SCARLATINA

Scarlatina este o boala infecţioasă acută, determinată de streptococ beta-hemolitic din grupul A, caracterizată prin semne
de intoxicaţie generală, amigdalita, exantem caracteristic, urmat de descuamaţie, modificări
linguale.
ETIOLOGIA. Agentul cauzal al scarlatinei este Streptococul _-hemolitic din grupul A . În cadrul
grupului A, streptococii au fost clasificaţi în peste 80 tipuri serologice. Streptococul care produce scarlatina secretă
toxina cu putere invazivă şi necrozantă. Streptococul _-hemolitic este destul de rezistent în mediul
ambiant. El supravietuieste la temperatura de fierbere (+100ºC) timp de 15 minute, este
rezistent la actiunea diferitor dezinfectanti (cloramide, acid carbolic etc.) şi sensibil la numeroase
antibiotice şi chimioterapice, inclusiv la penicilină.
EPIDEMIOLOGIA. Sursa de infecţie: omul bolnav de scarlattina, la fel si pacientii cu diverse forme clinice
ale infectiilor streptococice (amigdalita, faringita, piodermie, erizipel, etc.),precum si purtatorii
sanatosi de streptococi. Bolnavii de scarlatină sunt contagioşi mai ales in primele 7-10 zile de la debut, însă dacă
pacienţii fac complicaţii supurative contagiozitatea lor poate fi mai indelungată -pînă la 3 săpt. Convalescentul de
scarlatină poate rămîne purtător de streptococ pînă la 10 săptămîni de la vindecarea clinică.
Mecanismul de transmitere. Transmiterea poate fi: directă- pe cale aeriană; şi indirectă-pe cale digestivă, prin lapte şi
produse lactate; prin plăgi operatorii sau uterine, combustii.
Receptivitate. Contagiozitatea este de 40% la copiii de 3-10 ani. La sugari scarlatina este excepţională.
Sezonalitatea maladiei – toamna-iarna.
Imunitatea. Dupa scarlatina se obtine o imunitate antitoxica, stabila, durabila, reînbolnavirile
sunt
foarte rare. Anticorpii sunt tipospecifici şi nu protejează bolnavii de alte boli streptococice.
TABLOU CLINIC. Perioada de incubaţie durează 1-10 zile (în medie 2-7 zile). Debutul bolii este brusc, uneori brutal cu
febră mare (39-40''C), dureri în gât, vomitări, cefalee. Peste câteva ore apar erupţii cutanate care se extind rapid pe gât,
trunchi, extremităţi. Uneori erupţiile apar în a doua - a treia zi a bolii.
Amigdalita este un simptom permanent al scarlatinei, ea fiind de obicei catarală de un roşu intens, cuprinzând amigdalele,
pilierii, lueta şi o parte a vălului palatin (istm în flăcări). Angina poate fi şi ulceronecrotică când streptococii au o putere
necrozantă mai mare. În cazurile şi mai severe, prin asociere cu germenii anaerobi se poate realiza o angina gangrenoasă.
Ganglionii limfatici submaxilari şi cervicali superiori sunt tumefiaţi şi dureroşi.
Exantemul scarlatinos se manifestă prin rozeole (1-2 mm, punctiforme) abundente, aşezate pe fundalul eritematos al
pielii, dând la palpare o senzaţie aspră de tegument granulos. Culoarea erupţiei este roşie-intensă. Erupţia scarlatinoasă
începe pe gât şi torace şi se generalizează rapid, în circa 24 de ore. Este mai intensă pe suprafaţa flexorie a membrelor, în
plicele cutanate (axile, plica cotului etc), pe torace zonele laterale şi abdomenul inferior (triunghiul inghinal). În plici
erupţia are un aspect caracteristic sub formă de dungi hemoragice (semnul Pastia), ce persistă după stingerea erupţiei şi
permite diagnosticul tardiv al scarlatinei. Pe faţă apare o congestie intensă a obrajilor, buzele devin carminate,
contrastând cu paloarea circumorală (faţiesul descris de N.F. Filatov faţies pălmuit). Tegumentele în scarlatina sunt
uscate. Erupţiile se menţin 3-7 zile, apoi dispar treptat, nu pigmentează, dar apare o descuamaţie caracteristică: pe
trunchi, faţă, gît, urechi este furfuracee (făinoasa, tărîţoasa) iar pe palme şi tălpi – în lambouri, când se pot detaşa
porţiuni largi în formă de mânuşă. Descuamarea durează 2-3 săptămâni.
Manifestări linguale (ciclul lingual). Mucoasa linguală prezintă următoarele modificări:
În I zi limba este intens saburală, în următoarele zile depozitul dispare treptat de la vârf spre bază şi de la margini spre
centru. In procesul de curăţare a limbii se formează o mucoasă roşie, prin desprinderea stratului epitelial, ceea ce face să
proemine papilele linguale (limbă zmeurie) – 5-6 zi a bolii; În următoarele zile limba se reepitelizează, căpătând în ziua a
10-12 culoarea roşie-închisă şi un luciu (limbă de pisică sau limbă de papagal). Toate aceste aspecte succesive reprezintă
ciclul lingual după care se poate stabili uneori şi retrospectiv scarlatina.
In perioada de stare a bolii se pot constata următoarele modificări circulatorii: tahicardie, hipotensiune arterială, aritmie
respiratorie, dilatarea cordului spre stânga. Aceste modificări au fost descrise de N.Filatov (inimă scarlatinoasă), şi se
asociau cu miocardita.
Afecţiunile altor organe în scarlatină ţin de gravitatea bolii: hepatomegalie, afectare renală (nefrită), simptome
neuropsihice în formele severe ( delir, convulsii), artralgii. Se constată leucocitoză cu neutrofilie, eozinofilie.
COMPLICAŢIIILE: 1. Toxice: miocardită, hepatită, nefrită, suprarenalită, edemul cerebral acut, artrită etc.,
2. Septice: otită, labirintită, sinuzite, endomiocardită, tromboflebită, limfade-nite, septicemii cu variate metastaze septice
(artrite purulente, pericardită, peritonită, meningită purulentă etc). 3. Alergice (apar între a 15-a şi 21-a zi de boală):
glomerulonefrită acută difuză, reumatism articular acut, purpură trombocitopenică, stare febrilă cu adenită etc.
DIAGNOSTICUL POZITIV. Se bazează pe date clinice şi epidemiologice, Datele de laborator:frotiu,
Leucograma prezintă leucocitoză cu neutrofilie şi eozinofilie moderata,VSH accelerata, Sumarul urinei
este normal sau prezintă proteinurie moderată, leucociturie,
TRATAMENTUL Tratamentul scarlatinei se realizează conform Protocolului Clinic Naţional.
Criteriile de spitalizare a pacientilor cu scarlatină:
 Forme severe ale bolii
 Prezenţa complicaţiilor
 Copiii de vîrsta pîna la 3 ani
  Copiii din familiile social vulnerabile
 Copiii care locuiesc în camine
 Copiii din colectivităţi inchise (centre de plasament, scoli-internate, case de copii, etc.).
Criteriile de transportare a pacientilor cu scarlatina. Bolnavul cu scarlatina forma
grava, dupa asistenţa urgenta va fi transportat la spital, în regim de protectie însotit de echipa
de reanimare pediatrica ambulanta.
Tratamentul la domiciliu
În conditii de ambulator (la nivel de asistenta medicala primara si specializata) se vor trata
pacientii cu forme usoare si medii de scarlatina. Supravegherea medicala si tratamentul la
domiciliu va dura 7-10 zile de la debutul bolii. Izolarea la domiciliu a pacientului va dura pîna la
disparitia semnelor clinice, dar nu mai putin de 22 zile. Vizita medicului de familie va fi 1 data
în 2-3 zile. Se recomanda termometrie de 2 ori pe zi. Supravegherea medicală dupa tratament
va dura 3 saptamîni de la debutul bolii (pot sa apară complicaţii la a 14-22-a zi de la debutul
bolii). La aparitia complicatiilor se recomandă spitalizarea urgenta.
Tratament nemedicamentos. Repausul la pat va dura 7-10 zile. Zilnic se va realizaigiena
cavitaţii bucale (spălături cu infuzie de muşeţel, sol.Nitrofural 1:5000, sol. Hidrocarbonat de
sodiu 2% ).Alimentaţia trebuie sa corespundă vîrstei, bogată în vitamine si microelemente. Se
va majora aportul de lichide ( apă minerală, sucuri).
Tratamentul medicamentos
1. Antibiotice: Fenoximetilpenicilina,divizate în 3-4 prize, 10 zile, per os:Copii sub 10 ani
50.000-100.000 U/kg/24 de ore , divizate în 3-4 prize,Adulti si copii peste 10 ani125.000-
200.000 U/kg/24 de ore, sau Eritromicina 20-40 mg/kg/24 de ore , divizate în 4 prize, per os, 10
zile.Dupa cura de antibiotice se recomandă o doză de bicilină i.m.:
 pîna la 10 ani 600.000 U
 peste 10 ani 1.200.000 U
2. Antipiretice.Paracetamol – 10-15 mg/kg, doza unica, la febra peste 38,0C, la fiecare 6 ore,
per os.
3. Antihistamininice.Cloropiramina – 25 mg, per os, 7-10 zile
4. Vitamine. Acid ascorbic – 100 mg de 2 ori pe zi, per os, 7-10 zile, sau Revit, per os, 10-14
zile:
Tratamentul stărilor de urgenţă în formele grave ale scarlatinei la etapa
prespitalicească:
1. La febra peste 38,0_C amestec litic, i.m.:
 Sol. Metamizol (analgin) 50% 0,1 ml/an viată si
 Sol. Difenhidramina (dimidrol)1% 0,1 ml/an viată si
 Sol. Papaverina 2% 0,1 ml/an viată.
2. În caz de convulsii Sol. Diazepam rectal 0,5 mg/kg:
3. Prednisolon 1-2 mg/kg, i.m., sau i.v.
4. Benzilpenicilina 100mg/kg,doza unica, i.m.
5. Oxigen
După ameliorarea stării bolnavul este transportat la spital, însoţit de echipa de reanimare
pediatrică.
Supravegherea postexternare a pacientilor cu scarlatina. Va fi efectuată de catre
medicul de familie.Durata supravegherii: pacientii, care au suportat forme usoare si medii – 1
luna, cei care au facut forme grave –3 luni.  Determinarea Streptococcus pyogenes din
orofaringe la sfîrsitul a 2-a si a 4-a saptamîna a dispensarizarii (în forme severe).Consultatia
medicului infecţionist, otorinolaringolog, medicului cardiolog la necesitate.
PROFILAXIAProfilaxia specifică a scarlatinei nu e încă rezolvată. Acţiunile antiepidemice efectuate în focar sunt:
 Depistarea si izolarea precoce a bolnavului la domiciliu sau în secţiile de boli infecţioase
pe 7-10 zile;
 Declararea obligatorie la CMP teritorială;
 Instalarea în colectivitaţi a carantinei pe grup;
 Depistarea si supravegherea persoanelor de contact timp de 7 de zile de la ultimul caz;
 Educaţia sanitară a populaţiei privind modul de transmitere a infecţiilor streptococice;
 Dezinfecţia curentă si terminală, aerisirea încăperii si dereticarea umeda de 2-3 ori pe zi;
 Admiterea în colectivitaţi a convalescenţilor se permite după a 22-a de la debutul bolii;
 Supravegherea postexternare a convalescenţilor de catre medicul de familie
- Durata supravegherii: forme usoare si medii – 1 luna, forme grave –3 luni
- Examenul clinic si paraclinic (sîngele, urina, ECG) va fi efectuat 1 data în 2
saptamîni
- Determin. Streptococcus din faringe la sfîrsitul a 2-a si a 4-a sapt. a dispensarizarii
( forme severe)
- Consultatia medicului infectionist, otorinolaringolog, medicului cardiolog la
necesitate