor tehnice de elaborare prevăzute în
Ordinul 1466/2010 pentru modificarea Ordinului 1549/2008, având domeniul de aplicare asupra
spaţiilor verzi situate pe terenurile aparţinând domeniului public/privat din intravilanul localităţii,
terenurilor proprietate publică, degradate, din intravilanul localităţii, posibil să fie reabilitate şi
reamenajate ca spaţii verzi, asupra arborilor izolaţi plantaţi pe lângă arterele de circulaţie, pe
terenurile instituţiilor de învăţământ, ansamblurilor de locuinţe, lăcaşurilor de cult, cimitirelor şi
altora asemenea precum şi aupra arborilor ocrotiţi, indiferent de starea de sănătate şi de
dimensiunile acestora.
Principalele operaţiuni pentru constituirea Registrului local al spaţiilor verzi din

intravilanul municipiului Deva sunt:
♦ Delimitarea spaţiului verde ce urmează a fi cadastrat şi marcarea limitei acestuia;

♦ Identificarea tipului de proprietate şi a proprietarilor spaţiilor verzi;
♦ Identificarea reglementărilor din documentaţiile de urbanism avizate şi aprobate
conform legii;
♦ Completarea datelor conţinute în Fişa spaţiului verde;
61
♦ Informaţii de detaliu privind vegetaţia existentă, speciile, numărul şi tipul de arbori,

indici cantitativi şi indici calitativi;
♦ Actualizarea planurilor sau hărţilor digitale existente, care vor constitui suportul de
bază al lucrărilor de identificare şi inventariei a spaţiilor verzi.
Registrul local al spaţiilor verzi a fost împărţit pe categorii ce cuprind spaţiile verzi, arborii
izolaţi, arborii ocrotiţi şi terenurile degradate, proprietate publică, ce pot fi reabilitate ca spaţii
verzi.
2.5.1. Spaţii verzi

In urma inventarierii pentru constituirea Registrului local al spatiilor verzi s-au identificat
terenurile definite ca spaţii verzi conform Legii 24/2007. Suprafaţa totală a spaţiilor verzi cuprinse
în limita intravilanului municipiului Deva este de 1.553.179,88 mp respectiv 155,31 ha. Populaţia
municipiului Deva este de 59.457 locuitori, din care 597 locuitori ai localitatii componente
Santuhalm, conform Recensământului din 2011, iar suprafaţa spaţiilor verzi per locuitor este de
26,12 mp.
Hotararea Nr. 509/2016 privind aprobarea Registrului local al spatiilor verzi amplasate in
intravilanul municipiului Deva, include anexele cu suprafetele si inventarul arborilor de pe
teritoriul municipiului Deva.
Suprafaţa totală a spaţiilor verzi cuprinse în intravilanul municipiului Deva este defalcată
astfel:
Tabel 2.20. Terenuri definite ca spaţii verzi
Nr. Crt. Tipologie spaţiu verde Suprafaţă
mp ha
Spaţii verzi publice cu acces nelimitat
1 Parcuri ( Parc Cetate şi Parc Bejan ) 43.615,00 4,36
2 Grădini publice, piaţete, scuaruri, fâşii plantate 10.181,20 1,01

3 Dealul Cetăţii (sit Natura 2000) 293.620,76 29,36
4 Scuaruri în cadrul zonelor de locuinţe colective 467.567,90 46,75

5 Zone verzi în aliniament 206.366,05 20,36
Spaţii verzi publice cu folosinţă specializată
Spaţii verzi amenajate în cadrul unităţilor de învăţământ 105.395,80 10,53

7 Spaţii verzi amenajate în cadrul unităţilor medicale 9.371,30 0,93
8 Spaţii verzi amenajate în cadrul instituţiilor publice 17.440,40 1,74

9 Spaţii verzi amenajate în cadrul instituţiilor culturale 7.623,20 0,76
10 Spaţii verzi amenajate aferente sălilor de sport şi bazelor 4.084,00 0,40

sportive închise
62
11 Spaţii verzi aferente construcţiilor de cult 36.580,88 3,65
12 Cimitire 157.063,20 15,70
Spaţii verzi pentru agrement
13 Spaţii verzi aferente bazelor sportive şi de agrement 55.638,00 5,56
Spaţii verzi pentru protecţia lacurilor şi cursurilor de apă
14 Zone protecţie cursuri de apă 15.527,50 1,55

Culoare de protecţie faţă de infrastructura tehnică
15 Zone protecţie infrastructură tehnică din care: 123.104,69 12,31

-Culoar protecţie CFR - Culoar protecţie conductă 106.343,39 10,63
magistrală de încălzire 16.761,30 1,67
TOTAL SPAŢII VERZI ÎN INTRAVILANUL MUNICIPIULUI DEVA 1.553.179,88 155,31
Sursa: Registrul local al spaţiilor verzi, Municipiul Deva, 2016
O altă tipologie o reprezintă terenurile pentru sport şi agrement, care nu se regăsesc în

totalul spaţiilor verzi de pe teritoriul Municipiului Deva, ci doar au fost identificate şi inventariate.
Tabel 2.21. Terenuri pentru sport şi agrement

Nr. Crt. Tipologie Suprafaţă
mp ha
Terenuri pentru sport şi agrement
1 Baze sportive - terenuri de joc 20.537,30 2,05
2 Terenuri de sport în cadrul unităţilor de învăţământ 39.156,60 3,91
3 Terenuri de sport în cadrul zonelor de locuinţe 11.26,80 0,11
4 Locuri de joacă pentru copii 9.439,30 0,94
Amplasamentul principalelor spaţii verzi identificate sunt prezentate în continuare (Sursă:

Registrul local al spaţiilor verzi, Municipiul Deva, 2016).
63
Fig. 2.13. Amplasament teren spaţiu verde - Dealul Cetăţii

Fig. 2.14. Amplasament teren spaţiu verde - Parc Aleea Patriei

64
Fig. 2.15. Amplasament teren spaţiu verde - Parc Cetate

Fig. 2.16. Amplasament teren spaţiu verde - Parc Operă

65
-
Fig. 2.17. Amplasament teren spaţiu verde - Parc Piaţa Ardealul Sursa: Registrul local al
spaţiilor verzi, Municipiul Deva, 2016
Fig. 2.18. Amplasament teren spaţiu verde - Parc Piaţa Arras Sursa: Registrul local al spaţiilor
verzi, Municipiul Deva, 2016
66
Fig. 2.19. Amplasament teren spaţiu verde - Parc Strada Magnoliei

Fig. 2.20. Amplasament teren spaţiu verde - Parc Strada Neptun

67
Fig. 2.21. Amplasament teren spaţiu verde - Piaţa Victoriei

2.5.2. Arbori izolaţi si arbori ocrotiţi

S-au inventariat arborii izolaţi plantaţi pe lângă arterele de circulaţie, pe terenurile
instituţiilor de învăţământ, ansamblurilor de locuinţe, lăcaşurilor de cult, cimitirelor şi altora
asemenea, şi arborii ocrotiţi, indiferent de starea de sănătate şi de dimensiunile acestora.
Tabel 2.22. Arbori ocrotiţi, Municipiul Deva, 2016

Arbori ocrotiţi Număr exemplare
Arborele pagodelor - Ginkgo biloba, monument al 5 exemplare în Piaţa Unirii 1

naturii de categoria a III a, conform Hotărârii exemplar pe str. I.L. Caragiale
Consiliului Judeţean nr.13/1997
Arbore cu lalele - Liriodendron tulipifera, monument al 1 exemplar pe str. G. Enescu 3 exemplare în
naturii de categoria a III a, conform Hotărârii Piaţa Arras (puieti plantati în cadrul amenajarii
Consiliului Judeţean nr.13/1997 Pietei Arras din anul 2015)
Tisa-taxus baccata 17 exemplare
68
Act normativ JCM 1743/1939, conform Hotărârii

Pinus cembra 6 exemplare
Decizia 98/1988 si 234/1981, conform Hotărârii
Tabel 2.23. Arbori izolaţi ce necesită întreţinere specializată, Municipiul Deva, 2016
Vegetaţie arborescentă ornamentală ce necesită Număr exemplare

întreţinere specializată
Nuc-Juglans regia 820

Castan - Aesculus hippocastanum 165
Magnolia kobus 111

Magnolia stellata 11
Magnolia soulangeana 6
Plop Alb - Populus alba 16
Tei secular -Tilia tomentosa 411

Platan - Platanus hybrida 33
Mesteacăn argintiu - Betula pendula 171

Mesteacăn pufos - Betula _pubescens 15
Tei-Tilia cordata 1086

Tei -Tilia platyphyllos 1085
Salcâm japonez - Sophora japonica 4

Salcâm - Robinia pseudoacacia 1551
Arţar, paltin arginitiu - Acer_saccharinum 11

Arţarul american - Acer negundo 962
Arţar - Acer platanoides 393

Pinul neted - Pinus strobus 303
Pinul de padure - Pinus sylvestris 383

Pinul negru - Pinus nigra 69
Pinul de piatră - Pinus halepensis 7

Pinus rigida 33
69
Pentru categoria arborilor s-au specificat informaţii cu privire la numărul unic de

identificare, amplasament, specie, diametru, înălţime, evaluarea stării de viabilitate şi
identificarea riscurilor potenţiale.
În cazul arborilor ornamentali (tei, salcâm, castan, arţar, mesteacăn, stejar) plantaţi pe
spaţiile verzi din domeniul public, precum şi al celor plantaţi în aliniamente în lungul bulevardelor
şi străzilor, pe terenurile din zonele urbane şi rurale, este interzisă intervenţia cu tăieri în coroana
acestora, cu excepţia lucrărilor de eliminare a raurilor uscate sau a celor care afectează siguranţa
traficului pietonal şi rutier, a imobilelor aflate în apropiere, precum şi a celor de pe traseul
reţelelor aeriene.
2.5.3. Terenuri degradate

Terenurile degradate, proprietate publică, ce pot fi reabilitate şi reamenajate ca spaţii
verzi sunt compuse din:
Tabel 2.24. Terenuri degradate, proprietate publica
Nrc. Caracteristici Suprafaţa
(mp)
1. Piaţa Cetăţii 6222 mp
2. Zonele pietonale adiacente blocului 10, blocului 8 şi blocului 6, amplasate 1590 mp

pe Bdul 22 Decembrie
3. Terenul amplasat în spatele blocului 2, Bdul 1 Decembrie 2996 mp
4. Terenul amplasat între blocurile Tch 1770 mp
5. Zone verzi, proprietate publică, parţial degradate din cauza parcărilor 6416 mp
neregulamentare, situate în cadrul ansamblurilor de locuinţe colective
6. Teren amplasat in continuarea Parcului Bejan spre zona de agrement Bejan 5275 mp
7. Teren amplasat in zona Zamfirescu, Al. Lalelelor intre bl.AB1 si bl.A'6 3980 mp
8. Teren ocupat de fosta Cabana Bejan cu terenul aferent 6218 mp
În cazul terenurilor degradate, proprietate publică, ce pot fi reabilitate ca spaţii verzi, s-

au precizat informaţii cu privire la amplasament, suprafaţă, categorie de folosinţă, specii de
arbori şi evaluarea gradului de întreţinere.
2.6. Riscurile de mediu

Având în vedere aşezarea geografică şi dezvoltarea municipiului Deva, acesta este supus
riscurilor de mediu ce se încadrează în categoriile de risc natural şi tehnologic. Riscurile de mediu
monitorizate la nivelul municipiului Deva sunt:
♦ Riscuri naturale: furtuni, îngheţ, secetă, inundaţii, incendii, cutremur;

♦ Riscuri tehnologice: accidente, avarii, explozii cu incendii.
70
2.6.1. Riscuri naturale

Alunecări de teren
În conformitate cu datele la nivel naţional, Municipiul Deva este cuprins în perimetrul

zonelor cu risc natural provenit din alunecări de teren.
Zona afectată de alunecări de teren este în jurul străzii Crângului-Deva, între Deva şi
Archia, precum şi între Bârcea Mare şi Băcia. Pentru zona Crângului este în curs de elaborare un
studiu de fezabilitate pentru consolidarea acestui teren instabil.
Pentru protejarea împotriva alunecărilor de teren a unui număr de 60 de gospodării de

pe strada Aurel Vlaicu din Deva, pentru siguranţa circulaţiei rutiere în zonă şi accesul în zona de
agrement Cabana Căprioara, Primăria Municipiului Deva a executat un zid de sprijin cu o lungime
de 48 m şi înălţime de 5 m, cu finanţare de la bugetul local şi de la Ministerul Mediului, prin
Administraţia Fondului pentru Mediu din Fondul de mediu.
Inundaţii
Criteriile care au stat la baza identificării inundaţiilor istorice din România au fost cele
hidrologice şi cele privind efectele negative ale inundaţiei asupra a patru categorii de consecinţe:
sănătate umană, mediu, patrimoniu cultural şi activitate economică. În acest sens, prezentăm
harta zonelor afectate de inundaţiile istorice semnificative (Figura 2.22).
Zonele cu risc potenţial semnificativ la inundaţii au fost definite în urma consultării

informaţiilor disponibile în cadrul proiectului Planul de prevenire şi de apărare împotriva
inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase, accidente la construcţii hidrotehnice şi
poluării accidentale şi respectiv rezultatele obţinute în cadrul proiectului PHARE2005/017-
690.01.01 - Contribuţii la dezvoltarea strategiei de management al riscului la inundaţii (beneficiar
- M.M.P. şi A.N. Apele Române).
În acelaşi timp, s-a ţinut seama de zonele apărate împotriva inundaţiilor cu lucrări
hidrotehnice, considerând toate inundaţiile care au survenit până înprezent şi care au avut un
impact negativ semnificativ, fără eliminarea din lista respectivă a acelor viituri care se pot
produce pe sectoare care au fost deja amenajate hidrotehnic (îndiguite).
Din punct de vedere al hărţii zonelor cu risc potenţial semnificativ de inundaţii aferentă
bazinului hidrografic Mureş, zona din proximitatea municipiului Deva are o configuraţie
asemănătoare cu cea prezentată în Figura 2.22.
71
Fig. 2.22. Harta zonelor afectate de inundaţiile istorice semnificative din Bazinul Hidrografic Mureş
Sursa: Raport - Evaluarea preliminară a riscului la inundaţii - Administraţia Bazinală de Apă Mureş
În conformitate cu datele la nivel naţional, Municipiul Deva se află în perimetrul zonelor

inundabile. Conform datelor colectate referitoare la inundaţii, situaţia se prezintă astfel:
♦ Zona inundabilă a râului Mureş, pe malul stâng, între podul rutier spre Brad şi râul Strei.
Între podul rutier spre Brad şi râul Cerna s-a construit digul care controlează inundaţiile.
Între râul Cerna şi râul Strei, din cauza lipsei unui dig, există pericolul inundaţiilor pe
suprafaţa terenurilor agricole adiacente;
♦ Zona inundabilă a râului Cerna, începe din dreptul localităţii Peştişul Mare, pe ambele
laturi, ajungând până la vărsarea în Mureş.
Seisme
În conformitate cu STAS 11100/1-77 (clasificarea seismică din România), zona se

încadrează între zona seismică clasa IV (Deva) şi clasa VI (Simeria) pe scara Mercalli, ceea ce
înseamnă că un cutremur cu o intensitate între IV şi VI poate cauza daune minore în cazul
clădirilor comune (blocuri) şi daune medii în cazul clădirilor construite din cărămidă (în
conformitate cu STAS 3684-71).
Schimbări climatice
Schimbările climatice, asociate cu variaţiile pe termen lung ale sistemului climatic, sunt
determinate de următorii factori:
♦ factori interni: modificări care apar în interiorul sistemului climatic, interacţiuni

între componentele sistemului climatic;
72
♦ factori externi naturali: variaţia energiei emise de soare, erupţii vulcanice, variaţia
parametrilor orbitali ai Pământului;
♦ factori externi antropogeni: emisiile de gaze cu efect de seră (CO2, N2O, CH4,
hidrofluorocarburi - HFC, perfluorocarburi - PFC, hexafluorura de sulf).
România este semnatară a Convenţiei Cadru a Naţiunilor Unite asupra Schimbărilor
Climatice, care a avut loc la 5 iunie 1992 la Rio de Janeiro. Convenţia a fost ratificată de
Parlamentul României prin Legea nr. 24 din 1994, care are ca principal obiectiv stabilizarea
concentraţiilor de gaze cu efect de seră în atmosferă la un nivel care să prevină orice dereglare
antropogenică a sistemului climatic.
România, ca parte semnatară a convenţiei, a fost prezentă la negocierile privind

schimbările climatice de la Berlin din anul 1995, când s-au stabilit obiectivele pe termen mediu şi
lung, precum şi la Kyoto din anul 1997, când s-au stabilit datele concrete şi mijloacele de realizare
a acestor obiective.
Implementarea măsurilor rezultate din Protocolul de la Kyoto, ratificat prin Legea nr. 3
din 2001, are două obiective de bază:
> respectarea angajamentului de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, cu 8%

comparativ cu anul de referinţă 1989, pentru perioada de angajament 2008 - 2012;
> adoptarea unui set de mecanisme flexibile de piaţă în cooperare cu alte ţări.
Modificarea climei conduce la cresterea frecventei fenomenelor meteorologice extreme

precum: inundatiile, seceta, cresterea temperaturilor medii la nivel global, cresterea nivelului
marii si micsorarea calotei glaciare.
Principala cauza a schimbarilor climatice o reprezinta cresterea emisiilor de gaze cu efect

de sera, diminuarea acestui fenomen reprezentand o prioritate pentru toate statele lumii. Tara
noastra a elaborat, in acest scop, Strategia Nationala privind Schimbarile Climatice care
urmareste minimizarea efectelor prin intermediul actiunilor de adaptare si atenuare la
schimbarile climatice.
În privinţa schimbărilor climatice, în România se estimează o încălzire medie anuală

similară cu cea proiectată la nivel european, între 0,50C şi 1,50C pentru perioada 2020-2029,
respectiv între 20C şi 50C pentru perioada 2090- 2099, iar din punct de vedere al precipitaţiilor,
peste 90% din modele proiectează producerea de secete severe vara, pentru perioada 2090
-2099.
În ceea ce priveşte efectul schimbărilor climatice la nivelu Municipiului Deva, acesta poate
fi observat prin analiza comparativă a temperaturilor medii anuale în perioada 1990-2012 faţă
de 1960-1990, efectuată după modelul Climate change Knowledge Portal, Banca Mondială.
Graficele de mai jos relevă o creştere, în medie, a temperaturilor şi o scădere a
precipitaţiilor.
73
AVHUWIHOWTULVTIHPERATUREANDlîAfHFfclL ! tronai unt «iu imini-
>DR ROMAhlA A1 UOtAilON (4fMJI 91} UTOM flLL
UL
ere
1OQ
__. Jun FfbHni 4prMiţJun Jul Aug S^p Oir Um-Dn

Fţfi MU Ai." M«> juft JHk HJ/jK
Fig. 2.23. Comparatia temperaturilor medii lunare si a precipitatiilor in perioada 1990 - 2012 fata de
1960 -1990 la nivelul municipiului Deva
Sursa: PAED Municipiul Deva Aceste prognoze meteorologice
justifică necesitatea unor acţiuni care să presupună:
> monitorizare impactului schimbărilor climatice
> integrarea măsurilor de adaptare la efectele schimbărilor climatice în strategiile de

dezvoltare şi politicile la nivel sectorial
> identificarea măsurilor urgente de adaptare la efectele schimbărilor climatice.
Principalele astfel de măsuri şi acţiuni includ următoarele:
> adaptarea spatiului de locuit, construit
> introducerea unor sisteme de incalzire si racire mai eficiente
> informarea populatiei urbane cu privire la riscurile schimbarilor climatice
> reorganizarea spaţiului urban în vederea promovării transportului alternativ

(deplasarea pe jos sau cu bicicleta)
2.6.2. Opinia cetăţenilor

Pentru cunoaşterea gradului de satisfacţie faţă de mediul înconjurător au fost prelevate
răspunsuri referitoare la calitatea apei potabile şi a aerului.
Valorile procentuale rezultate în urma prelucrării datelor se prezintă astfel:
4- Dvs. ca cetăţean al oraşului, cât de mulţumit sunteţi de următoarele aspecte, pe o scală de

la 1 la 5 (unde 1 înseamnă deloc mulţumit şi 5 înseamnă foarte mulţumit- pentru o
prezentare mai eficientă a fost redusă scala pentru cele 3 categorii menţionate în grafic) ?
74
Calitatea apoi
potabil*
i llcmutu mit
Mici nemulţumii, nici mulţumii
Mulţumit
Calitatea apei potabile este apreciată pozitiv de majoritatea respondenţilor. Mulţumirea

faţă de calitatea aerului este împărţită în proporţii aproximativ egale de respondenţii la studiu.
De asemenea, analiza pe baza mediilor calculate pentru cei doi indicatori confirmă rezultatul
prezentat în graficul de mai sus.
75
2.7. Analiza SWOT - Factori de mediu, Gestionare deşeuri

PUNCTE TARI
Climatul temperat-continental moderat, cu influenţe submeditareneene de la Valea Mureşului.
Activitati de constientizarea a polulatiei privind colectarea selectiva a deşeurilor
Proiecte în curs care vor contribui la regenerarea urbană.
Prezenţa resursei umane specializate în protecţia mediului
PUNCTE SLABE
Proximitatea localităţilor cu activităţi în industria siderurgică (Hunedoara) şi energetică (Mintia).
Nivelul scăzut al managementului informaţiei de mediu.
Lipsa politicilor pentru minimizarea/reciclarea deşeurilor rezultate din activităţile economice.
Probleme nesoluţionate de depozitare şi reciclare a deşeurilor la nivel de judeţ.
Sisteme de canalizare şi staţii pentru epurarea apei învechite din punct de vedere fizic şi moral.
Inexistenţa unei rampe ecologice de depozitare a deşeurilor sau sisteme de colectare selectivă a
deşeurilor direct de la populaţie.
Companiile mari nu sunt dotate cu echipament pentru protecţia mediului şi mai ales vechile societăţi
aflate încă în funcţionare.
Lipsa sistemelor de colectare, transport şi epurare a apelor uzate menajere, în unele localităţi rurale.
Existenţa sporadică a unor rampe neamenajate de deşeuri menajere.
Mai mult de jumătate din corpurile de apă naturale din bazinul hidrografic Mureş (8 din 14) au un
potenţial economic moderat, conexat în special cu modificarea puternică a stării ecologice.
OPORTUNITĂŢI
Promovarea investiţiilor de mediu în anumite zone de risc ecologic.
Reabilitarea blocurilor energetice de la S.C. Complexul Energetic Hunedoara S.A.
Noua abordare a dimensiunii dezvoltării urbane în România, preconizată pentru perioada 2014-2020, cu
definirea municipiului Deva drept pol metropolitan cu potenţial regional limitat pentru atragerea de
fonduri pt protecţia mediului.
Existenţa conurbaţiei Corvina, formată din UAT Deva, Hunedoara, Simeria şi Călan, care oferă
posibilităţi multiple de atragere de finanţări nerambursabile pentru implementarea unor proiecte de
interes comun.
76
Disponibilitatea resursei umane pentru activităţi de reconversie profesională spre aşa numitele
,,meserii verzi".
Existenţa proiectelor pentru construcţia şi modernizarea staţiilor de epurare a apei.
Implementarea sistemului integrat de gestiune a deşeurilor urbane şi industriale, cu accent pe

reciclarea şi refolosirea produselor şi materialelor.
Elaborarea şi implementarea unor programe de acţiune privind protecţia mediului împreună cu

instituţiile abilitate.
AMENINŢĂRI
Shimbările climatice
Existenţa depozitului de zgură şi cenuşă din Valea Bejan
Depozitări ilegale de deşeuri industriale sau menajere, prin evacuarea de ape uzate cu conţinut ridicat
de poluanţi în cursurile naturale de apă.
Deprecierea calităţii apei brute prin creşterea turbidităţilor peste limitele normale, în timpul ploilor
torenţiale.
Actele ilegale de vandalizare a echipamentelor de la captările de apă de suprafaţă situate în zone
izolate.
Apariţia de defecţiuni/avarii pe conductele de hidrotransport ale tulburelii sterile de la uzinele de
preparare către iazurile de decantare.
Evacuarea de ape uzate cu conţinut ridicat de poluanţi în cursurile naturale de apă, ca urmare a
activităţii de preparare a minereurilor sau a cărbunilor.
Depozitările necontrolate de deşeuri industriale sau ca rezultat al activităţii de construcţii, pe terenul
situat între albia râului Mureş şi digul de apărare împotriva inundaţiilor.
Echiparea inadecvată a agenţilor economici în cazul unui potenţial mare de poluare.
Inexistenţa unor structuri dedicate care să intervină în situaţia unui dezastru ecologic.
77
3. INFRASTRUCTURA DE TRANSPORT
3.1. Repere naţionale şi regionale
3.1.1. Repere naţionale

Un reper imperativ în orientarea dezvoltării infrastructurii naţionale de transport în
perioada următoare este reprezentat de Strategia de transport intermodal în România 2020. Prin
acest document strategic se definesc principalele coordonate preconizate a reprezenta elemente
caracteristice ale transportului la limita orizontului de planificare vizat.
Premisa de bază, pe care sunt dezvoltate toate celelalte construcţii, este furnizată de
realitatea conform căreia principalul efect al fenomenului de globalizare este corelaţia dintre
creşterea economică şi creşterea transportului de mărfuri şi persoane.
Dezvoltarea transporturilor a urmat îndeaproape dezvoltarea economică mondială, care

a impus sporirea continuă a volumului de mărfuri transportate. Acest fapt a condus la creşterea
numărului de vehicule rutiere de marfă, costuri adiţionale, poluare, accidente şi efecte sociale
adverse.
Necesitatea decuplării creşterii economice de creşterea volumului de transport capătă noi

valenţe prin promovarea modurilor de transport „prietenoase cu mediul" şi mai sigure. În acest
context, care poate fi mult dezvoltat pornind de la elemente concrete de analiză, transportul
intermodal reprezintă soluţia unei pieţe unificate de transport.
Având în vedere că majoritatea produselor finite sunt transportate în containere şi că

acestea constituie principalul mijloc care facilitează intermodalitatea, se estimează că în secolul
al XXI-lea transportul intermodal, alături de îmbunătăţirile tehnologice ale sistemelor de
transbordare utilizate, devine piatra de temelie pentru comerţul internaţional, fiind considerat
drept cea mai eficientă modalitate de gestionare a activităţii de transport internaţional.
Acest lucru se datorează faptului că transportul intermodal permite combinarea în mod

avantajos, pe un anumit parcurs, a avantajelor specifice fiecărui mod de transport, cum ar fi
flexibilitatea transportului rutier, capacitatea ridicată de transport pe calea ferată, costurile
scăzute ale transportului naval şi viteza superioară a transportului aerian.
Conceptul de transport intermodal la nivel naţional/internaţional s-a dezvoltat începând

cu anul 1960, simultan cu apariţia şi evoluţia containerelor mari. Această evoluţie a condus la o
creştere exponenţială a transportului containerizat, facilitând dezvoltarea semnificativă a
comerţului internaţional.Conform unei definiţii agreate de comun acord de către principalele
organizaţii şi structuri regionale şi internaţionale de cooperare, transportul intermodalreprezintă
acel sistem de transport care presupune utilizarea în mod succesiv a cel puţin două moduri de
transport şi în care unitatea de transport intermodal nu se divizează la schimbarea modurilor de
transport.
78
Oportunitatea elaborării unei strategii intermodale de transport în România, aşa cum este
susţinută în Strategia de transport intermodal în România 2020, este justificată de următoarele
considerente:
♦ prezentul demers se înscrie în contextul politicilor de reducere a impactului

transporturilor asupra mediului şi al fundamentării unei strategii de dezvoltare
durabile, realizând un echilibru între creşterea economică şi protecţia mediului;
♦ transportul intermodal este considerat o alternativă sigură pentru viitor, întrucât
răspunde cel mai bine atât cerinţelor acute privind descongestionarea drumurilor
naţionale, cât şi cerinţelor crescânde ale beneficiarilor de transport în ceea ce priveşte
gama şi calitatea serviciilor;
♦ nu se produce o distorsiune a competiţiei dintre principalii actori pe piaţa de transport
de marfă din România care să prejudicieze interesul public, aceleaşi reguli aplicându-se
nediscriminatoriu tuturor operatorilor de transport;
♦ transportul intermodal are capacitatea de a contribui la relansarea traficului de marfă
în România şi reducerea efectelor crizei economice;
♦ transportul intermodal are capacitatea de a contribui la conectarea principalelor rute
naţionale de transport la axele europene prioritare TEN-T,şi anume:
o Axa prioritară nr. 7 - axa autostrăzii Igoumenitsa/Patras-Atena-Sofia-
Budapesta-Autostrada Nădlac-Sibiu-Bucureşti/Constanţa, Axa prioritară
nr. 18 - axa pe căile navigabile interioare Rin/Meuse-Main-Dunăre,
o Axa prioritară nr. 21 (autostrăzi maritime) şi
o Axa prioritară nr. 22 - axa feroviară Atena-Sofia-Budapesta-Viena- Praga-

Nürenberg/Dresda-Curtici-Braşov-Bucureşti/Constanţa,
♦ precum şi la respectarea obligaţiilor prevăzute în acorduri şi convenţii internaţionale,

precum AGTC, TER, NATO6, etc.
De asemenea, realizarea şi implementarea strategiei de transport intermodal în România
are o importanţă deosebită din următoarele perspective:
♦ Creşterea atractivităţii României pentru activităţi comerciale internaţionale, prin

asigurarea unor facilităţi privind schimbul intermodal de mărfuri;
♦ Sprijinirea dezvoltării „coridoarelor verzi" de transport logistice şi eficiente;
♦ Eficientizarea modului de utilizare a infrastructurii existente pentru transportul de
marfă, prin atragerea fluxurilor de mărfuri dinspre sectorul rutier spre sectoarele
feroviar şi naval;
♦ Îmbunătăţirea cooperării economice la nivel regional, naţional şi internaţional, prin
crearea unor poli de distribuţie şi schimb de mărfuri între sistemele de transport de
mare distanţă şi cele de transport local/regional;
♦ Soluţionarea problemelor legate de costurile ridicate de transport ale operatorilor
economici şi îmbunătăţirea accesului bunurilor româneşti pe pieţele regionale,
naţionale şi internaţionale;
79
♦ Crearea de noi locuri de muncă la nivel local şi regional.

Transportul combinat de mărfuri este un caz particular al transportului intermodal de
mărfuri, în care unităţile de încărcătură (autocamionul, remorca, semiremorca, cutia mobilă sau
containerul) se deplasează sau sunt deplasate, după caz, pe drumurile publice, pe parcursul iniţial
şi/sau final, iar restul transportului se efectuează pe calea feratăsau pe o cale navigabilă
interioară ori pe un parcurs maritim ce depăşeşte 100 km în linie dreaptă.
Parcursul rutier iniţial şi/sau final poate fi:
♦ între punctul de încărcare a mărfii şi cea mai apropiată staţie de cale ferată de expediţie
adecvată acestui mod de transport, pentru parcursul iniţial, şi între cea mai apropiată
staţie de cale ferată de destinaţie adecvată şi punctul de descărcare a mărfii, pentru
parcursul final;
♦ pe o rază care să nu depăşească 150 km în linie dreaptă de la/până la portul fluvial sau
maritim de încărcare sau descărcare.
Tehnologiile utilizate în transportul de marfă pe calea ferată (marfă în container/unitate
standardizată de transport marfă pe vehicul, vehicul pe vagon platformă, marfă în container pe
vagon), fac obiectul exploatării pe plan internaţional a mai multor sisteme de transport
intermodal, utilizând:containere;cutii mobile;autotrenuri rutiere pe vagoane specializate cu
platformă scufundată pe toată lungimea;semiremorci rutiere pe vagoane specializate cu buzunar
sau coş;semiremorci speciale cu sistem dublu de rulare.
În România, până în prezent, s-a utilizat în mod preponderent sistemul de transport

combinat în containere, prin realizarea unui lanţ logistic care are la capete transportatori rutieri
ce preiau unităţile de transport intermodal de la expeditori şi le transportă până la terminalul
intermodal, în condiţii de siguranţă optime.
La ora actuală, lipsa unor investiţii semnificative pentru reabilitarea infrastructurii

feroviare coroborată cu nivelul scăzut al volumului de lucrări de întreţinere a infrastructurii
feroviare, precum şi ritmul actual lent al lucrărilor de reabilitare şi modernizare a infrastructurii
feroviare, determină restricţii semnificative de viteză care conduc la staţionări mari pe traseu şi
întârzieri ale termenului de executare a contractelor de transport pentru expediţiile de mărfuri.
3.1.2. Repere regionale

Regiunea de Vest este traversată de două din cele trei coridoare Pan-europene care
intersectează România, şi anume coridorul IV, Berlin / Nurnberg - Praga - Budapesta, care are
două ramuri pe teritoriul României, respectiv Nădlac - Arad - Calafat - Vidin şi Nădlac - Arad
-Bucureşti - Constanţa, şi coridorul VII - fluviul Dunărea, de cinci drumuri europene şi de trei linii
internaţionale de cale ferată.
80
Domenii de politici orizontale cu impact asupra economiei Regiunii Vest
Identificarea principalelor domenii de politică orizontală rezultă din combinarea unui

proces consultativ cu reprezentanţii sectorului privat - utilizând în primul rând interviuri cu firme
din sectoarele urmărite - şi din rezultatele analitice oferite de rapoartele anterioare din acest
proiect. În consecinţă, aceste domenii se concentrează asupra percepţiei sectorului privat cu
privire la principalele obstacole în calea creşterii economice.
Deci domeniile de politici orizontale reprezintă obstacole în calea dezvoltării economice,

cu un impact semnificativ asupra creşterii la nivel regional şi inter-sectorial. Un astfel de domeniu
este definit prin infrastructura locală.
Domeniu de politică orizontală - Infrastructura locală: transportul rutier şi feroviar
♦ Legăturile de infrastructură cu capitala (şi cu restul ţării) rămân slabe, iar regiunea este
separată de Bucureşti şi restul ţării, deoarece fiecare localitate din Regiunea Vest este
mai aproape fie de Budapesta sau Belgrad, decât faţă de Bucureşti.
♦ În timp ce regiunea a beneficiat mult timp de orientarea sa către occident, legătura din
ce în ce mai puternică cu Bucureştiul în contextul naţional face ca îmbunătăţirea
legăturilor fizice şi a reţelelor din regiune cu Bucureştiul să devină din ce în ce mai
importantă - pentru aceasta trebuie rezolvate problemele mari de infrastructură, încă
existente.
♦ Proiectele importante precum Coridorul European IV vor juca un rol important în
vederea îmbunătăţirii conectivităţii, nu numai cu Bucureştiul, ci şi cu regiunile şi oraşele
învecinate, precum Sibiul. Acest lucru poate fi deosebit de important pentru părţile din
partea de vest rămase în urmă, care sunt, de asemenea, la distanţă faţă de capitalele
europene. Un aspect important ar putea fi sprijinirea creşterii şi diversificării
exporturilor din regiune către locaţii precum Ucraina, Turcia şi Rusia.
♦ Îmbunătăţirea conectivităţii interne cu principalele aglomerări urbane, mai ales cu
aglomerarea Timişoara-Arad, este vitală pentru eliminarea discrepanţelor teritoriale
din Regiunea Vest.
♦ Acest fapt implică analizarea modalităţilor de extindere a ariei de recrutare din centrele
urbane pentru a absorbi o mai mare forţă de lucru care face naveta din această regiune,
precum şi îmbunătăţirea conectivităţii generale pentru a permite firmelor, angajaţilor
şi consumatorilor din regiune să beneficieze de pe urma accesului la o piaţă mai mare.
♦ Infrastructura este importantă, de asemenea, pentru a facilita conectivitatea între
Timişoara-Arad şi părţile mai periferice ale regiunii.
♦ Investiţiile recente efectuate de unele dintre companiile auto mari existente pentru a
înfiinţa câte o a doua fabrică în Hunedoara şi Caraş-Severin indică faptul că poate fi
atrasă o industrie care implică forţa de muncă în părţile din regiune care au rămas în
urmă. Ca şi parte a strategiilor „în două etape" a unora dintre aceste companii
multinaţionale, acest fapt reprezintă o oportunitate uriaşă de a rezolva ambele
probleme ale regiunii. Îmbunătăţirea legăturilor de transport din aceste regiuni, astfel
încât managerii şi inginerii să se poată deplasa între sediile / centrele tehnice regionale
şi fabrici, va fi importantă pentru ca această strategie să aibă succes. S-ar putea să fie
81
nevoie de investiţii în infrastructura industrială şi/sau să se îmbunătăţească eficienţa

operaţională a parcurilor industriale existente.
♦ Interviurile cu firme din sectoarele analizate au confirmat necesitatea de a îmbunătăţi
legăturile de infrastructură.
♦ Calitatea redusă a infrastructurii rutiere locale afectează firmele din toate sectoarele.
Companiile care utilizează propriile mijloace de transport pentru produse sau materiale
menţionează uzura ridicată şi defectele TIR-urilor şi întârzierile la livrare, ceea ce
conduce la creşteri ale costurilor şi la pierderea competitivităţii. În plus, transportul
angajaţilor este problematic pentru activităţile de producţie pe scară largă. O mare
parte a angajaţilor din producţie fac naveta la fabricile din zonele învecinate şi adesea
nu există mijloace publice de transport pentru aceştia. Companiile mari pun la dispoziţia
angajaţilor autobuzele companiei, dar acest lucru conduce la cheltuieli de producţie
crescute şi blocaje în trafic.
♦ În acest context, autorităţile locate pot începe prin a îmbunătăţi calitatea şoselelor din
zonele rurale şi din zonele îndepărtate.
♦ Acest lucru nu doar că ar îmbunătăţi accesul populaţiei din aceste localităţi la centrele
urbane, dar ar şi facilita extinderea activităţilor de producţie în zonele mai sărace din
Regiunea Vest. Noua infrastructură ar puteasprijini, de asemenea, dezvoltarea
activităţilor de ecoturism în parcurile naturale şi naţionale.
♦ În plus, construirea unui inel pentru Timişoara şi conectarea la autostradă ar reduce
timpul şi costurile cu transportul.
♦ De asemenea, extinderea reţelei de transport public ar servi mai bine nevoilor
companiilor din regiune şi ale angajaţilor acestora şi ar face ca regiunea să fie mai
atractivă pentru posibilii investitori. În plus, creşterea mobilităţii regionale, prin
conectarea nodurilor secundare şi terţiare cu infrastructura TENT este, de asemenea,
importantă şi reprezintă un aspect cheie pentru serviciile UE.
La nivel judeţean, documentul cu caracter director care reprezintă expresia spaţială a
programului de dezvoltare socio-economică a judeţului este Planul de Amenajare a Teritoriului
Judeţean Hunedoara.
În cadrul documentului este realizată analiza situaţiei existente la nivel de judeţ şi sunt
evidenţiate problemele şi disfuncţionalităţile constatate, inclusiv în domeniul infrastructurii
tehnice - căi de comunicaţii.
De asemenea,în Partea III -Strategie şi plan de măsuri, este subliniată evoluţia economică
în domeniul transporturilor în judeţul Hunedoara, precum şi faptul că Municipiul Deva, prin
proximitatea faţă de Autostrada A1, este principalul focus al oportunităţilor de dezvoltare pentru
transportatorii locali.
Principalele măsuri propuse sunt următoarele:
♦ Modernizarea infrastructurii rutiere pe reţeaua majoră de autostrăzi şi drumuri
naţionale.
♦ Modernizarea staţiei de cale ferată din Municipiul Deva
♦ Realizarea unui traseu „buclă" nou pe reţeaua feroviară între Deva şi Hunedoara,
pentru transportul generat de navetism.
82
♦ Realizarea studiului de impact pe cursul inferior al Mureşului a amenajărilor de

navigabilitate sau realizarea unui port pentru containere (transport combinat) în
dreptul oraşelor Simeria-Deva
♦ Dezvoltarea transportului combinat prin realizarea la Simeria - Deva a unui centru de
transport combinat, legat de infrastructura rutieră, feroviară şi navigabilă.
♦ Promovarea transportului intermodal
♦ îmbunătăţirea traficului pentru toate modurile de transport
♦ Minimizarea efectelor adverse ale transportului asupra mediului.
Un alt document reprezentativ pentru regiune este Regiunea Vest - Transporturi,
versiunea 2014, document în care este realizată o analiză a sistemului de transport din Regiunea
Vest, atât din punct de vedere al infrastructurii, cât şi al activităţii de transport, pentru modurile:
rutier, feroviar, aerian şi naval, precum şi al infrastructurii suport pentru transportul durabil.
De asemenea, în document este evidenţiată relaţia cu reţeaua TEN-T rutieră şi feroviară,
de bază şi extinsă, reprezentată în hărţile de mai jos, în care este evidenţiată şi poziţia
Municipiului Deva în raport cu aceste reţele.
LEGATURILE CU REŢEAUA TEN-T RUTIER DE BAZĂ DIN REGIUNEA VEST

Fig. 3.1. Legăturile cu reţeaua TEN-T rutier de bază
din Regiunea Vest Sursa: Regiunea Vest-
Transporturi versiunea 2014
83
LBQATUWLE CU REŢEAUA TEW-T RUTIER EXTINSA UN REGIUNEA VEST______
Fig. 3.2. Legăturile cu reţeaua TEN-T rutier extinsă din Regiunea Vest Sursa: Regiunea Vest-
LEGATURILE CU REŢEAUA TEN-T FEROVIAR DE BAZA DIN REGIUNEA VEST
Fig. 3.3. Legăturile cu reţeaua TEN-T feroviar de bază din Regiunea Vest Sursa: Regiunea Vest-
84
LEGĂTURILE CU REŢEAUA TEH-T FEROVIAR EXTINSĂ DIN REGIUNEA VE5T

t
- . T i * -■ li
•■'» .-. ii
Fig. 3.4. Legăturile cu reţeaua TEN-Tferoviar extinsă din Regiunea Vest
Sursa: Regiunea Vest-Transporturi versiunea 2014
3.2. Conceptul de mobilitate urbană durabilă. Corelarea cu

Planul de Mobilitate Urbană Durabilă
Mobilitatea urbană defineşte ansamblul deplasărilor persoanelor pentru activităţi
cotidiene legate de muncă, activităţi şi/sau necesităţi sociale (sănătate, învăţământ, etc),
cumpărături şi activităţi de petrecere a timpului liber înscrise într-un spaţiu urban sau
metropolitan.
Pentru asigurarea unei mobilităţi urbane durabile, este necesară o planificare strategică
teritorială prin care să fie corelate dezvoltarea teritorială a localităţilor din zona
periurbană/metropolitană cu nevoile de mobilitate şi transport al persoanelor, bunurilor şi
mărfurilor.
Această planificare este realizată prin Planul de Mobilitate Urbană Durabilă, care,
conform definiţiei din documentele strategice ale Uniunii Europene, este un document strategic
de politică publică ce are drept scop satisfacerea nevoilor de mobilitate ale persoanelor şi
activităţilor economice în arealurile urbane sau metropolitane pentru o mai bună calitate a vieţii,
adresându-se tuturor formelor de transport din întreaga aglomeraţie urbană, cu precădere
transportului public şi privat, de marfă şi de pasageri, motorizat şi nemotorizat, în mişcare sau în
staţionare.
85
Prin Planul de Mobilitate Urbană Durabilă sunt definite strategii, politici, proiecte şi
priorităţi pentru un transport durabil, având drept scop sprijinirea unei creşteri economice
sustenabile, inclusiv din punct de vedere social şi al protecţiei mediului, în toate zonele urbane.
Planul de Mobilitate Urbană Durabilă necesită o viziune pe termen lung şi sustenabilă pentru
zona urbană căreia i se adresează. PMUD se bazează pe practicile existente de planificare şi ia în
considerare principiile de integrare, participare şi evaluare, punând un accent deosebit pe
implicarea cetăţenilor şi a tuturor părţilor, pe coordonarea politicilor între sectoare, între diferite
niveluri de autoritate şi între autorităţile învecinate.
Planul de Mobilitate Urbană Durabilă al Municipiului Deva are drept scop crearea unui
sistem de transport care să răspundă următoarelor obiective principale:
♦ Accesibilitate: asigurarea de opţiuni de transport pentru toţi cetăţenii, astfel încât

aceştia să aibă acces la destinaţiile şi serviciile esenţiale.
♦ Siguranţă şi securitate: îmbunătăţirea condiţiilor de siguranţă şi securitate pentru toţi
utilizatorii sistemului de transport şi reducerea numărului de victime provenite din
accidentele rutiere
♦ Mediu sănătos: reducerea poluării atmosferice şi fonice, a emisiilor de gaze cu efect de
seră şi a consumului de energie
♦ Eficienţă economică: îmbunătăţirea eficienţei şi rentabilităţii transportului de persoane
şi mărfuri
♦ Calitatea mediului urban: creşterea atractivitaţii şi calităţii mediului urban şi a peisajului
urban, pentru beneficiul cetăţenilor, economiei şi societăţii în ansamblu
În realizarea Planului de Mobilitate Urbană Durabilă al Municipiului Deva a fost realizată
o analiză cuprinzătoare a situaţiei actuale a infrastructurii de transport din aria de studiu.
Rezultatele acestei analize sunt prezentate în subcapitolele următoare.
În urma analizei respective, au fost identificate disfuncţionalităţile cu impact asupra

mobilităţii şi a fost realizată o analiză a punctelor pozitive şi negative în ceea ce priveşte
funcţionarea sistemului de transport la nivelul municipiului, pe baza căreia au fost propuse
acţiuni şi măsuri pe următoarele tematici de mobilitate:
♦ Intervenţii majore asupra reţelei stradale;

♦ Transport public;
♦ Transport de marfă;
♦ Mijloace (sisteme) alternative de mobilitate;
♦ Managementul traficului;
♦ Zone cu nivel ridicat de complexitate;
♦ Structura intermodală şi operaţiuni urbanistice necesare;
♦ Aspecte instituţionale.
Proiectele corespunzătoare acestor acţiuni şi măsuri au fost incluse într-un Plan de
acţiune, corespunzător obiectivelor strategice stabilite. Viziunea şi obiectivele respective,
86
împreună cu proiectele din Planul de acţiune, au fost integrate în Strategia Integrată de

Dezvoltare Urbană a Municipiului Deva, astfel încât să contribuie la realizarea viziunii şi misiunii
generale definite în aceasta.
3.3. Infrastructura de transport a Municipiului Deva
3.3.1. Aspecte generale

Municipiul Deva este situat în zona de împletire a fluxurilor de trafic care leagă zona
centrală a ţării cu cea de vest, prin DN7 şi zona de sud cu cea de nord, prin DN66 şi DN 76, care
împreună formează drumul E79 Calafat - Craiova - Petroşani - Simeria - Deva - Brad - Oradea
-Borş. Astfel, drumul naţional principal DN7 face legătura între Bucureşti şi punctul de graniţă
Nădlac spre Ungaria, traseul acestuia trecând prin localităţile Bucureşti - Piteşti - Râmnicu Vâlcea
-Sibiu - Deva - Arad - Nădlac - Graniţă Ungaria. Celălalt drum naţional, DN76, conectează
municipiul Deva cu municipiul Oradea, cu trecere prin Beiuş.
Drumul magistral DN7 are clasa tehnică III şi parţial II (pe teritoriul localităţilor Deva şi
Sântuhalm) şi deserveşte un trafic de tranzit intens şi totodată un trafic local şi de penetraţie de
asemenea intens.
În partea de nord a Municipiului Deva se asigură legătura cu Autostrada A1, de care este
separat prin Râul Mureş. Prin această legătură, Municipiul Deva este racordat la reţeaua Trans-
Europeană de Transport centrală (TEN-T).
Tabel 3.1. Distanţele faţă de principalele centre naţionale pe reţeaua rutieră

Traseul Destinaţie Distanţa(km) Traseul Destinaţie Distanţa(km)
Arad 149 Oradea 191

re şo
■=> Braşov 284 Piatra Neamţ 434
Bucureşti 455 Sibiu 121
ecare De
ecare De
Cluj Napoca 184 Suceava 506

Constanţa 644 Timişoara 157
Iaşi 577 Târgu Mureş 220
87
lârâi
t DEVA s-
s9*K
U
SÂU1UHALM
^nn ■
Fig. 3.5. Harta căilor rutiere aferente municipiului Deva
Reţeaua de drumuri judeţene care leagă în mod direct Municipiul Deva de localităţile
învecinate este formată din:
♦ DJ 687:Sântuhalm-Călan (DN66)
♦ DJ 707 J: DN 7-Cabana Căprioara-Deva;
♦ DJ 708 E: Deva - Cârjiţi - Almaşu Mic - Peştişu Mic - Nandru - Ciulpăz.
Drumurile locale (comunale) care asigură deservirea unor localităţi rurale/zone
periurbane ale Municipiului Deva sunt:
♦ DC 123 (Bârcea Mare - Cristur);

♦ DC124(Deva-Archia);
♦ DC127(Deva-Cozia);
♦ DC 129 (Deva -Hărău).
Având în vedere faptul că zona administrativă Deva cuprinde şi localităţi aparţinătoare,
reţeaua drumurilor naţionale şi judeţene este completată cu drumurile comunale aferente
acestor localităţi. Tabelul 3.2 cuprinde această reţea rutieră.
Din cele cinci drumuri comunale la nivelul zonei municipale au fost reabilitate în ultimii
cinci ani numai două, respectiv DC124 şi DC127, din fonduri proprii, iar celelalte este imperios
necesar să fie reabilitate/modernizate în perioada aferentă strategiei 2014-2023.
Drumurile judeţene şi cele municipale sunt întreţinute în condiţii optime de funcţionare

de către serviciile specifice ale administraţiei publice locale în colaborare cu Compania de
Drumuri Naţionale şi Autostrăzi din România, Secţia de Drumuri Naţionale Vest - Timişoara,
Punct de lucru Deva.
88
Tabel 3.2. Reţeaua rutieră din responsabilitatea municipiului Deva
Nr. Categorie Responsabilitate Deva
crt. Lungime %din Repere drum

(km) total
1 Drumuri naţionale, din care: 6,8 35,5%
2 ♦ DN7 6,8
3 ♦ DN76 -
4 Drumuri judeţene, din care: 4,5 23,5%
5 ♦ DJ707J 2,0
6 ♦ DJ708E 2,5
7 Drumuri comunale, din 7,85 41%

care:
8 ♦ DC123 1,1 Bârcea Mare - Cristur (lăţime 4 m)
9 ♦ DC124 2,6 Deva - Archia (lăţime 4 m)
10 ♦ DC125A 1,4 Almaşu Sec - Archia (lăţime 3,5 - 4 m)
11 ♦ DC127 2,0 Deva - Cozia (lăţime 4 m)
12 ♦ DC129 0,75 Deva- Hărău (lăţime 6 m)
T O TA L 19,15 100%
Sursa: prelucrare proprie
Distribuţia celor trei tipuri de drumuri aflate în responsabilitatea municipiului Deva este
prezentată în graficul de mai jos.
În cea mai mare parte a timpului, traficul pe toate intrările principale înspre municipiul
Deva se desfăşoară în condiţii normale. Până în primăvara anului 2013, accesul a fost uneori greoi
pe cele două intrări principale în municipiu, respectiv dinspre Arad şi Sibiu. Cu toate acestea,
situaţia s-a îmbunătăţit în mod apreciabil prin finalizarea unei părţi din autostrada vestului, aflată
în proximitatea municipiului Deva.
89
Drumuri
Drumuri
comunale
Fig. 3.6. Distributia tipurilor de drumuri din responsabilitatea municipiului Deva
Prin finalizarea tronsonului doi din autostrada Orăştie-Sibiu, kilometrul 24 plus 110 până
la 43 plus 855, de circa 20 de kilometri, dar şi cu cei 24 de kilometiri finalizaţi între Sebeşşi Orăştie,
cât şi autostrada finalizată între Orăştie şi Deva-Şoimuş - 32 kilometri, rezultă un total de 76 de
kilometri din Autostrada Vestului, care pot fi parcurşi în circa 40 de minute, faţă de peste o oră şi
jumătate, pe drumul naţional.
Referitor la capacitatea de circulaţie interurbană, aceasta este corespunzătoare pe toată

reţeaua existentă de drumuri naţionale, fiind asigurate majoritar condiţii de circulaţie pe două
benzi pe sens.
Circulaţia feroviară este facilitată de existenţa magistralei feroviare 200, Bucureşti-Deva

-Arad-Curtici.
Din punct de vedere al accesibilităţii feroviare, Municipiul Deva, prin poziţia sa geografică,
prezintă avantajul de a fi situat pe Coridorul paneuropean de transport multimodal IV, aşa cum
s-a specificat deja. Municipiul Deva dispune de o gară modernă, care asigură accesul în
împrejurimi a călătorilor pe calea ferată, precum şi de o Agenţie de voiaj CFR.
Din punct de vedere al accesibilităţii pe apă, se poate afirma că, în prezent, nu este folosit
potenţialul râului Mureş, deşi este cuprins în planul naţional al reţelelor navigabile, conform Legii
nr. 363/2006 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului Naţional.
Referitor la accesibilitatea aerienă, la nivelul municipiului Devanu există un aeroport. În

schimb, în apropierea municipiului Deva se află aeroportul Săuleşti, destinat activităţilor aviatice
sportive. Pe de altă parte,pe o rază de cca. 150 km se află trei aeroporturi internaţionale,şi anume
Timişoara, Sibiu şi Cluj-Napoca.
90
3.3.2. Infrastructura de transport rutier urban

Infrastructura locală specifică municipiului Deva este compusă din bulevarde, străzi, alei,
zone pietonale, pasaje, parcări şi trotuare.
Reţeaua rutieră a Municipiului Deva are o structură matriceală, având drept principale
artere pe direcţia verticală (NV-SE) străzile: Calea Zarandului, Bd. Decebal/Bd. 22 Decembrie/Str.
Sântuhalm, Str. Mihai Eminescu. Arterele reprezentând componenta verticală a matricei asigură
în partea de nord şi de sud legătura cu DN76/E79. Matricea este completată prin componenta
orizontală (NE-SV), reprezentată de o serie de străzi care leagă arterele verticale, respectiv: Bd.
Iuliu Maniu, Bd. Mihail Kogălniceanu, Str. Mărăşti / Str. Carpaţi / Str. Oituz, Bd. Nicolae Bălcescu.
Aceste artere şi străzile adiacente/de prelungire asigură legătura cu drumurile judeţene şi
comunale menţionate.
Fig. 3.7. Clasificarea străzilor pe categorii, Municipiul Deva

Sursă: Studiu de trafic privind dimensionarea structurilor rutiere, precum şi traficul de calcul pentru verificarea
capacităţii de circulaţie pe o perioadă de 15 ani
Reţeaua stradală are o lungime de aproximativ 90 km, fiind formată din 224 de străzi
(conform nomenclatorului stradal al Municipiului Deva) şi cuprinde străzi de categoria a II-a (de
legătură, care asigură circulaţia majoră între zonele funcţionale şi de locuit), a III-a (colectoare,
care preiau fluxurile de trafic din zonele funcţionale şi le dirijează spre străzile de legătură) şi a
IV-a (de folosinţă locală, care asigură accesul la locuinţe şi pentru servicii curente sau ocazionale).
91
Conform Studiului de trafic privind dimensionarea structurilor rutiere, în iulie 2016,

arterele din Municipiul Deva au îmbrăcăminte din asfalt (77%), beton (6%), piatră cubică (6%),
macadam (10%) sau pământ (1%). Astfel, străzile din interiorul municipiului sunt acoperite cu
beton asfaltic pe o lungime de 60,75 km, cu beton de ciment 15,45 km, cu dale de pavaj 5,15 km
şi drum pietruit şi din pământ 14,78 km.
În ultimii 5 ani, au fost realizate lucrări de reabilitare pe următoarele străzi: Bd. Decebal
(între Avram Iancu şi Bd. Iuliu Maniu), Bd. Iuliu Maniu, Bd. Dacia şi zona adiacentă, Str. Avram
Iancu şi zone adiacente, Str. Scurtă (Cristur), Str. Sarni (Cristur), Str. Azur, Str. Tineretului, Str.
Paiului, Str. Bucovinei, Str. Câmpului (Bârcea Mică), Str. Principală (Archia), Str. Coziei, Str.
Alunului.
Tabel 3.3. Modernizarea anuală a reţelei stradale a municipiului Deva m 2000-2013

perioada
Nr. Anul
Detalii U/M
crt. 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006
Lungime totală străzi, din Km 85 85 85 85 85 85 85

care:
-străzi modernizate Km 81 81 83 83 83 83 83
- străzi modernizate % 95% 95% 95% 95% 95% 95% 95%
Nr. Anul
Detalii U/M
2012 2013
crt. 2007 2008 2009 2010 2011
Km 90 90 90 90 90
Lungime totală străzi, din
care:
- străzi modernizate Km 88 88 88 88 88
-străzi modernizate % 98% 98% 98% 98% 98%
Sursa: INS, Fişa localităţii, Municipiul Deva
Datele statistice referitoare la evoluţia dezvoltării şi modernizării reţelei stradale sunt

prezentate în Tabelul 3.3. O imagine relevantă a tendinţei înregistrate în această perioadă este
furnizată în Figura 3.8.
92
912
I Str .17 i orasenEsti {km) i
Strjri orjs modern iî^fe
*^ " "^ l- O2 Ci C »^
3 8 8 3 3 8 8 3 3 3 S S
Fig. 3.8. Evolutia modernizarii strazilor orasenesti din municipiul Deva
Ca urmare a analizelor realizate asupra stării fizice a drumurilor, a rezultat ca fiind

necesară reabilitarea şi modernizarea într-o primă etapă a reţelei rutiere urbane pe următoarele
artere de circulaţie:
♦ Zona Vulcan: Str. Granitului; Al. Cascadei; Str. Roci; Str. Coziei; Drum de legătură str.
Vulcan-str. Coziei
♦ Zona Archia: Str. Principală sat Archia
♦ Zona Sântuhalm: Str. Eternităţii; Str. Fermierilor; Str. Armindenului
♦ Zona Orizont-Zăvoi: Str. Lotusului; Str. Nordului; Str. Hortensiei; Str. Zenitului; Str.
Viorelelor; Amenajare trotuare pe str. Zăvoi
♦ Alte zone: Str. Petre Ispirescu (str. Sadoveanu in 22 Decembrie - lângă Direcţia Sanitar
Veterinară); Prelungire str. Brânduşei; amenajare sens giratoriu în intersecţia Str. Mihai
Eminescu-Str. Minerului
De asemenea, în cadrul Studiului de trafic privind dimensionarea structurilor rutiere,
precum şi traficul de calcul pentru verificarea capacităţii de circulaţie pe o perioadă de 15 ani a
fost realizată analiza capacităţii de circulaţie a arterelor rutiere în raport cu valorile traficului de
calcul Nc (definit drept numărul de osii standard 115kN pe o bandă de circulaţie). Încadrarea în
clase de trafic a străzilor a fost realizată conform Normativului NP 116-04 (Normativ privind
alcătuirea structurilor rutiere rigide şi suple pentru străzi, Monitorul Oficial al României, Anul 173
(XVII), nr.438 bis, 24 mai 2005) .
Ca urmare a analizelor realizate şi a prognozelor pentru perioada de analiză, au rezultat o

serie de măsuri care au fost incluse în Planul de Mobilitate Urbană Durabilă, prin proiectele
referitoare la planul de organizare a circulaţiei, consolidarea semnalizării statice orizontale şi
verticale şi amenajarea de parcări rezidenţiale şi publice. Măsurile identificate sunt următoarele:
93
Calea Za randului: încadrarea în categoria a II-a, cu toate că pe anumite sectoare valorile

de trafic depăşesc limita de 600 vehicule etalon/oră/bandă, datorită preconizării unei
relocări a fluxurilor de trafic de tranzit în momentul finalizării autostrăzii A1
Bd. Nicoale Bălcescu: sporirea capacităţii de circulaţie prin reamenajarea parcărilor
laterale şi lărgirea părţii carosabile la 2 benzi pe sens, pe tronsonul cuprins între Bd. 22
Decembrie şi Str. Mihai Eminescu
Str. Mihai Eminescu: reorganizarea circulaţiei rutiere şi interzicerea parcărilor pe
tronsoanele în care există 1 singură bandă de circulaţie pe sens, iar intensitatea
traficului este de peste 600 vehicule etalon/oră/bandă (între intersecţia cu str. Cloşca
şi intersecţia cu str. Bariţiu)
Str. Horea, Bd. Decebal, Bd. 22 Decembrie: constituie axa principală de circulaţie pe
care este dezvoltată reţeaua stradală a oraşului Deva, înregistrând cele mai importante
fluxuri de trafic din oraş; se recomandă adoptarea de măsuri care să permită utilizarea
la maxim a capacităţii de circulaţie existente, prin reorganizarea parcărilor, amenajarea
de parcări suplimentare în zonele adiacente, organizarea circulaţiei şi semnalizării
statice şi dinamice astfel încât să se asigure viteze de circulaţie optime şi un număr
redus de opriri; se recomandă eliminarea parcărilor laterale pe Bd. 22 Decembrie, pe
tronsonul cuprins între intersecţiile cu str. Ciprian Porumbescu şi Piaţa Victoria
Str. Mărăşti şi Carpaţi: reorganizarea/eliminarea parcărilor laterale pentru mărirea
capacităţii de circulaţie.
X
Fig. 3.9. Încadrarea străzilor în clase de trafic, Municipiul Deva
94
3.3.3. Managementul traficului

În urma procesului de colectare a datelor, descris pe larg în capitolul dedicat acestui
subiect, precum şi din concluziile Studiului de trafic efectuat în Municipiul Deva în anul 2016, au
rezultat principalele zone/artere în care există volume mari de trafic, capabile să conducă la
congestii de circulaţie. Acestea sunt reprezentate în hărţile de mai jos, preluate din Studiul de
trafic, pentru fluxurile de autovehicule, pentru ora de vârf. Menţionăm că, pentru realizarea
modelului de transport, datele au fost integrate cu datele obţinute de la Centrul de management
al traficului din Municipiul Deva, care confirmă concluziile studiului amintit.
LEGENDA:
Plusuri de trafic | reb. flzicc-1

Autottirisnii? cm iie
virf3616 ■■<•■'
'.::' i ■■ Limiiâ teritoriu jmaisu
■--\v~.
-• ■ ' ' - . - - .................. : ■ ■ -----------------------
Fig. 3.10. Fluxuri de trafic, autovehicule - ora de vârf, 2016

După cum se observă, principalele concentrări de trafic pentru fluxurile de autovehicule

sunt reprezentate de arterele principale, respectiv: Bd. Decebal, Bd. 22 Decembrie, Calea
95
Zarandului, Str. Mihai Eminescu, Bd. Iuliu Maniu, iar pentru vehiculele de marfă grele: Calea
Zarandului.
În Municipiul Deva este implementat şi în funcţiune un sistem de management adaptiv al

traficului. Spre deosebire de sistemul clasic „undă verde", sistemul adaptiv are capacitatea de a
culege informaţii în timp real asupra fluxurilor de trafic din reţeaua rutieră, prin intermediul
senzorilor amplasaţi în teren. Pe baza acestor informaţii, în intersecţiile şi în trecerile de pietoni
semaforizate se asigură o reglare a lungimii ciclului de semaforizare, astfel încât traficul să
decurgă cât mai fluent.
Sistemul are integrate suplimentar alte două componente, cu puternic impact asupra
siguranţei cetăţenilor, respectiv:
♦ Sistem de camere video CCTV pentru supraveghere, amplasate în toate intersecţiile

semaforizate
♦ Monitorizarea şi gestionarea centralizată a sistemului, astfel încât operatorii de trafic
să poată lua decizii în timp util şi să asigure prioritatea vehiculelor cu destinaţie specială:
transportul public, salvarea, pompierii şi poliţia
Tabel 3.4. Amplasamentul intersecţiilor din sistemul integrat de management al traficului

Nr. Denumirea Intersecţiei
1 Horea - Valeriu Branişte - Griviţei

2 Calea Zarandului - N. Bălcescu - Dorobanţilor
3 Calea Zarandului - Mărăsti
4 Calea Zarandului - trecere pietoni
5 Calea Zarandului - Bd. M. Kogălniceanu
6 Calea Zarandului - Mihai Viteazu
7 Calea Zarandului - Bd. Iuliu Maniu
8 Bd. 22 Decembrie - trecere pietoni
9 Bd. 22 Decembrie - Str. Carpaţi
10 Bd. Decebal -trecere pietoni (Oficiul de Pensii)
11 Bd. Decebal - Bd. M. Kogălniceanu
12 Bd. Decebal -trecere pietoni (piaţa Operei)
13 Bd. Decebal - Ion Creanga
14 Bd. Decebal - Bd. Iuliu Maniu
15 Bd. Decebal -trecere pietoni
16 Bd. Decebal - Avram Iancu - Horea
17 Bd. 1 Decembrie - trecere pietoni (Oficiul de Pensii)
18 Bd. 1 Decembrie - Bd. M. Kogălniceanu
19 Mihai Eminescu -trecere pietoni (IPJ)
20 Gheorghe Bariţiu - trecere pietoni
21 Mihai Eminescu - Crişan - Dragoş Voda
22 Mihai Eminescu - Protopop V. Damian - Elena Văcărescu
23 Mihai Eminescu - Piaţa Victoriei
Sursa: Planul de mobilitate urbană durabilă al Municipiului Deva
96
Localizarea acestora în reţeaua rutieră a Municipiului Deva este prezentată în harta de

mai jos.
"*.
\l „
. '
-^ -<\V
/
Fig. 3.11. Localizarea intersecţiilor şi trecerilor de pietoni semaforizare, 2016
Sursa: Planul de mobilitate urbană al Municipiului Deva
97
3.3.4. Transportul de marfă

Transportul de marfă pe teritoriul Municipiului Deva se desfăşoară cf. HCL nr.133/2010
privind aprobarea Regulamentului şi tarifelor pentru eliberarea şi folosirea autorizaţiilor de acces
tonaj în legătură cu stabilirea condiţiilor de acces a autovehiculelor cu masa maximă autorizată
de peste 3,5 tone pe străzile din Municipiul Deva, cu modificările ulterioare (HCL nr.135/2013).
Traficul vehiculelorgrele se desfăşoară în special pe Calea Za randului, aceasta jucând rolul
de centură ocolitoare a oraşului. Cea mai mare parte a traficului greu de tranzit a fost preluat de
autostrada A1, care rulează paralel cu oraşul, fiind despărţită de acesta prin Râul Mureş. Totuşi,
există în continuare un procent de 25% dintre vehiculele grele care pătrund în municipiu şi
tranzitează oraşul, restul având zona de destinaţie pe teritoriul municipiului.
Fluturi tic IruliL [Yuh.
Vfcfrfcu/e grefe (fe marfă orw

d*
Vv-- \ ■
I OH JM
'-":.'■-' LijiiiLa.-Udrn<>rJu anjliij
■■■
■ * . ____________- -
"' " - ■ ■ *' - ■ ■- - .
Fig. 3.12. Fluxuri de trafic, trafic greu - ora de vârf, 2016 1

1
Sursă: Studiu de trafic privind dimensionarea structurilor rutiere, precum şi traficul de calcul pentru
verificarea capacităţii de circulaţie pe o perioadă de 15 ani
98
Dintre problemele sesizate în legătură cu transportul vehiculelor de marfă, cele mai

importante sunt următoarele:
♦ Vehiculele grele de transport marfă au aceleaşi zone de penetraţie a reţelei rutiere
urbane ca şi restul vehiculelor şi aglomerează punctele respective.
♦ Deteriorarea accentuată a arterei Calea Zarandului, datorită volumului ridicat de trafic
greu.
3.3.5. Parcări
În ceea ce priveşte sistemul de parcări, în momentul de faţă, în Municipiul Deva există
următoarele facilităţi pentru parcare, reprezentate grafic în imaginea de mai jos:
- Parcări rezidenţiale: aprox. 3500 de locuri de parcare amenajate în cvartalele de
locuinţe colective, destinate parcării de reşedinţă; locurile din parcările de
reşedinţă sunt taxate prin abonament anual.
Parcări publice: 719 locuri (conform Hotărârii Consiliului Local din 24 mai 2013);
locurile din parcările publice nu sunt taxate.
Parcările publice existente la ora actuală sunt plasate în următoarele locaţii:
Tabel 3.5. Tabel centralizator al locurilor de parcare, conform Hotărârii Consiliului Local al
Municipiului Deva nr. 222/2014 (Anexa)
Nr. Locaţie Număr locuri
crt. parcare
1 B-dul Decebal -în faţa mag. Romarta 20

2 Str. 22 Decembrie-Artima Ulpia 24
3 Str. Mihai Kogălniceanu - Ulpita/28 loc. şi Stomatologie/30 loc. 58
4 B-dul Decebal de la str. Mihai Kogălniceanu, la Piaţa Arras 160
5 B-dul 1 Decembrie, de la str. Iuliu Maniu, la Casa de Cultură 89
6 B-dul 1 Decembrie / giratoriu - Piaţa Unirii - Caşina 82
7 Str. Iuliu Maniu, de la Bd. 1 Decembrie la Bd. Decebal 95
8 Str. Iuliu Maniu, de la B-dul Decebal, la Calea Zarandului 160
9 B-dul Decebal, OTP Bank/ Intesa Bank 12
10 Str. 22 Decembrie Spital/Policlinică/D. Vodă 72
11 Parcare Piaţa Centrală 20
12 Str. Cuza Vodă - Leconfex 25
13 Parcare str. Ion Creangă, Piaţa Azur 26
14 Str. Mareşal Averescu, în faţa Catedralei / IPH 50
15 Str. 22 Decembrie, de la Aleea Salcâmilor, până la sensul giratoriu 50
16 Str. Iuliu Maniu-Mall 46
TOTAL 989
Sursa: Planul de mobilitate urbană durabilă al Municipiului Deva
99
Fig. 3.13. Localizarea parcărilor, Municipiul Deva

Cea mai mare presiune în ceea ce priveşte locurile de parcare se regăseşte în zona
centrală, în lungul Bd. 22 Decembrie, Bd. 1 Decembrie şi Bd. Decebal. În această zonă sunt
concentrate o serie de obiective de interes public, clădiri administrative, spaţii comerciale, zone
de recreere şi agrement, pieţe.
În prezent, parcarea este gratuită. În Municipiul Deva nu este implementat un sistem

inteligent de management al parcărilor şi de informare a utilizatorilor asupra disponibilităţii
spaţiilor de parcare.
100
3.3.6. Transportul public

Modurile de transport public funcţionale în Municipiul Deva sunt următoarele:
♦ Transport feroviar
♦ Transport auto interurban
♦ Transport auto local
♦ Taxi
♦ Transport aerian
♦ Transport pe cablu
3.3.6.1. Transportul feroviar

Municipiul Deva se află pe linia de cale ferată: Curtici - Arad - Simeria - Vinţu de Jos - Alba
Iulia - Coslariu - Copşa Mica - Braşov - Ploieşti - Bucureşti - Feteşti - Medgidia - Constanta. De
asemenea, merită specificată semnarea Memorandumului de Finanţare 2001/RO/16/P/PA/008
cu Comisia Europeană, referitor la Asistenţa Tehnică privind modernizarea liniei de cale ferată
Frontieră - Curtici - Arad - Deva - Simeria, componentă a Coridorului IV Pan European pentru
circulaţia trenurilor de călători cu viteza maximă de 160 km/h.
În Municipiul Deva există o singură gară, amplasată în Piaţa Gării, în prelungirea Bd. Iuliu
Maniu. Staţia de cale ferată este semnalată în PUG drept una dintre disfuncţionalităţile existente
la nivelul municipiului, fiind indicată necesitatea reabilitării acesteia.
3.3.6.2. Transportul auto interurban

Cursele pe trasee judeţene au drept loc de plecare/sosire autogările din Piaţa Gării.
Datele statistice pentru anul 2013 indică un număr de 4.770 de persoane care utilizează
zilnic acest tip de transport public.
3.3.6.3. Transportul aerian

Referitor la accesibilitatea aeriană, la nivelul Municipiului Deva nu există un aeroport, dar
în apropierea municipiului Deva se află aerodromul Săuleşti, a cărui reabilitare şi dezvoltare este
inclusă în documentele strategice sectoriale.
3.3.6.4. Transportul pe cablu (telecabina)

Transportul pe cablu este reprezentat în Municipiul Deva de telecabină, utilizată pentru a
pune în valoare potenţialul turistic al zonei şi pentru a facilita accesul către Cetatea Devei.
Telecabina este singurul ascensor înclinat din România, iar din punct de vedere al lungimii
traseului - 278 metri şi a diferenţei de nivel -158 metri, este primul din Europa. Instalaţia asigură
legătura mecanică de la staţia de plecare, situată la cota 180,0 metri, până la platforma
intermediară a Cetăţii Deva, situată la cota 342,65 metri, respectiv o diferenţă de nivel de circa
101
160,00 metri. Capacitatea telecabinei este de 16 persoane. Viteza de deplasare este de 2m/s,
având o durată medie a unei curse de cca 2,5 min.
Din datele furnizate de Primăria Municipiului Deva, a fost identificată o insuficienţă a

capacităţii de transport a telecabinei în perioadele de afluenţă mare a turiştilor (în weekend-uri
şi vara), care conduce la timpi de aşteptare mari. În graficul de mai jos este evidenţiată evoluţia
numărului de utilizatori ai telecabinei în perioada 2010-2015, iar în tabel, numărul şi tipul
utilizatorilor, pe luni, pentru anul 2016.
Evoluţia numărului de utilizatori ai telecabinei

2010 - 2015
40000
JOCKB
O
2010 1012 ilUH ■im.b
Fig. 3.14. Evoluţia numărului de utilizatori ai telecabinei, 2010-2015, Municipiul Deva
Sursa: Planul de Mobilitate Urbană Durabilă al Municipiului Deva
După cum se observă din grafic, există un trend puternic ascendent al numărului de turişti
care utilizează telecabina în ultimii ani, datorat finalizării lucrărilor de reabilitare a Cetăţii Deva,
precum şi acţiunilor de promovare a acesteia în circuitul turistic naţional.
Aşa cum rezultă din tabelul de mai jos, tendinţa de creştere a numărului de turişti a
continuat şi în anul 2016, recordul fiind atins în luna august: peste 38.000 de turişti.
Tabel 3.6. Numărul şi tipurile de utilizatori ai telecabinei pe luni calendaristice, 2016
Luna Adulti Adulti Copii Copii Pensionari Pensionari Gratuit Dizabilitati TOTAL
dus- dus dus- dus dus-intors
intors sau intors sau
intors intors
Ianuarie 1039 0 461 0 121 0 9 29 1.659
Februarie 7 0 1 0 0 0 0 0 8
Martie 2.931 0 1.935 0 254 0 56 30 5.206
Aprilie 7.861 1.101 8.856 1.655 831 56 470 173 21.003
Mai 10.756 1.302 7.221 753 1.626 56 319 129 22.162
Iunie 9.770 713 11.243 944 1.521 39 532 178 24.940
iulie 17.099 1.031 8.066 686 3.215 38 280 151 30.566
August 22.979 1.609 9.138 719 3.383 42 315 233 38.418
102
Septembrie 11.871 543 3.569 276 2.477 19 95 108 18.958

Octombrie 6.694 344
3.802 344 1.096 19 92 4712.438
Noiembrie 3.564 277 2.917 620 369 17 114 22 7.900
Decembrie 3.387 118 1.334 81 130 2 13 19 5.084
Total 97.958 7038 58543 6078 15023 288 2295 1119 188.342
După cum se observă din tabel, în perioadele de vârf de sezon se înregistrează peste 1.000
de utilizatori pe zi, ceea ce conduce la timpi de aşteptare mari, datorită capacităţii limitate de
transport a telecabinei, de 16 călători (aprox. 80 călători/oră)
3.3.6.5. Transportul public local

Exploatarea serviciului de transport public local se face pe 8 trasee, reprezentate grafic
pe harta de mai jos:
UCEHH*:
^^^ lÛkl t : Ha i- Z llO L t St l

^-^ lud 2: IU- IPuiFMan
^^ TBMll ?l 5»l- DU»
Y ^^^ TM Uil iiQ ll ^d un
^ î \
V ^^ Hn.ll ft Bd- Wwl
s \ ^
L \ ^^ Irdiil 6! Lui- .nu UHLih

^ ^ ^ ^ ^
-
\
<._ 1\ j
,-n1
1"\\
i
Ci\ ___/
/
1
;'
v NA
■îl* "^ ^
^3v_ \
j
\V\
\
>
1
f
V
■
r----------^
>
-^ yj ^^>-- /
""■--■■^1._
- —. .
—
/ {
-■ \
n
.... \
h
/\
- i
..... -
/ / \ > ■
Fig. 3.15. Harta traseelor de transport public, 2016

103
Serviciul de transport public este concesionat către operatorul S.C. TIRIUS TRANSTUR
S.R.L, conform: Contractului de concesiune a transportului public de călători 799/07.01.2005,
Act Adiţional nr. 5/15.02.2016
Costul unui bilet de călătorie cu vehicule de transport public, pe raza Municipiului Deva
este de 1,55 lei/călătorie. Eliberarea tichetelor de călătorie se face de către conducătorul
mijlocului de transport.
Gradul de acoperire al liniilor de transport public este evidenţiat în harta de mai jos, în
care sunt marcate locaţiile staţiilor de transport public şi izocronele aferente acestora. Izocronele
reprezintă locul geometric al punctelor egal depărtate ca timp de parcurs de fiecare staţie,
corespunzând în cazul de faţă unei raze de 150 metri, distanţa parcursă în 2 minute pe jos,
respectiv 300 metri, distanţă parcursă în 4 minute pe jos, cu o viteză medie de deplasare de
aproximativ 4,5 km/h.
-■ an
\
Casa memorial
Docior Peiru Groie
O
♦
m
Fig. 3.16. Gradul de acoperire al transportului public, 2016

104
După cum se observă, gradul de acoperire este relativ corespunzător, existând totuşi
câteva zone în care cererea de transport nu este acoperită. O parte dintre acestea, cum ar fi
satele Cristur şi Archia, au fost identificate şi în urma discuţiilor cu actorii cheie implicaţi în
problemele legate de mobilitate, respectiv cu reprezentanţii zonelor respective. Aceste probleme
vor fi acoperite prin lista de măsuri şi proiecte care au drept scop creşterea atractivităţii
transportului public, în vederea atragerii unui număr cât mai mare de cetăţeni către utilizarea
acestui mod de transport.
În anul 2014, a fost realizat un Studiu de oportunitate în vederea delegării serviciului de

transport public local pe raza Municipiului Deva şi a satelor aparţinătoare, în cadrul căruia au fost
evidenţiate deficienţele transportului public din momentul respectiv, prin analize directe şi prin
sondarea opiniei cetăţenilor. Principalele aspecte sesizate au fost:
♦ Starea necorespunzătoare a vehiculelor de transport public, care nu ofereau călătorilor

confortul şi siguranţa asociate unui transport public de calitate
♦ Nemarcarea corespunzătoare a staţiilor de transport public
♦ Lipsa dotărilor specifice de mobilier din staţiile de transport public
♦ Amplasamentul necorespunzător al unora dintre aceste staţii.
♦ Nerespectarea regulilor de parcare de către ceilalţi conducători auto, în poziţiile
marcate drept staţii de călători.
Ca urmare a evidenţierii aspectelor respective, o parte a acestor deficienţe au fost
remediate, în special cele legate de starea vehiculelor de transport public. Astfel, aşa cum a fost
specificat anterior, a fost acordată operatorului S.C. TIRIUS TRANSTUR S.R.L concesiunea şi
pentru al doilea pachet de linii de transport, iar operatorul respectiv a asigurat o înnoire parţială
a parcului de vehicule utilizat.
Cu toate acestea, aşa cum rezultă din graficul de mai jos, parcul de vehicule de transport
public are o vechime mare, ceea ce conduce la consumuri de combustibil şi emisii de noxe mari.
De asemenea, vehiculele nu corespund cerinţelor de asigurare a accesului pentru persoanele cu
handicap.
Fig. 3.17. Distribuţia vehiculelor de transport public, funcţie de anul de fabricaţie

105
Fig. 3.18. Distribuţia vehiculelor de transport public, funcţie de dotarea pentru accesul persoanelor cu
handicap
Analiza situaţiei actuale a transportului public de pe raza Municipiului Deva şi a satelor

aparţinătoare a condus la următoarele concluzii şi măsuri necesare pentru remedierea
deficienţelor:
♦ Gradul de acoperire al transportului public şi structura traseelor existente sunt relativ

satisfăcătoare. Cu toate acestea, sunt necesare măsuri de eficientizare a transportului
public, care să permită şi acoperirea unor zone în care cererea de transport este mai
redusă (Cristur, Archia, cartiere rezidenţiale noi), de ex: sistem de ticketing, informarea
călătorilor, managementul transportului public. Totodată este necesar să se asigure
accesibilitatea la acest mijloc de transport şi pentru locuitorii zonelor de
dezvoltare/extindere a intravilanului (ex. Cartierul Grigorescu)
♦ Staţiile de transport public nu oferă condiţii care să atragă pasagerii pentru utilizarea
acestui mod de transport, fiind necesară modernizarea/dotarea cu mobilier specific,
panouri cu mesaje variabile, care să ofere informaţii în timp real asupra graficului de
circulaţie al mijloacelor de transport public, camere de supraveghere.
♦ Este necesară modernizarea parcului de vehicule de transport public, astfel încât să se
asigure reducerea nivelului de combustibil şi a emisiilor de noxe, precum şi asigurarea
accesului pentru persoanele cu handicap. Astfel, se impune achiziţionarea de vehicule
de transport public ecologice, care să ofere condiţii moderne, sigure şi confortabile
pentru călători şi a căror utilizare să conducă la reducerea impactului asupra mediului.
De asemenea, va fi necesară suplimentarea numărului de vehicule actual, în funcţie de
concluziile studiului asupra necesităţilor de extindere a liniilor de transport public
actuale, precum şi ca rezultat al analizelor asupra cererii pentru acest mod de transport,
care este de aşteptat să crească, odată cu modernizarea şi eficientizarea lui.
♦ Odată cu modernizarea parcului de vehicule de transport public şi introducerea
vehiculelor ecologice, va fi necesară construirea/reabilitarea unui depou care să
permită încărcarea şi operaţiunile necesare de întreţinere pentru acest tip de vehicule.
106
Totodată, depoul respectiv va trebui dotat cu toate echipamentele aferente sistemului

de ticketing, prin care să se asigure descărcarea informaţiilor din echipamentele de la
bordul vehiculelor, odată ajunse la cap de linie, şi procesarea acestora, astfel încât să
se obţină informaţii referitoare la cererea de călătorie (linie, oră, grad de umplere etc.).
♦ Creşterea siguranţei pentru utilizatorii acestui mijloc de transport, prin asigurarea unui
parc de vehicule cu caracteristici tehnice corespunzătoare, precum şi prin amenajarea
corespunzătoare a staţiilor de transport public (relocare, eliminarea parcărilor,
realizarea de alveole, semnalizarea corespunzătoare)
♦ Realizarea/actualizarea unui studiu de oportunitate referitor la tipul de operator care
va gestiona sistemul de transport public.
♦ Implementarea unui sistem de management al transportului public, care să asigure o
utilizarea cât mai eficientă a acestui mod de transport. Integrarea sistemului cu cel de
management al traficului, deja implementat pe principalele artere ale municipiului.
De asemenea, pentru creşterea confortului călătoriei, precum şi pentru încurajarea
utilizării transportului public şi asigurarea respectării graficelor de călătorie, este necesară
reabilitarea cu prioritate a arterelor rutiere pe care circulă mijloacele de transport public. Străzile
care generează congestii de trafic sunt cele menţionate şi în capitolul 2.2.3, respectiv: Bd.
Decebal, Bd. 22 Decembrie, Calea Za randului, Str. Mihai Eminescu, Bd. Iuliu Maniu
3.3.6.6. Transportul în regim de taxi

Companiile de taxiuri care s-au dezvoltat în ultimii ani acoperă necesarul de transport care
depăşeşte capacitatea transportului public. Acest sistem de transport public este asigurat de un
număr de 293 autovehicule, stabilit prin aplicarea reglementărilor în vigoare privind numărul de
autorizaţii emise funcţie de numărul de locuitori deserviţi.
Având în vedere descreşterea populaţiei înregistrată în ultimul timp, va fi necesară

realizarea unui studiu de oportunitate privind numărul de taximetre puse la dispoziţia
cetăţenilor. Studiul va trebui să ia în considerare, pe lângă normele în vigoare, şi alţi factori
determinanţi pentru populaţie, cum sunt: gradul de satisfacere a cerinţelor populaţiei pentru
orele de vârf, modalităţile de asigurare a nevoilor de transport pe timp de noapte, acoperirea
zonelor limitrofe aflate în afara traseelor actuale de transport public local.
Funcţiile de licenţiere, monitorizare şi control sunt deţinute de serviciile specializate ale

primăriei. Eforturi deosebite au fost şi sunt depuse pentru eliminarea practicilor ilegale (de tip
piraterie), prin care se afectează siguranţa şi securitatea cetăţenilor. Eficienţa demersurilor
intreprinse la acest nivel a fost mult îmbunătăţită datorită conlucrării permanente cu Poliţia
municipală /judeţeană, precum şi cu Poliţia locală.
Procesul de verificare a fost sprijinit permanent de Autoritatea Rutieră Română Agenţia

Hunedoara, privind atestarea şoferilor de pe taximetre, precum şi de Inspectoratul Teritorial de
Muncă, cu privire la verificarea corectitudinii documentelor depuse în vederea angajării. Toate
taximetrele beneficiază de servicii de dispecerat asigurate de operatori-dispeceri, autorizaţi de
structura responsabilă a Primăriei Deva.
107
3.3.6.7. Mijloace alternative de mobilitate

În Municipiul Deva a fost dezvoltată o reţea de piste de biciclete cu o lungime de
aproximativ 5 km, prezentată în figura de mai jos.
HSTC KCBCUTE
Fig. 3.19. Harta pistelor de biciclete, 2016 Sursa: Planul de Mobilitate Urbană Durabilă al Municipiului
Deva
108
Starea infrastructurii existente este bună, aceasta fiind realizată recent, dar este evident
din vizualizarea hărţii că reţeaua de piste de biciclete acoperă doar o mică parte a infrastructurii
rutiere, fiind necesară extinderea.
Cota modală a deplasărilor cu bicicleta, rezultată în urma sondajelor realizate în procesul

de culegere a datelor pentru realizarea PMUD, este de 3% din totalul deplasărilor.
Unul dintre aspectele importante care trebuie avute în vedere este necesitatea asigurării
unei continuităţi a reţelei de piste de biciclete ce va fi creată, cu asigurarea deservirii principalelor
zone de atragere/generare călătorii, care conţin elemente de patrimoniu cultural şi istoric,
atracţii turistice, zone de agrement şi pentru practicarea sportului, centre comerciale etc. Astfel,
trebuie avute în vedere următoarele locaţii: centrul istoric, Piaţa Victoria, Parcul I.C. Brătianu, Bd.
Decebal, Bd. 22 Decembrie, Parcul, Piaţa Cetăţii, Str. Zarandului (zona comercială şi industrială)
şi zonele adiacente acestora, alte puncte de interes pentru locuitorii Municipiului.
Totodată, datorită distanţelor relativ scurte faţă de satele aparţinătoare şi localităţile

învecinate, este utilă oferirea unei alternative nepoluante pentru cei care parcurg aceste trasee,
prin extinderea pistelor de biciclete spre Cristur şi Hunedoara, respectiv DHS, aerodrom şi
Simeria.
De asemenea, în vederea facilitării accesului la acest mod de transport nepoluant, este

necesară implementarea unui sistem bike-sharing, care să asigure un număr suficient de biciclete
pentru a satisface cererea existentă sau viitoare şi care să fie amplasate în locaţiile cele mai
potrivite.
Mersul pe jos reprezintă una dintre opţiunile fundamentale ale mobilităţii, oferind o serie
de avantaje: este ieftin, fără emisii, nu utilizează combustibili fosili, oferă beneficii pentru
sănătate, este la fel de accesibil, indiferent de venituri. Prin urmare, ameliorarea spaţiilor
pietonale este una dintre strategiile esenţiale pentru a se atinge obiectivul de mobilitate urbană
durabilă.
Dimensiunile oraşului şi deficienţele sesizate în privinţa transportului public fac ca mersul
pe jos să fie modul de transport dominant în Municipiul Deva, reprezentând 41% din totalul
deplasărilor zilnice efectuate de cetăţeni.
Până în prezent, reabilitarea trotuarelor a fost realizată pe secţiunile marcate în harta de
mai sus.
În cazul Municipiului Deva, zonele pietonale de recreere/agrement sunt reprezentate de

parcuri, pieţe, zona centrală. Una dintre problemele identificate, referitoare la zonele pietonale
existente, este necesitatea integrării acestora într-un traseu pietonal sigur pentru utilizatori.
Astfel, prin măsurile propuse în cadrul Planului de Mobilitate Urbană Durabilă se va asigura
extinderea şi interconectarea zonelor identificate ca fiind cele mai utilizate de locuitorii
Municipiului Deva care preferă acest modul de transport pietonal, respectiv prin extinderea
spaţiului pietonal în zona centrală şi asigurarea unei legături între traseul pietonal din Centrul
Vechi, Parcul Cetate şi Piaţa Cetăţii (telecabină).
109
*
V - \_ * ,
.V" \
Fig. 3.20. Trotuare reabilitate, 2016 Sursa: Planul de
Mobilitate Urbană Durabilă al Municipiului Deva
Zonele specifice identificate ca prezentând un nivel ridicat de complexitate din punct de

vedere al mobilităţii sunt:
♦ Zona Centrală (Centrul istoric, Zona Poşta Veche, Piaţa Victoriei, Parcul I.C.Brătianu)
♦ Piaţa Gării
♦ Piaţa Cetăţii
♦ Zona comercială centrală
Zona Centrală identificată ca având complexitate ridicată a mobilităţii este zona cuprinsă
între str. Aurel Vlaicu, în Nord şi str. Piaţa Victoriei, în Sud, în lungul Bd. 1 Decembrie 1918 şi
legătura cu Parcul I.C. Brătianu. Zona cuprinde mai multe obiective care generează/atrag
deplasări zilnice, cum ar fi: Primăria Municipiului Deva, Piaţa Unirii, Consiliul Judeţean
Hunedoara, alte instituţii administrative la nivel judeţean (Judecătorie, Tribunal, Parchetul,
Direcţia Generală a Finanţelor Publice, Trezoreria etc.), instituţii de învăţământ (Colegiul Naţional
Decebal, Colegiul Naţional Pedagogic Regina Maria), Casa de Cultură Drăgan Muntean, zona
110
Poşta Veche, cinematograf, cafenele, restaurante, Parcul I.C. Brătianu.În partea nordică a str. 1
Decembrie 1918 este delimitată o zonă pietonală, care se întrerupe în dreptul str. Aurel Vlaicu.
La Nord de str. Aurel Vlaicu se află Parcul Cetate, iar str. Axente Sever asigură legătura cu Piaţa
Cetăţii, în care se află punctul de pornire al telecabinei, pentru acces la Cetatea Devei.
Accesul în zonă poate fi realizat cu autovehiculul propriu, transportul public (liniile 2 şi 8),
mers pe jos, bicicleta.
Pentru această zonă se au în vedere o serie de măsuri incluse în Planul de Mobilitate

Urbană Durabilă, printre care extinderea zonei pietonale, astfel încât să se asigure legătura prin
mers pe jos/mers cu bicicleta între centrul istoric şi Piaţa Cetăţii, reorganizarea spaţiului urban
Poşta Veche - Piaţa Victoriei - Parc I.C. Brătianu ca zonă poetonală/semipietonală,
restricţiona rea accesului autovehiculelor în zonele pietonale prin implementarea de sisteme
inteligente de limitare a accesului, reorganizarea circulaţiei şi a parcărilor. De asemenea, se vor
implementa şi măsuri de revizuire a politicii parcărilor. În ceea ce priveşte reorganizarea
circulaţiei în zonă, trebuie avută în vedere şi o analiză a necesităţii menţinerii semaforizării
trecerii de pietoni de pe strada Gheorghe Bariţiu (Caşina), în condiţiile modificării fluxurilor de
trafic auto din zonă. De asemenea, se va avea în vedere includerea pistelor de biciclete într-o
reţea care să asigure legătura cu alte puncte de interese. Măsurile respective vor contribui şi la
reducerea congestiilor de trafic din zona centrală, prin asigurarea accesului facil prin utilizarea
altor moduri de transport, mai puţin poluante.
Piaţa Gării, amplasată în prelungirea Bd. Iuliu Maniu, în faţa Gării Municipiului Deva,
concentrează următoarele moduri de transport:
♦ Transport feroviar: Gara Municipiului Deva

♦ Transport în regim de taxi
♦ Transport public urban: capătul a 7 dintre cele 8 linii de transport public
♦ Transport judeţean: două autogări trasee interurbane şi judeţene
♦ Transport auto privat: parcare
Datorită acestor caracteristici, zona prezintă toate premisele implementării unei staţii
intermodale, prin care să se asigure transferul mai facil al călătorilor între diverse moduri de
transport şi atragerea acestora spre utilizarea transportului în comun, în defavoarea vehiculului
personal prin informarea dinamică asupra conexiunilor disponibile.
De asemenea, în zona respectivă se va avea în vedere şi asigurarea accesului în siguranţă

cu bicicleta, prin crearea infrastructurii necesare (piste de biciclete) şi o staţie de bike-sharing,
astfel încât acest mod de transport să fie adăugat celorlalte deja disponibile.
Piaţa Cetăţii, amplasată la baza Dealului Cetăţii, este un pol important de atragere a
călătoriilor, datorită accesului la telecabină. În prezent, în locaţia respectivă există doar o zonă
amenajată pentru parcare.
Datorită specificului zonei şi caracteristicii de atragere a călătoriilor, în scopul reducerii

traficului auto şi al atragerii cetăţenilor spre moduri de transport alternative: transport public,
111
pietonal, biciclete, Piaţa Cetăţii poate fi transformată într-o staţie intermodală, contribuind la
creşterea calităţii vieţii pentru cetăţenii Devei. Proiectul va fi corelat cu alte măsuri, respectiv:
♦ reorganizarea circulaţiei în zonă, cu stabilirea de sensuri unice pentru vehicule

♦ extinderea zonelor pietonale
♦ organizarea infrastructurii necesare funcţionării unui traseu auto nou pentru
transportul public local
♦ realizarea de piste de biciclete
♦ realizarea unei staţii de bike-sharing
♦ amenajările peisagistice necesare.
Zona comercială centrală, amplasată în lungul Bd. Decebal, între Bd. Iuliu Maniu şi str. Ion
Creangă, cuprinde complexul Deva Mall şi Piaţa Agroalimentară Deva, puncte de interes pentru
locuitori, cărora li se adaugă alte magazine, bănci, parc, Biserica Buna Vestire. Zona este
accesibilă prin intermediul autoturismului propriu, transportului public, bicicletei şi mersului pe
jos. Spre deosebire de supermarket-urile amplasate pe Calea Zarandului, care dispun de spaţii
generoase de parcare, în această zonă parcările amenajate nu sunt suficiente pentru cererea
existentă. În plus, parcările de pe străzile laterale (str. Cuza Vodă, str. Mihai Viteazu, str. Ion
Creangă) reduc capacitatea arterelor respective.
3.3.7. Opinia cetăţenilor

Cu ocazia cercetării sociologice au fost prelevate răspunsuri la un set de întrebări
referitoare la infrastructura de transport rutier şi feroviar.
Una dintre întrebări a fost cea referitoare la evaluarea eficienţei diferitelor moduri de
transport:
4- Cât de eficient apreciaţi că este mijlocul de transport cu care circulaţi? (la această
întrebare s-a răspuns doar pentru mijlocul de transport folosit)
Ma»-tui
■ ftwte eflclwt
■ ElkfNrt
112
Fiecare persoană evaluându-şi propriul mod de deplasare în termen de eficienţă, se

observă că în general cei mai mulţumiţi sunt cei care nu folosesc niciun mijloc de transport. Acest
lucru se datorează şi faptului că 40% dintre respondenţi sunt nemulţumiţi de calitatea mijloacelor
de transport în comun (aşa cum se specifica şi la răspunsurile formulate cu privire la
infrastructura de transport în comun).
De remarcat faptul că, dacă se au în vedere răspunsurile pentru „Foarte eficient" şi

„Eficient", rezultă că 90% dintre respondenţi consideră maxi-taxi ca fiind un mijloc eficient.
Cei care utilizează taxiul în deplasările din oraş apreciază eficienţa acestuia în proporţie
de 95%.
4- Dvs. ca cetăţean al oraşului, cât de mulţumit sunteţi de următoarele aspecte, pe o scală de

la 1 la 5 (unde 1 înseamnă deloc mulţumit şi 5 înseamnă foarte mulţumit- pentru o prezentare
mai eficientă a fost redusă scala pentru cele 3 categorii menţionate în grafic)?
Din prelucrarea acestor date, gradul de satisfacţie faţă de infrastructura de transport

rutier şi feroviar se prezintă procentual astfel:
Accesul către alte- localităţi
Amplasarea staţiile r de transport fn comun
Aftftp-ţul In iiinfilfi rA!id#nţialft rutdor
transportului în comun Accesul la zonc-lc-
Indu strialc «U ţranipart in carmin fluiditatea
traficului rutier dn Incalntatn Gradul de
modernizare--aldrumurilor Numărul
dapjnjrl fi adfflklIftranuaCMtO» Calitatea
scrviciila r de trai sport PCTCV ia r fal tatrta
rr.ljnar.elnr-A* »i* nipn.it fe f<n»L ar-
■ Hemuţumlr
Nlr.l nemulţumit, nici mulţumit
i Mulţumit
Analiza după valorile medii calculate pentru fiecare item pe scala 1-5 (unde 1 înseamnă
„deloc mulţumit" şi 5 înseamnă „foarte mulţumit") evidenţiază faptul că accesul către alte
localităţi sau orarul transportului în comun şi staţiile pentru acest tip de vehicule sunt evaluate
pozitiv (cu medii peste 3), în timp ce parcările şi indicatorii referitori la transportul feroviar sunt
evaluaţi negativ (obţinând medii sub 2,5 )
În general, populaţia din municipiul Deva este mulţumită majoritar de amplasarea staţiilor
de transport în comun, utilitatea orarului transportului în comun şi accesul către alte localităţi. În
schimb, părerile sunt împărţite atunci când este vorba despre calitatea mijloacelor de transport
113
în comun. Mai mult de 50% gradul de nemulţumire în rândul respondenţilor apare în cazul
parcărilor din localitate, a serviciilor de transport feroviar precum şi calitatea mijloacelor de
transport feroviar.
3.4. Analiza SWOT - Infrastructura de transport
PUNCTE TARI
Reţea de transport rutieră cu conectivitate ridicată, datorită racordării la reţeaua TEN-T
Dezvoltarea reţelei rutiere prin darea în folosinţă a autostrăzii Nădlac-Arad-Timişoara-Lugoj-Deva-

Sibiu şi a realizării drumului expres cu patru benzi în punctul Deva.
îmbunătăţirea stării tehnice a sistemului rutier din ultimii ani, ca urmare a intervenţiilor de
modernizare a străzilor şi trotuarelor
Sistem integrat de management al traficului rutier.
Existenţa autostrăzii asigură devierea unei mare părţi a transportului de marfă, care nu mai
tranzitează oraşul.
Reabilitarea recentă a trotuarelor
Existenţa pistelor de biciclete
Existenţa de zone pietonale amenajate, care conduc la creşterea accesibilităţii şi atractivitătii spaţiului
public
Marcajele pietonale, semnele pietonale şi semnele de circulaţie sunt bine semnalizate
PUNCTE SLABE
Lipsa de atractivitate a transportului în comun, datorită stării infrastructurii de transport public,

respectiv a vehiculelor de transport în comun şi a staţiilor
Infrastructura rutieră, inclusiv trotuare
Lipsa informaţiilor referitoare la transportul public
Crearea de congestii de circulaţie în orele de vârf
Lipsa de eficienţă economică a transportului public local
Numărul mare de deplasări cu autovehicule private, raportat la deplasările cu transportul public
Utilizarea excesivă mijloacelor de transport poluante şi lipsa unei politici coerente de încurajare a
utilizării de vehicule ecologice
114
Acoperirea redusă a transportului public pentru satele aparţinătoare
Lungimea redusă a pistelor de biciclete amenajate Lipsa unui sistem
de bike-sharing
Inexistenţa staţiilor intermodale, care să permită transferul între modurile de transport, cu efect
negativ asupra accesibilităţii
Inexistenţa semnalizării rutiere dinamice specifice pentru deplasările cu bicicleta
Lăţimea necorespunzătoare a trotuarelor
Problemele legate de siguranţa pietonilor la traversarea unor artere de circulaţie cu trafic intens şi viteze
de deplasare mari.
Lipsa unor măsuri care să crească siguranţa pentru utilizatorii transportului public
Numărul redus al locurilor de parcare, ceea ce conduce la disconfort, dar şi la ocuparea suprafeţei de
rulare a vehiculelor cu autovehicule parcate, rezultând o diminuare a capacităţii de transport a reţelei
rutiere
Suprafaţa redusă a zonelor pietonale
Lipsa amenajării unor zone cu nivel ridicat de complexitate ca zone pietonale/ semipietonale sau ca
puncte intermodale
Poluarea produsă de activitatea de transport
OPORTUNITĂŢI
Posibilitatea de accesare a fondurilor europene în scopul soluţionării problemelor legate de

mobilitatea urbană durabilă
Dezvoltarea şi modernizarea reţelei rutiere prin realizarea de drumuri multiple de acces la autostrada
Nădlac-Arad-Timişoara-Lugoj-Deva-Sibiu.
Implementarea proiectului de reabilitare a liniei de cale ferată Frontieră - Curtici - Simeria, parte
componentă a Coridorului IV Pan - European, pentru circulaţia trenurilor cu viteza maximă de 160 km/h.
Deschiderea populaţiei pentru utilizarea mijloacelor de transport alternative: bicicleta, mersul pe jos
Disponibilitatea exprimată de populaţie în a renunţa la deplasările cu vehiculul personal, în condiţiile

existenţei unui transport public accesibil, confortabil şi sigur
Existenţa sistemului de management adaptiv al traficului, care poate fi extins şi integrat cu un sistem de
management al transportului public
Existenţa unor investiţii externe (SNCFR) planificate pentru extinderea infrastructurii rutiere prin
construirea de poduri peste calea ferată
Existenta Planului de Mobilitate Urbană Durabilă
115
AMENINŢĂRI
Capacitate redusă de absorbţie a fondurilor comunitare la nivel naţional
Neaccesarea de fonduri europene
Neaccesarea multor finanţări datorită lipsei de la bugetul propriu al judeţului a resurselor financiare
necesare cofinanţării
Politica de parcare existentă încurajează deplasarea cu autovehiculul personal în zonele centrale

aglomerate
Tendinţa generală de creştere a numărului de accidente rutiere şi victime
Atractivitatea redusă a transportului feroviar.
Amplificarea disfuncţionalităţilorîn domeniul transportului de călători
Resurse bugetare reduse faţă de nevoia de investiţii în infrastructură
116
4. DEZVOLTAREA URBANA
4.1. Locuinţe
4.1.1. Context Regional

Conform analizelor realizate pentru fundamentarea procesului de elaborare a Strategiei
2014-2020, Regiunea Vest deţinea în 2010 cel mai mic număr de locuinţe din cele 8 regiuni de
dezvoltare, 63,4% din acestea fiind localizate în mediul urban. Doar 3,8% din totalul locuinţelor
aveau ca proprietar statul,iar aproape % erau localizate în mediul urban.
În ceea ce priveşte confortul locuirii acesta poate fi redat prin numărul camerelor pe o
locuinţă, suprafaţa locuibilă şi numărul persoanelor pe o locuinţă (Tabel 4.1).
Tabel 4.1. Principalii indicatori pentru fondul de locuinţe în anul 2010

Regiunea Camere pe Suprafaţa locuibilă Nr. persoane Nr. persoane
o locuinţă pe o locuinţă pe o cameră
Peo Pe o locuinţă Pe o persoană
cameră
Nord-Est 2,6 14,8 37,7 14,0 2,7 1,1
Sud-Est 2,8 13,9 39,3 15,1 2,6 0,9
Sud-Muntenia 2,8 13,4 38,0 15,2 2,5 0,9
Sud-Vest Oltenia 2,8 13,3 36,8 15,4 2,4 0,9
Nord-Vest 2,4 16,5 40,3 16,1 2,5 1,0
Centru 2,4 17,0 40,5 15,9 2,5 1,1
Buucreşti-Ilfov 2,6 16,3 42,2 17,4 2,4 0,9
Vest 2,5 16,6 41,7 17,3 2,4 1,0
România 2,6 15,0 39,4 15,6 2,5 1,0
Sursa: INS- Fondul de locuinţe 2011
În general, se observă o îmbunătăţirea condiţiilor de locuit ale populaţiei, în toate

regiunile de dezvoltare, diferenţiat însă, ca intensitate, de la o regiune la alta. Din tabelul de mai
sus, se relevă că Regiunea Vest se situează destul de bine comparativ cu media naţională la
fiecare indicator, iar în comparaţie cu regiunile de dezvoltare Regiunea Vest se situează pe locul
III la numărul de camere pe locuinţă, ceea ce înseamnă că regiunea este dominată de locuinţe
relativ medii (2 camere), locul II la suprafaţa locuibilă pe o cameră, locul II la suprafaţa locuibilă
pe locuinţă, locul II la suprafaţa locuibilă pe o persoană şi locul IV la numărul de persoane pe o
locuinţă.
117
Deci, per ansamblu, chiar dacă regiunea deţine ultimul loc la numărul de locuinţe şi
camere (indicator direct proporţionat cu numărul de persoane care locuiesc în regiune), regiunea
are în general standarde ridicate pentru fondul de locuinţe.
Calitatea locuinţelor poate fi dată şi de alţi indicatori cum sunt numărul de persoane care
nu au nici baie nici duş în interiorul locuinţei, ponderea populaţiei totale într-o locuinţă cu
scurgeri în acoperiş, ziduri umede sau putregai în fundaţie, podele sau ferestre, precum şi
ponderea populaţiei care nu aretoaletă în casă.
Pentru aceşti indicatori România ocupă în principal ultimele poziţii în statistici, fiind
necesarărecuperarea multor decalaje faţă de statele Uniunii Europene. Chiar dacă aceşti
indicatori sunt indisponibili pentru Regiunea Vest, pe baza poziţiei înregistrate la indicatorii de
mai sus (locul II), se poate deduce că regiunea deţine o calitate bună comparativ cu nivelul
naţional, însă există destul loc de îmbunătăţire a condiţiilor de locuit.
Tabel 4. 2. Formele de proprietate ale fondului de locuinţe m anul 2011

Judeţul Proprietate Proprietate Total locuinţe % Stat % Privat
majoritară majoritar
de stat privată
Arad 2.361 189.135 191.496 1,2 98,8
Caraş-Severin 8.528 123.950 132.478 6,4 93,6
Hunedoara 6.837 189.194 196.031 3,5 96,5
Timiş 11.879 260.250 272.129 4,4 95,6
Vest 29.605 762.529 792.134 3,7 96,3
Total 195.827 8.272.005 8.467.832 2,3 97,7
Sursa: INS- Fondul de locuinţe 2011

Aceste observaţii este necesar să fie completate cu faptul că numai 3,7% din totalul
locuinţelor din regiune aparţin proprietăţii majoritare de stat, pe când 96,3% din locuinţe aparţin
proprietarilor privaţi (Tabelul 4.2).
Fig. 4.1. Ponderea locuintelor proprietate stat/privat in Regiunea Vest, anul 2011
118
În comparaţie cu nivelul naţional, în Regiunea Vest se înregistrează un număr mai mare al

proprietăţilor deţinute de stat (3,7%), pe când la nivel judeţean cel mai privatizat fond de locuinţe
este cel al judeţului Arad, cu 98,8%, pe când cel mai slab privatizat este judeţul Caraş-Severin
(93,6%). Raportul fonduri publice / fonduri private este redat şi prin datele înscrise în tabelul de
mai jos (Tabel 4.3).
Tabel 4.3. Locuinţe terminate în anul 2011 după tipul sursei de finanţare
Judeţul Fonduri publice Fonduri private
Arad 25 616
Caraş-Severin - 175
Hunedoara 42 311
Timiş 80 2.130
Regiunea Vest 147 3.232
În cadrul regiunii, între anii 2005-2011 construcţia şi terminarea de locuinţe nu cunoaşte o

tendinţă clară, ci mai degrabă una oscilantă, cu perioade de creşteri în anii 2006-2008, o scădere
puternică între anii 2008-2010, şi o creştere începând cu anul 2010, creştere care este
comparabilă cu cea din anul 2007. Dinamica locuinţelor terminate redă dinamica pieţei
imobiliare, cu puncul maxim atins în 2008, urmat de declinul evident din 2010. Un alt trend
important se referă la creşterea suprafeţei locuibile pe locuinţă, indicând orientarea pieţei spre
confort privind spaţiul de locuit, acest lucru având implicaţii asupra preţului, costurilor de
întreţinere şi nevoii de energie termică.
În anul 2011, cele mai multe locuinţe terminate din fonduri publice au fost întregistrate
în judeţul Timiş (54,5%), pentru ca pe locul secund să se situeze judeţul Hunedoara, cu 42 de
locuinţe terminate (28,68%). La polul opus se află judeţul Arad, cu 25 locuinţe terminate (16,3%).
Tabel 4.4. Evoluţia locuinţelor finanţate din fonduri private

Judeţul Nr. locuinţe din fond privat Ponderea în
Evoluţie
Regiunea Vest
2010 2011 2010-2011 (2011)
Arad 378 616 38,6 19%
Caraş-Severin 168 175 4,0 5,4%
Hunedoara 288 311 7,4 9,6%
119
Timiş 1.840 2.130 13,6 66%
Regiunea Vest 2.683 3.232 17,0 100%
România 45.983 43.062 -6,8 -
Construcţia de locuinţe cu fonduri private este mult mai dinamică în regiune, aceasta fiind
predominantă în judeţul Timiş (66%) şi are un mare potenţial în judeţul Arad (19%), judeţul
Hunedoara (9,6%) şi judeţul Caraş-Severin, cu 5,4% (Tabelul 4.4). Tendinţa antreprenorilor a fost
de a investiîn apartamente cu confort sporit din punct de vedere al numărului de camere (Tabelul
4.4).
De asemenea, se observă că la nivel regional investiţiile din fonduri private au înregistrat

o dinamică pozitivă în anul 2011 faţă de anul 2010, regiunea fiind peste media naţională (Tabelul
4.4). În regiune, cea mai bună evoluţie a avut-o judeţul Arad, în care numărul locuinţelor
terminate din fonduri private au crescut cu 38,6%, dublu faţă de media regională. Evoluţii pozitive
apropiate de media regională s-au înregistrat în judeţul Timiş (17%), acesta având şi cea mai mare
pondere a locuinţelor terminate din regiune.
4.1.2. Infrastructura de locuit şi spaţiul urban

4.1.2.1. Fondul de locuinţe şi calitatea locuirii
Datele de analiză au fost prelevate din Baza de date Institutul Naţional de Statistică şi se
referă la perioada 2006-^2015.
Aceste date au fost sistematizate pe trei problematici majore, astfel:
♦ Tabelul A-Fondul de locuinţe;

♦ Tabelul B - Realizarea locuinţelor;
♦ Tabelul C - Autorizaţii de construire; Suprafaţa intravilană; Suprafaţa spaţiilor verzi.
Fondul de locuinţe
Pentru caracterizarea fondului de locuinţe al municipiului Deva vor fi analizaţi următorii

indicatori statistici: locuinţe existente; locuinţe în proprietate majoritară de stat; locuinţe în
proprietate majoritar privată; suprafaţa locuibilă; suprafaţa locuibilă în proprietate majoritară de
stat; suprafaţa locuibilă în proprietate majoritar privată.
Referitor la indicatorii globali, cum sunt numărul total al locuinţelor existente şi suprafaţa
locuibilă totală, se poate observa că aceştia au avut o evoluţie ascendentă. Astfel, numărul
locuinţelor existente a crescut de la 28.148 (anul 2006) la 30.135 (anul 2015), ceea ce corespunde
unei creşteri cu 7,06% (Figura 4.2).
120
Fig. 4.2. Evoluţia locuinţlor existente - Municipiul
Deva Sursa: Baza de date Institutul Naţional de
Statistică
Suprafaţa locuibilă totală a crescut, de asemenea, de la 1.022.842 mp (anul 2006) la

1.258.510 mp (anul 2015), deci o creştere cu 23,04%. Deoarece creşterea suprafeţei
locuibile este mai mare decît creşterea numărului de locuinţe, se poate concluziona că, în
ansamblu, s-a înregistrat o creştere a suprafeţei la nivel de unitate locuibilă.
Graficul din Figura 4.2 prezintă evoluţia fondului de locuinţe total, iar cel din Figura 4.3
se referă la evoluţia suprafeţei locuibile totale.
1400000
1200000
1000000
BDOODO
6O0OD0
■HXXMU
200000
7G0G 2007 JGOfi 2009 JOIO 2011 JOI 2
2013 2014 2015
Fig. 4.3. Evoluţia suprafeţei locuibile (mp)

- Municipiul Deva Sursa: Baza de
date Institutul Naţional de Statistică
121
În schimb, în timp ce indicatorii referitori la proprietatea majoritar privată au cunoscut o

creştere continuă în perioada de analiză, indicatorii care vizează proprietatea majoritară de stat
au avut o evoluţie total oscilantă. Astfel, numărului locuinţelor din proprietatea majoritar privată
a crescut de la 28.071 (anul 2006) la 29.297 (anul 2015), deci creşterea a fost de numai 4,4%. O
creştere mai mare s-a înregistrat la suprafaţa locuibilă în proprietate majoritar privată, de
21,39%, corespunzător trecerii de la 1.020.861 mp (anul 2006) la 1.239.258 mp (anul 2015).
Graficele din Figurile 4.4 şi 4.5 prezintă aceste evoluţii.
i—*
3S0O0
30000
25000
20000
15000
10000
5000 D
2001 J'JIW ÎOOft 2004 tftlO 2*11 2012 ÎOlî 2GH 20li
Fig. 4.4. Evolutia numarului locuintelor in proprietate majoritar privata

Sursa: Baza de date Institutul Naţional de Statistică
Având în vedere evoluţia oscilantă a fondului de locuinţe în proprietatea de stat, la

această categorie ne vom rezuma să comparăm numai valorile înregistrate la limitele intervalului
de referinţă. Astfel, locuinţele în proprietate majoritar de stat au scăzut de la 806 (anul 2000) la
249 (anul 2012), deci o scădere cu 69%. Concomitent, suprafaţa locuibilă în proprietate
majoritară de stat a crescut de la 5.401 mp (anul 2000) la 8.369 mp (anul 2012), ceea ce
corespunde unei creşteri cu 55%. S-a păstrat deci tendinţa de schimbare a destinaţiei unor spaţii
de locuit, situate, de regulă, la parterul blocurilor, prin transformarea acestora în spaţii
comerciale şi de birouri.
122
1400W»
1200O0O
ÎOOOMO
BOOOOO
600DOO
400000
200000 n
2OG6 2OG 7 2OGS 2OG9 2D1D 2D11 JOI2 2D1Z 2D14 ÎD1S
Fig. 4.5. Evolutia suprafetei locuibile in proprietate majoritar privata

Suprafaţa totală a municipiului Deva este de 6.003 ha. La nivelul anului 2015 numărul total
de locuinţe existente era de 30.135, din care un număr de 838 locuinţe în proprietate majoritară
de stat şi un număr de 29.927 locuinţe în proprietate majoritar privată.
Realizarea locuinţelor
Dinamica realizării locuinţelor denotă o evoluţie sporadică privind finalizarea locuinţelor

realizate din fonduri publice (numai în anii 2003, 2009 şi 2012), în timp ce locuinţele din fonduri
private au acoperit întreaga perioadă de analiză, fiind realizate în special din fondurile populaţiei.
Locuinţe realizate din fonduri private, altele decât cele ale populaţiei, au fost finalizate numai în
anii 2005, 2008, 2009 şi 2012.
I Total
I Fonduri publice I
Fonduri private I
Fondurle populaţiei
Fig. 4.6. Dinamica realizarii locuintelor in
perioada 2000-2012
12
3
Aşadar, se poate observa faptul că trendul înregistrat la elaborarea strategiei anterioare

s-a menţinut în continuare, astfel încât tendinţa generală a fost de construire a unor locuinţe
individuale, proprietate privată. Dacă ne referim numai la numărul total al locuinţelor terminate,
indiferent de tipul fondurilor pe baza cărora s-au realizat, în anul 2012 (216 locuinţe) au fost
terminate cu 575% mai multe locuinţe decât în anul 2000 (32 locuinţe).
Cuprinderea într-un grafic comun a acestor aspecte referitoare la dinamica realizării

locuinţelor furnizează o imagine sugestivă privind aportul fondurilor publice şi al celor private
(din care se menţionează separat fondurile populaţiei) la dinamica generală a realizării de
locuinţe în municipiul Deva în perioada 2000-2012 (Figura 4.6).
Autorizaţii de construire
Solicitările adresate privind eliberarea de autorizaţii de construire pentru clădiri

rezidenţiale, exclusiv pentru colectivităţi, au variat de la un an la altul. Astfel, dacă de referim la
perioada 2006-2015, se constată un vârf în anul 2008, după care a urmat o evoluţie descendentă,
cu o uşoară creştere în ultimii doi ani. Graficele din Figurile 4.7 şi 4.8 exemplifică modul de
acordare a autorizaţiilor de construire, precum şi a suprafeţei totale aferente acestora.
Fig. 4.7. Evolutia autorizatiilor eliberate pentru cladiri rezidentiale

124
M l
Fig. 4.8. Evolutia suprafeţei autorizate a clădirilor rezidentiale (autorizaţii)
În ceea ce priveşte calitatea locuirii, toate spaţiile de locuit existente la nivelul

municipiului Deva şi al localităţilor aparţinătoare dispun de alimentare cu energie electrică, iar
majoritatea din acestea sunt conectate la reţeaua de apă, canalizare şi de încalzire termică
(centrală sau proprie).
4.1.2.2. Pieţe agroalimentare şi pentru manifestări culturale Pieţe

agroalimentare
În Municipiul Deva există pieţe agroalimentare în principalele cartiere ale oraşului, astfel:
Piaţa Telecabinei, Piaţa Prefecturii, Piaţa Unirii, Piaţa Victoriei, Piaţa Arras (zona Lido), Piaţa I.C.
Brătianu.
La începutul anului 2009 s-a inaugurat Piaţa Agroalimentară Deva - Central Market.
Complexul are 3 niveluri (demisol, parter, etaj) şi o suprafaţă utilă de aproximativ 4700
mp,suprafaţă comercială oferită spre închiriere. Interiorul pieţei este dotat cu zeci de spaţii
comerciale atent integrate cât şi mese destinate micilor comercianţi.
Compartimentarea cuprinde:
♦ sector producători agricoli - mese individuale

♦ sector lactate - spaţii comerciale şi mese individuale
♦ sector flori - mese individuale
♦ sector ouă, carne de pasăre - spaţii comerciale individuale
♦ sector carne şi produse din carne - spaţii comerciale individuale
125
♦ sector alimentaţie publică - spaţii comerciale individuale

♦ sector produse alimentare preambalate - spaţii comerciale individuale
♦ sector peşte şi produse din peşte - spaţii comerciale individuale
♦ sector produse meşteşugăreşti, artizanale - spaii comerciale individuale
♦ sector produse de panificaţie, patiserie, covrigi şi langoşi -spaţii comerciale individuale
♦ sector produse industriale - spaţii comerciale individuale
Dotare:
♦ lift de persoane pentru accesul de la demisol la nivele superioare

♦ sisteme moderne de iluminat, climatizare
♦ spaţii comerciale la cheie (utilităţi: iluminat, climatizare, spălător, grilaj manual pentru
securizarea spaţiului, tâmplărie aluminiu)
♦ serviciu de pază şi curăţenie
♦ parcare proprie (demisol -135 locuri), zone verzi
♦ acces facil marfă
♦ grupuri sanitare moderne
Pieţe pentru manifestări culturale

Piaţa Victoriei, în suprafaţă de 4.635 mp, este una dintre zonele emblematice ale oraşului
Deva, fiind destinată manifestărilor socio-culturale, târgurilor şi expoziţiilor. Este poziţionată
între „Casa de Cultură" şi clădirea „IPH" Deva, şi are pe amplasament Statuia lui Decebal
-simbolul oraşului.
Piaţa Victoriei reprezintă un obiectiv urban nou, care a fost complet modernizat în ultimii
ani. Caracteristicile actuale ale Pieţei Victoriei o recomandă drept un spaţiu de recreere modern,
reconfortant. La aceastacontribuie numeroasele spaţii verzi şi de recreere create, precum şi
fântâna muzicală modernă, care pune în valoare întreaga piaţă.
De asemenea, alte manifestări socio-culturale cum arfi "Zilele Cetăţii", sărbătorirea zilelor
de "1 Mai", "9 Mai", precum şi alte evenimente, se desfăşoară în spaţiul special amenajat din faţa
hypermarketului Real, la Pădurea Bejan, etc.
4.1.2.3. Spaţii de joacă pentru copii

În prezent există un număr de 27 locuri de joacă, amplasate în cartierele municipiului
Deva. Locurile dejoacă existente sunt într-o stare avansată de degradare, nu s-au făcut investiţii
în ultima perioadă de timp, iar dotăriile existente nu îndeplinesc normele de siguranţă şi
exploatare în condiţii optime.
126
Majoritatea spaţiilor de joacă necesită reabilitare completă, ca parte integrantă a

strategiei de regenerare urbană a municipiului Deva. De asemenea, strategia de regenerare
urbană trebuie să cuprindă spaţii de recreere pentru vârstnici în vecinătatea spaţiilor de joacă,
precum şi spaţii special amenajate pentru practicarea unor sporturi ca: atletism, fotbal, baschet,
handbal, precum şi alte sporturi.
Tabelul 4.5 prezintă amplasamentul şi dotările aferente acestor locuri de joacă.
Tabel 4.5. Starea locurilor dejoacă din Municipiul Deva

Nr.crt. Denumire Dotare
1 Loc de joacă Parc Cetate - Balansoar: 2 buc. -

Hinte duble: 5 buc.
-Tobogane mici: 8 buc.
-Tobogane mari: 3 buc.
2 Loc dejoacă G.Enescu - Căsuţă de joacă din lemn: 1 buc. -
Hintă : 1 buc. - Complex tip scară :
1 buc. - Căluţi tip arc : 4 buc.
3 Loc de joacă Împăratul Traian - Căsuţă de lemn : 1 buc. -

Hinte : 2 buc. -Tobogane :
2 buc.
4 Loc de joacă Cioclovina I - Complex de joacă : 2 buc. -
Căluţi cu arc: 2 buc.
5 Loc de joacă Cioclovina II - Balansoar: 1 buc.
-Căluţ cu arc: 1 buc. -
Hintă dublă : 1 buc.
6 Loc de joacă Uzo Balcan - Balansoare : 1 buc. - Hinte:
4 buc. ( una ruptă)
-Tobogane: 4 buc.
7 Loc de joacă M. Eminescu - Căluţi cu arc : 2 buc. -
(Profi)
Complex cu tobogan: 1 buc. -
Căsuţă de lemn: 1 buc.
8 Loc de joacă M. Eminescu - Căluţi cu arc : 3 buc
(Maxxa)
-Tobogan mare : 1 buc.
9 Loc dejoacă Streiului - Căluţi cu arc : 2 buc. -
Complex de jocă : 1 buc.
-Tobogan : 1 buc.
127
10 Loc de joacă Parc Bejan -Căsuţă lemn : 1 buc. -

Balansoare : 5 buc. -
Hinte : 2 buc. -Scăriţe
metal: 2 buc.
-Tobogane : 2 buc.
11 Loc de joacă Str. Bejan -Căluţi cu arc: 3 buc. -
Balansoare: 3 buc. -
Hinte: 3 buc.
-Tobogane: 4 buc.
12 Loc de joacă Aleea Panseluţelor - Căluţi cu arc: 4 buc. -
Hinte duble: 5 buc.
-Tobogane: 2 buc.
13 Loc de joacă Aleea Saturn - Căluţi cu arc: 2 buc. -
Complex de joacă: 1 buc. -
Hintă dublă: 1 buc.
-Tobogan: 1 buc.
14 Loc de joacă Zamfirescu - Balansoare: 3 buc. -
Căluţi cu arc: 2 buc. -
Hinte duble: 3 buc. -
Sistem roatativ: 1 buc.
-Tobogane: 2 buc.
15 Loc de joacă Marăşti - Balansoare: 8 buc. -
Hinte duble: 3 buc.
-Sistem roată: 1 buc.
-Tobogane: 4 buc.
16 Loc dejoacă Al. Muncii - Căluţi cu arc: 2 buc. - Casuţă
din lemn: 1 buc. - Complex cu
balansoar: 1 buc. - Bancă ruptă:
1 buc.
17 Loc dejoacă Al. Pacii I - Balansoare: 2 buc. -
Hinte duble: 2 buc.
-Tobogane: 4 buc.
18 Loc dejoacă Al. Pacii II - Căluţi cu arc: 3 buc. -
Hinte duble: 2 buc.
-Tobogane: 3 buc.
128
19 Loc de joacă ,,Vânătorul şi -Căluţ cu arc: 1 buc. -

Pescarul"
Hinte duble: 1 buc.
-Tobogan dublu: 1 buc.
20 Loc de joacă Magazinul Ulpia -Căluţ cu arc: 1 buc. -
Balansoar: 1 buc. -
Hintă dublă: 1 buc.
21 Loc de joacă pe Aleea Pescarilor -Bănci: 10 buc. - Coşuri de gunoi: 4 buc. -
S=237 mp
Panou de prezentare: 1 buc. - Ansamblu de
joacă: 1 buc. - Carusel cu platformă şi
băncuţă: 1 buc. - Balansoar figurină cu arc:
1 buc. - Balansoar cu 2 şezuturi şi 2 arcuri: 1
buc.
22 Loc de joacă pe Aleea Românilor - Bănci: 4 buc. - Coşuri de gunoi: 3 buc. -

Bl. 15-16
S=114mp
buc.
23 Loc de joacă pe str. Mihai - Bănci: 8 buc. - Coşuri de gunoi: 3 buc. -
Viteazu lângă OPC
S=180mp
buc. - Leagăn 2 locuri: 1 buc.
24 Loc de joacă pe b-dul Nicolae - Bănci: 8 buc. - Coşuri de gunoi: 3 buc. -

Bălcescu Bl. 16A
S=212mp
129
25 Loc de joacă pe Aleea - Bănci: 6 buc. - Coşuri de gunoi: 3 buc. -

Panselutelor
S=173mp
buc - Leagăn 2 locuri: 1 buc.
26 Loc de joacă pe Aleea Românilor - Bănci: 11 buc. - Coşuri de gunoi: 4 buc. -

Bl. 25-26
S=285mp
27 Loc de joacă în Sat Cristur - Bancă: 4 buc. - Coş de gunoi: 2 buc. -

S=114mp Panou de prezentare: 1 buc. - Ansamblu de
Sursa: Serviciul Public de Întreţinere şi Gospodărire Municipală Deva - Consiliul Local Deva
4.2. Utilităţi publice
4.2.1. Asigurarea cu apă

4.2.1.1. Reţelele de alimentare cu apă
Lungimea reţelei de alimentare cu apă a regiunii Vest este de 5.559 km, reprezentând
11,6% dintr-un total naţional de 47.778 km. Reţelele de alimentare cu apă, în general, şi cele din
localităţile urbane, în special, se confruntă cu probleme legate nu numai de extinderea
capacităţilor de stocare, dar şi aferente capacităţilor de tratare şi distribuţie, în condiţiile
asigurării protecţiei sanitare a surselor.
Sistemul de alimentare cu apă, monitorizat de S.C. Apa Prod S.A. Deva, situat la nivelul
bazinelor hidrografice Criş şi Mureş-Strei, cuprinde următoarele elemente funcţionale:
130
♦ Captarea apei din sursele: lacul hidrocentralei Haţeg pe Râul Mare; sursa Râul Bărbat -
lacul Cincis,Teliuc, sursa Raul Barbat- Hobita Pui, lacul Făerag, râul Crişul Alb, dren pe
malul Crişul Alb, sursa subterană, puţuri Folorit; sursa subterană, izvorul Baniu; sursa
subterană, izvor Hondol, sursa subterană, izvor Bocsa, sursa subterană dren Densus,
sursa pârâul Sălaş;
♦ Tratarea apei în staţiile de tratare: Sântămărie Orlea; Staţia Sânpetru-Hunedoara;
Staţia de tratare Cinciş-Teliuc; Staţia de tratare Hobiţa-Pui; Staţia de tratare Certej;
Staţia de tratare Crişcior-Brad; Staţia de pompe Folorat-Geoagiu; Staţia de tratare
Baniu-Roşcani; Staţia de tratare Hondol-Certej; Staţia de tratare Bocşa-Certej; Staţia
de tratare Strei-Densuş, Staţia de tratare Sălaş;
♦ Sistemul de transport al apei potabile;
♦ Distribuţia apei în localităţi, organizate ca Centre Operaţionale: CO Deva (cu sector
Dobra, Ilia, Certej), CO Hunedoara (cu sector Teliuc), CO Haţeg (cu sector Densus), CO
Călan, CO Simeria, CO Brad, CO Geoagiu, CO Pui.
Staţia de tratare a apei Sântămărie Orlea captează apa din lacul hidrocentralei Haţeg şi o
supune procesului de tratare urmărind cu stricteţe fluxul tehnologic. În funcţie de calitatea apei
brute, se stabilesc dozele de reactivi (sulfat de aluminiu şi var) şi frecvenţa de spălare a filtrelor.
Procesul tehnologic este astfel condus încât să se obtină o apă de calitate, conform Anexei nr.1
din Legea nr. 458/2002. Tabelul 4.6 prezintă principalele caracteristici ale reţelei de apă potabilă
deservită de la staţia de tratare Sântămărie Orlea.
Tabel 4.6. Reţeaua de alimentare cu apă potabilă aferentă municipiului Deva. Staţia de tratare
Sântămăria Orlea, anul 2012
Staţie de Localităţi Reţele alimentare cu apă potabilă

tratare apă
deservite Lungime Volum apă Populaţie Sursa de apă
reţea, distribuită, racordată
(km) (mii mc) (nr. loc.)
Sântămăria Deva (Sântuhalm, Cristur) 117,821 5142,929 64300 Lacul

Orlea Hidrocentrala
Haţeg 25,758 412,086 8734
Haţeg-Râul
Nalat, Silvaş 4,787 4,767 254 Mare
comune:Sântămărie Orlea 9,391 38,791 687
Bretea Română 47,145 66,577 2837
Călan 22,40 339,590 8578

sate 35,855 88,101 2862
Simeria 34,183 545,674 11312
Simeria Veche, Bârcea, 29,817 94,056 1883

Sântandrei,Săuleşti,Uroi
comuna Băcia 14,93 87,814 1348
131
Din staţia de tratare Sântămăria Orlea se alimentează cu apă potabilă oraşele:
♦ Deva (prin intermediul staţiilor de pompare şi rezervoarelor);

♦ Haţeg (prin intermediul staţiilor de pompare şi a rezervorului),
♦ Călan (prin intermediul staţiei de pompare),
♦ Simeria (prin intermediul staţiilor de pompare şi a rezervorului)
Alimentarea cu apă a municipiului Deva se face în sistem centralizat, prin magistrala de
aducţiune a apei tratate, printr-o conductă cu diametrul nominal de 1000 mm, în lungime totală
de 36 km (oţel + premo 01000) formată din trei tronsoane:
♦ Tronsonul I, între localităţile Sântămărie Orlea şi Sântămărie de Piatră (Călan);

♦ Tronsonul II,în localitatea Batiz;
♦ Tronsonul III, între localităţile Simeria şi Sântuhalm.
Modul de colectare al apei este de tip unitar. Debitul disponibil la sursă acoperă necesarul
actual de apă al municipiului Deva. Presiunea în conductele de aducţiune este asigurată prin
pompare. Pe străzile principale au fost prevăzuţi un număr de 102 hidranţi de incendiu de tip
subteran.
Apa este colectată în bazine supraterane, dispuse pe fronturile de captare conform

datelor din tabelul următor (Tabel 4.7).
Tabel 4.7. Fronturi de captare pentru alimentarea cu apă
Nr. crt. Frontul de Număr Capacitate Volum captat
3
captare rezervoare rezervor (m ) (m3)
1 Dealul Paiului 2 10.000 20.000
2 Cozia 2 2.000 4.000
3 Bejan 2 2.000 4.000
4 Mintia 2 1.000 1.000
5 Scoruşi 2 300 600
6 Santuhalm 2 350 700
TOTAL 12 - 30.300
Din bazinele de captare apa este pompată în reţeaua de distribuţie cu pompe centrifugale
energofage care, prin consumul ridicat de energie electrică, măresc preţul de cost al apei.
Primăria municipiului Deva are în administrare 3 izvoare naturale:
♦ Decebal (DN7);
♦ de la pădurea Bejan;
♦ de pe strada Aurel Vlaicu, înspre cabana Căprioara.
132
În funcţie de agravarea stării de secetă şi gradul de micşorare a pânzei freatice, cetăţenii

municipiului îşi completează necesarul de apă pe baza acestor surse suplimentare. În acest sens,
Primăria a alocat din bugetul propriu fondurile financiare necesare întocmirii documentaţiilor şi
execuţiei lucrărilor de reabilitare a acestor resurse naturale.
Alimentarea cu apă a municipiului Deva se face printr-o reţea de distribuţie care are mai
multe zone, fiecare zonă fiind alimentată prin intermediul propriului rezervor. Apa potabilă este
preluată din aducţiunea magistrală DN 1000 mm Haţeg-Deva prin intermediul conductei DN 180
mm care alimentează fabrica S.C. MACON S.A.
În localitatea aparţinătoare Sântuhalm există reţea de distribuţie a apei, alimentată direct

din aducţiunea Haţeg-Deva. În localitatea aparţinătoare Cristur, lucrările de alimentare cu apă în
sistem centralizat au fost executate pe baza proiectului nr. 175/2006, întocmit de S.C. Hidrobest
S.R.L. Deva.
Tabel 4.8. Sistemele de alimentare cu apă în zona municipală Deva pe unităţi administrativ teritoriale
(2013)
Nr. crt. UAT - Asociaţia zona Sisteme de apă
municipală Deva
În funcţiune (km)
1 Deva - Deva 107,45
2 Archia -
3 Bârcea Mică -
4 Cristur 7,16
5 Sântuhalm 3,21
TOTAL 117,82
Sursa: SC ApaProd SA Deva
Reţeaua de distribuţie nu este extinsă pe toate străzile municipiului. Prin obiectivul de

investiţie Extinderea şi reabilitarea reţelelor de alimentare cu apă şi canalizare în municipiul Deva,
din cadrul Programului Operaţional Sectorial de Mediu, urmează să fie realizate o serie de lucrări
de dezvoltare a sistemului actual de alimentare cu apă.
Astfel, deoarece localitatea aparţinătoare Archia nu dispune de alimentare cu apă în

sistem centralizat, a fost demarată procedura de achiziţie a lucrărilor de execuţie pentru
realizarea branşării la reţeaua principală de apă, pe o lungime de 1524 m, fiind alocate în acest
scop fonduri de coeziune. Finalizarea lucrărilor este prevăzută până la sfârşitul anului 2015.
O imagine sintetică asupra reţelei aferentă sistemelor de apă din zona municipală Deva
este furnizată în Tabelul 4.8.
Graficul din figura următoare (Figura 4.9) reflectă distribuţia sistemelor de alimentare cu
apă din zona municipală Deva pe unităţi administrativ teritoriale. În momentul de faţă această
133
distribuţie exclude localităţile aparţinătoare Archia şi Bârcea Mică, iar ponderea cumulată a
localităţilor Cristur şi Sântuhalm reprezintă aproximativ 10% din reţeaua Deva.
Santuhalm
eva-Deva
91%
%
Fig. 4.9. Structura retelei de distributie a apei in zona administrativa municipala Deva
4.2.1.2. Administrarea şi dezvoltarea reţelelor de alimentare cu apă

Pe baza contractului de concesiune nr. 55433/16.12.2004, încheiat între Primăria
municipiului Deva şi S.C. Apa Prod S.A., sistemul de alimentare cu apă la nivelul municipiului Deva
este monitorizat de S.C. Apa Prod S.A.
Conform contractului cadru menţionat, concesionarul are următoarele obligaţii privind

exploatarea şi întreţinerea reţelei de apă:
♦ Captarea apei din surse;

♦ Tratarea apei în staţiile de tratare;
♦ Transportul apei prin sistemul de transport al apei potabile;
♦ Distribuţia apei în localităţile organizate ca centre operaţionale, cu deservirea tuturor
utilizatorilor din aria de acoperire concesionată;
♦ Întreţinerea în condiţii optime a bunurilor din patrimoniul concesionat.
În baza Hotărârii de Consiliu Local nr. 311/2008, s-a aprobat asocierea Municipiului Deva
cu municipiul Hunedoara, precum şi cu unele unităţi administrativ-teritoriale din judeţul
Hunedoara, în vederea constituirii Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară "Aqua Prest
Hunedoara", cu scopul de a realiza în comun proiecte de dezvoltare a infrastructurii aferente
serviciilor de alimentare cu apă şi apă uzată.
Astfel, municipiul Deva, alături de municipiul Hunedoara, a beneficiat de reabilitarea şi

modernizarea sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare prin intermediul proiectului comun
de investiţii „Reabilitarea şi modernizarea sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare în
municipiile Deva şi Hunedoara", finanţat de Uniunea Europeană prin Măsura ISPA
2005/RO/P/PE/002.
134
Principalul furnizor de apă din nordul judeţului, S.C. Apa Prod S.A. Deva, este beneficiarul
proiectului „Extinderea şi reabilitarea infrastructurii de apă şi apă uzată în judeţul
Hunedoara ".Contractul de finanţare din fonduri europene nerambursabile a fost semnat în
februarie 2013, iar durata de implementare a proiectului este de 37 de luni de la data semnării.
Un prim aspect vizat de acest contract se referă la creşterea gradului de conectivitate la

sistemul apă-canal. Astfel, scopul proiectului este de a îmbunătăţi calitatea apei şi accesul la
infrastructura de apă şi canalizare, prin extinderea şi reabilitarea sistemului de alimentare şi
tratare a apei, precum şi a sistemului de colectare şi epurare a apei uzate în aglomerările Deva,
Hunedoara, Brad, Călan, Haţeg şi Simeria.
Prin acest proiect, se mai doreşte realizarea conformării cu obligaţiile privind calitatea
apei, prevăzute în tratatul de aderare, precum şi cu obiectivele Programului Operaţional Sectorial
de Mediu. În cadrul proiectului se au în vedere reabilitarea şi extinderea reţelelor de apă şi
canalizare în localităţile Deva, Hunedoara, Simeria, Brad, Călan şi Haţeg, astfel încât gradul de
conectivitate să fie de peste 95 la sută. Ca urmare, la finalizarea acestor proiecte, toată populaţia
aglomerării urbane amintite va fi conectată la reţelele de apă şi canalizare.
De asemenea, prin implementarea acestui proiect se are în vedere realizarea coordonării

alimentării cu apă, în funcţie de consum. În acest sens, în cadrul proiectului este prevăzută
implementarea sistemului SCADA, unul dintre cele mai ambiţioase programe de acest fel
realizate la nivel naţional.
Implementarea sistemului SCADA presupune coordonarea alimentării de apă şi canalizare

în funcţie de consumul şi de necesarul la beneficiar. Vor fi astfel prelevate date esenţiale pentru
gestionarea sistemului de alimentare cu apă, respectiv volumul de apă intrat şi ieşit în/din
rezervoarele localităţilor respective, cantitatea de apă care ajunge în nodurile de reţea, ce nevoie
de apă au locatarii din cadrul unor zone delimitate prin sistem, astfel încât presiunea şi debitul
să fie corelate în funcţie de necesar.
Acest proiect este considerat cel mai ambiţios program SCADA care va fi realizat la nivel
naţioal, astfel încât să se ţină seama de nevoile pe care populaţia le are, iar reţeaua să nu fie
menţinută sub presiune pe timpul nopţii sau în zilele în care nu se înregistrează un consum mare.
Se oferă astfel răspuns principalului obiectiv vizat de fondul de mediu prin programul ISPA şi
fondurile de coeziune, şi anume eliminarea pierderilor de apă, de apă uzată.
Populaţia ţintă beneficiară a proiectului este de aproximativ 160.000 de locuitori. Prin

implementarea proiectului, gradul de conectare la sistemul de canalizare va fi de 100 la sută în
aglomerările menţionate, 16.500 de consumatori urmând să fie conectaţi în plus la sistem, după
finalizarea investiţiei.
Rezultatele proiectului se vor concretiza prin:
♦ Înlocuirea a 45,324 km conducte de distribuţie apă;

♦ Reabilitarea a 22,649 km conducte canalizare;
o Reabilitate: 7.865,9 m;
135
o În construcţie: 10.926,2 m.
♦ Construcţia a 4 bazine de stocare apă pluvială;
♦ Construcţia a 5 staţii de pompare ape uzate şi pluviale;
♦ Reabilitare 1 staţie de tratare apă;
♦ Reabilitare 1 captare apă;
♦ Construcţie 1 staţie de tratare;
♦ Construcţie 2 rezervoare de înmagazinare apă;
♦ Reconstrucţia staţiei de epurare pentru Deva;
♦ Reconstrucţia staţiei de epurare pentru Hunedoara.
Tot pe baza fondurilor de coeziune vor fi demarate proiecte de extindere a reţelei actuale
de apă de pe raza municipiului Deva, respectiv completarea cu 2112 m pe o serie de străzi din
cartierul Viile Noi (Primăverii - 403 m, Dimitri Cantemir - 636 m, Cireşilor - 294 m, Centuria
-340 m, I.P.Pincio - 223 m, Stejarului - 150 m şi Pinului - 66 m). Pe strada Vulcan şi străzile
adiacente acesteia se va completa reţeaua actuală cu 3037 m, din care 916 m de extindere a
reţelei principale existente pe această stradă, precum şi elemente de conexiune radială din
reţeaua principală pe străzile adiacente: Cozia - 1409 m, Roci - 241 m, Granitului - 471 m.
În mod similar se vor executa lucrări de extindere cu 530 m a reţelei de apă existente de
pe strada Horia şi cu 860 m pe strada Aurel Vlaicu. Strada Prunilor va beneficia de alimentare cu
apă prin cuplarea la reţeaua existentă de pe strada Călugăreni, pe o lungime de 144 m. De
asemenea, se va extinde reţeaua actuală de pe Calea Za randului (DN7) cu o lungime suplimentară
de 1067 m. Tabelul 4.9 prezintă lucrările de extindere a conductelor de distribuţie în Municipiul
Deva.
Tabel 4.9. Lucrări de extindere a conductelor de distribuţie în Municipiul Deva
Strada Extindere conducte Lucrări conexe
Nr.
crt. Branşame
Lungime Diametru Cămine Hidranţi
Material nte (buc.)
(m) (mm) (buc.) (buc.)
1 Archia 1.523 110 PEID,PN10 66 8 7
2 Aurel Vlaicu 868 110 PEID,PN10 63 3 5
3 Calea Zarandului 1067 110 PEID,PN10 12 2 6
4 Centuria 333 110 PEID,PN10 17 3 2
5 Cireşilor 271 110 PEID,PN10 12 2 1
6 Cozia 1.205 110 PEID,PN10 36 2 7
7 Cozia 1 206 110 PEID,PN10 5 1 1
8 Dimitrie Cantemir 587 110 PEID,PN10 45 5 3
9 Granitului 465 110 PEID,PN10 - 2 1
136

Nr.
crt. Branşame
Material nte (buc.)
10 Horea 523 110 PEID,PN10 - 2 -
11 I.Pincio 223 110 PEID,PN10 18 2 1
12 I.Vulcan 934 110 PEID,PN10 32 3 4
13 Pinului 66 110 PEID,PN10 2 1 -
14 Primăverii 403 110 PEID,PN10 21 4 2
15 Prunilor 96 110 PEID,PN10 1 2 1
16 Roci 241 110 PEID,PN10 5 1 1
17 Ştejarului 150 110 PEID,PN10 12 3 1
18 Subtraversare curs apă 44 110 PEID,PN10
TOTAL 9.205 - 347 46 43
Pentru elaborarea Strategiei 2014-2023 este important ca, în urma analizei efectuate, să
fie posibilă evidenţierea elementelor deficitare a căror remediere să facă obiectul unor proiecte
dedicate în acest sens. Tabelul 4.10 prezintă o sinteză a cerinţelor de remediere/ dezvoltare
pentru infrastructura de apă potabilă actuală.
Tabel 4.10. Necesarul de intervenţii la infrastructura de apă potabilă (2013)

Detalii Existent Din care necesită: Necesar
Nr.
crt. extindere
Reabilitare Modernizare
1 Reţea de aducţiune (km) 36 36

Orlea- Deva
2 Reţea apă potabilă (km) 117,82 7,299 9,205
3 Capacitate staţie de 3.600 DA DA

tratare (m3/h)
4 Surse de În ORLEA
alimentare funcţiune:
Sistate: UZINA DEVA
137
Pentru cei 7,299 km de reţea de apă potabilă care necesită reabilitare se va realiza
înlocuirea reţelelor uzate conform specificaţiilor din tabelul următor (Tabel 4.11).
Tabel 4.11. Planificarea lucrărilor de înlocuire a reţelelor uzate de apă potabilă

Nr.
crt. Lungime Diametru Branşame Cămine Hidranţi
Material nte (buc.)
1 Ana Ipatescu 199 160 PEID,PN10 22 1 1
2 Alexandru Vlahuta 20 200 PEID,PN10 33 3 3
420 110
3 Aurel Vlaicu 791 200 PEID,PN10 75 7 4
4 Aleea Neptun 383 110 PEID,PN10 9 3 2
5 Archia 737 140 PEID,PN10 - 2 3
6 B. St.Delavrancea 165 110 PEID,PN10 15 - -
7 Cetatii 85 110 PEID,PN10 5 1 -
8 Decebal 107 500 PEID,PN10 - 1 -
9 Digului 137 110 PEID,PN10 8 2 -
10 Dorobanţilor 421 400 PEID,PN10 6 1 1
11 Dragos Voda 272 110 PEID,PN10 22 1 -
12 Ghe. Bariţiu 370 125 PEID,PN10 20 6 2
73 200
13 Ghe. Lazar 209 160 PEID,PN10 27 2 1
14 Haraului 150 110 PEID,PN10 9 1 -
15 Izvorului 337 180 PEID,PN10 30 3 1
16 N. Grigorescu 825 110 PEID,PN10 51 1 -
17 N. lorga 323 110 PEID,PN10 20 3 1
18 S. Barnutiu 318 110 PEID,PN10 36 3 -
19 S. Dragoi 197 110 PEID,PN10 14 3 -
20 StO. losif 226 140 PEID,PN10 18 2 1
21 T. Maiorescu 200 400 PEID,PN10 - 2 -
22 T. Vladimirescu 191 110 PEID,PN10 20 2 1
23 V. Braniste 143 110 PEID,PN10 14 2 -
138

Nr.
crt. Branşame
Material nte (buc.)
T O TA L 7,299 - - 454 52 21
Implementarea SCADA în sistemul de distribuţie a apei Deva (noduri de reţea) include o

serie de dotări cu privire la echipamentele de măsurare şi transmitere de date privind anumiţi
parametri din reţeaua de distribuţie, care urmează a se instala în căminele existente din reţeaua
de distribuţie la care se propune reabilitarea, sau în cămine noi.
4.2.1.3. Evoluţia sistemului de alimentare cu apă potabilă

În perioada analizată, sistemul de alimentare cu apă a suferit modificări semnificative,
atât în ceea ce priveşte configuraţia, echiparea şi starea acestuia, cât şi referitor la serviciile
oferite populaţiei deservite în cadrul zonei aflate în responsabilitatea municipiului Deva.
O perspectivă relevantă este oferită de indicatorii statistici aferenţi acestei perioade,

referitori la: lungimea reţelei de alimentare, capacitatea instalaţiilor de producere a apei,
consumul înregistrat pe principalele categorii de consumatori, precum şi realizarea contorizării
consumului. Evoluţia valorilor acestor caracteristici sunt prezentate în Tabelul 4.12, care oferă o
imagine sintetică asupra caracteristicilor principale ale sistemului de alimentare cu apă potabilă,
a gradului de acoperire teritorială asigurat de reţeaua actuală, precum şi a evoluţiei consumului
şi a contorizării consumatorilor.
De la început vom remarca faptul că principalele deficienţe ale sistemului de alimentare

cu apă constau în:
♦ Pierderile de apă în sistem - datorate consumurilor neautorizate;

♦ Gradul avansat de uzură al reţelei.
Sistemul actual de alimentare cu apă potabilă are o lungime totală a reţelei simple de
distribuţie a apei potabile de 117,82 km, iar capacitatea actuală anuală a instalaţiilor de
producere a apei potabile este de 22.076 m3/zi, în scădere cu 10,16% faţă de capacitatea anului
precedent (24.572 m3/zi).
Tabel 4.12. Evolutia sistemului de alimentarecu apă potabilă din municipiul Deva, în perioada 2007-2013
Detalii Anul
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
Sistemul de alimentare cu apăpotabilă;
78,3 112,9 110,1 114,2 121,4 - 117.82

- lungimea totală a reţelei simple de
distribuţie a apei potabile (km)
139
Detalii Anul
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
- capacitatea anuală a instalaţiilor de 24572 22076
Consum apă (mii m3):
TOTAL: 4969 4751 4419 4086 4035 3860 2813

- total populaţie, din care: 3338 3238 3174 2973 2895 2772 2008
- apă rece 3171 3076 3015 2824 2750 2633 1907
167 162 159 149 145 139 101
- apă rece pentru preparare apa
caldă în sistem centralizat
- agenţi economici 1631 1513 1245 1113 1140 1088 805
Consumatori contorizaţi (nr.):
TOTAL: 5498 5636 5767 6000 6190 6318 6386

- casnici 4344 4432 4525 4734 4902 5031 5091
- agenţi economici 1015 1065 1103 1126 1148 1145 1153
- instituţii 139 139 139 140 140 142 142
Tariful de furnizare al apei (lei / mc) 1.65 1.88 2.06 2.31 2.67 2.93 3.31
Situaţia actuală:
Grad de acoperire teritorială (%) 95%
Reţea ce trebuie modernizată (km) Tabel precedent (Tabel 3.9)
Reţea ce trebuie înlocuită (km) Tabel precedent (Tabel 3.10)
Staţii de tratare în curs de modernizare Nu este cazul
■ Consum apa anual (mii rt&\
1IUI i
4751
4419
:oo? ^CMâ 2009 2Cnu ,u' ;I>I;
Fig. 4.10. Evolutia consumului de apa in municipiul Deva
Consumul total al populaţiei a înregistrat o scădere permanentă în perioada analizată, de

la 3.338 mii m3 în anul 2007, ajungându-se la 2.772 mii m 3 în anul 2012, diminuarea fiind cu 17%
din valoarea aferentă anului 2007.
Trendul descendent din perioada 2007-2012 poate fi explicat pe seama crizei economice
generale, a diminuării graduale a activităţii agenţilor economici, a scăderii numărului populaţiei,
140
precum şi a soldului negativ al migraţiei interne/externe a populaţiei. Graficul din Figura 3.9 oferă o
imagine relevantă asupra involuţiei înregistrate privind consumul de apă.
Analiza în continuare a datelor privind consumul pe tipuri de consumatori denotă faptul

că au avut loc scăderi ale consumului pe toate categoriile de consumatori: populaţie - apă rece;
populaţie - apă rece pentru preparare apă caldă în sistem centralizat; agenţi economici. Figura
4.11 reflectă această situaţie înregistrată.
Menţionăm că datele înregistrate pentru anul 2013 sunt date parţiale, care nu acoperă
consumul aferent întregului an, deci nu pot face obiectul analizei evoluţiei în timp a sistemului.
3500 '
3000 '
2300 ' ■ Populalie-aâ rece
2000 11 ■ Poftolatie-apa rece pt

apa calda:
1i II II II II J
11 ■
II r
1500
1000 '
w 1l | I ■1 ■ 1 I i
Î0Q
7 I I
HO ÎD11 Î01Î
2013
Fig. 4.11. Evolutia consumului de apa pe categorii de consumatori
Un alt indicator privind administrarea alimentarii cu apă este reprezentat de evoluţia

numărului consumatorilor contorizaţi. Analiza efectuată se referă atât la numărul total al
consumatorilor contozizaţi, cât şi la detalierea numărului total pe categorii de consumatori,
respectiv: casnici, agenţi economici şi instituţii.
Graficul din Figura 4.12 adresează evoluţia numărului total al consumatorilor contorizaţi,
iar Figura 4.13 urmăreşe evoluţia contorizării pe categorii de consumatori.
Număr total consumatori conloruali
Fig. 4.12. Evolutia numarului total de consumatori contorizati, municipiul Deva

141
Referitor la numărul consumatorilor contorizaţi, graficul reflectă o creştere continuă a

acestui număr. Datorită creşterii relativ uniforme înregistrate pe toată perioada de referinţă a
analizei, se poate prognoza păstrarea aceluiaşi trend de evoluţie şi în viitorul apropiat.
E
J
u
6000
-Casnici
5000
■ A^jtnt i
4000 CCUnu "IU. i
'Instituţii
3000
?[K17 ZOII
Fig. 4.13. Evolutia numarului de consumatori contorizati, pe categorii de consumatori
În cadrul acestui grafic se poate observa că, în timp ce la categoria consumatorilor casnici
se înregistrează o evoluţie ascendentă, cu o creştere de 16% pe întreaga perioadă (5031
contorizări în 2012 faţă de 4344 în 2007), creşterea la agenţii economici a fost de 12,8% (1145 în
2012 faţă de 1015 în 2007), pentru ca instituţiile să înregistreze o creştere de numai 2,2%.
Întreg procesul evolutiv poate fi explicat prin prisma evoluţiei generale social-economice
care a avut loc în perioada analizată. De avut în vedere faptul că datele pentru 2013 nu au fost
prelevate în cadrul analizelor efectuate, deoarece aceste date reprezintă o situaţie parţială la
nivelul anului 2013, nu cuprind întregul an.
Acoperirea actuală a sistemului de contorizare a distribuţiei cu apă (Tabel 4.13) este

foarte apropiată de 100%. Astfel, pentru instituţii este asigurată acoperirea integrală prin
contorizare, iar pentru consumatorii casnici în proporţie de 99,9%, respectiv la consumatorii din
categoria agenţilor economici înregistrându-se un procent de 99,91%.
Tabel 4.13. Gradul de contorizare a distribuţiei cu apă (2013)
Nr.crt Categoria de consumatori Valoare (%)
1 Consumatori casnici 99.9
2 Agenţi economici 99.91
3 Instituţii publice 100
142
Gradul de acoperire teritorială de 95% a alimentării cu apă potabilă va fi mult ameliorat

prin lucrările de dezvoltare a reţelei care au fost deja prezentate.
Referitor la tariful de furnizare al apei, acesta a avut o evoluţie ascendentă, cu o creştere

mai slabă în primii ani ai perioadei, şi o creştere mai accentuată în continuare, astfel încât tariful
actual (3.31 lei/mc) reprezintă dublul tarifului din anul 2007 (1.65 lei/mc). Această creştere este
prezentată în graficul din figura următoare (Figura 4.14).
/mi JOOH ?nm JOI n JOI I ?m ? 7011
Fig. 4.14. Evolutia tarifului la apa potabila, municipiul Deva
Deoarece tariful de furnizare al apei induce efecte socio-economice diverse, am detaliat

analiza acestui indicator. Astfel, în Tabelul 4.14 sunt prezentate creşterile anuale procentuale ale
tarifelor, cu două baze de referinţă distincte: tariful din anul 2007, primul an al perioadei de
analiză, şi tariful din anul precedent anului respectiv.
În acest context au fost luate în considerare şi datele aferente anului 2013, deoarece
tariful de la sfârşitul anului 2013 se presupune că va fi cel puţin la nivelul consemnat prin datele
furnizate de S.C. ApaProd S.A. Deva.
Tabel 4.14. Evoluţia tarifului de fumizare al apei în municipiul Deva (%)

Detalii 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
Tariful anual (lei/mc) 1,65 1,88 2,06 2,31 2,67 2,93 3,31
- creştere % faţă de 2007 - 13,93 26,06 40,00 55,75 77,57 200,00
- creştere % faţă de anul - 13,93 9,57 12,13 15,58 9,74 12,97
Sursa: ApaProd Deva, Prelucrare proprie
143
4.2.2. Reţeaua de canalizare

4.2.2.1. Starea actuală a sistemului de canalizare
Din perspectivă regională, se poate constata că un număr de 90 localităţi ale Regiunii Vest
au reţele de canalizare menajeră. Lungimea totală simplă a conductelor de canalizare din
Regiunea Vest este de 2.441 km, reprezentând 13,3 % din lungimea reţelei de canalizare la nivel
naţional (18.381 km). Acestea există în principal în oraşe, fiind totodată mai extinse în cartierele
de blocuri. Multe dintre reţelele de canalizare menajeră prezintă uzuri avansate, fizice şi mai ales
morale.
În Municipiul Deva există un sistem de colectare a apelor de canalizare în sistem

centralizat. Reţeaua de canalizare a municipiului Deva este o reţea de tip mixt, fiind majoritar de
tip separativ şi pe unele porţiuni în sistem unitar, apele uzate menajere şi apele meteorice fiind
colectate în aceeaşi reţea.
Reţelele de canalizare sunt executate în cea mai mare parte din beton şi au diametrele
cuprinse între 250 şi 2200 mm. Aceste reţele sunt racordate la un colector principal de canalizare,
executat din tuburi de beton Dn 800 mm, care conduce apele uzate la staţia de epurare,
amplasată la ieşirea din oraş, în apropiere de râul Mureş. Pe un număr redus de străzi există
reţele de transport a apelor uzate şi de canalizare pluvială, care sunt executate din PVC şi beton,
cu diametre între 300 - 600 mm, precum şi două colectoare principale, cu diametrele cuprinse
între 800-1500 mm.
Modul de colectare a apelor pluviale este de tip unitar. Prin modernizarea sistemului se
tinde spre realizarea integrală a sistemului de tip separativ. Astfel, pentru cartierul Viile Noi şi
pentru Cartierul situat între calea ferată şi râul Mureş, au fost întocmite proiecte de reţele
decanalizare în sistem separativ. Reţelele de canalizare din aceste cartiere au fost finalizate doar
pe unele dintre străzi.
Staţia de epurare existentă are doar treapta de epurare mecanică şi este nefuncţională.
Pentru această staţie sunt în curs de realizare următoarele trepte de epurare: mecanică, biologica
şi terţiară.
Locul de deversare a apelor uzate menajere: statia de epurare - emisar-Raul Mureş. În
Tabelul 4.15 se prezintă principalele caracteristici ale sistemului de canalizare actual.
Cei 100,245 km ai reţelei simple de canalizare sunt distribuiţi astfel: 94,157 km (93,93%)
în mediul urban şi 6,088 km (6,07%) în mediul rural. Această situaţie corespunde unui nivel de
acoperire al reţelei faţă de necesar de 95%.
În localitatea aparţinătoare Sântuhalm doar un număr mic de gospodării sunt racordate

la colectorul de canalizare al municipiului Hunedoara, care trece prin localitate pe un traseu
paralel cu râul Cerna, la care este conectată parţial şi localitatea Cristur.
În localitatea Cristur există reţea de canalizare menajeră în funcţiune.
144
Localităţile Archia şi Bârcea Mică nu dispun de canalizare, fiind în curs de executare, în

faza finală, reţeaua aferentă localităţii Bârcea Mică, pe o lungime de 1500 m, prin accesarea în
acest scop a unor fonduri de coeziune.
De asemenea, pentru localitatea Sântuhalm urmează să se realizeze extinderea reţelei

actuale pe o lungime de 3166 m, proiectul respectiv fiind în etapa de licitaţie.
Tabel 4.15. Caracteristicile sistemului public de canalizare din municipiul Deva, anul 2013
Nrc. Caracteristica Valoare
1 Lungimea totală simplă a reţelei de canalizare 100,245 km
2 Tipul reţelei (mixt, separativ, unitar) unitar
3 Gradul de uzură al sistemului de canalizare, vechimea 89% > 20 de ani vechime

elementelor sistemului
4 Gradul de acoperire a suprafeţei aflate în 92%

responsabilitate prin reţeaua de canalizare existentă
5 Volumul de apă furnizat 7715 mil.mc
Asigurarea serviciului de canalizare, din punct de vedere al populaţiei deservite şi al

costurilor aferente acestui serviciu, se prezintă în Tabelul 4.16.
Tabel 4.16. Serviciul public de apă şi de canalizare în municipiul Deva, anul 2013
Nr.crt Caracteristica Valoare
1 Numărul total de locuitori, din care: 65.086
2 cu acces la apă potabilă 64.300
3 cu acces la canalizare 62.115
4 Număr persoane juridice racordate 1.074
5 Volumul de apă furnizat 7715 mil. mc
6 Consumul mediu de apă potabilă /pers./zi 0,166 mc/zi
7 Tarif de preluare apă uzată (fără TVA) 1,47 lei/ mc
8 Valoarea totală a facturilor de apă emise / an (cu TVA) 17.187,60 mii lei
145
Nr.crt Caracteristica Valoare
9 Valoarea totală a facturilor de apă încasate / an 16.669,33 mii lei
Asigurarea serviciului aferent sistemului de canalizare pentru locuitori se realizează în

proporţie de 95,44%, fiind sub nivelul de asigurarea a alimentării cu apă potabilă, care acoperă
98,79% din totalul populaţiei.
Referitor la modul de încasare a facturilor emise de unitatea prestatoare a serviciului de

canalizare, conform datelor furnizate de SC ApaProd SA, acestea nu sunt achitate în totalitate,
respectiv un procent de 3% rămân neachitate.
4.2.2.2. Administrarea şi dezvoltarea reţelelor de canalizare

Pe baza contractului de concesiune nr. 55433/16.12.2004, încheiat între Primăria
municipiului Deva şi S.C. Apa Prod S.A., sistemul de canalizare la nivelul municipiului Deva este
monitorizat de S.C. Apa Prod S.A., împreună cu sistemul de alimentare cu apă.
Deoarece reţeaua de canalizarea existentă are un grad de uzură avansat, 89% din
elementele sistemului de canalizare având o vechime mai mare de 20 de ani, rezultatele
expertizelor realizate de specialiştii S.C. ApaProd S.A au stabilit că reţeaua existentă necesită a fi
modernizată pe o lungime de 10,9262 km. Lucrările vor fi realizate prin proiectul de investiţii
„Reabilitarea şi modernizarea sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare în municipiile Deva şi
Hunedoara", finanţat de Uniunea Europeană prin Măsura ISPA 2005/RO/P/PE/002.
În baza acestui program, se va înlocui reţeaua de canalizare pe străzile: Progresului - 330

m, Aleea Progresului - 214 m, Mihai Viteazu - 202 m, Aleea Muncii - 185 m, I.L.Caragiale - 139
m, Scărişoara - 104 m. Tabelul 4.17 cuprinde lista lucrărilor de reabilitare a conductelor de
canalizare aferente municipiului Deva. Conform datelor prezentate, urmează să fie reabilitată
reţeaua de canalizare pe o lungime de 856 m, inclusiv lucrările conexe (subtraversări, racorduri,
cămine, guri de scurgere etc.).
146
Tabel 4.17. Lista lucrărilor de reabilitare a conductelor de canalizare în Municipiul Deva
Nr. Strada Lucrări conexe

Lucrări reabilitare
Crt.
litare conducte
Lungime Diametru Racorduri Cămine Guri scurgere

(m) (mm) Material
(buc.) (buc.) (buc.)
1 Aleea Progresului 130 315 PVC, SN4 8 4 2
2 Aleea Muncii 56 315 PVC, SN4 1 2 2
3 Aleea Scărişoara 91 315 PVC, SN4 5 4 -
4 l.L. Caragiale 106 315 PVC, SN4 4 4 -
5 Mihai Viteazul 182 315 PVC, 15 8 -
6 Progresului 282 800 10 13 1

PAFSI N,SN
10000, cond.
gravitaţionale
(PN1)
7 Subtraversări DN 9 800 PAFSI N,SN

10000
Total 856 - - 43 35 5
Lucrările de extindere a reţelei de canalizare se vor desfăşura pe o lungime de 9.934 m,

cu toate lucrările conexe (subtraversări, racorduri, cămine etc.), conform Tabelului 4.18.
În completare, lucrările de modernizare cuprind şi implementarea SCADA în sistemul de

canalizare, prin automatizarea staţiilor de pompare apă uzată. De asemenea, staţia de epurare
se află în curs de modernizare.
Tabel 4.18. Lista lucrărilor de extindere a reţelei de canalizare în Municipiul Deva
Nr. Strada Extindere conducte Lucră riconexe

Crt.
Lungime Diametru Racorduri Cămine
(m) (mm) Material (buc.)
(buc.)
1 Archia 1496 250 PVC, SN 4 66 42

2 Aurel Vlaicu 875 250 PVC, SN 4 63 26
3 Cafea Zarandului 1132 250 PVC, SN 4 12 23
4 Centuria 367 250 PVC, SN 4 18 11
147
Nr. Strada Extindere conducte Lucră riconexe

Crt.
Lungime Diametru Racorduri Cămine
(m) (mm) Material (buc.)
(buc.)
5 Cireşilor 271 250 PVC, SN 4 12 9

6 Cozia 1152 250 PVC.SN4 35 29
7 Cozia 1 205 250 PVC, SN 4 5 5
8 CA Rosetti 180 250 PVC, SH 4 12 5
9 Dimitrie Cantemir 590 250 PVC, SN 4 44 19
10 Depozitelor 436 250 PVC, SN 4 11 9
11 Granitului 240 250 PVC, SN 4 - 7
12 I.Maniu (Garii) 188 250 PVC, SN 4 10 7
13 l. Pincio 226 250 PVC, SN 4 18 8
14 I.Vulcan 1121 250 PVC. SN 4 33 26
15 Mihai Viteazul 60 250 PVC, SN 4 2 2
16 Pinului 71 250 PVC, SN 4 2 2
17 Primăverii 409 250 PVC, SN 4 21 13
18 Prunilor 302 250 PVC, SN 4 7 8
19 Rândunicii 115 250 PVC, SN 4 16 2
20 Roci 236 250 PVC, SN 4 7 7
21 Stejarului 149 250 PVC, SN 4 12 7
22 Str. 3 85 250 PVC, SN 4 12 2
23 Subtraversare curs 36 250 PVC, SN 4

apa
Total 9.934 - - 418 263
Lucrările de dezvoltare a reţelei de canalizare adresează şi subsistemul de pompare apă

uzată în Deva, prin construcţia a 5 staţii de pompare apă uzată, după cum urmează:
♦ Construcţie staţie de pompare apă uzată SPAU 1 Archia - situată pe strada Archia,
dimensionată pentru debitul Q=16,3mc/h şi înălţimea de pompare H=22,3 m;
♦ Construcţie staţie de pompare apă uzată SPAU 2 Archia - situată pe strada Archia,
dimensionată pentru debitul Q=15,1 mc/h şi înălţimea de pompare H=15,2 m;
♦ Construcţie staţie de pompare apă uzată SPAU 3 C.A. Rosetti - situată pe strada
C.A.Rosetti, dimensionată pt. debitul Q=15,2mc/h şi înălţimea de pompare H=10,2m;
♦ Construcţie staţie de pompare apă uzată SPAU 4 Santuhalm - situată pe strada
Santuhalm 2, dimensionată pt. debitul Q=73,4mc/h şi înălţimea de pompare H=16,4m;
148
Construcţie staţie de pompare apă uzată SPAU 5 Centuria - situată pe strada Centuria,
dimensionată pentru debitul Q=15,3mc/h şi înălţimea de pompare H=7,6 m.
4.2.2.3. Evoluţia sistemului de canalizare

Evoluţia sistemului de canalizare, din punct de vedere al lungimii simple a reţelei de
canalizare, a urmărit o traiectorie ascendentă. Pentru ilustrare, au fost selectate câteva repere
de referinţă, la un interval de 5 ani, aferente anilor 1997, 2002, 2007, 2013 (Tabelul 4.19). Pentru
relevanţă, au fost determinate şi creşterile procentuale ale acestei serii de date faţă de anul
iniţial, 1997, precum şi faţă de valoarea precedentă aferentă datelor analizate.
Tabel 4.19. Repere în evoluţia sistemului de canalizare din municipiul Deva

Caracteristica 1997 2002 2007 2013
Lungimea simplă a reţelei de canalizare (Km) 51,9 56,9 84 100,245
Creştere procentuală: - faţă de 1997 - 9,63% 61,85% 93,15%
-faţă de perioada precedentă - 9,63% 47,63% 19,34%
Corespunzător acestor date se prezintă graficul de evoluţie (Figura 4.15).

120
100
NI,:
60 ■Lungimea simpla a
reţelei de canalizare
Jir:
•.•Vii 2002 2001 2013
Fig. 4.15. Evolutia sistemului de canalizare in perioada 1997-2013, municipiul Deva
149
4.3. Reţele energetice
4.3.1. Eficienţa energetică

4.3.1.1. Evoluţii globale
Intr-o economie din ce în ce mai globalizată, strategia energetică a unei ţări se realizează
în contextul evoluţiilor şi schimbărilor care au loc pe plan mondial.
Cererea totală de energie în 2030 va fi cu circa 50% mai mare decât în 2003, iar pentru
petrol va fi cu circa 46% mai mare. Rezervele certe cunoscute de petrol pot susţine un nivel actual
de consum doar până în anul 2040, iar cele de gaze naturale până în anul 2070, în timp ce
rezervele mondiale de huilă asigură o perioadă de peste 200 de ani, chiar la o creştere a nivelului
de exploatare. Previziunile indică o creştere economică, ceea ce va implica un consum sporit de
resurse energetice.
Din punct de vedere al structurii consumului de energie primara la nivel mondial, evoluţia
şi prognoza de referinţă realizată de Agenţia Internaţională pentru Energie (IEA) evidenţiaza
pentru perioada 2010 - 2020 o creştere mai rapidă a ponderii surselor regenerabile, dar şi a
gazelor naturale.
Se estimează că, la nivel global,aproximativ un sfert din nevoile de resurse energetice

primare vor fi acoperite în continuare de cărbune. Concomitent cu creşterea consumului de
energie va creşte şi consumul de cărbune. Datele centralizate de Consiliul Mondial al Energiei
(CME) arată o creştere cu aproape 50% a extracţiei de cărbune la nivel mondial în anul 2005 faţă
de anul 1980.
Creşterea cererii de energie, combinata cu factori geopolitici, în special situaţia din

Orientul Mijlociu, au determinat în prima decadă a secolului XXI creşterea pretului ţiţeiului, care
a indus şi creşteri ale preţurilor gazelor naturale. Un alt factor care a determinat creşterea
pretului la produsele petroliere pe plan mondial a fost lipsa capacităţilor de rafinare, problema
care necesita identificarea unor soluţii pe termen mediu şi lung. La toate acestea s-a adaugat şi
tendinta manifestata de unele state, de suplimentare a stocurilor pentru a face faţă situatiilor de
criză.
Elementele de mai sus stau la baza reorientării politicilor energetice ale ţărilor care sunt
net importatoare de energie, în sensul creşterii atenţiei acordate resurselor regenerabile de
energie şi îmbunătăţirii eficienţei energetice. Totodată, în urma evenimentelor de la Fukushima
- Japonia din anul 2011, în mai multe ţări se reanalizează opţiunea nucleară.
4.3.1.2. Politica energetică a Uniunii Europene

Una din provocările majore pentru Uniunea Europeană se referă la modul în care se poate
asigura securitatea energetică cu energie competitivă şi „curată", ţinând cont de limitarea
schimbărilor climatice, escaladarea cererii globale de energie şi de viitorul nesigur al accesului la
resursele energetice.
150
Viziunea politicii energetice europene de astăzi corespunde conceptului de dezvoltare

durabilă şi se referă la următoarele aspecte importante: accesul consumatorilor la sursele de
energie la preţuri accesibile şi stabile, dezvoltarea durabilă a producţiei, transportului şi
consumului de energie, siguranţa în aprovizionarea cu energie şi reducerea emisiilor de gaze cu
efect de seră.
Politica Uniunii Europene în domeniul energiei pentru perioada până în 2020 se bazează
pe trei obiective fundamentale, pentru care UE a propus pachete separate de reformă legislativă
şi de reglementare:
♦ Durabilitate - subliniază preocuparea UE pentru schimbările climatice prin reducerea

emisiilor sale de gaze cu efect de seră (GES) la un nivel care să limiteze efectul de
încălzire globală la doar2°Cîn plus faţă de temperaturile din era pre-industrială.În acest
sens, în decembrie 2008, a fost aprobat Pachetul „Energie - Schimbări Climatice";
♦ Competitivitate - vizează asigurarea implementării efective a pieţei interne de energie;
în acest sens, în septembrie 2008 Parlamentul European şi Consiliul au adoptat cel de
al treilea pachet legislativ pentru piaţa internă de energie;
♦ Siguranţa în alimentarea cu energie - vizează reducerea vulnerabilităţii UE în privinţa
importurilor de energie, a întreruperilor în alimentare, a posibilelor crize energetice şi
a nesiguranţei privind alimentarea cu energie în viitor.
Pachetul de reglementări privind politica viitoare a UE în domeniul energie - schimbări
climatice a fost aprobat în cadrul Consiliului European şi adoptat de Parlamentul European în
decembrie 2008 (publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene în iunie 2009). În contextul
instituirii şi al funcţionării pieţei interne şi din perspectiva necesităţii de protecţie şi conservare a
mediului înconjurător, politica energetică a UE urmăreşte:
♦ asigurarea funcţionării pieţelor de energie în condiţii de competitivitate;

♦ asigurarea siguranţei aprovizionării cu energie în Uniune;
♦ promovarea eficienţei energetice şi a economiei de energie;
♦ dezvoltarea surselor regenerabile de energie;
♦ reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră;
♦ promovarea interconectării reţelelor energetice.
Pachetul „Energie - Schimbări Climatice", stabileşte pentru UE o serie de obiective pentru
anul 2020, cunoscute sub denumirea de „obiectivele 20-20-20", şi anume:
♦ reducerea emisiilor de GES la nivelul UE cu cel puţin 20% faţă de anul 1990;
♦ creşterea cu 20% a ponderii surselor de energie regenerabilă (SRE) în totalul consumului
energetic al UE, precum şi o ţintă de 10% biocarburanţi în consumul de energie pentru
transporturi;
♦ o reducere cu 20% a consumului de energie primară, care să se realizeze prin
îmbunătăţirea eficienţei energetice, faţă de nivelul la care ar fi ajuns consumul în lipsa
acestor măsuri.
151
Începând cu anul 2013, sectorul energiei electrice, responsabil de cea mai mare parte a
emisiilor de CO2 din UE, va fi supus în întregime unui sistem de licitaţii pentru achiziţionarea
certificatelor de emisii de CO2.
Implementarea prevederilor pachetului legislativ Energie - Schimbări Climatice va avea

implicaţii majore în special asupra instalaţiilor din sectorul energetic care intră şi sub incidenţa
Directivei 2001/80/CE privind limitarea emisiilor în aer ale anumitor poluanţi proveniţi din
instalaţiile mari de ardere. Aceste instalaţii vor trebui să respecte concomitent şi obligaţiile
privind calitatea aerului, care conduc la reducerea emisiilor de substanţe poluante generate
(SO2, NOx, particule).
Măsurile privind eficienţa energetică au un rol critic în garantarea realizării la cele mai
mici costuri a obiectivelor stabilite prin pachetul energie-schimbări climatice. Este evident că
obiectivul de 20% referitor la eficienţa energetică va contribui în mare măsură la obiectivele
privind durabilitatea şi competitivitatea în UE. În plus, diminuarea consumului prin eficienţa
energetică este cel mai eficient mod de a reduce dependenţa de combustibilii fosili şi de
importuri.
Recunoscând importanţa tehnologiei în domeniul energiei pentru reducerea emisiilor de

CO2, a garantării securităţii în alimentarea cu energie şi a competitivităţii companiilor europene,
UE a propus o strategie comună pentru promovarea tehnologiilor energetice. În octombrie 2009
se adoptă „Planul strategic european pentru tehnologiile energetice -Către un viitor cu emisii
reduse de carbon". În acest document Comisia Europeană propune o strategie coordonată între
UE, companiile industriale europene şi statele membre, precum şi o prioritizare a tehnologiilor
energetice cu accent pe tehnologiile de îmbunătăţire a eficienţei energetice, utilizare a surselor
de energie regenerabilă şi de reducere a emisiilor de CO2 (centrale cu ardere pe combustibil solid
cărora să li se aplice tehnologia de captare şi stocare a CO2 şi a patra generaţie de centrale
nucleare).
Uniunea Europeană este în pragul unei perioade fără precedent pentru domeniul
energetic. Efectele turbulenţelor de pe pieţele globale de energie au fost în mare măsură
atenuate în ultimii ani, ca urmare a liberălizării, aprovizionarii şi posibilităţilor adecvate de
import. Cu toate acestea, se întrevăd schimbări dramatice. Preţurile energiei vor fi afectate de
marea nevoie pentru investiţiile din sectorul energetic, precum şi de stabilirea preţului
carbonului şi a preţurilor internaţionale mai mari la energie datorită creşterii cererii în ţările
emergente. Competitivitatea, securitatea aprovizionării şi obiectivele legate de atenuarea
schimbărilor climatice vor fi subminate cu excepţia cazului în care reţelele electrice vor fi
modernizate, instalaţiile învechite vor fi înlocuite cu alternative competitive şi mai curate iar
energia va fi folosită mai eficient pe tot parcursul lanţului energetic.
Statele membre şi industria au recunoscut amploarea provocărilor. Securitatea

aprovizionării cu energie, o utilizare eficientă a resurselor, preţuri accesibile şi soluţii inovatoare
sunt cruciale pentru creşterea noastra durabilă pe termen lung, pentru crearea de locuri de
muncă şi calitatea vieţii în Uniunea Europeană.
152
4.3.2. Infrastructura de producţie şi transport energie electrică

Alimentarea cu energie electrică a Municipiului Deva se desfăşoară în prezent în
parametri optimi. Există reţele de transport de înaltă tensiune 220 kV, 110 kV, reţele de
distribuţie de medie tensiune de 20 kV şi de joasă tensiune 0,4 kV.Distribuţia reţelelor şi a staţiilor
de transformare aferente asigură alimentarea echilibrată a întregii zone.Localităţile
aparţinătoare sunt alimentate prin reţele aeriene de medie şi joasă tensiune (20 kV).
Caracteristicile reţelei de distribuţie a energiei electrice:
♦ Putere instalată:834,7 kW;

♦ Tipul reţelei: 59.9% aeriană - 40.1 % subterană.
Operatorul S.C.Electrocentrale S.A.Deva este producător de energie electrică cu livrare
directă în Sistemul Energetic Naţional şi produce în cogenerare energie termică pe care o
transportă şi o livrează pentru încălzire populaţiei municipiului Deva.
Termocentrala are o capacitate proiectată de 1260 MW şi o capacitate actuală de 1075

MW.La reţeaua de energie electrică sunt racordate un număr de 26.757 gospodării.
Evoluţia consumurilor de combustibili şi a producţiei de energie electrică şi termică a

S.C. Electrocentrale S.A. Deva sunt prezentate mai jos.
Tabel 4.20. Evoluţia energiei electrice şi termice în perioada 1995 - 2008

Anul Producţie Consum
Energie electrică Energie termică Cărbune Păcură Gaz natural
1995 5.374.698 454.859 3.293.292 1.285 272.937
1996 5.310.828 513.462 3.287.344 0 260.304
1997 4.468.332 513.462 2.856.920 23.332 164.799
1998 3.437.976 436.707 2.132.035 6.249 165.585
1999 3.746.289 425.389 2.311.430 5.297 155.684
2000 4.093.395 413.824 2.658.721 3.633 124.967
2001 4.493.658 366.808 2.874.968 7.725 148.062
2002 4.346.585 308.936 2.771.948 2.619 172.442
153
2003 4.298.496 326.183 2.470.778 443 253.653
2004 3.658.586 275.381 2.132.898 0 214.101
2005 3.592.296 245.964 2.395.269 787 109.545
2006 3.672.164 221.669 2.217.156 2.795 162.118
2007 4.110.490 200.378 2.313.286 5 137.197
2008 3.822.814 207.799 2.352.425 706 153.915
2009 2.647.886 102.021 1.595.707 387 107.006
2010 1.848.521 189.843 1.227.091 350 71.411
2011 2.541.336 176.515 1.733.727 - 75.937
2012 2.460.215 155.792 1.399.049 - 80.840

3750000
3700000 1
3650000
3600000 ^
3550000
3500000 I Consum annual energie
3450000 1 electrica
3400000
-3350000
-3300000
\ 3250000
-l
2007 2008
2009
Fig. 4.16. Evolutia consumului anual de energie electrica
Programul de Eficienţă Energetică

Pentru perioada următoare, Municipalitatea Deva intentionează să dezvolte un Program
de Eficienţă Energetică în sectorul public, ce va avea drept scop implicarea companiilor private
de servicii energetice (ESCO) prin intermediul Contractelor de Performanţă Energetică (EnPC).
154
Programul vizeaza pregătirea şi lansarea de licitatii pentru angajarea unei firme ESCO, prin
inlermediul unui contract EnPC, care să dezvolte proiecte ce vor îmbunătăţi eficienta utilizarii
energiei în cladirile publice (scoli şi gradinite) şi în sistemul de iluminat public. Companiile ESCO
vor finanta sau co-finanta aceste proiecte, folosindu-se de resursele financiare proprii, şi isi vor
recupera investitia din economiile viitoare la factura de energie, conform contractului EnPC.
Avantajul acestei abordari consta în faptul ca, după finalizarea investiţiilor,

Municipalitatea va beneficia de o presiune redusa asupra bugetului local, intrucat suma platilor
pentru energie şi din cadrul contractului EnPC nu va depasi costul initial cu energia.
La terminarea contractului EnPC, după recuperarea investitiei (în general 5-7 ani),
Municipalitatea se va bucura de toate beneficiile eficienţei energetice: facturi reduse la energie
şi confort sporit pentru cetăţeni.
În scopul de a demara Programul, Municipalitatea intenţionează să coopereze cu BERD

(Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare). Aceasta presupune formarea şi
mobilizareaunei echipe dedicate pentru pregătirea şi implementarea acestui Program.
Ca urmare, BERD a angajat o echipa de consultanti, condusa de reprezentanţi ai Berlin

Energy Agency şi Tractebel Engineering, ce vaoferi sprijin în implementarea Programului,
materializat prin:
♦ Pregatirea proiectului: definirea proiectului, a planului de implementare şi a rolului

partilor implicate;
♦ Pregatirea şi implementarea contractului EnPC: elaborarea contractului şi a procedurii
de licitatie, modelare financiara, pregătirea ghidului de implementare şi a procedurilor
de monitorizare şi verificare;
♦ Finantarea EnPC: consultanta şi suport în dezvoltarea, pregătirea şi implementarea
instrumentelor financiare necesare finantarii contractelor EnPC;
♦ Training şi consultanţă în implementare: consultanta municipalităţii şi a partilor
implicate pentru pregătirea unei structuri de management adecvate şi oferirea de
training pentru implementare.
♦ Concomitent, Municipalitatea va contribui la pregătirea Programului prin:
♦ Înfiintarea unei Unitati de Implementare a Proiectului ("UIP") ce va superviza
dezvoltarea şi implementarea Programului şi care va colabora cu BERD şi Consultantii
pe intreaga durata a Programului;
♦ Furnizarea la timp a tuturor informaţiilor solicitate de BERD sau de echipa de
Consultanti necesare pentru pregătirea şi implementarea Programului;
♦ Asigurarea angajamentului tuturor partilor implicate în Program;
♦ Examinarea alocarii bugetare, dacă va fi cazul, a unor resurse pentru susţinerea
finantarii prin contractele EnPC, fie prin intermediul unor garantii partiale, fie prin
sprijin oferit entitatilor finanţatoare sau sprijin oferit unor scheme de finanţare private,
agreate în prealabil cu BERD.
155
4.3.3. Energia termică

Situată la 9 km distanţă de Deva, Sucursala Eloectrocentrale Deva produce energie
electrică şi termică, fiind echipată cu 6 grupuri energetice cu putere de 210 MW.
Tabel 4.21. Evoluţia producţiei de energie electrică şi termică
Agent economic Anul Energie electrică Energie termică Energie electrică
produsă [MWh] produsă [Gcal] distribuită [MWh]
1999 3.746.289 425.389 -

SC Electrocentrale
SA Deva 2000 4.093.395 413.824 -
2001 4.493.658 366.808 -
2002 4.346.585 308.936 -
2003 4.298.496 326.183 -
2004 3.658.586 275.381 -
2005 3.592.296 245.964 -
2006 3.672.164 221.669 -
2007 4.110.490 200.378 -
2008 3.822.814 207.799 -
2009 2.647.886 192.021 -
2010 1.848.521 189.843 -
2011 2.541.336 176.515 -
2012 2.460.215 155.792 -
SC Filiala de Distribuţie şi 2002 - 1.471.327

Furnizare a Energiei Electrice
2003 - 1.351.535
"Electrica Banat"-
Sucursala Deva
2004 - 1.427.097
2005 - 1.481.815
2006 - 1.513.363
2007 - 1.771.688
2008 - 2.003.263
156
Cele 6 turboagregate existente la ora actuală sunt de tip K-200-130-1, iar cazanele sunt
de tip Pp-55,330tab/h (12buc):
♦ capacitatea proiectată: energie electrică 1260 MW şi energie termică 300 Gcal/h;

♦ capacitatea actuală: energie electrică 1075 MW şi energie termică 320 Gcal/h.
Termocentrala funcţionează pe bază de cărbune (combustibil de bază), păcură şi gaz
natural (combustibil suport).
Distribuţia şi furnizarea energiei electrice în municipiul Deva se face de către S.C.Filiala de

Distribuţie şi Furnizare a Energiei Electrice "Electrica Banat" Sucursala Deva.
Situaţia energiilor electrice şi termice produse şi distribuite se prezintă conform datelor

statistice din Tabelul 4.22.
Pentru fundamentarea deciziilor luate prin Programul Energetic Municipal elaborat în

anul 2006, au fost selectaţi spre analiză mari consumatori de energie, şi anume două instituţii al
căror consum energetic deţineau cea mai mare pondere în consumul energetic total înregistrat
la nivelul clădirilor administrative.
Valoarea indicelui specific mediu anual al consumului energetic, determinată cu această

ocazie, se înscrie în limite acceptabile, conform datelor din tabelul de mai jos.
Tabel 4.22. Indicele mediu specific al consumului energetic
Tip instituţie Suprafaţă Consum de energie total Valoare anuală Indice specific mediu al
încălzită (încălzire + apă caldă + consumuri consumului energetic
energie electrică) energetice
- mp MWh lei kWh/mp an
3288 732.853 150.004 223

Instituţii
administrative
Alimentarea cu energie termică

Serviciul public de alimentare cu energie termică produsă centralizat în municipiul Deva a
fost concesionat în anul 2008, pentru o perioadă de 10 ani, către Societatea Complexul Energetic
Hunedoara SA, cu sediul în municipiul Petroşani, care în momentul de faţă realizează producerea
şi furnizarea de energie electrică, precum şi producerea, transportul şi distribuţia energiei
termice.
Referitor la cantitatea de energie termică produsă, aceasta a înregistrat o scădere anuală

continuă în perioada 1999 - 2012, cu o creştere uşoară în anul 2008. Această situaţie este
prezentată în Tabelul 4.23.
157
Scăderea producţiei în perioada menţionată anterior a fost determinată de scăderea

continuă a numărului consumatorilor racordaţi la sistemul centralizat de distribuţie a energiei
termice. Aceasta deoarece, faţă de disfuncţionalităţile sistemului centralizat existent până în anul
1990, locuitorii cu venituri mai ridicate, având posibilitatea de a-şi prepara căldura şi apa caldă
de consum în mod individual, s-au debranşat după anul 1999, când au achiziţionat centrale
termice murale sau convectoare.
Operatorul Societatea Complexul Energetic Hunedoara SA are o putere termică instalată

de 372 MWt, care acoperă necesarul de energie termică al consumatorilor racordaţi la sistemul
centralizat de alimentare cu căldură.
Tabel 4.23. Situaţia energiei termice produsă (GCal)

Agent economic An Energie termică
produsă [Gcal]
Societatea Complexul 1999 425.389

Energetic Hunedoara SA
2000 413.824
2001 366.808
2002 308.936
2003 326.183
2004 275.381
2005 245.964
2006 221.669
2007 200.378
2008 207.799
2009 192.021
2010 189.843
2011 176.515
2012 155.792
Sursa : APM Hunedoara - Anuar Mediu 2008
158
Ca urmare, cantitatea de energie termică distribuită în sistem centralizat a scăzut

continuu în mod semnificativ. Tabelul 4.24 oferă o imagine relevantă în acest sens, exemplificată
şi prin intermediul graficului din Figura 4.17.
Astfel, în perioada 2000-^2008 s-a înregistrat o scădere de la an la an a cantităţii distribuite

de energie termică, cu o uşoară revigorare la nivelul anului 2009 faţă de anul anterior acestuia.
În următoarea perioadă, 2010-^2013, se manifestă din nou o diminuare a cantităţii de energie
termică distribuită.
Tabel 4.24. Evoluţia distribuţiei de energie termică din municipiul Deva, în perioada 2000-2011
Detalii U/M Anul
Nr.
crt. 2000 2001 20002 2003 2004 2005 2006
Energia termică Gcal 307792 268942 203326 197746 165208 142108 117399
distribuită
Modificare anuală Gcal - -38850 -65616 -5580 -32538 -23100 -24709

-cantitativ
- procentual % - -12,6% -24,4% -2,7% -16,5% -14% -17,4%
Detalii U/M Anul

Nr.
crt. 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
Energia termică Gcal 99275 70041 90990 82253 76046 65632 54900
distribuită
Modificare anuală Gcal -18124 -29234 +20949 -8737 -6207 -10414 -10732
-cantitativ
- procentual % -15,4% -29,4% +29,9% -9,6% -7,5% -13,7% -16,4%
Sursa: INS, Baza de date TEMPO, Primăria Deva
Prezintă relevanţă comparaţia asupra valorilor limită ale intervalului de analiză, respectiv
anul 2013 faţă de anul 2000. În acest sens, se poate observa că, într-o perioadă de 13 ani,
distribuţia de energie termică a scăzut de la 307792 Gcal (anul 2000) la 54900 Gcal (anul 2013),
astfel încât cantitatea distribuită în anul 2013 reprezintă numai 17,84% din cea a anului 2000.
În cea mai mare parte, sistemele centralizate de distribuţie a energiei termice nu au mai
putut face faţă necesităţilor existente, din cauza uzurii fizice şi morale a echipamentelor şi
159
conductelor de transport. La acestea s-a adăugat lipsa resurselor financiare necesare, atât pentru
reparaţii capitale, cât şi pentru întreţinere.
În această situaţie, alimentarea cu căldură în sistem centralizat s-a restrâns, în unele

cazuri centralele termice fiind dezafectate. Astfel, în prezent marea majoritate a populaţiei
judeţului beneficiază de sisteme de încălzire individuale, din surse proprii, microcentrale de
apartament sau sobe.
ttnnlci
gUf O- ■■■ r* rt fi
JÎ JÎ JÎ JÎ nt nt
nt nt nt n»
Fig. 4.17. Evolutia distributiei de energie termica in municipiul Deva
Tabelul de mai jos prezintă în mod sintetic situaţia actuală privind serviciile publice de
alimentare cu energie termică.
Tabel 4.25. Situaţia serviciilor publice de alimentare cu energie termică în Mun. Deva, 2013
Valoarea Valoarea Gradul de Total Gradul de contorizare a Total

branşamentelor
reviziilor şi reviziilor şi realizare a branşamente apartamente
reparaţiilor reparaţiilor reparaţiilor existente în racordate la

Încălzire Apă sistemul
planificate realizate planificate funcţiune
caldă centralizat
pentru 2013
de
consum
Mii lei Mii lei % Nr. % % Nr
1.600 946,35 59,1% 1757 100% 100% 6201
160
Conform datelor din tabel, rezultă faptul că în prezent toate branşamentele existente în
funcţiune sunt contorizate, atât cele referitoare la încălzire, cât şi cele pentru consumul de apă
caldă. În schimb, au fost executate numai 59,1% din reparaţiile planificate, ceea ce presupune
intensificarea eforturilor în perioada imediat următoare pentru remedierea acestei situaţii.
Prin Hotărârea Consiliului Local nr. 9/2008 a fost aprobată participarea municipiului Deva,
în calitate de Oraş Pilot, la proiectul model - Managementul Domeniilor Energetice în cadrul
Autorităţilor Locale, alături de alte 5 municipii din România (Bucureşti sector 1, Braşov, Baia
Mare, Târgovişte şi Aiud).
Proiectul, finanţat de către Comisia Europeană prin Programul IEE, s-a derulat în perioada
2007-2010 şi a avut ca obiective:
♦ îmbunătăţirea capacităţilor practice în noile state membre de a administra mai bine

problemele privind energia inteligentă, atât la nivel individual (municipalitate), cât şi
colectiv (reţele naţionale);
♦ îmbunătăţirea utilizării eficiente a energiei la nivel local prin concentrarea pe procesul
de management energetic;
♦ pregătirea cadrului pentru „Comunităţi durabile energetic".
Partenerii proiectului au fost: Energie Cites, EcoEnergy-Bulgaria, EnEffect-Bulgaria, OER
- România, PORSENNA o.p.s. - Cehia, KREA- Lituania, SEF - Letonia, PNEC - Polonia, RA Sinergija
- Slovenia, EIHP - Croaţia.
Proiectul : Creşterea eficienţei energetice a blocurilor de locuinţe din municipiul Deva
Obiectivul generalal proiectului:

Îmbunătăţirea calităţii vieţii a locatarilor din blocurile de locuinţedinmunicipiul Deva, prin sprijinirea
îmbunătăţiriieficienţeienergetice, înconformitatecu obiectivele Strategiei Europa 2020, ceea ce
vaconduce la consum redus de energie.
Sursa de finanţare: Programul Operaţional Regional 2007-2013

Axa prioritara 1: Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor- poli urbani de creştere
Domeniului major de intervenţie 1.2:
Sprijinirea investiţiilor în eficienţa energetică a blocurilor de locuinţe
Nr.
Locaţii Obiective specifice
crt.
Blocul nr.15, Bd. N. Bălcescu îmbunătăţirea condiţiilor de confort interior prin înlocuirea
tâmplăriei exterioare existente, inclusiv a celei aferente
accesului în bloc, cu tâmplărie termoizolantă;
Blocul nr.41, Str.Minerului reducerea consumurilor energetice prin placarea pereţilor

exteriori cu strat termoizolaţie eficientă şi straturi termo şi
hidroizolante la terasele necirculabile;
161
3 Blocul nr.E8, Aleea Crinilor asigurarea protecţiei mediului înconjurător prin reducerea
emisiilor poluante din atmosferă ca urmare a reducerii
consumului de energie primară folosită la încălzirea
apartamentelor;
creşterea duratei de viaţă şi a valorii spaţiilor de locuit
existente.
Celelalte patru blocuri fac obiectul a câte un proiect distinct, iar obiectivele vizate de
acestea sunt înscrise în tabelul de mai jos.
Proiectul : Creşterea eficienţei energeticea blocului de locuinţe M3- Aleea Crizantemelor
Proiectul : Creşterea eficienţei energetice a blocului de locuinţe 64-Aleea Streiului
Proiectul : Creşterea eficienţei energetice a blocului de locuinţe J - bd. Iuliu Mani
Proiectul : Creşterea eficienţei energetice a blocului de locuinţe nr.17- str.Împăratul Traian
Obiectivul generalal proiectelor:

Îmbunătăţirea calităţii vieţii a locatarilor din blocurile de locuinţedinmunicipiul Deva, prin sprijinirea
îmbunătăţiriieficienţeienergetice, înconformitatecu obiectivele Strategiei Europa 2020, ceea ce
vaconduce la consum redus de energie.
Sursa de finanţare: Programul Operaţional Regional 2007-2013

Axa prioritara 1: Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor- poli urbani de creştere
Domeniului major de intervenţie 1.2:
Sprijinirea investiţiilor în eficienţa energetică a blocurilor de locuinţe
Obiective specifice:
♦ îmbunătăţirea condiţiilor de confort interior prin înlocuirea tâmplăriei exterioare

existente, inclusiv a celei aferente accesului în bloc, cu tâmplărie termoizolantă;
♦ reducerea consumurilor energetice prin placarea pereţilor exteriori cu strat
termoizolaţie eficientă şi straturi termo şi hidroizolante la terasele necirculabile;
♦ asigurarea protecţiei mediului înconjurător prin reducerea emisiilor poluante din
atmosferă ca urmare a reducerii consumului de energie primară folosită la încălzirea
apartamentelor;
♦ creşterea duratei de viaţă şi a valorii spaţiilor de locuit existente.
Pentru a ajuta familiile cu posibilităţi fmanciare reduse, Consiliul Local Deva, prin Serviciul
Social de Asistenţă Socială, acordă în fiecare an sume de bani pentru încălzirea locuinţelor,
conform prevederilor legale.
162
Ca urmare a debranşărilor masive şi aleatorii de la sistemul centralizat s-a produs o

dezechilibrare care conduce la anomalii de facturare, în special la blocurile în care procentul
apartamentelor debranşate este mai mare de 70% din totalul de apartamente care a fost
racordat iniţial. Pentru a veni în sprijinul populaţiei afectate de situaţia creată în acest mod, a fost
adoptată HCL 246/2010 privind aprobarea Regulamentului de contorizare individuală a
utilizatorilor sistemului centralizat de termoficare a municipiului Deva.
Principalele avantaje ale contorizării individuale constau în:
♦ Respectarea principiului „cât consumi, atât plăteşti";

♦ Existenţa unui control permanent asupra consumurilor înregistrate;
♦ Reducerea substanţială a costurilor cu energia termică consumată.
Un avantaj deosebit este datorat faptului că în acest mod cheltuielile legate de
exploatarea şi întreţinerea instalaţiilor realizate în interiorul condomeniului necesare contorizării
individuale până la contorul de branşament nu au mai fost suportate de către consumator,
exploatarea şi întreţinerea acestor instalaţii revenind în sarcina furnizorului.
Prin această Hotărâre de Consiliu Local, Primăria a venit în sprijinul cetăţenilorîn vederea
realizării contorizării individuale, prin acordarea unui sprijin financiar rambursabil, pe o perioadă
de 5 - 10 ani, fără dobândă, astfel încât cuantumul ratei ce trebuie rambursată să poată fi uşor
de suportat de persoane care beneficiază de serviciul public de alimentare cu energie termică.
Producţia de energie termică înregistrează un trend descrescător, concomitent pierderile

de energie termică din reţele au crescut din cauza dezechilibrelor create prin transportul unei
cantităţi din ce în ce mai mici de energie termică pe aceleaşi reţele vechi şi dimensionate la
diametre mari, corespunzătoare necesarului de energie termică din momentul proiectării.
O măsură suplimentară pentru sprijinirea cetăţenilor s-a referit la aprobarea nivelului

subvenţiilor acordate din bugetul general al Municipiului Deva în sumă de 64,99 lei/Gcal, inclusiv
TVA, pentru furnizarea energiei termice destinată populaţiei.
4.3.4. Reţele de transport gaze naturale

Introducerea gazelor naturale a început în municipiul Deva în a doua jumătate a anilor
'50. În prezent există în municipiul Deva un număr de 5 staţii de reglare sector (Micro 15, Dacia
-Piaţa Petre Roman, Gojdu, Bariţiu şi Fabrica de Mătase), prin care se asigură consumul casnic şi
industrial al municipiului.Serviciul de furnizare a gazelor naturale la nivelul municipiului Deva este
asigurat de către E.ON Gaz România.
Pentru a analiza evoluţia sistemului de distribuţie de gaze naturale în municipiul Deva, au

fost prelevate din Fişa localităţii datele de referinţă pentru perioada 2000-2012, conform
specificaţiilor din tabelul de mai jos (Tabel 4.26).
În schimb, în vederea prelucrării datelor prelevate pe această cale, s-a considerat

necesară înlocuirea a două dintre valorile privind Gazele naturale distribuite - total, fiind sesizate
163
diferenţe majore de nivel de valoare între acestea şi datele precedente/următoare la datele

înregistrate pentru anii 2004 şi 2006.
Ca urmare, s-a considerat că este foarte posibil să fie cazul unei erori de înregistrare, drept
pentru care s-a recurs la înlocuirea acestor date cu valorile rezultate din interpolarea simplă a
valoriloradiacente lor. Astfel, valoarea consemnată pentru anul 2004 a devenit 89.515, iar pentru
anul 2006 a devenit 153.359.
Tabel 4.26. Evoluţia distribuţiei de gaze naturalîn perioada 2000-2011

Anul
Nr.
Detalii U/M
crt. 2000 2001 20002 2003 2004 2005 2006
Lungimea Km 112,5 112,6 160,9 132,3 131,6 132,5 159,0

totală a
conductelor
de distribuţie
a gazelor
Gaze Mii mc 24009 22076 32211 37551 141480

243331 38320
naturale
89515 153359
distribuite
-total
Gaze Mii mc 16571 19647 19119

naturale
distribuite
-uz casnic
Nr. Anul
Detalii U/M
crt. 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
Lungimea Km 161,0 122,6 123,4 122,7 122,5

totală a
conductelor
de distribuţie
a gazelor
Gaze Mii mc 165238 193406 134508 98645 101429

naturale
distribuite
-total
Gaze Mii mc 17674 19957

naturale
distribuite -
uz casnic
Sursa: INS, Fişa localităţii, Municipiul Deva
164
Referitor la lungimea totală a conductelor de distribuţie a gazelor, în Figura 4.18 se

prezintă evoluţia acestui indicator în perioada 2000-2011.
18
0
VA;
ML
JiO
- Lungime eondud*
gazr natimafe
Fig. 4.18. Evolutia lungimii totale a conductelor de distributie a gazelor
Din analiza evoluţiei lungimii totale a conductelor de distribuţie a gazelor naturale se

poate observa că au existat două niveluri de maxim, relativ apropiate ca valoare, şi anume în anii
2003 şi 2007. Evoluţia a fost destul de sinuoasă, fără a putea evidenţia un trend caracteristic de
evoluţie în timp al acestui indicator, care se poate explica prin faptul că acest indicator atrage
efectele unei multitudini de factori socio-economici, la care s-au consemnat variaţii majore în
perioada vizată.
Astfel, deşi pe parcurs s-au înregistrat creşteri de 43% (anul 2007 faţă de anul 2000),
creşterea finală (anul 2011 faţă de anul 2000) a fost de numai 8,9%.
Referitor la cantitatea de gaze naturale distribuită, graficul din Figura 4.19 prezintă
variaţia acestui indicator statistic. Astfel, se pot desprinde două etape distincte de evoluţie a
distribuţiei de gaze, respectiv perioada ascendentă, de creştere, aferentă anilor 2000-2008, şi
perioada descendentă, cu scăderi semnificative într-un timp scurt, respectiv anii 2009 şi 2010. În
final, se poate remarca o creştere destul de slabă, aferentă trecerii de la valoarea înregistrată în
anul 2010 la cea din anul 2011.
Ca urmare, dacă pentru anul 2008 avem o creştere cu 700% (!) faţă de anul 2000
(respectiv 193.406 mii mc în 2008, faţă de 38.320 mii mc în anul 2000), în final creşterea este de
numai 265% (prin 101.429 mii mc în 2011, faţă de 38.320 mii mc în 2000).
165
JKOOP
-Gaz* nalurale
Fig. 4.19. Evolutia cantitatii de gaze naturale distribuite
4.3.5. Planul de Acţiune pentru Energie Durabilă al Municipiului

Deva
Planul de Actiune privind Energia Durabila (PAED) este un document important care arata
modul in care semnatarii Conventiei Primarilor isi vor respecta angajamentul de reducere a
emisiilor de CO2 cu 20% pana in anul 2020. Avand la baza rezultatele Inventarului de Referinta al
Emisiilor, PAED identifica cele mai bune domenii de actiune si oportunitati pentru indeplinirea
tintei de reducere a emisiilor de CO2, stabilita de Primaria Municipiului Deva.
PAED cuprinde masuri concrete de reducere a emisiilor, precum si actiunile,
responsabilitatile atribuite si calendarul de indeplinire a acestora care sa contribuie la cresterea
eficientei energetice si la reducerea emisiilor de CO2.
Scopul PAED consta in asigurarea implementarii pe termen scurt si mediu a politicilor
locale formulate prin aprobarea strategiei de dezvoltare socio economica a municipiului, cu
detalierea obiectivelor şi direcţiilor de acţiune generale ale acesteia pe obiective si directii de
actiune specifice, in sectorul energiei si protectiei mediului.
Obiectivele, directiile de actiune si rezultatele asteptate ale PAED sunt identice cu cele ale
Strategiei Integrate de Dezvoltare Urban (SIDU), completate cu detalierea SIDU in activitati
concrete, specifice domeniului energetic si de mediu local, in institutii responsabile, in termene
de realizare si resurse alocate.
PAED reprezinta metodologia prin care municipiul Deva isi va indeplini obiectivele pana
in 2020, folosind rezultatele Inventarului de Referinta a Emisiilor in vederea identificarii celor mai
bune zone de actiune si a oportunitatilor existente pentru a atinge obiectivul local de reducere a
emisiilor de CO2. PAED defineste masurile concrete de reducere, impreuna cu planificarea in
timp, responsabilitatile desemnate si bugetele propuse.
În elaborarea PAED a fost realizată o analiză detaliată a situaţiei energetice locale din
Municipiul Deva şi a problematicii aferente.
Un instrument extrem de util în această evaluare energetică a reprezentat-o inventarul
de bază al emisiilor (BEI), cu ajutorul căruia au fost identificate sursele şi cantitatea de emii de
CO2 generate în întreg teritoriul.
Astfel, principalele sectoare consumatoare de energie au fost împărţite în două mari
categorii, fiecare cu subdiviziunile sale:
166
♦ Clădiri, echipamente / instalaţii şi industrii - în această categorie sunt incluse sdiile

industriale, clădirile, serviciile şi instalaţiile
o Clădiri rezidenţiale
o Clădiri şi echipamente/instalaţii municipale
o Clădiri, echipamente/instalaţii terţiare
o Iluminat public municipial
o industrie
♦ Transportul - include transportul rutier, date privind consumul de energie având la bază
datele privind consumul real înregistrat de parcul municipial/transportul public şi date
estimate în cazul transportului privat şi comercial.
o Parcul municipal
o Transportul public
o Transportul privat şi comercial
În urma realizării acestui inventar, a rezultat o defalcare a consumului final pe categorii
principale reprezentată în figurile de mai jos, pentru clădirile rezidenţiale:
i Clădiri, echipa me
instalaţii
i Transport
Fig. 4.20. Consumul de energie, pe categorii principale
Sursa: Planul de Acţiune pentru Energie Durabilă al Municipiului Deva
instalaţi
Transport
Fig. 4.21. Emisii CO2, pe
categorii principale Sursa: Planul de Acţiune
pentru Energie Durabilă al Municipiului Deva
16
7
01% C lădiii, e eh i p ./irisLa la
ţii
■Clădiri, echip.'înstaraţii
terţiare
■Clădiri rezidenţiale
Iluminatul public
municipal
■Parcul municipal
Fig. 4.22. Emisii CO2, pe categorii principale Sursa: Planul de
Acţiune pentru Energie Durabilă al Municipiului Deva
După evaluarea caracteristicilor consumului energetic pentru anul 2008, în PAED au fost
analizate tendinţele de evoluţie a parametrilor importanţi pentru eficienţa energetică şi au fost
calculaţi indicatorii din care rezultă evoluţia consumului de energie, după care au fost identificate
necesităţile cu care se confruntă Municipiul Deva, în domeniul eficienţei energetice:
♦ reducerea consumului de energie cu prioritate in sectorul rezidential;
♦ reducerea pierderilor de energie termica in sistemul de alimentare centralizata cu
energie termica;
♦ reducerea factorului de emisie la producerea energiei termice;
♦ reducerea emisiilor de CO2generate de consumul de lemn de foc in sectorul rezidential
(dat fiind factorii de emisie a CO2 mai mari decat in cazul utilizarii combustibilului
biomasa sau gazul natural);
♦ cresterea ponderii de utilizare ca sursa de energie pentru consumul final a gazului
natural in cazul cladirilor individuale;
♦ imbunatatirea randamentului de utilizare a energiei inmagazinate in combustibili;
♦ cresterea ponderii de utilizare ca sursa de energie pentru consumul final in cazul
cladirilor individuale a biomasei de origine;
♦ reducerea consumului de combustibil utilizat la deplasarea autovehiculelor pe
infrastructura rutierea locala, implicit a emisiilor de CO2 asociate acestuia;
♦ limitarea utilizarii lemnului de foc provenit din surse fara garantie de origine;
♦ cresterea economica generata de o dezvoltare durabila
♦ imbunatatirea performantei sistemului tehnic de incalzire din dotarea cladirilor
rezidentiale care utilizeaza la incalzire drept combustibil lemnul de foc sau un alt
combustibil fosil, altul decat gazul natural (carbune, CLU, GPL, etc);
♦ imbunatatirea eficientei conversiei energetice a combustibilului in echipamentele si
instalatiile din dotarea caselor;
♦ chiar daca sectorul municipal nu este un important generator de emisii de CO2, acest
sector trebuie sa fie model pentru comunitate, astfel ca, in PAED trebuie abordat ca
directie principala de actiune;
168
♦ stabilirea unor indicatori de performanta si monitorizare ai realizarii obiectivelor

Planului Actiune (consumul final de energie anual si emisiile de CO2asociate acestuia).
Ca urmare a analizei SWOT realizate în Planul de Acţiune pentru Energie Durabilă al
Municipiului Deva (inclusă în analiza SWOT a acestui capitol), au fost stabilite direcţiile strategice
de acţiune şi obiectivele specifice în domeniul energiei, respectiv:
DS1. îmbunătăţirea eficienţei energetice în sistemul de alimentare centralizată cu energie
electrică
♦ Obiectiv Specific 1: Reducerea factorului de emisie a CO2 prin investiţii la capacităţile
de producere a energiei termice destinată consumului din sectorul rezidenţial;
♦ Obiectiv Specific 2: Reducerea pierderilor de energie pe reţelele de transport şi
distribuţie a energiei termice;
♦ Obiectiv Specific 3: Crearea Zonelor Prioritare de Eficienţă Energetică - ZPEE, zone în
care se concentrează atât investiţii pe partea de distribuţie şi utilizare a energiei termice
produsă centralizat (modernizarea energetică a instalaţiei interioare cu adoptarea
distribuţiei de agent termic pe orizontală şi contorizare atât pentru încălzire, cât şi
pentru apa caldă la nivel de apartament) cât şi investiţiile destinate reabilitării termice
a blocurilor de locuinţe.
DS2 - Creşterea eficienţei energetice în clădirile rezidenţiale:

♦ Obiectiv Specific 1: îmbunătăţirea performanţei energetice a anvelopei şi instalaţiilor
clădirilor rezidenţiale (apartamente, clădiri individuale), prin modernizare energetică
sustenabilă;
♦ Obiectiv Specific 2: Creşterea ponderii locuinţelor individuale care utilizează gazul
natural drept combustibil în instalaţiile locale de preparare a agentului termic pentru
încălzire şi apă caldă menajeră;
♦ Obiectiv Specific 3: Susţinerea şi facilitarea iniţiativei private în domeniul modernizării
energetice a clădirilor rezidenţiale existente prin:
o acordarea de sprijin în verificarea calităţii lucrărilor pe parcursul execuţiei
acestora;
o prin evaluarea respectării cerinţelor stabilite pentru performanţa energetică
stabilite prin legea eficienţei energetice;
o participare la recepţia la terminarea lucrărilor;
o acoordarea de facilităţi la plata impozitelor clădirilor reabilitate cu fonduri
proprii în condiţiile legii. (se referă la clădirile rezidenţiale care nu pot beneficia
de programe de finanţare de eficienţă);
♦ Obiectiv Specific 4: Utilizarea surselor de energie regenerabilă pentru prepararea apei
calde menajere sau aport la încălzire la acele clădiri la care se dovedeşte prin proiectul
tehnic un cost optim al investiţiei în raport cu energia economisită şi o investiţie
realizată cu surse clasice de combustibil;
♦ Obiectiv Specific 5: Realizarea construcţiilor noi cu respectarea în proiectare şi
execuţie a cerinţelor minime privind performanţa energetică prin monitorizare la faza
169
de concepţie, execuţie şi recepţie a noilor construcţii sub aspectul respectării în

proiectare şi execuţie a cerinţelor normate privind performanţa energetică.
DS3 - Creşterea eficienţei energetice în clădiri publice:

♦ Obiectiv specific 1: îmbunătăţirea performanţei energetice a clădirilor publice prin
modernizarea energetică sustenabilă a anvelopei şi sistemelor tehnice ale acestora;
♦ Obiectiv specific 2: Creşterea producţiei şi a distribuţiei de energie obţinută din surse
regenerabile de energie în clădiri şi instalaţii publice;
♦ Obiectiv specific 3: Creşterea numărului de clădiri ale căror emisii de CO2 şi consum de
energie primară sunt scăzute sau egale cu zero.
DS4 - Infrastructura de utilităţi tehnico - edilitare:

♦ Obiectiv specific 1: Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii rutiere şi a reţelelor/
sistemelor de comunicaţii în vederea reducerii consumului ridicat de combustibil
necesar deplasării autovehiculelor pe infrastructura rutieră administrată de Municipiul
Deva;
♦ Obiectiv specific 2: Fluidizarea traficului urban prin redistribuirea fluxurilor de
transport, semnalizare rutieră corespunzătoare, introducerea reglementărilor speciale
privind circulaţia autovehiculelor pe anumite sectoare/ perioade;
♦ Obiectiv specific 3: Reabilitarea tramei stradale şi încurajarea utilizării mijloacelor de
transport în comun de călători şi a transportului nemotorizat;
♦ Obiectiv specific 4: Modernizarea parcului de autovehicule utilizat în furnizarea
serviciilor publice;
♦ Obiectiv specific 5: Dezvoltarea TIC în serviciile publice prin crearea şi dezvoltarea de
produse şi servicii tip "e-servicii" în vederea eficientizării transferului de date şi
informaţii;
♦ Obiectiv specific 6: Reabilitarea şi modernizarea iluminatului public;
♦ Obiectiv specific 7: Reducerea consumului de combustibil utilizat la colectarea şi
transportul deşeurilor prin îmbunătăţirea managementului;
♦ Obiectiv specific 8: Reducerea consumului de energie electrică necesar pompării apei
potabile şi canalizate prin modernizarea infrastructurii de transport şi distribuţie a apei
potabile, de canalizare şi epura rare a apei reziduale.
DS5 - Management energetic:

♦ Obiectiv specific 1: Creşterea eficienţei utilizării energiei în exploatarea clădirilor publice
prin implementarea sistemului performant de management al energiei în acord cu
cerinţele SR EN 50001;
♦ Obiectiv specific 2: îmbunătăţirea sistemului de control, reglaj şi monitorizare a
consumului de energie la nivelul consumatorului public;
170
Obiectiv specific 3: Creşterea nivelului şi gradului de informare şi pregătire, a culturii

manageriale şi organizaţionale (dezvoltarea capitalului uman), în domeniul
managementului energetic şi utilizării surselor regenerabile;
Obiectiv specific 4: Intensificarea schimburilor de bune practici în cadrul cooperării
teritoriale şi transnaţionale pentru obţinerea de informaţie şi know-how, de sprijin
logistic pentru proiecte în curs sau viitoare, prin participarea la reţele sau platformele
de comunicare şi interacţiune specializate, instituite la nivel European;
Obiectiv specific 5: Promovarea măsurilor de sporire a capacităţii de absorbţie a
emisiilor de CO2 prin rezervoare naturale prin creşterea suprafeţelor de spaţii verzi în
zona urbană.
DS.6.-Transport
Obiectiv specific 1: Reducerea consumului ridicat de combustibil necesar deplasării
autovehiculelor.
DS.7. Planificare urbană

♦ Obiectiv specific 1: Sporirea capacităţii de absorbţie a emisiilor de CO2.
DS8 - Iluminatul public

♦ Obiectiv specific 1: Creşterea eficienţei energetice a sistemului de iluminat public.
DS9 - Lucrul cu cetăţenii:

♦ Obiectiv specific 1: Creşterea gradului de informare şi conştientizare al consumatorilor
finali asupra importanţei şi beneficiilor aplicării măsurilor de îmbunătăţire a eficienţei
energetice şi utilizării surselor regenerabile de energie (SRE);
♦ Obiectiv specific 2: Educaţie şi instruire la toate nivelurile pentru conştientizarea şi
câştigarea comunităţii locale de partea administraţiei locale în vederea implementării
PAED;
♦ Obiectiv specific 3: Sprijinul administraţiei locale pentru sectorul clădirilor rezidenţiale
în vederea accesării fondurilor structurale alocate sporirii competitivităţii economice
prin îmbunătăţirea eficienţei energetice (Programul Operaţional Regional 2014-2020,
Axa 3).
Lista de proiecte corespunzătoare direcţiilor strategice şi obiectivelor specifice
menţionate anterior a fost inclusă în Planul de acţiune al Strategiei Integrată pentru Dezvoltare
Urbană a Municipiului Deva.
De asemenea, pe lângă măsurile care s-au concretizat în lista de proiecte pentru energie
durabilă, în PAED au fost specificate o serie de acţiuni, dintre care cele mai importante sunt
următoarele:
♦ Afişarea Certificatelor de performanţă energetică în toate clădirile municipale
171
♦ Utilizarea surselor regenerabile de energie în clădirile publice

♦ Reducerea pierderilor de energie termică în sistemul de alimentare centralizată cu
energie termică (transport - distribuţie - furnizare)
♦ Trecerea a 4000 de locuinţe de la utilizarea drept combustibil a lemnului de foc provenit
din păduri neexploatate sustenabil la combustibil gaze naturale
♦ Promovarea utilizării aparatelor electrice de uz casnic şi a lămpilor pentru iluminat
eliciente energetic de clasă A+ sau A++
♦ Prin Certificatul de urbanism pentru clădirile nou construite cu o suprafaţă mai mare de
500 mp se va solicita întocmirea unui studiu tehnico economic şi de mediu privind
posibilitatea utilizarii unor sisteme alternative de producere a energiei
♦ Pentru clădirile nou construite Certificatului de performanţă energetică va fi ataşat la
Procesul verbal de recepţie la terminarea lucrărilor
♦ La toate clădirile renovate auditul energetic va fi obligatoriu la faza de emitere a
autorizaţiei de construire şi se va urmări încadrarea în valorile rezistenţelor termice
minime prevăzute în normativele in vigoare
♦ Introducerea la nivel local de indicatori care să respecte principiile dezvoltării durabile
în achiziţiile publice
♦ Realizarea de caiete de sarcini pentru diferite tipuri de bunuri şi servicii care vor
respecta criteriile achiziţiilor verzi
4.4. Iluminatul public

Serviciul de Iluminat Public al Primăriei Deva este destinat satisfacerii unor cerinţe / nevoi
de utilitate publică, şi anume:
♦ ridicarea gradului de civilizaţie, confort şi a calităţii vieţii

♦ creşterea gradului de securitate individuală şi colectivă
♦ asigurarea siguranţei circulaţiei rutiere şi pietonale
♦ punerea în valoare, printr-un iluminat arhitectural şi ornamental adecvat, a zestrei
arhitectonice şi peisagistice
♦ realizarea unei infrastructuri edilitare moderne
♦ funcţionarea şi exploatarea în condiţii de siguranţă, rentabilitate şi eficienţă economică
a infrastructurii aferente serviciului de iluminat public
Documentele care reglementează desfăşurarea serviciului de iluminat public sunt:
♦ Legea nr. 230/2006, a serviciului de iluminat public;

♦ Regulamentul de organizare şi funcţionare a serviciului de iluminat public în Municipiul
Deva;
♦ Contractul de concesiune.
Sistemul de iluminat public (SIP) al municipiului se asigură pentru:
♦ iluminatul public stradal;
172
♦ iluminatul căilor de circulaţie publică: străzi, trotuare, pieţe, intersecţii, treceri de

pietoni, poduri;
♦ iluminatul festiv şi peisagistic;
♦ iluminatul arhitectural.
Sistemul de iluminat public din municipiul Deva a fost concesionat pentru 10 ani de catre
SC Luxten Lighting Company S.A. Activităţile concesionarului stabilite prin contract au avut în
vedere:
♦ menţinerea în stare de funcţionare a SIP,

♦ executarea lucrărilor de reabilitare, modernizare şi extindere a SIP.
În aplicarea prevederilor Legii 230/2006, Primăria municipiului Deva a realizat demersuri
de preluare a inventarului SIP, aflat în proprietatea operatorului de energie zonal.
Exploatarea şi întreţinerea sistemului de iluminat public se realizează prin:
♦ Dispeceratul general / Dispecerat Concesionar;

♦ SC Enel Energie SA;
♦ Serviciul Energetic şi Iluminat public / Primăria Municipiului Deva;
O problemă obişnuită privind eficienţa iluminatului public este umbrirea din cauza
vegetaţiei. În acest sens, se are în vedere toaletarea vegetaţiei, acolo unde se impune, care se
realizează în fiecare an, primăvara şi toamna. Intervenţiile în perioada de vegetaţie se fac numai
în cazuri extreme - furtuni, tornade, alunecări de teren, accidente de circulaţie.
Intreţinerea SIP se desfăşoară pe baza sesizărilor înregistrate de la cetăţeni, prin

dispecerizare proprie a Primăriei şi a dispeceratului concesionarului, şi include:
♦ Activităţi de înlocuire a elementelor defecte ale corpurilor de iluminat;

♦ Activităţi de întreţinere pentru menţinerea parametrilor optimi luminotehnici şi de
securitate în exploatare.
Această activitate este monitorizată anual prin indicatorii de performanţă ai serviciului,
evidenţiaţi în Rapoartele Tehnice Anuale, media anuală de rezolvare a sesizărilor fiind de 99%.
Diferenţa de 1% reprezintă sesizări nerezolvate din motive tehnice legate de operatorul pe partea
de furnizare a energiei electrice (SC Enel Energie SA).
Evoluţia punctelor luminoase
În tabelul următor este prezentată evoluţia SIP, concomitent cu măsurile demarate de

municipalitate în privinţa eficientizării şi creşterii calităţii serviciului de iluminat public.
173
Tabel 4.27 Evoluţia sistemului de iluminat public al municipiului Deva

Console [Buc] Stâlpi [Buc]
Anul
Puncte Retea subterană Retea aerina Cutii de
Luminoase [Km] [Km] distribuţie/
[Buc] Puncte de
Modernizări/
Modernizări/
Modernizări/
Modernizări/
Modernizări/
Modernizări/
aprindere
Extinderi
Extinderi
Extinderi
Extinderi
Extinderi
Extinderi
SIP SIP SIP SIP SIP SIP
DEVA DEVA DEVA DEVA DEVA DEVA
3.088 529 2.393 517 3.774 261 27,730 1,296 57,221 5,606 3 3
TOTAL 2010 2009 2008 2007 2006 2005 2004
4.381 2.486 3.400 2.328 4.161 387 33,200 14,119 67,400 11,212 21 18
4.617 449 3.430 233 4.282 121 40,300 3,647 68,612 3,174 26 5
5.020 724 3.451 278 4.730 450 48,500 14,031 71,786 1,717 37 11
5.452 534 3.691 325 5.191 459 55,100 7,647 73,503 8,762 47 10
5.468 17 4.026 6 5.215 24 55,584 0,242 82,825 0,560 48 1
5.512 246 4.026 0 5.215 0 55,584 0 82,825 0 48 0
5.512 4.985 4.026 3.687 5.215 1.702 55,584 40,982 82,825 31,031 48 48
Analiza datelor statistice referitoare la evoluţia numărului de puncte luminoase în

municipiul Deva denotă o evoluţie ascendentă a acestora. Graficul din Figura 4.23 oferă o imagine
sugestivă privind trendul înregistrat în perioada de referinţă.
Caracteristicile elementelor luminoase din SIP sunt următoarele:
♦ pe arterele principale, sunt predominante sursele cu vapori de sodiu la înaltă

presiune/tubulare de 150W/250W;
♦ pe arterele secundare şi în cartierele de locuit, sunt instalate surse cu vapori de sodiu
la înaltă presiune/tubulare de 70 W/100W.
174
| 5«M
1 4000
£ 3OQD
•Puncte
luminoase-
1
2000
1000
Fig. 4.23. Evolutia punctelor luminoase din sistemul de iluminat public al municipiul ui Deva
Un alt aspect privind evoluţia sistemului de iluminat public se referă la activităţile de

modernizare şi extindere a punctelor luminoase. În acest sens, analiza datelor statistice reliefează
desfăşurarea unei activităţi intense în anul 2005, aproximativ jumătate din lucrările din această
categorie fiind executate în anul 2005, respectiv un număr de 2.486 lucrări din 4.985 în total
pentru perioada 2004 -^ 2010.
În graficul următor se reprezintă ponderea lucrărilor anuale în cadrul lucrărilor executate

în perioada analizată.
AflLU 2010_^^ AflUi 2004

11%
AnulJD0£)_^B
Anul2OO7_/l 14% M K_ Anul ÎM5

Anul 2006 J ^^^ 9% ^^ 50%
Fig. 4.24. Ponderea volumului de lucrari de modernizare si extindere executate anual
Comanda de aprindere a SIP este realizată prin fotocelulă (sesizarea luminozităţii

naturale) şi parţial prin ceasuri programate, conform graficului de aprindere naţional, dar acestea
nu funcţionează corespunzător. Pentru orizontul de planificare vizat urmează implementarea
sistemului de telegestiune, ce va permite controlul integral al elementelor de comandă ale SIP.
175
Încă din anul 2007, la nivelul municipiului Deva s-a reuşit înlocuirea integrală a lămpilor
pe bază de vapori de mercur, întregul SIP actual funcţionând numai pe bază de echipamente cu
vapori de sodiu. În acest mod, s-a realizat eficientizarea SIP, atât din punct de vedere al
parametrilor funcţionali, cât şi al costurilor de funcţionare şi întreţinere.
Iluminatul public este prevăzut pe majoritatea arterelor de circulaţie ale localităţii. Se

folosesc lămpi cu vapori de sodiu, montate pe stâlpi de beton şi metalici, cu alimentare subterană
şi aeriană.
Starea tehnică a SIP, precum şi evoluţia lucrărilor şi echipamentelor până la modernizarea

şi eficientizarea completă a consumurilorenergeticeîn Municipiului Deva, sunt descrise în tabelul
următor, întocmit pe baza anexei la contractul de concesionare.
Tabel 4.28. Starea tehnică a sistemului de iluminat public din Mun. Deva pe zone şi tipuri de obiective
Zona Zona / Etapa Stâlpi Corpuri Prelungiri Reţea Cutii distribuţie,
(Tip obiectiv) Puncte de aprindere
1 Zona Z1 - Etapa 2 101 127 55 3,545 3
2 Zona Z2 - Etapa 2 11 48 21 0,243 -

3 Zona Z3 - Etapa 2 125 136 11 4,665 -
4 Zona Z4 - Etapa 2 79 102 17 3,039 -
5 Zona Z5 - Etapa 2 80 55 62 2,719 1
6 Zona Z6 - Etapa 2 60 53 19 2,212 -
7 Zona Z7 - Etapa 2 9 17 8 0,341 -
8 Obiective arhitecturale 194 235 63 4,982 7
9 Bulevarde 83 202 149 3,632 1
10 Arhitecturale 6 14 - - -
11 Şcoli şi licee 77 139 60 3,315 18
T O TA L 748 989 405 25,38 30
Aşa cum a fost menţionat, SIP din cadrul municipiului Deva a făcut obiectul unui contract
de concesiune pentru asigurarea funcţionării, executarea de lucrări de modernizare şi extindere.
În acest context, deşi echipamentele noi utilizate ar fi trebuit să aibă performanţe energetice
superioare, consumul energetic a înregistrat creşteri permanente, în condiţiile extinderii
semnificative din ultima perioadă a SIP, datorată noilor cartiere ale municipiului, precum şi
dezvoltării infrastructurii rutiere şi pietonale.
În perioada 2004-2011, în municipiul Deva s-a desfăşurat un program de reabilitare al SIP,

care a inclus:
♦ Modernizări puncte luminoase;
176
♦ Reabilitarea şi redimensionarea instalaţiilor de iluminat public, pentru creşterea

calităţii serviciului;
♦ Extinderea reţelelor de iluminat public în zonele de dezvoltare ale municipiului, precum
şi în zonele fără grad de acoperire.
În perioada 2010-2012, procentul lucrărilor rămase de executat, conform obiectivelor
stabilite de Primaria municipiului Deva împreună cu concesionarul, a fost de 7%, lucrări finalizate
până la sfârşitul anului 2013.
Reabilitarea şi întreţinerea sistemului de iluminat public în Municipiul Deva
Deşi în ultimii ani au fost executate lucrări de întreţinere şi modernizare ale SIP, termenul
destul de lung în care au fost derulate aceste lucrări a condus în final la realizarea unei configuraţii
eterogene şi care nu răspunde cerinţelor tehnice şi de performanţă actuale.
În prezent SIP din oraşul Deva este învechit, fiind necesară definirea şi implementarea
unui proiect unitar de modernizare şi eficientizare a acestuia.
Ca urmare, a fost iniţiat şi realizat un studiu de oportunitate, a cărui dezvoltare a presupus

parcurgerea următoarelor etape esenţiale pentru demersul urmărit:
♦ Studierea datelor existente în evidenţele locale

♦ Culegerea şi preluarea de date din teren
♦ Stabilirea cerinţelor şi definirea obiectivelor proiectului de reabilitare
♦ Definirea direcţiilor principale de acţiune
♦ Stabilirea configuraţiei vizate pentru SIP reabilitat
♦ Definirea caracteristicilor SIP vizat
♦ Oportunitatea proiectului propus
Studierea datelor existente. Documentele conţinând datele tehnice ale componentelor
SIP au fost analizate din punct de vedere al: eficienţei; vechimii; destinaţiei; caracteristicilor
luminotehnice; utilizare/amplasare corectă a componentelor; corelarea acestor caracteristici cu
necesarul actual pentru atingerea nivelului de performanţă al SIP în conformitate cu standardele
aplicabile.
La momentul începerii studierii SIP din oraşul Deva, acesta era compus din 4020 de puncte
de iluminare dotate cu diferite tipuri de corpuri de iluminat (sub 10 tipuri de corpuri, cu vechimi
diferite) cu cca. 4020 stâlpi (2691 din beton, 1087 oţel pentru iluminat stradal şi 242 pentru
parcuri şi suprefeţe verzi), şi o parte din corpurile de iluminat supsendate.
O parte din stâlpi nu sunt prevăzuţi cu copruri de iluminare, aceştia sunt doar pentru
susţinerea mecanică a cablurilor.
O observaţie importantă se referă la faptul că dezvoltarea sistemului de iluminare actual

nu s-a realizat pe baza unei strategii prin care să se asigure o iluminare pe timp de noapte
comparabilă cu cea de pe timp de zi. Astfel, punctul de pornire pentru modernizarea sistemului
177
actual îl reprezintă asigurarea unei iluminări pe timp de noapte comparabile cu cea de zi, la care
condiţiile de iluminare se deduc din calitatea iluminării pe timp de zi.
Culegerea şi preluarea de date din teren. În luna februarie 2014 au fost efectuate
măsurători luminotehnice pentru determinarea eficienţei SIP din punct de vedere al cantităţii de
lumină generate. În acest scop scop a fost utilizat un sistem de măsurare a luminozităţii care are
la bază dispozitive hardware de măsurare de ultimă generaţie şi aplicaţii software de analiză ce
au permis capturarea de imagini. În urma prelucrării datelor prelevate în teren, prin intermediul
aceluiaşi program, au fost obtinuţi parametrii luminotehnici ai zonei măsurate. Principalul
parametru rezultat prin această metodă este cantitatea de lumină pe unitatea de suprafaţă
[Cd/m2].
Operaţiunea de măsurare s-a efectuat pe timp de noapte, în condiţii atmosferice adecvate

(fără ceaţă, carosabil uscat). Un exemplu al operaţiunii de măsurare şi prelucrare date pentru
obţinerea parametrilor de luminozitate este prezentat în imaginea următoare.
Locatie
Min
Max
Medie
0,9846 7,457 2,188
Principalele caracteristici determinate ale SIP sunt cuprinse în tabelul următor.
178
Caracteristica Valoarea
Actuală Necesară
Puncte de iluminare 7953 10934
Costuri pe energie anuale € 700.000,00 €523.786,00
Mentenanţa € 100.000,00
Întreţinere € 175.000,00
Consum energie 6.056.817 kW/h 4258426 kW/h
Emisii CO2 3.876,36288 2.725,39264
Puncte de aprindere-alimentare / Trafo 147 100
Capacitate per punct de iluminare (în Watt) 195,27 124,2
Deci SIP actual poate fi definit pe baza următoarelor caracteristici principale:
♦ Capacitatea medie de 195,27 W, inclusiv 20% pierderi prin balast;

♦ Consumul anual de energie, la o funcţionare de 3900 ore, este de 6.056.817 kWh;
♦ Astfel se deduce o emisie de CO2 = 3876,36 tone (0,00064t/kwh x 6.056.817 kwh);
♦ Cele 3900 ore anuale de funcţionare se vor considera astfel:
o 2190 cu diminuare de intensitate;
o 1710 normale.
Considerente de economisire a energiei electrice prin reducerea iluminării pe timp de
noapte (între orele 23:00 H- 05:00).
Determinarea consumului anual al punctelor de iluminare s-a realizat astfel:
♦ consumul anual fără reducerea intensităţii:

o 1359 kWhx3900h = 5.300.100 kWh.
♦ cu diminuarea intensităţii pe timp de noapte:
o 1359kWh x 2190h minus cca.35% = 1.934.536,5 kWh o
1359kWhx1710h = 2.323.890 kWh o rezultă un
consum de 4.258.426,5 kWh
Stabilirea cerinţelor şi definirea obiectivelor proiectului. . În urma măsurătorilor efectuate
şi a studierii datelor tehnice ale SIP s-a determinat starea reală existentă în teren. Comparând
179
caracteristicile SIP reale cu cele impuse prin normativele de specialitate, se pot defini măsurile
care se impun pentru a aduce parametrii SIP existent la valorile de stare normale.
Prin modernizarea reţelei de iluminat vor fi atinse următoarele obiective :
♦ Va fi asigurat nivelul luminotehnic corespunzător cu valorile reglementate de

standardele naţionale şi internaţionale. Vor fi asigurate nivelele de iluminare şi
luminanţă, uniformitatea generală, longitudinală şi transversală, atât pentru iluminare,
cât şi pentru luminanţă, pragul de orbire etc.
♦ Va fi asigurat nivelul optim al consumului de energie electrică, în condiţiile îndeplinirii
tuturor cerinţelor, prin alegerea unor surse de lumină eficiente, utilizarea de accesorii
pentru surse de lumină cu pierderi reduse de putere, utilizarea de corpuri de iluminat
echipate cu lămpi cu randament mare şi costuri de mentenanţă redusă, cu grad mare
de protecţie şi cu caracteristici optice superioare.
♦ Toate componentele sistemului de iluminat vor fi proiectate în conformitate cu
standardele în vigoare, prezentându-se la execuţie certificatele de conformitate.
Cerinţele de performanţă ce trebuiesc atinse pentru noul SIP sunt următoarele :
♦ Alegerea unei tehnologii eficiente de iluminat, cu costuri de exploatare şi mentenanţă

reduse;
♦ Uniformizarea sistemelor de lămpi folosite pentru iluminatul public, precum şi
utilizarea de lămpi corespunzătoare pentru zonele cu cerinţe de iluminare specifice;
♦ Implementarea unui sistem central de comandă, care să permita controlul, reglarea şi
supravegherea de la distanţă, precum şi interconectarea în reţea a corpurilor de
iluminat;
♦ Configurarea reţelei de iluminat şi a elementelor principale ale SIP se va concretiza într-
o reţea cât mai simplă şi uniformă, care să asigure acoperirea din punct de vedere al
iluminatului public a întregului oraş, în condiţii de eficienţă optimă.
♦ Utilizarea stâlpilor pentru iluminat ca elemente de sistematizare multifuncţionale
Acest lucru presupune o dezvoltare a proiectului pe mai multe direcţii, prin proiect
identificându-se zonele de amplasare pentru următoarele tipuri de reţele:
♦ Variantele de montare a unor prize electrice, în zonele de interes, pentru încărcarea

acumulatorilor autovehiculelor electrice;
♦ Variantele de amplasare a echipamentelor şi realizarea unei reţele wireless pentru
acces la internet.
180
Pe baza studiului de oportunitate realizat au fost definite direcţiile principale de acţiune

în vederea reabilitării SIP, referitoare la:
♦ Oportunitatea implementării unei tehnologi noi, eficiente, cu costuri de exploatare

reduse;
♦ Reducerea pierderilor;
♦ Crearea unui sistem unitar;
♦ Oportunitatea creării unui sistem de comandă centralizat;
♦ Uniformizarea distribuiţiei iluminatului public;
♦ Aigurarea unei iluminări optime şi eficiente;
♦ Utilizarea stâlpilor de iluminat ca şi elemente de sistematizare pe verticală;
Pentru stabilirea variantelor constructive studiate se propune să se aibă în vedere
încorporarea în sistem a:
♦ Corpurilor de iluminat eficiente cu caracteristici cerute de normativele naţionale şi

europene;
♦ Elementelor de reglare şi comandă fiabile;
♦ Elementelor (consumatorilor) cu consum şi pierdere de putere reduse;
♦ Componentelor unitare, uşor de înlocuit, compacte, cu costuri de întreţinere reduse.
Configuraţia preconizată a SIP ca urmare a reabilitării vizate, definită prin studiul de
oportunitate menţionat, este evidenţiată succint în tabelul de mai jos.
181
Structurarea SIP Detalii
Străzi principale - există 45 km de străzi principale;

- străzile principale sunt iluminate pe ambele părţi, ca urmare vor fi
asimilate cu distanţa de 90 km ;
- cei 90 de km de iluminat pentru străzilele principale vor fi calculaţi cu
lămpi cu capacitate de 140 Watt de tip Iridium 2 (cu lampă cu descărcare
CosmoPolis) sau cu module LEDGINE 2 (cu capacităţi până la 199 W), cu
distanţe de 38 m şi o cantitate de 2368 lămpi.
Străzi secundare - există 64 km de străzi secundare

- străzile secundare vor fi calculate cu lămpi cu capacitatea de 100 Watt de
tip Selenium (cu vapori de sodiu cu balast convenţional), cu distanţe de 30 m
şi o cantitate de 4266 de lămpi.
Total străzi Oraşul Deva cuprinde o multitudine de străzi cu profile diferite. Se desprind
astfel 3 situaţii, cu valori luminotehnice diferite: B1, D2 şi E2. Astfel, pe
lângă structurarea şi orientarea în interiorul localităţii, sistemul astfel
determinat conferă şi o coerenţă vizuală a oraşului. Iar prin alegerea unei
surse de lumină de calitate, se măreşte calitatea iluminării, însă cu o
creştere a consumului de energie.
Un punct important în cadrul viitorului proiect de execuţie este acela de a
adapta consumul de energie funcţie de specificul local.
Intersecţii/ Treceri Vor fi luate în considerare cca 700 de intersecţii, pentru care se vor mai
prevedea câte 2 lămpi.
de pietoni
Acelaşi principiu se aplică şi la trecerile de pietoni. Astfel au fost obţinute
următoarele date: 1400 buc. Intesecţii cu 100 Watt 1400 buc. Treceri de
pietoni cu 100 Watt
Parcuri Parcurile vor fi iluminate cu 1000 lămpi în locul celor 720 lămpi actuale,
însă cu o capacitate de 50 Watt/lampa.
Monumente Monumentele care vor fi iluminate se considera a fi în număr de 50.

Acestea vor fi iluminate cu lămpi de 50 watt şi un număr de 10 lămpi per
monument, rezultând un număr de 500 de lămpi de 50 watt.
Proiectul de execuţie va cuprinde toate elementele de configuraţie ale oraşului prin

considerarea efectelor acestora:
182
♦ O grupare pe tipuri a sistemului stradal;

♦ Evidenţierea centrului şi a zonelor importante;
♦ Accentuarea monumentelor, pasajelor sau clădirilor de patrimoniu;
♦ Integrarea în aspectul nocturn a clădirilor înalte;
♦ Parcuri, cu iluminare orientată la condiţiile naturale, care să asigure siguranţa
trecătorilor.
Cu ajutorul iluminatului public, spaţiul public din interiorul localităţii devine accesibil pe
timp de noapte. Simbioza între lumină şi mediu joacă un rol important în arhitectura urbană. Este
important ca iluminatul public să nu fie tratat doar ca o temă tehnică. Combinarea unei iluminări
funcţionale şi estetice produce o sinergie asupra confortului vizual, percepţiei spaţiilor şi a bunei
dispoziţii. O astfel de ambianţă se poate obţine prin alegerea corpurilor de iluminat şi a surselor
de lumină potrivite, precum şi montarea acestora la înălţimi adecvate. Aceasta înseamnă că sunt
de avut în vedere nu doar cerinţele pentru asigurarea traficului, ci şi aspectele economice şi
turistice.
Prin porţionare adecvată, căile de circulaţie simple pot fi transformate în zone pietonale
care atrag populaţia în zona respectivă şi ajută la crearea de hărţi mentale folosite la orientarea
pe timp de noapte. Totodată, se poate obţine o accentuare a caracterului geografic şi a
conformanţei spaţiale care determină morfologia localităţii. Proiectarea luminotehnică nu se
limitează doar la cerinţele referitoare la parametrii de iluminare, ci cuprinde şi aspecte
referitoare la percepţia umană, implicând astfel şi parametri obiectivi şi subiectivi.
Scopul general al proiectului de modernizare şi construire a unui SIP nou în oraşul Deva îl
reprezintă eficientizarea costurilor aferente serviciului de iluminat public, îmbunătăţirea
impactului acestuia asupra mediului şi oferirea astfel a unui iluminat public calitativ, estetic,
modern şi eficient locuitorilor, precum şi turiştilor. În categoria SIP se include iluminatul stradal,
iluminatul orăşenesc (pieţe, parcuri, zone pietonale, zone centrale), precum şi iluminatul
tunelelor şi a drumurilor naţionale de pe teritoriul oraşului.
Proiectul descrie activităţile necesare de realizat pentru îndeplinirea obiectivelor

generale ale proiectului. Este evident faptul că:
♦ Înlocuirea corpurilor de iluminat şi a surselor de lumină existente prin corpuri de

iluminat ergonomice şi luarea în considerare a cerinţelor luminotehnice conform EN
13201 contribuie la scăderea costurilor pentru fiecare punct de iluminat şi la o protecţie
sporită a mediului (o reducere semnificativă a luminării în sus, reciclarea lămpilor,
surselor de lumină şi a aparatelor);
♦ Prin realizarea lucrărilor de schimbare a stâlpilor (optimizarea poziţiei, înălţimii,
braţului, aliniamentului şi înclinării corpurilor de iluminat în raport cu suprafaţa
carosabilului), a braţurilor şi a cablurilor de conectare, se vor elimina carenţele SIP din
oraşul Deva;
183
Prin reducţie şi înlocuirea distribuitorilor învechiţi ai SIP şi printr-o operare corectă

(intensitatea iluminatului, managementul timpilor) se contribuie la economisirea de
energie şi la o reducere semnificativă a costurilor de întreţinere a întregului SIP;
O inspectare la fiecare 4 ani, conform normelor europene, pentru determinarea stării
instalaţiilor şi aparatelor fixe.
Detalii
Caracteristici tehnice
Echipamente SIP
Surse de lumină Sursele de lumină utilizate în oraşul Deva nu corespund normelor tehnice
actuale. Sunt permise doar sursele de lumină cele mai eficiente (minim 87
lm/W). Oferta de produse depăşite tehnic se interzice prin Ecodesign
2009/125/EG.
Normativele pentru realizarea SIP reglementează achiziţtia surselor de
lumină pentru oraşele europene, astfel:
Până în anul 2012 oraşele vor renunţa la utilizarea de tuburi cu natriu
sub presiune şi de tuburi cu halogen cu arzător din cuart;
Până în anul 2015 oraşele vor renunţa la utilizarea de tuburi cu mercur
sub presiune şi de tuburile cu mercur sub presiune.
Acestea vor fi înlocuite cu produse de calitate superioară de tip Cosmopolis,
MASTER City WHITE CDO şi MASTER SON PIAîn toate formele, capacităţiile
şi prinderile iar pe termen lung prin LED-uri şi tehnologia plasmă a firmei
LUXIM.
Lămpi În oraşul Deva sunt utilizate cca. 10 tipuri de lămpi - cele mai vechi produse
de ELBA Timisoara, iar cele mai recente de PHILIPS. Termenul de durabilitate
a lămpilor iniţiale a expirat, iar din cauza murdăriei sau a influenţelor razelor
UV, acoperirea acestora este deficitară şi prezintă semne de degradare prin
vandalism.
Cea mai mare deficienţă o reprezintă însă radiaţia razelor luminoase în sus şi
astfel utilizarea ineficientă a fluxului luminos. Lămpile nu îndeplinesc
cerinţele fotometrice cerute prin normele EN 13201 pentru clasa
corespunzătoare de iluminat a drumurilor circulate.
Soluţia recomandată utilizează cele mai bune tehnologii. La alegerea
lămpilor s-au luat în considerare parametrii energetici şi luminotehnici ai
lămpilor. Lămpile trebuie să fie corespunzătoare şi din punct de vedere
estetic.
184
Detalii
Echipamente SIP
În oraşul Deva există o încărcare mare a reţelei de alimentare prin operarea

cu lămpi cu descărcare cauzată de lămpile defecte, lămpi cu compensare
separată.
În perioada 2006 - 2011 au fost montate pe anumite străzi şi lămpi
moderne, cu grad de protecţie ridicat, de tip Iridium (cca. 50 buc.),
Selenium (1166 Buc.) Malaga (355 buc.), Marbela (306 buc.), Estoril (100
buc.) şi TrafficVision (119 buc.). Cu alte cuvinte s-au ales lămpi produse de
catre Philips. Propunerea studiului de oportunitate este de a se continua cu
soluţia deja adoptata.
Balasturi Pentru lămpi cu halogen-metal şi sodiu se pot monta în afără de balasturi

convenţionale şi balasturi electronice.
Introducerea de balasturi electoniceîn oraşul Deva este necesară şi din
cauza distribuirii economice a energiei electrice. Factorul de putere la
tuburile utilizate normal este de 0,4 până la 0,5. Din acest motiv lămpile vor
fi dotate cu un condensator de compensare care asigura un factor de
putere de 0,95.
Suport lămpi (Stâlpi şi Pe lângă lămpi şi surse de lumină suporţii pentru susţinerea acestora sunt
cabluri aeriene) cele mai importante componente în sistemul de iluminat. În oraşul Deva se
folosesc stâlpi din beton, oţel şi fontă. Stâlpii din beton sunt foarte rezistenţi
la coroziune, însă cel mai des folosiţi în statele europene sunt stâlpii din
oţel, a căror durabiltate este de 35 până la 40 de ani, iar la stâlpii turnaţi se
ajunge până la 100 de ani.
Geometria sistemului de iluminat din oraşul Deva nu corespunde criterilor
arhitectonice ale SIP (Ordonare lămpi, distanţe între puncte de iluminare,
înălţimi ale punctelor de iluminare, console, unghi de înclinare). O
deficienţă majoră a SIP se poate observa în zonele cu treceri de pietoni,
care nu sunt iluminate corespunzător.
Fără optimizarea geometriei de iluminare (stâlpi), optimizarea SIP şi, implicit,
a costurilor de operare, este aproape imposibilă.
Stâlpii avuţi în vedere au înălţimi de 10-12 m, cu distanţa de până la 30 m
între aceştia. Străzile care au lăţimi de până la 10,5 m (până la 3 benzi), în
general vor fi iluminate pe o singură parte, în zonele în care este posibil.
Locurile de parcare şi zonele pietonale vor fi prevazute cu stâlpi de cca 4 m,
cu corpuri de iluminare decorative.
Cabluri şi instalatii In oraşul Deva sunt utilizate cabluri îngropate (59,4 km), cu diametre de 16
mm2 (8,9 km), 25 mm2 (47,5 km) şi 35 mm2 (3 km). Lungimea totală a
185
Detalii
Echipamente SIP
cablurilor electrice este de 322,1 km. Această situaţtie este

nesatisfăcătoare.
Tipurile de cabluri se determină pe baza scăderii tensiuni. Cablarea se
realizeaza prin panouri montate pe stâlpi sau libere, fiecare cu cablaj
separat. Realizarea lucrărilor de cablare se recomandă a fi realizată
impreună cu alte proiecte, de exemplu apă-canal, Net-City.
Puncte de aprindere / Momentan există 147 de puncte de aprindere, pentru care se propune să fie
Distribuitori reduse la 100 de puncte.
Numărul total de contoare din oraşul Deva este de 171.
In oraşul Deva sunt utilizaţi distribuitori cu un grad ridicat de uzură fizică şi
morală, în afara câtorva distribuitori amplasaţi în staţii trafo noi. Se propune
înlocuirea distribuitorilor şi legarea acestora la sistemul de comandă la
distanţă a SIP.
Este imperios necesar să se reducă numărul de contoare, implicit şi cel al
punctelor de aprindere, precum şi să se dimensioneze corespunzător
puterea alocată fiecărui distribuitor.
Comanda sistemului de Sistemul de management este o componentă a unui sistem inteligent

iluminat (Smart Grid). Un astfel de sistem permite supravegherea componentelor şi a
stării SIP.
Alte avantaje: - Recunoaşterea instantanee a defecţiunilor - Reviziile pot fi
planificate pe anumite direcţii - Prognozele asupra consumului pot fi
estimate mai precis. - Intensitatea iluminării poate fi reglată pentru fiecare
lampă - Se poate realiza inventarul digital al tuturor componentelor - Se
furnizează o vedere de ansamblu permanentă asupra costurilor
Monitorizare şi Pentru administrarea la distanţă şi comanda lămpilor în oraşul Deva a fost

telemanagement SIP recomandat sistemul de comandă StarSense.
Funcţionarea fluxului luminos virtual (VPO) permite regularizarea
sistemelor de iluminat supradimensionate, de exemplu prin reglarea
tuburilor de 150W la nivelul necesar de 120 W.
Lămpile pot fi astfel grupate încât să reacţioneze concomitent, corelate cu
poziţionarea lor specifică.
186
Detalii
Echipamente SIP
StarSense permite supravegherea stării tehnice şi a orelor de operare ale

fiecărui tub, precum şi raportarea poziţiei acestuia. De asemenea, are loc
minimizarea cheltuielilor cu întreţinerea SIP, întrucât se permite luarea în
considerare a fiecărui tub în mod separat, astfel încât înlocuirea tuburilor să
poată fi estimată şi planificată în grup, evitând astfel situaţiile periculoase
pentru pietoni şi conducători auto.
Mai mult, acesta oferă posibilitatea programării a unor scheme diferite de
aprindere sau reducere a luminozităţii lămpilor, funcţie de planurile de timp
sau de alte date de intrare furnizate de aparatele de măsurare a luminanţei
sau a intensităţii traficului.
Concluziile analizei
Obiectivele generale ale investitorului sunt:

♦ Oportunitatea implementării unei tehnologii noi, eficiente, cu costuri de exploatare
reduse;
♦ Reducerea pierderilor;
♦ Crearea unui sistem unitar de SIP;
♦ Oportunitatea creării unui sistem de comandă centralizat;
♦ Uniformizarea distribuiţiei iluminatului public;
♦ Asigurarea unei iluminări optime şi eficiente;
♦ Utilizarea stâlpilor de iluminat ca şi elemente de sistematizare pe verticală.
Pentru stabilirea variantelor constructive studiate s-a avut în vedere includerea în SIP a
unor componente care să satisfacă următoarele cerinţe:
♦ Corpuri de iluminat cu caracteristicile normativelor naţionale şi europene;

♦ Elemente de reglare şi comandă fiabile;
♦ Elemente (consumatori) cu consum şi pierdere de putere reduse;
♦Componente unitare, uşor de înlocuit, compacte, cu costuri de întreţinere reduse.
Scenariile propuse, prin care pot fi atinse obiectivele proiectului de investiţii:
♦ scenariul 1: Reabilitarea SIP prin înlocuirea corpurilor şi lămpilor de iluminat;

♦ scenariul 2: Reabilitarea SIP prin regândirea amplasării de stâlpi, inlocuirea
conexiunilor, corpurilor de iluminat şi a lămpilor, inclusiv corelarea acestor operaţii cu
cele aferente altor proiecte, în scopul diminuării pe cât posibil a gradului de discomfort
creat pentru cetăţeni în cazul unor implementări ulterioare.
187
Scenariul recomandat. În urma studierii scenariilor propuse s-a ajuns la concluzia că

varianta cea mai avantajoasă pentru realizarea proiectului este cea a scenariului 2. Totodată,
datorită discomfortului creat în execuţie, se recomandă realizarea unui mastreplan pentru
coordonarea execuţiei simultane a tuturor lucrărilor similare.
Avantajele scenariului recomandat.
Prin modernizarea reţelei de iluminat vor fi atinse următoarele obiective:
♦ Va fi asigurat nivelul luminotehnic corespunzător cu valorile reglementate de

standardele naţionale şi internationale.
♦ Vor fi asigurate nivelele de iluminare şi luminanţă, uniformitatea generală,
longitudinală şi transversală, atât pentru iluminare, cât şi pentru luminanţă, pragul de
orbire etc.
♦ Va fi asigurat nivelul optim al consumului de energie electrică, în condiţiile îndeplinirii
tuturor cerinţelor, prin: alegerea unor surse de lumină eficiente, utilizarea de accesorii
pentru surse de lumină cu pierderi reduse de putere, utilizarea de corpuri de iluminat
echipate cu lămpi cu randament mare şi costuri de mentenanţă reduse, cu grad mare
de protecţie şi cu caracteristici optice superioare.
♦ Toate componentele SIP vor fi proiectate în conformitate cu standardele în vigoare,
prezentându-se la execuţie certificate de conformitate.
4.5. Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţii
4.5.1. Infrastructura ITC existentă

La nivelul Primăriei Municipiului Deva există o permanentă preocupare pentru tehnologia
informatică şi îmbunătăţirea serviciilor publice cu ajutorul acesteia. În acest sens, Primăria
Municipiului Deva a investit continuu în implementarea reţelei informatice şi a infrastructurii
aferente, în prezent fiecare serviciu sau compartiment al Primăriei având în dotare calculatoare
şi echipamente periferice, configurate în conformitate cu necesarul identificat.
Pentru acoperirea necesarului, fiecare sediu al Primăriei Municipiului Deva este dotat cu
reţea locală de calculatoare, cablată dedicat în topologie stelară sau multi-stelară.
Interconectarea şi accesul la Internet sunt asigurate prin conexiuni la operatori externi,
specializaţi. Sediul central al Primăriei beneficiază de conexiuni redundante, asigurate prin suport
sigur şi fiabil, de mare viteză (fibră optică).
Intreaga infrastructura informatică este gestionată de către un departament specializat,

respectiv „Compartimentul informatică", susţinut de personal specialist şi care a realizat
implementarea sistemului actual şi totodată asigură mentenanţa acestuia.
Infrastructura informatică existentă a fost implementată prin resurse proprii şi sub

coordonarea Compartimentului informatică. Achiziţia echipamentelor ce compun sistemul actual
188
a fost derulată continuu, sistemul fiind extins permanent în funcţie de necesităţi dar şi în limitele
posibilităţilor bugetare.
Reţteaua de comunicaţii asigură interconectarea terminalelor şi accesul acestora la

infrastructura centrală şi la Interent. Aceasta a fost dezvoltată în funcţie de necesităţi, pornind
de la o topologie stelară (având un echipament de acces de tip „switch"), fiind ulterior dezvoltată
prin cascadarea de echipamente secundare de acces, ajungându-se în prezent la o reţea de tip
stelar extins. Echipamentele de interconectare şi interfeţele de reţea sunt de tip 10/100-Base-T
sau 10/100/1000-Base-T, în funcţie de producător şi modelul disponibil pe piaţă la momentul
achiziţiei.
Cele două sedii ale Primăriei (Sediul central aflat pe str. Piaţa Unirii şi sediul Biroul
Programe Dezvoltare aflat pe str. Avram Iancu) sunt interconectate prin intermediul unui canal
de tip VPN, asigurat cu ajutorul unui operator extern.
Arhitectura de servere este instalată într-un spaţiu dedicat, la sediul central al Primăriei,
dar care nu este certificat ca şi Data-Center. Spaţiul este climatizat utilizând echipamente
comerciale (de tip aer-condiţionat), fără automatizare dedicată.
Având în vedere faptul că echipamentele şi reţeaua au fost dezvoltate în diferite etape de

timp şi de asemenea au fost achiziţionate şi în funcţie de limitările financiare de moment,
configuraţiile nu sunt uniforme nici la nivel centralizat şi nici la nivelul terminalelor. De asemenea,
configuraţiile existente nu permit dezvoltări semnificative viitoare, iar arhitectura centrală
(serverele) nu permit dezvoltări sau migrarea către sisteme virtualizate.
Reţeaua de date existentă este limitată fizic şi tehnologic, astfel că nu permite dezvoltări
ulterioare.
4.5.2. Aplicaţiile informatice gestionate

Aplicaţiile informatice gestionate de Compartimentul informatică evidenţiază aria largă
de preocupări şi caracterul modern al administraţiei publice locale. Tabelul următor specifică o
parte din acestea, cu menţionarea scopului pe care îl deservesc.
Tabel 4.32. Aplicaţii informatice gestionate de Compartimentul Informatică
Denumire Descriere
Gestiune - Ordine de plată Evidenţa facturilor şi a ordinelor de plată în paralel cu

evidenţa realizată prin SICO
Dispoziţii bugetare Emitere dispoziţii către servicii / şcoli
Dispoziţii de plată /încasare Emitere dispoziţii plată /încasare prin casă
Completare anexa1 şi anexa2 - OP Anexe necesare ordinelor de plată către Trezorerie
189
Stare civilă Eliberare certificat deces, certificat căsătorie şi

certificat naştere
Licenţe traseu - transport Eliberare/evidenţă licenţe transport pentru maşini

tonaj greu etc.
Certificate înregistrare autovehicule Eliberare certificate autovehicule speciale

speciale
Autorizaţii taximetrie Înregistrare operatori transport + maşini în regim t

evidenţa actelor necesare, eliberare autorizaţii
Mijloace fixe + obiecte inventar Urmărire gestiune

-mişcare/transfer
Delegaţii Evidenţă delegaţii + listare
Fişe tehnice- IT Inventar tehnică de calcul + fişe tehnice aferente +

evidenţă reparaţii pe fiecare staţie în parte
Autorizaţii de funcţionare Emiterea autorizaţiilor de funcţionare spaţii firme
Legitimaţii transport legi speciale Emitere bilete călătorie subvenţionate de către

Primăria Deva pt. pensionari în anumite condiţii şi
speciale
SICO-Contabilitate Buget, dare de seamă, contabilitate, ALOP, gestiun

stocuri (materiale, obiecte inventar, mijloace fixe),
casă / bancă / parteneri (furnizori, debitori, credito
casă şi bancă), administrare
SICO-Salarii Pontaje, fişă angajat, calcul salarii
Management documente + modul Registratură (modul HCL+ dispoziţii, modul urbanis

URBANISM modul registre speciale)
Registru agricol Evidenţă registru agricol
Impozite şi taxe (AVANTAX) Calcul, urmărire, încasare impozite şi taxe
Legis + Eurolegis Legislaţie, M Of
GIS GIS
Site www.primariadeva.ro Site cu administrare proprie
190
Site-ul mai are un modul de afişare acte alese - pen

Aplicaţiile a putea afisa acest modul, derulant, pe nişte ecran
informatice aflate în holul Primăriei
curs de implementare
vizează acoperirea
unor problematici diverse, prin care să se eficientizeze procesul administrativ, cu consecinţe
benefice asupra deservirii oportune a diverselor cerinţe adresate de cetăţenii localităţii.
Dintre acestea, mai jos sunt menţionate două aplicaţii informatice, al căror aport la
creşterea acurateţei şi promptitudinii informaţiilor oferite este evident:
♦ Registrul spaţiilor verzi: Măsurare + poziţionare în GIS spaţii verzi + pomi, copaci
aferenţi
♦ Modul arhivare electronică: Modul care se leagă de managementul de documente şi va
ataşa fiecărui număr din registratură scan după document + OCR-ul acestuia (fiecare
document va avea lipit o etichetă cod de bare)
4.6. Infrastructura de telecomunicaţii

Infrastructura de telecomunicaţii proprie Primăriei Municipiului Deva a fost dezvoltată în
cadrul proiectelor „Sistem de supraveghere video în zona de acţiune urbană a Municipiului Deva"
şi, respectiv, „Sistem integrat de management al traficului rutierîn Municipiul Deva" şi se bazează
pe o reţea dedicată, implementată utilizând o infrastructură de fibră optică proprie, instalată
îngropat.
Principalele caracteristici ale reţelei existente sunt:
♦ Tip reţea: Fibră Optică

♦ Lungime totală: 15,4 km
♦ Număr de tronsoane: 4
♦ Număr de inele: 4
♦ Capacitate disponibilă: 20 fibre x 1Gbps
♦ Tip fibră optică: LanMark SP 0000_G.652.D Singlemode
♦ Puncte de tragere: 120, dotate cu cameră de tragere 640x640mm cu capac carosabil
♦ Puncte de prezenţă:71
Pe lângă infrastructura proprie, în Municipiul Deva funcţionează o serie de operatori
comerciali, având o acoperire de cca. 75% din suprafaţă şi 95% din totalul populaţiei (conform
rapoartelor statistice publicate de Autoritatea Naţională de Reglementare în comunicaţii
-ANCOM) cu o posibilitate estimată de acoperire de aprox. 98%.
De asemenea, operatorul guvernamental (Serviciul de Telecomunicaţii Speciale -STS) are

puncte de prezenţă la toate instituţiile publice din Municipiu, precum şi capacitate de rezervă
suficientă pentru asigurarea necesarului acestora, la cerere. În cazul Primăriei Municipiului Deva,
191
aceasta este deservită atât de operatori comerciali (prin contract comercial), cât şi de către
Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, acest serviciu fiind reglementat prin acord de colaborare.
Lista punctelor de prezenţă este furnizată în tabelele de mai jos.
Tabel 4.33. Puncte de prezenţă în intersecţii rutiere

Nr. crt. Denumirea Intersecţiei
1 Horea - Valeriu Braniste - Griviţei
2 Calea Zarandului - N. Bălcescu - Dorobanţilor
3 Calea Zarandului - Mărăşti
4 Calea Zarandului - trecere pietoni

5 Calea Zarandului - Bd. M. Kogălniceanu
6 Calea Zarandului - Mihai Viteazu

7 Calea Zarandului - Bd. Iuliu Maniu
8 Bd. 22 Decembrie - trecere pietoni

9 Bd. 22 Decembrie - Str. Carpaţi
10 Bd. Decebal -trecere pietoni (Oficiul de Pensii)

11 Bd. Decebal - Bd. M.Kogălniceanu
12 Str. Gheorghe Bariţiu - trecere pietoni

13 Bd. Decebal - Ion Creangă
14 Bd. Decebal - Bd. Iuliu Maniu

15 Bd. Decebal -trecere pietoni
16 Bd. Decebal - Avram Iancu - Horea

17 Bd. 1 Decembrie - trecere pietoni (Oficiul de Pensii)
18 Bd. 1 Decembrie - Bd. M.Kogălniceanu

19 Mihai Eminescu -trecere pietoni (IPJ)
20 Mihai Eminescu - Carpaţi

21 Mihai Eminescu - Crişan - Dragoş Vodă
22 Mihai Eminescu - Protopop V. Damian - Elena Văcărescu

23 Mihai Eminescu - Piaţa Victoriei
192
Tabel 4.34. Puncte de prezenţă aferente sistemului de supraveghere video

Nr. crt. Denumirea locatiei
24 Intersecţia Strada Ion Buteanu , Str. Horia
25 Aleea Viitorului nr. 3
26 Piaţa Victoriei
27 Str. Aleea Păcii
28 Aleea Salcâmilor, Dacia
29 Intersecţia Str. Minerului, Str. Bejan, Bd. N. Bălcescu
30 Str. Ciprian Porumbescu, nr.1
31 Str. Gh. Bariţiu nr.3
32 Str. Piaţa Unirii, nr.16
33 Str. Aurel Vlaicu, nr.3
34 Aleea Patriei, nr.6
35 Cartier Dacia, B-dul Dacia nr.8
36 Aleea Viitorului nr.9, Cartier Gojdu
37 Intersecţia Calea Zarandului, Str. Bălata
38 Str. Cuza Vodă
39 Str. Lucian Blaga, nr.1
40 Intersecţia Str. Horia, Str. Bucegi
41 Bd. 1 Decembrie, nr. 24
42 Str. Titu Maiorescu, nr.30
43 Str. Gh. Bariţiu nr.2
45 Str. 22 Decembrie nr.116
46 Str. Ciprian Porumbescu, nr.1
47 Str. Axinte Sever, nr.3
193
48 Intersecţia Calea Zarandului, Str. Griviţei
51 Str. Mihai Eminescu
52 Bd 22 Decembrie
53 Str. Avram Iancu
54 Strada 1 Decembrie, nr. 16
55 Intersecţia Bd. N. Bălcescu cu Bd.22 Decembrie
56 Bd. 22 Decembrie nr.58
57 Str. 1 Decembrie nr.28
58 Piaţa Prefecturii
59 Piaţa Unirii
60 Str. Mihai Eminescu nr.130
61 Intersecţia B-dul N. Bălcescu cu Str. M.Eminescu
62 Intersecţia Str.Oituz cu Str. M.Eminescu
63 Piaţa Gării nr.1
64 Intersecţia Str. Gh. Bariţiu, Bd. 1 Decembrie 1918
65 Intersecţia Bd. 22 Decembrie cu Bd. M. Kogălniceanu
66 Intersecţia Bd. Mihai Eminescu cu Str. Gh. Bariţiu
67 Intersecţia Bd. 1 Decembrie 1918, Piaţa Victoriei, Str. 22 Decembrie
68 Intersecţia Str. Titu Maiorescu cu Str. Oituz
69 Str. Titu Maiorescu cu Aleea Armatei
70 Str. V. Branişte
194
Tabel 4. 35. Alte puncte de

prezenţa
Nr. crt. Locaţie
71 Centrul de comand şi supraveghere, Str. Mihai Viteazu 12 Deva jud.

Hunedoara ă nr. , ,
NOTĂ: fiecare punct de prezenţă este dotat cu casetă de conexiuni, repartitor optic (cu porturi de rezervă
disponibile) şi alimentare electrică cu UPS cu putere de 1000VA.
În perioada următoare, Compartimentul informatică va reprezenta un factor decisiv în

orientarea acţiunilor/proiectelor viitoare, astfel încât să se satisfacă la un nivel superior
exigenţele multiple ale unei administrări municipale novatoare, inteligente şi performante.
În acest sens, se are în vedere atingerea următoarelor deziderate:
♦ Realizarea infrastructurii de acces public la Internet (tip Free Internet Acces - Free
HotSpot) în spaţii publice: pieţe, parcuri şi alte zone turistice şi de interes;
♦ Monitorizarea investiţiilor şi proiectelor Primăriei într-un mod centralizat, cu
transmiterea automată a datelor de interes public către portalul Primăriei;
♦ Promovarea turistică şi informarea meteo în sistem informatizat, dezvoltat atât pentru
acces fix (web) cât şi aplicaţii pentru terminale mobile, destinate în special atragerii
turiştilor în zonă şi popularizării activităţilor desfăşurate în spaţiul public;
♦ Dezvoltarea şi operaţionalizarea unui centru de administrare în conformitate cu
standardele în vigoare;
♦ Modernizarea infrastructurii informatice şi de comunicaţii la nivelul Primăriei şi a
instituţilor direct subordonate, ţinând cont de faptul că reţeaua fizică de date este deja
învechită şi manifestă din ce în ce mai des avarii;
♦ Dezvoltarea reţelei de telecomunicaţii metropolitană proprie a municipalităţii, de tip
Net-city cu integrarea infrastructurii deja existente la nivelul Municipiului;
♦ Implementarea soluţiei de tip „Cloud" de mare capacitate a Primăriei;
♦ Managementul integrat al resurselor administraţiei publice locale;
♦ Implementarea unui sistem informatic geografic complex (de tip GIS) extensiv pentru
uzul administraţiei publice şi al operatorilor de utilităţi, precum şi cu acces public prin
portal web (Internet) la informaţiile de interes general;
♦ Managementul accesului elevilor şi al cadrelor didactice în şcoli, cu realizarea portalului
electronic de informare a părinţilor, precum şi integrarea cu cataloagele electronice ale
fiecărei şcoli în parte;
♦ Îmbunătăţirea eficienţei Politiei Locale prin modernizarea dispeceratului central;
♦ Managementul utilităţilor publice pe baza unor soluţii moderne de culegere a datelor
din teren, cu sisteme de coordonare în timp real a utilităţilor publice;
195
♦ Managementul modern al documentelor (tip DMS) cu asigurarea informatizării

întregului proces de urmărire şi arhivare a documentelor, registratură electronică şi
furnizarea unui portal de interacţiune cu cetăţenii;
♦ Dezvoltarea Registrului Agricol şi a portalului informatic de interacţiune cu cetăţenii
pentru Municipiul Deva şi comunele aparţinătoare, în conformitate cu standardele de
schimb de date şi interconectat cu autorităţile competente;
♦ Informarea publică şi interacţiunea cu cetăţenii de tip Info-Chiosc, pentru uzul
cetăţenilor în relaţia cu Primăria şi informarea turistică cu hartă digitală stilizată (tip
„Turist- Informator"), precum şi modul de plăţi electronice;
♦ Dezvoltarea unui centru virtual de eBusiness;
♦ Constituirea unei baze de date cu informaţii imobiliare generale (cu toate terenurile şi
proprietăţile disponibile, preţul acestora, gradul de viabilizare etc.);
♦ Elaborarea unui Ghid local de produse şi servicii oferit mediului de afaceri;
♦ Implementarea de portaluri e-learning, e-sănătate şi plăţi electronice, precum şi
punerea la dispoziţia utilizatorilor prin intermediul Internetului;
♦ Dezvoltarea hărţii evenimentelor în Municipiul Deva (sesizări, defecţiuni etc.) şi
publicarea acesteia pe portalul Primăriei;
♦ Interconectarea sediului Primăriei Municipiului Deva cu sistemele edilitare de
Management a Traficului şi Supraveghere Video la nivel de reţea de date şi voce.
Ţinând cont de evoluţia tehnologică continuă în domeniul IT&C, precum şi de specificul
activităţii, pentru asigurarea implementărilor la cel mai înalt nivel tehnologic dar şi optime din
punct de vedere al costurilor şi al efortului, se va avea în vedere realizarea de analize şi
documentaţii specifice, prin studii de specialitate. De asemenea, pentru asigurarea unui nivel de
funcţionalitate corespunzător, se impune ca personalul Primăriei să beneficieze de o pregătire
corespunzătoare, funcţie de departamentul în care activează, specificul activităţii şi tipurile de
aplicaţii utilizate.
4.7. Supraveghere video urbană
4.7.1. Necesitatea sistemului de supraveghere video

In ultimii 10 ani s-a constatat o dezvoltare continuă a centrului oraşului şi o creştere a
densităţii populaţiei în această zonă, în special în perioadele diurne active, datorată în principal
dezvoltării mediului de afaceri. De asemenea, zona centrală a oraşului are un mare potenţial de
dezvoltare, mai ales în condiţiile în care administraţia îşi concentrează eforturile în vederea
creşterii atractivităţii zonei prin acţiuni de modernizare a infrastructurii publice, cât şi prin
asigurarea accesului la servicii publice de calitate.
În ceea ce priveşte siguranţa cetăţenilor, conform datelor primite de la Biroul de Ordine

publică din cadrul Poliţiei Municipiului Deva şi a Poliţiei Comunitare Deva, se constată că în ultima
perioadă de timp fenomenul infracţional a cunoscut o diversificare a modurilor de operare
196
(furturi din maşini, furturi din case de bani, bancomate etc.), dar şi sub aspectul autorilor
acestora, înregistrând fapte de violenţă comise de minori, fapte care solicită din partea poliţiştilor
o nouă abordare, mai ales de către efectivele de ordine publică.
În vederea reducerii numărului de infracţiuni şi a cazurilor antisociale, concluziile

Inspectoratului Judeţean de Poliţie Hunedoara şi ale Poliţiei Municipiului Deva au convers spre
necesitatea implementării unui sistem complex de supraveghere video metropolitană, prin care
să se obţină următoarele avantaje directe:
♦ Stocarea imaginilor referitoare la posibilii autori de infracţiuni contra patrimoniului

public ori privat, a infracţiunilor petrecute în trafic şi în cazul celor petrecute cu violenţă
în spaţiul public;
♦ Identificarea autovehiculelor folosite la comiterea de infracţiuni;
♦ Identificarea persoanelor care se ocupă cu comerţul stradal ilicit (o situaţie aparte în
Muncipiul Deva reprezentând-o vânzarea de ţigări netimbrate şi/sau de contrabandă);
♦ Identificarea şi localizarea autoturismelor furate;
♦ Identificarea şi probarea activităţilor de taximetrie ilegală, precum şi a autovehiculelor
folosite în acest scop;
♦ Descoperirea şi identificarea autorilor accidentelor rutiere care părăsesc locul
accidentului.
În urma analizei efectuate în Planul Integrat de Dezvoltare au fost identificate două
direcţii principale de dezvoltare în zona de acţiune urbană stabilită:
♦ Realizarea unui sistem de monitorizare siguranţă, securitate şi supraveghere în vederea

creşterii siguranţei şi prevenirii criminalităţii;
♦ Realizarea unui sistem pentru managementul traficului rutier.
Abordarea integrată a acestor proiecte, realizată pe baza principiilor de dezvoltare
durabilă, prin mai buna gestionare a resurselor existente, precum şi prin evitarea unor lucrări
care pot stânjeni pe perioada executării lor traficul pietonal, şi care s-ar dubla/multiplica dacă
proiectele ar fi realizate separat. Aceasta deoarece implementarea acestor proiecte implică unele
părţi comune, fie ca lucrări de infrastructură care urmează a fi executate, fie la nivelul anumitor
componente importante pe care le conţin ca soluţii tehnice, evitându-se astfel eventualele
suprapuneri de lucrări, investiţii dublate sau incompatibilităţi tehnice.
Principalele avantaje ale instalării unui sistem de supraveghere video metropolitan au

fost:
♦ Realizarea unei supravegheri eficace a zonelor de interes pentru creşterea siguranţei

persoanei şi asigurarea supravegherii pietonale;
♦ Monitorizarea traficului rutier în intersecţiile importante;
♦ Gestionarea unor situaţii de criză cu posibilitatea intervenţiei operative, prevenirea şi
depistarea precoce a unor acte teroriste/activităţi infracţionale ce se desfăşoară în
stradă;
197
♦ Urmărirea operativă a principalelor zone de interes public din oraş: grădiniţe, şcoli,
licee, spitale, zona centrală pietonală, intersecţii;
♦ Transmiterea într-un timp foarte scurt a alarmelor către echipele de intervenţie, ceea
ce va permite o intervenţie rapidă a acestora;
♦ De asemenea, odată cu primirea unei alarme, din locaţiile respective pot fi preluate
imagini de la camerele video, ceea ce va ajuta echipele de intervenţie să îşi pregătească
acţiunea, crescând, astfel, eficienţa intervenţiei;
♦ Echipamentele folosite prin noul sistem sunt de ultimă tehnologie, iar mobilitatea şi
zoom-ul optic permit observarea la un grad mare de detaliu;
♦ Permite extinderi/modernizări ulterioare, prin introducerea de camere cu caracteristici
superioare, extinderea capacităţii de stocare şi adăugarea de puncte noi de
monitorizare;
♦ Permite stocarea şi prelucrarea imaginilor de la nivelul unui Centru de Comandă şi
Control, creat în cadrul proiectului de sistem de management al traficului rutier.
4.7.2. Sistemul de supraveghere video

4.7.2.1. Configuraţia sistemului
La nivelul Municipiului Deva a fost implementat un sistem complex de supraveghere
video, menit să asigure creşterea siguranţei cetăţenilor în oraş. Proiectul a avut titlul „Sistem de
supraveghere video în zona de acţiune urbană a Municipiului Deva" şi a fost implementat în anul
2013 prin Programul Operaţional Regional, Axa 1.
Sistemul de camere video de supraveghere reprezintă ansamblul de echipamente

instalate în teren, care asigură, pe lângă preluarea efectivă a imaginilor, şi procesarea locală a
acestora, memorarea temporară (dacă este cazul), comanda platformelor mobile pe care sunt
amplasate camerele, asigurarea operaţiunilor locale de mentenanţă automată etc.
Conceptul de sistem modern este unul descentralizat, fiecare cameră video având
propriul sistem de transmisie. Spre deosebire de alte sisteme, conceptul descentralizat are
încorporat în fiecare cameră un mini-computer de mare viteză iar unde este necesar şi o memorie
digitală pentru înregistrări pe termen lung în fiecare cameră. Mini-computerul este folosit acum
numai pentru vizualizare, fără a mai fi nevoie de analiză şi înregistrare.
Prin urmare, camerele pot înregistra evenimente fără să fie nevoie de un computer
funcţional, şi pot înregistra digital filme cu sunet care ulterior pot fi arhivate.
În conformitate cu priorităţile strategice de dezvoltare ale municipiului Deva ca spaţiu

urban cu caracter metropolitan, administraţia locală urmăreşte să asigure o dezvoltare durabilă
şi echilibrată a municipiului.
Obiectivele proiectului propus se află în conformitate cu priorităţile strategice de

dezvoltare ale Municipiului. Astfel, obiectivele specifice proiectului sunt următoarele:
198
♦ Instalarea în zonele identificate cu risc sporit de infracţionalitate cu un număr de 63 de

echipamente noi de supraveghere;
♦ Creşterea siguranţei cetăţenilor şi reducerea ratei criminalităţii din zona de acţiune cu
20% în următorii 3 ani.
Centrul de comandă şi control care va gestiona şi opera sistemul de supraveghere video
va fi instalat în sediul în care îşi desfăşoară activitatea Poliţia Comunitară, aflat în proprietatea
Primăriei Municipiului Deva. Clădirea este situată la adresa Str. Mihai Viteazu, nr. 12, Deva,
judeţul Hunedoara.
Camerele video sunt instalate în perimetrul zonelor de interes public şi anume: grădiniţe,
şcoli, licee, spitale, zona centrală pietonală, intersecţii rutiere şi pietonale.
Sistemul de supraveghere video metropolitană şi centrul de comandă aferent sunt

amplasate în locaţiile prestabilite, astfel încât acestea să aibă eficienţa operaţională maximă.
Lista amplasamentelor este redată în tabelul următor.
Tabel 4.36. Amplasamentul camerelor Sistemului de supraveghere video

Nr. Crt. Cod Camera Locaţie Camera Elemente supravegheate
Tip
amplasare
1 D1 Stâlp Intersecţia Strada B. Intersecţia rutieră Strada B. Lautaru,
il.existent Lautaru, Bd. Horea Bd. Horea şi zona pietonală aferentă
2 D2 Perete Aleea Viitorului nr. 5 Trotuar pietonal şi zona Creşa Gojdu
exterior
3 D3 Perete Piaţa Victoriei Trotuar pietonal şi zona Casa de
exterior Cultură
4 D4 Perete Str. Emanoil Gojdu Trotuar pietonal şi zona Grădiniţa cu
exterior nr.11 program normal nr. 1
5 D5 Perete Aleea Salcâmilor, Trotuar pietonal şi zona Grădiniţa cu
exterior Dacia program normal nr. 2
6 D6 Stâlpil. Intersecţia Str. Intersecţia rutieră Str. Minerului, Str.
existent Minerului, Str. Bejan, Bejan, Bd. N. Bălcescu, Str. Titu
Bd. N. Bălcescu, Str. Maiorescu
Titu Maiorescu
7 D7 Perete Str. Ciprian Trotuar pietonal şi zona Grădiniţa cu
exterior Porumbescu, nr.1 program normal nr. 4
8 D8 Stâlp Inters.Bălcescu/Calea Intersecţia rutieră Str. Bălcescu cu
il.existent Zarandului Calea Zarandului
9 D9 Perete Str. Gh. Bariţiu nr.3 Trotuar pietonal şi zona Grădiniţa cu
exterior program normal Deva
10 D10 Stâlp Intersecţia Bd. Horea Intersecţia rutieră Bd. Horea cu Str. V.
il.existent cu Str. V. Braniste Braniste, Bd. Horea şi Str. V. Branişte
11 D11 Stâlp Str. Piaţa Unirii, nr.16 Gradinita cu program prelungit nr.
en.el. 4,Liceul Pedagogic
existent
12 D12 Perete Str. Aurel Vlaicu, nr.3 Trotuar pietonal şi zona Grădiniţa cu
exterior program prelungit nr. 4
199

Tip
amplasare
13 D13 Perete Aleea Patriei, nr.6 Trotuar pietonal şi zona Grădiniţa cu
exterior program prelungit nr. 7
14 D14 Perete Cartier Dacia, nr.8 Trotuar pietonal şi zona Şcoala
exterior generală "EMINESCU-PETOFI"
15 D15 Perete Aleea Viitorului, nr.9 Trotuar pietonal şi zona Şcoala
exterior cartier Gojdu generală "ANDREI SAGUNA"
16 D16 Stâlp Intersecţia Calea Intersecţia rutieră Calea Zarandului
il.existent Zarandului, Str. cu Str. Balata, Calea Zarandului (cca.
Balata 500mîn aliniament)
17 D17 Perete Str. Cuza Voda Trotuar pietonal şi zona Liceul de
exterior muzică şi Arte Plastice
18 D18 Perete Intersecţia Str. Intersecţia rutieră Str. Avram Iancu cu
exterior Avram Iancu, Bd. Bd. Decebal
Decebal
19 D19 Perete Str. Lucian Blaga, Trotuar pietonal şi zona Liceul
exterior nr.1 pedagogic "Sabin Dragoi"
20 D20 Perete Intersecţia Str. Intersecţia rutieră Str. Horea cu Str.
exterior Horea, Str. Bucegi Bucegi, Str. Horea, Str. Bucegi (cca.
600m lungime)
21 D21 Perete Str. 1 Decembrie, Trotuar pietonal şi zona Colegiul
exterior nr.1 Naţional "Decebal"
22 D22 Perete Str. Titu Maiorescu, Trotuar pietonal şi zona Liceul
exterior nr.30 theoretic"Traian"
23 D23 Perete Gheorghe Bariţiu, Nr. 2 Trotuar pietonal şi zona Liceul
exterior pedagogic "Sabin Dragoi"
24 D24 Perete Str. Titu Maiorescu, Trotuar pietonal şi zona Colegiul
exterior nr.28 Tehnic Energetic
25 D25 Perete Str. 22 Decembrie Trotuar pietonal şi zona Colegiul
exterior nr.116 Tehnic "Transilvania"
26 D26 Perete Str. Ciprian Trotuar pietonal şi zona Liceul de
exterior Porumbescu, nr.1 Muzica şi Arte Plastice "SIGISMUND
TODUTA"
27 D27 Perete Str. Axinte Sever, Trotuar pietonal şi zona Colegiul
exterior nr.3 Naţional Sportiv "Cetate"
28 D28 Stâlp Intersecţia Calea Intersecţia rutieră Calea Zarandului,
il.existent Zarandului, Str. Str. Griviţei, Str. Griviţei (cca. 400m
Griviţei lungime, în aliniament)
29 D29 Perete Str. Titu Maiorescu, Trotuar pietonal şi zona Grup Şcolar
exterior nr.24 "Grigore Moisil"
30 D30a Perete Str. Titu Maiorescu,, Trotuar pietonal şi zona Grup Şcolar
exterior nr.30 de Arte şi Meserii "Ion Mincu"
31 D30b Perete Str. Titu Maiorescu,, Trotuar pietonal şi zona Grădiniţa cu
exterior nr.30 program normal nr.7 Deva
32 D31 Perete Str. Mihai Eminescu Trotuar pietonal şi zona Spitalul
exterior Judeţean de urgenţă Deva " Serviciu
Judeţean de Medicină legală"
33 D32 Stâlp Bd 22 Decembrie Trotuar pietonal şi zona Casa Judeţeană
il.existent de Pensii, Bd.22 Decembrie
200

Tip
amplasare
34 D33 Perete Str. Avram Iancu Trotuar pietonal şi zona Palatul
exterior Administrativ
35 D34 Perete Strada 1 Decembrie, Trotuar pietonal şi zona Universitatea
exterior nr. 16 Ecologica, Consiliul local, Str.1
Decembrie
36 D35a Stâlp Intersecţia str. Intersecţia rutieră str. Bălcescu cu
il.existent Bălcescu cu Bd. 22 Bd.22 Decembrie, Bd.22 Decembrie
Decembrie (cca. 700m lungime, în aliniament)
37 D35b Stâlp Intersecţia str. Intersecţia rutieră str. Bălcescu cu Bd.
il.existent Bălcescu cu Bd. 22 22 Decembrie, str. Bălcescu (cca. 400m
Decembrie lungime, în aliniament)
38 D36 Perete Bd. 22 Decembrie Trotuar pietonal şi zona Spitalul
exterior nr.58 Judeţean şi Bd. 22 Decembrie (cca.
500m lungime, în aliniament)
39 D37 Stâlp Str.1 Decembrie Trotuar pietonal şi zona Prefectura
il.existent Nr.28 Judeţ Hunedoara, Judecătorie,
Str.Avram Iancu, Str. Aurel Vlaicu, Bd. 1
Decembrie
40 D38 Stâlp Piaţa Unirii nr.4 Trotuar pietonal şi zona Consiliu
il.existent Judeţean Hunedoara, Parchetul Deva,
Bd.1 Decembrie, Biblioteca Judeţeană
41 D39 Stâlp Intersecţia B-dul Trotuar pietonal şi zona Primăria
il.existent Decebal cu B-dul Municipiului Deva, Consiliu local, Piaţa
Iuliu Maniu Unirii (zona pietonală şi aria rutieră)
42 D40 Perete Str. Mihai Eminescu Trotuar pietonal şi zona Inspectoratul
exterior nr.130 Judeţean de Poliţie Hunedoara
43 D41 Stâlp Intersecţia B-dul Iuliu Intersecţia rutieră B-dul Iuliu Maniu cu
il.existent Maniu cu Calea Calea Zarandului, B-dul Iuliu Maniu (cca.
Zarandului 700m lungime, în aliniament)
44 D42 Stâlp Intersecţia B-dul Iuliu Intersecţia rutieră B-dul Iuliu Maniu cu
il.existent Maniu cu B- B-dul. Decebal, B-dul. Decebal (cca.
dul.Decebal 700m lungime, în aliniament)
45 D43 Stâlp Intersecţia B-dul Intersecţia rutieră B-dul Decebal cu B-
il.existent Decebal cu B-dul. dul. Mihai Kogălniceanu, B-dul. Mihai
Mihai Kogălniceanu Kogălniceanu (cca. 700m lungime, în
aliniament)
46 D44 Stâlp Intersecţia B-dul. Intersecţia rutieră B-dul. Mihai
il.existent Mihai Kogălniceanu Kogălniceanu cu Calea Zarandului
cu Calea Zarandului
47 D45 Stâlp Intersecţia Str. Intersecţia rutieră Str. Carpaţi cu B-dul
il.existent Carpaţi cu B-dul 22 22 Decembrie, Str. Carpaţi (cca. 400m
Decembrie lungime, în aliniament)
48 D46 Stâlp Intersecţia B-dul N. Intersecţia rutieră B-dul N. Bălcescu cu
il.existent Bălcescu cu Str. Str. M.Eminescu, Str. M. Eminescu (cca.
M.Eminescu 400m lungime, în aliniament)
49 D47 Stâlp Intersecţia Str.Oituz Intersecţia rutieră Str.Oituz cu Str.
il.existent cu Str. M.Eminescu M.Eminescu, Str.Oituz (cca. 400m
lungime, în aliniament)
201

Tip
amplasare
50 D48a Perete Piaţa Gării nr.1 Gara Deva (trotuar pietonal, carosabil
exterior rutier, zona parcare publică)
51 D48b Perete Piaţa Gării nr.1 Gara Deva (trotuar pietonal, carosabil
exterior rutier, zona parcare publică)
52 D49 Stâlp Intersecţia Str. Gh. Intersecţia rutieră Str. Gh. Bariţiu, Bd. 1
il.existent Bariţiu, Bd. 1 Decembrie 1918, Bd. 1 Decembrie
Decembrie 1918 1918 (cca. 700m lungime, în
aliniament)
53 D50 Stâlp Intersecţia Str. 22 Intersecţia rutieră Str. 22 Decembrie
il.existent Decembrie cu Bd. M. cu Bd. M. Kogălniceanu, Bd. M.
Kogălniceanu Kogălniceanu (cca. 700m lungime, în
aliniament)
54 D51 Stâlp Intersecţia str. Intersecţia rutieră str. Mărăşti cu
il.existent Mărăşti cu Calea Calea Zarandului, Calea Zarandului
Zarandului (cca. 700m lungime, în aliniament)
55 D52 Stâlpil. Intersecţia Bd. Mihai Intersecţia rutieră Bd. Mihai Eminescu
existent Eminescu cu Str. Gh. cu Str. Gh. Bariţiu, Str. Gh. Bariţiu (cca.
Bariţiu 300m lungime, în aliniament)
56 D53 Stâlp Intersecţia Bd. 1 Dec. Piaţa Victoriei (carosabil rutier şi
il.existent 1918, Piaţa Victoriei, zonele zonele pietonale (trotuare)
Str. 22 Decembrie limitrofe)
57 D54 Stâlp Intersecţia Str. Intersecţia rutieră Str. Branişte cu Str.
il.existent Branişte cu Str. Horea, Str. Horea (cca. 450m lungime,
Horea în aliniament)
58 D55 Stâlp Intersecţia Bd. Mihai Intersecţia rutieră Bd. Mihai Eminescu
il.existent Eminescu cu Piaţa cu Piaţa Victoriei, Piaţa Victoriei
Victoriei
59 D56 Stâlp Intersecţia Bd. Mihai Intersecţia rutieră Bd. Mihai Eminescu
il.existent Eminescu cu Str. cu Str. Protopop V. Damian, Str.
Protopop V. Damian Protopop V. Damian (cca. 400m
lungime, în aliniament)
60 D57 Stâlpil. Intersecţia Bd. Mihai Intersecţia rutieră Bd. Mihai Eminescu
existent Eminescu cu Str. cu Str. Dragoş Vodă, Str. Dragoş Vodă
Dragoş Vodă (cca. 300m lungime, în aliniament)
61 D58 Stâlp Intersecţia Str. Titu Intersecţia rutieră Str. Titu Maiorescu
en.el. Maiorescu cu Str. cu Str. Oituz, Str. Titu Maiorescu (cca.
existent Oituz 300m lungime, în aliniament) şi Str.
Oituz (cca. 250m lungime, în
aliniament)
62 D59 Stâlp Str. Titu Maiorescu Intersecţia rutieră Str. Titu Maiorescu
il.existent cu Aleea Patriei cu Aleea Patriei, Aleea Patriei (cca.
300m lungime, în aliniament)
63 D60 Stâlp Str. V. Braniste Stadion, zona acces telecabină,
il.existent Patinoar (zonele pietonale şi parcarea
rutieră)
Pentru o mai bună înţelegere a topologiei de implementare în teren, amplasamentele de

instalare în teritoriu sunt prezentate în figura următoare.
202
Fig. 4.25. Topologia de implementare în teren a camerelor sistemului de supraveghere
4.8. Opinia cetăţenilor

Principalele probleme ale localităţii, rezultate din prelucrarea datelor cercetării
sociologice, se referă la:
4- Dvs. ca cetăţean al oraşului, cât de mulţumit sunteţi de următoarele aspecte, pe o scală

de la 1 la 5 (unde 1 înseamnă deloc mulţumit şi 5 înseamnă foarte mulţumit- pentru o
prezentare mai eficientă a fost redusă scala pentru cele 3 categorii menţionate în grafic?
203
£urit*nia orâf ulw
lacurile de păru re
rfinii comunrtari
În cadrul problematicii vizate de cercetarea sociologică au fost comasate şi unele aspecte
eterogene, din care rezultă o imagine generală privind gradul de satisfacţie faţă de dezvoltarea
urbană.
Prelucrarea răspunsurilor formulate de cetăţeni se exprimă procentual astfel:

trutuarclor ii a
xurtetor pirc anala
Mu»ea clădirilor din jniTC*? ccr^trji?
Mk- pifini jJUtari In da^llaO
II.<MK|H:II BI înmim
35* ■
Mulţumit
I Ncfnutumit N 1:1 nemuri urnit, mei multu mit
Persoanele intervievate se arată mai degrabă mulţumite pentru fiecare problemă
menţionată în categoria dezvoltare urbană, având în vedere şi faptul că mediile răspunsurilor
sunt în general peste 3, pe o scală de la 1 la 5. Cea mai mică medie este în cazul răspunsurilor
referitoare la refugiiledin staţiile de transport în comun.
204
*t Dvs. ca cetăţean al oraşului, cât de mulţumit sunteţi de următoarele aspecte, pe o scală

de la 1 la 5 (unde 1 înseamnă deloc mulţumit şi 5 înseamnă foarte mulţumit- pentru o
prezentare mai eficientă a fost redusă scala pentru cele 3 categorii menţionate în grafic) ?
De asemenea, un alt obiectiv avut în vedere de cercetarea sociologică se referă la

evidenţierea gradului de satisfacţie faţă de serviciile utilitare.
Rezultatele prelucrării datelor sunt următoarele:
iislrmul dr alimentaro CU gaz
Ikînnatul public st radii
Sltf rmul dr jlimrnrtanr cu ap j
^■ Mfrn-rwi II I f4n X"*in *i li v^ m

■'" " ' IIIU I UI Iiilil li IIXil I I
iMi mul dr pr^tionarr adrţpurilnr
Nemuţumit Nici nemuhumhhnici mulţumit ■ Mulţumit
Având în vedere serviciile utilitare, respondenţii la chestionar se arată în general

mulţumiţi în procente de minim 49%. Se disting totuşi două grupe de probleme care ţin de
sistemul de canalizare şi modul de gestionare a deşeurilor.
Toate valorile medii obţinute pentru acest set de indicatori indică un grad ridicat de
satisfacţie a locuitorilor faţă de serviciile utilitare. Cele mai mici medii au fost obţinute pentru
cele două aspecte legate de sistemul de canalizare şi cel de gestionare a deşeurilor.
*t Care credeţi că sunt principalele 3 probleme care ar trebui rezolvate în localitatea

dumneavoastră ?(întrebare deschisă)
Problema câinilor comunitari alături de asfaltarea drumurilor şi locurile de muncă sunt

principalele trei menţiuni spontane ale celor care au răspuns la studiu. Cei care au menţionat
„altceva" reprezintă procente < 1%, din care menţionăm: oamenii străzii, locurile de joacă,
transportul în comun, sănătate publică, renovarea cetăţii, pod peste calea ferată.
Un aspect deosebit de important pentru sănătatea şi petrecerea timpului liber al

cetăţenilor este cel referitor la spaţiile de recreere.
Astfel, locuitorii din Deva consideră atât spaţiile verzi cât şi bazele sportive şi de recreere
ca fiind insuficiente.
4- Consideraţi că în localitatea dvs. sunt suficiente...
O evaluare procentuală a numărului de spaţii de recreere, rezultată pe baza răspunsurilor

formulate de respondenţii la chestionarul sociologic, este următoarea:
205
Spaţii vrrn
Parcuri
luuri da jakAl pt+tr+tr+ptairu
Bfl&C DC FWHff II VOTi

■ Di I ti. Nu EUBt^fUI
4- Care sunt primele lucruri de care consideraţi că este nevoie în oraşul dvs pentru recreere
şi petrecerea timpului liber: (se pot bifa cel mult trei variante de răspuns)?
Deosebit de importantă pentru stabilirea unor direcţii strategice viitoare prioritare este
prelevarea de propuneri de la cetăţeni cu privire la spaţiile de recreere.
Aceste propuneri sunt sistematizate în graficul următor.
Apatii YEni amenajai? pentru

plini turc
Pute peni iu bulele*:
5p£Ell jmffljjiir prflifkj jocuri f

nh, table, îmi rtt)
*al? desperi
: i r.ir J / jqu apare / bazin de Biet
■\ln [■
Interesul pentru bazele sportive este redus şi datorită abordării unui eşantion generalist
(ce cuprinde toate grupele de vârstă păstrând proporţia conform datelor INS) care în majoritatea
lui consideră mult mai benefice pentru locuitorii Devei spaţiile verzi destinate plimbărilor (25%).
Procentele pentru fiecare propunere în parte sunt relativ apropiate, subliniind astfel
necesitatea şi importanţa fiecărei realizări pe plan local dintre cele menţionate în graficul de mai
sus.
206
4.9. Analiza SWOT - Dezvoltare urbană, locuinţe
PUNCTE TARI
Mărirea continuă a numărului locuinţelor în proprietate majoritar privată (de la 26.999 în anul
2000, la 28.652 existente în anul 2012), respectiv a suprafeţei locuibile în proprietate majoritar
privată (de la 941.448 mp în anul 2000, la 1.070.686 mp în anul 2012).
Creşterea calităţii fondului de locuinţe prin schimbarea radicală a standardului de referinţă privind
suprafaţa unei locuinţe, de la o medie de 34,87 mp pe locuinţă în anul 2000, la 78,18 mp pentru
locuinţele construite în perioada 2000-r2012.
Creşterea suprafeţei locuibile în proprietate majoritară de stat (de la 5.401 mp în anul 2000, la 8.369
mp în anul 2012), concomitent cu scăderea numărului de locuinţe în proprietate majoritar de stat (de
la 806 în anul 2000, la 249 în anul 2012).
Existenţa pieţelor agroalimentare în principalele cartiere ale oraşului.
Construirea de blocuri de locuinţe sociale şi pentru tineret.
Structura de gen a populaţiei este destul de echilibrată.
Diversitatea etnică, religioasă şi etno-culturală a populaţiei.
Patrimoniu cultural valoros (castele, vestigii istorice, monumente, personalităţi importante născute în
zonă etc
Prezenţa rezervaţiilor naturale Dealul Cetăţii Deva, Pădurea Bejan, precum şi Dealul Colţ şi Dealul
Zănoaga.
Municipiul Deva se înscrie în rândul localităţilor administrativ-teritoriale cu concentrare foarte mare a

patrimoniului construit cu valoare culturală de interes naţional.
Centru istoric cu o deosebită valoare turistică.
Spaţii generoase pentru dezvoltarea infrastructurii.
Colectiv de implementare proiecte din fonduri europene cu experienţă în domeniu.
Existenţa unor însemnate terenuri agricole în perimetrul urban (extravilan), care asigură premisele
practicării unei agriculturi de tip suburban.
Noua abordare a dimensiunii dezvoltării urbaneîn România, preconizată pentru perioada 2014-2020, cu
definirea municipiului Deva drept pol metropolitan cu potenţial regional limitat.
Dezvoltarea reţelei rutiere prin darea în folosinţă a autostrăzii Nădlac-Arad-Timişoara-Lugoj-Deva-

Sibiu... şi a realizării drumului expres cu patru benzi în punctul Deva.
207
Dezvoltarea comerţului electronic şi a posibilităţilor de plată electronică a impozitelor.
Reţea electrică de distribuţie a energiei electrice dezvoltată.
Reabilitarea şi modernizarea sistemului de apă şi canalizare din municipiul Deva cu finanţare de la

Uniunea Europeană prin programul ISPA.
Majoritatea cladirilor aflate in administrarea municipiului Deva au peretii exteriori din caramida
plina, acestia avand o conductivitate termica mare, in comparatie cu materialele de constructie
moderne care se folosesc in noile tehnologii, concomitent cu materiale termoizolante suplimentare
O parte a cladirilor administrative si a unitatilor de invatamant au beneficiat de lucrari de

modernizare a sistemului de producere a energiei pentru incalzire (centrale termice proprii)
Alimentarea cu energie electrica a municipiului Deva se desfasoara in prezent in parametrii optimi;
Distributia retelelor si a statiilor de transformare asigura alimentarea echilibrata a intregii zone;
Sistemul de iluminat public modernizat in perioada 2004 - 2011; Unitatea de producere a energiei
electrice si termice este situata la 7 km distanta de municipiul Deva;
Programele proprii ale SC Electrocentrale Deva realizate in conformitate cu legislatia in vigoare,

adoptate pentru limitarea emisiilor anumitor poluanti in atmosfera proveniti de la instalatiile mari de
ardere.
PUNCTE SLABE
Scăderea continuă a populaţiei muncipiului.
Mărirea suprafeţei intravilane pe fondul presiunii imobiliare crescânde.
Manifestarea unui puternic fenomen de suburbanizare, prin stabilirea unor reşedinţe secundare în
zonele de proximitate ale municipiului Deva.
Expansiunea zonelor locuite s-a făcut uneori în detrimentul spaţiilor cu caracter natural.
Ponderea ridicată a populaţiei care locuieşte în blocuri de locuinţe cu confort redus.
Lipsa unei zone de agrement de tip lac de agrement amenajat pentru practicarea pescuitului sportiv
şi a unor activităţi de recreere conexe.
Lipsa sistemelor de colectare, transport şi epurare a apelor uzate menajere, în unele localităţi
rurale.
Existenţa sporadică a unor rampe neamenajate de deşeuri menajere.
Inexistenţa unui complex multifuncţional la dispoziţia elevilor municipiului Deva pentru practicarea
unor activităţi extraşcolare.
208
Limitarea sau inexistenţa posibilităţii de conectare la internet în unele spaţii publice locale
reprezentative.
Insuficienţa şi echiparea deficitară a spaţiilor de recreere puse la dispoziţia locuitorilor municipiului.
Localitatea aparţinătoare Archia nu dispune de alimentare cu apă în sistem centralizat.
Preponderenţa ocupării pe cont propriu în mediul rural.
Lipsa unui sistem integrat de management al situatiilor de urgentă.
Sisteme necorespunzătoare de epurare a apelor, de colectare şi reciclare a deşeurilor menajere.
Creşterea preţurilor la serviciile de telecomunicaţii şi transport.
Calitatea slabă a execuţiei lucrărilor de infrastructură rutieră.
Lipsa sistemelor de colectare, transport şi epurare a apelor uzate menajere, în unele localităţi
rurale.
Zone neacoperite cu apa şi canalizare în satele aparţinătoare.
Iluminat slab modernizat, cabluri eletrice aeriene şi stalpi cu o stare tehnica precară.
Reţele vechi de canalizare
Reţele de transport energie electrică care necesita modernizare.
OPORTUNITĂŢI
Apartenenţa la conurbaţiei Corvina oferă posibilităţi multiple de atragere de finanţări
nerambursabile pentru implementarea unor proiecte de interes comun.
Calitatea municipiului Deva de pol metropolitan cu potenţial regional limitat permite identificarea
unor oportunităţi multiple de accesare de fonduri de dezvoltare urbană durabilă.
Conectarea la coridorul IV pan-european de transport multimodal va conecta municipiul Deva la

reţeaua de transport din Europa Centrală, cu efecte benefice asupra economiei locale şi a mobilităţii
populaţiei.
Disponibilitatea fondurilor europene pentru extinderea şi modernizarea străzilor urbane, reţelelor de

utilităţi, pentru oraşele de peste 10.000 de locuitori.
209
Extinderea şi reabilitarea reţelelor de alimentare cu apă şi canalizare ale municipiului în cadrul POR
Mediu.
Introducerea sistemelor de cogenerare prin care se va eficientiza furnizarea agentului termic.
Spaţii generoase pentru proiecte de regenerare urbană
Elaborarea unui proiect de amploare de eficienţă energetică a blocurilor de locuit care va

împrospăta alura oraşului prin reabilitarea faţadelor.
Existenţa proiectelor pentru construcţia şi modernizarea staţiilor de epurare a apei.
Posibilitatea de accesare a fondurilor guvernamentale şi/sau externe nerambursabile în scopul

soluţionării problemelor de infrastructură.
Existenţa unor organizaţii neguvernamentale cu profil ecologic şi de protecţia mediului.
Crearea unei infrastructuri metropolitane de comunicaţii şi canalizatie subterana pentru cablurile

electrice, proiecte finantate din fonduri europene.
Terenuri pentru investiţii cu reţele de utilităţi în proximitate.
AMENINŢĂRI
Starea avansată de degradare a reţelei de alimentare cu apă şi a celei de canalizare
Răspândirea unor sisteme de valori nedorite: stiluri arhitecturale neadecvate peisajului sau tradiţiei
locale, preferinţe pentru produse de consum ieftine, de unică folosinţă etc.)
Depozitări ilegale de deşeuri industriale sau menajere, prin evacuarea de ape uzate cu conţinut ridicat
de poluanţi în cursurile naturale de apă.
Deprecierea calităţii apei brute prin creşterea turbidităţilor peste limitele normale, în timpul ploilor
torenţiale.

izolate.
Vandalizarea spaţiilor verzi şi a locurilor de agrement.
Depozitările ilegale de deşeuri industriale sau menajere, prin evacuarea de ape uzate cu conţinut
ridicat de poluanţi în cursurile naturale de apă.
Deprecierea calităţii apei brute, prin creşterea turbidităţilor peste limitele normale în timpul ploilor
torenţiale.

izolate.
210
Apariţia de defecţiuni/avarii pe conductele de hidrotransport ale tulburelii sterile de la uzinele de

preparare către iazurile de decantare.
Evacuarea de ape uzate cu conţinut ridicat de poluanţi în cursurile naturale de apă, ca urmare a
activităţii de preparare a minereurilor sau a cărbunilor.
Depozitările necontrolate de deşeuri industriale sau ca rezultat al activităţii de construcţii, pe terenul

situat între albia râului Mureş şi digul de apărare împotriva inundaţiilor.
Precipitatii abundente care pot produce supra solicitarea sistemului de canalizare existent.
Continuarea crizei financiare va face dificila finantarea unor proiecte tip ESCO. Schimbarile
legislative tot mai frecvente, nu ofera predictibilitate pe termen lung. Creşterea tarifelor la
utilităţi. (energie electrica, termica, etc) Intârzierea lansării programelor de finanţare cu
fonduri nerambursabile.
211
5. ECONOMIA MUNICIPIULUI
5.1. Situaţia economică
5.1.1. Analiza statistică la nivel regional şi judeţean

Produsul intern brut.
De regulă, dezvoltarea economică a unei regiuni este exprimată prin produsul său intern
brut (PIB). Din punct de vedere al PIB-ului, Regiunea Vest ocupa în 2010, în valoare absolută, locul
7 în România (destul de aproape de locul 3 Regiunea Nord-Vest), cu 12.041,66 de milioane de
euro sau 9.88% din PIB-ul naţional.
Chiar dacă a pornit de la o bază inferioară, Regiunea Vest a fost caracterizată de o creştere
economică foarte dinamică, din perspectiva evoluţiei PIB-ului. Deşi încă nu a fost atinsă valoarea
anului 2008, în perioada 2008-2010 PIB se află în creştere. Pentru perioada 2000-2010, volumul
PIB, în termeni nominali, a crescut de mai mult de 3 ori, cu o rată medie anuală de creştere de
13,2%în perioada 2000-2008, şi un ritm mai redus pentru perioada 2009-2010 (creştere de 3,8%).
Fig. 5.1. Creşterea reală a PIB-ului regional 2001-2011

Sursa: Institutul Naţional de Statistică
La nivel judeţean, situaţia este similară celei de la nivel naţional şi regional, respectiv deşi
pentru seria mai lungă de timp 2000-2008 se înregistrează un trend ascendent, pentru anul 2009
trendul este descendent (ca urmare a manifestării efectelor crizei economice), iar începând cu
anul 2010 se întrevede un reviriment (Figura 5.1).
Produsul intern brut pe cap de locuitor (PIB p.c) este un indicator cheie pentru măsurarea
dezvoltării economice şi de performanţă a unei ţări sau regiuni, dar şi pentru a compara diferite
ţări sau regiuni. Prin intermediul acestui indicator se măsoară rezultatele economice realizate în
212
interiorul graniţelor naţionale sau regionale, indiferent dacă acestea au fost atribuite persoanelor
angajate rezidente sau nerezidente.
Pornind de la o bază inferioară, Regiunea Vest a înregistrat o creştere economică extrem

de dinamică, după cum demonstrează PIB-ul p.c. din perioada 2000-2009. PIB-ul p.c. a crescut cu
mai mult de 3 ori, cu o rată medie anuală de creştere de 13,6%, semnificativ mai mare decât
media UE (2,3%).
Disparităţile în cadrul Regiunii Vest în ceea ce priveşte PIB-ul p.c. sunt semnificative şi au
avut un trend ascendent în ultimii doi ani, stagnând ca diferenţă minim maxim. Judeţul Timiş era
în 2010 cu 52,8% din media PIB p.c. a României, cu 35,1% peste cea a Regiunii Vest. Arad este
aproape de media regiunii (91,8%) şi peste media naţională (103,9%). Celelalte 2 judeţe sunt mai
puţin dezvoltate, cu 75,1% judeţul Caraş-Severin, respectiv 73,7% judeţul Hunedoara din media
regiunii şi 84,9%, respectiv 83,3% din media naţională. În 2010, PIB-ul p.c. în judeţul cel mai
dezvoltat (Timiş) a fost de 1,8 ori mai mare decât în judeţul cel mai puţin dezvoltat (Hunedoara).
Productivitatea este de obicei percepută ca fiind factorul cheie al creşterii PIB-ului. Ţinând
cont de poziţionarea slabă - deşi îmbunătăţită - a Regiunii Vest, este evident că o creştere
ulterioară pare să fie imperativă (Figura 5.2). Productivitatea depinde de mulţi factori
determinanţi - investiţii în capital (atât fizic, cât şi uman), structura sectorială a economiei, de
disponibilitatea unei infrastructuri adecvate, capacitatea de inovare şi activităţile de C&D,
antreprenoriat, politici publice etc.
Diferenţele la nivelul judeţelor componente ale Regiunii Vest în ceea ce priveşte structura
economică, implică împărţirea celor patru judeţe în 3 categorii diferite:
♦ Caraş-Severin - preponderent agricol (12,4% în VAB, locul 5 în România);

♦ Arad şi Hunedoara - preponderent industriale (35,1% şi 31,3%, respectiv locul 4 şi
locul
7 în România);
♦ Timiş - orientat preponderent către servicii (53% din total), dar şi cu o pondere relativ
ridicată a industriei (34,1%, locul 19 în România).
Referitor la structura exporturilor, judeţul Hunedoara se caracterizează prin cea mai mare
concentrare a unei singure categorii de bunuri în structura exporturilor - maşini / aparate
mecanice; echipamente electrice etc. (46,2%), urmată de textile (12,4%), metale comune şi
produse din lemn (6,9%), încălţăminte etc. (6,7%), vehicule şi echipamente auxiliare pentru
transport (6%). Cea mai mare specializare o întâlnim la: piei brute, piei finite, piei cu blană şi
produse din acestea (3,9), încălţăminte etc. (2,2), produse din lemn (2,1) şi mărfuri şi
maşini/aparate etc (1,7).
Din punct de vedere al tipului de întreprindere în funcţie de numărul de angajaţi, la nivelul

anului 2011, repartiţia societăţilor comerciale active din judeţul Hunedoara este de forma:
♦ Microintreprinderi - între 0 şi 9 angajaţi: 11.008 firme

♦ Intreprinderi mici -între 10 şi 49 angajaţi: 889 firme
♦ Intreprinderi mijlocii -între 50 şi 249 angajaţi: 171 firme
213
♦ Intreprinderi mari -între 250 şi 999 angajaţi: 25 firme

♦ Intreprinderi foarte mari - peste 1000 angajaţi: 3 firme.
În graficele următoare este reprezentată repartiţia acestor firme în funcţie de domeniul
de activitate, valoarea cifrei de afaceri şi numărul de angajaţi pe fiecare domeniu.
Astfel, în ceea ce priveşte repartiţia numărului de firme pe domenii de activitate, cele mai
multe firme sunt înregistrate în comerţ 39,62%, urmate de grupa activităţilor de servicii unde
sunt înregistrate aproximativ 19,23% din firme, iar pe locul 3 se află industria cu 12,34%. În
continuare repartiţia firmelor este în domeniul construcţiilor 9,57%, transporturi 8,92% şi turism
6,94%, urmate de agricultură şi silvicultură 3,37%. Ponderile sunt calculate pentru numărul total
de firme care au depus bilanţ contabil pentru anul 2012.
Agricultura
Industrii
■\i%
CflrWtrtirtil
Turism
7%
Fig. 5.2. Repartitia numarului de firme pe domenii de activitate
Dacă dorim să reprezentăm firmele care sunt active şi au cifra de afaceri pozitivă,
observăm că ponderea cea mai mare o au firmele care funcţionează în comerţ, şi anume 37,76%,
urmate de grupa activităţilor de servicii, unde funcţionează aproximativ 20,73% din firme, iar pe
locul 3 se află industria cu 12,57%. În continuare, repartiţia firmelor este în domeniul
transporturilor 9,45%, construcţii 8,91%, turism 7,36% şi agricultură şi silvicultură 3,21%
214
Agtkulturd
Setvicii
C-oriitructii
Transport
Industrie
Fig. 5.3. Repartitia firmelor cu CA>0 pe domenii de activitate
Dacă analizăm contribuţia firmelor din fiecare grupă la realizarea cifrei de afaceri totale a
judeţului, ponderea ar fi următoarea: industrie - 49,52%, cea mai mare contribuţie, urmată de
comerţ cu 25,49%, construcţii - 10,24%, transporturi - 5,57%, servicii - 4,66%, agricultură şi
silvicultură - 3,08% şi turism cu 1,45% .
Construcţii-
10%
Agricultura
3%
Industrie
■„>.
Comerţ
Fig. 5.4. Repartitia cifrei de afaceri pe domenii de activitate
Din numărul total de 79.744 angajaţi, 52,29% lucrează în industrie, 17,33% în comerţ,
9,59% în construcţii, 9,31% în domeniul serviciilor, 5,33% în transport, 3,41% în turism şi numai
2,73% în agricultură şi exploatare forestieră, aşa cum este reprezentat în graficul de mai jos.
215
Agricultura
Servicii
furnir urii i
3%
Fig. 5.5. Repartitia numarului de firme pe domenii de activitate
Dacă ne referim la repartiţia profitului curent pe domenii de activitate, luând în

considerare firmele active pentru un anumit domeniu, structura ar fi următoarea: cel mai mare
profit curent este înregistrat în industrie - 41,32%, urmată de comerţ cu 19,38% şi construcţii
15,60%. În servicii, profitul curent a fost de 14,23%, în transporturi 5,34%, în domeniul agriculturii
şi silviculturii 2,62% şi doar 1,52% în turism.
16*
Servicii
Transpor
t
Industrie
Fig. 5.6. Repartitia profitului curent pe
domenii de activitate
21
6
5.1.2. Structuri suport de afaceri

olrudurt» d» afartrl din Rrgiunca Vnsl
lU
j- A
"'■ "*■■'' ■
Fig. 5.7. Harta parcurilor industriale, tehnologice şi ştiinţifice - Regiunea Vest (2010)
Infrastructura de sprijinire a afacerilor în Regiunea Vest

Investiţiile în infrastructura de afaceri existente la nivel regional (Figura 5.3) au ca
principal scop crearea unui cadru de atragere a investiţiilor locale şi externe şi de creare de noi
locuri de muncă. Proiectele de acest tip au în vedere dezvoltarea economică regională
durabilă.Categoriile de structuri de sprijinire a afacerilor existente la nivel regional:
♦ parcuri industriale, ştiinţifice şi tehnologice, parcuri logistice;

♦ incubatoare şi centre de afaceri;
♦ locaţii individuale;
♦ spaţii / clădiri de birouri.
În cadrul judeţului Hunedoara a fost dezvoltat Parcul Industrial Hunedoara, singura
structură de afaceri din Regiunea Vest autorizată conform ordonanţei guvernului nr.
65/30.08.2001, precum şi legii nr. 490/11.07.2002 (Figura 5.8). Parcul Industrial Hunedoara este
amplasat în municipiul Hunedoara. Suprafaţa parcului este de 193.000 mp, împărţită în 26 de
parcele cu suprafeţe de 2.500-10.000 mp. Parcelarea este flexibilă, pentru a se putea satisface
solicitările specifice ale investitorilor.
217
Parcul industrial este situat în partea nordică a municipiului Hunedoara, în zona

industrială, astfel:
♦ pe partea stângă a drumului naţional DN68B Deva - Hunedoara;

♦ la 7 km de drumul european E7;
♦ la 120 km de cel mai apropiat aeroport - Sibiu.
^
-■
Fig. 5.8. Parcul industrial Hunedoara
În cadrul Parcului Industrial Hunedoara se oferă următoarele tipuri de servicii:
♦ Servicii de infrastructură: energie electrică, gaz metan, apă potabilă, canalizare, căi de
acces, cale ferată, telefonie;
♦ Servicii generale: protecţie şi pază, servicii poştale, servicii medicale, alimentaţie
publică, întreţinerea parcului industrial, protecţia mediului.
Societatea administrator a parcului industrial asigură consultanţă investitorilor pe tot
parcursul implantării investiţiilor şi operării capacităţilor de producţie. Consultanţa acoperă
diverse laturi: legislaţie, obţinerea de avize şi acorduri pentru realizarea obiectivelor, soluţii de
proiectare a construcţiilor, marketing, relaţii cu furnizori şi reţele de distribuţie.
Spaţii de birouri. Dacă majoritatea companiilor aveau în trecut drept criterii existenţa
unui open space cât mai generos şi o poziţionare bună în termeni de timp de acces, cerinţele
acestora sunt mult mai complexe în prezent, incluzând aspecte precum posibilitatea creşterii
companiei (adică extindere a spaţiului în locaţia respectivă) şi, de asemenea, facilităţile oferite
angajaţilor. Aceste criterii complexe nu lasă indiferenţi dezvoltatorii imobiliari, însă posibilitatea
efectivă de a fi satisfăcute se materializează cu precădere în cadrul proiectelor de dimensiuni mai
mari, de genul parcurilor de afaceri sau proiectelor integrate de spaţii de birouri.
218
De regulă, clădirile care oferă spaţii de birouri sunt construite în zone centrale, astfel încât
beneficiază de un acces foarte bun la mijloacele de transport în comun, dar în acelaşi timp sunt
nevoite să ofere locuri de parcare suficiente. Totodată, vorbim în cele mai multe cazuri de o
concentrare mai mare pe verticală, cu etaje ale caror suprafeţe variază între 500-1500 mp.
Proiecte viitoare. Autorităţile publice locale din Regiunea Vest manifestă un interes
deosebit pentru crearea în viitor a unor noi structuri de afaceri. Astfel, autorităţile publice locale
din regiune au în vedere pregătirea unor proiecte pentru a obţine finanţare din Fonduri
Structurale, în vederea creării şi dezvoltării de noi infrastructuri de afaceri.
Incubator de afaceri - Centru expoziţional regional Simeria. Acest proiect a fost depus
în cadrul POR Axa 4 - Sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri regional şi local, domeniul major
de intervenţie 4.1. - Dezvoltarea durabilă a structurilor de sprijinire a afacerilor de importanţă
regională şi locală. Scopul acestui proiect îl reprezintă realizarea unui centru de promovare a
iniţiativelor antreprenoriale, format dintr-un incubator de afaceri şi un centru expoziţional, care
să potenţeze dezvoltarea mediului de afaceri din zona ţintă (Simeria - Deva - Hunedoara
-Orăştie).
5.1.3. Analiză date statistice municipiul Deva

Prin sprijinul oferit de Camera de Comerţ şi Industrie Hunedoara au fost prelucrate,
centralizate şi puse la dispoziţie datele oficiale ale bilanţurile contabile depuse de societăţile
comerciale din municipiului Deva la Direcţia Generală a Finanţelor Publice Hunedoara şi cele
furnizate de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului. Setul complet al acestor date au permis
completarea analizei realizate la nivelul judeţului Hunedoara şi extragerea unor concluzii
deosebit de importante pentru fundamentarea Strategiei de dezvoltare 2014-2023.
Analiza realizată a vizat numai firmele care au depus bilanţurile contabile până la data
termenului de predare. De asemenea, nu au intrat în calcul activităţile realizate de Asociaţiile
Familiale (AF) şi persoanele fizice (PF).
Din cele 3.730 firme care au depus bilanţ contabil pe anul 2012, numai 2.427 de societăţi
comerciale au avut o cifră de afaceri mai mare ca zero, realizând la nivelul judeţului o cifră de
afaceri de aproximativ 3,918 miliarde lei. Valoarea totală a profitului brut înregistrat este de
271.392 mii lei, iar valoarea profitului curent înregistrat a fost de 195.464 mii lei. Numărul
persoanelor angajate a fost de 25.865 salariaţi.
Cele mai reprezentative firme din municipiu sunt prezentate succint în tabelul următor:
219
Tabel 5.1. Firme reprezentative, Municipiul Deva
Denumire Adresă Domeniu de activitate Formă Număr

companie proprietate salariaţi
activi
SEWS ROMANIA Str. Calea Fabricarea articolelor din fire Privată 3960
DEVA Zarandului,Nr. metalice; fabricarea de lanturi si
166 arcuri
Axis Corporate B-dul Nicolae Activitati de protectie si garda Privată 783

SecuritySRL Balcescu
FARMACEUTICA Str. Dorobantilor Comert cu ridicata al produselor Privată 496

REMEDIA Nr.43 farmaceutice
MACON Str.Santuhalm, Fabricarea produselor din beton Privată 411

Nr.1 pentru constructii
AUCHAN Cal. Zarandului, Comert cu amanuntul in magazine Privată 374

ROMANIA- nr. 87 nespecializate, cu vanzare
PCT.LUCRU DEVA predominanta de produse
alimentare, bauturi si tutun
EUROSPORTDHS Sintuhalm 35, Fabricarea de biciclete si de de Privată 319

Deva vehicule pentru invalizi
CONFEXMATEX Str.Santuhalm, Fabricarea altor articole de Privată 289

INTERNATIONAL Nr.1 imbracaminte (exclusiv lenjeria de
corp)
SC SARMISMOB Str. Dr Victor Fabricarea altor produse Privată 277

SA SA DEVA Suiaga Nr. 2 manufacturiere n.c.a.
AVS PRODTEXTIL Depozitelor 11 Fabricarea de articole de lenjerie Privată 227

de corp
CARPATCEMENT Calea Zarandului 1 Fabricarea cimentului Privată 226

HOLDING- M+10 Calea
SUCURSALA DEVA Zarandului P
Sursa : Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Hunedoara , 2015
Societăţile comerciale mai sus menţionate, şi nu numai, pe lângă activitatea economică

pe care o desfăşoară în localitatea, asigurând locuri de muncă şi venituri la bugetul local, mai
desfăşoară şi o serie de acţiuni de responsabilitate socială: donaţii în bani către diferite grupuri
sociale din Deva; finanţări private pentru diferite activităţi şi acţiuni ale societăţii civile, burse
220
educaţionale şi finanţări pentru dotare de săli de clasă profesionale şi pentru învăţământ dual;
donaţii în produse sau servicii, oferire de expertiză etc.
În ceea ce priveşte zonele industriale din localitate, există două zone cu concentraţie de
activităţi economice, încadrate în PUG drept „zone industriale":
- Zona industrială din proximitatea staţiei CFR (str. Grigorescu, str. Griviţei, str. Mureşului)
prezintă avantajele apropierii de accesul la DN7 şi de zona de triaj a staţiei CFR, beneficiind
de toate utilităţile (reţea de canalizare şi apă, reţea de gaz, reţea de electricitate).
- Zona industrială Depozitelor (str. Depozitelor, str. V.Şuiagă, str. Dorobanţilor, str. Portului)
are acces la DN7 şi la zona de triaj a staţiei CFR, prin două căi ferate industriale secundare,
beneficiind de toate utilităţile (reţea de canalizare şi apă, reţea de gaz, reţea de electricitate).
Repartiţia firmelor pe principalele domenii de activitate, valoarea cifrei de afaceri, a

profitului brut din exploatare, a profitului curent şi a numărului de angajaţi pe fiecare domeniu
este prezentată în tabelul de mai jos (Tabel 5.2).
Tabel 5.2. Repartiţia firmelor din municipiul Deva după domeniul de activitate (anul 2012)
Nrc. Domeniu de Număr Număr Număr
Cifra afaceri Profit brut Profit Curent
activitate firme firme angajaţi
CA>0 (lei) (lei) (lei)
1 Agricultură, 52 31 20.173.345 1.188.329 101 1.321.943

vânătoare şi servicii
anexe
2 Silvicultură şi 9 9 5.542.353 209.691 60 69.829

exploatare forestieră
3 Pescuitul şi 1 0 0 0 0 0
acvacultura
4 Industria extractivă 11 8 41.436.287 68.110.226 225 18.529.433
5 Industria 335 225 1.577.519.161 51.357.545 11.623 42.764.114

prelucrătoare
6 Producţia şi 13 6 2.196.640 120.550 31 106.603

furnizarea de energie
electrică şi termică,
gaze, apă caldă şi aer
condiţionat
7 Distribuţia apei; 24 16 151.387.955 5.734.934 1.364 4.531.737

salubritate,
gestionarea
221

deşeurilor, activităţi
de decontaminare
8 Construcţii 375 238 507.278.069 52.097.327 2.425 41.662.572
9 Comerţ cu ridicata şi 1.361 815 1.187.550.633 41.864.829 4.260 35.655.609

cu amănuntul;
repararea
autovehiculelor şi
motocicletelor
10 Transport şi 260 176 63.076.300 3.804.946 709 3.593.073

depozitare
11 Hoteluri şi 225 154 46.550.292 3.779.422 724 3,729,288

restaurante
12 Informaţii şi 95 69 22.396.944 3.894.351 252 3,617,205

comunicaţii
13 Intermedieri 64 44 12.730.521 3.318.538 185 5,164,846

financiare şi asigurări
14 Tranzacţii imobiliare 122 85 26.690.557 9.127.948 154 8,614,622
15 Activităţi 451 317 77.966.754 14.440.841 931 14,123,082

profesionale,
ştiinţifice şi tehnice
16 Activităţi de servicii 129 81 119.607.548 8.395.453 2.089 8,163,006

administrative şi
activităţi de servicii
suport
17 Învăţământ (inclusiv 17 13 1.798.584 179.519 62 146,747

şcoli de şoferi)
18 Sănătate şi asistenţă 72 59 12.250.616 1.576.212 242 1,426,607

socială
19 Activităţi de 40 25 15.219.442 649.823 155 664,729

spectacole, culturale
şi recreative
20 Alte activităţi de 74 56 27.396.124 1.541.688 273 1,579,493

servicii
222

TOTAL 3.730 2.427 3.918.768.125 271.392.172 25.865 195.464.538
Sursa: Camera de Comerţ şi Industrie Hunedoara
Corespunzător datelor din tabelul anterior, rezultă următoarele valori ale ponderilor
aferente principalilor indicatori statistici evidenţiaţi în cadrul analizei: cifra de afaceri, profitul
brut, numărul de angajaţi, profitul curent (Tabel 5.3).
Tabel 5.3. Ponderile principalilor indicatori statistici ai firmelor din municipiul Deva după domeniul de
activitate (anul 2012)
Nrc. Domeniu de activitate Număr Număr Pondere
Pondere Pondere Pondere
firme firme Număr
CA>0 Cifra afaceri Profit brut angajaţi(%) Profit Curent
(%) (%) (%)
1 Agricultură, vânătoare şi servicii 52 31 0.51% 0.44% 0.39% 0.68%

anexe
2 Silvicultură şi exploatare forestieră 9 9 0.14% 0.08% 0.23% 0.04%
3 Pescuitul şi acvacultura 1 0 0.00% 0.00% 0.00% 0.00%
4 Industria extractivă 11 8 1.06% 25.10% 0.87% 9.48%
5 Industria prelucrătoare 335 225 40.26% 18.92% 44.94% 21.88%
6 Producţia şi furnizarea de energie 13 6 0.06% 0.04% 0.12% 0.05%

electrică şi termică, gaze, apă caldă
şi aer condiţionat
7 Distribuţia apei; salubritate, 24 16 3.86% 2.11% 5.27% 2.32%

gestionarea deşeurilor, activităţi de
decontaminare
8 Construcţii 375 238 12,94% 19,20% 9,38% 21,31%
9 Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; 1.361 815 30,30% 15,43% 16,47% 18,24%

repararea autovehiculelor şi
motocicletelor
10 Transport şi depozitare 260 176 1,61% 1,40% 2,74% 1,84%
11 Hoteluri şi restaurante 225 154 1,19% 1,39% 2,80% 1,91%
223
Nrc. Domeniu de activitate Număr Număr Pondere

Pondere Pondere Pondere
firme firme Număr
CA>0 Cifra afaceri Profit brut angajaţi(%) Profit Curent
(%) (%) (%)
12 Informaţii şi comunicaţii 95 69 0,57% 1,43% 0,97% 1,85%
13 Intermedieri financiare şi asigurări 64 44 0,32% 1,22% 0,72% 2,64%
14 Tranzacţii imobiliare 122 85 0,68% 3,36% 0,60% 4,41%
15 Activităţi profesionale, ştiinţifice şi 451 317 1,99% 5,32% 3,60% 7,23%

tehnice
16 Activităţi de servicii administrative 129 81 3,05% 3,09% 8,08% 4,18%

şi activităţi de servicii suport
17 Învăţământ (inclusiv şcoli de şoferi) 17 13 0,05% 0,07% 0,24% 0,08%
18 Sănătate şi asistenţă socială 72 59 0,31% 0,58% 0,94% 0,73%
19 Activităţi de spectacole, culturale şi 40 25 0,39% 0,24% 0,60% 0,34%

recreative
20 Alte activităţi de servicii 74 56 0,70% 0,57% 1,06% 0,81%
TOTAL 3.730 2.427 100,00% 100,00% 100,00% 100,00%
În tabelul anterior au fost evidenţiate datele aferente firmelor care activează în

următoarele domenii de activitate: industria extractivă, industria prelucrătoare, construcţii,
comerţ cu ridicata şi cu amănuntul. Criteriul după care a fost realizată această selecţie a fost
reprezentat de ponderea profitului brut (>10%) şi ponderea profitului curent (>9%).
O analiză succintă a ponderilor înregistrate de firmele care fac parte din aceste domenii
de activitate ne permite formularea unor concluzii cu impact asupra direcţiilor strategice
prioritare pentru perioada vizată - 2014-^2023.
Astfel, deşi în industria extractivă activează numai 11 firme, dintre care 8 cu CA>0 (0,33%
din total firme), cu un număr de angajaţi de numai 0,87% din total, a căror cifră de afaceri
cumulată deţine numai 1,06% din total firme pe municipiul Deva, datele profitului sunt
semnificative: 25,10% profit brut şi 9,48% profit curent.
Asemănător, industria prelucrătoare include un număr de 225 firma active cu CA>0

(9,27% din total firme), ponderea cifrei de faceri este de 40,26%, ponderea profitului brut de
18,92% şi a profitului current de 21,88%, incluzând 44,94% din numărul de angajaţi din total
angajaţi firme active cu CA > 0.
224
Situaţii de excepţie se înregistrează şi în domeniul construcţiilor- la numai 9,8% din total

firme active cu CA > 0 ponderile indicatorilor relevanţi pentru caracterizarea eficienţei economice
este: cifra de afaceri 12,94%, profitul brut 19,20%, numărul de angajaţi 9,38% şi profitul current
21,31%.
Domeniul comerţ atrage cele mai multe firme active cu CA > 0, 815 din 2.427 (deci
33,58%), cu un număr de angajaţi care reprezintă 16,47% din total, deţine următoarele ponderi
ale indicatorilor economici relevanţi: cifra de afaceri 30,30%, profitul brut 15,43%, şi profitul
current 18,24%.
Este necesar să evidenţiem şi faptul că domeniul "Activităţi profesionale, ştiinţifice şi

tehnice" deţine locul secund din punct de vedere al numărului de firme active cu CA > 0, prin cele
317 firme care aparţin acestui domeniu, respectiv 13% din total. În schimb, oferă locuri de muncă
la numai 931 de angajaţi (deci 3,6%), iar profitul brut deţine 5,32% şi cel curent 7,23%. Oricum,
prezintă importanţă faptul că acest domeniu este activ în cadrul municipiului Deva, fiind posibilă
o evoluţie semnificativă în perioada următoare.
Pentru realizarea unor situaţii comparative privind principalii indicatori evidenţiaţi, ne

vom referi în continuare la situaţia firmelor pe baza grupelor principale de activitate prevăzute
în nomenclatorul activităţilor economice, conform Tabelului 5.4.
Tabel 5.4. Repartiţia firmelor din municipiul Deva după grupa de activitate (anul 2012)
Grupa de NumărNr firme Număr
Nrc. activitate firme CA>0 angajaţi
(lei) (lei) (lei)
1 Agricultura 62 40 25.715.698 1.398.020 161 1,391,772
2 Industrie 383 255 1.772.540.043 125.323.255 13.243 65,931,887
3 Constructii 375 238 507.278.069 52.097.327 2.425 41,662,572
4 Comert 1.361 815 1.187.550.633 41.864.829 4.260 35,655,609
5 Turism 225 154 46.550.292 3.779.422 724 3,729,288
6 Transport 260 176 63.076.300 3.804.946 709 3,593,073
7 Servicii 1.064 749 316.057.090 43.124.373 4.343 43,500,337
T O TA L 3.730 2.427 3.918.768.125 271.392.172 25.865 195.464.538
Corespunzător acestor date rezultă ponderile pe grupe principale de activitate ale

firmelor care au depus date la bilanţul din anul 2012, conform Tabelului 5.5.
225
Tabel 5.5. Ponderea principalilor indicatori ai firmelor din municipiul Deva după grupa de activitate (anul
2012)
Nrc. Grupa de NumărNrfirme Pondere Pondere
Pondere Pondere
activitate firme CA>0 Număr Profit
Cifra afaceri Profit brut angajaţi Curent
(%)
(%) (%)
1 Agricultura 62 40 0.66% 0.52% 0.62% 0.71%
2 Industrie 383 255 45.23% 46.18% 51.20% 33.73%
3 Constructii 375 238 12.94% 19.20% 9.38% 21.31%
4 Comert 1,361 815 30.30% 15.43% 16.47% 18.24%
5 Turism 225 154 1.19% 1.39% 2.80% 1.91%
6 Transport 260 176 1.61% 1.40% 2.74% 1.84%
7 Servicii 1,064 749 8.07% 15.89% 16.79% 22.25%
TOTAL 3,730 2,427 100.00% 100.00% 100.00% 100.00%
Un prim aspect se referă la distribuţia numărului de firme incluse în bilanţul pe anul 2012,
după grupele principale de activitate aferente acestora.
Graficul care reflectă această distribuţie este prezentat în Figura 5.9. Astfel, cele mai
multe firme activează în comerţ (36,49%) şi servicii (28,53%). În continuare, industria (10,27%) şi
construcţiile (10,05%) au ponderi foarte apropiate. Practic, majoritatea firmelor (85,34%) sunt
cuprinse în aceste patru grupe de referinţă. Celelalte grupe participă cu ponderi destul de mici,
astfel: transport (6,97%), turism (6,03%) şi agricultură (1,66%).
226
Nr. Firme Bilanţ2012

Tunam Agricultura Industrie
6,03% 10,27%
Servicii
Construcţii ■ AgncuMurci
10,05% ■ industrie
nConnert
Transport. ■ Turism
6,97% nTran&port
t ■ Servicii
Comerţ
1.66% 39.40%
Fig. 5.9. Distribuţia firmelor din bilanţul 2012 - Municipiul Deva
Dacă ne vom referi la distribuţia numărului de firme care au realizat o cifră de afaceri
pozitivă, după grupele principale de activitate aferente acestora, repartiţia va fi destul de
apropiată de cea a firmelor care au depus date pentru bilanţ.
Graficul care reflectă această distribuţie este prezentat în Figura 5.10. Din nou, cele mai
multe firme activează în comerţ (33,58%) şi servicii (30,86%). Industria (10,51%) şi construcţiile
(9,81%) ocupă locurile următoare. Majoritatea firmelor (84,76%) sunt cuprinse în aceste patru
grupe. Celelalte grupe participă după cum urmează: transport (7,25%), turism (6,35%) şi
agricultură (1,65%).
Nr. Frrme Active {CA>0)

Agricultura industrie
1,65% 10,51%
Construcţii
D Con-slructii
■ Turism □
Transport
Transport
7.25% mS<r--> r i
Comerţ
33.50%
Fig. 5.10. Distribuţia firmelor cu CA>0 în 2012 - Municipiul Deva
227
Situaţia după cifra de afaceri modifică substanţial alura anterioară. Astfel, industria
participă substanţial la consolidarea cifrei de afaceri (45,23%). Comerţul se situează în continuare
pe locul secund (30,30%). Construcţiile participă cu 12,94% la cifra de afaceri totală. Serviciile,
care conform numărului de firme active cu CA>0 aveau ponderea 30,86%, după criteriul cifrei de
afaceri deţin o pondere de numai 8,07%.
Configuraţia distribuţiei după cifra de afaceri a firmelor cu CA>0 este prezentată în graficul
din Figura 5.11.
Transport '/or/'' ^cultura "ifrs de Afaceri

1.61%
Tinisrn* Industrie □ Agricultura

1.19% 45.23%
[ □ Connert
r
f ■ Turi&nn
Cornerî_i G Transport ■
30,30%
Servicii
Construcţii
12,H%
Fig. 5.11. Distribuţia firmelor după cifra de afaceri - Municipiul Deva, 2012
Ceilalţi indicatori statistici - numărul de angajaţi, profitul brut şi profitul curent - conduc
la rezultate de asemenea destul de importante pentru caracterizarea economiei municipiului
Deva.
Majoritatea angajaţilor (51,20%) sunt în industrie. Serviciile ocupă 16,69% dintre angajaţii
firmelor, iar comerţul un procent foarte apropiat de cel al serviciilor (16,47%). În construcţii
activează 9,38% din totalul angajaţilor, iar celelalte grupe - turism, transport şi agricultură - au
ponderi de 2,80%; 2,74% şi 0,62% (Figura 5.12).
Celelalte grafice au fost prezentate alăturat pentru a facilita comparaţia. Din punct de
vedere al profitului - brut şi curent - industria deţine primul loc - cu 46,18%, respectiv 33,73%.
De remarcat totuţi faptul că aici participă 51,20% dintre angajaţi. Aceste date nu fac decât să
confirme concluziile analizelor efectuate la nivelul Regiunii Vest şi să impună stabilirea în
continuare a industriei prelucrătoare drept una din primele prioritaţi de dezvoltare.
228
Come Servicii Nr. Angajaţi
15,47% Agricultura
16,79% 0,62%
Transport
2,74%. Industrie
51,20%
Turism. ■ Industrii
2,80% □Contlnct?
Turism
Construcţii
Fig. 5.12. Distribuţia firmelor după numărul de angajaţi - Deva 2012
Construcţiile şi serviciile se clasează, alternativ, pe locurile doi şi trei, astfel: construcţiile

au 19,20% ponderea în porfitul brut şi 21,31% ponderea în profitul curent, iar serviciile 15,89%
pondere în profitul brut şi 22,25% ponderea în profitul curent. În general, aceste domenii se
înscriu în categoria domeniilor atrase, prin circumstanţele favorizante din alte domenii sau
sectoare de activitate fiind induse acţiuni şi elemente specifice în cadrul acestora. Ca urmare, în
cea mai mare parte direcţia şi intensitatea de manifestare în continuare la nivelul acestor două
domenii va fi rezultanta acţiunii economiei de piaţă.
Comerţul participă de asemenea la valoarea celor două tipuri de profit, astfel: 15,43%
ponderea în profitul brut şi 18,24% ponderea în profitul curent. În schimb, analiza care se impune
în acest caz este compararea numărului de firme active cu CA>0 (33,58%), şi cu numărul de
angajaţi (16,47%), deci gradul de atragere a forţei de muncă este destul de scăzut. Dezvoltarea
în continuare a acestui domeniu va contribui la dezvoltarea economică generală a localităţii, dar
nu va crea facilităţi deosebite pentru reducerea şomajului.
Cele patru grupe - industrie, construcţii, servicii şi comerţ - contribuie esenţial la valoarea
profitului brut - cu 96,7%, respectiv la valoarea profitului curent - cu 95,53%.
Dacă se analizează restul grupelor - turism, transport şi agricultură - este evidentă

contribuţia destul de mică la profitul firmelor. Astfel, turismul deţine 1,39% din profitul brut şi
1,91% din porfitul curent, transportul 1,40% din profitul brut şi 1,84% din profitul curent, iar
agricultura numai 0,52% din profitul brut şi 0,71% din profitul curent.
Dacă transporturile şi agricultura reprezintă domenii pentru care reglementările şi

circumstanţele create la un moment dat în cadrul mediului de afaceri vor induce direcţia şi
intensitatea de dezvoltare, turismul poate fi considerat un domeniu mult mai flexibil, pentru care
este posibilă imprimarea unui sens ascendent de dezvoltare, cu atât mai mult cu cât potenţialul
turistic şi cultural oferă condiţii deosebite în acest sens.
229
În schimb, criteriul mobilităţii impune restricţii destul de puternice, care este necesar să
se situeze în prim-planul preocupărilor autorităţilor locale. Deşi se consideră o facilitate
proximitatea aeroporturilor de la Timişoara, Arad şi Sibiu, distanţele şi deci timpul care este
necesar să se afecteze pentru ajungerea la Deva, nu permit practicarea tipurilor de turism
evidenţiate ca fiind adecvate, atât în cadrul analizei efectuate de Banca Mondială, cât şi în cele
realizate la nivelul municipiului Deva.
Pe de altă parte, deschiderea oferită de turism şi dinamizarea întregului ritm de viaţă

socială şi economică în cadrul localităţii, reprezintă de asemenea puncte de referinţă pentru
dezvoltarea municipiului Deva la orizontul anilor 2023. Funcţie de resursele la dispoziţie şi
oportunităţile oferite de atragerea unor surse de finanţare viabile, este necesar să se reanalizeze
acest domeniu specific, în vederea definirii unor obiective concrete şi identificării factorilor şi a
căilor de atingere a acestor obiective.
5.2. Situaţia demografică
5.2.1. Date demografice Judeţul Hunedoara

Preocupările actuale ale demografiei se orientează tot mai mult spre cunoaşterea,
descrierea şi analiza evoluţiei familiilor şi a gospodăriilor, ca formă esenţială a modului de
convieţuire umană, suport informaţional statistic imperativ pentru construirea politicilor de
dezvoltare economică şi socială. În acest sens, prin strategia elaborată cu privire la
Recensământul Populaţiei şi al Locuinţelor, desfăşurat în luna octombrie 2011, a fost extins
fondul de informaţii prin care să se caracterizeze evoluţia în timp a familiilor, respectiv a
gospodăriilor- componentele de bază ale convieţuirii umane.
Potrivit rezultatelor ultimului recensământ al populaţiei şi locuinţelor, aflate pe site-ul

Direcţiei Judeţene de Statistică Hunedoara, judeţul Hunedoara avea în octombrie 2011 o
populaţie de 418.565 locuitori, din care 313.918 (75%) locuiau în mediul urban şi 104.647 (25%)
-în mediul rural.
La aceeaşi dată, din totalul populaţiei 214.584 erau femei (51.3%) şi restul de 203.981-
bărbaţi. Faţă de situaţia existentă la recensământul anterior, populaţia stabilă a scăzut cu 67.1
mii persoane (din care 34.8 mii femei).
Populaţia stabilă a celor mai importante municipii la finele anului 2011 era următoarea:
Deva (61.123 persoane), Hunedoara (60.525 persoane) şi Petroşani (37.160 persoane). Din
punctul de vedere al mărimii populaţiei stabile, judeţul Hunedoara se situează pe locul 22 în
ierarhia judeţelor. Evoluţia numerică a populaţiei totale în perioada 2001 - 2011 la nivelul
judeţului este prezentată în Figura 5.13.
230
500000
4COQCH
I I I I I I I III
TCOOOO
I II I II II I
200000
1KXW0
II
2001 2002 2003 2004 2005 2006 2CO7 2009 20» 2010 2t>l1
Fig. 5.13. Evoluţia populaţiei din judeţul Hunedoara în perioada 2001-2011
În perioada 2001-2011 numărul populaţiei din judeţul Hunedoara a scăzut constant, de la

546.163 locuitori până la 418.565 locuitori. De asemenea, densitatea populaţiei s-a micşorat în
perioada analizată cu cca 15 locuitori pe km2 (de la 74,1 locuitori/km2 în anul 2000, la 59,3
locuitori/km2în anul 2011). Cauzele principale ale acestei scăderi au fost natalitatea tot mai mică
şi migraţia externă accentuată.
Distribuţia populaţiei stabile pe medii de rezidenţă se prezintă astfel: în municipii şi oraşe

trăiesc 313,9 mii persoane, reprezentând 75,0% din totalul populaţiei stabile. Faţă de situaţia de
la penultimul recensământ, ponderea populaţiei stabile din mediul urban a scăzut cu 0.9 % în
detrimentul mediului rural.
Analiza distribuţiei populaţiei pe grupe de vârstă pentru anul 2011 este reprezentată în
Figura 5.32, din care se observă că populaţia judeţului Hunedoara este dominată de grupa
adulţilor cu vârste cuprinse între 40^-44 ani. Este o populaţie matură, cu tendinţă de îmbătrânire,
fapt ce se observă uşor din graficele de mai jos: copiii (0-14 ani) deţin o pondere de 14.2% în
totalul populaţiei stabile a judeţului, populaţia tânără (15^-24 ani) reprezintă un procentaj de
11.0%, persoanele mature (25^-64 ani) formează majoritatea (57.9%), iar persoanele în vârstă de
65 ani şi peste reprezintă 16.9% din total.
Persoanele în vârstă de 85 ani şi peste deţin o pondere de 1.1% în totalul populaţiei

stabile. Categoriile de vârstă sub 40 de ani conţin o populaţie din ce în ce mai redusă, astfel încât
grupa sub 5 ani însumează doar 18.327 locuitori, din care 9.407 de sex masculin.
231
masculin frminin
Elini u pnlH ■
I
BOB4 Jll
TVTJtnl
.- ; ■ :. «,
■■;■■■!.,„ *-
S«tf,l
iU 9n l 4..-
MJ11
B
B49B1I
30-34 31l
lH**il '
W-Hîl
uillW '
100»
no»
Fig. 5.14. Distribuţia populaţiei din judeţul Hunedoara pe grupe de vârstă
Din rezultatele definitive ale recensământului populaţiei şi locuinţelor din anul 2011 a
reieşit că numărul persoanelor plecate în străinătate pentru o perioadă de cel puţin un an, dar
care nu fac parte din populaţia stabilă, este de 15,2 mii şi, evident, nu cuprinde decât o parte a
numărului de emigranţi externi.
Sub-înregistrarea semnificativă a fost cauzată de faptul că, la momentul critic al

recensământului, mare parte dintre aceste persoane erau plecate cu întreaga familie în
străinătate şi nici nu au existat alte persoane (în ţară) care să declare informaţiile solicitate despre
aceştia.
Populaţia majoritară în judeţul Hunedoara este de naţionalitate română. La recensământ

s-au declarat români 368,1 mii persoane (93,6%). Populaţia de etnie maghiară înregistrată la
recensământ a fost de 15,9 mii persoane (4,0%), iar numărul celor care s-au declarat romi a fost
de 7,5 mii persoane (1,9%). Numărul persoanelor care s-au declarat de etnie germană a fost de
1,0 mii persoane (0.2%).
Faţă de recensământul din anul 2002 s-a înregistrat o creştere a ponderii populaţiei de
etnie română (de la 92,7% la 93,6%) şi a celei de etnie romă (de la 1,4% la 1,9%), precum şi o
descreştere a ponderii populaţiei de etnie maghiară (de la 5,2% la 4,0%) şi de etnie germană (de
la 0,4% la 0,2%).
232
Prognoza privind evoluţia populaţiei
Scăderea populaţiei a fost moderată până în anul 2010 şi va fi mai accentuată spre
sfârşitul perioadei de proiectare. Această scădere se va datora menţinerii unui deficit al naşterilor
în raport cu numărul deceselor (spor natural negativ), la care se va adăuga soldul negativ cumulat
al migraţiei interne şi externe.
Evoluţia populaţiei in Judeţul Hunedoara
3C1Q
3015
Fig. 5.15. Evoluţia populaţiei în perioada 2005-2025 Sursa: INS,

Proiectarea populaţiei României în profil teritorial până în anul 2025
Dacă ne referim la evoluţia populaţiei Judeţului Hunedoara pe grupe mari de vârstă se

constată următoarele:
♦ grupa de vârstă „0-14 ani" are valori sub media naţională şi regională indiferent de anul
pe care îl luăm drept referinţă;
♦ scăderea constantă a populaţiei cuprinsă în grupa "0-14 ani", de la 14,86 % din totalul
populaţiei judeţului în 2005 la 11,18% în anul 2025;
♦ grupa de vârstă „peste 65 ani" are valori superioare mediei naţionale şi regionale în
toată perioada supusă analizei; ponderea acestei grupe de vârstă din totalul populaţiei
este în creştere;
♦ încă din anul 2010 ponderea populaţiei cuprinsă în grupa "peste 65 ani" a depăşit
ponderea populaţiei tinere "0-14 ani", iar diferenţa se accentuează spre 2025 în
favoarea populaţiei mai în vârstă.
Toate acestea pun în evidenţă un proces accentuat de îmbătrânire a populaţiei, proces
care se va accentua spre finalul perioadei supusă analizei.
233
Evoruţia ponderii populaţiei tinere din totalul populaţiei

20 i 2D05-2025
18 -
1fi -
* « :
12 ■ -»■
^ f e Z ţ -------------*-—.__
3005' ÎOiO 2015 5 flîO 20J5

IOJ
Fig. 5.16. Evoluţia populaţiei tinere în perioada 2005-2025

Sursa: INS, Proiectarea populaţiei României în profil teritorial până în anul 2025
* Datele pe anul 2005 sunt preluate din Anuarul Statistic al României 2006, INS, 2006
70
Evoluţia tinerilor şi vârstnicilor in Judeţul Hunedoara
2005-2025
i ;=-■----- —■
♦
i
—♦—Q.H
—■—65 si asEle
2005' 3010 2015 3020 2025
Fig. 5.17. Evoluţia populaţiei tinere şi vârstnice în perioada 2005-2025

Sursa: INS, Proiectarea populaţiei României în profil teritorial până în anul 2025
* Datele pe anul 2005 sunt preluate din Anuarul Statistic al României 2006, INS, 2006
Din punct de vedere demografic, principalii factori care acţionează asupra mărimii şi
structurii populaţiei sunt natalitatea, mortalitatea şi migraţia.
În Judeţul Hunedoara se remarcă o diminuare a natalităţii. Principalii factori care au

determinat scăderea natalităţii sunt de natură economică, socială şi culturală. Este vorba de o
transformare semnificativă a structurii ocupaţionale a populaţiei, care a impus, mai ales
contingentelor tinere, o mobilitate teritorială şi profesională deosebită şi, în acelaşi timp,
prelungirea perioadei de instruire.
În perspectivă, numărul populaţiei Judeţului Hunedoara este prognozat să scadă până în

2025 raportat la anul 2005 cu 105.600 persoane, ceea ce reprezintă 21,0% din populaţia judeţului
234
la nivelul anului 2005. Este cea mai semnificativă scădere a populaţiei la nivelul Regiunii Vest,
depăşind cu mult media regiunii (-9,5%) şi pe cea naţională (-11%).
În ceea ce priveşte evoluţia populaţiei pe sexe, se observă diferenţe majore în privinţa

scăderii populaţiei feminine şi masculine comparativ cu Regiunea Vest sau cu scăderea
înregistrată la nivel naţional.
Se aproximează în anul 2025 faţă de anul 2010 o reducere cu 17,68% a populaţiei feminine
şi cu 18,87% a populaţiei masculine. Aceasta reprezintă cea mai drastică scădere din judeţele
Regiunii Vest şi reprezintă dublul mediei prognozate la nivel naţional.
Tabel 5.6. Evoluţia populaţiei masculine în perioada 2005-2025

Judeţe/An 2005* 2010 2015 20-20 2025 2020-2010 2025-20
Hunedoara 233719 223100 210400 181000 181000 -26800 -12.01 -42100 -18.87
Vest 931508 915800 893400 0-500 -50000 -50000 -5.46 -82800 -9.04
România 10543518 10320500 10042600 9696600 9292800 -623900 -6.05 -1027700 -9.96
Sursa: INS, Proiectarea populaţiei României în profil teritorial până în anul 2025 *
Datele pe anul 2005 sunt preluate din Anuarul Statistic al României 2006, INS, 2006
Tabel 5.7. Evoluţia populaţiei feminine în perioada 2005-2025
Judeţe/ 2005* 2010 2015 2020 2025 2020-2010 2025-2010

An
nr. % nr. %
Hunedoara 246740 237500 225200 211100 195500 -26400 -11.12 -42000 -17.68
Vest 998950 988600 986600 943400 912900 -45200 -4.57 -75700 -7.66
România 11080331 10905800 10654600 10329800 9950600 -576000 -5.28 -955200 -8.76
Referitor la prognoza populaţiei de vârstă preşcolară şi şcolară, se constată o diminuare

în anul 2015 faţă de anul 2005 cu 28,7% şi în anul 2025 raportat la anul 2005 se estimează cu
46,7%, mult peste media Regiunii Vest (21,2%, respectiv 32,6%).
235
I200S
I201S
3-24 ani 3- 7-14 ani ÎS -îi ani
Bani
Fig. 5.18. Evoluţia populaţiei de vârstă preşcolară şi şcolară în judeţul Hunedoara (mii persoane)
5.2.2. Date demografice Municipiul Deva

Selecţia celor mai relevante date demografice înregistrate la recensământul populaţiei şi
al locuinţelor din 2011, referitoare la municipiul Deva, este prezentată în continuare. Analiza
acestor date denotă faptul că populaţia municipiului Deva a urmat o traiectorie identică cu cea a
judeţului Hunedoara.
Pentru analiza evoluţiei populaţiei în perioada 2002 -f 2015, au fost preluate din baza de
date a Institutului Naţional de Statistică, rezultând evoluţia prezentată în graficul de mai jos.
Evoluţia populaţiei, Municipiul Deva

2002-2015
7700
0
7600
0
7S0C
0
I
7400
0
7300
I
0 7?
O00 JOJ2 2003 2004 2005 2006 5007 JUJ8
7100
0
2010 2011 2012 2013 2014

690O0 2CH5
68000
Fig. 5.19. Evoluţia populaţiei municipiului Deva în perioada 2002-2015
Sursa: Institutul National de Statistică
236
Caracteristicile comune cu evoluţia populaţiei judeţului se regăsesc şi la repartiţia pe

grupe de vârstă a populaţiei municipiului Deva. Graficul din figura de mai jos prezintă această
distribuţie pentru anul 2015.
Distribuţia populaţiei pe categorii de vârstă
IC' 4 ani
»15-19 a,™
■ ■:. '■■ ■!■■
■ «- at\\ . ■ ■ ■ nat pe rte
Hani
Fig. 5.20. Repartiţia pe grupe de vârstă a populaţiei municipiului Deva, anul 2015
Acestei distribuţii pe grupe de vârstă a populaţiei îi corespunde gruparea pe categorii de

vârstă din tabelul următor. Majoritatea populaţiei este evident că este formată din populaţia
matură (25-^64 ani), respectiv aprox. 62,25% din totalul populaţiei.
Tabel 5.8. Distribuţia populaţiei municipiului Deva pe categorii de vârstă, anul 2015
Tip populaţie Grupa de vârstă Număr persoane Ponderea
Copii 0-14ani 8.744 12,35%
Populaţie tânără 15-24 ani 6.313 8,92%
Populaţie matură 25-64 ani 44.079 62,25%
Populaţie în vârstă Peste 65 ani 11.678 16,49%
To t a l 70.813 100,00%
237
Modelele demografice ale viitoarelor tendinţe demografice sugerează faptul că ratele

considerabil mai mici ale natalităţii împreună cu o speranţă de viaţă din ce în ce mai mare vor fi
reflectate într-o structură a populaţiei cu o vârstă mai înaintată.
Se aşteaptă ca acest model al îmbătrânirii populaţiei, care este din ce în ce mai evident în
rândul regiunilor UE, să aibă implicaţii profunde într-o gamă largă de domenii, cu impact, printre
altele, asupra populaţiei de vârstă şcolară, asistenţei medicale, participării la forţa de muncă,
protecţiei sociale, aspectelor de securitate socială şi finanţelor publice.
Graficul aferent distribuţiei populaţiei pe grupe de vârstă este prezentat mai jos.
Pop in vartf a CopH
iţa
^^ 1
Pr>p matura
Fig. 5.21. Ponderea populatiei municipiului Deva pe grupe de varsta, anul 2011
În cazul în care se are în vedere gruparea populaţiei numai în două categorii distincte, sub
40 de ani şi mai mare de 40 de ani (inclusiv 40 de ani), atunci obţinem de asemenea un indicator
reprezentativ privind gradul de îmbătrânire al populaţiei. Datele analizate în acest caz, structura
pe vârste a populaţiei municipiului Deva din anul 2011, au următoarele valori: 27.143 locuitori cu
vârsta mai mică de 45 de ani, iar restul, 33.980 locuitori au vârsta mai mare sau egală cu 40 de
ani. Procentual, aceste valori reprezintă 44,4% şi 55,6%. Concluzia este şi de această dată clară:
populaţia municipiului Deva este preponderent adultă.
Încetinirea creşterii populaţiei este strâns legată de sporul natural al acesteia (numărul
total de naşteri minus numărul total de decese), numeroase economii mondiale dezvoltate
confruntându-se cu o scădere accentuată a ratelor natalităţii asociată cu o creştere constantă a
speranţei deviaţă.
Datele statistice aferente demonstrează faptul că această regulă este valabilă şi în cazul
municipiului Deva. Astfel, este uşor de observat că, în perioada 2002-2015, populaţia
municipiului a înregistrat permanent un spor natural negativ, ceea ce conduce, desigur, la o
populaţie preponderent matură, îmbătrânită.
238
În graficul următor este evidenţiată evoluţia repartiţiei populaţiei pe categorii de vârstă,

fiind însă utilizate intervalele care au semnificaţie asupra aspectelor legate de mobilitate, prin
prisma ocupaţiei persoanelor respective (elev, student, salariat, pensionar).
Evoluţia populaţiei pe categorii de vârstă

9000
0
BttW
O
7000
0
6000
0
500O
0
4000 Aiul Antil Anul Anii! Anul Anul Aniil Anul Aniil Anul Anul Arul Anul Anul
0 2002 2tt>3 20*a 200& 2O0& 200? 2ttH 20M 2010 ÎOll 2012 2013 2014
2015
3000
0
2000
0
1HH
0O
«25-64 Jrti ■ (>*il« bi ari
Fig. 5.22. Evoluţia populaţiei pe categorii de vârstă, Municipiul Deva, 2002-2015

Din analiza graficului reprezentând evoluţia populaţiei pe grupe de vârstă, se constată că

populaţia Municipiului Deva prezintă tendinţa generală a sporului natural negativ, conducând la
o populaţie preponderent adultă, în creştere în special în segmentul peste 65 de ani.
Referitor la numărul de naşteri, acestea au avut o evoluţie fluctuantă, fără să se

evidenţieze o tendinţă clară. Graficul din figura următoare reflectă această evoluţie aleatorie.
700
too
MO
300
11 J
2002 2003 2004 200S 2005 200? 2009 20» 2010 2011 201? 2013 2014 20U
Numitul lianţilor vii
Fig. 5.23. Evolutia numarului de nascuti vii in municipiul Deva, perioada 2002-2015
239
Din punct de vedere al repartiţiei pe sexe, se respectă regula demografică generală a

legăturii dintre grupele de vârstă şi proporţia dintre populaţia de sex masculin şi feminin aferentă
acestor grupe de vărstă, astfel:
♦ la naştere numărul băieţilor este mai mare decât cel al fetelor;

o dacă vom extrapola situaţia raportată la naştere prin valorile cumulate ale
copiilor în vârstă de sub 5 ani, proporţia rezultată respectă regula enunţată, şi
anume cei 1.438 de copii băieţi reprezintă aprox. 52% din totalul de 2.767 de
copii care se înscriu în această grupă de vârstă;
♦ în timp acest raport se inversează, fiind în favoarea persoanelor de gen feminin;
o datele înregistrate la recensământul populaţiei şi al locuinţelor din 2011
pentru populaţia municipiului Deva respectă şi această regulă demografică:
dacă la vârstele mai mici sunt oscilaţii în ambele sensuri privind populaţia
majoritară, după 35 de ani raportul se stabilizează net în favoarea populaţiei
feminine, la început numai cu o diferenţă de 0,6% (50,6% faţă de 49,4%);
♦ la vârstele adulte raportul este net favorabil populaţiei feminine;
o datele municipiului Deva din anul 2011 exprimă o proporţie uniform
crescătoare pentru vârstele înaintate, de exemplu: 58,4% (70-^74 ani); 60,5%
(75-K79 ani); 61,5% (80^-84 ani) şi 68,6% (85 ani şi peste).
Preponderenţa populaţiei de sex feminin, care se păstrează pe toată perioada analizată,
este evidenţiată şi în graficele următoare.
D'st'ibuţia populaţiei pe sexe
■ Mi-j Jiii ■ Fam rin
Fig. 5.24. Distribuţia populaţiei pe sexe, Municipiul Deva, 2015

240
Evoluţia distribuţiei populaţiei pe

9 DM 0
BODDD
7MM0
50000
40000
20000
10O00
a
MOS KOd 1004 MOS JtOt 1007 20tâ MM 2010 201J Mii 2012 2014 liilt ■
Uiiculin ■ Fcninin
Fig. 5.25. Evoluţia distribuţiei populaţiei pe sexe, Municipiul Deva, 2002-2015

Referitor la structura populaţiei municipiului Deva după etnia declarată cu ocazia

recensământului din anul 2011, aceasta se prezintă astfel: populaţia majoritară, 83%, este de
etnie română (50.718 locuitori); un procent semnificativîl deţine populaţia de etnie maghiară,
4.409 locuitori - 7,2%, iar pe locul următor se situează populaţia de etnie romă, cu o proporţie de
1,2%. Numărul populaţiei de etnie germană este de numai 191 persoane, ceea ce conduce la un
procent de 0,31%.
De remarcat faptul că restul populaţiei, 5.048 persoane (8,26%) cuprinde o diversitate de

etnii: chinezi (27), slovaci (25), ucraineni (25), evrei (23), italieni (19), turci (19), sârbi (17), ceangăi
(10), cehi (8), rusi-lipoveni (7) polonezi (5), bulgari (4), greci (4), altă etnie (58). Graficul următor
(Figura 5.26) adresează structura etnică a populaţiei.
6O000
50000
40000
| 30000
a.
ta
\
| 10000
E
n \ » Etnia
Romana Maghiara Roma Germana Alta etnie
Fig. 5.26. Structura populatiei dupa etnie - municipiul Deva, 2011

Sursa: Directia Judeţeana de Statistica Hunedoara
241
Prin compararea rezultatelor recensămintelor anterioare, care au avut loc în anii 1992 şi
2002, cu rezultatele celui mai recent recensământul, din anul 2011, se obţine o imagine de
tendinţă din punct de vedere al structurii etnice a populaţiei. Datele statistice pentru principalele
categorii etnice din cadrul municipiului Deva sunt prezentate în Tabelul 5.21 şi reprezentarea
grafică a acestei evoluţii în Figura 5.27.
Tabel 5.9. Structura etnică a populaţiei municipiului Deva

Români Maghiari Romi Germani Alte
Anul
etnii
recensământului
1992 88,54% 9,35% 0,40% 0,84% 0,87%
2002 89,21% 8,63% 1,27% 0,50% 0,39%
2011 82,97% 7,21% 1,24% 0,31% 8,27%
O concluzie imediată a analizei datelor din Tabelul 5.9 este aceea că, faţă de situaţia
înregistrată în anul 2002, şi chiar faţă de 1992, dacă ignorăm categoria etnică „Romi", a scăzut
semnificativ ponderea populaţiei la toate categoriile etnice reprezentative pentru municipiul
Deva. Această situaţie se datorează, în primul rând, intensificării procesului migratoriu al
populaţiei, inclusiv în/din străinătate, datorat şi noului statut al României, de ţară europeană.
Fig. 5.27. Evolutia structurii etnice a populatiei, municipiul Deva 1992, 2002, 2011
242
O altă caracteristică demografică de analizat este reprezentată de populaţia stabilă după

religie. Datele înregistrate la recensământul populaţiei şi al locuinţelor din 2011 reflectă
următoarea structură a populaţiei după religia declarată: 76,5% (46.759 persoane) ortodoxi; 6,5%
(3.946 persoane) romano-catolici; 2,7% penticostali (1.638 persoane); 2,3% reformaţi (1.429
persoane); 1,4% baptişti (841 persoane); 1,1% greco-catolici (694 persoane).
Populaţia municipiului care aparţine altor religii are ponderea de 1,07%, respectiv:
martorii lui Iehova (182 persoane); adventişti de ziua a şaptea (87 persoane); unitarieni (64
persoane); creştini după evenghelie (64 persoane); musulmani (51 persoane); evanghelişti (26
persoane); evanghelişti lutherani (24 persoane); evanghelişti de confesiune augustană (24
persoane); mozaicani (24 persoane); creştini de rit vechi (15 persoane); alte religii (91 persoane).
Un număr de 91 persoane au declarat faptul că sunt „fără religie", iar 105 persoane sunt
atei. Pentru 4.969 persoane (8,13%) această informaţie este indisponibilă.
Structura prezentată este reflectată în continuare prin graficul din Figura 5.28.
OltOCfOM
Hcrna no/catolica
Ptnlituvtatj
^ ■
Reformata
[Uptia(.i
Altei el igii
Fira rţrligit
AftH
Fig. 5.28. Structura populatiei stabile dupa religie, municipiul Deva - 2011
5.3. Resursele umane
5.3.1. Context Regional - ocuparea forţei de muncă

Populaţia activă
Structura forţei de muncă este în strânsă legătură cu dinamica populaţiei, şi constituie o

premisă importantă în atragerea investiţiilor şi dezvoltarea unei regiuni. Din punct de vedere
statistic, populaţia activă reprezintă acea parte din populaţie, care se încadrează în limitele legale
de vârstă şi sănătate, care potenţial poate fi angajată la un moment dat.
243
La nivelul anului 2011 Regiunea Vest dispunea de un total de 846,5 mii persoane active,
ceea ce înseamnă o reducere cu 26 mii de persoane faţă de 2002, ca urmare a scăderii
demografice. Această fluctuaţie şi scădere a populaţiei active (chiar dacă în 2007-2008 se
manifestă o anumită redresare), se observă în cazul ambelor sexe. Din totalul populaţiei active în
2011, populaţia feminină reprezenta 46,23% şi populaţia masculină 53,76%.
Populaţia ocupată
Populaţia ocupată este indicatorul care măsoară doar acea parte din populaţia activă care
lucrează efectiv în economie. Analiza acesteia, reflectă la nivelul Regiunii Vest în anul 2011
existenţa a 811,2 mii persoane ocupate, ceea ce înseamnă o valoare nesemnificativ mai mare
faţă de anul 2002 (+8,2 mii).
Per ansamblu, între 2002-2011, fluctuaţia populaţiei ocupate reflectă dinamica fluctuaţiei
populaţiei active pe categorii de sex. La nivelul anului 2011 din totalul populaţiei ocupate,
populaţia masculină reprezenta 56,4%, iar cea feminină 43,6% (Figura 5.29).
EvoMia IrtshA* ret» da flctwiste pe wote m Regiunea Vest (număr persoane active îs 100
80 (te IOCL>1OTO
7S
20CM 200G 2OQ7 £010 ZOIt
85
90
Fig. 5.29. Evoluţia ratelor de ocupare pe sexe în Regiunea Vest
În ceea ce priveşte evoluţia acestui indicator în funcţie de mediul de rezidenţă, populaţia

ocupată din mediul rural numără 297,8 mii persoane. De asemenea, raportul urban-rural din total
populaţie ocupată este de 63,3% urban - 36,7% rural.
În acelaşi timp, rata de ocupare reprezintă raportul dintre populaţia ocupată şi populaţia
totală cuprinsă în intervalul de vârstă de 15-64 ani, exprimat procentual. Rata de ocupare în
Regiunea Vest în anul 2011 este de 49,5%. Rata de ocupare în rândul populaţiei feminine este de
41,3%, iar în rândul populaţiei masculine de 58,4%.
Evoluţia în timp relevă modificări mici ale ratei de ocupare, între 48,1% şi 40,8%, maximul
atingându-se în anul 2007 şi minimul fiind înregistrat în anul 2005. Analiza ratelor de ocupare,
comparativ pe sexe, relevă aceleaşi tendinţe, cele mai mici valori la nivelul anului 2004 pentru
populaţia masculină şi 2005 pentru cea feminină, precum şi o tendinţă de revitalizare a ratelor la
nivelul anului 2007.
244
Şomajul
Şomajul reprezintă principala cauză de sărăcie pentru populaţia de vârstă activă. Riscul
sărăciei pentru şomeri este de peste cinci ori mai mare decât pentru cei care au un loc de muncă
(44 % faţă de 8 %). În anul 2010 rata şomajului de lungă durată (ponderea şomerilor aflaţi în
şomaj de 12 luni şi peste în populaţia activă) a fost de 1,8%, în scădere cu 2 puncte procentuale
comparativ cu anul 2005. Rata şomajului de lungă durată pentru tineri (ponderea şomerilortineri
aflaţi în şomaj de 6 luni şi peste în populaţia activă de 15-24 ani) este superioară celei totale,
aceasta fiind de 12,2% în 2010 (Tabel 5.12).
La nivel regional, Regiunea Centru are cea mai mare rată a şomajului de lungă durată
(4,6%) şi cea mai mare rată a şomajului pentru tineri (21,2%). Regiunea Vest are a doua cea mai
mică rată a şomajului din ţară (1,8%) în scădere cu 2% comparativ cu anul 2005. Singura regiune
cu o rată mai mică este Regiunea Bucureşti-Ilfov, cu o valoare a şomajului de lungă durată de
0,2%. Referitor la şomajul în rândul tinerilor, Regiunea Vest se situează pe locul 4 în România, cu
o rată de 12,2%, în creştere cu 0,3% comparativ cu anul 2005.
Din punct de vedere al structurii ratei şomajului pe sexe, la nivelul Regiunii Vest rata
şomajului este uşor mai mare în rândul bărbaţilor (1,9%, comparativ cu 1,6% cât este în cazul
femeilor). La nivelul mediilor de rezidenţă, rata şomajului în mediul rural este 1,9%, uşor
superioară celei din mediul urban (1,7%). Structura ratei este similară şi în cazul tinerilor, 13,1%
pentru bărbaţi şi 11,1% pentru femei, iar la nivelul mediilor de rezidenţă disparităţile sunt mai
accentuate, 19,2% rata şomajului pentru tineri în mediul urban, în timp ce în mediul rural este de
doar 4,5%.
Tabel 5.10. Evoluţia ratei şomajului de lungă durată în Regiunea Vest (%)
Indicator 2005 2006 2007 2008 2009 2010
% 2010 /
2005
3,8 3,5 3,0 2,7 2,1 1,8 -2

Rata şomajului de lungă durată
(12 luni şi peste)
Rata şomajului de lungă durată 11,9 10,0 11,6 12,0 11,4 12,2 0,3
pentru tineri (6 luni şi peste)
5.3.2. Gradul de ocupare pe sectoare de activitate

Structura ocupaţională pe sectoarele principale relevă o situaţie asemănătoare precum şi
tendinţe similare cu cele ale structurii valorii adăugate brute, mai pronunţate totuşi cu referire
la schimbarea structurală curentă.
245
La nivel naţional, în 2010 structura ocupaţională se caracteriza printr-o pondere foarte

ridicată a sectorului agricol (29,1%), urmat de industrie (20,7%), comerţ (20,3%), administraţie
publică, asigurări, învăţământ, sănătate şi asistenţă socială (11,9%), dar mult mai mică în
construcţii (7,5%) şi informaţii - comunicaţii (1,6%).
În Regiunea Vest, cea mai mare pondere a persoanelor ocupate este în industrie (27,7%),
în sectorul agricol (25,1%), comerţ (21,1%), administraţie publică, asigurări, învăţământ, sănătate
şi asistenţă socială (11,9%). În construcţii lucrează 5,9% din populaţia ocupată din regiune, iar în
înformaţii şi comunicaţii 1,5%.
Comparativ cu România, Regiunea Vest prezintă o pondere semnificativ mai mare a

ocupării forţei de muncă în industrie (7% deasupra mediei pe ţară, situându-se pe locul întâi). Pe
de altă parte, aceasta prezintă o pondere semnificativ mai mică a ocupării forţei de muncă în
agricultură şi pescuit (-4,1%, situându-se pe locul al şaselea, înaintea regiunilor Bucureşti Ilfov şi
Centru).
Comparativ cu UE27, Regiunea Vest se caracterizează în principal printr-o pondere mai

mare a ocupării în industrie (10,2% peste media UE27) şi agricultură (19,9 % peste media UE27),
în timp ce ponderea sectorului construcţii, a informaţiilor şi comunicaţiilor şi a tanzacţiilor
imobiliare sunt similare cu media UE27 (Figura 5.300). Acest lucru indică faptul că Regiunea Vest
este în continuare capabilă de a susţine o producţie industrială relativ ridicată (spre deosebire de
multe regiuni europene vestice, precum şi că este posibilă dezvoltarea unui sector al serviciilor
mai dinamic).
-
l
i
Fig. 5.30. Ponderea populaţiei ocupate pe sectoare în 2010
246
Ca şi modalitate de concentrare a resurselor pe obiectivele Strategiei Europa 2020,

Politica de Coeziune defineşte un set de obiective tematice (OT) la care vor contribui fondurile
ESI (ESI - European Structural and Investment). Aceste OT-uri oferă o multitudine de obiective de
finanţare posibile în întreaga UE, cu incidenţă asupra forţei de muncă, astfel:
♦ Întărirea cercetării, dezvoltării tehnologice şi inovării;

♦ Promovarea angajării şi sprijinirea mobilităţii lucrătorilor;
♦ Promovarea incluziunii sociale şi combaterea sărăciei.
În Comunicatul său Politica regională ce contribuie la creşterea inteligentă în Europa,
Comisia Europeană oferă sugestii cu privire la conceptele cheie care trebuie prezentate în cadrul
unei strategii de specializare inteligentă . Dintre acestea amintim numai pe cele cu legătură
directă asupra ocupării forţei de muncă:
♦ Clustere de inovare pentru creştere regională. Clusterele oferă mediul favorabil de

încurajare a competitivităţii şi inovării.
♦ Medii de afaceri prietenoase de inovare pentru IMM-uri, mai ales cele care se
concentrează pe C&D şi crearea de noi firme.
♦ Infrastructura regională atractivă de cercetare şi centrele de competenţă sunt
elemente cheie ale sistemelor de inovare bazate pe cunoştinţe.
♦ Creativitatea şi industriile culturale pot sprijini dezvoltarea semnificativă a economiilor
locale, crearea de locuri de muncă noi şi sustenabile, pot avea un efect de propagare
asupra altor industrii şi pot creşte atractivitatea regiunilor şi a oraşelor.
Deosebit de importantă în acest context este şi recomandarea Băncii Mondiale pentru
Regiunea Vest, referitoare la obiectivele specifice şi priorităţile de investiţii identificate pentru
Axa prioritară 1, "Creşterea competitivităţii locale şi specializarea inteligentă în Regiunea Vest",
care poate avea un impact esenţial asupra forţei de muncă.
Astfel, se consideră că prima prioritate de investiţii prin această axă este îmbunătăţirea
infrastructurii regionale de cercetare şi inovare şi promovarea centrelor de competenţă.
Obiectivele specifice ale acestei priorităţi de investiţii sunt:
(i) creşterea capacităţii de cercetare şi inovare a regiunii, cu scopul de a crea noi

produse şi tehnologii;
(ii) creşterea cooperării dintre actorii locali şi regionali responsabili cu cercetarea,

dezvoltarea tehnologică, inovarea şi dezvoltarea afacerilor;
(iii) întărirea culturii de asociere a companiilor din Regiunea Vest.
Nivelul de cercetare în această regiune poate fi crescut prin structuri de parteneriat

public-privat. Cercetarea în domenii ca TIC, electronică, procesarea lemnului, energii
regenerabile, agroalimentar, pot fi extinse printr-o nouă infrastructură, dezvoltată fie prin
structuri publice sau private, acţionând individual sau în asociere.
247
Regiunea Vest deţine un avantaj comparativ în ceea ce priveşte angajaţii calificaţi (sau cei
cu educaţie universitară). Ca mare parte a României, totuşi, Regiunea Vest se confruntă cu o
problemă, atât a angajaţilor în etate, restructuraţi din industrii tradiţionale ca mineritul şi
industria metaliferă (mai ales în Hunedoara şi Caraş-Severin), precum şi a angajaţilor tineri, care
termină şcoala fără a avea calificări cerute pe piaţa muncii.
5.3.3. Analiză date statistice Municipiul Deva

Datele statistice la dispoziţie au fost extrase din Baza de date a Institutului Naţional de
Statistică INS.
Prin analiza statistică a datelor specifice Municipiului Deva se confirmă în cea mai mare
parte concluziile studiilor de fundamentare a elaborării strategiilor de dezvoltare 2014-2020,
realizate pentru Regiunea Vest, prezentate succint în partea de început a capitolului.
5.3.3.1. Ocuparea resurselor de muncă
Salariaţi
Numărul mediu de salariaţi a cunoscut o evoluţie deosebit de oscilantă, fără să poată fi
stabilită o regulă generală, acoperitoare pentru întreaga perioadă de referinţă (2002-2015).
Graficul de mai jos denotă această evoluţie. Totuşi, după cum se observă, în ultimii ani de analiză
numărul a rămas relativ constant.
Evoluţia numărului de salariaţi
40000
35000
25OCO
ZDCCO
10QOQ
ÎCO3 iittM iittft 2U& M07 MM M» MlO Mll Ml2 Ml3 MU MlS
Fig. 5.31. Evolutia numarului de salariati

Analizând comparativ evoluţia procentuală a numărului mediu de salariaţi pentru

Municipiul Deva şi oraşele din apropiere, pentru perioada 2002-2015 (sursă: Institutul Naţional
248
de Statistică), evidenţiată în graficul următor, se observă că este singurul oraş care a înregistrat
o creştere în perioada menţionată. Ţinând cont de faptul că numărul de salariaţi este prezentat
în funcţie de localitatea în care îşi desfăşoară activitatea, această evoluţie evidenţiază nu numai
o tendinţă progresivă a dezvoltării economice a municipiului, dar şi caracteristica de pol de
atragere pentru locuitorii din zonele învecinate.
Evoluţia procentuala a numărului mediu de

salariaţi
-
Coton
4D.DCK
-SO.OOfc
Fig. 5.32. Evoluţia procentuală a numărului de salariaţi, Municipiul Deva, 2002-2015
Evoluţia numărului mediu de salariaţi este în concordanţă directă cu schimbările

numerice realizate în principala ramură de activitate a municipiului, industria.
Dacă ne referim la distribuţia salariaţilor pe domenii de activitate, o primă observaţie

trebuie să se refere la aportul nesemnificativ al agriculturii, care în anul 2000 era de 1%, iar în
anul 2011 nu se mai identifică salariaţi în agricultură. Ca urmare, în continuare vom omite acest
domeniu de activitate din observaţiile pe care le vom formula.
.■I:KO)
35000
3O0CO
25000
20000
■ ■ Nr mediu Sjl.nri.nti
15000
10000 r ■ Industrie- loial
i
5000 n
1 l_ 1
1 1 1 1 11 1 L kk
20072005
u
2000
2002
Î0062004
2001
2011
2003
2003
2009
2010
Fig. 5.33. Evolutia numarului de salariati total, industrie total si industria prelucratoare
249
Pentru a avea o imagine relevantă a distribuţiei salariaţilor pe domenii de activitate, au

ne vom referi la datele înregistrate la începutul şi sfârşitul perioadei de analiză (Tabelul 5.11). De
menţionat faptul că datele pentru Administraţia publică şi Activităţi financiare, bancare şi de
asigurări nu sunt omogene, fiind modificată încadrarea în aceste domenii specifice, noile domenii
din 2011 fiind Servicii administrative şi activităţi de servicii suport şi Administraţie puiblică şi
apărare, asigurări sociale din sistemul public.
Tabel 5.11. Evoluţia distribuţiei salariaţilor pe domenii de activitate

Nrc. Domeniul de activitate 2000 2011
Numeric Procentual Numeric Procentual
1 Numărul mediu de salariaţi 27638 100% 30518 100%
2 Industrie total 6796 25% 9424 31%
3 Comerţ 4728 17% 7368 24%
4 Construcţii 2662 10% 2307 8%
5 Transporturi şi poştă 2262 8% 1800 6%
6 Sănătate şi asistenţă socială 2071 7% 1878 6%
7 Învăţământ 1679 6% 1818 6%
8 Administraţie publică 1137 4% 1623 5%
9 Activităţi financiare, bancare şi de 987 4% 1672 5%

asigurări
10 Agricultură 286 1% - -
11 Informaţii şi comunicaţii - - 301 1%
12 Alte domenii 5030 18% 2327 8%
Prezentarea paralelă a celor două distribuţii reflectă transformările care au avut loc în
distribuţia salariaţilor pe domenii de activitate, consecinţă directă a restructurărilor care au avut
loc în această perioadă în structura economică a municipiului (Figura 5.34 şi Figura 5.35).
250
Agricultura
Aci Nnandare
Aiirnin publica
est.
Sănătate a JS Construcţii
sociala 7%
Transp si pasta
Fig. 5.34. Distributia salariatilor pe domenii de activitate, anul 2000
Informaţii ţi Lomumca i
Actlvfln^ Admin Industrie
publica _^^
asist soc 6%
J
Transport si _/^
Construcţii
Fig. 5.35. Distributia salariatilor pe domenii de activitate, anul 2011

Astfel, dacă în 2000 industria deţinea primul loc cu o pondere de 25%, iar comerţul locul
secund cu ponderea de 17%, acest clasament se păstrează şi în anul 2011, dar cu o accentuare a
ponderilor deţinute, respectiv 31% industrie şi 24% comerţ. Locurile următoare revin ponderii
salariaţilor din comerţ şi transport şi poştă, cu ponderile de 10% şi 8% în 2000, diminuate în 2011
la 8% şi 6%. De remarcat prezenţa în anul 2011 a domeniului informaţii şi comunicaţii, care
absorbe 1% din numărul totalul salariaţilor municipiului Deva.
Ponderea învăţământului a rămas constantă (6%). O creştere uşoară, de 1%, s-a

înregistrat la salariaţii din sănătate şi asistenţa socială (de la 6% la 7%), precum şi o diminuare de
251
numai 1%în ceea ce priveşte salariaţii din cadrul administraţiei publice şi a activităţilor financiare,
bancare şi de asigurări.
Deoarece industria reprezintă domeniul principal de activitate al municipiului Deva, vom

detalia analiza privind modificările structurale care au avut loc în perioada 2000-2011, cu referire
la numărul de salariaţi care şi-au desfăşurat activitatea în acest domeniu.
Tabelul 5.12 prezintă evoluţia distribuţiei numărului de salariaţi pe principalele ramuri

industriale în anii 2000 şi 2011. Corespunzător datelor înregistrate în acest tabel se obţin
reprezentările grafice de distribuţie din Figurile 5.36 şi 5.37.
Tabel 5.12. Evoluţia distribuţiei salariaţilor din industrie

Nrc. Domeniul de activitate 2000 2011
Numeric Procentual Numeric Procentual
1 Industrie total, din care: 6796 100% 9424 100%
2 - Industria prelucrătoare 4178 61% 7472 79%
3 1604 24% 720 8%

- Energie electrică şi termică, gaze
şi apă
4 - Industria extractivă 1014 15% 197 2%
5 - Alte ramuri industriale - - 1080 11%

termica gaze-si Industrii
prelucrătoare
£1*
Ipi 24%
Fig. 5.36. Distributia salariatilor din industrie pe ramuri industriale, anul 2000
252
Prezentarea în paralel a celor două distribuţii este edificatoare asupra mutaţiilor care s-
au produs în perioada analizată în ceea ce priveşte numărul salariaţilor din diverse ramuri
industriale. Astfel, locul fruntaş deţinut de industria prelucrătoare se impune în continuare. Mai
mult, de la o pondere de 61%, cât deţinea în anul 2000, s-a făcut saltul la 79%, ceea ce reprezintă
o modificare structurală profundă la nivelul municipiului Deva, şi care poate constitui în
continuare un punct de analiză pentru o mulţime de alte aspecte socio-economice care au
incidenţă cu acest indicator de structură.
Fig. 5.37. Distributia salariatilor din industrie pe ramuri industriale, anul 2011
Mutaţii semnificative s-au produs şi la numărul de salariaţi care au activat în domeniul

energiei electrice şi temice, gaze şi apă. În acest caz, ponderea iniţială de 24% privind salariaţii
din total industrie s-a modificat la 8%. Din nou, se poate continua analiza cu aspecte corelate cu
această diminuare a ponderii salariaţilor. Totuşi, trebuie să arătăm că modificarea cifrelor
absolute aferente (1.604 salariaţi în 2000 şi 720 salariaţi în 2011) denotă o diminuare mult mai
mică, numărul salariaţilor din 2011 reprezentând 44% din numărul salariaţilor care activau în
ramura respectivă în anul 2000.
Industria extractivă, o ramură deosebit de importantă pentru judeţul Hunedoara, a atras

în anul 2000 15% din numărul total al salariaţilor din industrie, în timp ce în anul 2011 ne referim
numai la 2% din totalul salariaţilor. În cifre absolute, salariaţii care revin industriei extractive în
anul 2011 (197 salariaţi) reprezintă 19,4% din numărul salariaţilor care activau în această ramură
industrială în anul 2000 (1014 salariaţi).
Referitor la activitatea din comerţ. Datele la dispoziţie din Fişa localităţii municipiului Deva
sunt înregistrate prin Comerţ, pentru perioada 2000-2005, respectiv Comerţ cu ridicata şi cu
amănuntul, repararea autovehiculelor şi motocicletelor, pentru perioada 2008-2011. În prima
perioadă, 2000-2005, salariaţii din comerţ au cunoscut o creştere continuă, de la 4728 în 2000 la
253
5568 în 2005, iarîn perioada 2008-2011 s-a putut constata odiminureîn primii doi ani, de la 7885
în anul 2008 la 7293 în anul 2011, după care numărul salariaţilor a crescut puţin în anul 2011,
fiind 7368 salariaţi angajaţi în activităţi comerciale.
Salariaţii din construcţii au cunoscut o evoluţie total oscilantă. În ansamblu, pentru

întreaga perioadă 2000-2011, se poate observa că numărul salariaţilor s-a diminuat cu 13,3%, de
la 2662 salariaţi în 2000 la 2307 salariaţi în 2011. Un punct de maxim absolut al perioadei a fost
în anul 2008, când erau prezenţi 4269 salariaţi în domeniul construcţiilor, iar minimul perioadei
revine anului 2010, cu numai 2109 salariaţi. De remarcat tendinţa de creştere continuă
înregistrată pe subintervalul 2004-2008, valorile succesive din anii respectivi fiind 2236 în 2004,
2258 în 2005, 2621 în 2006, 3007 în 2007 şi 4269 în 2008. Creşterea absolută, de 2033 salariaţi
corespunde unei creşteri procentuale cu 91%, deci s-a ajuns la aproape o dublare a salariaţilor
din domeniul construcţii.
Şomajul
În ceea ce priveşte numărul de şomeri pentru perioada 2010-2015, se constată o evoluţie

general descrescătoare, ajungându-se în anul 2015 la o valoare de 846, într-o scădere accentuată
faţă de valorile din anii anteriori, aşa cum se observă şi în graficul de mai jos, confirmându-se
astfel panta ascendentă a evoluţiei economice a Municipiului Deva:
Evoluţia numărului de şomeri

2000
500
I)
,-iiln
2011 2013
Fig. 5.38. Evoluţia numărului de şomeri, Municipiul Deva, 2010-2015
254
5.4. ANALIZA SWOT - Competitivitate, suport afaceri,

demografie, resurse umane
PUNCTE TARI
Diversitatea resurselor aparţinând cadrului natural (ale reliefului, hidrografice, climat)
Diversitatea domeniilor de activitate ale firmelor din municipiul Deva.
Nivelul ridicat de instruire a populaţiei municipiului Deva.
Existenţa unei forţe de muncă bine calificate şi instruite în industrie.
Mediul de afaceri local dezvoltat şi spirit anteprenorial ridicat: la sfârşitul anului 2012 au depus bilanţ
un număr de 3.730 de firme, dintre care 2.427 cu cifra de afaceri CA>0, reprezentând 30,84% din totalul
firmelor din judeţul Hunedoara şi 29,99% din total firme cu CA>0.
Structură economică favorabilă - industria şi serviciile au participat cu 62% în cadrul profitului brut şi
cu 56% în cadrul profitului curent din anul 2012, la nivelul municipiului Deva.
Reprezentarea corespunzătoare a domeniului „Comerţul cu ridicata şi amănuntul; repararea
autovehiculelor şi motocicletelor", care deţine o pondere de 16,47% al numărului de angajaţi locali,
15,43% din profitul brut şi 18,24% din profitul curent, la nivelul anului 2012.
Dezvoltarea puternică a domeniului „Construcţii", ponderea acestuia la nivelul anului 2012 fiind:
9,38% din numărul de angajaţi, 19,20% din profitul brut şi 21,31% din profitul curent.
Reprezentarea semnificativă a domeniului „Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice", cu 3,6% din
numărul de angajaţi, 5,32% din profitul brut şi 7,23% din profitul curent.
Eficienţa deosebită a industriei extractive : în anul 2012, cu numai 0,87% din numărul de angajaţi, a
realizat un profit brut care reprezintă 25,10% şi un profit curent de 9,48%.
Existenţa unui număr reprezentativ de firme care activează în domeniul turismului, respectiv 225
firme înregistrate din care 154 firme active.
Piaţa imobiliară dezvoltată: la numai 0,60% din numărul de angajaţi, tranzacţiile imobiliare au
realizat în 2012 ponderi de 3,36% din profitul brut şi 4,41% din profitul curent.
Sector dezvoltat al exploatării şi prelucrării lemnului.
Sector activ al confecţiilor textile şi metalice.
Dezvoltarea puternică a sectorului privat în comerţ şi servicii.
Număr mare de licee.
Existenţa specialiştilor calificaţi în domeniul consilierii şi orientării pentru carieră în municipiul Deva şi
a ONG-urilor profilate pe formarea şi reconversia forţei de muncă.
Modernizarea transportului feroviar prin proiectul de reabilitare a liniei de cale ferată Frontieră
-Curtici - Simeria, parte componentă a Coridorului IV Pan - European, pentru circulaţia trenurilor cu
viteza maximă de 160 km/h.
PUNCTE SLABE
Şomaj ridicat.
Domeniul „Pescuit şi acvacultura" este practic inexistent; aici este prezentă o singură firmă, care nu are
cifra de afaceri CA>0.
Eficienţa scăzută a firmelor din domeniul turismului: cele 154 de firme active (6,34% din total firme
active) au realizat în anul 2012 numai 1,39% din profitul brut şi 1,91% din profitul curent.
255
Lipsa disponibilităţii parcurilor industriale şi logistice publice şi private.

Reprezentarea slabă a sectorului public de cercetare-dezvoltare.
Lipsa invăţământului de nivel universitar, sursă importantă pentru constituirea unor parteneriate de
cercetare-dezvoltare pentru o gamă variată de domenii.
Lipsa unor parcuri ştiinţifice şi tehnologice.
Lipsa pe plan local a serviciilor de consultanţă financiare, de management şi de accesare a fondurilor
europene.
Inexistenţa serviciilor de instruire şi consultanţă de afaceri de înaltă calitate pe plan local.
Inexistenţa unor branduri ale companiilor devene recunoscute la nivel naţional şi european.
Lipsa unor servicii de consultanţă specializate privind întocmirea setului de documentaţii pentru
acordarea de facilităţi fiscale.
Slaba cooperare între industrie şi cercetare.
Inexistenţa unui sistem stimulativ pentru înfiinţarea de IMM-uri în domeniile economice deficitare.
Investiţii scăzute în resursele umane ale IMM-urilor.
Lipsa de parteneriate eficiente între mediul de afaceri şi sistemul de învăţământ.
Scăderea fondului forestier.
Structura excesiv fragmentată a exploataţiilor agricole din cadrul localităţilor aparţinătoare.
Numărul scăzut al produselor tradiţionale atestate.
Slaba reprezentare a parteneriatelorîn domeniul agriculturii din cadrul localităţilor aparţinătoare.
Dificultăţi de comercializare a producţiei agricole a fermelor de semi-subzistenţă.
Capacitatea scăzută a populaţiei din mediul rural de accesare a fondurilor europene.
Număr redus de firme care au implementate sisteme de management conform standardelor
internaţionale (ISO 9000, ISO 14000, HACCP, OHASAS 18000, ISO 17799-BS 7799 şi/sau ISO 17025).
Incoerenţa legislativă a procesului descentralizării, mai ales cu referire la descentralizarea fiscală.
Lipsa unui cadru de referinţă pentru organizarea unor târguri, pentru promovarea agriculturii şi a
produselor agricole locale, care în timp să devină tradiţionale.
Declinul industriei miniere şi siderurgice.
Dezvoltarea slabă a domeniului „Silvicultură şi exploatare forestieră", sub limita potenţialului existent
(un număr de 9 firme active din cele 2.427 care au depus bilanţ şi cu CA>0 pe anul 2012).
Calificarea profesională prin formare iniţială nu se mai realizează prin sistemul de învăţământ public,
care nu asigură o acoperire corespunzătoare a tuturor domeniilor de calificare (specializări şi meserii).
Corelarea deficitară a cererii cu oferta de pe piaţa de muncă.
Nivelul de calificare certificat al forţei de muncă, profilul de competenţe certificate ale persoanelor
aflate în şomaj, în căutarea unui alt loc de muncă nu corespund cerinţelor specifice ale angajatorilor.
Oferta de calificare sau reconversie nu este suficient de diversificată şi nu există o concurenţă între
ofertanţii de formare, această situaţie fiind un obstacol pentru o ofertă flexibilă şi adaptată nevoilor de
dezvoltare personală şi profesională a clienţilor.
Ofertanţii de formare activează izolat, neexistând o ofertă globală, corelată a acestora şi adaptată
nevoilor identificate la nivel local.
Desfăşurarea deficitară a transportului feroviar de marfă, care afectează realizarea optimă a
transportului combinat de mărfuri.
256
Lipsa de parteneriate eficiente între şcoală şi mediul de afaceri.

Insuficienţa fondurilor destinate activităţilor de formare.
OPORTUNITĂŢI
Calitatea Devei de reşedinţă a judeţului Hunedoara oferă oportunităţi suplimentare de dezvoltare
economică şi socială.
Domeniul „Informaţii şi comunicaţii" poate deveni un motor propulsor pentru perioada de referinţă a
noii strategii. Datele înregistrate la sfârşitul anului 2012 de firmele din acest domeniu: la 0,97% număr
angajaţi, cele 69 firme active (din total 95 înregistrate) au obţinut 1,43% din profitul brut şi 1,85% din
profitul curent.
Existenţa programelor de finanţare din partea Uniunii Europene şi finanţare naţională pentru resurse
umane.
Accesul României la Fondurile Structurale şi de Coeziune ale Uniunii Europene.
Existenţa conurbaţiei Corvina, formată din UAT Deva, Hunedoara, Simeria şi Călan, care oferă
posibilităţi multiple de atragere de finanţări nerambursabile pentru implementarea unor proiecte de
interes comun.
Noua abordare a dimensiunii dezvoltării urbane în România, preconizată pentru perioada 2014-2020,
cu definirea municipiului Deva drept pol metropolitan cu potenţial regional limitat.
Creşterea numărului de investitori ca urmare a fenomenului de migrare a acestora dinspre polii Arad
şiTimişoara către estul regiunii.
Mediatizarea oportunităţilor de afaceri.
Construirea autostrăzii Nădlac-Arad-Timişoara-Deva-Sibiu are un impact semnificativ pentru creşterea

atractivităţii regiunii pentru potenţialii investitori.
Reorientarea băncilor în vederea sprijinirii înfiinţării şi dezvoltării sectorului IMM prin diversificarea
serviciilor bancare.
Întărirea / specializarea instituţiilor care oferă servicii de consultanţă.
Existenţa unor spaţii de producţie şi capacităţi de producţie nefolosite.
Reabilitarea blocurilor energetice de la S.C. Complexul Energetic Hunedoara S.A.
Potenţial ridicat de producere a energiei regenerabile - hidroenergie, biomasă şi creşterea interesului

investitorilor pentru acest sector.
Disponibilitatea fondurilor europene pentru extinderea şi modernizarea IMM-urilor, creşterea

productivităţii, internaţionalizare şi standardizare, crearea de noi locuri de muncă.
Susţinerea înfiinţării şi funcţionării grupurilor de producători din mediul rural prin fonduri europene.
257
Creşterea interesului pentru produsele ecologice, naturale şi tradiţionale.
Creşterea cererii pe plan mondial pentru produsele agroalimentare şi agricole bio.
Creşterea competitivităţii întreprinderilor prin investiţii în proiecte de cercetare-dezvoltare-inovare.
Creşterea importanţei economiei bazate pe cunoaştere, care avantajează zonele cu forţă de muncă înalt
calificată.
Dezvoltarea pieţei de servicii de afaceri (firme de consultanţă).
Dezvoltarea învăţământului la distanţă.
Finanţări pentru cursuri de formare profesională şi cursuri de calificare pentru populaţia din mediul
rural (POSDRU).
Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) Programul LEADER şi
înfiinţarea GAL-urilor oferă noi forme de dezvoltare rurală. Raportul cost/calitate
pentru forţa de muncă este avantajos pentru angajatori. Accesarea fondurilor
europene de către populaţia din satele aparţinătoare
Cadru legislativ flexibil şi corelat cu cel european în domeniul calificărilor profesionale prin sistemul de
învăţământ.
AMENINŢĂRI
Posibilitatea neadaptării la condiţiile de calitate impuse de Uniunea Europeană.
Invadarea pieţei cu produse din import.
Lipsa coeziunii şi cooperării dintre diferite ramuri industriale, lipsa integrării intreprinderilorîn
lanţurile de producţie.
Activitatea deosebit de scăzută în domeniul inovativ, atât în sectorul public, cât şi în cel privat.
Stabilirea şi exercitarea deficitare privind dreptul de proprietate intelectuală.
Lipsa unor corelări ale programelor de dezvoltare a infrastructurii şi nevoile de echipare a zonei cu
potenţial de dezvoltare a IMM-urilor.
Accesul scăzut la capital al IMM-urilor ,i nivelul scăzut al abilităţilor anageriale la nivelul acestora.
Stabilirea arbitrară a preţurilor/tarifelor serviciilor publice datorită poziţiei de monopol.
Fiscalitatea împovărătoare.
Birocraţia.
Politica fiscală în continuă schimbare face dificilă planificarea eficientă a unei afaceri.
Forţa de muncă angajată la negru.
Instabilitatea legislaţiei.
Competiţia neloială datorită pieţei negre.
Inexistenţa unei infrastructuri de cercetare performante scade posibilităţile şi atractivitatea tinerilor
cercetători valoroşi de a rămâne în România.
258
Gospodăriile de semi-subzistenţă nu pot îndeplini cerinţele UE.

Fluctuaţiile de pe piaţa forţei de muncă depind de mişcările pieţei europene sau mondiale, atât în
cazul întreprinderilor mari, dar mai ales în cazul celor mici şi medii.
Migrarea forţei de muncă calificate şi mai ales înalt calificate către ţările membre ale Uniunii
Europene este un proces cu tendinţe de creştere, având efecte negative pe termen mediu şi lung.
Reduceri de personal în sectorul bugetar. Nivelul scăzut al
salariilor din învăţământ şi cercetare. Puterea de cumpărare
locală aflată la un nivel destul de scăzut. Balanţă negativă
natalitate-mortalitate.
259
6. POTENTIALUL TURISTIC SI CULTURAL 6.1.
Recomandări Banca Mondială 6.1.1. Caracteristicile
turismului în Regiunea Vest

Caracteristicile sectorului de turism fac din acesta un sector cheie pentru promovarea
creşterii inteligente, durabile şi favorabile incluziunii pe care Europa 2020 doreşte să oîncurajeze.
Acest lucru este confirmat chiar în cadrul strategiei, care prezintă creşterea competitivităţii
sectorului de turism din Europa ca fiind una dintre priorităţile acesteia în cadrul iniţiativei
emblematice "O Politică industrială pentru era globalizării".
Există trei caracteristici de bază care poziţionează sectorul turismului în centrul strategiei
Europa 2020:
♦ Turismul este a treia cea mai importantă activitate socio-economică din UE după
sectorul comerţului şi distribuţiei şi sectorul construcţiilor. Acest sector generează
peste 5% din PIB din economia europeană şi foloseşte 5,2% din forţa de muncă. Când
sunt luate în calcul sectoarele conexe turismului, aceste procente cresc la 10%,
respectiv 12%.
♦ Turismul este una dintre activităţile economice cu cel mai mare potenţial pentru
crearea creşterii şi a locurilor de muncă în UE. În ultimii ani, acesta nu numai că a creat
mai multe locuri de muncă decât media din economie, ci a generat şi mai multe
oportunităţi de ocupare a forţei de muncă pentru tineri, femei şi muncitori necalificaţi.
Acest lucru este ilustrat prin faptul că proporţia de tineri care lucrează în sectorul
turismului este dublă faţă de restul economiei.
♦ În ansamblu, sectorul turismului este esenţial pentru stimularea coeziunii teritoriale în
UE, în special pentru încurajarea integrării economice şi sociale a zonelor rurale şi de
munte, a regiunilor de coastă şi a insulelor, a regiunilor periferice şi ultraperiferice,
precum şi a regiunilor mai puţin prospere.
Regiunea Vest are un avantaj comparativ latent în sectorul turismului
Principalele motive prin care se susţine avantajulsectorului turistic din această regiune
pot fi prezentate pe scurt după cum urmează:
♦ Patrimoniul natural (inclusiv parcurile naturale şi izvoarele termale);
♦ Patrimoniul istoric şi arhitectural;
♦ O mai bună accesibilitate decât majoritatea regiunilor din România şi avantajul de

a se contura ca un centru de afaceri transfrontalier pentru vecinii săi.
Per ansamblu, în cadrul sectorului de turism al Regiunii Vest pot fi identificate anumite
provocări ce trebuie soluţionate în vederea valorificării eficiente a potenţialului natural, cultural
şi istoric existent.
260
În acest sens pot fi amintite drepturile de proprietate neclare pentru patrimoniul istoric
şi cultural, cum sunt castelele, spaţiile balneare etc., care determină blocarea accesului la
fondurile europene. Un alt impediment este generat de capacitatea publică administrativă
redusă pentru proiecte complexe de investiţii în turism sau pentru atragerea şi gestionarea
proiectelor de tip PPP (Parteneriat Public Privat). De remarcat şi lipsa unor produse turistice
regionale integrate,care să fie vândute pe pieţele turistice locale şi străine.
Un cluster de turism poate sprijini cooperarea între actorii turistici, precum şi între
sectorul turismului şi diferiţi actori din domeniul inovării. Prin capacitatea sa de a stimula
dezvoltarea infrastructurii publice şi private în conformitate cu strategiile locale de dezvoltare pe
zone, integrate şi multisectoriale, acesta poate deveni o forţă motrice pentru dezvoltarea atât a
asociaţiilor inovatoare conexe, cât şi a companiilor de turism.
Deci clusterul de turism poate acţiona ca o platformă de punere în aplicare a obiectivelor

de specializare inteligentă,în scopul orientării fondurilor europene către proiecte integrate şi
durabile de turism, cu sprijinirea investiţiilor în infrastructura public-privată. De exemplu, "sub-
clusterul" ecoturism poate sprijini crearea unei reţele regionale de destinaţii de ecoturism, cu
dezvoltarea concomitentă de infrastructuri ecologice şi creşterea gradului de utilizarea surselor
regenerabile de energie, etc.
Mai mult, legăturile dintre clusterele de turism şi cele de TIC pot acţiona ca instrumente
eficiente de promovare a dezvoltării economice. Astfel, clusterul de turism ar induce elemente-
cheie pentru strategii de investiţii teritoriale integrate, în special în contextul proiectelor de
renovare urbană, culturale şi de evenimente.
Diversele tipuri de turism ce formează avantajul comparativ al sectorului turismului în

cadrul Regiunii Vest sunt detaliate în continuare (Figura 6.1).
Turim urban &MICE
Turism balnear &
Ecoturism &
Turism
activ
Wellness
\7
Avantajul
comparativ al turismului
Fig. 6.1. Tipuri de turism în Regiunea Vest
261
6.1.1.1. Turism urban şi MICE

Turismul urban (Figura 6.2) este văzut tot mai mult ca un instrument de facilitare pentru
promovarea oraşelor europene ca destinaţii turistice. Acesta crează conexiuni cu alte sectoare
ce devin tot mai importante, fapt care generează noi echipamente/infrastructură (muzee, spaţii
de cazare, restaurante, etc.) cu impact asupra calităţii vieţii locuitorilor.
În plus, dezvoltarea turismului influenţează imaginea oraşelor şi modul în care acestea

sunt percepute: dacă un oraş este perceput ca destinaţie turistică, acesta devine atractiv nu doar
pentru turişti, ci şi pentru locuitorii săi şi sectorul afacerilor în ansamblu.
Principala formă de turism în oraşele din Regiunea Vest este reprezentată de turismul de
afaceri. Atractivitatea zonei din punct de vedere economic şi al investiţiilor este ilustrată prin
faptul că cei care călătoresc în scop profesional reprezintă majoritatea şederilor de o noapte în
hotelurile principalelor oraşe din Regiunea Vest.
Un produs turistic tot
mai popular
Reprezintă adesea un
model de cumpărare
Şedere scurtă
bruscă întrucât este
legat de o ofertă specială
O destinaţie nu
Un produs adaptat mai departe de
la principalii clienţi un zbor de 3 ore
ţintă din regiune
Un produs turistic
complementar
la
orincirjalele vacante
Fig. 6.2. Caracteristici ale turismului urban
Apropierea Regiunii Vest de Europa de Vest şi Centrală, căile de acces de nivel

internaţional şi potenţialul economic al regiunii atrag tot mai mulţi investitori, contribuind la
dezvoltarea turismului de tip MICE: meetings, incentives, conventions and exhibitions.
MICE include participarea vizitatorilor la următoarele activităţi:
♦ Asociaţii/ Caritate/ lnstitute/ Evenimente Sociale;

♦ Întâlniri şi conferinţe guvernamentale;
♦ Evenimente Corporative - dineuri, lansări de produse, conferinţe, acordări de premii
etc;
♦ Călătorii de stimulare;
♦ Ospitalitate corporativă;
♦ Expoziţii şi prezentări comerciale.
262
Turismul urban şi cel de tip MICE reprezintă un potenţial real de dezvoltare cu condiţia
soluţionării adecvate a unor blocaje importante pentru acest segment de turism:
♦ caracterul sezonier mare şi şederea medie mică;

♦ capacitatea mică de a transforma fluxurile de turişti de afaceri în turişti de agrement;
♦ lipsa unor centre multifuncţionale pentru activităţi sportive, afaceri şi evenimente
culturale.
Recomandări pentru turismul MICE în Regiunea Vest:
=> Axarea pe managementul evenimentelor şi realizarea de investiţii în turismul de

agrement, precum şi organizarea de întâlniri şi evenimente profesionale;
Zonele metropolitane de succes au plasat industria turismului şi managementul

evenimentelorîn centrul strategiei lor de turism sau au investit acest tip de turism ca parte a unei
strategii mai ample.
=> Promovarea unui program cultural şi de evenimente;
Strategia culturală şi a evenimentelor poate deveni un element cheie pentru a atrage

turişti în oraşele care se află într-o permanentă căutare de originalitate. Susţinerea unui program
echilibratde evenimente în fiecare sezon este un aspect important pentru o destinaţie urbană în
scop turistic.
Organizarea de evenimente majore în extra sezon poate reprezenta o modalitate

eficientă de creştere a fluxurilor de turişti în timpul sezonului slab.
6.1.1.2. Turism balnear şi de wellness

Resurse balneare şi turism medical
Regiunea Vest are mai multe staţiuni balneare importante. Staţiunile balneare sunt
elemente cheie pentru turismul din Regiunea Vest datorită amplasării lor, patrimoniului istoric
deţinut, obiceiului naţional de a merge în concediu în staţiuni balneare, precum şi noii tendinţe
internaţionale depracticare a turismului balnearşi medical.Judeţul Hunedoara este reprezentat
în acest sens prin staţiunile Geoagiu Băi şi Băile Călan.
Regiunea Vest ar putea să se poziţioneze ca o regiune-pilot în domeniul tratamentului

anti-îmbătrânire. Acest lucru poate fi realizat prin specializarea facilităţilor de tratament balnear
din oraşe şi staţiuni spre prevenirea şi terapia anti-îmbătrânire.Această recomandare a Băncii
Mondiale pentru Regiunea Vest este perfect valabilă şi pentru municipiul Deva.
Ana Aslan şi Gerovital pot constitui un punct de plecare în domeniul turismului medical.
Această ofertă poate fi completată prin controale medicale generale, chirurgie estetică cu
lumină, program anti-fumat, tratament anti-alcool, program de slăbire, etc.
263
Promovarea staţiunilor balneare ca destinaţii turistice medicale transfrontaliere
Clusterul turistic ar putea gestiona proiectarea produselor personalizate pentru anumite

pieţe şi ar putea oferi informaţii şi sprijin pentru centrele balneare şi de tratament medicale
regionale pentru certificarea lor şi în procesul de acreditare.
6.1.1.3. Ecoturism şi turism activ

Promovarea potenţialului de ecoturism al regiunii
Regiunea Vest poate deveni prima regiune din România care să dezvolte destinaţii de
ecoturism, având în vedere că potenţialul patrimoniului natural este unul dintre cele mai
importante ale ţării. Ecoturismul reuneşte turismul rural cu activităţile active şi de aventură şi
corespunde evoluţiilor recente de pe partea cererii de turism europeană.
Această formă de turism se bazează pe o abordare de dezvoltare de jos în sus, oferind nu

numai dezvoltare durabilă şi protejarea patrimoniului natural şi cultural, dar, de asemenea, o
păstrare maximă a beneficiilor economice la nivel local.
6.1.2. Patrimoniul turistic al Regiunii Vest

Unul dintre principalele active ale Regiunii Vest constă în resursa de patrimoniu natural:
peisaje muntoase, trecători, lacuri, izvoare de ape termale şi minerale, parcuri şi rezerve naturale.
Aproximativ 26% din toate zonele protejate din România sunt situate în Regiunea Vest.
Aceste zone protejate fac parte din reţeaua Natura 2000. Principalele parcuri naţionale şi
naturale din Regiunea Vest acoperă o arie de aproximativ 4.461 kilometri pătraţi, ceea ce
reprezintă 13,4% din suprafaţa terestră a Regiunii Vest. Dintre acestea ne vom referi succint la
parcurile naţionale Domogled - Valea Cernei şi Retezat.
Parcul Naţional Domogled - Valea Cernei este al doilea ca dimensiune din ţară şi singurul
care cuprinde un întreg bazin hidrografic şi mai multe masive muntoase. Domogled este situat în
apropiere de Băile Herculane şi este considerat una dintre cele mai bogate rezervaţii în ceea ce
priveşte speciile de plante din Europa. Aici pot fi întâlnite toate cele trei tipuri de ecosisteme
existente în România: acvatic, terestru şi acvatic subteran.
Parcul Naţional Retezat reprezintă cea mai complexă rezervă ştiinţifică din
România.Importanţa acestuia este recunoscută de organizaţiile internaţionale ca UNESCO, ce au
inclus Parcul Retezat pe lista Rezervaţiilor Naturale ale Biosferei. Parcul are o suprafaţă de 20.000
ha şi cuprinde relief glaciar (numeroase circuri, văi şi lacuri glaciare), plante rare (orhideea de
munte, floarea de colţ, nucul sălbatic) şi exemplare valoroase alefaunei.
Din categoria parcurilor naturale ne vom referi la Parcul Natural Grădiştea Muncelului-
Cioclovina. Acesta este o arie protejată de interes naţional (categoria 5 IUCN) situată în Munţii
264
Şureanu din Carpaţii Meridionali. Principalele atracţii turistice sunt siturile carstice naturale şi
cele arheologice, precum peştera preistorică pictată Cioclovina şi fortăreţele dacice
Sarmizegetusa Regia, aflateîn patrimoniul UNESCO.
În ceea ce priveşte patrimoniul istoric şi arhitectural, 2.104 monumente şi situri istorice

situateîn Regiunea Vest au fostînregistrate pe lista naţională a Monumentelor Istorice din
România. În judeţul Hunedoara, resursele turistice antropice sunt diverse, cuprinzând cetăţi şi
fortăreţe romane (complexul Ulpia Traiana Augusta dacică Sarmizegetusa), cetăţi medievale
(Castelul Corvinilor, Cetatea Deva), artă şi arhitectură istorică şi religioasă, muzee şi galerii de
artă, etnografie şi folclor.
Patrimoniul cultural intangibil este, de asemenea, bine reprezentat în această regiune prin
folclor şi tradiţii. Cel mai cunoscut element de patrimoniu intangibil din Regiunea Vest este
reprezentat de dansul Căluşarii, un dans foarte dinamic ce pare să aibă origini antice, precreştine
şi care a fost inclus pe lista de patrimoniu intangibil al UNESCO.
Principalele provocări pentru dezvoltarea ecoturismului în Regiunea Vest includ:
♦ infrastructura de turism montan/natural nedezvoltată sau învechită;

♦ lipsa legăturilor cu reţeaua europeană Greenway;
♦ lipsa infrastructurii de interpretare/ghidare sau informaţii turistice, în special în
ecoturism.
6.2. Potenţialul turistic al cadrului natural

Caracteristicile geografice naturale ale municipiului Deva şi ale împrejurimilor acestuia
constituie un potenţialul geografic natural deosebit, o premisă esenţială de dezvoltare a
turismului. Valenţele atractive, de factură estetico-peisagistică, se datorează atât prezenţei zonei
muntoase, cât şi a zonei deluroase care bordurează Deva, cu un grad ridicat de împădurire.
În cadrul zonei turistice Deva, în raport cu distribuţia resurselor turistice, pot fi

evidenţiatezonele hunedorene ale următoarelor areale: arealul Hunedoara - Ghelari; axa
Mureşului; axa Deva - Hunedoara - Haţeg. Simpla enumerare a acestora deschide perspective
largi de abordare, datorate poziţiei privilegiate a municipiului Deva.
Deoarece cadrul natural oferă oportunităţi deosebite de dezvoltare pentru perioada de

planificare vizată de strategie, s-a considerat necesară alocarea unui spaţiu adecvat acestei teme,
fără a ne propune o prezentare exhaustivă.
265
6.2.1. Potenţialul turistic morfologic

Relieful, element fundamental în definirea potenţialului de atractivitate al unui teritoriu,
se impune prin valenţele predominant peisagistice.
Municipiul Deva este situat, din punctul de vedere al provinciilor istorice româneşti, la
interferenţa Transilvaniei cu Banatul, la 45'53" latitudine nordică şi 22'54" longitudine estică, la
o înălţime de 187 m faţă de nivelul mării, pe cursul mijlociu al râului Mureş, pe malul stâng al
acestuia. Aşezat la o altitudine relativ joasă, într-o mică depresiune, beneficiază de cea mai
temperată climă din întreg Ardealul, fiind ferit de curenţi, fapt ce recomandă oraşul Deva ca un
autentic centru turistic, odihnitor şi reconfortant.
Relieful judeţului Hunedoara cuprinde unităţi de relief distincte, între acestea regiunile
muntoase ocupând o pondere majoritară. Depresiunile intramontane şi colinare, zonele
depresionare şi defileurile, completează structura reliefului din cuprinsul judeţului.
Regiunile muntoase constituie relieful cel mai vechi şi fragmentat, dar extrem de variat
sub aspect geomorfologic. Carpaţilor Meridionali le aparţin masivele înalte şi mijlocii din sudul şi
sud-estul judeţului, în timp ce Carpaţii Occidentali cuprind masivele mici şi mijlocii din vest şi
nord. Din punct de vedere al treptelor de altitudine, etajul montan este compus din subetajele
alpin (zone întinse din Munţii Retezat, Godeanu, Parâng şi parţial Ţarcu) şi cel de pădure (zonele
medii şi joase din Munţii Retezat, Godeanu, Ţarcu, Parâng, aşa-numitul Podiş dacic din Munţii
Şureanu, Poiana Ruscă, Metaliferi şi Masivul Găina).
Judeţul Hunedoara dispune şi de un relief carstic diversificat (endocarst şi exocarst),

marea majoritate a acestorforme dezvoltându-seîn roci calca roase, excepţie făcând aşa-numitul
speudocarst. Depresiunile intramontane din judeţul Hunedoara (Petroşani, Haţeg, Strei)
reprezintă treapta de relief cea mai joasă, acestea având aspectul unor golfuri.
Municipiul Deva deţine resurse morfo-peisagistice superioare mediei, datorită existenţei

unor condiţii favorizante în acest sens. Astfel, prin poziţia sa centrală în judeţul Hunedoara, Deva
beneficiază din plin de întreg potenţialul oferit de ambientul geografic. Oraşul se învecinează cu
munţii Poiana Ruscă şi munţii Apuseni în nord, iar cu Măgura Uroiului în est. Latura de S-E
aparţine munţilor Orăştiei (Şureanu).
Spre sud, când condiţiile atmosferice sunt propice, se zăresc în depărtare munţii Parâng
şi masivul Retezat. Dealurile din apropierea oraşului (Dealurile Devei) sunt utimele ramificaţii ale
munţilor Poiana Ruscă, formate din andezit, având înălţimea maximă de 697 metri şi cuprind
oraşul ca într-un semicerc, ferindu-l de excese climatice.
266
Zona depresionară Haţeg-Mureş cuprinde depresiunile Haţegului, Strei-Cerna

(Hunedoara) şi culoarul Orăştiei. Culoarul
Orăştiei este mărginit de Munţii Metaliferi şi
Şureanu şi are un caracter deluros spre sud,
iar spre nord este alcătuit din terasă şi lunci.
Defileul Mureşului este cuprins, pe
teritoriul judeţului, între localităţile Deva şi
Zam, şi reprezintă un culoar depresionar
format dintr-o succesiune de defileuri şi
bazine.
Munţii Poiana Ruscă, unitate fizico-geograficăcomponentă a sistemului Occidental

al Carpaţilor, deţin resurse turistice naturale concentrate în areale de dezvoltare turistică, dar
şi resurse antropice de o deosebită semnificaţie. Localizarea geografică conferă acestor munţi o
situaţie privilegiată, derivată din prezenţa unei morfologii variate, cu o structurare etajată
morfologic şi altitudinal, completată de o fragmentare accentuată exercitată de reţeaua
hidrografică şi, implicit, de o fizionomie cu o diversitate peisagistică particulară.
Sudul extrem al Munţilor Apuseni,

definit de lanţul montan de mică altitudine
Zarand-Metaliferi, găzduieşte o multitudine
de obiective turistice locale, foarte puţin
cunoscute la nivelul ţării, cu atât mai puţin pe
plan mondial. Unicitatea lor, prin multitudinea
de coline mici împădurite, îi face mult mai
spectaculoşi decât dacă s-ar afla într-o zonă
montană consacrată.
Muntele Vulcan (1263 m), cel mai spectaculos şi căutat obiectiv montan din Munţii
Metaliferi, nu impresionează prin altitudine, ci prin sălbăticia peisajelor. Există trasee turistice
care urcă pe brânele de la baza pereţilor de stâncă, dar accesul până sus este deosebit de greu
şi periculos.
Munţii Za randului nu prezintă un relief semeţ datorită altitudinilor mici, de regulă sub 600
m, vârful Drocea fiind cel mai înalt (836 m). Văile sunt mai abrupte în partea inferioară şi prezintă
cursuri de apă cu debit mic. Majoritatea văilor sunt străbătute de drumuri forestiere accesibile
chiar şi autoturismelor.
Configuraţia reliefului Munţilor Zarandului poate permite practicarea cu uşurinţă a

cicloturismului.
267
Măgura Uroiului este oarie

protejată de interes naţional, de
categoria a IV-aIUCN (rezervaţie
naturală, tipgeologic), şi se află la
confluenţaStreiuluicuMureşul.Cea mai
veche menţiune despre existenţa unor
artefacte preistorice la Măgura Uroiului
este de la sfârşitul secolului al XIX-lea,
când G. Téglás a afirmat că primele
comunităţi preistorice au pătruns pe
Valea Mureşului.
I.Marţian, într-un studiu

arheologic publicat în 1921, a menţionat
existenţa unei fortificaţii pe Măgura
Uroiului, pe care a atribuit-o dacilor.
Munţii Orăştiei sunt consideraţi centrul Politic, economic, militar şi spiritual al Daciei.
Zona Muntiilor oraştiei este delimitata de raurile Strei, Mureş şi Sebes. Deşi denumirea
geografică a munţilor este aceea de Munţii Şureanu, cea de Munţii Orăştiei este mai des folosită
de istorici şi arheologi, pornind de la oraşul cu acelasi nume. Din punct de vedere geologic,
Munţii Şureanu se suprapun în totalitate Pânzei Getice.
Parcul Naţional Retezat
Este o arie geografică ocrotită

de lege, fiind localizat pe suprafaţa
Munţilor Retezat, în partea sud
vestică a judeţului Hunedoara. Acesta
este primul parc naţional din România
şi a luat fiinţă în anul 1935, ca urmare
a frumuseţilor naturale existente pe
teritoriul munţilor de aici. Suprafaţa
totală a parcului este de 54400
hectare, iar altitudinea la care se află
este cuprinsăîntre 800 şi 2509 m.
Din 2004 Parcul Naţional Retezat a devenit membru al fundaţiei PAN Parks, iar din anul
2007 este protejat ca propunere de sit pentru reţeaua ecologică europeană Natura 2000, în
vederea conservării habitatelor naturale şi a speciilor de plante şi animale sălbatice de interes
comunitar, cât şi a protejării şi conservării speciilor avifaunistice.
268
Geoparcul Dinozaurilor Ţara Haţegului
Este o arie protejată de interes naţional ce corespunde categoriei a V-a IUCN (parc
natural), situată în sud-vestul Transilvaniei, în partea sud-vestică a judeţului Hunedoara, pe
teritoriul administrativ al oraşului Haţeg şi pe cele ale comunelor: Baru, Densuş, General
Berthelot, Pui, Răchitova, Râu de Mori, Sarmizegetusa, Sălaşu de Sus, Sântămăria-Orlea şi Toteşti.
Aria naturală a fost declarată

parc natural în 2004, iar din 2005
geoparcul a fost acceptat în Reţeaua
Europeană a Geoparcurilor şi în
Reţeaua Globală (sub egida UNESCO). În
cadrul geoparcului sunt incluse şi
următoarele rezervaţii naturale:
Paleofauna reptiliană Tuştea, Locul
fosilifer cu dinozauri Sânpetru,
Mlaştina de la Peşteana, Calcarele de la
Faţa Fetii, Vârful Poieni, Pădurea Slivuţ,
Fânaţele cu narcise Nucşoara, Fânaţele Pui.
Geoparcul Dinozaurilor este o îngemănare a geodiversităţii, biodiversităţii, patrimoniului

istoric şi cultural, într-un mod sinergic cu activităţile socio-economice ale Ţării Haţegului. În 2011,
Geoparcul Dinozaurilor „Ţara Haţegului" a fost inclus în clasamentul celor mai bune 7 poteci
tematice din România, pentru traseul Valea dinozaurilor. Această potecă tematică are ca punct
de plecare localitatea Sântămăria Orlea şi trece prin mai multe puncte de interes din Geoparcul
Dinozaurilor „Ţara Haţegului".
6.2.2. Potenţialul turistic hidrografic

6.2.2.1. Apele minerale (sărate)
Municipiul Deva posedă în interiorul limitelor sale o serie de resurse hidrominerale legate
de apariţia izvoarelor sărate. Cele mai vechi băi din localitate au fost doua băi sărate, amenajate
la sfârşitul secolului XIX.
Prima se afla într-o casă situată în strada Horia, ce datează din sec al XVIII-lea. Deţinea o
instalaţie primitivă şi de mică capacitate şi a funcţionat o lungă perioadă. În 1919, apa a început
să fie scoasă cu motor şi să fie încălzită, iar localul a fost şi el reamenajat, reparat şi mărit. Baia
se situa la 192m altitudine, la poalele dealului Cetăţii, chiar în raza oraşului, oferind astfel o
privelişte deosebită, dar şi condiţii de staţiune balneară modernă, cu mari avantaje terapeutice.
Cea de-a doua baie sărată se găsea pe locul actualei băi sărate. În prima jumatate a
secolului al XIX-lea exista pe acelaşi loc o mică instalaţie de baie cu 3 vane, iar mai apoi, la 1880,
cu 5 vane. La 1860, medicul comitatului, Dr. Szabo Stefan, este preocupat de construirea şi
269
amenajarea băii, cu o capacitate mare şi un confort deplin, dar fără finalizarea acestui proiect
ambiţios. În 1906, s-a realizat o nouă construcţie pentru Baia Sărată şi au fost instalate 10 vane.
În anul 1973, a fost înfiinţată Secţia de Recuperare a Spitalului Judeţean, dotată cu două servicii
de hidroterapie.
Despre băi cu abur se ştie că, la 1857, un cetăţean cerea aprobarea deschiderii uneia în
Deva, iarîn 1896 aflăm că s-a înfiinţat o baie de aburi, de către tinichigiul Nagy Francisc. Aceasta
a ajuns apoi în mâinile comerciantului Steiner Francisc, fiind instalată în strada Băii, actuala stradă
I.L. Caragiale. Se cunoaste că a existat până în 1916.
Trecerea în revistă a resurselor hidrominerale din municipiul Deva relevă prezenţa unei
game relativ restrânse din punct de vedere al spectrului hidrochimic, al proprietăţilorterapeutice
şi a afecţiunilor pentru tratarea cărora pot fi utilizate (în cură internă sau externă). Totuşi, apele
sărate pot reprezenta o resursă deosebită de susţinere a valenţelor multiple existente, care să se
bazeze pe prestanţa şi renumele dobândite în timp. De remarcat şi faptul că împrejurimile Devei
deţin şi izvoare minerale, la Veţel şi Bretelin.
6.2.2.2. Potenţialul turistic hidrogeografic suprateran

Potenţialul turistic hidrogeografic suprateran al municipiului Deva constituie un factor de
impact nemijlocit, prin oportunităţile de dezvoltare oferite.
Mureşul, principala arteră hidrografică a judeţului Hunedoara, străbate judeţul pe o

lungime de 105 km, pe un culoar larg între Munţii Şureanu şi Poiana Ruscă la sud şi Munţii
Apuseni la nord. Bazinul râului este asimetric, afluenţii de dreapta fiind scurţi (sub 35 km), iar cei
dinspre sud sunt lungi (până la 92 km).
Râul Mureş, al doilea râu ca mărime din România, după Dunăre, străbate România şi
Ungaria. În România a dat naştere la o vale lungă de 715 km, Valea Mureşului, un spaţiu geografic
dar şi cultural aparte. Câteva dintre principalele localităţi traversate sunt: Reghin, Târgu-Mureş,
Aiud, Teiuş, Alba-Iulia, Deva, Arad.
Fizionomia malurilor râurilorare un rol majorîn atragerea turiştilor, iartipologia acestora

impune forma de turism practicată. În acest sens, sunt preferate pentru recreere malurile
împădurite (de unde rezultă efectul de margine), cu o fragmentare redusă şi o albie majoră
extinsă.
Din cei 29.767 km2 cât măsoară bazinul hidrografic al Mureşului pe teritoriul României,
6.591 km2 se afla pe teritoriul judeţului Hunedoara. Astfel, malul stâng al cursului mijlociu al
Mureşului poate fi amenajat pentru susţinerea activităţilor turistice care derivă din efectul de
margine pe care îl pot oferi unele sectoare amenajate adecvat pentru practicarea unor sporturi
nautice sau pescuit, precum şi din diversificarea valenţelor peisagistice ale locurilor de recreere.
De asemenea, umiditatea accentuată a acestei zone, de unde i se mai trage şi denumirea

de Lunca Mureşului, a creat o biodiversitate ce poate fi admirată în parcuri naturale şi rezervaţii.
270
6.2.3. Potenţialul climato-turistic

Prin poziţia sa geografică, situată pe malul stang al Mureşului, la poalele munţilor Apuseni
şi Poiana Ruscăi, municipiul Deva are cea mai temperată climă din întreg Ardealul.
Din punct de vedere al unităţilor climatice, Deva este caracterizată de un climat

continental moderat de deal (cu 4 luni reci şi umede şi 8 luni temperate), cu influenţe puternice
ale Văii Mureşului şi Depresiunii Haţegului. Iernile sunt relativ umede, în timp ce verile sunt
însorite, cu un regim pluviometric echilibrat.
În ceea ce priveşte circulaţia generală a atmosferei, vremea relativ călduroasă, uşor

instabilă şi umedă iarna, este generată de circulaţia dinspre vest, ce are şi uşoare influenţe
maritime. Temperaturile medii anuale sunt determinate de poziţia municipiului în Lunca
Mureşului, astfel încât aceasta înregistrează o valoare valabilă pentru sectorul Mureşului, aval de
Deva (circa10°C).
Mediile lunii iunie sunt cele mai mari care se înregistrează în judeţul Hunedoara, de 20°C,
aceste valori scăzând treptat, în depresiunea Haţeg atingându-se medii de 16-18°C. Mediile lunii
ianuarie au valoarea de -1°C, înregistrată în lungul Mureşului. Ca urmare, amplitudinea termică
medie este de circa 20-21° C, valoare specifică în zona centrală depresionară a judeţului.
Dacă în munţii înalţi din judeţul Hunedoara (Godeanu, Ţarcu, Parâng, Şureanu), zăpada
cade în medie 80 de zile pe an şi se menţine circa 160 de zile, pe culoarul Mureşului, zonă aferentă
municipiului Deva, se înregistrează circa 20-25 zile cu ninsoare.
Vântul predominant suflă ierna pe direcţia VNV, iar vara pe direcţia ESE. Procentual,
frecvenţa vânturilor vestice este de circa 14-15%, iar a celor din NV şi nord este de 12-14%.
6.2.4. Potenţialul turistic biogeografic

Biocenozele reprezintă componente semnificative ale peisajului, cu rol major şi în
amenajarea şi dezvoltarea turistică.
Potenţialul turistic biogeografic este relevat
prin aportul
celor două componente ale învelişului
biogeografic: vegetală şi faunistică.
Bogatia şi diversitatea florei din

jurul Devei şi mai ales de pe dealul
cetăţii, fac ca ea să fie considerată cea
mai frumoasă floră din Transilvania,
precum şi un obiect de cercetare şi
admiraţie a numeroşi botanişti. În
general, ea aparţine tipului de floră
ardeleană, dar poate fi semnalată şi
penetraţia florei de tip bănăţean şi de
tipul câmpiei tisene.
271
Aici sunt cunoscute aproape jumătate din speciile plantelor fanerogame din Transilvania,
dar se remarcă şi specii de floră mediteraneană balcanică, orientală din Crimeea sau Asia Mică,
precum şi specii rare sau unice. Pot fi găsite circa 1200 de fanerogame, peste 15 criptogame
vasculare, 217 briofite şi circa 100 de ciuperci şi alge.
La Deva se pot vedea încă frumoase păduri de

deal din etajul stejarului în amestec cu al fagului.
Pădurile de fag sunt specifice zonelor marginale ale
pădurilor de munte, cât şi zonelor depresionare înalte.
Speciile care completează fagul sunt reprezentate de
câteva specii de stejar (Quercus petraea şi Quercus
robur), la care se adaugă jugastrul (Acer campestre).
Pajiştile şi fâneţele cuprind graminee furajere şi diverse
specii de trifoi, care se adaugă subarboretul reprezentat
de liliac sălbatic (Syringa vulgaris), mojdrean (Fraxinus
ornus), alun (Corylus avellana), corn (Cornus mas),
dârmoz (Viburnus lantana), lemn râios (Evorynus
verrucosa), păducel (Crataegus monogyna) şi curpen
(Clematis vitalba). Pădurile amestecate de fag şi gorun
(Quercus petraea) sunt tipice regiunilor depresionare ale judeţului.
Zonele joase ale depresiunilor şi pe culoarele principalelor râuri sunt populate cu păduri
de gorun (Quercus petraea), în asociere cu cornul (Cornus mas), lemn câinesc (Lygus-
pedunculatus), sângerul (Cornus sanguinea), socul (Sambucus migra) şi alte specii cu arealuri de
dezvoltare reduse precum şi de păduri de cer (Quercus cerris) şi gârniţă (Quercus frainetto şi
Quercus cerris). Cea mai joasă treaptă de relief (lunci), este formatădin pâlcuri de sălcii, răchite,
arine, plopi etc.De asemenea, se găsesc rugi de zmeură (Rubus idaeus), mure (Rubus sulcatus),
soc (Sambucus racemosa), tufărişuri de alune (Corylus avellana), arbuşti de păducel, corn, măceş,
lemn câinesc, afini. Astfel de păduri de deal sunt pădurile Finicuri, Jepi, Luzan, pădurea de la
Piatra Colţ şi de pe dealurile Decebal şi Nucet, vizibile din oraşşi uşor accesibile.
Specii importante de plante din punct de vedere ştiinţific şi estetic apar în zonele care au
fost defrişate şi în zonele stâncoase, în care predomină vegetaţia ierboasă: clopoţei (Campanula
grossecki heuff),şopârliţa (Veronica crinita var. thracica), lipicioasa (Galium spurium vaillenti),
floarea raiului (Allium montanum), omogul galben (Aconitum anthora), crucea voinicului
(Hepatica media), osul iepurelui (Onanis columnae), leurda (Allium ursinum), cinci degete
(Potentila conescens).
Dintre speciile endemice, poate fi amintită o specie de măcieş, Rosa obtusifolia, care se
găseşte numai în zona Devei. O raritate o constituie şi branca (Salicornia herbacea), care creşte
pe terenurile sărate de la poalele de nord ale Dealului Cetăţii. Pădurea de pe Dealul Cetăţii, cu
vegetaţie termofilă (liliac, corn), unde cresc peste 1450 de specii de plante, unele foarte rare sau
chiar unicat, este declarată monument al naturii (30 ha).
272
Vegetaţia ierboasă, atât de pe pajiştele secundare cât şi de pe terase şi luncă, se asociază,

în funcţie de fragmentarea reliefului şi expoziţie, de condiţiile pedoclimatice şi de zonele de
defrişare a pădurii, în: asociaţiile stepice mezoxerofite, formaţiuni xerofite de tipul Andropogon
Brachypodium, formaţiunile de luncă. Zăvoiul, ca vegetaţie de luncă, mixtă, cu arbori şi ierburi,
se află izolat în lungul râurilor Mureş, Cerna, Strei, Cugir, ca o fâşie îngustă şi întreruptă.
Alături de floră, fauna completează în mod desăvârşit biodiversitatea ecosistemului

natural din zona oraşului Deva. Astfel, pe Cetate se găsesc numeroase specii de mamifere, printre
care jderul de copac (Martes martes)şi veveriţa (Sciurus vulgaris). Înzonele cu dealuri se pot
regăsi cerbul lopătar, căpriorul, mistreţul, iepurele, dihorul, veveriţa, râsul, pisica sălbatică,
bizamul, ieruncă şi o serie de păsări (ciocănitoarea pestriţă, piţigoiul, scorţarul, gaiţa, cinteza,
cioara de semănătură, stăncuţa, coţofana, grangurul, privighetoarea, sitarul, potârnichea, corbul
etc.), alături de care apar specii statornicite de curând (raţa sălbatică, pescăruşul, fazanul).
Pe Dealul Cetăţii trăieşte şi vipera cu corn (Vipera ammodytes ammodytes),specie rară şi

strict protejată prin lege în întreaga lume. Pe lângă vipera cu corn, în zonă se mai gaseşte şi vipera
comună, cunoscută şi sub numele de vipera neagră(Vipera berus berus). Dintre păsări amintim:
mierla (Turdus merula), potârnichile (Perdixperdix), raţa sălbatică (Anas plathynchos), porumbei
sălbatici, prepeliţe, uliu, ciori, coţofene, bufniţe, vrăbii, cuci, coţofene, piţigoi, ciocănitori,
ciocârlii, privighetori, rândunici, grauri. Găinuşa de alun (Tetrastes bonasia),pasăre rară ocrotită
prin lege, a fost şi ea semnalată pe valea Mureşului în zona Devei. Primăvara şi vara, pajiştile şi
dealurile sunt animate de numeroase specii de fluturi(Lahiclides podalirius, Gonepteryx rhamni),
greieri, cosaşi şi alte insecte.
Funcţia turistică a pădurilor
Ca urmare a prezenţei unor forme de relief variate, învelişul vegetal propriu municipiului
Deva şi al împrejurimilor acesteia este foarte divers sub aspectul asocierii componentelor şi
conduce la o diversitate peisagistică deosebită.
Din punct de vedere turistic, se impune pădurea, considerată cel mai complex ecosistem
natural, structurat pe verticală, având o extensiune spaţială maximă în zona montană, cu
dezvoltare verticală subaeriană diferită, în funcţie de vârstă, având un caracter peren şi o
fizionomie determinată de componenţa în specii.
Ecosistemul forestier este strâns legat, prin repartiţie spaţială şi diversitatea de specii
vegetale, de celelalte componente ale cadrului natural (în primul rând de relief şi climă), care
determină răspândirea altitudinală sub formă de fâşii cu lăţimi variabile, alcătuind etaje şi
subetaje altitudinale, cu asociaţii caracteristice fiecărei trepte de relief.
Structura forestieră a pădurii este alcătuită din stejar şi gorun, cer, gârniţă şi, pe alocuri,
din carpen, jugastru, arţar, salcâm şi pin. Fagul este predominant în pădurile de pe margine, în
interiorul depresiunii fiind prezent pe Măgura Devei şi în pădurea din Măgura Jeledinţi.
273
Subarboretul este reprezentat prin: păducel, corn, sânger, porumbar, iar pe Dealul Cetăţii, liliac
şi soc.
Pădurea Bejan de la Deva, rezervaţie stiinţifică, se află pe Dealul Bejan şi se întinde pe 103
ha. Aici, pe o suprafaţă relativ restrânsă, există aproape toate speciile de stejar prezente în
România. Vegetaţia forestieră, de arbuşti şi ierbarea de pe Dealul Cetăţii din Deva a acordat şi
acestei rezervaţii (ca şi fauna) o funcţie ştiinţifică. Parcul dendrologic de la Simeria, ce datează
din 1866, se întinde pe 70 ha. Parcul, în care se află peste 550 de specii de plante, din care multe
sunt rarităţi, a fost declarat în 1957 drept rezervaţie naturală.
Pentru zona turistică aferentă municipiului Deva, o importanţă deosebită este

reprezentată şi de folosirea potenţialului turistic forestier,din cuprinsul culoarului depresionar
Strei-Cerna-Orăstie, ca ansamblu cu identitate şi caracteristici clar delimitate.
Pădurile din interiorul depresiunii au în întregime o valoare economică, precumşi alte

destinaţii, printre care:
♦ Protecţiea stării morfohidropedologice şi climatice;

♦ Protecţie antropică - filtre contra impurificării;
♦ Rezervaţii faunistice;
♦ Monumente ale naturii sau rezervaţii floristice şi forestiere;
♦ Rol stiinţific de cercetare şi experimentare, aclimatizare.
Componenta faunistică a pădurilor are un rol deosebit în diversificarea şi creşterea „cotei"
de atractivitate a teritoriului municipiului Deva. În contextul prezentei analize interesează în
special componentele de interes ştiinţific, estetic, respectiv sportiv-turistic, precum şi echilibrul
acestora, care se poate realiza printr-un control riguros din partea organelor silvice şi al celor
implicate în protecţia mediului. Asemeneavegetaţiei, fauna se structurează altitudinal,
contribuind la individualizarea unor biocenoze cu rol determinant în menţinerea echilibrului
ecologic şi trofic, oferind, totodată, şi mobilul practicării unei forme mai exclusiviste de turism
-cel cinegetic (vânătoarea).
Protecţia mediului natural
Necesitatea protecţiei mediului natural şi a componentelor şi ansamblurilor

componentelor acestuia are şi un impact turistic major, conducând la individualizarea unorareale
protejate. Organizarea şi funcţionarea acestora este concepută de o manieră care să permită
asigurarea măsurilor speciale de ocrotire şi conservare a bunurilor patrimoniului natural, prin
instituirea unui regim diferenţiat de ocrotire, conservare şi utilizare.
Regimul de management al zonelor naturale protejate, de interes naţional se

reglementează prin Legea nr. 5 din 6 martie 2000, privind aprobarea Planului de Amenajare a
Teritoriului Naţional - Secţiunea a III-a - Zone Protejate. În conţinutul acestei legi, municipiul
274
Deva este enumerat în rândul unităţilor administrativ-teritoriale cu concentrare foarte mare a

patrimoniului construit cu valoare culturală de interes naţional.
Astfel, în documentul Rezervaţii şi monumente ale naturii se regăsesc următoarele poziţii

ale unor facilităţi din municipiul Deva:
♦ nr. curent 2.504 - Dealul Colţ şi Dealul Zănoaga - 78,40 ha;

♦ nr. curent 2.518 - Dealul Cetăţii Deva - 30 ha.
Pentru prezentarea rezervaţiilor naturale (Dealul Cetăţii Deva, Pădurea Bejan, Dealul Colţ
şi Zănoaga) am beneficiat de sprijinul competent al specialiştilor Muzeului Civilizaţiei Dacice şi
Romane. Informaţiile oferite în acest mod susţin cu prisosinţă potenţialul natural deosebit de
care dispune Municipiul Deva.
Dealul Cetăţii Deva - rezervaţie naturală
Dealul Cetăţii Deva a fost declarat rezervaţie naturală în baza H.C.M. nr. 1625/1.08.1955,
reconfirmat ca atare prin Decizia nr. 13/1997 a Consiliului judeţean Hunedoara şi inclus în Lista
ariilor protejate, publicată în Legea nr. 5/2000 privind aprobarea planului de amenajare a
teritoriului naţional, secţiunea a Ill-a -zone protejate. Ecosistemele naturale ale Dealului Cetăţii
Deva sunt ocrotite de asemenea în baza Legii nr. 462/2001 pentru aprobarea Ordonanţei de
urgenţă a Guvernului nr. 236/2000 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea
habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice.
Dealul Cetăţii Deva este situat în partea nord-estică a Munţilor Poiana Ruscă, la contactul
acestora cu Valea Mureşului, în partea de nord a municipiului. Din punct de vedere administrativ
rezervaţia se află în administraţia Primăriei Municipiului Deva.
275
Din punct de vedere geologic, Dealul Cetăţii Deva este un corp vulcanic format din
andezite amfibolice cu biotit, rezultat al unei intense activităţi vulcanice care a avut loc în Neozoic
(Badenian superior - Sarmaţian) (Ianovici et al., 1976). Studiile geologice şi petrografice au arătat
că în urma distrugerii aparatului vulcanic nu s-a mai păstrat decât umplutura atât de
caracteristică a coşului său.În starea sa actuală, conul vulcanic are altitudinea absolută de 378m.
Cercetările floristice efectuate în această rezervaţie au evidenţiat însemnătatea

excepţională a florei şi vegetaţiei Dealului Cetăţii Deva din punct de vedere fitogeografic.
Cercetările floristice efectuate pe Dealul Cetăţii Deva s-au concretizat în identificarea a

411 specii de plante vasculare, ceea ce reprezintă 11,5% din flora României. Aici există
numeroase specii de origine mediteraneană, balcanică, dacică, daco-balcanică, pontică:
Aristolochia pallida, Dianthus giganteus, Silene viridiflora, Amygdalus nana, Rosa dumetorum,
Fraxinus ornus, Syringa vulgaris, Vinca minor, Onosma heterophylla, Symphytum tuberosum,
Calamintha officinalis, Galium flavescens, Cephalaria uralensis, Campanula grossekii, Achillea
crithmifolia, Carduus candicans, Centaurea devensis, Cleistogenes serotina ssp. serotina, Phleum
montanum, Stipa eriocaulis, Alliumflavum, Tamus communis.
Lepidopterele, adevăraţi indicatori ai gradului de poluare a atmosferei, sunt reprezentate

prin 386 specii (Burnaz Silvia 1993; Burnaz Silvia 2000). Dintre speciile mai interesante din punct
de vedere ştiinţific şi zoogeografic se menţionează: Cryphia muralis (foarte rară în fauna
României), Spiris striata striata (rară şi cu distribuţie localizată în Fauna României - identificată în
fâneţele xeroterme de pe versantul nord-estic şi sud-vestic al Dealului Cetăţii), Papilio machaon
machaon (fluturele cu coadă de rândunică), etc.
Fauna de reptile este reprezentată de: Lacerta viridis,Lacerta muralis, Lacerta agilis,
Anguis fragilis, Coronella austriaca (şarpele de alun), Natrix natrix (şarpele de casă).
Rară şi cu efective populaţionale distribuite mai ales pe stâncării, este vipera cu corn
(Vipera ammodytes). Este o specie cu distribuţie sudică şi est europeană. Habitatele judeţului
Hunedoara precum şi cele din judeţul Alba (Zlatna) reprezintă limita nordică a arealului acestei
specii, protejată prin lege(Ghira 1994). În împrejurimile Dealului Cetăţii Deva a fost de asemenea
colectată specia Lacerta praticola pontica (prima semnalare a acestei specii în Transilvania) (Ghira
1994).
Pentru a pune în valoare potenţialul turistic al zonei şi a facilita accesul către Cetatea
Devei, în 2003 au început lucrările de constuirea unei telecabine.
Rezervaţia naturală Pădurea Bejan
Pădurea Bejan este situată în apropierea cartierului Micro 15 din Deva şi este ocrotita prin
lege, fiind o rezervaţie naturală de tip forestier.
276
Pădurea Bejan este una dintre cele mai importante rezervaţii naturale din România. Este
o arie naturală protejată de interes naţional, care corespunde categoriei a IV-a a IUCN (rezervaţie
naturală tip forestier).
Aflându-se în zona de întâlnire a provinciei central-europene est-carpatice, această

pădure oferă condiţii prielnice de vegetaţie pentru numeroase specii de plante vasculare. În
rezervaţia naturală Pădurea Bejan au fost identificate până în prezent 351 specii de plante.
În această rezervaţie naturală, cu o suprafaţă de 70 ha, coabitează 8 din cei 9

reprezentanţi indigeni ai genului Quercus.
Convieţuirea îndelungată a acestora a facilitat apariţia naturală a unor hibrizi ai speciilor

de quercinee, prezenţa lor dând valoare de unicat rezervaţiei: x Quercus Tabajdiana Simk (Q.
frainetto x O. polycarpa), x Quercus Tufae Simk. (Q. frainetto xQ. petraea), xQuercus dacică Borb.
(Q. polycarpa x Q. pubescens), x Quercus Haynaldiana Simk. (Q. frainetto x Q. robur), x Quercus
Kerneri Simk. (Q. pubescens x Q. robur), etc (Schreiber & Agnişa Nuţu 1968; Schreiber 1970;
Stănescu, Şofletea & Stanciu 1997).
Rezervaţia Naturală Dealul Colţ şi Dealul Zănoaga
Complexul de dealuri din partea vestică a municipiului Deva, reprezentând ultimele

ramificaţii ale Munţilor Poiana Ruscă, adăposteşte o floră deosebit de bogată şi variată.
Dealurile Zănoaga şi Colţ (Colţu), situate în partea nord-vestică a municipiului Deva, între
Dealul Cetăţii şi Dealurile Cuca, Brădeţi şi Cozia, conservă o floră şi vegetaţie deosebită, cu multe
elemente rare în flora judeţului şi chiar a României.
Datorită importanţei ştiinţifice deosebite, cele două dealuri au fost declarate rezervaţie
naturală, cu o suprafaţă de 78,40 ha.Substratul geologic al acestor dealuri este constituit din roci
277
sedimentare cretacice (Dealul Zănoaga) şi andezite amfibolice tip Poliatca-Sarhediu (Dealul Colţ),
roci care au dus la formarea solurilor brune de pădure şi a rendzinelor.
Investigaţiile floristice şi de vegetaţie au evidenţiat bogăţia floristică a acestor dealuri.

Conspectul sistematic întocmit pe baza cercetărilor de teren şi a bibliografiei existente cuprinde
533 specii pentru ambele dealuri, ceea ce reprezintă 47,45% din
cele 1123 de specii de plante aproximate de Marton Peterfi
pentru împrejurimile Devei de pe cele două maluri ale
Mureşului şi 15,96% din cele 3339 specii publicate în
Conspectul florei României de Al. Borza.
Pe dealul Colţ vegetează Stippa dasyphylla (o specie

foarte rară în flora României), iar Dealul Zănoaga constituie
locul clasic pentru Hepatica x media şi Chamaecytisus
leiocarpus. De asemenea, pe cele două dealuri vegetează 20 de
specii înscrise pe Lista Roşie a plantelor din România.
^^^
Analiza potenţialului turistic al Devei din punct de vedere al parametrilor fizico-geografici

este necesar să includă şi partea de nord, de zonă depresionară, cunoscută sub numele colectiv,
tradiţional şi istoric, de Ţara Haţegului sau Bazinul Haţegului.
Ea este alcătuită din:
♦ Depresiunea Haţeg sau Ţara Haţegului;

♦ Depresiunea Strei-Cerna sau Bazinul Streiului inferior. Pintenul Orlea o delimitează
deDepresiunea Haţeg, despărţind geologic, dar şi morfologic, o depresiune terasată în
sud, de una colinară în nord.
Fig. 6.3. Poziţia geografică a Culoarului depresionar Strei-Cerna-Orăstie

sursa: http://earth.unibuc.ro
Depresiunea Strei-Cerna şi culoarul Mureşului s-au format în perioada post-laramică, pe

fondul sariajului getic. Pânza getică este constituită din sisturi cristaline vechi. Culoarul
depresionar are un relief cu densitate mijlocie, caracteristic zonelor colinare.
278
Referitor la modelul general al reliefului culoarului depresionar Strei - Cerna - Orăstie, se

relevă existenţa unui relief în trepte, în care se desprind: treapta nivelelor de luncă; treapta
complexelor de terasă; treapta piemonturilor şi zonei de interferenţă; în zonele limitrofe, treapta
suprafeţelor montane.
Zona depresionară Strei-Cerna-Orăştie are potenţial turistic prin propriile sale obiective
naturale sau antropice. Din punct de vedere al potenţialului turistic natural, relieful, ca obiectiv
turistic, este dat de Dealul Cetăţii, cascada şi avenul de sufoziune Pietroasa. Apele, ca resurse
turistice, sunt reprezentete de Mureş, cu plajele sale şi posibilitatea oferită de desfăşurare a
sporturilor nautice. Ape termale cu izvoare cu ape minerale bicarbonate sunt la Călan, iar la Deva
există ape minerale sodice, hipertone. Vegetaţia are atribute de atractivitate prin rezervaţiile
sale: Pădurea Bejan, Cetatea Devei, Măgura Uroiului, Parcul dendrologic din Simeria.
Formele sub care se poate dezvolta turismul de tip recreativ în zonă sunt:
♦ poteci pentru drumeţie, care pot fi utilizate şi pentru agrement hipic, iar în anotimpul
de iarnă pentru transportul turistic cu săniile;
♦ amenajarea la marginea localităţilor a unor terenuri pentru sporturi în aer liber (fotbal,
baschet, volei, tenis);
♦ amenajarea pentru turismul piscicol a mai multor lacuri (de pe Mureş sau Strei), lângă
care să existe baze de cazare de tip cabană acoperite cu papură;
♦ dotarea pentru navigaţia de agrement a Lacului de la Mintia (Soimuş-Mureş), unde a
existat în trecut o bază de navigaţie cu mare afluenţă turistică;
♦ amenajarea de pavilioane pentru turismului cinegetic, în zonă fiind o faună bogată
(fazani, porci, mistreţi, vulpi, căpriori).
Potenţialul turistic al depresiunii este deosebit, dar este foarte puţin cunocut şi valorificat.
În acest sens, trebuie să funcţioneze un oficiu permanent de informare şi promovare a imaginii
zonei, prin editarea unui ghid ilustrat care să cuprindă principalele obiective, pliante
promoţionale şi, mai ales, o hartă turistică a depresiunii.
6.3. Potenţialul turistic antropic

Resursele turistice antropice ale municipiului Deva sunt deosebit de importante, atât prin
varietatea, cât şi prin valoarea acestora. Acestea derivă direct din îndelungata evoluţie a
civilizaţiei umane pe aceste teritorii, cât şi din interferenţele între mozaicul etnic şi culturile
specifice ale acestora. Amprenta specifică se regăseşte în cultura materială şi spirituală, de la
arhitectura şi modul de organizare a satelor şi gospodăriilor, până la tradiţii, obiceiuri, port,
muzică, gastronomie, mentalitate etc.
279
6.3.1. Patrimoniul cultural construit

Analiza situaţiei existente privind patrimoniul cultural construit al municipiului Deva s-a
realizat în baza "Listei monumentelor istorice, 2010" publicată de Ministerul Culturii şi
Patrimoniului Naţional, prin Institutul Naţional al Patrimoniului. Această listă conţine pentru
judeţul Hunedoara un număr de 520 de poziţii, dintre care următorul tabel cuprinde lista aferentă
municipiului Deva (Tabelul 6.1).
Tabel 6.1. Lista monumentelor istorice din municipiul Deva, 2010

Nrc. Cod Denumire Adresă Datare
1. HD-I-s-B-03149 Situl arheologic de la "Dealul Cetăţii",

(Cod RAN: 86696.01) Deva, punct "Dealul versantul de S al
Cetăţii" dealului
2. HD-I-m-B-03149.01 Aşezare "Dealul Cetăţii" pe Hallstatt
(Cod RAN: 86696.01.03) versantul sudic al
dealului
3. HD-I-m-B-03149.02 Aşezare "Dealul Cetăţii" pe Epoca bronzului,
(Cod RAN: 86696.01.02) versantul sudic al Cultura
dealului Wietenberg
4. HD-I-m-B-03149.03 Aşezare "Dealul Cetăţii" pe Neolitic, Cultura
(Cod RAN: 86696.01.01, versantul sudic al dacică
86696.01.06) dealului
5. HD-II-a-A-03216 Ansamblul Cetatea "Dealul Cetăţii" sec. XIII, transf.
(Cod RAN: 86696.14) medievală Deva şi extindere sec.
XV - XIX
6. HD-II-s-B-03218 Centrul istoric al
oraşului
7. HD-II-a-B-03218.04 Ansamblul urban "Bd. Bd. 1 Decembrie 1918, sec. XIX - XX
1 Decembrie 1918" ambele laturi
8. HD-II-a-B-03217 Parcul oraşului Bd. 1 Decembrie 1918 sec. XIX
39A
9. HD-II-m-B-03220 Fostul sediu al Băncii Bd. 1 Decembrie 1918 înc. sec. XX
Dacia şi al Băncii 10
Naţionale, azi Serviciul
Public Comunitar -
Permise de conducere
şi Înmatricularea
vehiculelor
10. HD-II-m-B-03221 Hotel "Orient" Bd. 1 Decembrie 1918 1900
11
11. HD-II-m-B-03222 Teatrul Orăşenesc, azi Bd. 1 Decembrie 1918 1911
Teatrul de Artă 15
Dramatică Deva
280
12. HD-II-m-B-03223 Hotel "Bulevard", azi Bd. 1 Decembrie 1918 sec. XVIII
(Cod RAN: 86696.11) C.A.S. ajud. 16
Hunedoara şi
Universitatea
Ecologică "Traian"
13. HD-II-m-B-03224 Palatul Administrativ, Bd. 1 Decembrie 1918 1890
azi sediul Prefecturii şi 28-30
al Consiliului Judeţean
Hunedoara
14. HD-II-m-A-03225 Magna Curia (Castelul Bd. 1 Decembrie 1918 sec. XVI, transf.
(Cod RAN: 86696.10) Bethlen), azi Muzeul 39 sec. XVII-XVIII
Civilizaţiei Dacice şi
Romane Deva
15. HD-II-m-B-03226 Orfelinat, azi Spital de Str. 22 Decembrie 58 înc. sec. XX
Pediatrie
16. HD-II-a-B-03218.01 Ansamblul urban Str. Bariţiu George 1-25; sec. XIX - XX
"Str. George Bariţiu" 2-12
17. HD-II-m-B-03227 Parva Curia, azi sediul Str. Bariţiu George 2 sec. XVIII
(Cod RAN: 86696.13) Direcţiei pentru
Tineret Hunedoara
18. HD-II-a-B-03218.02 Ansamblul urban Str. Blaga Lucian 1, 5, sec. XIX - XX
"Str. Lucian Blaga" 13; 2-16, 20-26
19. HD-II-m-B-03228 Şcoala de fete, azi Str. Blaga Lucian 1 sec. XIX
Şcoala generală Regina
Maria
20. HD-II-m-A-03229 Turnul vechii biserici Str. Călugăreni 25, în 1700
(Cod RAN: 86696.12) ortodoxe cimitirul românesc
21. HD-II-a-B-03218.05 Ansamblul urban "Str. Str. Eminescu Mihai 1,1 sec. XIX - XX
Mihai Eminescu" A-13, 17; 2-20, 28-34
22. HD-II-a-B-03218.06 Ansamblul urban "Str. Str. Goga Octavian 1-11, sec. XIX - XX
Octavian Goga " 6-8
23. HD-II-a-B-03218.07 Ansamblul urban "Str. Str. Libertăţii 9,11 sec. XIX - XX
Libertăţii"
24. HD-II-m-B-03230 Sinagogă Str. Libertăţii 9 1896
25. HD-II-a-B-03231 (Cod Mănăstirea franciscană Str. Progresului 6 sec. XVIII

RAN: 86696.09)
26. HD-II-m-B-03231.01 Biserica mănăstirii Str. Progresului 6 sec. XVIII
(Cod RAN: 86696.09.01) franciscane
27. HD-II-m-B-03231.02 Claustru Str. Progresului 6 sec. XVIII
(Cod RAN: 86696.09.02)
28. HD-II-a-B-03218.03 Ansamblul urban Str. Şaguna Andrei 1,3- sec. XIX - XX
"Str. Andrei Şaguna" 13; 2, 6- 22
281
29. HD-II-a-B-03218.09 Ansamblul urban Piaţa Unirii sec. XIX - XX

"Piaţa Unirii"
30. HD-II-m-B-03234 Biserică reformată Piaţa Unirii 1908 -1910
31. HD-II-m-B-03232 Banca de Investiţii, azi Piaţa Unirii 3 1906
Centrul teritorial de
învăţământ economic
32. HD-II-m-B-03233 Casina Română, azi Piaţa Unirii 9 1872
Restaurantul Bachus şi
Cercul militar Deva
33. HD-II-m-B-03249 Conacul Barcsay Acatiu Sat aparţinător Bârcea sec. XVIII
(Cod RAN: 86721.01) Mică; municipiul Deva
34. HD-III-m-B-03478 Statuia lui Decebal Bd. 1 Decembrie 1918 la prima jum. a sec.
intrarea în parcul XX
oraşului
Tabelul 6.2 prezintă o clasificare a acestor obiective după tipul acestora. Tabel 6.2.
Situaţia monumentelor istorice din municipiul Deva după tipul lor, anul 2010
Nrc. Tip obiectiv Număr Nrc. Tip obiectiv Număr
obiective obiective
1 Sit arheologic 1 10 Biserici, din care: 4
2 Aşezare istorică 3 - turn biserică ortodoxă 1
3 Centru istoric 1 -sinagogă 1
4 Ansamblu medieval 1 - biserică franciscană 1
5 Ansamblu urban 5 - biserică reformată 1
6 Parc 1 11 Mănăstire 1
7 Clădire 13 12 Claustru 1
8 Castel 1 13 Statuie 1
9 Conac 1
TO TA L 34
Lista prezintă o multitudine de obiective care configurează patrimoniul istoric,

arhitectural şi cultural al municipiului Deva. Acest patrimoniu se caracterizează printr-o mare
diversitate şi complexitate, ceea ce conferă valenţe mărite de oportunităţi de valorificare în scop
turistic, concomitent cu asigurarea unui cadru ambiental aparte pentru cetăţenii municipiului.
De aici o ofertă turistică bogată, prin care să poată fi atrasă o gamă largă de categorii de
turişti, şi care să acopere întreaga perioadă a anului, care cuprinde: vestigii arheologice
aparţinând unor perioade istorice diferite (situri arheologice, aşezări istorice, ansambluri
282
medievale etc.); ansambluri şi clădiri istorice (centrul istoric, castel, palat, conac etc.); biserici
diverse (ortodoxă, franciscană, reformată, sinagogă); claustre; statui.
Calitatea administrativă de reşedinţă de judeţ a municipiului Deva, precum şi poziţia

centrală din punct de vedere geografic, constituie elemente de potenţare a beneficiilor care pot
fi atrase de pe urma celorlalte obiective sau zone protejate din cadrul judeţului Hunedoara.
Astfel, o serie facilităţi, enumerate în cadrul „Valorilor de patrimoniu cultural de interes

naţional (monumente istorice de valoare naţională excepţională; Monumente şi ansambluri de
arhitectură)", cu referire la judeţul Hunedoara, constituie elemente favorizante pentru turism.
Aceste obiective sunt:
♦ Cetăţi:
o Cetatea Mălăieşti, Comuna Sălaşu de Sus, satul Mălăieşti; o
Cetatea Colţi, Comuna Râu de Mori, satul Suseni.
♦ Castele, conace, palate:
o Castelul Corvinilor, Municipiul Hunedoara;
♦ Clădiri civile urbane:
o Magna Curia, Municipiul Deva.
♦ Biserici şi ansambluri Mănăstireşti:
o Biserica Sfântul Nicolae Comuna Harau, satul Barsau;
o Biserica Adormirea Maicii Domnului, Comuna Criscior, satul Criscior;
o Biserica Sfântul Nicolae, Comuna Densus, satul Densus;
o Biserica Sfântul Ilie, Comuna Densus, satul Pesteana;
o Biserica Sfântul Mihail, Comuna Gurasada, satul Gurasada;
o Biserica Sfântul Nicolae, Municipiul Hunedoara;
o Biserica Sfântul Nicolae, Comuna Vetel, satul Lesnic;
o Biserica Sfântul Nicolae, Comuna Ribita, satul Ribita;
o Biserica Sfântul Gheorghe, Comuna Sântămăria-Orlea, satul Sânpetru;
o Biserica reformată, fostă ortodoxă, Comuna Sântămăria-Orlea; Satul
Sântămăria-Orlea;
o Biserica Adormirea Maicii Domnului oraşul Călan, satul Strei;
o Biserica Sfântul Gheorghe, oraşul Călan, localitatea Streisângeorgiu
o Biserica cnezilor Cande, Comuna Râu de Mori, satul Suseni.
De asemenea, în Legea nr 5/martie 2000 sunt referite "Monumentele şi ansamblurile de
arhitectură". Lista aferentă judeţului Hunedoara se prezintă în tabelul următor (Tabel 6.3).
283
Tabel 6.3. Lista monumentelor şi ansamblurilor de arhitectură dinjudeţul Hunedoara, anul 2010
Categoria / Denumirea Localitatea
Fortificaţii dacice
Fortificaţie dacică complexă, cu val de pământ, ziduri şi Comuna Orăştioara de Sus

turnuri din piatră ecarisată; sanctuare de tip aliniament Satul Costeşti
Fortificaţie dacică cu ziduri şi turnuri din piatră ecarisată (în Comuna Orăştioara de Sus
punctul "Cetăţuia Înaltă") Satul Costeşti
Fortificaţie dacică formată din două incinte cu ziduri şi Comuna Orăştioara de Sus
turnuri din piatră ecarisată (în punctul "Blidaru") Satul Costeşti
Capitala Politică, culturală şi religioasă a Daciei, Comuna Orăştioara de Sus
Sarmizegetusa (în punctul "Dealul Grădiştii") Satul Grădiştea de Munte
Fortificaţie dacică cu ziduri şi turnuri de veghe din blocuri de Comuna Orăştioara de Sus
piatră ecarisată (în punctul "Vârful lui Hulpe") Satul Grădiştea de Munte
Asezare dacică fortificată cu blocuri de piatră ecarisată (în Comuna Orăştioara de Sus
punctul "Fetele Albe") Satul Grădiştea de Munte
Fortificaţie dacică cu incinta şi turnurile din piatră ecarisată; Comuna Bosorod
incinta medievală din piatră legată cu pământ Satul Luncani
Fortificaţie dacică cu ziduri şi turnuri din piatră ecarisată, Comuna Banita
platforme de luptă, sanctuar (în punctul "Piatra Cetăţii") Satul Banita
Castre şi aşezările civile aferente; fortificaţii romano-bizantine
Castru roman, aşezare civilă, terme, amfiteatru, temple, Comuna Vetel

punct vamal, zona de necropole, locuire postromană Satul Vetel
Oraşe antice
Colonia Ulpia Traiana Augusta dacică Sarmizegetusa Comuna Sarmizegetusa Satul

-capitala provinciei romane Dacia Sarmizegetusa
Edificii
Complexul de băi romane cu apă termală Germisara Comuna Geoagiu

Satul Geoagiu
Gradul de valorificare al obiectivelor antropice este departe de cel meritat, ţinând cont
de importanţa lor istorică, susţinută de inedit, unicitate şi de peisaje pitoreşti. Pentru a le putea
promova este necesară punerea lor în valoare şi evidenţierea elementelor care transformă un
vestigiu istoric într-un obiectiv turistic cunoscut.
Centrul Istoric - Deva
Deva, resedinţă a judeţului Hunedoara,

este situată pe malul stâng al Mureşului, la 187 m
altitudine, la poalele munţilor Apuseni şi Poiana
Ruscă. Deşi prima atestare a Devei datează din
1269, numeroase vestigii, în mare parte
284
conservate la Muzeul Judeţean Hunedoara, -
demonstrează faptul că localitatea datează din

neolitic, din epoca pietrei şlefuite (5500-2500
inimii1
î.e.n.). f l i t
1 If
■ TP^^' w
I
|ki-; j
li
Veche vatră de locuire neolitică, din epoca

bronzului şi din perioada daco-romană, oraşul Deva
s-a dezvoltat în strânsă legatură cu cetatea f
/ ■
If' ■
' # - „
ba'
' * * . - ■
,4j»
' , ' * " "
construită pe nekul vulcanic al Dealului Cetăţii.

Deoarece nucleul oraşului medieval s-a dezvoltat
la poalele Dealului Cetăţii, majoritatea obiectivelor turistice reprezentative sunt concentrate în
partea veche a oraşului.
Astfel, Municipiul Deva deţine o importantă zonă

arhitecturală. De-a lungul strazii pietonale a
orasului si pe strazile adiacente, inca mai rezista
cladiri caracteristice altor epoci. Cele mai
importante astfel de cladiri sunt: Palatul
Tribunalului, Judecatoria, Parchetul Judetean,
Colegiul National Decebal, Teatrul de Revista al
Devei, fostul sediu al Bancii Nationale, Primaria,
Biserica Reformata, restaurantul Bachus (fosta
cazarma militara), Liceul Pedagogic "Sabin Dragoi" si Scoala Generala "Regina Maria". Sunt clădiri
care au atât funcţiune administrativă, cât şi de locuire. În general, clădirile care sunt în
proprietate privată se află în diverse dtadii de degradare, legislaţia ambiguuă neperminţând
admi9nistraţiei publice să aplice măsuri de constrângere a proprietarilor care nu refac faţadele
clădirilor monument istoric.
Centrul istoric este compus din următoarele subansambluri:
♦ Ansamblul urban "Str. George Bariţiu"

♦ Ansamblul urban "Str. Lucian
Blaga" Dna
♦ Ansamblul urban "Str. Andrei
Şaguna"
♦ Ansamblul urban
"Bd. 1 Decembrie 1918"
♦ Ansamblul urban
"Str. Mihai Eminescu"
♦ Ansamblul urban
"Str. Octavian Goga"
♦ Ansamblul urban
"Str. Libertăţii"
♦ Ansamblul urban "Piaţa
Unirii"
285
Cetatea Deva - Ruinele Cetăţii Devei, simbolul oraşului
Situată în NV oraşului, Cetatea Devei a fost construită pe urmele unei fortificaţii daco
romane şi reprezintă o zonă cu patrimoniu arheologic cunoscut, inclusă pe lista monumentelor
istorice.
Cetatea medievală a Devei a păzit, secole de-a rândul, ieşirea şi intrarea în Transilvania,
pe valea Mureşului. Aici s-au descoperit urme de locuire din neolitic şi din epoca bronzului, iar
prezenţa unor blocuri de piatră cioplită, cu tăieturi în formă de coadă de rândunică, dovedeşte
că în acest loc a existat şi o fortificaţie dacică.
Cetatea, aşa cum se prezintă astăzi, este înzestrată cu trei incinte de forme diferite,
ocupând vârful şi o parte din latura de nord a dealului. Drumul spre vârf conduce vizitatorul
printre ziduri şi pe sub portaluri până în curtea interioară a cetăţii.
Incinta I cuprinde vârful înălţimii, adaptându-se configuraţiei terenului şi are formă

ovoidală, lungă de 90 m şi lată între 18 şi 35 m. Curtina a fost aşezată direct pe stâncă. Interiorul
a fost nivelat, astfel încât de la început s-a călcat pe stânca nativă. În interiorul incintei, aşezate
direct pe stânca nativă nivelată cu dalta s-au îngrămădit de-a lungul a şase secole o mulţime de
construcţii ocupând toate laturile. Actualmente în incinta I a cetăţii se află mormântul simbolic al
lui David Francisc.
Incinta a II-a are un traseu ovoidal neregulat, determinat atât de forma primei incinte cât
şi de configuraţia terenului, punctele de interes fiind: Bastionul Semicircular Bethlen, Zwingerul,
Zona cuptoarelor, platforma belvedere de la capătul scării semicirculare.
Incinta a III-a, construită în prima jumătate a secolului al XVIII-lea, înglobează o suprafaţă

apreciabilă de teren. Ea protejează mai ales drumul de acces spre incintele principale de pe vârful
stâncii, iar ca puncte de interes se remarcă: Platforma Artilerie Vest, Camera Artileriştilor, Scara
Semicirculară, Poarta 1, Poarta 2.
Degradarea majoră a cetăţii a avut loc în anul 1849 în urma exploziei depozitului de
muniţii, iar în perioada comunistă acest obiectiv a fost ignorat, realizându-se doar intervenţii
minimale de conservare a ruinelor, cetatea rămânând obiectiv turistic de importanţă locală, chiar
dacă prin amplasarea strategică şi perceperea de la mare distanţă se constituia într-un punct de
curiozitate şi atracţie, oferind o privelişte de o rară frumuseţe asupra împrejurimilor şi a imaginii
panoramice a oraşului.
Ministerul Dezvoltării Regionale şi Adminstraţiei Publice, în calitate de Autoritate de

Management pentru Regio - Programul Operaţional Regional, Agenţia pentru Dezvoltare
Regională Vest, în calitate de Organism Intermediar pentru Regio - Programul Operaţional
Regional şi Parteneriatul dintre Unitatea Administrativ Teritorială Municipiul Deva şi Unitatea
Administrativ Teritorială Judeţul Hunedoara, condus şi reprezentat de Unitatea Administrativ
Teritorială Municipiul Deva, în calitate de beneficiar, au semnat, în data de 12.03.2010,
Contractul de Finanţare pentru proiectul „Reabilitarea zonei urbane „Dealul Cetăţii Deva",
286
monument al naturii şi istoric cu valoare turistică ridicată din Municipiul Deva", în valoare de
38.428.182,03 Lei, din care: valoarea finanţării nerambursabile (din Fondul European de
Dezvoltare Regională) este de 21.965.880,70 lei, valoarea eligibilă nerambursabilă din bugetul
naţional 3.359.487,64 lei, Co-finanţarea eligibilă a beneficiarului 516.844,25 lei. Perioada de
implementare a proiectului a fost 13.03.2010-30.06.2016.
Proiectul a fost implementat în parteneriat cu Consiliul Judeţean Hunedoara.
Categoriile de lucrări executate sunt următoarele:
♦ Cercetare arheologică
♦ Reabilitarea Incintei III - lucrări de pregătire, conservare primară şi consolidare a
zidurilor incintei, restaurarea Porţii I şi amenajarea spaţiului interior ca punct de
informare pentru vizitatori, restaurarea Porţii a II-a şi amenajarea spaţiului interior ca
spatiu de expunere costume medievale, restaurarea Camerei artileriştilor şi
amenajarea spaţiului interior ca spatiu de expunere arme medievale - piese de artilerie,
iluminat incinta III.
♦ Reabilitarea Incintei II - lucrări de pregătire, conservare primară şi consolidare a
zidurilor incintei, restaurarea Bastionului semicircular Bethlen şi amenajarea spaţiului
interior ca spatiu de expunere arme medievale, reabilitarea Scării semicirculare est şi
încăperi anexe din incinta II, iluminat incinta II
♦ Reabilitare alei pietonale şi drumuri de acces şi iluminatul căilor de acces
Starea de conservare a Incintei I: Zidurile sunt construite din zidărie de piatră locală de
mărime mijlocie, dispusă în asize succesive (andezit şi calcar) cu mortar de var amestecat cu
pilitură de ţiglă sau cărămidă ceramică. Pe porţiunile cu clădiri şi încăperi adosate, aceste ziduri
au fost tencuite cu mortar de var, culoarea albă (gri). Zidurile nu sunt în prezent acoperite sau
protejate cu ţiglă.
Incinta I a cetăţii, aflată pe platforma superioară, se compune din următoarele tronsoane:
♦ zid incintă I, traseu rectiliniu, situat pe latura nordică, foarte deteriorat, prăbuşit în
proporţie de 60%, la explozia de la 1849, conţine goluri de ferestre şi goluri pentru guri
de tragere. Lungimea este de 80,0 m. Înălţimea maximă este de 11,00 m, grosimea
zidului este de 1 metru. Încăperile adosate laturii de nord şi turnul de poartă;
♦ acces dinspre incinta II în incinta I - se află pe partea interioară a zidului nordic al
incintei I, zid ce a avut adosat mai multe încăperi înşiruite, pe două niveluri cu pod, din
care astăzi au mai rămas doar fundaţiile şi peretele nordic, având numeroase goluri de
fereastră iar la nivelul podului goluri mai mici pentru locaşuri de tragere cu arme de foc.
Peste parter se afla odinioară un nivel cu funcţiunea de loc de tragere şi observare, iar
deasupra acestuia se afla podul. Accesul la nivelul superior se făcea cu o scară dinspre
curtea interioară a incintei I. Pereţii sunt alcătuiţi din zidărie de piatră (andezit)
aparentă, cu mortar de var. Planşeul peste parter al turnului-poartă este o boltă
cilindrică cu penetraţii, din cărămidă cu mortar de var. Pereţii nu sunt tencuiţi. Ruinele
zidului nordic constituie în prezent o „consolă seismica" necontravântuită, care
necesită consolidare şi rigidizare, prezentând pericol de prăbuşire în caz de seism;
287
♦ zid incinta I, traseu poligonal, orientat spre est. Lungimea este de cca.45,00 m şi
înălţimea cca. 6,50 m. Încăperea existentă, adosată zidului, este îngropată şi a avut
destinaţia de magazie de arme. Clădirea este o sală dreptunghiulară boltită cilindric cu
penetraţii. Zidurile sunt foarte groase, din zidărie de piatră cu mortar de var, iar bolţile
sunt din zidărie de cărămidă cu mortar de var (grosimi variind de la 2,25 m la 4,50 m).
În zidul gros sunt amenajate nişe prin care se asigură ventilarea şi iluminatul natural al
încăperii. Aceste nişe au avut şi destinaţia de locaşuri de tragere şi observare;
♦ zid incinta I, traseu rectiliniu, orientat spre sud, afectat în proporţie de 70% de prăbuşiri
şi surpări, datorate exploziei din 1849. Are alipite spre interior încăperile fostului palat
şi ale capelei din epocă târzie, conţine goluri de ferestre, goluri pentru guri de tragere.
Lungimea este de 60,0 m, înălţimea maximă 11,00 m, grosimea cca. 1,00 m; clădirea
era construită pe două niveluri şi pod. Se păstrează în prezent o serie de pivniţe. Accesul
la aceste pivniţe se face la cota de călcare a incintei 1. Pivniţele au ziduri din piatră şi
două dintre ele păstrează bolţile cilindrice tot din piatră. Peste spaţiul pivniţelor se aflau
o sală boltită şi capela cetăţii, din perioada târzie. Bolţile peste sală şi capelă sunt
prăbuşite. Ruinele zidului sudic constituie în prezent o „consolă seismica"
necontravântuită, care necesită consolidare şi rigidizare, prezentând pericol de
prăbuşire în caz de seism;
♦ zid incinta I, traseu poligonal, orientat spre vest şi nord-vest, conţinând guri de tragere
şi nişe de tragere pentru arme de foc, cu prăbuşiri locale pe contur. Are drum de strajă
pe latura nordică. Lungimea totală este de 75,00 m, înălţimea cca. 7,00 m, grosimea
cca. 1,00 m; Sunt situate adosat zidurilor front vest ale incintei I, la trei cote de acces
complet diferite. Prin săpăturile arheologice actuale, la nivelul inferior, nivel aflat la
cota de călcare a curţii interioare a incintei I s-au identificat fundaţiile fostelor încăperi
adosate zidului de incintă vestic, încăperi din care în prezent au supravieţuit trei nişe -
cu bolţi din piatră în formă de ogivă. Tot la parter se accede într-o încăpere subterană
ce adăpostea cisterna de apă potabilă a cetăţii. Pe scara laterală din piatră, existentă,
exterioară, adiacentă zidului de incintă nordic se accede la nivelul terasei intermediare,
care este o platformă de unde se accede la drumul de strajă nordic şi la cele două nişe
cu rol de lăcaşuri de tragere cu arme de foc. Toate zidurile atât la parter cât şi la terasa
intermediară sunt din piatră aparentă zidită cu mortar de var şi având bolţi simple din
zidărie de piatră, cu mortar de var.
Starea de degradare a zidăriilor păstrate este avansată, datorită deteriorării mortarului
dintre lespezile de piatră. Piatra fiind andezit, calitatea ei s-a menţinut de-a lungul timpului, însă
liantul s-a deteriorat, rezistenţa zidăriei este astfel mult diminuată. Degradările se datorează
sărurilor minerale, ciclurilor de îngheţ-dezgheţ, vegetaţiei parazitare şi agenţilor de poluare.
Cu ocazia cercetării arheologice au fost scoase la suprafaţă fundaţiile unor ziduri dispărute
azi, care au fost acoperite parţial cu învelitori de protecţie.
Proiectul se va integra în ansamblul de proiecte ce vizează reabilitarea zonei urbane

centrale istorice, fiind indisolubil legat de reabilitarea Incintelor II şi III, Parcul Cetăţii, Piaţa
Cetăţii, strada Avram Iancu, bulevardul 1 Decembrie şi Piaţa Unirii. Se estimează că realizarea
ansamblului de proiecte va avea un impact pozitiv important asupra turismului, mediului
economic şi dezvoltării urbane, generând în final creşterea calităţii vieţii pentru cetăţenii
oraşului.
288
Punerea în valoare a monumentului şi integrarea ansamblului în viaţa urbei reprezintă un

obiectiv de primă importanţă pentru strategia de dezvoltare a municipiului Deva.
Sarmizegetusa Regia
Această cetate dacică a fost capitala

Daciei preromane şi este situată în Grădiştea
Muncelului. Este inclusă pe lista patrimoniului
cultural mondial UNESCO.
Cetatea de pe Dealul Gradiştei este cea

mai mare dintre fortificaţiile dacice. Aflată pe
vârful unei stânci, la 1.200 metri înălţime,
fortăreaţa a fost centrul strategic al sistemului
defensiv dac din Munţii Oraştiei şi cuprindea
şase citadele.
Fortăreaţa, un patrulater alcătuit din blocuri masive de piatră (murus dacicus), a fost
construită pe cinci terase, pe o suprafaţă de aproximativ 30.000 m 2. Sarmizegetusa conţinea de
asemenea o zonă sacră. Printre cele mai importante şi mari sanctuare circulare dacice se află şi
Calendarul Circular.
Deoarece zidul care îngrădeşte o suprafaţă de circa 3 ha este construit în aşa fel încât
respectă marginile înaltimii, cetatea are o configuraţie mai neobişnuită, de hexagon cu laturile
inegale. Nu se ştie dacă erau şapte sau opt sanctuare patrulatere, deoarece ele au fost distruse
de romani în timpul ostilităţilor şi nu se poate aprecia dacă era un singur sanctuar mare sau două
mai mici construite foarte aproape. Sanctuarele circulare sunt doar două. Se remarcă şi pavajul
de andezit sub forma unui soare cu razele compuse din segmente de cerc.
Fostul sediu al Băncii Dacia şi al Băncii
Naţionale, azi Serviciul Public Comunitar
-Permise de conducere şi înmatricularea
vehiculelor. Situată pe Bulevardul 1 Decembrie
1918 este o clădire de început de secol XX în
stare bună de conservare.
289
Statuia pedestră a lui Decebal
Statuia pedestră a lui Decebal se înalţă la intrarea în

parcul oraşului, întregind perspectiva asupra Dealului
Cetăţii şi Cetăţii Deva. Statuia a fost dezvelită în 1937, fiind
realizată de sculptorul Radu Moga, profesor la liceul Avram
Iancu din Brad.
În 1944 basorelieful de pe soclu, reprezentând harta

României întregite, a fost înlăturat, locul rămânând gol
până la 1966 când s-a fixat un basorelief care reprezintă o
scenă de luptă daco-romană, realizat de sculptorul Nicolae
Adam. Pe soclu mai există un basorelief cu Lupoaica cu
Romolus şi Remus, şi unul cu Horea, Cloşca, Crişan şi Avram
Iancu.
Palatul administrativ, azi sediul Prefecturii şi Consilului Judeţean Hunedoara
În secolul al XIX-lea prefectura judeţului
DEd Jl - I L | UM JuCtfAl
Hunedoara funcţiona în clădirea Castelului
Bethlen (Magna Curia). Odată cu
reorganizarea teritorială, Judeţul Hunedoara a
fost despărţit de judeţul Zărand şi toate
arhivele au fost mutate la Deva. Clădirea
Castelului Bethlen (Magna Curia) devenea tot
mai aglomerată. Prefectul şi subprefectul
judeţului, Pogány György şi Barcsay Kálmán,
alături de Consiliul Judeţean au cerut finanţare
de la minister pentru a realiza un nou sediu celor
două instituţii. Construcţia a fost finalizată în 1890 şi a funcţionat ca prefectură până în anul 1920,
după care a fost preluată de către diferite instituţii ale statului român, în timpul comunismului
fiint sediul Consiliului Judeţean al PCR.
După 1989, o scurtă vreme a găzduit
Primăria municipiului Deva, după care a
redevenit sediul Prefecturii Judeţului
Hunedoara. Din 2007 aici se află şi sediul
Consiliului Judeţean, iar în acelaşi an au
fost începute şi renovările acestei clădiri.
Clădirea în stil eclectic are forma \ ^p i - :

unui unghi obtuz în formă de V, situându-
*?..- . , se la poalele cetăţii din Deva,
vizavi de
290
parcul oraşului. În raport cu axa centrală a clădirii, aceasta este perfect simetrică. Drumul spre
intrarea principală duce pe sub loggia cu arcade. Dinspre partea centrală a clădirii, cu deschidere
spre stânga, respectiv spre dreapta, se regăsesc două holuri spaţioase, cu vedere spre curtea
interioară, care conduc spre cele două extremităţi ale clădirii. Camerele de la primul etaj, erau
pe vremuri spaţii ale funcţionarilor, respectiv birouri. În zilele noastre, aici se găsesc birouri. O
scară din marmură, bogat ornamentată, conduce la etajul doi. Cu ocazia ceremoniei Millenium,
pe casa scării a fost plasată o placă din marmură neagră, cu următoarea inscripţie:
La frumuseţea aparte a clădirii contribuie şi acoperişul abrupt cu ţiglele realizate de

fabrica Zsolnay (Pécs- Ungaria), de culoare verde închis, din centrul său ridicându-se un turn
îngust, care asigură priveliştea. În spatele clădirii se află o curte împrejmuită cu un gard care imită
zidul cetăţii. Grajdul şi garajul de odinioară sunt în prezent imobile în care se află birouri.
Orfelinat, azi Spital de Pediatrie
Clădirea se află în stare avansată de

degradare. Până în prezent au fost
efectuate lucrări de renovare interioare,
schimbare tâmplărie la etajul 2 şi înlocuire
învelitoare acoperiş, rămânând a fi
efectuate lucrări de reabilitare faţade,
înlocuiri de tâmplării la celelate nivele.
Parva Curia, azi sediul Direcţiei pentru Tineret Hunedoara
Clădire construită în secolul XVIII necesită
lucrări de reabilitare a faţadelor
291
Şcoala de fete, azi Şcoala Generală Regina Maria
Cladirea este amplasata in zona

centrala a municipiului in asa zisul „Centru
Vechi", avand fatadele orientate catre
ansamblul urban Lucian Blaga si strada
Gheorghe Baritiu.
Clădirea actuală a scolii este un

ansamblu alcătuit din trei tronsoane
(separate de rosturi de execuţie) realizate
în perioade diferite:
♦ tronsonul 1 realizat în perioada 1870-1871, cu forma generală de „F" în plan, dezvoltat

pe înălţime cu Demisol parţial +Parter+ Etaj
♦ tronsonul 2 realizat în perioada 1937-1938, cu forma generală dreptunghiulară în plan,
dezvoltat pe înălţime cu Demisol parţial+Parter+ Etaj
♦ tronsonul 3 realizat în perioada 1960, cu forma generală dreptunghiulară în plan,
dezvoltat pe înălţime cu Demisol+Parter+ Etaj.
Starea de conservare a monumentului este in general buna, nu se observa degradari
structurale.
Degradari locale, nestructurale , se constata la

nivelul finisajelor si la unele elemente
nestructurale ale sarpantei.
Degradarile din demisolul tronsonului 1 se

datoreaza ridicarii nivelului de calcare al
strazilor Lucian Blaga si Gh. Baritiu din cauza
asfaltarilor succesive efectuate de-a lungul
timpului si unor probleme cauzate de defectiuni
ale retelei de canalizare din zona adiacenta.
Starea de degradare a finisajelor se datoreaza vechimii si uzurii, neintretinerii

corespunzatoare in timp si interventiilor cu materiale incompatibile cu cele traditionale/istorice.
Ca interventii necesare pentru reabilitarea cladirii sunt necesare:
♦ asanarea demisolului din tronsonul 1

♦ coborarea nivelului de calcare de pe cantul vestic al scolii (inspre cladirea
Inspectoratului Scolar) la cota de calcare a trotuarului de pe str. Gh. Baritiu prin
eliminarea vegetatiei si a pamantului care mentine umezeala in peretele cladirii
monument
♦ desfacerea si refacerea finisajelor de la demisol parter si etaj
292
refacerea finisajelor exterioare ale fatadelor cu materiale compatibile pentru o cladire

monument, cu restaurarea/reintregirea decoratiilor existente, cu precadere la
tronsonul 1.
schimbarea tamplariilor existente din PVC de la demisol cu tamplarii din lemn stratificat
schimbarea tamplariilor interioare cu unele din acelasi material si acelasi model cu cel
original
consolidarea locala a sarpantei si schimbarea integrala a invelitorii fara modificarea
formei si a materialelor
refacerea integrala a instalatiilor interioare, fara afectarea structurilor portante istorice
(nu este permisa penetrarea boltilor din caramida)
sistematizarea verticala a terenului in jurul constructiei, cu indepartarea apelor pluviale
de langa soclul cladirii; executarea unui dren perimetral cu filtru invers
Banca de investiţii, azi Centrul Teritorial de învăţământ Economic

Clădire datând din anul 1906, în
prezent sediul din Deva al Academiei de Studii
Economice Bucureşti - Centrul teritorial de
învăţământ la distanţă, necesită intervenţii la
faţadă.
Biserica reformată din Deva
Datorită importanţei sale, domeniul istoric Deva avea probabil şi o biserică parohială,
aceasta fiind atestată documentar pentru prima
dată în registrul dijmei papale din 1332. Nu se
cunoaşte cu exactitate data la care - în

perioada reformei din Transilvania - aceasta a
devenit biserică reformată.
Biserica medievală, modificată de mai

multe ori de-a lungul istoriei, era datată în
secolul al XIII-lea. Locaţia centrală a clădirii are
un rol semnificativ în definirea urbanistică a
străzii, deoarece culorile vii ale faţadei ies în
evidenţă faţă de celelalte clădiri ale străzii.
293
Castelul de la Hunedoara - cea mai valoroasă arhitectură medievală

Principalul obiectiv turistic din jurul Devei, Castelul de la Hunedoara, a fost ridicat în
secolul al XV-lea de Iancu de Hunedoara şi este cel mai important monument de arhitectură
gotică din Transilvania.
Galeria şi ultimul turn de

apărare sunt neschimbate de pe
timpul lui Iancu de Hunedoara,
precum şi turnul Capistrano, una
din cele mai semnificative părţi
ale construcţiei. Într-o aripă a
castelului se poate vedea o
pictură referitoare la legenda cu
corbul, de la care se presupune
că îşi trag numele urmaşii lui
Iancu de Hunedoara, corvini.
6.3.2. Vestigiile arheologice

Deva şi împrejurimile acesteia cuprinde un repertoriu extrem de bogat de vestigii
arheologice, care acoperă următoarele perioade istorice: epoca neolitică şi eneolitică; epoca
bronzului; hallstatt; latene; epoca daco-romană; epoca prefeudală; epoca medievală.
În Tabelul 6.4 se prezintă o sistematizare a epocilor acoperite de vestigiile arheologice

descoperite, aferente municipiului Deva şi localităţilor aparţinătoare.
Lista completă a descoperirilor arheologice de pe teritoriul judeţului Hunedoara cuprinde

un număr de 486 de repere. Multitudinea acestor descoperiri reprezintă de asemenea o
oportunitate la nivelul municipiului Deva de susţinere a brand-ului acesteia, prin amplificarea
contextului istoric al localităţii Deva şi a ambientului acesteia.
Deşi laborioasă, este deosebit de importantă cuprinderea listei complete a vestigiilor

arheologice descoperite pe teritoriul municipiului Deva, grupate pe următoarele categorii:
staţiuni arheologice cu stratigrafie complexă; vestigii preistorice; vestigii dacice; vestigii de epocă
romană; descoperiri monetare; vestigii de epocă romană; mine şi cariere j vestigii medievale
(Tabel 6.5).
294
Epoca daco-
Tabel 6.4. Repartizarea descoperirilor arheologice pe localităţi şi perioade istorice - Zona administrativă
Epoca paleolitică
Epoca medievală
Epoca neolitică
şi eneolitică
a municipiului Deva -
prefeudală
română
Epoca
Hallstatt
Latene
Epoca bronzului
Nr. crt. Denumirea
(din localităţii
lucrare)
37. Bârcea Mică - X - - - - - -

131. Cristur - X - - - X - -
153. Deva - X X X X X X X
77. Sântuhalm - X X - - X - -
Tabel 6.5. Vestigii arheologice descoperite pe teritoriul municipiului Deva

Nrc. Obiective arheologice
A Staţiuni arheologice cu stratigrafie complexă

1 Punctul Mina de Cupru.
2 Punctul Cimitirul Reformat
3 Punctul Ceangăi
4 Cimitirul Ceangăilor
5 Punctul Cartierul Viile Noi
6 Punctul Dâmbul Popii şi / sau Strada Depozitelor
7 Punctul Dealul Cetăţii
8 Dealul Piatra Coziei
9 Dealul Mişoveţsau Măgura Mişoveţ
10 Punctul Microraion 15 sau Micro 15
11 Punctul Magna Curia
12 Punctul Viile Carolina
13 Punctul Strada Aurel Vlaicu
B Vestigii preistorice
.
14 Punctul Tăualaş
15 Punctul Cartierul Gojdu
16 Punctul Strada Lenin
17 Depozite de bronzuri
18 Punctul Strada Progresului
19 Punctul Strada Hărăului
C Vestigii dacice.
.
20 Strada Progresului (actualaPetru Maior)
D Vestigii de epocă romană

21 Punctul Strada Ion Creangă
295
Nrc. Obiective arheologice
E. Descoperiri monetare
22 Pe şaua dintre dealurile Pai şi Varheghi
23 Pe dealul Colţ
24 În pădurea Bejan
25 În cartierul Bejan
26 Pe strada V.I. Lenin nr. 6
F. Vestigii de epocă romană
27 Punctul Ţecheneu sau Techeneu
28 Punctul La Ogoare
29 La extremitatea de est a fostei străzi 23 August (astăzi B-dul 22 Decembrie)
30 În Cartierul Gojdu
G Mine şi cariere
31 Punctul Dealul Bejan
32 Punctul Cărpiniş
33 Punctul Dealul Pietroasa sau Cariera Deva-Dealul Pietroasa
H Vestigii medievale
34 Mănăstirea franciscană a observanţilor
6.3.3. Obiective turistice religioase

Edificiile religioase (biserici, catedrale, mănăstiri) sunt realizări tehnice şi artistice
remarcabile, cu o mare valoare simbolică, care reprezintă obiective turistice antropice
reprezentative pentru comunităţile din perimetrul analizat, şi nu numai. Aceste edificii se impun
prin dimensiuni, iconografie, colecţii de obiecte religioase etc., dar şi printr-un stil arhitectonic
aparte, propriu etapei istorice în care au fost edificate.
Importanţa turistică a edificiilor religioase derivă din vechime, arhitectură, conservarea

unor picturi valoroase, icoanele pe sticlă, precum şi din unele evenimente specifice conexate cu
acestea. Multe edificii de acest tip au suferit nu doar amprenta timpului, ci şi a vicisitudinilor
istoriei, fiind afectate parţial sau total de-a lungul anilor.
Obiectivele religioase din municipiul Deva şi împrejurimi completează paleta de oferte

inedite. Se poate susţine că acestea au o valoare arhitecturală şi artistică deosebită şi reuşesc să
se impună în faţa celor istorice aflate în patrimoniul UNESCO.
Din categoria obiectivelor turistice religioase din judeţul Hunedoara se remarcă catedrala
ortodoxă din Deva, lăcaşele de cult medievale (ortodoxe: Strei, Hunedoara, Densuş, Ostrov,
Sânpetru, Nucşoara, Gurasada, Roşcani şi Leşnic; catolice; evanghelice; reformate), alături de
mânăstirile şi schiturile cu valoare religioasă, artistică, arhitecturală deosebită şi cele de
importanţă locală sau zonală.
296
Multitudinea lăcaşurilor de cult existente presupune limitarea celor care vor fi analizate,
cu luarea în considerare numai a elementelor inedite, unice, şi care pot duce la apariţia unor
obiective turistice de sine stătătoare sau la introducerea acestora în cadrul unor circuite
tematice.
Municipiul Deva se remarcă prin prezenţa a numeroase edificii religioase, aparţinând unor
culte diverse. Dintre acestea, se detaşează prin vechime, valoare cultural-istorică şi artistică:
catedrala ortodoxă Sfântu Nicolae, mănăstirea franciscană, biserica reformată şi turnul vechii
biserici ortodoxe.
Cel mai valoros aşezământ monastic vechi din proximitatea municipiului Deva, cu
valoarea religioasă, artistică, arhitecturală deosebită, este reprezentat de mănăstirea Prislop,
cunoscută de credincioşi pentru încărcătura spirituală şi atmosfera deosebită.
Catedrala ortodoxă Sfântul Nicolae
A fost ridicată în anul 1861, la

initiativa mitropolitului Ardealului, Andrei
Saguna. Pictura veche a bisericii a fost
executată între anii 1929-1931, în stil
bizantino-roman, iar iconostasul este
sculptat din lemn de stejar, în anul
1940. Cele trei clopote au fost turnate din
material de război, acoperişul a fost făcut cu
eternit, iar turnul şi cupolele cu tablă.
Importanţa catedralei este cu atât mai mare cu cât în interior se găsesc câteva
icoane din secolul XVII, pe catedrală se afla 21 de cruci care se văd iar în curtea interioară a
fost ridicat Monumentul Eroilor Neamului.
Biserica reformată din municipiul Deva
Aşa cum arată şi numele acestei biserici, este o biserică

de cult reformat şi este înscrisă în Lista Monumentelor Istorice
cu codul HD-II-m-B-03234. Construcţia bisericii reformate a fost
proiectată de Szasz Jozsef, în stil eclectic, şi a început în anul
1836. Lucrările au fost întârziate datorită marelui incediu din
acelasi an (1836), a revoluţiei din 1848 şi a inundaţiei din 1851,
fiind incheiate doar în anul 1853, iar turnurile după 7 ani. În
turnul estic se găseşte unul dintre cele mai mari clopote din
judeţ, cântărind 3600 kg.
297
Mănăstirea Franciscană
I
Mănăstirea Franciscană a fost ctitorită în secolul XVIII,
între 1669 şi 1752, pe locul donat ordinului franciscan de către
judecătorul regal Lazar Istvan. Este o clădire sub forma de
patrulater, în stilul caracteristic al mănăstirilor franciscane din
Transilvania, la colţul din sud-est fiind alipită biserica barocă.
Clădirea a fost mistuită de flăcări în repetate rânduri

-1707,1748 şi 1872. În 1749 a fost mărită biserica, iar mănăstirea
a fost reconstruită integral în 1752. După incendiul din 1872
reconstructia este terminata sub conducerea în 1908.
Din 1951 Mănăstirea a fost abandonată, funcţionarea sa

fiind interzisă şi şi-a reluat funcţionarea după 1989.
Turnul vechii biserici ortodoxe
Este înscris în Lista Monumentelor Istorice, cu codul HD-II-

m-A-03229 şi este singura parte rămasă completă dintr-o biserică
ce datează din anul 1640. Un deceniu mai târziu, biserica a fost
distrusă de un incendiu devastator, iar lucrările de reconstrucţie au
fost finalizate abia în 1727.
Lăcaşul a funcţionat până în 1856, atunci când pereţii

altarului şi ai navei au fost demolaţi iar cu piatra scoasă s-a ridicat
actuala catedrală. Se spune că turnul a scăpat datorită unei pisanii
ce era sculptată în piatră cu litere chirilice pe faţadă, o inscripţie de
blestem pentru cel care ar îndrăzni să dărâme turnul.
Pe parcursul secolului XX, s-au efectuat lucrări de consolidare şi renovare la Turnul din
cimitir, în anii 1954, precum şi în perioada 1970-1971, când Direcţia Monumentelor Istorice a
coordonat ultima „reparaţie generală şi de consolidare" a Turnului, executată cu meseriaşi ai
Trustului de Construcţii Hunedoara.
În toamna anului 1972, avocatul dr. Victor Şuiaga întocmea primul „Memoriu", prin care
sesiza birocraţiei comuniste, respectiv Direcţiei Monumentelor Istorice de la Bucureşti, ca acest
edificiu „cu valoare istorică" să fie protejat de lege şi clasat bun al patrimoniului naţional.
La 290 de ani de la edificarea sa şi la 46 de ani distanţă de la ultima intervenţie asupra

monumentului, acesta se prezintă într-o stare avansată de deteriorare, partea superioara din
lemn se afla intr-o stare avansata de degradare, chiar precolaps.
298
Mănăstirea Prislop
Biserica "Sf. Treime" a

Mănăstirii Prislop este de cult ortodox,
înscrisă cu codul HD-II-m-A-03447 în
Lista Monumentelor Istorice.
Mănăstirea adăposteşte
icoanele pictate de părintele Arsenie
Boca, de numele căruia se leagă
renaşterea acestei mănăstiri, şi
reprezintă unul din cele mai
importante aşezăminte religioase
ortodoxe din Transilvania.
Mănăstirea Prislop a fost construită în a doua jumatate a secolului al XIV-lea de

Părintele Nicodim în stilul Triconc, ulterior anctificat, considerat astăzi drept reorganizatorul şi
îndrumătorul monahismului românesc la începutul Evului Mediu. Domniţa Zamfira, al doilea
ctitor al mănăstirii, a fost grav bolnavă atunci când a venit la Mănăstirea Prislop, şi s-a vindecat
bând apa din izvorul cu puteri tămăduitoare din curtea mănăstirii. Avutul cel mai de preţ al
mănăstirii este icoana Maicii Domnului făcătoare de minuni, dăruită de domniţa Zamfira în 1580,
când s-a incheiat reconstruirea bisericii.
6.3.4. Obiective culturale cu funcţii turistice

Dintre obiectivele culturale cu funcţii turistice pot fi menţionate muzeele, acestea
adăpostind şi conservând vestigii şi obiecte de patrimoniu material şi spiritual reprezentative
pentru istoria şi cultura regiunii, facilitând popularizarea acestora.
Muzeele, adevărate tezaure, adună exponate extrem de valoroase şi pot fi grupate în

muzee unice la nivel local şi naţional. Un exemplu de muzeu la nivel naţional este muzeul de
Arheologie de la Sarmizegetusa, complex care adăpoşteşte mai multe secţii tematice, care oferă
posibilitatea prezentării unor exponate din diferite domenii.
Mărturii vii şi grăitoare ale existenţei noastre pe aceste meleaguri adunate de pe întreg
teritoriul din sud-vestul Transilvaniei, darşi dinîntreaga ţară, Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane
din Deva este adăpostit de un monument de arhitectură construit în secolul XVI în stil
renascentist, Magna Curia.
299
Magna Curia (latină Curtea Mare) sau Castelul Bethlen se situează în municipiul Deva, la poalele
dealului cetăţii, înspre sud-est, lângă parcul oraşului. Este cea mai veche clădire monument istoric
ce se păstrează în Deva.
În anul 1582 căpitanul garnizoanei cetăţii din Deva, Francisc Geszty, construieşte pe locaţia
actualului monument o casă. Această casă va fi folosită ca reşedinţă apoi de către Sigismund
Báthory, generalul Basta, Ştefan Bocskay, Gabriel Báthory şi Gabriel Bethlen.
În 1621 Gabriel Bethlen dispune de transformarea radicală a construcţiei iniţiale,

rezultând palatul Magna Curia. Conceput iniţial în stil renascentist (sub Gabriel Bethlen), edificiul
ajunge la o formă definitivă la începutul secolului al XVIII-lea când i se aduc ultimele modificări.
Aceste modificări îi dau înfăţişarea barocă păstrată până astăzi.
După unirea Transilvaniei cu România, în anul 1918, Castelul Bethlen a trecut în

proprietatea statului roman, iar din 1938 în castel a fost amenajat Muzeul de Istorie al judeţului
Hunedoara. Castelul a fost renovat în ultimii ani,
continuându-se şi cercetările arheologice din curtea
acestuia.
Edificiul, care are un pronunţat aspect baroc, a

suferit ultimele transformări ce îi dau înfăţişarea de
astăzi în prima jumătate a secolului al XVIII-lea. Iniţial,
palatul Magna Curia a fost ridicat în stil renascentist în
anul 1621 de Gabriel Bethlen (de unde şi denumirea
„Castelul Bethlen") pornind de la casa existentă care a fost construită în anul 1582 de către
căpitanul garnizoanei cetăţii Deva, Francisc Geszty.
Societatea de Istorie şi Arheologie

beneficiază de sprijinul lui George Bariţ,
care contribuie cu donaţii în bani şi cărţi. În
paralel cu colecţia de antichităţi, se
constituie şi colecţiile de etnografie, de
mineralogie, de paleontologie şi de
ornitologie. Colecţiile muzeului erau
depozitate într-o casă particulară. Din anul
1890 colecţiile au fost amenajate în şase
clase ale „Şcolii de Ştiinţe Exacte din Deva"
(actualul Colegiu Naţional „Decebal").
Muzeul găzduieşte colecţii de arheologie din perioadele: preistoică, dacică, romană,

premedievală şi medievală timpurie, colecţii numismatice, colecţii de artă decorativă, de
etnografie (costume populare, unelte, ceramică de Botiza, icoane pe sticlă), colecţii de ştiinţe
naturale (botanică, paleontologie, etc.) şi o bibliotecă de aproximativ 40000 de volume.
Monumentele istorice au fost ridicate în memoria unor personalităţi marcante sau

evenimente istorice, culturale, artistice. Istoria nuanţată, coroborată cu diversitatea şi bogăţia
300
vieţii sociale şi culturale a municipiului Deva se reflectă într-un număr semnificativ de

monumente, statui şi plăci comemorative. Operele de artă sunt bine reprezentate în Deva,
ilustrând activitatea sa bogată cultural-istorică.
Astfel, alături de muzee, deţin un adevărat potenţial turitic şi alte categorii de obiective
de pe teritoriul municipiului: case memoriale, teatre, monumente şi ansambluri de artă plastică
(Monumentul eroilor neamului, Monumentul luptătorilor anticomunişti), statui (Statuia ecvestră
a lui Decebal, Statuia împăratului Traian, Statuia poietului Mihai Eminescu), busturi (Bustul
martirilor Horia, Cloşca şi Crişan, Bustul lui Gheorghe Bariţiu).
Monumentul Eroilor Neamului
Situat în curtea Catedralei Sfântul

Ştefan, Monumentul Eroilor Neamului a
fost realizat între anii 1993-1995, de către
sculptorul Ioan Seu, şi a fost dezvelit la
data de 25 oct 1995.
Pe faţada monumentului se află o

placă cu chipurile lui Horea, Cloşca, Crişan
şi Avram Iancu, iar pe celelalte laturi,
inscripţii dedicate ostaşilor din cele două
războaie mondiale. În vârf este amplasată
o cruce, având gravat un porumbel, ce
simbolizează pacea.
Statuia ecvestră a lui Decebal
Statuia ecvestră a lui Decebal este amplasată în faţa

Casei de Cultură din Piaţa Victoriei.
m
Statuia a fost realizată în anul 1978, fiind opera
sculptorului Ion Jalea.
301
Statuia Împăratului Traian

Statuia Împăratului Traian a fost amplasată în faţa
Primăriei din Piaţa Unirii, în anul 1999. Monumentul a
fost realizat de către artistul Ioan Medrut şi
impresionează prin dimensiuni şi detalii. Statuia este
aşezată pe un soclu pe care apare inscripţia: "Traian
-acesta a fost săditorul şi părintele romanilor." (Samuel
Micu)
Statuia poetului Mihai Eminescu
Statuia poetului Mihai Eminescu este situată în

parcul oraşului, fiind sculptată în 1970 de Tudor Panait.
Busturile Martirilor Horea, Cloşca şi Crişan

Busturile Martirilor Horea, Cloşca şi
Crişan sunt situate pe strada 1 Decembrie
1918 nr. 39 din Deva. Statuile au fost realizate
de către artistul bucureştean Ion Vlasiu în anul
1934 şi au fost dezvelite şi amplasate în Piaţa
Unirii, la data de 25 august 1946.Busturile
martirilor au fost demontate în anul 1962, i
fiind amplasate în faţa Muzeului Civilizatiei
Dacice şi Romane, unde se află şi în prezent.
Monumentul este aşezat pe un soclu

înalt, cu două basoreliefuri din bronz realizate
de către artistul Eugen Ciuca. Scenele de pe
basoreliefuri prezintă ţăranii răsculaţi în anul
1
Bustul lui Gheorghe Bariţiu
Bustul lui Gheorghe Bariţiu a fost

amplasat în curtea Liceului Pedagogic din
municipiul Deva. Monumentul a fost realizat în
anul 1969 de către artistul Ernest Kovakz.
Gheorghe Bariţiu a fost istoric şi

publicist, întemeietorul presei româneşti din
Transilvania.
6.3.5. Ansambluri arhitectonice urbane cu potenţial turistic
antropic
Deva reprezintă un centru istoric şi cultural important al Regiunii Vest, dar şi din punct de
vedere edilitar. Astfel, alături de obiectivele prezentate, o serie de ansambluri arhitecturale
recente consolidează potenţialul diversificat, prin care municipiul Deva poate constitui un centru
turistic de sine stătător sau poate fi inclus în cadrul unor trasee sau circuite de promovare a
regiunii. Aceste obiective oferă personalitate şi creează un ambient relaxant, preţuit în egală
măsură de turiştii care vizitează Deva, cât şi de localnici.
Pe fondul dezvoltării edilitar-arhitectonice, se poate urmări evoluţia continuă a

municipiului, până în etapa actuală, contribuind la definirea personalităţii proprii a acestuia, prin
conturarea treptată a unui peisaj antropizat cu trăsături de originalitate, care particularizează
fiecare ansamblu arhitectonic urban.
Pentru exemplificarea diversităţii acestor obiective, s-a recurs la realizarea unei selecţii.
O astfel de selecţie nu poate omite: telecabina, Aqualand-ul, fântâna arteziană, teatrul de
estradă, patinoarul, busturile de bronz ale gimnastelor, spitalul de pediatrie, cinema Patria.
Teatrul Orăşenesc, azi Teatrul de Artă Dramatică Deva
Teatrul de Artă Deva continuă să existe după 100 de ani, fiind redeschis în 17 dec 2010.
Construit în anul 1910 şi dat în folosinţă în anul 1911, Teatrul de Artă face parte din
ansamblul urban 1 Decembrie 1918. Clădirea teatrului aparţine stilului arhitectural Secession
vienez. Denumirea alocată iniţial a fost aceea de Ansamblul de Cântice şi Dansuri Populare.
În secolul al XX-lea clădirea teatrului a făcut obiectul a numeroase lucrări de reparaţii şi

modernizare. Astfel, în anul 1942 a fost modificată intrarea, schimbată tapiţeria şi înlocuite
303
oglinzile, iar localului i s-a dat numele
de George Dima, în onoarea
renumitului compozitor ardelean. În
anii '60 a fost modificată faţada
originală, iar în 1987 au început
lucrările de amenajare aleTeatrului de
Revistă şi de restaurare a faţadei
principale, reconstituită după imagini
de epocă. Din anul 1953 s-a numit
Fanfara de Stat Deva.
În 1958, a fost înfiinţat Teatrul de Stat

de Estradă Deva, nume sub care
a funcţionat mai mulţi ani. Au urmat alte denumiri, în diferite etape: Teatrul Orăşenesc, Teatrul
de Estradă, Teatrul Arta, Teatrul de Stat de Estradă, Teatrul de Revistă, Teatrul de Artă Dramatică,
Teatrul Municipal Deva, Teatrul Judeţean Hunedoara şi, în prezent,Teatrul de Artă Deva.
Noua sală a teatrului a fost

inaugurată la 1 aprilie 1963 cu
reprezentaţia „Şarjele revistei"
prezentată de către Teatrul de Stat de
Estradă din Deva. După anul 1988 au
fost demarate lucrări de reabilitare
complexe, iar în data de 17 decembrie
2010, după 22 de ani, Teatrul devean şi-
a redeschis porţile, fiind redenumit
Teatrul de Artă Deva.
Galeria de Artă Forma
Este situată în municipiul Deva

pe Bulevardul De cebal. Uniunea
Artiştilor Plastici din România - Filiala
Deva organizează aici expoziţii, saloane
şi galerii de artă, singură sau în
colaborare, pe baza Programelor
Expoziţionale anuale, precum şi
activităţi specifice pentru a face
cunoscute lucrările de artă plastică românească, creaţie a membrilor săi, prin producţie
editorială, cataloage, afişe, pliante, film, videotecă, târguri de artă, ş.a.
304
Telecabina
Este singurul ascensor inclinat din ţară,

iar din punct de vedere al lungimii traseului
-278 metri şi a diferenţei de nivel -158 metri,
este primul din Europa.
Instalaţia asigură legatura mecanică de

la staţia de plecare, situată la cota 180 metri,
până la platforma intermediară a Cetăţii Deva,
situată la cota 342 metri, respectiv o diferenţă
de nivel de circa160 metri.
Busturile din bronz ale gimnastelor din Deva
Busturile din br onz ale

gimnastelor din Deva este unul dintre
cele mai importante obiective turistice
din Transilvania. Cele 15 sculpturi din faţa
Sălii Olimpia din Deva ilustrează 11
gimnaste şi 4 antrenori şi sunt creaţia
artistului Ioan Seu.
Busturile gimnastelor sunt realizate în bronz, au înălţimea de 42-43 cm

şi cântăresc 20-23 kg. Sunt amplasate pe socluri de granit cu înălţimea de 1,80 m,
fiind luminate de reflectoare. Statuile au fost dezvelite la data de 15 mai 2008.
AquaLand Deva
AquaLand se află în incinta
Stadionului Municipal Cetate - Deva.
Funcţiunea principală a acestei facilităţi
este asigurată de bazinele de înot şi de
agrement ce se succed pe orizontală şi
verticală, cu adâncimi diferite, în forme
libere întrepătrunse, şi care ocupă
aprox 80% din suprafaţa parterului.
Mezaninul cuprinde
următoarele funcţiuni: spaţiu relaxare,
305
saună tunisiană, saună relaxare, saună finlandeză, saună infra-cer înstelat, saună infra
meloterapie, saună infra - aromoterapie, grota salină etc.
Fântâna arteziană muzicală din centrul Devei
Este amplasată în Piaţa Victoriei şi s-a inaugurat în anul 2012.
Fântâna arteziană muzicală oferă în

fiecare seară un spectacol deosebit, atât
locuitorilor, cât şi vizitatorilor municipiului
Deva.
Patinoarul Deva
Patinoarul Deva este situat la poalele

Cetăţii Devei şi a fost deschis la data de 15
ianuarie 2010.
Parcul oraşului - La poalele dealului Cetăţii se întinde Parcul Oraşului, sau Parcul Cetăţii.
Din iniţiativa lui Dr. Petru Groza, aici au fost aduşi din Parcul Dendrologic Simeria, o mare
diversitate de arbori care au fost plantaţi şi îngrijiţi de doi grădinari profesionişti. La intrarea
dinspre oraş a parcului se află în partea dreaptă, casa lui Dr. Petru Groza („casa fără acoperiş"
cum îi spun locuitorii vârstnici), care se preconizează a fi transformată în muzeu memorial. În
stânga intrării se găseşte statuia pedestră a lui Decebal. În centrul parcului rezistă de decenii
chioşcul orchestrei sau Filigoria, loc de întâlnire şi popas pentru turişti şi pentru devenii romantici.
Spre filigorie îşi îndreaptă privirea statuia tăcută a lui Mihai Eminescu. Tot în parc se mai găseşte
un loc de joaca pentru copii, o fântână arteziană pietonală, locuri de petrecere a timpului liber
(pergolă de şah, pergola locului de joacă) şi un grup sanitar.
306
Din parc se poate urca direct pe Cetate, pe treptele betonate până la tunel, apoi pe
potecile special amenajate.
În nord-vestul parcului, la marginea dinspre dealul cetăţii, se află castelul Magna Curia,
construit în secolul XVI. Iniţial castelul a fost conceput în stilul Renaşterii, dar restaurările
ulterioare (din timpul lui Gabriel Bethlen, în anul 1621, precum şi cele din prima jumătate a
secolului XVIII) i-au adăugat şi elemente de artă barocă. În prezent complexul arhitectonic Magna
Curia adăposteşte Muzeul Judeţean Deva (secţiile de istorie si Stiinţe naturale).
La marginea de est a parcului este Liceul Sportiv Deva, renumit pentru generaţiile de
gimnaste precum: Nadia Comăneci (sub îndrumarea antrenorului Bela Karolyi), Ecaterina Szabo
(antrenori Octavian Belu şi Mariana Buruiană), ş.a.
Pe străzile adiacente parcului se pot vedea clădiri caracteristice ale altor epoci: Palatul
Tribunalului, Judecătoria, Parchetul Judeţean.
6.4. Tipuri şi forme de turism practicate

Prezenţa în proporţii variate a resurselor atractive naturale şi antropice, gradul diferenţiat
de accesibilitate al reţelei rutiere, precum şi poziţia în teritoriu a municipiului Deva - punct
turistic nodal de atragere şi dispersie a fluxurilor turistice în cadrul judeţului Hunedoara
-constituie premise favorabile practicării unei palete variate de tipuri şi forme de turism.
În completarea acestora este posibilă dezvoltarea de forme noi, prin crearea condiţiilor
adecvate facilitării practicării lor. Astfel, se poate face trecerea spre conturarea unui profil turistic
complex şi a unor areale cu funcţii turistice specializate sau complexe, care vor face obiectul unei
politici de punere în valoare în cadrul strategiei de dezvoltare a municipiului Deva în perioada
2014-2023.
Ca urmare, este necesară analiza detaliată a oportunităţilor locale existente, dar şi a celor
atrase din potenţialul oferit de sistemele turistice învecinate. Această analiză presupune
evidenţierea tuturor tipurilor şi formelor de turism cu impact asupra spaţiului geografic şi socio-
cultural, urmată de stabilirea unei configuraţii ideale de atins la limita orizontului de planificare,
prin evaluarea şi ierarhizarea apoi a tipurilor şi formelor de turism care să fie promovate în
perioada viitoare.
6.4.1. Turismul cultural

Municipiul Deva şi împrejurimile sale reprezintă spaţiul unde se întâlnesc şi se
întrepătrund obiective turistice antropice unice, înconjurate de un peisaj diversificat, ce pot fi
susţinute şi promovate prin contribuţia specialiştilor din diferite domenii, dar şi prin investiţii în
infrastructură şi reconversia profesională a angajaţilor din alte sectoare.
Obiectivele antropice pot transforma regiunea în destinaţii turistice atractive, unde se

împletesc activităţi precum practicarea sporturilor de iarnă, destinderea prin utilizarea resurselor
307
minerale, vizitarea unor locuri aparte, monumente, muzee, edificii religioase, participarea la
diverse evenimente.
Turismul cultural prezintă elementele necesare desfăşurării acestuia pe teritoriul

municipiului şi poate fi privit ca alternativă de dezvoltare a regiunii, absorbind personalul
disponibilizat în urma restrângerii activităţii din unele parcuri industriale importante sau chiar
închiderea lor. El poate îmbrăca, mai frecvent, trei forme de practicare, şi anume: turismul urban,
turismul rural şi turismul religios.
=> Turismul urban deţine largi posibilităţi de practicare;
Dintre atracţiile majore pot fi enumerate: muzeele, edificiile religioase (catolice,

ortodoxe, protestante, reformate), numeroase vestigiile istorice (romane, medievale),
arhitectura centrului istoric, diferite instituţii de artă şi cultură, monumente (statui, busturi, case
memoriale) etc.
Urmare a creşterii duratei timpului liber (inclusiv prin scurtarea săptămânii de lucru) şi a
fragmentării concediilor şi vacanţelor, alături de apariţia operatorilor aerieni low cost şi în
România, în ultimii ani s-a înregistrat o creştere semnificativă a numărului de mini-vacanţe (city
break) petrecute în oraşele cu o ofertă turistică diversificată.
=> Combinarea city break-urilor cu trasee turistice tematice sau mixte în spaţiul judeţean
Se permite o accesare funcţională a celorlalte centre urbane sau rurale, respectiv areale
şi obiective naturale, cu resurse atractive valoroase, diseminate în cadrul spaţiului judeţean.
Se poate recurge la organizarea unor trasee sau circuite regionale, în care să fie prezente
diferite obiective religioase, culturale, istorice, dar şi circuite tematice, care să ofere posibilitatea
vizitării unei anumite categorii de obiective turistice pe întreg teritoriu analizat, cum ar fi vizitarea
castelelor sau bisericilor medievale, a mănăstirilor sau a meşteşugurilor şi ocupaţiilor cu vechi
tradiţii.
Traseele turistice se realizează astfel încât să permită cunoaşterea unei zone sau regiuni,
putând fi parte a unui circuit regional sau naţional. Luând în considerare bogăţia obiectivelor se
pot identifica unele localităţi care să fie prinse într-o astfel de formă de vizitare, un exemplu în
acest sens fiind traseul Deva-Simeria-Orăştie.
Pe acest fond, şi municipiul Deva ar putea constitui o destinaţie pentru turiştii amatori de
astfel de sejururi, îndeplinind însă doar o parte dintre condiţiile majore pentru a fi inclusă pe
harta destinaţiilor de acest tip, cum sunt preparate culinare şi băuturi de calitate în zone atractive
din împrejurimi şi, parţial, posibilităţi diversificate de a face cumpărături şi activităţi culturale,
fiind însă deficitar la alte capitole importante:
♦ cazare de calitate la tarife specifice perioadelor din afara sezonului şi în weekend;

♦ informare generală şi turistică;
♦ transport local funcţional cu legături facile între structurile de cazare şi obiectivele din
perimetrul urban etc.).
308
=> Turismul rural
Această formă de turism are o puternică tentă culturală prin valorificarea obiceiurilor,
tradiţiilor sau folclorului local, componente ale civilizaţiei rurale încă bine conservate în multe
dintre localităţile rurale, îndeosebi din zona montană.
Caracteristicile cultural-turistice exercită o atracţie importantă asupra circulaţiei turistice,

dar devin importante din punct de vedere turistic numai în relaţie cu caracteristicile naturale şi
economice. Ele sunt, în mare parte, rodul culturii populare, atât prin creaţiile culturii materiale
(biserici, biserici fortificate), cât şi prin cele ale culturii spirituale (tradiţii, obiceiuri), cum sunt:
biserici ortodoxe; biserici reformate; centre etnografice; cetăţi.
Din punct de vedere al potenţialului de practicare a turismului rural în proximitatea

municipiului Deva, oportunităţi deosebite sunt oferite şi de Culoarul Depresionar Strei-Cerna-
Orăştie. Astfel, turismul rural are un potenţial mai consistent în localităţile Turdaş, Poieniţa Voinii,
Cinciş, Bosorod, Beriu şi Orăştioara de Sus.
Valorilor peisagistice (relief colinar accesibil drumeţiilor, lacul antropic Cinciş, valea
Mureşului, a Cernei şi a Streiului) li se adaugă posibilităţile cunoaşterii obiceiurilor şi tradiţiilor
din zonă, a manifestărilor cultural-artistice (nedeiele), a unor ocupaţii, meşteşuguri, ritualuri
tradiţionale, vizitarea unor case memoriale (Aurel Vlaicu, Ion Budai Deleanu), a bisericilor vechi,
din lemn, a locurilor care păstrează vestigii ale civilizaţiei daco-romane.
O infrastructură adecvată, ferme turistice, hanuri sau popasuri în localităţile cu o zestre

folclorică deosebită, cum ar fi cele din Ţinutul Pădurenilor, zone aproape neatinse de civilizaţia
urbană, constituie o cerinţă majoră pentru dezvoltarea acestui tip de turism. Amenajarea unor
stâne pentru vizitare în satele montane (Bosorod, Bobâlna, Ocolis) este posibilă şi profitabilă.
Ţinutul Pădurenilor
Situat pe Valea râului

Cerna, Ţinutul Pădurenilor
este o zonă etnografică de o
mare frumuseţe, cu tradiţii şi
obiceiuri rămase neschimbate
de secole. Ţinutul este un
platou înalt, mărginit de Valea
Mureşului la Nord, de Ţara
Haţegului la Sud, de Munţii
Poiana Ruscă la Vest, Valea
Cernei şi Municipiul
Hunedoara la Est. Satele
pădurenilor nu depăşesc limita
zonei înalte a Munţilor Poiana
Ruscă.
309
Ei reprezintă o „insulă etnografică"în care s-a păstrat cultura populară arhaică, extrem de
originală şi de diferenţiată faţă de aceea a regiunilorînvecinate. Trăsăturile principale ale acestei
culturi constau în: amplasarea aşezărilor pe culme, culturi agricole pe dealuri terasate, lipsa
olăritului, portul specific (în special al femeilor) şi graiul.
Această izolare geografică a aşezării pădurenilor le-a permis conservarea graiului actual şi
păstrarea unor entităţi particulare ale portului, asemănătoare, spun unii cercetători, cu cel dacic.
Prima atestare scrisă a aşezărilor din acest ţinut datează din 1297, într-un document în care satele
Zlaşti şi Ruda sînt menţionate ca supuse ale pârcălabului de Hunedoara. Ulterior, în secolele XIV
şi XV, găsim menţiuni despre toate aşezările cunoscute astăzi şi despre altele care, probabil, au
dispărut cu timpul.
=> Turismul religios
Turismul religios are în vedere valorificarea obiectivelor religioase ale municipiului şi

judeţului, dar mai ales manifestările organizate de acestea (hramuri, pelerinaje). Această formă
de turism este favorizată de existenţa unor importante lăcaşuri de cult. Cel mai reprezentativ
obiectiv de acest tip, cu o manifestare receptată cu mult în afara limitelor judeţului, este
Mănăstirea Prislop, participarea la diverse sărbători religioase atrăgând vizitatori nu doar din
judeţ, ci şi din întreaga ţară.
În contextul în care fluxul de turişti spre centrele religioase cu rezonanţă au un impact în

creştere (unele reuşind să angreneze în anumite perioade mase mari de oameni), turismul
religios poate fi stimulat prin îmbunătăţirea condiţiilor de acces, care pot avea un impact relevant
în acest sens, fiind necesară conectarea puternică şi adaptarea economiei locale la cerinţele
clientelei pelerinajelor religioase.
6.4.2. Turismul curativ

Poate îmbrăca două forme principale de practicare: balnear şi climateric.
=> Turismul balnear
Are ca suport acviferul cu ape termale la Deva, eficace în tratarea afecţiunilor aparatului
locomotor. Capacitatea şi compoziţia chimică a apelor îndreptăţesc extinderea şi modernizarea
bazei de tratament de la Deva, care să fie completată cu alte facilităţi turistice furnizate prin
construirea unui complex turistic balnear complex, care să cuprindă o gamă diversificată de
proceduri de cură.
=> Turismul climateric
Este favorizat de existenţa unui climat montan cu atribute curative (ionizare şi oxigenare
puternică, radiaţie solară cu valori ridicate, umiditatea relativă ridicată) prezent în zona montană,
precum şi de condiţiile meteorologice deosebite ale municipiului Deva.
310
6.4.3. Turismul recreativ montan

Se poate practica datorită varietăţii resurselor disponibile, care oferă posibilitatea
practicării unor forme diverse de turism, şi anume: turismul de agrement hibernal, alpinismul,
turismul de drumeţie, turismul cinegetic, turismul de agrement piscicol şi chiar turismul extrem.
=> Turismul de agrement hibernal
Se referă la practicarea sporturilor de iarnă - schi, bob, săniuţe, patinaj.
Beneficiază de posibilităţi de afirmare şi diversificare în zona montană, unde durata de

persistenţă a zăpezii depăşeşte cinci luni pe an. Astfel de amenajări pot fi accesate în staţiunile
turistice de la Straja, Parâng, Transalpina şi chiar Râuşor, unde există instalaţii moderne pentru
practicarea sporturilor de iarnă.
Deva reprezintă un pol centric de accesare facilă a acestor staţiuni montane; =>
Alpinismul
Este o altă formă de turism recreativ montan ce se poate practica în mai multe areale din
zona muntoasă accesibilă din Deva, care dispun de o serie de trasee cu diverse grade de
dificultate, inclusiv unele trasee de iniţiere, ceea ce permite adresarea unei game largi de turişti.
Se impune însă o dotare adecvată a traseelor, amenajarea arealelor de escaladă, edificarea unor
baze turistice pentru găzduirea practicanţilor.
=> Turismul de drumeţie
Este stimulat în primul rând de valoarea morfo-peisagistică a spaţiului montan, unde

peisajul spectaculos şi variat morfologic constituie o resursă atractivă majoră.
Culmile înalte şi prelungi din munţi, sectoarele de chei şi defilee reprezintă repere vizate
frecvent pentru adepţii unei astfel de forme de practicare a turismului.
În pofida avantajului net al spaţiului montan pentru practicarea turismului de drumeţie,

nici spaţiul depresionar propriu-zis nu este privat de practicarea acestei forme de turism, cu atât
mai mult cu cât şi traseele montane au ca bază de plecare localităţile situate în zona depresionară
sau în cea de contact cu aceasta;
=> Turismul cinegetic
Este favorizat de existenţa unui patrimoniu cinegetic remarcabil, mai ales în privinţa
faunei mari, organizat şi gestionat în cadrul unor fonduri de vânătoare (incidenţa cea mai ridicată
având-o cele grefate pe masivele montane care au un grad mai ridicat de împădurire şi care sunt
mai puţin afectate de prezenţa altor activităţi umane (în primul rând exploatarea forestieră sau
a resurselor minerale), oferind astfel locaţii propice pentru practicarea acestei forme de
agrement, care are şi rol complementar în diversificarea ofertei unor areale.
Din cadrul acestora se pot extrage exemplare de excepţie, într-un cadru perfect controlat
şi riguros organizat, asigurat de un personal silvic specializat de însoţire, deja în mare parte
format. Toate acestea, desigur, în condiţiile respectării şi conservării matricelor de reproducere
311
la nivelul fiecărei specii. Deşi practicat de un număr mai redus de persoane, dar cu venituri mari,
turismul cinegetic este foarte eficient economic;
=> Turismul de agrement piscicol
Acest tip de turism se poate organiza de-a lungul râului Mureş, care oferă posibilitatea
practicării pescuitului sportiv sau de agrement. Potenţialul morfologic zonal oferă condiţii
propice de afirmare a acestui tip de turism, datorită existenţei unei reţele hidrografice dense şi,
mai ales, nepoluate.
Totuşi, regimul de scurgere al reţelei hidrografice a fost destul de puternic afectat de

defrişările masive efectuate în ultimul secol, accentuate în ultimele două decenii. Ca urmare,
consecinţele s-au repercutat negativ şi asupra potenţialului biologic piscicol, mult diminuat.
=> Turismul extrem
Include o gamă largă de activităţi sportive extreme , cum sunt: zboruri cu parapanta sau
deltaplanul, motocros, cicloturism, river rafting etc. Pentru susţinerea acestui tip de turism pot fi
identificate o multitudine de locuri propice practicării unor astfel de activităţi, îndeosebi în zonele
montane, avantajate de declivitatea pantelor, diferenţele de nivel - pe alocuri apreciabile sau
fragmentarea terenului, coroborate cu aportul favorabil al componentei dinamice (curenţii de
aer) sau de natură hidrografică.
6.4.4. Turismul gastronomic (culinar)

În majoritatea cazurilor, acest tip de turism are efect de catalizator pentru celelalte tipuri
de turism specifice zonale. De obicei oportunităţile gastronomice amplifică şansele de luare a
deciziei de a accesa o anumită zonă în scop turistic.
Astfel, Asociaţ ia Internaţională a Turismului Culinar oferă o listă relevantă de repere prin
care se defineşte importanţa acestui tip de turism:
♦ Aproape 100% dintre turişti iau masa în oraş;

♦ A lua cina rămâne una dintre primele trei activităţi preferate ale turiştilor;
♦ Cu cât e mai mare nota de plată, cu atât mai probabil clienţii sunt turişti;
♦ Există o corelare mare între turiştii interesaţi de vin/gastronomie şi cei interesaţi de
muzee, spectacole, cumpărături;
♦ Turiştii culinari îşi dedică o mare parte din timp activităţilor recreative;
♦ Interesul pentru turismul culinar se răspândeşte la toate grupurile de vârstă;
♦ Gastronomia este singura formă de artă care adresează cele cinci simţuri;
♦ Turiştii culinari sunt exploratori;
♦ Atracţiile culinare sunt disponibile pe tot parcursul anului;
312
♦ Bucătăria locală este primul factor de decizie în alegerea destinaţiei turistice.

Şi din acest punct de vedere Deva are la dispoziţie un potenţial deosebit de generos,
furnizat de localităţile rustice aflate în proximitatea imediată sau mai îndepărtată a municipiului.
Amintim succint produsele culinare prin care se conferă specific şi notorietate ţinuturilor
hunedorene: cârnaţii virşli, toba de casă, cârnaţii de Parâng, salamul de Valea Jiului, caşcavalul
de Vaţa, plăcintele pădureneşti, plăcintele cu lobodă, sângeretele, maios (caltaboş), vinarsul,
ţuica etc.
O mare parte din acestea sunt înregistrate în Registrul produselor tradiţionale al

Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale. Astfel, în ultimii şase ani, zeci de produse
din judeţul Hunedoara au fost atestate drept produse tradiţionale româneşti. Cele mai multe
dintre acestea sunt produse în Valea Jiului şi în zona Bradului: pasta de măceşe, pasta de cătină,
cozonacul „Parângul", cozonacul „Jiul de Est", plăcinta „Jieţeană", pâinea de casă „Valea Jiului
-Pita bunicii", pâinea ţărănească, zeci de preparate din carne, brânza de oaie „Burebista" şi
„Montana", caşcavalul „La Vaţa" etc.
Ca o recunoaştere a importanţei deosebite pe care o au evenimentele culinare naţionale,

Autoritatea Naţională pentru Turism a întocmit un calendar al evenimentelor gastronomice, care
cuprinde cele mai reprezentative festivaluri culinare din ţară. Includerea în cadrul evenimentelor
de top din calendarul gastronomic a fost facilitată de faptul că în programul acestui festival sunt
cuprinse şi activităţi specifice perioadei medievale, dar şi un semi-maraton al virşlilor, desfăşurat
între Deva şi Hunedoara. Se oferă astfel posibilitatea producătorilor de renume să îşi extindă şi
consolideze renumele dobândit prin intermediul acestui produs culinar tradiţional.
Plăcintele pădureneşti sunt considerate un adevărat brand turistic pentru ţinutul

Pădurenilor. La acestea se adaugă sarmalele pădureneşti, "mari cât o zi de post", varza fiartă pe
os de porc sau "zama" pădurenească, care este pregătită de asemenea într-un mod aparte.
Zestrea etnografică a acestui ţinut este completată de consecvenţa cu care se respectă o serie de
reţete tradiţionale, contribuind din plin la recrearea atmosferei din urmă cu câteva sute de ani.
Pe lângă comercializarea curentă şi exportul unora dintre aceste produse tradiţionale,

prezintă importanţă efectul sinergic al prezenţei acestora în cadrul unor evenimente majore:
♦ Festivalul Virşlilor de la Deva;

♦ Festivalul „Dac Fest - natură, istorie şi cultură";
♦ Festivalul Medieval de la Castelul Corvinilor;
♦ Festivalul Narciselor de la poalele Retezatului;
♦ Festivalul Virşlilor de la Hunedoara;
♦ Obiceiul şezătorii de la poalele Retezatului.
313
6.4.5. Alte forme de turism

Alte forme de turism ce se pot practica cu succes la nivelul municipiului Deva sunt:
turismul mixt sau polivalent; turismul ştiinţific; turismul cultural-ştiinţific specializat; ecoturismul;
turismul de afaceri, festivalier şi de evenimente; turismul de tranzit; turismul recreativ.
=> Turismul mixt sau polivalent
Rezultă din asocierea spaţială a două sau mai multe din tipurile de turism precedente, în
vederea satisfacerii cu promptitudine şi în mod flexibil a unor nevoi complexe ale turiştilor.
Frecventă în acest caz este asocierea dintre turismul recreativ şi cel cultural în cadrul turismului
rural, devenit o formă cu impact în continuă creştere la nivelul judeţului.
=> Turismul ştiinţific
Prin organizarea periodică a unor manifestări cu participare internă şi/sau internaţională,

la nivelul instituţiilor administrative, economice sau culturale cu prezenţe similare în domeniu.
Un exemplu în acest sens îl constituie lista vestigiilor arheologice descoperite pe teritoriul
municipiului Deva, care poate reprezenta un punct de reper pentru continuarea şi intensificarea
cercetărilor arheologice în această zonă.
=> Turismul cultural-ştiinţific specializat
Include şi turismul didactic-educativ şi cel de vizitare (agrement),fiind favorizat de

existenţa unor obiective sau areale naturale (declarate drept rezervaţii), cu valoare ştiinţifică sau
culturală semnificativă. Aceste obiectivepot constitui - cu precădere în perioada sezonului estival
- puncte de focalizare a unei cereri turistice motivate de studierea lor în scop ştiinţific sau
formativ-didactic, în diverse domenii, cum ar fi istorie-arheologie.
=> Ecoturismul
Presupune conştientizarea ecologică şi activităţile legate de natură, inclusiv observarea

florei şi faunei.Poate reprezenta, de asemenea, o modalitate viabilă de practicare a turismului.
La baza derulării acestei forme de turism stau ariile naturale protejate, afirmarea sa contribuind
la conservarea acestor areale, aducând în acelaşi timp venituri pentru populaţie.
=> Turismul de afaceri, festivalier şi de evenimente
Este o formă de (pseudo)turism, ce decurge din oportunităţile de afaceri multiple

existente pentru diferite categorii de oameni de afaceri, şi care constăîn organizarea unor
manifestări tematice diverse, expoziţii de prezentare, demonstraţii, întâlniri, congrese,
conferinţe, întâlniri de afaceri etc., pentru un public din ce în ce mai larg.
Desfăşurarea acestui tip de turism poate fi mult facilitată prin colaborarea cu Camera de
Comerţ şi Industrie Deva, Agenţia de Dezvoltare Vest sau cu numeroase alte organizaţii de
promovare economică, precum şi cu firme private care o dobândit notorietate pe un anumit
segment specific de interes pentruoamenii de afaceri.
314
De asemenea, municipiul Deva poate fi promovat drept gazdă a unor manifestări de

diverse tipuri (culturale, artistice, expoziţii, târguri, manifestări sportive, concursuri de dansuri
populare, expoziţii de pictură şi prezentări de carte, festivaluri de muzică şi teatru etc.), prezente
din ce în ce mai mult în cadrul unor localităţi cu statut similar. La acestea se poate adăuga o gamă
largă de oportunităţi oferite de sărbătorile populare sau festivalurile tematice, prin care să se
valorifice resursele etnografice specifice diferitelor areale.
=> Turismul de tranzit
Este facilitat atât pe plan local, cât şi naţional, prin poziţia centrală pe care o deţine pe
teritoriul judeţului/naţional, precum şi de traversarea sa sau situarea în proximitatea
principalelor reţele de conexiune rutieră naţională şi internaţională.
Totodată, traversarea sa de către magistrala feroviară cu conexiuni transfrontaliere,

facilitează o dată în plus tranzitul spre şi dinspre orice locaţie dorită din ţară şi străinătate.
=> Turismul recreativ
Vizează deplasările de la sfârşit de săptămână spre locurile aparţinând cadrului natural.

Ne vom referi din nou, şi pentru acest tip de turism, la oportunităţile oferite de zona adiacentă
Devei, respectiv ale Culoarului Depresionar Strei-Cerna-Orăştie, care au fost deja prezentate.
Pe lânga aceste forme tradiţionale de turism, analiza efectuată de specialiştii

olandezi,contractaţi deConsiliul Judeţean Hunedoara pentru elaborarea Strategiei de Turism
ajudeţului, s-au identificat următoarele forme de turism menite să contribuie la dezvoltarea
zonei prin valorificarea resurselor antropice din zonele monoindustriale ale regiunii: turismul
voluntar,turismul de film şi turismul industrial.
Turismul de film. În ultimii ani Castelul Corvinilor a fost gazda şi subiectul mai multor
producţii prestigioase de cinema, care prezintă monumente faimoase ale României, repere din
istoria universală sau adresează diverse scenarii deficţiune; pâna acum această caracteristică
specială nu a fost utilizată pentru a crea un nou tip de turism. Avantajele producţiei de film în
judeţul Hunedoara sunt multiple şi imediate. În mod direct, această industrie oferă beneficii
financiare pentru castel.
De asemenea, agenţii economici au beneficii prin oferirea de servicii de calitate pentru

solicitările de cazare şi mese ale echipelor de filmare. În mod indirect, vizionarea filmelor atrage
turiştii care ar dori să vadă ei înşişi locurile prezentate.
Turismul voluntar combină munca voluntară cu activităţile de turism. Aceste activităţi ar

putea include ajutorul la excavarea arheologica (Sarmizegetura), paleontologică sau prezervarea
vieţii sălbatice în Munţii Retezat sau de pe traseele drumurilor montane; ca sector turistic,
turismul voluntar oferă un sentiment şi atingere plăcute şi atrage persoane din categorii extrem
de diverse. Este o formă socială de turism, care poate sublinia caracterul social al unei zone,
precum şi o sursă de venit şi de creaţie. Pe lânga acestea, poate ajuta la dezvoltarea zonei înseşi.
De remarcat faptul că acest tip de turism poate fi practicat în conexiune cu turismul rural.
315
Turismul industrial este legat de istoria industrială a judeţului. În tot judeţul, mai notabil
în Hunedoara, Vulcan, Brad şi Calan, există zone enorme care arată o lungă istorie în mine, oţel
şi alte activităţi industriale românesti.
Deşi multe din aceste situri sunt ruinate şi în declin, pot oferi celor interesaţi o perspectivă
din interior interesantă, referitoare la modalitatea de desfăşurare a procesului productiv în
perioada ultimelor decade, ceea ce ar trebui să fie considerată drept o moştenire culturală a
industriei naţionale din România. Din acest punct de vedere, turismul industrial ar putea fi văzut
ca parte a turismului cultural şi de moştenire.
Aceste situri oferă de asemenea oportunităţi pentru utilizări alternative, care ar putea fi
legate de alte teme turistice. Astfel de exemple pot fi: situri pentru construcţia centrelor de
conferinţe, hoteluri (turism de afaceri); situri pentru filmari (turism de film): situri pentru
construcţia de muzee şi expoziţii (turism cultural şi de moştenire).
Case de vacanţă. Proprietatea unei a doua case este în prezent la un nivel destul de scăzut
în România. În judeţul Hunedoara, doar câţiva români şi maghiari deţin o a doua casă în zona de
schi. Există puţine exemple de străini care au o a doua proprietate în zona rurală. Proprietatea
celei de-a doua case ar putea aduce bani noi, muncă şi creativitate.
Aceasta în condiţiile în care un număr destul de mare de cetăţeni europeni doresc să

identifice zone adecvate în vederea cumpărării uneia doua case undeva în Europa de Sud - Est.
Astfel de activităţi ar trebui să fie sprijinite de către autorităţile locale pentru a stimula creşterea
economică şi a preveni construcţia în peisajul judeţului fără o planificare urbană adecvată
cerinţelor şi specificului local.
Conform analizei mai sus-mentionate, ierarhizarea formelor de turism pentru judeţul

Hunedoara este următoarea:
3.Afaceri, Sănătate, Case vacanţă
4.Turism voluntar, Film, Industrial
316
6.5. Structuri turistice
6.5.1. Numărul de unităţi de primire turistică

Multe studii ce au vizat turismul urban au demonstrat că oraşele care deţin un patrimoniu
cultural pot deveni destinaţii turistice şi pot răspunde nevoii tot mai mari de culturalizare a
turiştilor. Este vorba de oraşele care posedă centre vechi, monumente istorice, muzee.
Astfel, analiza motivaţiilor pentru călătoriile în spaţiul urban, relevă faptul că o pondere
importantă (circa 40%, potrivit opiniei unor specialişti) din totalul acestor călătorii revine
turismului cultural, particularizat prin conţinutul specific al deplasării.
Turismul cultural, prin natura motivelor sale, prin locul de desfăşurare şi modul de
organizare, se integrează celui urban şi se interferează, în acest perimetru, cu cel de loisir
(agrement) şi cu cel de afaceri.
Pentru analiza pieţei în perioada 2001-2016 indicatorii statistici au fost preluaţi din seria
de date TEMPO ON LINE baza de date a INSSE.
O analiză detaliată, în dinamică şi structură, a echipamentelor de cazare, este de natură

să evidenţieze nivelul de dezvoltare a turismului şi gradul de valorificare a potenţialului, direcţiile
în care trebuie acţionat pentru a se realiza o valorificare corespunzătoare a atracţiilor turistice.
Analiza bazei tehnico-materiale presupune identificarea numărului de structuri de cazare,

a capacităţii acestora şi a distribuţiei lor pe categorii de confort.
Evoluţia numărului total de unităţi de cazare pentru intervalul 2006 - 2016 este
prezentată în tabelul şi graficul următor.
Tabel 6.6. Numărul total de unităţi de cazare, 2001-2016, Municipiul

Deva
Număr unităţi cazare 200 2002 200 200 200 200 200 200 2009 2010 2011 2012 2013 2014 201 2016
1 3 4 5 6 7 8 5
Municipiul Deva 9 10 11 16 17 18 18 20 22 23 20 20 18 20 21 21
Sursa: Baza de date INSSE, Tempo on-line
317
Numărul unităţilor de cazare, Municipiul Deva
2001 2002 200* 2001 200i 200b 200/ 2O0S 20O!> 2010 2011 2012 2C1J i
Fig. 6.4. Evolutia numarului total de unitati de cazare turistice

Sursa: Baza de date INSSE, Tempo on-line
După cum se observă, evoluţia constant crescătoare din perioada 2001-2010 este urmată
de una oscilantă în pierioada următoare, în anul 2016 rezultând un număr total mai mic decât
maximul înregistrat în 2010, dar de peste două ori mai mare decât valoarea de la începutul
intervalului de analiză. Datorită numărului relativ mic de unităţi de cazare care fac obiectul
analizei, este destul de dificil să se definească cu claritate o tendinţă viitoare de evoluţie a
acestora.
Distribuţia unităţilor de cazare categorii reflectă nivelul calitativ al ofertei, fiind şi un

răspuns la cererile turiştilor în ceea ce priveşte condiţiile de cazare.
Evoluţia unităţilor de cazare turistică, în funcţie de tipul acestora, este reprezentată grafic
în figura de mai jos, pe baza datelor din tabelul asociat.
Tabel 6.7. Distribuţia pe tipuri de unităţi de cazare turistică, 2006-2016, Municipiul Deva
Tipuri unităţi cazare 200 2002 200 200 200 200 200 200 2009 2010 2011 2012 2013 2014 201 2016
1 3 4 5 6 7 8 5
Hoteluri 4 4 4 4 4 4 4 4 3 3 4 4 5 5 5 5
Hosteluri . . . . . . . . 1 1 1 1 . . .
Moteluri 1 2 2 3 3 3 3 3 3 3 2 2 2 3 3 3
Vile turistice 2 2 2 3 4 4 5 5 6 6 7 6 5 6 6 6
Cabane turistice 1 1 1 1 1 1 . . . .

2017-Strategia Integrată Pentru Dezvoltare Urbană A Municipiului Deva

Încărcat de

Informații document

Descriere:

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Descriere:

Drepturi de autor:

Formate disponibile

2017-Strategia Integrată Pentru Dezvoltare Urbană A Municipiului Deva

Titlu original:

Încărcat de

Descriere:

Drepturi de autor:

Formate disponibile

STRATEGIA INTEGRATĂ PENTRU DEZVOLTARE

URBANĂ A MUNICIPIULUI DEVA

DEVA 2023: CU ÎNCREDERE SPRE VIITOR

1.2. Repere urbanistice zonale.......................................................................................6

1.2.1. Evoluţie urbană...............................................................................................7

1.2.2. Chorema Regiunii Vest..................................................................................13

1.4. Resursele naturale................................................................................................19

1.4.1. Resurse naturale neregenerabile...................................................................19

1.4.2. Resursele naturale regenerabile....................................................................20

1.6. Analiza SWOT- Localizarea geografică, cadrul natural..........................................25

2. Mediul şi infrastructura de mediu.............................................................................27

2.1. Calitatea aerului...................................................................................................27

2.1.1. Sistemul de monitorizare a calităţii aerului....................................................28

2.1.2. Factorii care afectează calitatea aerului.........................................................32

2.1.3. Principalii indicatori de calitate ai aerului.......................................................34

2.1.5. Structuri responsabile....................................................................................37

2.2. Calitatea solurilor.................................................................................................38

2.2.1. Factori care afectează calitatea solurilor........................................................39

2.3. Calitatea apelor....................................................................................................42

2.3.1. Bazinul hidrografic Mureş..............................................................................44

2.3.2. Apele subterane............................................................................................48

2.3.3. Apa potabilă..................................................................................................49

2.3.4. Apele uzate şi reţelele de canalizare..............................................................51

2.4. Gestiunea deşeurilor.............................................................................................53

2.4.1. Sistemul de management integrat al deşeurilor..............................................53

2.4.2. Deşeuri municipale........................................................................................56

2.4.3. Situri contaminate.........................................................................................58

2.4.4. Vehicule scoase din uz (VSU)..........................................................................59

2.5. Spaţiile verzi din mediul urban.............................................................................59

2.5.1. Spaţii verzi.....................................................................................................62

2.5.2. Arbori izolaţi şi arbori ocrotiţi.........................................................................68

2.5.3. Terenuri degradate........................................................................................70

2.6. Riscurile de mediu................................................................................................70

2.6.1. Riscuri naturale..............................................................................................71

2.6.2. Opinia cetăţenilor..........................................................................................74

2.7. Analiza SWOT- Factori de mediu, Gestionare deşeuri...........................................76

3.1. Repere naţionale şi regionale................................................................................78

3.1.1. Repere naţionale...........................................................................................78

3.1.2. Repere regionale...........................................................................................80

3.2. Conceptul de mobilitate urbană durabilă. Corelarea cu Planul de Mobilitate Urbană

3.3. Infrastructura de transport a Municipiului Deva....................................................87

3.3.1. Aspecte generale...........................................................................................87

3.3.2. Infrastructura de transport rutier urban.........................................................91

3.3.3. Managementul traficului................................................................................95

3.3.4. Transportul de marfă.....................................................................................98

3.3.6. Transportul public........................................................................................101

3.3.7. Opinia cetăţenilor.........................................................................................112

3.4. Analiza SWOT- Infrastructura de transport.........................................................114

4.1. Locuinţe.............................................................................................................. 117

4.1.1. Context Regional..........................................................................................117

4.1.2. Infrastructura de locuit şi spaţiul urban.........................................................120

4.2. Utilităţi publice....................................................................................................130

4.2.1. Asigurarea cu apă.........................................................................................130

4.2.2. Reţeaua de canalizare...................................................................................144

4.3. Reţele energetice.................................................................................................150

4.3.1. Eficienţa energetică......................................................................................150

4.3.2. Infrastructura de producţie şi transport energie electrică.............................153

4.3.3. Energia termică............................................................................................156

4.3.4. Reţele de transport gaze naturale................................................................163