Ce este Anxietatea generalizată?

Anxietatea generalizată se referă la îngrijorări excesive şi incontrolabile privind

evenimente de viată cotidiene, chiar dacă nu există sau există doar puţine motive
pentru îngrijorare. Aceasta apare la 5-9% din populaţie, iar incidenţa este de două ori
mai mare la femei decât la bărbaţi. Anxietatea generalizată debutează de regulă în
adolescenţă sau la începutul vârstei adulte.

Desigur, toată lumea îşi face griji la un moment dat în privinţa sănătăţii, banilor şi
problemelor de familie sau altor lucruri. Aceaste îngrijorări, deşi ne produc o stare
neplăcută de anxietate, ne pot ajuta să căutăm şi să găsim soluţii pentru problemele pe
care le întâmpinăm. Persoanele cu anxietate generalizată sunt însă extrem de
îngrijorate vizavi de mai multe aspecte ale vieţii, adesea resimţind anxietate crescută
faţă de pericole nerealiste, evenimente care au o probabilitate foarte mică de apariţie
sau care nu pot fi niciodată controlate de acţiunile unui om (ex. catastrofe naturale,
criza financiară etc.). Aceste persoane întâmpină dificultăţi mari în îndeplinirea
sarcinilor de la locul de muncă şi acasă sau le este greu să se bucure de viață și de
relațiile cu ceilalți, deoarece:

 nu îşi pot controla grijile constante. Majoritatea persoanelor își pot “pune
grijile deoparte” atunci când au nevoie să-și focalizeze atenția și resursele pe o
sarcină prioritară. În schimb, persoanele cu anxietate generalizată, o dată ce au
început să se îngrijoreze de un lucru, au mari dificultăți de a-și refocaliza
atenția asupra altor sarcini. Din cauza acestor dificultăți, adesea performanţa
lor la locul de muncă este deteriorată.
 sunt permanent agitaţi şi nerăbdători, deoarece sunt copleşiţi de griji. Având
în vedere că se îngrijorează în legătură cu evenimente din viitor, acestea
implică mereu un nivel de incertitudine. Incertitudinea viitorului nu poate fi
niciodată eliminată, ci doar tolerată. Persoanele cu anxietate generalizată nu
pot însă tolera lipsa de certitudine în ceea ce privește evenimentele negative
pe care şi le imaginează. De aceea se află mereu într-o stare de aprehensiune și
se consumă încercând să găsească răspuns la şiruri lungi de întrebări de tipul:
“Dar dacă se întâmplă …asta?” “Și dacă se întâmplă și … asta?”
 sunt obosiţi tot timpul, au o stare de slăbiciune din cauza consumului de
energie ridicat pe care le reclamă ingrijorările constante;
 nu se pot relaxa, au dificultăţi la adormire sau la trezire, fiindcă percepând
constant că o situatie periculoasă este iminentă, sunt mereu în suspans, stare
care nu le permite să se relaxeze;
 întâmpină probleme de concentrare, din cauza oboselii, dificultăţilor de somn
şi îngrijorărilor permanente;
 au simptome somatice: nod în gât, tensiune musculară, migrene, simptome
gastrointestinale etc.;
 sunt iritabili, fiind într-o stare de tensiune prelungită;
 consideră că totul va merge rău, ceea ce îi determină să fie hipervigilenţi,
adesea nemaiputând să se bucure de viaţă, fiind mereu atenţi la potenţialele
pericole.

Persoanele cu anxietate generalizată se regăsesc adesea într-o spirală vicioasă,

deoarece iniţial îşi fac griji în legătură cu o problemă specifică (ex. o sarcină la
serviciu: “Dacă nu termin până mâine ce am de făcut?”), apoi escaladează această
problemă la una ipotetică/mai puţin probabilă (ex. „Ce mă fac dacă nu termin sarcina
şi sunt concediat? … şi nu o să am bani să plătesc facturile? …” etc.), iar acest proces
continuă până ajung să se îngrijoreze în legătură cu probleme tot mai puţin probabile.
Starea lor de anxietate escaladeză progresiv, atât datorită scenariilor negative
imaginate, cât și datorită percepției că nu își pot controla lanțurile de îngrijorări.
Anxietatea și îngrijorările sunt obositoare, le cauzează probleme de somn, stări de
iritabilitate, agitație, probleme de concentrare, dureri somatice. Mai departe, aceste
simptome îi împiedică cu atât mai mult să îşi îndeplinească sarcinile cotidiene, ceea ce
le oferă mai multe motive de îngrijorare.

De exemplu, o persoană care se bucura de plimbări lungi prin parc sau făcea sport în
mod regulat renunță la aceste activități din cauza îngrijorărilor persistente că s-ar putea
să fie jefuit sau că s-ar putea răni sau îmbolnavi. Astfel ea renunţă la o activitate care îi
făcea plăcere şi care contribuia semnificativ la calitatea vieţii sale. Sau, un alt exemplu,
o mamă le interzice copiilor să iasă în parc la joacă deoarece se îngrijorează că ar putea
să fie răpiţi sau loviți de o bicicletă sau s-ar putea lovi cu mingea. Din cazuza acestor
restricții relaţia mamei cu copiii este tensionată și devine o sursă de insatisfacție față de
propria viață.

Anxietatea cronică poate fi epuizantă pe termen lung și restrânge foarte mult gradele
de libertate pentru decizii și activități. Mai mult, convingerea susținută că lumea este
plină de pericole, iar propriile capacități sunt insuficiente pentru a le face față, poate
lăsa persoana lipsită de speranță în ceea ce privește viitorul. Din aceste
motive, depresia este o problemă frecvent întâlnită la persoanele cu anxietate
generalizată – după unele studii, comorbiditatea celor două tulburări ajunge până la
60%.

Anxietatea generalizată este o tulburare cronică, însă oscilează în intensitate pe

parcursul vieţii – de obicei simptomele se înrăutăţesc în perioadele de stres (ex.
schimbarea condițiilor de muncă, evenimente majore în familie, apropierea unor
termene importante). Diagnosticul de tulburare de anxietate generalizatăpoate fi
stabilit atunci când distresul cauzat de îngrijorările constante afectează puternic
desfăşurarea activităţilor zilnice, viaţa socială, profesională şi alte domenii
importante de funcţionare şi, de asemenea, când calitatea vieţii este deteriorată
semnificativ.