Sunteți pe pagina 1din 12

1.

Criteriile GRADE pt verificarea calitatii studiilor

GRADE este o modalitate sistematica si explicita prin care se pot ajunge la decizii
privind calitatea evidentei si a puterii recomandariilor. Este o unealta utilizata
pentru a filtra o cantitate mare de cercetare cu scopul de a produce o afirmatie
clinica.

Analiza calitatii evidentei dintr un studiu se face pe 5 domenii:

- Riscul de bias – influente negative alea celui care face cercetarea care pot altera
rezultatul studiului
- Consistenta – atunci cand datele concludente ale altor studii se bat cap in cap
- Directitudine – un studiu trebuie sa compare grupuri sau interventii care sunt
similare
- Precizie -
- Bias-ul de la publicat (reporting bias)

Dupa aceasta evaluare pe 5 domenii, va rezulta un verdict care se poate incadra in 4


clase: high, moderate, low, very low.

2. Ce sunt sensibiltitatea si specificitatea

Sensibilitatea reprezinta rata positiva adevarata, probabilitatea de detectie. Ea


masoara proportia de pozitive care sunt corect identificate ca fiind pozitive (adica se
feresc de falsele negative =cica erori de tip2 sunt astea)

Specificitatea reprezinta rata negativa adevarata. Masoara proportia de negative


care sunt corect identificate ca fiind negative (adica se feresc de fals pozitive , sau
cum le zic astia erori de tip 1 )

3. Ipoteza nula

Se refera in general la afirmatia ca nu exista relatie intre doua fenomene masurate,


sau asociere intre grupuri. In practica stiintifica moderna, respingerea ipotezei nule
este atributia centrala. Ipoteza nula este in general considerata a fi adevarata pana
apar evidente care sa indice opusul. In contrast, ipoteza alternativa afirma ca exista
cauzalitate intre cele doua fenomele

= pozitia default , cum ca nu exista vreo relatie intre doua fenomene sau nu exista
nicio asociere intre grupuri
4. Erorile de tip 1 si 2

- Eroarea de tip 1 inseamna ca ipoteza nula este respinsa cand este adevarata
(rezultat fals negativ)
- Eroarea de tip 2 inseamna ca ipoteza nula nu este respinsa cand este falsa
(rezultat fals pozitiv)

5. Tipuri de date (+masurarea datelor + clasificarea datelor si sub ce forma le dai)

Datele pot fi calitative, care sunt nonnumerice si impart lucrurile pe categorii ; sau
pot fi cantitative, numerice, care pot fi aranjate dupa o anumita magnitudine. Cele
cantitative sunt date discrete adica cu numar finit de valori posibile, sau date
continue care sunt masurate cu un grad de precizie arbitrar.

Variabilele sunt :
- Nominale (fac imparteala pe categorii, gen sexul sau culoarea parului) ele pot fi
dicotomice; fac imparteala pe categorii care nu pot fi ordonate una deasupra
celeilalte si exista un numar limitat de categorii
- Ordinale (care fac imparteala pe grade crescatoare/ descrescatoare) numar
limitat de cateogrii care sunt ordonate in functie de valoare (cat de fericit ai fost
azi: deloc, slab, mediu, bine, ft bine) intervalele dintre masuratori nu au vreo
insemnare
- Interval (care nu au spatiu intre ele) numar de categorii infinit, care sunt
distantate egal si nu exista un punct de zero absolut ( adica nu exista un punct de
comparare concret al fiecarei valori in parte, ci acestea se cuantifica prin
relativitate fata de alta valoare, presupun ca d-aia li se zice interval smm)
- Date tip raport (ratio) zice ca asta are zero absolut, asta inseamna ca valorile se
pot raporta la o valoare de inceput zero si nu sunt comparate ralativ fata de
restul

6. Tipuri de variabile

o variabila este orice calitate, caracteristica sau constituent al uneo persoane sau
unui lucru, care poate fi masurat; variabilele pot fi subiectul unei schimbari

variabilele pot fi
- Dependente ( adica alea care reprezinta efectul sau rezultatul in studiul tau, gen
risul CV) ; aceasta e cea care va fi rezultatul manipularilor cercetatorului
- Independente ( adica alea care reprezinta cauzele sau imputul in studiul tau, gen
indicele de masa) ; acestea sunt la mijlocul experimentului si este izolata si
manipulata de catre cercetator
- Mai exsita si a 3-a categorie si anume variabilele controlate numite si intricate/a
treia variabila/ confuze (confounding plm)

7. Definitia variantei / variabilitatii

- Variabilitate = insusirea unui lucru, a unui fenomen, de a varia, de a lua forme si


aspecte diferite; este proprietatea fiintelor vii de a-si schimba, sub influenta
mediului si ereditatii, insusirile morfologice, fiziologice, biochimice , s.a. ;
proprietate pe care o are o cantitate, o marime sau o functie algebrica de a lua
succesiv o infinitate de valori diferite
- Variatie = media aritmetica a patratelor abaterilor valorilor individuale ale unui
sir statistic de experiente, de la media aritmetica a sirului respectiv

8. Tipuri de cercetare

Tipurile de studii de cercetare sunt

- Descriptive
 Case reports (raport de caz) descrii un pacient, faci o ipoteza
 Case series (serie de cazuri)mai multi pacienti, faci o ipoteza
 Cross sectional (transversal) studiezi prevalenta la un moment dat
- Analitic
o Observational
 Studiu de cohorta
 Case control
o Experimental
 Trial randomizat

Studiile descriptive se bazeaza pe proprietati ale datelor observate si nu se ocupa cu


loturi mari de populatie

Studiile analitice conclud intr-un rezultat despre niste adevaruri din datele
respective, adica testeaza niste ipoteze; se presupune ca populatia observata este
mare
Atunci cand te apuci sa faci un studiu trebuie mai intai sa iti alegi ce fel de studiu
faci:

- Descriptiv (observational, care are ca scop descrierea sistematica a problemei


sau fenomenului studiat, care va oferi descrierea unor caracteristici ale grupului
studiat) ieftin, date multe, ajuta la formarea de ipoteze
- Transversal
- De caz
- De cohorta
- Randomizate

Pasii cercetarii sunt

- Stabilirea problemei/ a intrebarii cercetarii / scopul cercetarii


- Specificarea obiectivelor si a ipotezei
- Selectarea tipului de studiu
- Selectarea sample-ului de studiu (cred ca lot persoane plm)
- Colectarea datelor
- Analizarea datelor
- Formularea concluziilor

9. Despre ghiduri

Ghidurile de practica clinica sunt baza medicinei bazate pe dovezi si reprezinta


afirmatii facute pe baza unor studii; ele includ recomandari bazate pe revizuirea
sistematica a evidentelor, care au ca scop optimizarea ingrijirii pacientilor, dar si o
analiza a beneficiilor si riscurilor metodelor alternative de tratament.

Ghidurile sunt facute de un panou multidisciplinar de experti si e bazat pe review-


uri sistematice ale evidentelor existente. Alcatuirea unui ghid are la baza un proces
explicit si transparet care minimalizeaza distorsiunile, biasurile si conflictele de
interes, ia in considerarea si subgrupurile de pacienti si preferintele acestora si de
asemenea ofera explicatii clare asupra alternativelor de tratament si
beneficiile/riscurile acestora, oferind si un anumit grad de recomandare acestora
(cred ca se refera la Ia IIIa IIc alea). De fiecare data cand noi informatii apar in studii
noi, ghidurile trebuie revizuite si updatate.
Recomandarea clinica e bazata pe evidenta, acceptabilitate, costuri, beneficii si
riscuri , valorile pacientului

Decizia practicianului este facuta sub indrumarea recomandarilor ghidurilor si


trebuie luata luand in considerare: evidentele, acceptabilitatea, valorile pacientului,
beneficiile si riscurile, echitabilitatea, fesabilitatea si resursele necesare

10. Consimtamantul Informat

Procesul prin care un subiect isi da acordul pentru a participa intr-un anumit studiu.
Subiectul este informat inainte de a isi da consimtamantul despre aspectele care il
vizeaza. Este un document pretiparit care trebuie semnat. Subiectul trebuie sa fie
competent si sa inteleaga informatiile pe care le primeste inainte de semnarea
documentului. Nu trebuie batut/scuipat/amenintat inainte ca nu e frumos

Subiectu trebuie informat despre


- Faptul ca este nevoie de cercetare
- Scopul acestui studiu
- Faptul ca poate sa intre in aleatoriu intr-un anumit grup
- Detalii despre studiu, anumite manevre invazive
- Responsabilitatile lui
- Anumite aspecte experimentale din studiu
Daca subiectul e handicapat si nu vede sau nu aude / purtatorul la fel trebuie sa fie
un martor impartial care sa se asigure ca ala explica bine si ca informatia e
transmisa cum trebuie

Research involving subjects who are physically or mentally incapable of giving consent, for
example, unconscious patients, may be done only if the physical or mental condition that
prevents giving informed consent is a necessary characteristic of the research group. In
such circumstances the physician must seek informed consent from the legally authorised
representative. If no such representative is available and if the research cannot be delayed,
the study may proceed without informed consent provided that the specific reasons for
involving subjects with a condition that renders them unable to give informed consent
have been stated in the research protocol and the study has been approved by a research
ethics committee. Consent to remain in the research must be obtained as soon as possible
from the subject or a legally authorised representative. There may be exceptional
situations where consent would be impossible or impracticable to obtain for such research.
In such situations the research may be done only after consideration and approval of a
research ethics committee.
11. Plagiatul

= Expunerea intr-o opera scrisa sau o comunicare orala, inclusiv in format


electronic, a unor texte, expresii, idei, demonstratii, date, ipoteze, teorii, rezultate
ori metode stiintifice extrase din opere scrise, inclusiv in format electronic, ale altor
autori, fara a mentiona acest lucru si fara a face trimitere la sursele originale;

Evitarea plagiatului
- NU folositi copy/paste
- mai mult de 3 cuvinte fara semnele citarii si bibliografie - plagiat; USA mai mult
de 8 cuvinte federal offence
- parafrazarea, rezumatul, reformularea frecventa SI fara citarea sursei in text -
plagiat
- citarile/bibliografia din text trebuie sa se regaseasca in lista bibliografica de la
finalul lucrarii si sa corespunda informatiei respective
- orice material grafic refolosit NUMAI cu permisiunea autorilor
- utilizarea propriilor cuvinte, idei, informatii publicate anterior fara citare -
autoplagiat
- cunostintele generale (“omul este un mamifer”) nu necesita citare
- rezumat, rezultate, concluzii - fara citari

12. P statistic

= probabilitatea de a obtine un efect cel putin la fel de extrem ca cel din datele din
esantion, presupunand ca ipoteza nula este adevarata.

=puterea dovezilor in sprijinul ipotezei nule

=probabilitatea ca ipoteza alternativa sa fie adevarata atunci cand ipoteza nula este
adevarata

Valoare p este o fractie care ia valori intre 0-1. Inainte de a incepe studiul se va
decide o valoare de prag pentru p, numita alfa, care este de obicei egala cu 0,05.
Dupa efectuarea experimentului in urma caruia a fost calculata valoarea lui p:

- daca p=<alfa(ex: p=0,02) respingem ipoteza nula


- daca p>alfa(ex: p=0,85) avem putine motive sa ne indoim de ipoteza nula asadar
o acceptam
13. Ipoteza stiintifica

= ceva ce poate fi sustinut sau respins dupa efectuarea experimentului sau dupa
observarea atenta a fenomenului (falsifiable?? si testabila)

*falsifiable= posibilitatea ca ipoteza sa se dovedeasca falsa

Este o predictie a rezultatului final al studiului.

Este o afirmatie concreta si specifica despre relatia dintre fenomene.

Trasatura primara a unei ipoteze este aceea ca poate fi testata si acele teste pot fi
replicate.

14. Etapele cercetarii stiintifice


- A observa ceva.
- A pune intrebari legate de acea observatie + a aduna informatii.
- A formula o ipoteza= o tentativa de a descrie ce s-a observat si de a face predictii
bazate pe ipoteza.
- A testa ipoteza intr-un experiment ce poate fi reprodus.
- A analiza datele
- A interpreta datele si a trage concluziile; in urma acestei etape acceptam,
respingem sau modificam ipoteza.
- A reproduce experimentul pana cand nu exista discrepante intre ce s-a observat
si teorie.

15. ***Pasi in cercetare dupa ce ai strans dovezile (ori ce am scris jos ori ce e mai sus nush)

Medicina bazata pe dovezi (EBM) are mai multi pasi primul fiind ASK (folosirea PICO
pentru a formula ipoteza de baza a studiului)  ACQUIRE / finding the evidence
(adica te folosesti de cuv cheie din intrebarea ta PICO pentru a cauta surse; practic
are 3 pasi si anume identificarea termenilor folositi pentru cautarea altor studii
conform intrebarii tale PICO apoi cautarea surselor secundare abia apoi cauti sursa
primara)  APPRAISE (adica evaluarea sistematica a studiilor clinice de cercetare
pentru a stabili daca e bun pt studiul tau sau te stergi la cur cu el) 
APPLY/MAKING A DECISION (practic din ce inteleg se refera la etapele care
corespund studiului pe care il faci tu, iti alegi populatia si modul in care intervii
asupra ei, cauti bias-urile, faci statistica care iti va reprezenta rezultatele studiului,
interpretezi rezultatele si le aplici pacientilor) ASSESS (presupun ca se refera la
GRADE adica atunci cand iti verifici conform standardului grade de care scrie mai sus
ce calitate are studiul tau)
(Sub asta e formulat vag nu il inteleg dar basically te pune sa zici pasii de dupa
ACQUIRE, sau se refera la total altceva????)

16. Studii transversale

Studiile descriptive au ca scop, cum am mai spus, simpla descriere a fenomenelor,


pentru a şti ce există. Studiile descriptive nu încearcă să caute prezenţa unor
asociaţii epidemiologice, permiţând cu atât mai puţin generalizări de tip cauzal.
Rezultatele studiilor descriptive pot servi, în schimb, la emiterea de ipoteze privind
asociaţiile epidemiologice, ipoteze care pot fi testate şi demonstrate prin studiile
analitice. Fără cunoştinţele fundamentale furnizate de studiile descriptive, este
imposibil să ne punem întrebări despre etiologii sau efecte ale tratamentelor sau să
propunem teorii care să le explice pe acestea - nu ne putem imagina, de pildă, că
fumatul ar putea produce cancer pulmonar, dacă nu am vedea mai întâi că aproape
toţi pacienţii care au făcut acest tip de cancer erau fumători (serie de cazuri), iar mai
apoi că prevalenţa bolii este mai mare în populaţia de fumători decât în cea de
nefumători (studiu transversal).

DECI CALCULEAZA PREVALENTA

În studiile transversale (de prevalenţă, cross-sectional) este examinat un eşantion


din populaţia de referinţă, într-un anumit moment.

Avantajele studiilor transversale:

- rapide şi relativ ieftine


- nu există pierduţi din vedere, nefiind necesară nici o urmărire
- pot deveni primul pas al unui studiu de cohortă (de altfel, orice tip studiu începe
printr-un studiu transversal, în care se descrie distribuţia variabilelor care vor fi
testate ca factori de risc sau protecţie în cadrul grupurilor expus şi martor).
- implică întreaga populaţie, şi numai pe cei care caută îngrijire medicală - sunt
indicate pentru identificarea prevalenţelor bolilor sau frecvente (HTA, artroză,
alergii etc.)
- există un grup de comparaţie, deci permit studiul asociaţiei dintre un efect şi un
factor de risc presupus - permit studiul simultan al asociaţiilor dintre mai multe
efecte şi factori de risc presupuşi, fiind folosite pentru generarea de ipoteze care
vor fi verificate prin studii de nivel superior în piramida studiilor
Slăbiciuni ale studiilor transversale:

- expunerea şi efectul fiind măsurate concomitent, nu permit stabilirea secvenţei


temporale a evenimentelor (dacă expunerea a precedat efectul), necesară
pentru stabilirea unei relaţii de cauzalitate; de asemenea, pentru a stabili o
relaţie de cauzalitate este nevoie de incidenţă, ori studiile transversale
furnizează prevalenţa.
- nu pot evidenţia asociaţii atunci când efectul (boala) sau factorul de risc sunt
foarte rare, deoarece ar necesita eşantioane uriaşe (de exemplu, dacă vrem să
vedem dacă există asociaţii între diverşi factori de risc şi sclerodermie, este
foarte probabil ca în eşantionul nostru să se nimerească foarte puţini pacienţi cu
sclerodermie, aceasta fiind o boală rară; la fel, căutând să vedem dacă
expunerea la radiaţii ionizante produce o anumită boală, este posibil ca în
eşantionul nostru să nu găsim destui indivizi expuşi la radiaţii ionizante).
- sunt supuse erorii sistematice de supravieţuire selectivă - sunt supuse erorilor
sistematice de memorie (atunci când indivizii chestionaţi sunt puşi să-şi
amintească expuneri din antecedente)
- prevalenţa nu permite decât foarte vag estimarea incidenţei, şi nici raportul
prevalenţelor nu permite estimarea riscului relative

17. Studii caz-martor

Studiile caz-martor (engl. case-control) sunt pe treapta următoare a scării ierarhiei


dovezii, sub cele de cohortă. În aceste studii se porneşte de la strângerea cazurilor,
care sunt pacienţi care au suferit efectul, şi care se compară în privinţa factorilor de
risc cu martori care sunt indivizi ce nu au suferit efectul de interes.

La fel ca toate studiile analitice, şi studiile caz-martor încearcă să dovedească


existenţa unei asociaţii epidemiologice şi verifică ipoteze epidemiologice formulate
în urma unor studii epidemiologice inferioare în piramida medicinii bazate pe dovezi
(care sunt, de obicei, cazurile şi seriile de cazuri). De altfel, studiile caz-martor sunt
cele mai valide la care se ajunge, de obicei, în studiul bolilor rare, deoarece este
imposibil ca pentru aceste boli să fie efectuat un studiu de cohortă (închipuiţi-vă câţi
pacienţi expuşi şi neexpuşi la un ipotetic factor de risc ar trebui să încludem, şi apoi
să urmărim, pentru ca la sfârşit să nu apară… nici o sclerodermie! De altfel, şi pentru
bolile mai frecvente este nevoie de eşantioane de mii de indivizi). Aşadar, acest tip
de studii reprezintă singura modalitate de a identifica factorii de risc pentru bolile
rare

Studiile caz-martor sunt asemănătoare studiilor transversale


– evaluăm, la fiecare individ, expunerea şi efectul, după care calculăm odds
ratio. Modul în care le măsurăm pe amândouă este cam acelaşi la ambele
tipuri de studii, diferenţa constă în includerea participanţilor: dacă studiile
transversale se fac pe un eşantion mare, reprezentativ pentru populaţie,
fără să ştim nimic despre expunere sau efect în momentul includerii
– le măsurăm pe amândouă după - în studiile caz-martor includerea se face
pe baza prezenţei bolii şi se caută apoi martori fără boală. O altă diferenţă
constă în faptul că în studiile transversale vom avea cazuri de boală
prevalente (pacienţi care au fost diagnosticaţi de mai mult timp cu boala),
şi vor fi suprareprezentate bolile cu evoluţie îndelungată şi
subreprezentate cele cu evoluţie scurtă, pe când în studiile caz-martor
este de preferat să încludem cazuri incidente (atunci când pacientul a
făcut boala sau, acolo unde debutul este insidios, atunci când ea a fost
diagnosticată). În plus, la fel ca şi studiile de cohortă, cele transvers

AVEM SELECTIA CAZURILOR CARE INSEAMNA SELECTIA OAMENILOR CARE AU


BOALA PENTRU CA ASTA SE BAZEAZA PE FAPTUL CA DEJA AI EFECTUL, ADICA BOALA
SI SELECTIA MARTORILOR, ADICA CEI FARA EFECT-BOALA PE CARE IDEAL AR FI SA O
FACEM CAT MAI RANDOM POSIBIL DIN POPULATIE

Studiile caz-martor:

Avantaje

- Relativ rapide şi ieftine (comparaţi cu un studiu de cohortă!!...)


- Potrivite în studiul bolilor cu perioadă de latenţă lungă, pentru care un studiu de
cohortă ar trebui să dureze zeci de ani.
- Optime pentru studiul bolilor rare, pentru care nu putem face studii de cohortă
şi nici măcar transversale, deoarece ar necesita eşantioane imense, practic
imposibil de atins.
- Poate evalua concomitent factori de risc multipli pentru o singură boală.

Dezavantaje

- Ineficiente pentru studiul expunerilor rare.


- Nu se pot calcula direct riscurile, care sunt incidenţe. Riscul relativ îl estimîm cu
odds ratio, care supraestimează riscul relativ (supraestimarea este direct
proporţională cu prevalenţa bolii).
- Relaţia temporală dintre expunere şi boală poate fi greu de stabilit.
- În comparaţie cu alte tipuri de studii, este cel mai susceptibil la erori sistematice
(în special cele de memorie şi de selecţie).
Studiile caz-martor sunt, prin design, retrospective: pacienţii sunt incluşi în studiu
după ce au suferit efectul de interes (cazurile), iar martorii nu suferă nici un efect, şi
ne uităm în urmă, pentru a vedea în ce măsură au fost expuse cele două grupuri.
După alţi autori (şi pentru a complica puţin lucrurile), studiile caz-martor sunt
prospective dacă includem cazurile în studiul nostru pe măsură ce ele suferă efectul,
şi nu luăm din trecut cazuri care au suferit efectul (din registre, baze de date, foi de
observaţie).

18. Tipuri de studii descriptive

Aici sunt 3 categorii

Studiile descriptive au ca scop, cum am mai spus, simpla descriere a fenomenelor,


pentru a şti ce există. Studiile descriptive nu încearcă să caute prezenţa unor
asociaţii epidemiologice, permiţând cu atât mai puţin generalizări de tip cauzal.
Rezultatele studiilor descriptive pot servi, în schimb, la emiterea de ipoteze privind
asociaţiile epidemiologice, ipoteze care pot fi testate şi demonstrate prin studiile
analitice.

Studii descriptive

– Efectuate la nivel de populaţie - studii de corelaţie (ecologice)


– Efectuate la nivel de indivizi • cazuri • serii de cazuri • studii transversal

Raportările de cazuri (atunci când sunt cel mult 5) şi seriile de cazuri descriu
observaţii neobişnuite şi pot constitui prima etapă de recunoaştere a unei boli sau a
unui factor de risc noi

IDEEA LA ASTEA E CA TU CU CAT STRANGI MAI MULTE DATE DE GENUL POTI SA


AJUNGI LA O CONCLUZIE CA ANUMITI FACTORI DE RISC FAVORIZEAZA O ANUMITA
BOALA.

LA STUDIILE DESCRIPTIVE POTI DOAR SA EMITI ANUMITE IPOTEZE

STUDIILE TRANSVERSALE SUNT MAI SUS

19. Avantajele si dezavantajele studiilor de cohorta

Avantaje:

- Permit măsurarea directă a incidenţei (riscului absolut al) bolii la expuşi şi


neexpuşi
- Pot elucida temporal relaţia dintre expunere şi boală. - Deosebit de utile când
expunerea este rară (studiu de cohortă de tip II).
- Pot evalua efecte multiple ale unei singure expuneri.
- Atunci când sunt prospective, minimizează erorile sistematice de măsurare a
expunerii

Dezavantaje:

- Ineficiente, deoarece trebuie înrolaţi mult mai mulţi decât cei cate suferă
evenimentul de interes (De exemplu, studiul Framingham asupra bolilor
cardiovasculare, cele mai frecvente din SUA, a fost cel mai mare de acest tip
atunci când a început. Cu toate cacestea, a fost nevoie de urmărirea a peste
5000 de oameni, timp de mai mulţi ani, până când au putu fi publicate primele
concluzii. Doar 5% dintre indivizi avuseseră un eveniment coronarian în timpul
primilor 8 ani). Aşadar, nu pot fi folosite pentru studiul bolilor rare.
- Atunci când sunt prospective, durează mult timp (cel puţin zece ani) (cu excepţia
cazurilor în care riscul este foarte mare, iar factorul de risc acţionează repede)
- Atunci când sunt retrospective: necesită documente medicale de bună calitate
- Validitatea rezultatelor poate fi afectată serios de pierderile din vedere (un
studiu este valid când sunt pierduţi din vedere mai puţin de 5% dintre pacienţi, şi
aproape sigur invalid când sunt pierduţi peste 20%).