Referat pe tema

„Chestionarea – instrument important de cercetare de marketing”

(în cadrul disciplinei „Metodologia şi etica cercetărilor în economie”)

Bălţi, 2019
1
 CUPRINS

INTRODUCERE......................................................................................................................3

1. ABORDAREA CHESTIONARULUI CA FORMA DIRECTĂ DE CERCETARE SUB

ASPECT TEORETIC...............................................................................................................4

2. REGULI ŞI PRINCIPII GENERALE PENTRU UN CHESTIONAR REUŞIT……….....6

CONCLUZII.............................................................................................................................9

REFERINŢE BIBLIOGRAFICE...........................................................................................10

2
 INTRODUCERE

Ne aflăm într-o era informaţională, în care luarea deciziilor se bazează pe numărul şi

acurateţea informaţiilor deţinute, astfel ca lipsa acestora sau obţinerea unor informaţii incorecte
poate duce la implementarea unor decizii strategice eronate cu repercusiuni majore asupra activităţii
viitoare a organizaţiei pe piaţa. Astfel că, în proiectarea unei cercetării trebuie sa se ţină cont
întotdeauna de instrumentul de culegere a informaţiilor, în cazul unui sondaj, acest instrument
purtând denumirea de chestionar.
Actualitatea temei prezentată în referat constă în importanţa informaţiilor furnizate de
chestionar despre imaginea fidelă şi avantaje sau dezavantaje despre un oarecare subiect. Există
anumite tehnici de cercetare directă a consumătorilor care nu se desfăşoară pe baza de chestionare
(este vorba despre interviurile în profunzime, cele de grup sau cele focalizate), dar când este vorba
de prospectarea extensive a pieţei, care presupune un grad ridicat de reprezentativitate, se recurge
exclusive la chestionare.
Rolul important al chestionarului în cercetarea de marketing impune respectarea regulilor
generale şi principiilor de întocmire corectă a acestora.
Scopul lucrării constă în abordarea teoretică a chestionarului şi cercetarea regulilor şi
principiilor geherale de elaborare a chestionarului.
Pentru atingerea scopului propus în referat au fost soluţionate următoarele sarcini:
- definirea noţiunilor referitoare la chestionar;
- studierea obiectivelor şi principiilor generale de care trebuie să se ţină cont în cazul
întocmirii unui chestionar;
- studierea şi prezentarea etapelor de elaborarea chestionarului;
- analiza şi compararea metodelor de administrare a chestionarului;
- prezentarea structurii unui chestionar;
Referinţele bibliografice includ sursele examinate pentru elaborarea prezentului referat. S-
au examinat viziunile următorilor savanţi referitoare la problematica studiată: CHELCEA, S.,
FODDY, W., ISAIC-MANIU, N., NEAGOE, M., ALEXANDRU, M., DRĂGULESCU, B., etc.
Urmărind ca cercetarea să întrunească un contur cât mai complex al obiectului investigat în
calitatea de bază metodologică a studiului ne-au servit metodele general recunoscute precum:
metoda abstracţiei ştiinţifice, analiza şi sinteza, logica istorică, analiza sistematică, analiza structural
- funcţională şi juridică, metoda comparaţiei, metoda inducţiei şi deducţiei şi alte metode ştiinţifice
utilizate în cercetările economice.

3
 1. ABORDAREA CHESTIONARULUI CA FORMA DIRECTĂ DE CERCETARE
SUB ASPECT TEORETIC

Astăzi, pentru a scoate în relief unele avantaje sau dezavantaje despre un oarecare subiect,
sunt utilizate chestionarele, atât online, cât şi în variantă scriptică. Chestionarul este un instrument
de investigare constând dintr-un ansamblu de întrebări ordonate logic și psihologic, care determină
din partea persoanelor chestionate răspunsuri ce urmează a fi înregistrate.
Referitor la chestionar, literatura de specialitate cuprinde numeroase încercări de definire a
acestui instrument:
1. Chestionarul este o listă de întrebări de diferite forme care sunt puse oral sau în scris în
vederea culegerii de informații relative la un subiect [7].
2. Chestionarul „nu poate fi considerat decât o listă de întrebări” [9, p.11].
3. Chestionarul este un instrument pentru culegerea de date [8].
4. Ancheta – o metodă de interogare asupra faptelor sociale (opinii, atitudini, motivaţii etc.)
la nivelul grupurilor umane, mai mici sau mai mari, de analiză cuantificabilă a datelor în vederea
descrierii şi explicării lor [9, p.11].
5. Chestionarul este „o metodă de colectare a datelor prin întrebările puse persoanelor sau
prin întrebarea acestora dacă sunt de acord sau în dezacord cu enunţurile care reprezintă diferite
puncte de vedere” [10, p.8].
6. Chestionarul este „o tehnica și, corespunzător, un instrument de investigare constând
dintr-un ansamblu de întrebări scrise” [8].
7. Dicţionarul de sociologie propune că definiţie a chestionarului de cercetare, acea ,,tehnică
şi, corespunzător, un instrument de investigare costând dintr-un ansamblu de întrebări scrise şi,
eventual, imagini grafice, ordonate logic şi psihologic, care prin administrarea de către operatorii de
anchetă sau prin autoadministrare, determină din partea persoanelor anchetate răspunsuri ce urmeaă
a fi înregistrate în scris” [5, p.78].
Chestionarul pentru prima dată a fost propus ca instrument de investigare de către
statisticianul Sir Francis Galton [3]. El a fost primul care a aplicat metode statistice pentru a studia
diferențele umane şi inteligenţa ereditară şi a introdus utilizarea chestionarelor şi a sondajului
pentru colectarea de date de la comunităţile umane, de care avea nevoie pentru lucrările genealogice
şi biografice şi pentru studiile sale antropometrice.
Chestionarul este cel mai utilizat instrument în cercetarea de marketing şi de el depinde
reuşita unui astfel de demers. Fiind un instrument de cercetare foarte complex, el face apel la
cunoştinţe de sociologie, psihologie, statistic, informatică, ştiinţa comunicării şi bineînţeles la
marketing.

4
 Chestionarul trebuie să se regăsească în totalitate în obiectivele stabilite pentru cercetare.
Dacă o întrebare nu face referire la nici un obiectiv principal sau secundar al cercetării, atunci aceasta
trebuie eliminată din chestionar. De asemenea, dacă un obiectiv nu îşi găseşte răspunsul prin
intermediul întrebărilor din chestionar, atunci cercetarea va fi incompletă.
Chestionarul este utilizat de realizatorii anchetelor, pentru punerea întrebărilor şi
înregistrarea răspunsurilor la acestea. El trebuie să respecte două principii:
- Să stimuleze interesul celui intervievat;
- Să reflecte prin conţinutul său întreaga problematica ce trebuie cunoscută.
Conţinutul său concret şi modul de redactare a chestionarului depind de natura informaţiilor
care urmează a fi culese prin intermediul lui, impunându-se a fi respectate anumite reguli de
construcţie şi de utilizare. În esenţa, chestionarul se prezintă sub forma unui şir de întrebări cu sau
fără variante de răspuns adresate unui anumit număr de respondenţi determinat iniţial pe baza unor
calculi statistice. El este administrat, de regulă, de operatorii anchetei, existând şi situaţii cînd este
autoadministrat, cazul anchetelor prin poştă sau prin e-mail.
Situaţiile în care se foloseşte chestionarul sunt diferite, în funcţie de informaţiile de
colectat şi de resursele disponibile. Cele mai cunoscute circumstanţe sunt:
- când resursele financiare disponibile sunt limitate. Un chestionar administrat prin poştă
este un instrument ieftin de administrat. Timpul este de asemenea o resursa pe care chestionarul o
poate maximiza. Dacă se foloseşte ancheta interceptată sau autoadministrată pe internet, un mare
numar de răspunsuri pot fi colectate în doar 10-20 de zile.
- când se doreşte păstrarea confidenţialităţii identităţii respondentilor. Adesea, pentru a
obţine informaţii reale, respondenţii trebuie convin şi ca se păstrează fidelitatea răspunsurilor. În
aceasta categorie intra studiile despre comportamentul individual al persoanei anchetate.
- când se doreşte confirmarea unor constatări. Studiile deseori relevă tendinţe interesante
de comportament şi de cele mai multe ori nu există resurse pentru a face alte studii pe acelaşi numar
mare de persoane care să confirme constatările făcute. Se impune administrarea unui chestionar pe
un esantion reprezentativ care să întărească observaţiile iniţiale [1, p.41].
Chestionarul face legătura între obiectivele cercetării şi informaţiile respondenţilor. În
aceasta poziţie el trebuie să transforme aceste obiective în întrebări uşor de inţeles care să ,,smulgă”
informaţiile de la persoanele intervievate.
Punctul de început al proiectării unui chestionar se referă la considerarea corectă a timpului
necesar pentru obţinerea unui instrument de cercetare eficient, ţinând cont de faptul că nu sunt
suficiente proiectarea şi formularea întrebărilor din chestionar, ci acesta trebuie trecut şi printr-
un proces de testare înainte de a fi utilizat în culegerea datelor.

5
 2. REGULI ŞI PRINCIPII GENERALE PENTRU UN CHESTIONAR REUŞIT
Chestionar reprezintă instrument principal de obţinere a informaţiilor în cercetarea directe,
de aceea, în elaborarea chestiobarului sunt foarte importante numărul de întrebări, conţinutul lor,
modul de formulare şi aranjare a întrebărilor.
Cercetătorul trebuie să ţină cont de două obiective atunci când construieşte un chestionar:
1. Maximizarea ponderii persoanelor care acceptă să răspundă la întrebările din chestionar
(rata de răspuns);
2. Obţinerea de informaţii relevante şi precise de la respondenţi.
Principiile generale de care trebuie să se ţină cont în cazul întocmirii unui chestionar sunt:
1. Lungimea chestionarului;
2. Evitarea întrebărilor la care respondenţii să nu fie în măsură să dea răspunsuri utilizabile;
3. Succesiunea întrebărilor [9, p.12].
Specialiştii în cercetări de marketing recomandă păstrarea lungimii chestionarului în limite
acceptabile atât de respondent (care poate fi descurajat de un chestionar prea lung), cât şi de cercetător
(care doreşte să afle cât mai multe informaţii prin intermediul unei sigure cercetări).
Elaborarea unui chestionar necesită parcurgerea unui plan cu următoarele etape:
- Evaluarea necesarului de informaţii pentru cercetare;
- Formularea întrebărilor care să ducă la obţinerea informaţiilor solicitate;
- Aranjarea întrebărilor într-o succesiune logică pentru a obţine informaţii complete;
- Pretestarea chestionarului pe un subeşantion de interlocuitori;
- Verificarea răspunsurilor reieşite din ancheta pilot din punct de vedere al calităţii
informaţiilor şi al posibilităţilor de tabelare a acestora;
- Reformularea chestionarului, dacă este cazul [10, p. 24].
Prin orice întrebare din chestionar să urmăreşte un scop bine determinat care duce la
rezolvarea unor probleme sau chiar la reliefarea acesteia. Un chestionar îl putem considera reuşit în
cazul în care acesta furnizează răspunsuri precise, adevărate şi utilizabile.
Becker spunea că în construcţia întrebărilor din chestionar trebuie să se ţină cont de o serie
de criterii şi anume:
– relevanţa (conţinutul întrebărilor trebuie să fie corelat cu tema şi să aibă relevanţă pentru
obiectivele cercetării);
– simetria (fiecare întrebare trebuie să se refere la un anumit aspect particular şi unic al
cercetării);
– claritatea şi simplitatea (întrebările trebuie să fie clare, simple, precise şi să reflecte într-o
manieră consistentă sensul întrebării la care se face referire);

6
 – adaptarea limbajului (itemi formulaţi trebuie să fie înţeleşi de către persoanele supuse
anchetei [2, p. 328].
Principii de redactare a intrebarilor unui chestionar:
- structurarea intrebarilor se face pornind de la general la particular: la inceput vor
fi abordate teme simple, continuand, progresiv, cu intrebari din ce in ce mai complexe;
- stil clar si precis: sa evite exprimarile lungi si ambigue, terminologia complexa;
- intrebarile sa fie relevante si scurte: lungimea chestionarului trebuie sa fie minima
(intrebarile cu mai mult de 20 de cuvinte sunt mai greu de inteles de respondent, intr-un interval scurt
de timp);
- fiecare intrebare trebuie sa ,,atace” un singur subiect;
- impartialitate: formularea intrebarilor nu trebuie sa influenteze raspunsul;
- intrebarile nu trebuie sa fie agresive: exista intrebari sensibile (legate de venituri, varsta,
clasa sociala, etnie), care vor fi plasate la sfarsitul chestionarului [4].
Proiectarea unui chestionar presupune parcurgerea următoarelor etape:
a) Analiza primară: stabilirea nevoilor de informații şi stabilirea grupului țintă;
b) Crearea chestionarului: determinarea structurii; conceperea şi formularea întrebărilor;
c) Testarea chestionarului: analiza chestionarului per-ansamblu; testarea în regim real.
Proiectarea unui chestionar este logic să înceapă cu analiza primară a contextului în care va
fi aplicat acesta. La această etapă, trebuie să se ţină cont de nevoile de informaţii şi de grupul-ţintă
care urmează a fi investigat. Astfel, în rezultatul chestionării, cercetor poate extrage diverse
informaţii: atitudinea oamenelor faţă de un careva aspect; motivația omului; așteptările lui; nevoile;
interesele; nivelul de pregătire persoanei etc. Decizia este nemijlocit legată de identificarea
obiectivelor urmărite şi de formularea ipotezelor corespunzătoare. Fiecare obiectiv trebuie să-şi
găsească reflectarea adecvată în structura ulterioară a chestionarului, jucând un rol esenţial în
selectarea tipului de întrebări şi a formei de răspuns utilizate [1, p.96].
La următoarea etapă, crearea chestionarului, se determină structura chestionarului, se
concep şi se formulează întrebările. Se recomandă următoarea structură a chestionarului:
1. Partea introductivă: mesajul de salut; scopul chestionării; asigurarea anonimatului;
prezentarea persoanei/instituției care a inițiat chestionarea.
2. Întrebări de stabilire a contactului: prima întrebare – soarta chestionării; întrebări care
vor stabili contactul cu respondentul, îl vor determina să completeze  chestionarul; întrebări filtru.
3. Partea de bază: întrebări ce se referă la tema cercetării.
4. Întrebări de control: întrebări ce permit de a valida răspunsurile oferite.
5. Partea de încheiere: mulțumiri; informația de contact [6].

7
 Chestionarul elaborat într-o manieră logică şi coerentă va trezi şi va menţine interesul
respondenţilor. Este foarte important ca primele întrebări din chestionar să fie simple, uşoare şi
atractive, cu scopul dezvoltării interesului de a răspunde la întrebările din chestionar. Conceperea şi
formularea întrebărilor din chestionar presupun găsirea celor mai bune soluţii referitor la: conţinutul
întrebărilor (ce reflectă scopul, obiectivele) formulate corect şi succint; alegerea tipului adecvat
pentru fiecare întrebare; ordonarea întrebărilor în cadrul chestionarului, deoarece ea influenţează
decizia subiectului de a răspunde la întrebări; perfectarea şi formatarea întrebărilor. Chestionarul
este un instrument foarte flexibil, deoarece există diverse moduri de formulare a întrebărilor din
acesta.
Elaborarea chestionarului este o problema complexă, care necesită nu numai necesită
profisionalism din partea celor care se ocupă cu elaborarea lor, dar şi testarea concretă a diferitelor
variante posibile de administrare a chestionarului.
Tabelul 1.
Compararea metodelor de administrare a chestionarului
Baza de comparaţie Poşta e-mail, fax Telefon Direct (personal)
Costul administrării Medii, deoarece Mari, deoarece iau în Destul de mari, în Cele mai mari,
includeşi costul consideraţie şi costul funcţie de numărul de deoarece iau în
returnării echipamentului intrebări şi considerare timpul şi
chestionarului complexitatea cheltuielile de
răspunsurilor călătorie ale
operatorului
Confidenţialitatea Completă, deoarece Medie, deoarece Medie, deoarece Mică, datorită
acordată nu necesită o returnarea poate există numărul contactului faţă în
respondentului semnătura conţine adresa format şi lista faţă
expeditorului abonaţilor
Abilitatea de a pune Mică, deoarece chestionarele sunt Medie, deoarece Mare, deoarece
întrebări ajutoare autoadministrate, deci trebuie să fie scurte şi chestionarele trebuie operatorul poate
simple să fie scurte şi nu se utilize material
poate detalia suplimentare
Posibilitatea ca Nu există, deoarece chestionarul nu este Mică, deoarece pot Mare, datorită vocii
operatorul să fie completat în prezenţa operatorului există inflexiuni în şi expresiei feţei
partinitor vocea operatorului operatorului
Posibilitatea apariţiei Mare, deoarece Medie, deoarece Medie deoarece nu Mică deoarece există
non-răspunsurilor oamenii pot fi costul expedierii există nimeni care să posibilitatea abordării
comozi şi nu se poate influenţa răspundă la apel persoanelor în locuri
deplasează la oficiul potrivite
postal
Sursa: elaborat de autor în baza în baza [4]
Obsevăm, că toate metodele de administrare a chestionarului au avantajele şi dezavantajele
sale, pe care cercetatorul trebuie să ia în consideraţie în dependenţa de rezultatele aşteptate în viitor.
Dacă cercetatorul o să orientează în calea costurilor mai ieftini, atunci trebuie să alege metoda de
administrare a chestionarului prin poşta, dar dacă pune accentual de posibilitatea de a pune întrebări
ajutătoare atunci trebuie să alege metoda de administrare a chestionarului direct cu personal.
Chestionarele trebuie proiectate şi elaborate cu atenţie cu respectarea tuturor princiilor,
regulilor, etapelor pentru a asigura calitatea acestora şi a atinge scopurile urmărite.

8
 CONCLUZII

Chestionarul este un instrument de colectare a datelor ce permite să controleze, să

monitorizeze şi să dirijeze anumite obiecte. Rezultatele investigării respondenţilor se utilizează în
scopul îmbunătăţirii obiectelor, situaţiilor şi a proceselor interisate.
Proiectarea şi elaborarea unui chestionar, fie online sau tradiţional, este asemănătoare.
Chestionarele trebuie proiectate şi elaborate cu atenţie, parcurgând etapa de analiză primară, etapa
de creare a chestionarului şi etapa de testare pentru a asigura calitatea acestora şi a atinge scopurile
urmărite.
Nu există reguli generale care dacă sunt respectate duc automat la obţinerea unui chestionar
bun, însă există o serie de principii de bază care dacă sunt ignorate duc la confuzie în rândul
respondenţilor şi obţinerea unor informaţii irelevante din partea acestora.
Cercetarea temei respective ne permite să formulăm avantajele şi dezavantajele utilizării
chestionarului ca instrument de cercetare, acestea sunt orezentate în tabelul de mai jos:
Tabelul 2.
Avantajele şi dezavantajele a chestionarului
AVANTAJE DEZAVANTAJE
- se pot obţine rapid şi eficient informaţii de la un - Uneori costuri ridicate de executare a
număr mare de persoane; chestionărilor;
- aduc o cantitate mare de informaţii cu privire la - Necesitatea construirii unui grup al operatorilorc
caracteristicele de personalitate şi de interviu ca şi influenţa acestuia asupra
comportamentale ale candidaţilor; răspunsurilor chestionatului,
- modul de formulare a întrebărilor din chestionar - Poate apărea situaţia în care întrebările să fie
determină răspunsuri clare, concise din partea înterpretate greşit de către respondenţi;
subiectului; - în cazul anumitor tipuri de chestionare se poate
- pot furniza o cantatate mare de informaţii într-un apărea o stare de tensiune între chestionat şi
timp relative scurt; operatorul de interviu;
- chestionarile sunt uşor de analizat; - nu permite cercetarea realităţii în profunzime;
- o cercetare bazate pe chestionar necesită mult - nu permite multă flexibilitatea respondentului;
mai puţin timp pentru a fi finalizată;

Sursa: elaborat de autor

Chestionarul este instrumental cu care măsuraţi ceea ce doriţi să obţineţi de la respondenţii
dumneavoastră. Chestionarul este cel mai utilizat instrument în cercetarea de marketing şi de el
depinde reuşita unui astfel de demers. C.A. Maser afirmă că ,,o anchetă nu poate fi mai bună decât
chestionarul său. Dacă vreţi să măsuraţi masa unui corp, o primă grijă ar fi să aveţi cântarul corect
calibrat. La fel şi aici, de calitatea chestionarului depinde calitatea datelor pe care le veţi culege, şi,
implicit, a rezultatelor obţinute din analiza lor finală” [4]. Dezvoltarea chestionarului trebuie cu
maximă seriozitate, pentru că chestionarul reprezintăun instrument preţios şi foarte important în
cercetarea de marketing, implicit, pentru organizarea vieţii colectivităţilor umane.

9
 REFERINŢE BIBLIOGRAFICE

1. CHELCEA, S., MARGINEAN, I., CAUC, I. Cercetarea sociologică. Metode și tehnici.

Deva: Destin, 1998, 118 p. ISBN 973-9105-30-0
2. CHELCEA, S. Metodologia cercetării sociologice. Metode cantitative și calitative.
București: Economica, 2001, 656 p. ISBN 973-590-451-9
3. FODDY, W. Constructing questions for interviews and questionnaires: Theory and
practice in social research. [online]. [citat 02.10.2019]. Disponibil:
http://markmaguire.yolasite.com/resources/Constructing%20Questions%20For%20Interviews%20a
nd%20Questionnaires.pdf
4. ISAIC-MANIU, A. Chestionarul. Curs de metode de cercetare. [online]. [citat
02.10.2019]. Disponibil: http://www.amaniu.ase.ro/studenti/masterAMP/Chestionarul.pdf.
5. LAZER, V., ZAMFIR, C. Dicţionar de sociologie. Bucureşti: Babel, 1998, 376 p.
6. NEAGOE, M., ALEXANDRU, M., DRĂGULESCU, B. Instrumente pentru realizarea
chestionarelor de evaluare electronică a disciplinelor. [online]. [citat 02.10.2019]. Disponibil:
http://www.didatec.utcluj.ro.
7. NEAGARA, C., POPOV, L. Specificul elaborării chestiomarelor în cursuri online.
[online]. [citat 05.10.2019]. Disponibil:
http://dspace.usarb.md:8080/jspui/bitstream/123456789/3413/1/Negara_chestion_curs_online.pdf
8. RAMONA R., Chestionarul. [online]. [citat 05.10.2019]. Disponibil:
HTTPS://RU.SCRIBD.COM/DOCUMENT/88886121/CHESTIONARUL.
9. SANDU, A. Metode de cercetare în știința comunicării. Suport de curs. Iași: Lumen,
2012, 87 p.
10. SĂVOIU G. Cercetări şi modelări de marketing. Metode cantitative în cercetarea
pieţei. Bucureşti: Universotară, 2005, 34 p.

10