Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Nursingului
1
Introducere
Nursingul= ştiința şi arta de a îngriji omul sănătos şi bolnav;
2
-asistă pacientul din proprie initiativă, temporar sau definitiv in :
*ingrijiri, atunci cand el nu-si poate indeplini independent anumite
functii
(ajutorul asis. med.este in functie de varstă, de natura bolii, de alte
dificultati: fizice, psihice sau sociale)
*stabileste relatii de incredere cu persoana ingrijită si cu
apartinatorii
(apropiatii)
*le transmite informatii, invataminte, ascultă pacientul si il sustine;
*este alături de indivizii si colectivitate in vederea promovării
sănătătii.
Functiile asistentei medicale de natură dependent La indicatia medicului
aplică metodele de observatie, de tratament sau de readaptare, observă
la pacient modificarile provocate de boală sau tratament si le transmite
medicului.
Functiile asistentei medicale de natură interdependentă
Asis.med.colaborează cu alti profesionisti din domeniul sanitar, social,
educativ, administrativ etc. si participă la activitati interdisciplinare.
Exempu:
-actiuni de depistare a tulburarilor de ordin fizic, psihic, sau social
-actiuni de educatie pentru sănătate.
3
Cercetare
Educatie
Administrativ
Alimentar
Igenic-Inspectorat de politie sanitară
Social-economic (condiţii de viaţă);
4
Circuitele Functionale din spital
5
Activitatea de prevenire si combatere a infectiilor nozocomiale
infectia contractata in spital se desfasoara intr-un cadru
organizat, ca obligatie permanenta a fiecarui cadru medico-
sanitar.
1. circuitul bolnavului
6. circuitul alimentelor
7.circuitul lenjeriei
6
1. Circuitul bolnavului
-serviciului de internare,
-spatiul de dezechipare,
-oficiu alimentar,
-bloc operator
La copartimentul nou-nascuti sunt asigurate urmatoarele separari:
- nou-nascuti prin cezariana
- nou-nascuti normoponderali
7
Curatenia si dezinfectia spatiilor se realizeaza de mai multe ori pe
zi.
Metode generale prin care se realizeaza curatenia zilnica:spalarea,
stergerea, aspirarea, perierea urmata de dezinfectie
8
aiba unghiile taiate scurt si sa nu poarte inele sau verighete in timpul
serviciului.
9
(Exemplu:intre orele 14.30- 17.00).
In situatii epidemiologice deosebite, interdictia este generala
pentru perioade bine determinate, la recomandarea Directiei de Sanatate
Publică.
4.Circuitul instrumentarului
10
- continutul pachetelor din sarja si numarul lor
- temperatura si presiunea la care s-a efectuat sterilizarea
- ora de incepere si de incheiere a ciclului
- rezultatele indicatorilor fizico- chimici
- semnatura persoanei responsabile
- se ataseaza diagrama ciclului de sterilizare
- rezultatele testelor biologice
–se gasesc in caietul de autocontrol
11
- folosirea de manusi sterile si masca chirurgicala
6.Circuitul alimentelor
Circuitul alimentelor include blocul alimentar, modul de distributie si
transport al mancarii preparate, oficiile alimentare de pe sectii, servirea
mesei la bolnavi.
Blocul alimentar cuprinde: sala de preparare a alimentelor, camerele
frigorifice, depozitele de alimente, camera de zarzavat.
Alimentele sunt pregatite pentru o singura masa si distribuite imediat
dupa prepararea lor, interzicandu-se pastrarea lor de la o masa la alta.
Se pastreaza timp de 36 de ore la frigider,probe din fiecare aliment
distribuit.
In blocul alimentar exista frigider separat pentru probe, lactate,
carne,oua.
Fiecare frigider este dotat cu termometru si grafic de temperatura.
Transportul mancarii preparate de la blocul alimentar la oficiile din sectii
se face in recipiente emailate si acoperitecu capac.
Program transport alimente
-dimineata 8.30–9h
-pranz 12.30--13.30h
-seara 17.00—18.00h
Dupa servirea mesei, deseurile alimentare se colecteaza in saci negri si se
transporta la punctual de colectare deseuri menajere, dupa cum urmeaza:
- dimineata 9–9:30h
-pranz 13.30-14h
-seara 18-18:30h
7.Circuitul lenjeriei
Circuitul lenjeriei include :camera de primire-predare rufe, , transportul
lenjeriei curate si depozitarea acesteia in sectie, colectarea lenjeriei
murdare si transportul ei la spalatorie.
Cand? Conform programului stabilit pentru fiecare sectie
si compartiment.
Lenjeria murdara - 07.00- 07.30h,
Lenjeria curata - 11.00- 13.30h
Cu ce? Sacii se transporta cu caruciorul , cu liftul, numai intre orele
alocate.
ATENTIE!
Se va folosi numai liftul destinat transportului de lenjerie.
Caruciorul se curată si se dezinfecteaza cu solutii dezinfectante
Scop:
- evitarea contaminarii mediului extern cu agenti patogeni proveniti de la
pacienti
12
- prevenirea infectarii persoanelor care o manipuleaza.
Cum? Cod culori- sac maro- lenjerie murdara, lenjerie contaminate cu
materii organice (sange, alte secretii, materiiorganice).
-sac verde - lenjeria curate.
Sacii -se vor umple doar 1/3 din volum- se transporta inchisi etans.
Colectarea lenjeriei murdare se face la patul bolnavului, direct in sac,
evitand manevre inutile ( sortare, scuturare).
Lenjeria provenita de la pacientii cu diverse afectiuni infecto-contagioase
se colecteaza separat, se inscriptioneaza si se anunta spalatoria.
Se interzice numararea si sortarea lenjeriei murdare in saloane, pe
culoar sau alte puncte ale sectiei.
Obligatoriu se folosesc manusi si masca pentru colectarea lenjeriei.
Depozitarea lenjeriei curate se face in spatii special amenajate, care vor
fi periodic curatate si dezinfectate.
Periodic se face controlul microbiologic al lenjeriei de catre SPCIN.
13
-cele infectioase lichide si solide in cutii galbene cu sac in interior
- cele taietoare- intepatoare in cutii galbene din plastic.
Dupa umplere recipientele se inchid ermetic
- cele anatomo- patologice se colecteaza in cutii galbene cu saci in
interior prevazute cu dunga rosie
Transportul deseurilor
Toate deseurile colectate in saci negri se transporta in pubele la rampa
de gunoi a spitalului si se depoziteaza pana la evacuare finala
in containere.
Toate deseurile colectate in cutii galbene se transporta la depozitul
de infectioase a spitalului si se depoziteaza pana la evacuarea finala.
Transportul deseurilor periculoase pana la locul de eliminare finala
se face cu respectarea stricta a normelor de igiena si securitate in scopul
protejerii personalului si populatiei generale .
Transportul deseurilor periculoase in incinta unitatii sanitare se face
pe un circuit separat de cel al pacientilor si vizitatorilor.
Deseurile sunt transportate cu ajutorul pubelelor; acestea se spala si se
dezinfecteaza dupa fiecare utilizare, in locul unde sunt descarcate.
Este interzis accesul persoanelor neautorizate in incaperile destinate
depozitarii temporare a deseurilor infectioase.
Locul de depozitare temporara a deseurilor infectioase este prevazut cu
dispozitiv de inchidere care sa permita numai accesul persoanelor
autorizate.
Pentru deseurile periculoase durata depozitarii temporare nu trebuie
sa depaseasca 72 de ore , din care 48 de ore inincinta unitatii.
Program transport deseuri :
-dimineata 09-10h
-dupa-amiaza 16-18h sau ori de cate ori este nevoie.
14
Asigurarea conditiilor de igiena si confort al pacientului internat in
spital
Calităţile patului:
15
siguranţă
Accesoriile patului
Lenjeria necesară:
două cearşafuri,unul pentru pat si altul pentru patura
doua feţe de pernă,
o aleză sau traversă şi muşama.
Cearşaful dintr-o singură bucată, dimensiunile 2,60 m x 1,50 m ca să se
poată fixa bine sub saltea.
Faţa de pernă, confecţionată din acelaşi material ca şi restul lenjeriei, se
va încheia cu şnur pe partea laterală sau fără şnur, cu deschizătura
suprapusă.
Muşamaua confecţionată din cauciuc sau material plastic, cu rol de a
proteja salteaua de diferite dejecţii se foloseşte numai la anumiţi
bolnavi;dimensiunea 1,50 m x 1,10 m.
Aleza ce acoperă muşamaua este confecţionată din pânză; va fi de
aceeaşi lungime, însă cu 15-20 cm mai lată decât muşamaua pantru a o
acoperi perfect
Utilaj auxiliar: sprijinitor de perne, rezemător de picioare, apărătoare
laterale, coviltir sau susţinătorul de învelitoare, mese adaptate la pat,
agăţătoarele pentru uşurarea mobilizării active,telecomanda
16
Efectuarea se îndepărtează noptiera de lângă pat,
patului: se aşează un scaun cu spătar la capătul patului.
pe scaun se aşează, în ordinea întrebuinţării,
lenjeria curată, pernele, păturile, împăturite corect.
cearşaful se aşează la mijlocul saltelei, se
desface şi se întinde o parte a cearşafului spre
căpătâiul patului, cealaltă spre capătul opus.
se introduce cearşaful adânc sub saltea la
ambele capete.
Se execută colţul:
persoana aşezată cu faţa spre capătul patului:
cu mâna de lângă pat prinde partea laterală a
cearşafului la o distanţă egală de la colţ, cu lungimea
părţii atârnate şi o ridică în sus pe lânga saltea;
partea de cearşaf de sub marginea inferioară a
saltelei se introduce sub saltea;
se lasa în jos partea de cearşaf ridicată ;
se introduce sub saltea partea de cearşaf care
atârnă sub marginea inferioară a saltelei;
celelalte trei colţuri se fac după aceeaşi
procedură.
se introduce apoi sub saltea toată partea laterală
a cearşafului începând de la colţurile saltelei;
se întinde bine cearşaful să nu prezinte cute.
dacă este nevoie se aşează muşamaua
(transversal, la mijlocul patului) şi se acoperă cu aleza
apoi se aşează cel de-al doilea cearşaf peste
care se întinde pătura;
marginea cearşafului dinspre cap se răsfrânge
peste pătură.
pentru ca pătura să nu constituie o greutate
asupra degetelor picioarelor pacientei, se va face o
17
cută atât din cearşaf, cât şi din patură, astfel:
18
pacientului nu permite ridicarea din pat.
In plus:
* paravan,
*sac de rufe,
*eventual lenjerie curată de corp şi material
necesar pentru a spăla pacientul, dacă s-a
murdărit.
- lenjeria de pat se aşează pe un scaun în
ordinea priorităţii, împăturită în felul următor:
*pătura şi cearşaful de sub pătură se
împăturesc fiecare în trei sub formă de
armonică;
* aleza se rulează împreună cu muşamaua în
lungime; cearşaful se rulează în lungime.
19
ridică uşor, iar mâna stângă o introduce sub
umerii acestuia, sprijinindu-i capul sub
antebraţ.
20
după aceeaşi procedură, întoarce pacientul în
decubit lateral stâng aducându-l dincolo de
cele două suluri de lenjerie.
21
Schimbarea Pacientul sprijinit in pozitie sezand
lenjeriei de pat in latime
Schimbarea alezei
22
depărtarea picioarelor, îşi flectează uşor
genunchii
23
braţele din partea cefalică a patului se
aşează în jurul spatelui pacientului, cât mai
aproape de linia bazinului
24
TOALETA BOLNAVULUI
Toaleta pacientului face parte din îngrijirile de bază, adică din îngrijirile
acordate de asistenta medicală cu scopul de a asigura confortul şi igiena
bolnavului.
Constă în menţinerea pielii în stare de curăţenie perfectă şi în
prevenirea apariţiei leziunilor cutanate, fiind o condiţie esenţială a
vindecării.
Obiective:
- îndepărtarea de pe suprafaţa pielii a stratului cornos
descuamat( scoame) şi impregnate cu secreţiile glandelor sebacee şi
sudoripare, amestecate cu praf, alimente, resturi de dejecţii şi alte
substanţe străine, care aderă la piele
25
Principii:
- se apreciază starea generală a bolnavului , pentru.a evita o toaletă prea
lungă, prea obositoare
- apa caldă trebuie să fie din abundenţă, schimbată de câte ori este
nevoie, fără a se lăsa săpunul în apă
26
- ce mobilizare i se permite în ziua respectivă,
- dacă se poate spăla singur,si pe care parte a corpului;
pacienţii care se pot deplasa vor face baie la duş sau la cadă, sub
supravegherea personalului de îngrijire.
Escarele de decubit
Semne:
-subiective (spuse de catre pacient),
-obiective(vazute la examenul clinic general de catre examinator)
Stadiul I-prurit,eritem( roseate sub forma de pete)
Stadiul II -usturime, flictena-superficiala- (Bășicuță plină cu lichid care se
formează la suprafața pielii) ; dar poate atinge epiderma sau derma –
profunda-
27
Stadiul III-durere, plaga( este o leziunea țesuturilor corpului , provocată
accidental (arsură, tăietură etc.) sau pe cale operatorie, care presupune
întreruperea țesutului respectiv, cu sau fără pierdere de țesut. ), ulceratie
a pieli, ulceratie pana la os (Pierdere de substanta de la nivelul pielii ce
poate afecta mai multe straturi cutanate ( epiderm, derm, hipoderm)
avind cauze de origine circulatorie, infectioasa sau maligna).
Se analizeaza cauzele locale sau favorizante si reprezinta –cartea
de vizita-a asistentului medical.
Escarele pot aparea in cateva ore sau cateva zile, formarea lor
fiind variabila, depinzand de factorul de risc si de toleranta pielii la
presiune indelungata.
Mijloace de prevenire:
Obiective:
28
-favorizeaza vascularizatia profunda si superficiala
-indeparteaza celulele descuamate(scoamele)
-rehidrateaza pielea
-favorizeaza starea de bine si confort, inlatura durerea, anxietatea si
ajuta sa-si regaseasca forta si energia
Indicatii:
-pentru toti bolnavii imobilizati, care prezinta factori de risc
-in momentul schimbarii pozitie, pe toate regiunile expuse
Principii:
-se face intotdeauna pe pielea curata dupa ce bolnavul a fost spalat si i
s-a schimbat patul
-se maseaza cu unguietul in directia circulatiei de intoarcere ( de jos in
sus) iar la ceafa si umeri invers (de sus in jos) si circular spre exterior
-se face pe o zona mai mare decat suprafata interesata
-masajul nu trebuie sa fie dureros, pozitia bolnavului sa fie confortabila
iar durata sa de aproximativ 15min.
-se mai face prin utilizarea alternativa cald-frig cu comprese in loc de
masaj
-comprese cu gheata pe locul escarei pentru a obtine o vasoconstrictie,
apoi se incalzeste zona prin tamponare
Contraindicatii:
-nu se face la pacientii cu febra, suferind de cancer, cu infectii ale pielii
sau cu septicemie
Obiective:
-favorizeaza revascularizatia tisulara, provocand,alternativ o
vasodilatatie-vasoconstrictie locala
Acestea se fac la pacientii Stadiul II
Complicatii:
-infectii locale ale plagii
-septicemie
29
Poziţiile bolnavului în pat
ortostatism=in picioare
clinostatism=decubit=culcat
30
schimbările de poziţie.
31
-pentru a impiedica alunecara se aseaza sub regiunea poplitee( in
spatele genunghiului) o perna indoita sau un sul din patura si sub talpii
se pune un sprijinitor.
- aceasta pozitie este indicata in perioada acceselor de asm bronsic, in
insuficienta cardiaca la bolnavii dispneici ( dispnee-greutate in respiratie
in bolile cardiace sau respiratorii), dupa anumite interventii
chirurgicale( ex.zone explorate: capul, gatul, inima...)
Pozitia sezanda cu gambele atarnate:- se realizeaza la marginea patului,
din pozitia sezanda;
- sub picioarele bolnavului se aseaza un taburet; bolnavul va fi protejat
impotriva racelii, cu o patura; este indicata bolnavilor cu insuficienta
cardiaca
4. Pozitia decubit lateral (drept sau stang):
- bolnavul este culcat pe o parte (dreapta sau stanga) cu o perna sub
cap, cu membrul inferior care este in contact cu suprafata patului, intins
iar celalalt membru indoit si sprijinit cu o perna sau cu un sul.
- aceasta pozitie este indicata dupa interventii renale, in pleurezii,
menigite, in cursul efectuarii tualetei la pat la bolnavii imobilizati,
schimbarii lenjeriei, masurarii temperaturii pe cale rectala, in cursul
sondajului duodenal,etc.
5. Pozitia decubit ventral:- bolnavul este culcat pe abdomen, fara
perna, cu capul intors intr-o parte, bratele de-a lungul corpului sau
flectate si asezate la stanga si la dreapta capului cu fata palmara pe
suprafata patului;
-sub glezne se aseaza un sul sau picioarele pot fi mentinute in unghi
drept printr-un gol creat intre saltea si tablia patului; este indicata
aceasta pozitie la bolnavii inconstienti, la cei cu escare ale regiunii
sacrale (fund), la bolnavii cu paralizii, etc.
-este pozitia pe care o prefera sugarii si bebelusii
-se introduce o perna subtire sub cap la pacientii cu bolii cardiace si
pulmonare
- aceasta pozitie este indicata la pacientii cu escare extinse, atunci cand
se face drenarea unor colectii purulente, la pacientii inconstientii
6. Pozitia decliva sau Trendelenburg
- pozitia se obtine prin ridicarea extremitatii distale a patului
32
– pozitia decubit dorsal cu capul bolnavului coborat, realizand o diferenta
de 10 pana la 60 cm intre cele 2 extremitati;
- evitarea alunecarii bolnavului din aceasta pozitie (masa de operatie) se
fixeaza bolnavul in chingi (curele) sau in rezematoare speciale pentru
umeri;
- in pat se protejeaza capul bolnavului cu o perna asezata vertical;
-aceasta pozitie este indicata in anemiile acute grave, in drenajul
secretiilor din caile respiratorii superioare, in hemoragii ale membrelor
inferioare, in hemoragii ale organelor genitale, dupa rahianestezie, dupa
interventii chirurgicale ginecologice.
-aceasta pozitie favorizeaza o buna circulatie pentru centri vitali.
7.Pozitia procliva sau Trendelenburg inversat :
- se obtine prin ridicarea extremitatii proximale (cefalee) a patului.
- aceasta pozitie este indicata pentru extensia coloanei cervicale.
8.Pozitia ginecologica:- bolnava este asezata pe spate, coapsele
flectate pe abdomen, genunchii indepartati; este indicata in examinari
ginecologice si obstetricale,uneori pentru examinarii rectale (rectoscopi,
tuseu rectal)
-examinarea se face dupa golirea vezicii urinare si a rectului
9.Pozitia genu-pectorala:- bolnavul este asezat in genunchi, acestia
fiind usor indepartati, pieptul atinge planul orizontal al patului, capul
intors intr-o parte, genunchii pe suprafata orizontala a patului;
- este indicata pentru explorari rectale (rectoscopie si tuseu rectal).
33
Schimbările de poziţie ale bolnavului
Principii de respectat:
34
Miscari pasive mai frecvente
35
- cu mâinile rămase libere ele întorc pacientul
Există 3metode:
36
la comanda uneia dintre ele ridică pacientul în poziţie şezând, cu o
singură mişcare.
37
o urmărim atent pacientul în tot timpul manoperei, asigurându-
ne că se află în poziţie confortabilă
Mobilizarea bolnavului
Scop:
-mişcarea pacientului pentru a preveni complicaţiile ce pot apărea din
cauza imobilizării
-recâştigarea independenţei
Obiective:
-normalizarea tonusului muscular
-menţinerea mobilităţii articulare
-asigurarea stării de bine şi de independenţă a pacientului
-stimularea metabolismului
-favorizarea eliminărilor de urină şi fecale
-stimularea circulaţiei sanguine pentru profilaxia trombozelor,
pneumoniilor, escarelor, contracturilor.
Principii de respectat:
Mobilizarea se face în funcţie de:
natura bolii
starea generală
38
momentul în care se începe mobilizarea şi scularea din pat,
precum şi ritmul vor fi hotărâte de catre medic.
Pregatirea pacientului:
-se informeaza pacientul despre procedeu, scop
-se masoara functiile vitale
-se observa starea pacientului, expresia fetei ,coloratia tegumentelor.
Tipuri de miscarii:
Flexia –miscarea prin care 2 segmente se apropie unul de altul, se face
in jurul unui ax transversal.Ex.: apropierea antebratului de brat.
39
membrului superior de corp.
Rotatia-miscare realizata in jurul unui ax vertical, rotind inafara sau
inauntru un segment (membrele) sau intreg trunchiul.
Pronatia- miscarea de rotatie prin care degetul mare(policele de la mana
se roteste median, in jurul axului orizontal iar palma priveste in jos.
- miscarea de rotatie prin care degetul mare -halucele de la
picior se roteste iar talpa piciorului priveste spre lateral cu marginea
externa ridicata.
Supinatia-miscarea opusa pronatiei
Dictionar medical
40
- leucoree( scurgere vaginală de lichid albicios, mucos),
-gonoree (boală venerică infecțioasă, provocată de gonococi, care se
manifestă prin inflamarea mucoaselor organelor genitale și prin scurgeri
purulente; blenoragie)
41
- m a c r o glosie (mărire în volum a limbii cauzată de o hipertrofie
musculară, de o tulburare metabolică sau de apariția unor formațiuni
tumorale).
42
-afonie( Imposibilitate de a vorbi ca urmare a lezării laringelui sau a
nervilor acestuia),
-aritmie(tulburare în activitatea inimii, care se manifestă prin inegalitatea
numărului, ritmului și intensității contracțiilor mușchiului cardiac),
-anorexie(Lipsă a poftei de mâncare întâlnită în multe boli febrile, di-
gestive, cronice)
Tumorile sunt maligne si benigne
B e n i g n e =au o evoluţie lentă, nu se refac după îndepartare, nu dau
metastaze şi nu pun în pericol viaţa pacientului
Exemplu:
-papilom- la nivelul tesutului epitelial
- lipom ( tumoare benignă formată din țesut conjunctiv-adipos),
--condrom (tumoare benignă cartilaginoasă) sunt capsulate.
- radbdomiomul la nivelul tesutului muscular striat
- meningiomul la nivelul tesutului nervos.
Maligne=(cancer, neoplasm, ) (gr.malignus=periculos,primejdios )= au o
evoluţie rapidă , dau metastaze atât în organele vecine cât şi la distanta
pe cale sanguine sau limfatica, se refac după îndeprtare (dacă nu sunt
operate în timp util)şi pun în pericol viaţa bolnavului.
Exemplu:
-epiteliom(tumoare malignă a epiteliului, carcinom),
-sarcom(tumoare malignă care apare în celulele țesuturilor conjunctive,
tesusurile musculare)
-medulobrastom-la nivelu tesutului nervos central
Tesuturile corpului uman:
1.Tesutul epitelial
-acopera suprafata externa a corpului,
-captusesc cavitatile organelor interne,
-formeaza parenchimul glandelor exocrine si endocrine
-si sunt membrane specializate in receptionarea stimulilor externi.
Deci, dupa functia pe care o indeplinesc tesuturile epiteliale sunt de mai
multe feluri:
-de acoperire,
-glandulare si
-senzoriale.
2. Tesutul conjunctiv
-este format din : tesut osos, tesut adipos, sange
-asigura rezistenta organismului
-leaga diferite organe interne intre ele,
-are rol trofic (de hranire) - depozitand grasimi,
43
-intervine in apararea organismului, in fagocitoza etc.
3.Tesutul muscular
Muschii corpului uman se grupeaza in trei clase:
· Prima clasa este formata din muschi scheletici, adica muschii
striati care se fixeaza pe schelet. Acestia sunt controlati de creier si
impreuna cu oasele pe care se fixeaza cu tendoane, sunt responsabili de
orice miscare voluntara, constienta de la zambet pana la urcatul scarilor.
A doua clasa este formata din muschi netezi. Numele lor la fel ca si
in cazul muschilor striati, provine de la structura microscopica. Rolul lor
este realizarea miscarilor involuntare ale organelor interne, de exemplu
miscarile din intestin sau din vezica urinara, care nu pot fi controlate
constient, voluntar.
· Cea de-a treia clasa este formata din muschiul care reprezinta
cea mai mare parte din masa inimii, muschiul cardiac.4.Tesutul nervos
-este alcatuit din neuroni,
-celule diferentiate specific care genereaza si conduc impulsurile
nervoase si
-celule gliale, care formeaza un tesut de suport sau interstitial al
neuronilor.
44
I- Tesut nervos
II- Tesut muscular
1. Tesut muscular cardiac
2. Tesut musculat scheletic
3. Tesut muscular neted
III- Tesut epitelial
` 4. Tesut epitelial simplu cuboidal
1. Tesut epitelial simplu schematic
2. Tesut epitelial stratificat
3. Tesut epitelial pseudostratificat
IV – Tesut conjuctiv
8. Tesut osos
9. Tesut adipos
10. Sangele
Examinarea vizuala se defineste cu sufixul S C O P I E - (gr.scopos=a se
uita)
Exemplu:
- radioscopie= Examinare vizuală a interiorului unui corp opac, în special
a unor regiuni din corpul omenesc, cu ajutorul umbrei proiectate pe un
ecran fluorescent de către razele X care trec prin acel corp,
-otoscopie=examinare a canalului auditiv extern și a timpanului cu
45
ajutorul otoscopului.,
-rectoscopie,
-colonoscopie.
Examinarea cu inregistrare Grafie -( gr.graphos=a scrie)
Exemplu:
-radiografie=fotografierea interiorului unui corp opac, în special a unor
regiuni din interiorul corpului omenesc, cu ajutorul unor radiații de tip
special,
-salpingografie=radiografie a trompelor uterine cu ajutorul unei
substanțe de contrast,
-ecografie=Metodă de diagnosticare prin ultrasunete; ultrasonografie,
-coronarografie.= Radiografie a arterelor coronare.
Coronarografia se efectuează prin introducerea unui tub foarte subțire
numit cateter în artera femurală. Prin acesta sunt introduse sondele de
cateterism și dirijate până la nivelul arterei coronare. Se injectează un
produs de contrast radiologic, care permite vizualizarea anatomiei
arterelor coronare prin opacifierea arborelui coronarian. Astfel se poate
observa diametrul interior al arterelor și se pot localiza posibilele
obstrucții coronariene importante. Majoritatea pacienților care au suferit
un infarct miocardic prezintă arterele coronare blocate parțial sau
complet.
INTERNAREA,TRANSFERUL,EXTERNAREA
Definitie
Internarea,externarea si transferul fac parte din
evidenta si miscarea bolnavului in spital.
- stabilirea diagnosticului
Scopul internarii
- tratament de specialitate pentru vindecarea unei boli
acute,ameliorarea unei afectiuni cronice
46
reechilibrarea si aducerea in faza de compensat
- asistenta la nastere
47
dezinfecteaza si deparaziteaza imbracamintea (la
nevoie)
- in sectie:
48
alergic se notează cu culoarea roşie pe prima pagină a
foii de observaţie, în partea de sus;
49
speciale care trebuie avute în vedere:
Dacă pacientul nu vorbeşte limba română,
trebuie contactat un translator şi trebuie solicitat
ajutorul casei de asigurări care în virtutea relaţiei cu
asiguratul, trebuie să ofere translatorul cerut;
Pacienţii internaţi în condiţii de urgenţă pot
necesita unele proceduri speciale după cum urmează:
- dacă pacientul vine de acasă cu medicamente pe
care le folosea în mod curent până în momentul
internării, va trebuii să nu le folosească până în
momentul consultului medical cand se va decide o
eventuală întrerupere a lor sau o modificare de dozaj;
- după expunerea condiţiilor pe care pacientul trebuie
să le îndeplinească în unitatea sanitară, acesta va fi
întrebat dacă are în vedere anumite ajustări ale
regulilor expuse, aspecte neobişnuite ce ţin de regulile
de viaţă , acestea reduc
anxietatea şi permit un control mai bun asupra situaţiei
căreia acesta trebuie să îi facă faţă;
50
aşteptare până la terminarea evaluării acestuia şi
începerea tratamentului;
I se va permite acestuia să fie vizitat după ce a fost
instalat în salon iar dacă condiţiile vor permite, se vor
urma procedeele de internare.
51
internarea prin urgenţă trebuie notate;
Medicamentele pentru ziua în curs se transferă
împreună cu pacientul în secţia nouă,dacă i-au fost
date în spital, în caz contrar se returnează la farmacie;
in cazul în care pacientul este transferat în cadrul
aceluiaşi spital, se poate ataşa biletul de transfer sau
epicriza de fisa cu toate analizele efectuate în original;
nu este necesar un automobil de transport, acesta
facându-se cu targa sau alt mijloc de transport.
Transferul în alt spital nu va mai presupune
facilităţile enumerate mai sus, toate informaţiile privind
pacientul sunt trecute în biletul de transfer; în cazul în
care transferul se face cu ambulanţa se va lua legătura
cu personalul medical şi se va pregati ambulanta şi
asambla echipa necesară pentru a evita surprizele.
52
-Dacă medicul curant nu este prezent este de datoria
asistentei de salon să solicite această confirmare.
53
FOAIA DE OBSERVATIE
A . D a t e l e g e n e r a l e s e vo r c on s e m n a i n o r d in e :
numele
initiala tatalui
54
prenumele bolnavului
CNP
vârsta
sexul
domiciliul
profesia
1) Motivele internării
Pacientul este întrebat ce l-a determinat să se prezinte pentru servicii
medicale
Pacientul enumera o serie de acuze care se scriu în foaia
de observaţie clinică si se selecteaza doar 3-4 motive (cele mai
relevante pentru afecţiunea principală)
Intreaga anamneză va fi consemnata in terminologie medicala, dar
pacientul
avand voie sa se exprime liber cu propriile sale cuvinte.
2) Istoricul bolii
Pacientul relatează:
data îmbolnăvirii
modalitatea de debut
evoluţia bolii
55
complicaţiile apărute în timp
tratamentele medicale sau chirurgicale
internările în aceasta perioada de timp
3) Antecedente personale
se vor nota toate bolile, intervenţiile chirurgicale, accidentele
prezentate de
pacient înainte de internare
se va începe cu bolile copilăriei care pot avea relevanţă cu afecţiunea
de bază, deoarece unele dintre ele pot determina la distanţă
apariţia unor afecţiuni (reumatismul articular acut “R.A.A”--determină
valvulopatii- denumire generică pentru afecțiunile valvulare ),
parotidita epidemic--diabet
la femei se vor nota şi:
antecendentele ginecologice si obstetricale:
vârsta aparitiei primei menstruaţii (menarha)
caracterele ciclului menstrual (regularitate, cantitate, cu/fara
dureri)
varsta instalarii menopauzei
numărul de sarcini
numărul de avorturi (spontane, provocate)
numarul de nasterii (fetii vii si sau fetii morti)
4) Antecedente heredo-colaterale
boli în familie sau la rude de gradul I,II:hipertensiune arterială,diabet
zaharat
boli cu transmitere genetică (hemofilia- băieţi) boala genetic in care
este afectata formarea cheagului de sange sau coagularea sangelui.
56
5) Conditii de viaţă şi muncă
utilizare de alcool, tutun, droguri
boli profesionale:
alergii
antracoza-Boală profesională contractată în urma inhalării
prafului de cărbune și infiltrării lui în plămâni.
silicoza-Boală pulmonară profesională cronică care apare la
muncitorii din mine, din carierele de piatră, din industria
metalurgică, din industria porțelanului și a sticlei etc., în urma
inhalării prelungite a pulberilor de dioxid de siliciu.
azbestoza-Boală pulmonară profesională provocată de inhalarea
particulelor de azbest.
psitacoza (boală infecțioasă virotică a papagalilor, transmisibilă
și omului, sub forma unei pneumonii)
numarul de persoane care locuiesc într-o cameră
venitul pe membrul de familie
obiceiuri de munca, somn, alimentative
practicarea exercitiilor fizice
Exemplu:
Inceperea interviului
Buna ziua,doamna Popescu! Ma numesc El Amry Ginuska si sunt
asistenta medicala.As dori sa discutam 10 min in legatura cu stare dv. de
sanatate si sa-mi raspundeti la cateva intrebari care-mi vor permite sa
planific ingrijirile. Sunteti de acord?
Pe parcursul interviului, asis. med. si pacientul devin, rand pe rand,
emitator si receptor.
C) Starea prezentă
57
Presupune examinarea fizică a pacientului din’’creştet până în
tălpi’’deoarece un pacient prezintă o boală principală şi mai multe
afecţiuni secundare care necesită tratamente ulterioare.
Examinarea pacientului se face,fie dezbrăcându-se în totalitate dacă
condiţiile o permit (cu păstrarea îmbrăcămintei pe zonelor intime ) ,fie pe
segmente,daca conditiile nu o permit. Intotdeauna se va cere
pacientului permisiunea verbala daca sunt mai multe examinari.
Exceptie – in cazul urgentelor medico-chirurgicale sau al hemoragiilor se
examineaza intai zona sau organul afectat,iar dupa rezolvarea lor ,
in faza a 2-a se vor examina si celelalte leziuni si organe.
ELEV………………………………………………ANUL……….......
DATA …………………
58
profesia……………………………………….
Statutul social………………….Ocupatia……………………. locul de
munca…………………………………Domiciliul : localitatea
…………………. , casa ………………….. , camere……Locuieste :
singur / cu sot (ie) / cu copii / cu parinti / institutionalizat
OBISNUITE DE VIATA alcool : da/nu/ocazional ; tutun:
da/nu/ocazional ;drog : da/nu/ denumirea ………… cafea :
da/nu/ocazional ;dieta da/nu ; greutatea …. kg inaltime…….cm ; TA
…………mmHg.PULS ………./min. ;
semne particulare…………………
.ALERGII CUNOSCUTE : …………………………
REACTIA……………………………………………………………………………
….
STAREA DE DEPENDENTA
59
Foaia de temperatura
Cuprinde:
-datele personale ale bolnavului
*numele si prenumele bolnavului
*varsta
*data internarii
60
*diagnosticul de internare
*numarul patului
*numarul F.O sau al registrului de internare
- se noteaza grafic functiile vitale
Temperatura- albastru
Pulsul - rosu
Respiratia -verde
T.A. -negru
61
62
Nevoile fundamentale ale fiintei umane si
probleme de ingrijiri
NOTIUNI INTRODUCTIVE
63
o se intelege mentinerea si promovarea sanatatii,
prevenirea imbolnavirilor. Interventiile urmaresc:
educatia sanitara, prevenirea specifica (vaccinuri)
de prevenire secundara
o urmareste interventiile curative (tratarea bolilor,
prevenirea complicatiilor). Rolul asistentei este de
a descoperi problemele aparute in timp
de prevenire tertiana
o urmareste recuperarea. Rolul asistentei este de
sustinere a persoanei ingrijite in recuperare, pina
la recuperarea independentei personale
Sursele de dificultate se definesc ca fiind cauzadependentei,
reprezinta un obstacol major care impiadica satisfacerea uneia sau a mai
multor nevoi fundamentale. Sursele de dificultate pot fi cauzate de:
Factori de ordin fizic
Psihologic
Social
Spiritual
Factori legati de insuficiente cunostiinte
A.Respiratia
Def: A respira reprezinta nevoia fiintei umane de a capta oxigenul din
mediul inconjurator,necesar proceselor de oxidare din organism,si de a
elimina dioxidul de carbon rezultat in urma arderilor celulare.
Independenta in satisfacerea nevoii de a respira
Etapele restiratiei:
a)Ventilatia-reprezinta patrunderea aerului incarcat cu oxygen in plamani
si eliminarea aerului incarcat cu dioxid de carbon.
Ventilatia are doi timpi: inspiratia si expiratia.Ea este influentata de:
-permeabilitatea cailor respiratorii
-concentratia oxigenului in aerul respirat
-maturitatea centrului respirator bulbar
-expansiunea cutie toracice
b) difuziunea gazelor-este procesul prin care oxigenul din alveolele
pulmonare trece in capilarele perialveolare si diox.de carbon din capilare
trece in alveolele pulmonare. Ea este influentata de:
64
-diferenta de presiune a Oxig. in aerul alveolar si concetratia de Diox de
carb.
din sange
-starea peretelui alveolar
-marimea suprafetei alveolare
c) etapa circulatorie-consta in conducerea Oxig. prin vasele arteriale la
tesuturi si a Diox de carb adus de la tesuturi, prin vasele venoase, la
plaman, pentru a se elimina.
Ea este influentata de:
-cantitatea de hemoglobina din sange
-debitul cardiac
-numarul de hematii
-permeabilitatea retelei periferice arteriale
d)etapa tisulara-reprezinta schimbul de gaze dintre sange si tesuturi, cu
ajutorul unui sistem ezimatic complex.
Scopul: evaluarea funcţiei respiratorii a pacientului fiind un indiciu al
evoluţiei bolii,al apariţiei unor complicaţii şi al prognosticului.
Materiale necesare:
ceas cu secundar,
pix de culoare verde,
foaie de temperatură/carnetel individual.
Elemente de apreciat:
tipul respiraţiei,
amplitudinea mişcărilor respiratorii,
ritmul,
frecvenţa.
Intervenţiile asistentei medicale:
Aşezarea pacientului în decubit dorsal, fără a explica tehnica ce
urmează a fi efectuată.
Plasarea mâinii cu faţa palmară pe suprafaţa toracelui.
Numărarea inspiraţiilor timp de un minut.
Consemnarea valorii obişnuite printr-un punct pe foia de
temperatură(fiecare linie orizontală a foii reprezintă o respiraţie).
Unirea cu o linie a valorii prezente cu cea anterioară pentru
obţinereacurbii.
65
În alte documente medicale se poate nota cifric valoarea
obţinută,cât şi caracteristicile respiraţiei; ex: Rd=20
resp./minRs=18 resp./min
Aprecierea celorlalte elemente ale funcţiei respiratorii se face prin
simpla observare a mişcărilor respiratorii.
Interpretarea rezultatelor:
Frecvenţa Mişcărilor –reprezinta numarul de respiratii /minut
Frecvenţa Mişcărilor respiratorii variază în funcţie de sex, vârstă,
poziţie, temperatura mediului ambiant, starea de veghe sau somn.
în stare fiziologică, Curba Respiratorie merge paralel cu cea a
Temperaturii şi a Pulsului
în stare patologică - Respiraţia Dificilă ( "Sete de aer" ):
1. dispnee cu Accelerarea Ritmului respirator - Tahipnee ( POLIPNEE )
2. dispnee cu Rărirea Ritmului Respirator - Bradipnee (12-10-
8 resp./min);
3. dispnee cu Perturbarea Ritmică şi Periodică a Respiraţiei:
Dispnee=Greutate în respirație
Valori normale ale frecventei respiratorii:
- la nn- 30-50 r/min
- la doi ani- 25-35 r/min
- la 12 ani- 15-25 r/min
- adult 16-18 r/min
- varstnic- 15-25 r/mi
66
din caile respiratorii, este un fenomen de protectie al organismului.
67
1.Alterarea vocii
2.Dispnee
3.Obstructia cailor respiratorii
68
3.Obstructia cailor respiratorii-pote fii produsa de procesele inflamatorii
ale cailor respiratorii, dar si de prezenta unor corpii straini, patrunsi
accidental in caile respiratorii-indeosebi la copii-ca si de deformari ale
nasului
Manifestari de dependenta:
Respiratie dificila pe nas
Prezenta unor secretii abundente
Epistaxis-hemoragie nazala
Deformari ale nasului-desiatie de sept, traumatisme
Stranutul-expiratie fortata
Aspiratia pe nas sau sforaitul
Cornaj-zgomot produs de trecerea aerului prin caile
respratorii, cu caracter de sueratura
Tirajul- depresiune inspiratorie a partilor moi ale
toracelui
69
echilibrat psihic tehnicilor de ingrijire si in vederea aspirarii secretiilor
bronsice
Pacientul sa -invata pacientul sa evite schimbarile bruste de
prezinte temperatura si de asemenea aglomeratiile
rezistenta
crescuta fata de
infectie
Pacientul sa -invata pacientul sa tuseasca, sa expectoreze si sa
prezinte cai colecteze sputa
respiratorii -aspira secretiile bronsice, daca este cazul
permeabile si o -asigura pozitia sezand sau semisezand a pacientilor
buna respiratie cu dispnee
-administreaza tratamentul prescris de
medic :antitusive, expectorante, bronhodilatatoare
70
-pacientul trebuie să evite să mănânce copios sau să bea băuturi
acidulate înainte de examinare si exercitii fizice intense, cu 30
minute inainte;
- pacientul trebuie să nu fumeze cu patru-şase ore înainte de test;
- pacientul trebuie să-si goleasca vezica urinară înainte de test;
-să poarte îmbrăcăminte lejeră, la nevoie să-si desfă cravata, cureaua
de la pantaloni, sutienul sau alte obiecte ce pot jena mişcările cutiei
toracice;
-anumite medicamente cum ar fi bronhodilatatoarele nu pot fi folosite
cu 2-3zile înainte de spirometrie trebuiesc oprite;
Poziţia este de obicei şezândă, dar dacă pacientul preferă poate să stea
şi în picioare, fără a se apleca însă în faţă când expiră.
În tot acest timp buzele sunt ţinute strâns în jurul piesei bucale şi nasul
este prins cu
un clip nazal astfel încât pacientul să respire numai pe gură.
71
provocand fie o suieratura la expiratie, fie o tuse.
Elemente de Apreciat:
Frecvenţă, Reprezinta numarul de pulsatii/min
la NN: 130-
140 p/min
la Copilul mic: 100-
120 p/min
72
la 10 ani: 90-
100 p/min
la Adult: 60-80 p/min
la Varstnic: 80-90 p/min
Ritmicitate, -pauzele dintre pulsatii sunt egale, pulsul este ritmic
Materiale necesare:
ceas cu secundar,
pix de culoare Roşie,
foaie detemperatura/carnetel individual.
Intervenţiile Asistentei:
-pregătirea psihică a bolnavului
-asigurarea repausului fizic şi psihic al bolnavului timp de
10-15 min.
-spălarea pe mâini
73
-reperarea arterei
-fixarea degetelor palpatoare pe traiectul arterei
-exercitarea unei presiuni asupra peretelui arterial cu vârful
degetelor.
-numărarea pulsaţiilor timp de un minut sau 15sec.*4
-consemnarea valorilor obţinute printr-un punct pe foaia de
temperatură,ţinând cont că fiecare linie orizontală a foii
reprezintă 4 pulsaţii.
-unirea valorii prezente cu cea anterioară cu o linie, pentru
obţinereacurbei
-Consemnarea în alte documente medicale a valorii
obţinute şi acaracteristicilor pulsului: ex:Pd=80 b/minPs=90
b/min-puls regulat
Interpretarea Frecvenţei pulsului: Frecvenţa pulsului variază
fiziologic după vârstă, emoţii şi efort.
A) Variaţia fiziologică a frecvenţei pulsului:
- Pulsul tahicardic (accelerat) în:
ortostatism,
efort fizic şi psihic,
emoţii puternice
în cursul digestiei.
- Pulsul bradicardic (rărit) în:
stare de repaus,
linişte psihică
decubit
B) Variaţia patologică a calităţii pulsului:
- Frecvenţa
o - pulsul Tahicardic (mai rapid) sau
o - pulsul Bradicardic (mai rărit)
- Ritmicitate
o - puls Ritmic sau
74
o - puls Aritmic
- Amplitudine
o - puls cu amplitudine mică - Filiform sau
o - puls cu amplititudine crescută
- Volum (tensiunea)
o - puls Dur sau
o - puls Moale
- Celeritate-reprezinta viteza de ridicare si coborare a
undei pulsatiilor
o - puls Săltăreţ –crestere rapida urmata de o
cadere brusca
o - puls Tard (cădere lentă)
MATERIALELE NECESARE:
- aparat pentru măsurarea tensiunii arteriale cu manometru
- stetoscop biauricular
- tampon de vată
- tavita renala
75
- alcool
- creion Negru sau pix cu mină neagra
- foaia de temperatura/carnetel individual
Intervenţiile asistentei medicale:
- Pregătirea Psihică a bolnavului;
- Asigurarea Repausului Fizic şi psihic timp de 15 minute;
- spălarea pe mâini;
- se aplică manşeta pneumatică pe braţul pacientului, sprijinit şi în
extensie;
- se introduc olivele stetoscopului în urechi dupa ce se dezinfecteaza cu
tampoane cu alcool (inclusiv membrana stetoscopului)
- se pompează aer în manşeta pneumatică, cu ajutorul pompei de
cauciuc până la dispariţia zgomotelor pulsatile;
- se decomprimă progresiv aerul din manşetă prin deschiderea
supapei, până când se percepe primul zgomot
arterial (care reprezintă valoarea tensiunii maxime);
- se reţine valoarea indicată de acul manometrului pentru a fi
consemnată;
- se continuă decomprimarea zgomotelor arteriale devenind mai dese;
- se reţine valoarea indicată de acul manometrului în momentul în care
zgomotele dispar, aceasta reprezentând tensiunea arterială minimă;
- se notează în foia de temperatură valorile obţinute cu o linie orizontală
de culoare neagra, socotindu-se pentru fiecare linie a foii o unitate
coloană de mercur;
- se unesc liniile orizontale cu linii verticale şi se haşurează spaţiul
rezultat.
VALORI NORMALE ALE TENSIUNII ARTERIALE:
1-3 ani: 75-90/50-60 mmHg
76
Adult: 120-140/75-90 mmHg
Manifestari de dependenta
77
tratamentului
78
Interventiile asis. med.
79
De stiut:
-toate fluidele administrate I.V. trebuie etichetate cu data, ora, medicatia
adaugata si doza
-rata de flux=nr.picaturi/min.
3.Nevoia de a elimina
1.Diureza
80
-adult 1200-1800ml/24h.
81
-brun inchis-urina concentrate
-patologic-brun inchis cu spuma-icter
-rosu deschis pana la rosu brun-hematurie
-fiziologic-albastru verde-tratament cu albastru de metal
-cafeniu tratament cu chinina sau acid salicylic
b)miros-aromatic (consum de fructe)fermentatie alcalina (diabet)
c)aspectul-normal-clartransparent
-patologic-tulbure
Urocultura
-urmareste depistarea bacteriilor din urina.Recoltarea se realizeaza in
conditii de asepsie (recipient steril|)
Scop:
-explorator-depistarea bacililor Koch, colibacili, eKoli
Recoltarea se poate face direct in mijlocul jetului urinar 10-20ml
dimineata SAU sondaj vezical-se arunca primele picaturi de urina
ATENTIE:
-se face dimineata
- se va face tualeta locala apoi se recolteaza
-bolnavul nu va urina cu 6h inainte
-nu se administreaza antibiotic cu 10 zile inaite de recoltare.
2.Scaunul
82
Cauze:
-afectiuni gastro-intestinale
-tulburari endocrine
-alimentatie saraca in lichide
-emotii puternice
-lipsa exercitiului fizic
Meterorism=acumulare de gaze in intestine
Flatulenta=eliminare frecventa de gaze din intestine
Tenesme=senzatie dureroasa de defecare, fara eliminare de materii
fecale
Fecalom=acumulare de materii fecale in rect
Ileusul=suprimare complete de materii fecale si gaze
Recoltarea scaunelor-se capteaza in bazinet si se recolteaza in
coprocultor.
Scop:
-explorator-depistarea germenilor patogeni, depistarea unor tulburari
digestive.
Notare scaunelor:
-normal I linie vertical
-moale – linie oblica
-diaree, apos / linie orizontala
-mucus “x”
-purroi “P”
-sanguinolent “S”
-melena”M”
Se noteaza nr. De scaune, urmat de semnul conventional
Ex.: 12- ( 12 scaune diareice)
Clisma
Definitie
83
evacuarea continutului intestinului gros
1. 2. terapeutic
introducere de medicamente
Materiale de protectie
necesare
paravan,
musama,
aleza,invelitoare
manusi
sterile :
canula rectala
comprese
84
nesterile
tavita renala,bazinet
substanta lubrifianta(vaselina)
Pregatirea psihic
pacientului
se anunta si i se explica tehnica
se respecta pudoarea
fizic
85
intins si dreptul flectat
se umple irigatorul
se introduce 10 – 12 cm
86
apropie de nivelul tubului de scurgere.
clisma inalta :
clisma uleioasa :
87
se folosesc uleiuri vegetale (floarea soarelui,
masline), incalzite la 38 grade C in baia de apa
clisma purgativa :
88
chinina care se absorb prin mucoasa rectala
sau cele cu efect local ( solutii izotonice) in
microclisme picatura cu picatura ( la o ora, 1 ½
h dupa clizma evacuatoare) cu un ritm de 60
picaturi pe min
2. microclisme
substanta medicamentoasa se dizolva in 10 –
15 ml apa, ser fiziologic sau solutie izotona de
glucoza si se introduce cu ajutorul unei seringi
adaptate la canula rectala
3. clisma picatura cu picatura
89
Scop
Pregatirea
pacientului
pacient - psihic : se anunta si se explica
tehnica
90
Ingrijirea
ulterioara a
pacientului :
se efectueaza toaleta regiunii anale
Se aeriseste salonul
3.Sputa
Captarea sputei
Definitie
Este un produs ce reprezinta totalitatea secretiilor ce se
expulzeaza din caile respiratorii prin tuse.
SCOP: ptr prevenirea raspandirii infectiei, obtinerea
rezultatelor ptr laborator, obtinerea aspectului produsului.
Pregatirea materialelor:
91
pahar gradat,
scuipatoare sau cutie Petri, solutie dezinfectanta,
s e r v e t e l e d e h a r t i e , p a h a r c u a p a , t a v i t e r e n a l e , manusi de
unica folosinta.
Preg pacientului:
PSIHICA= e x p l i c a m p a c i m p o r t a n t a s p u t e i p t r prevenire
a, raspandirea infectiei si protectia mediului, rugam pac. sa nu
inghita sputa.
FIZICA= tapotam cutia toracica si rugam pac. Sa tuseasca ptr a se
desprinde mai usor secretiile.
Efectuarea procedurii: identificam pac. care tuseste si
expectoreaza, ne spalam pe maini si punem manusile, dam
pac. scuipatoarea sau cutia Petri in care am pus solutie
dezinfectanta.
Cand recoltam ptr laborator nu folosim solutie dezinfect
anta.
Instruim pac atunci cand expectoreaza sa foloseasca colecto
rul primit, sa nu scuipe pe jos sau in batista, sa acopere vasul si
sa nu puna mucuri de tigari. Schimbam scuipatoarea de 2
ori/zi sau de cate ori este nevoie.
Ingrijirea pac: ajutam pac imobilizat sa-si clateasca gura cu apa ptr a
indeparta senzatia de greata si sa-i oferim servetelele ptr ase sterge la
gura. Sfatuim pac sa stea intr-o pozitie sa-i faciliteze oresp mai
buna si eliberarea cailor resp.
Reorganizarea la locul de munca: dezinfectam colectorul
dupa ce am observat culoarea, aspectul
continutului,respectam cu strictete PU ptr prevenirea
transmiterea infectiilor.Le aruncam in recipiente, dupa golirea lor
se arunca in colectoare speciale.
Voma: actul reflex prin care se elimina brusc prin gura continutul
stomacal.
Frecventa :
- ocazionale (in intoxicatii alimentare),
-frecvente (in boli de stomac),
92
-incoercibile (in sarcina, la alcolici)
Continutul alimentare,mucoase,apoase,fecaloide,,biliare,purulente,san
guinolente
Miros: - fad,acru,fecaloid,ranced
5.Transpiratiile
93
Transpiratia este mecanismul prin care corpul nostru isi pastreaza
temperatura constanta si prin care impiedica supraincalzirea intr-un
mediu calduros sau in urma efortului fizic.
De asemenea, obisnuim sa transpiram atunci cand avem emotii
puternice sau suntem stresati, in timpul schimbarilor hormonale si, nu in
ultimul rand, transpiratia joaca un rol foarte important in combaterea
infectiilor.
Corpul nostru produce in medie aproximativ 1 litru de transpiratie pe zi,
dar cea mai mare parte se evapora imediat dupa ce a ajuns la suprafata
pielii si, de aceea, nu o putem observa. Cu cat facem mai mult sport sau
temperatura mediului ambiant este mai mare, cu atat transpiram mai
tare. Daca cineva ar depune un efort fizic mare intr-o zi calduroasa,
corpul sau ar putea produce pana la 10 litri de transpiratie.
6.Menstra
94
intre prima zi de sangerare menstruala aunui ciclu menstrual si prima zi
de sangerare a urmatorului ciclu menstrual.
In functie de autori se considera ca durata minima fiziologica intre 21-24
de zile iar cea maxima de 35-40 de zile.
Un ciclu menstrual normal se considera in general a avea o lungime in
jur de 28 de zile.
Durata menstruatiei este considerata normala intre 2-3 si 6-8 zile.
Menstruatia fiziologica apare ca rezultat al incapacitatii unui ovul de a fi
fecundat si de a se obtine o sarcina.
Spalatura vaginala
Obiectivele procedurii
95
-indepartarea secretiilor
- indepartarea mirosului
- prevenirea iritatiei si escoriatiei
- prevenirea infectiei
- promovarea confortului
Pregatirea materialelor
Pregatirea pacientei
psihica:
-se instruieste pacienta si explica procedura si motivele pentru care s-a
recomandat
-se instruieste pacienta sa stea linistita si relaxata pentru a evita
eventualele senzatii neplacute
-se obtine consimtamantul pacientei
fizica:
- se asigura intimitatea
- se instruieste pacienta sa-si goleasca vezica
-se asigura pozitia corecta (ginecologica)
Efectuare
ü se asambleaza echipamentul si verifica temperatura lichidului
96
ü se inveleste pacienta cu un pled si se aseza musamaua si aleza sub
pacienta
ü spalarea mainilor
ü se noteaza procedura in FO
97
- Spalatura s-a desfasurat fara incidente, pacienta se simte bine
- Pacienta este cooperanta si demonstreaza intelegerea informatiilor
primite
- Pacienta este capabila sa-si efectueze spalatura
98
apropierea antebratului de brat.
Manifestari de dependenta
1. Imobilitate
99
Manifestari de dependenta
Absenta sau diminuarea miscarilor
Atonie, musculara(reducerea elasticitati tesutului
muscular), atrofie(micsorarea in volum si a puterii
muschiului), hipertrofie musculara(cresterea exagerata
a muschiului)
Escare de decubit-leziuni ale pieli
Contractura musculara
Ras sardonic (in tetanie)
Anchiloza- a se intepeni
Crampe
Diminuarea interesului pentru miscare
2. Hiperactivitate
Manifestari de dependenta
Vorbire caracteristica
Reactie la toti stimuli
Spasme(contractie involuntara brusca), ticuri, manie,
euforie(dispozitie exagerat de buna)
Miscari caracteristice
3. Postura inadecvata
Manifestari de dependenta
oboseala musculara
deformari ale coloanei vertebrale
deformari ale soldului
pozitii inadecvate date de boala
dificultate in schimbarea pozitiei
torticolis
bataturi
100
Def : Este o necesitate a fiecarei fiinte umane de a dormi si a se odihni in
bune conditii, timp suficient, astfel incat sa-i permita organismului sa
obtina randamentul maxim.
Manifestari de independenta
Somnul Durata :
In functie de varta :
N.N=16-20H
1an=14-16h
3ani=10-14h
Adolescent=12-14h
Adult=7-9h
Calitatea
-calm,fara cosmaruri, fara intreruperi, adorme cu
usirinta si se trezeste odihnit, vise agrabile, placute
Perioade de -sunt necesare perioade de relaxare si timp liber,
relaxare si timp care sa permita refacerea fortei fizice si a capacitatii
liber intelectuale
Modalitati folosite -cea mai eficienta odihna este cea activa :dupa
penpru odihna si activitati fizice-activitati intelectuale ;dupa activitati
relaxare intelectuale - activitati fizice usoare, placute
Manifestari de dependenta
1. Insomnia
Vorbim de somn perturbat: - initial
- insomnie terminala
Tipuri de insomnie.
o Insomnie dormitionala
o Insomnie predormitionala
o Insomnie postdormitionala
Manifestari de dependenta
Atipiri in timpul zilei
Cosmaruri
Somnambulism(perturbare a somnului-manif. Prin
miscare si vorbire in timpul somnulu)
Apatie-indiferenta fat de propria persona dar si de
lumea inconjuratoare
Pavor nocturn-copii terare nocturna casmar
Neliniste
Confuzia-lipsa de orientare, incurcatura
Iritabilitate
101
Sentiment de tristete, depresie
Concentrare scazuta, oboseala
2. Hipersomnia
Manifestari de dependenta
somn modificat
somnolenta
letargie-somn adanc de lunga durata insotit de
diminuarea functiilor vitale
narcolopsie-necesitate irezistibila de a dorni datorita
unor tulburari ale sistemului nervos central
oboseala
inactivitate
3. Oboseala
Manifestari la nivelul: fetei, ochilor, a tensiuni arteriale, somn, puls,
tegumente, stare psihica, greutate corporala, astenie.
5. Disconfort
Manifestari de dependenta
iritabilitate
indispozitie, jena
stare de disconfort
diaforeza(transpiratie abundenta), dureri musculare
Interventiile asis.med.
Obiectiv Interventiile Interventiile
asis.med.Autonom asis.med.Delegat
102
-observa si noteaza calitatea,
orarul somnului,raportul intre
starea de veghe si somn, gradul -administreaza
de satisfacere a celorlalte nevoi tratament
-intocmeste un program de medicamentos
odihna
103
Este o necesitate proprie a individului de a purta imbracaminte adecvata
dupa circumstante, temperatura zilei, activitate, pentru a-si proteja corpul
de rigorile climei(frig, caldura,umiditate), permitandu-i o liberatate a
miscarilor.
Manifestari de dependenta:
Dificultate sau incapacitatea de a se inbraca si a se
dezbraca
Dezinteres fata de tinuta- stare de apatie
Dezinteres sau refuz fata de a se inbraca/ dezbraca
Alegere neadecvata de inbracaminte
Dezbracare continua
Interventiile asis.med.
104
Temperatura este rezultatul proceselor oxidative
din organism, generatoare de caldura prin dezintegrarea alimentelor
energetice.Mentinerea temp. In limite normale este necesitatea
organismului de a conserva o temperatura la un grad aproximativ
constant, pentru a-si mentine starea de bine.
Masurarea temperaturi
Probleme de dependenta
Hipertermia
Manifestari de dependenta
frisoane
subfebrilitate
sindrom febril
Piele rosie, umeda, calda
Tipuri de curbe febrile
o Febra intermitenta
o Febra continua
105
o Febra remitenta-temp prezinta diferente de 1C
intre dim si seara
o Febra recurenta-febra transmisa de capuse
o Febra ondulata-creste apoi scade apoi creste
Hipotermia
Manifestari de dependenta
hipotensiune arteriala
cianoza –coloratie albastra-vinetie a pielii si mucoaselor
eritem-pete rosii la niv pielii
edeme-acumulare excesiva de lichid seros intercellular
la niv tesuturilor
oboseala
tulburari de vorbire
somnolenta
degeraturi
durere
Sindromul febril
106
astfel până la apariţia menstrei.
A l t e c o n d i ţ i i f i z i o l o g i c e p r e cu m sarcina, alterările endocrine,
vârsta, pot justifica modificari ale temperaturii bazale.
Etiologie
Substanţele responsabile de producerea febrei se numesc pirogeni şi
pot fi exo- sau endogeni.
•Produsele exogene sunt din afara gazdei, reprezentate cel mai
frecvent de microorganisme (după lezare) sau de toxinele acestora.
Acestea pot determina ascensionări febrile fie direct prin
stimularea sistemului n e r vo s , f i e pr i n s t i m u l ar e a m o n o c i t e l or
ş i a m a c r o f a g e l o r c a r e l a rândul lor produc pirogeni.
•P i r o g e n i i e n d o g e n i s un t r e pr e z e n t a ţ i d e po l i p e p t i d e f ab r i
c a t e d e celulele organismului gazdă; monocitele şi macrofagele,
limfocitele,c e l u le l e e n d o t e l i a l e c a r e produc citokine cu rol
pirogen.
Febra poate fi:
-in platou- febra continua, se caracterizeaza prin mentinerea temperaturii
la nivel ridicat, cu oscilatii mici.
-intermitenta -febra caracterizata de oscilatiile mari de temperature;
exista posibilitatea de a lipsi o zi
-ondulanta- se caracterizeaza printr-o curba ascendenta care atinge o
valuare maxima, dupa care descreste treptat ,lent, pana la valori
normale.
- febra remitenta are oscilatii mai mari de 1°C iar limita inferioara are
valori mai mici decât valorile normale ale temperaturii.
-recurenta-grupeaza perioade febrile cu perioade afebrile
Manifestari clinice:
-Frisonul-senzatia de frig - se caracterizeaza prin : contractia
musculaturii cu degajare de energie, vasoconstrictie care diminueaza
pierderea de energie, cresterea brusca a temperaturii.
- este frecvent întâlnit în boli infectioase.
- Transpiratia = accelerarea termolizei
- se caracterizeaza prin cresterea vasodilatatiei care duce la
intensificarea sudoratiei
-Starea de rau general = curbatura
- este manifestare generala care apare în febra în care bolnavul
afirma "parca as fi batut"
- în aceasta situatie, febra creeaza o suferinta inflamatorie a
107
musculaturii, apar dureri musculare, osoase .
Alte Semne asociate sindromului febril:
-cefaleea: fronto-occipitală în gripă, occipitală în meningită,
-insomnie
-artralgiile( durere localizata la articulatii) orientează spre: hepatită virală,
rubeolă
-mialgiile (dureri musculare) orientează spre: enteroviroze,
-anorexie,limba uscata
-facies congestionat
-senzatie de sete
-manifestari ale aparatului afectat .Este foarte importanta detectarea
cauzei sindromului febril.
-manifestari digestive orienteaza spre:Hepatita acuta, neoplasm digestiv
(colon)
-manifestari cardio-vasculare orienteaza spre:endocardita bacteriana-
febra ondulanta,Infart miocardic acut
-manifestari respiratorii cu: tuse,expectoratie,dureri toracice,dispnee date
de infectii ale tractului respirator inferior(rinofaringita)
Manifestari severe clinice care pot însoti febra:
→ alterari psihice: - stari confuzional
- delir
- halucinatii
→ miscari involuntare generalizate = convulsii (sunt foarte
asemanatoare cu cele din epilepsie). La copiii al caror sistem nervos
este sensibil, la febra apar convulsii febrile, ceea ce constituie motiv de
îngrijorare ani de zile pentru parinti, care se tem ca acestia sa nu devina
epileptici. La temperaturi mai mari de 39,5°C exista aceasta posibilitate.
Tratament:
-antitermice-), NU se administreaza la un interval mai mare de 8 ore.
Antitermicele au efect 3-4 ore, dupa care febra începe din nou sa
creasca, fiind însotita de manifestarile ei clinice si de laborator. De aceea
medicamentele ar trebui administrate la 6 ore si nu la 8 ore, pentru a se
preveni caracterul oscilant al temperaturii corpului, si pentru a o retine la
valori normale
-antibiotice conform antibiogramei
-comprese reci
-impachetari cu apa rece
-bai cu apa din ce in ce mai rece.
Interventiile asi.med.
108
Obiective Interventiile asi.med.Autonome Interventiile
asi.med.
Delegate
Mentinerea -cand temp. Mediului ambiant este
temperaturii crescuta, invata pacientul:
corpului in Sa reduca alimentele cu valoare
limite normale calorica mare( ex.grasimile0
Sa consume lichide si alimente
reci
Sa aiba o buna ventilatie in
incapere, la locul de munca
Sa aiba imbracaminte lejera, de
culoare deschisa
- cand temp. Mediului ambiant este
scazuta, invata pacientul:
Sa creasca cantitatea de alimente
calorice
Sa consume lichide si alimente
calde
Sa aiba in incapere temperatura
de 18-22C
Sa poarte imbracaminte
calduroasa
-daca pacientul este internat
Aeriseste incaperea
Asigura imjbracaminte lejera
-daca pacientul are febra
Aplica comprese reci, impachetari -administreaza
reci, frictiuni, bai cu apa la temp. antitermice,
Camerei si din ce in ce mai rece antibiotice la
-incalzeste pacientul i caz de indicatia
frisoane medicului
109
fie echilibrat excreta /24h
hidroelectrolitic
Pacientul sa -schimba lenjeria de pat si corp des
aiba o stare de -mentine igena tegumentelor
bine fizic si
psihic
110
111
1- endocard
2- miocard
3- Epicard (pericardul Visceral )
4- cavitatea pericardică
5- pericardul parietal
5- pericardul fibros-sacul pericardic
112
1-valva pulmonară
•2-valva aortică
•3-valva tricuspidă
113
1- artera coronară stângă
2- ramura descendentă anterioară
3- ramura circumflexă
4- artera coronară dreaptă
5- ramura posterioară
114
Pregătirea pacientului pentru efectuarea ECG
•Explicaţi pacientului ce intenţionaţi şi cum va decurge procedura; acest
lucru contribuie la reducerea anxietăţii.
115
•V4 maro-spaţiul 5 intercostal stâng pe linia medioclaviculară;
116
Există mai multe tipuri de înregistrări ECG:
117
Monitorizare Holter
•Reprezintă o înregistrare ECG pe o perioadă de 24 ore sau mai mult.
•Există două tipuri demonitorizare Holter:
• Înregistrare continuă;
• Înregistrare numai atunci când pacientul porneşte înregistrarea,dacă
anumite simptome apar.
118
1.Fibrilaţie ventriculară,convertită la ritm sinusal.
2.Tahicardie sinusală.
119
8.Nevoia de a fi curat, de a proteja tegumentele
Probleme de dependenta
1.Carenta de igina la nivelul:
Manifestari de dependenta
parului
unghiilor
nas
cavitate bucala
piele
deprinderi igienice
120
nivelul tesuturilor
- descuamatii -cojitele
- varice-dilatatie venoasa permanenta sau neregulata la
nivelul membrelor inferioare
5. Alterarea mucoaselor
Interventiile asis.med
Obiective Interventiile asis.med Autonome Interventiile
asis.med
Delegate
Mentinerea -exploreaza obiceiurile pacientului
independentei -planifica un program de igena cu
in pacientul, in functie de activitatile
satisfacerea sale
nevoii
Pacientul sa -ajuta pacientul in functie de starea
prezinte generala, sa isi faca baie sau dus,
tegumente si sau ii efectueaza toaleta pe regiuni
mucoase
curate
Pacientul sa- -identifica, impreuna cu pacientul
si cauzele si motivatia preocuparii
dobandeasca pentru aspectul fizic si ingrijirile
stima de sine igenice
-ajuta pacientul sa-si schimbe
atitudinea fata de aspecytul sau fizic
-constientizeaza pacientul in legatura
cu importanta mentinerii curate a
tegumentelor, pentru prevenirea
imbolnavirilor
Pacientul sa -ia masuri de prevenire a infectiilor
nu devina nosocomiale
sursa de -leziunile care s-au suprainfectat vor
infectii fi protejate cu pansament
nosocomiale
121
Probleme de dependenta:
Interventiile asis.med
Obiective Interventiile asis.med Interventiile
Autonome asis.med Delegate
Mentinerea -educa pacientul pentru evitarea
independentei poluarii atmosferei cu praf,
incarcatura microbiana prin
stergerea umeda a mobilierului si
aerisirea incaperi
-indeparteza sursele cu miros
dezagreabil
-face educatie pentru prvenirea
accidentelor, verifica daca sunt
respectate normele de securitate
in munca
-exploareaza pericolele reale si
cele potentiale
Pacientul sa -ia masuri sporite de vitare a
beneficieze transmiterii infectiilor in cazul
de un mediu imbolnavirilor cu boli
de siguranta transmisibile-prin izolarea
fara accidente pacientilor, respectarea
si infectii circuitelor, masuri de igena,
alimentative, indepartarea
rezidurilor, sterilizare, dezinfectie
10.Nevoia de a comunica
122
Probleme de dependenta:
Comunicare ineficienta la nivel senzorial si motor
Manifestari de dependenta
Tulburari senzoriale (cecitate(absenta vederi-leziuni
retina), anosmie(lipsa mirosului),
hipoestezie(diminuarea sensibilitati cutanata-bol
inervoase, hiperestezie(sensibilitate exagerata),
surditate
Tulburari motorii (pareze, paralizi, )
Tulburari de limbaj (afazie, dizartrie(dificultate de a
vorbi),balbaiala, dislalia(tulburare de pronuntie de
articulare), mutism)
Reactii afective - insuficienta sau exces senzorial
(neliniste, inactivitate, anxietate, halucinatii, izolare)
Singuratate
Izolare sociala
Interventiile asis.med
Obiective Interventiile asis.med Autonome Interventiile asis.med
Delegate
Pacientul -cerceteaza posibilitatile de
123
sa comunicare ale bolnavului
foloseasca -invata bolnavul sa utilizeze
mijloace de mijloace de comunicare conform
comunicare posibilitati sale
adecvate
starii sale
Pacientul -ajuta pacientul sa fie orientat in
sa fie timp, spatiu si referitor la propria
orientat in persoana
timp, spatiu -sugereaza pacientului sa tina un
si la propria jurnal
persoana -ajuta pacientul sa tina jurnal
-lasa bolnavul sa faca tot ceea ce
poate cu propriil sale mijloace
Manifestari de independent
Credinte -asistarea la ceremonii religioase
-folosirea obiectelor religioase( icoane, siraguri, matanii)
Religie -practicarea unei religii
124
Ritual -ansamblu de ceremonii religioase
-apartenenta la grupuri religioase
Spiritualitate -timp de rugaciune
-gesturi si atitudini
Morala -paricipa la fapte de caritate, umanitate
Libertatea -posibilitatea de a actiona conform propriilor credinte sau
dorinte
Probleme de dependenta:
Culpabilitate
Manifestari de dependenta
Sentiment de vinovatie
Depresie
Anxietate
Tegumente reci si umede, respiratie accelerata
Frustrare
Manifestari de dependenta
Interventiile asis.med
Obiective Interventiile asis.med Autonome
125
12.Nevoia de a fi preocupat in vederea realizarii
Probleme de dependenta:
Devalorizarea
Manifestari de dependenta
Sentiment de inferioritate
Descurajarea
Incapacitate de a trece unele dificultati
126
Somnolenta
Agresivitate
Diminuarea motivatiei
Obsesia
Neputinta
Manifestari de dependenta
Conflict personal
Esec profesional
Dificultate in luarea deciziilor
Retragere, resumarea
Fatigabilitate
Agasare, lipsa de ambitie, oboseala
Dificultate de a se realiza
Interventiile asis.med
Obiective Interventiile asis.med Autonome
13.Nevoia de a te recrea
Manifestari de independenta:
127
nevoii, de relaxare
Amuzamentul -distractie, divertisment,inveselire
Probleme de dependenta:
Manifestari de dependenta
Inactivitate
Plictiseala,
Tristete
Interventiile asis.med :
Obictive Interventiile asis.med autonome :
Pacientul sa -planifica activitati recreative impreuna cu pacientul
prezinte stare -organizeaza activitati recreative impreuna cu
de buna pacientul9copil, adult, varstnic)
dispozitie -amenajeaza camere de recreare :pentru auditii
muzicale, vizionari de filme….
-are in vedere ca activitatile sa nu-lo suprasolicite, sa nu-
l oboseasca, ci sa-i creeze stare de buna dispozitie
Pacientul sa- -determina pacientul sa-si exprime emotiile si
si recapete sentimentele
increderea in -castiga increderea bolnavului
fortele proprii Interventiile asis.med -administreaza si
delegate : supravegheaza efectele
tratamentului indicat de
medic :
-antidepresive
-tranchilizante
128
Acumularea de Dorinta, interesul in acumularea cunostintelor
cunostinte
Modificarea Educatia pentru sanatate are rolul de a oferi
comportamentului pacientului modalitati concrete, specific de
Fata de sanatate mentinere sau redobandire a sanatatii
Probleme de dependenta:
Ignoranta
Dificultate de a invata
Cunostiinte insuficiente
Interventiile asis.med :
Obictive Interventiile asis.med autonome :
Mentinerea -elaboreaza obiective de studiu cu pacientul
independentei -sustine motivarea pacientului fata de cunostintele care
urmeaza sa le dobandeasca
-prezinta material(brosuri, carti, pliante, reviste) cu
subiecte interesante, attractive
-organizeaza activitati de educatie pentru sanatate:
convorbori, cursuri, conferinte, demonstratii practice
Pacientul sa -identifica obiceiurile si deprinderile gresite ale bolnavului
dobandeasca -corecteaza deprinderile daunatoare sanatatii;
atitudini, -intocmeste programme de recuperare si reeducare a
obiceiuri si bolnavilor cu deficient senzoriale si motorii(gimnastica
deprinderi noi medicala, kineoterapie)
Principia -sa aleaga momentul potrivit, cand pacientul este dispus
educative sa invete
-durata sa nu depaseasca 20-30min
-structurarea materialului: notiuni elementare, explicatii;
se vaincepe cu problem mai importante, se va recapitula
-se va folosi limbajul pacientului, putand recurge la
analogi simple
Injectiile
129
Seringa este un instrument medical folosit pentru a introduce sau
pentru a scoate din organism un lichid, pentru a lua probe de sange
etc., care este compusa din:
– corp din plastic cu pereti transparenti cu gradatie exacta si bine
delimitata
– amboul conic, situat central la care se ataseaza acul
– pistonul ce se etanseaza perfect cu corpul seringii.
Tehnica
a) Materiale necesare: Pentru efectuare unei injecţii avem nevoie de:
· seringă
· ace sau branule
· substanţa injectabilă
· antiseptice, tampon, leucoplast
130
Este alcătuită din:
· corpul de pompă – cilindric, are marcate pe el gradaţii - capacitate de 1,
2, 5, 10, 20 ml.
· piston – este clindric, etanş. Orice seringă trebuie să fie - etanşă,
gradată corespunzător scopului pentru care este folosită, sterilă
c) Pregătirea seringii:
131
· montarea seringii (cele de unică folosinţă sunt montate) şi adaptarea
acului
· încărcarea seringii
– Se face respectând regulile se asepsie şi antisepsie.
- Se ia fiola şi se goleşte lichidul din gâtul acesteia
- Se dezinfectează cu alcool şi se taie cu o pilă specială, sau se rupe
catul fiolei
- Se introduce acul în fiolă şi se aspiră cu grijă conţinutul
- Se evacuează aerul din seringă
- Se schimbă acul seringii.
Injectia intramusculara
90 grade
132
eventualele accidente: adrenalina, efedrina,cardiotonice, calciu,
Romergan, etc.
Tehnica executarii injectiei intramusculare – Se pregatesc
materialele si instrumentele necesare si se transporta langa bolnav (cu
tava sau masuta).Pregatirea psihica si fizica a bolnavului; stabilirea
locului injectiei – Se anunta bolnavul si i se explica necesitatea tehnicii; –
Se aseaza bolavul in decubit ventral, lateral, pozitie sezand sau in
picioare
– Se descopera locul de electie;Pentru injectie in regiunea fesiera,
se repereaza urmatoarele puncte: – punctul Smarnov, la un lat de deget
deasupra marelui trochanter si inapoialui. – punctul Bertlhelemey, la
unirea treimii externe cu cele doua treimi interne ale liniei care uneste
splina iliaca antero-posterioara cu extremitatea superioara a santului
interfesier. – zona situata deasupara liniei care uneste splina iliaca
posterioara cu mareletrochanter. Pentru pozitia sezand, injectia se
efectueaza in toata regiunea fesiera, deasupra punctului de sprijin.
Efectuarea injectiei
– spalare pe maini cu apa curenta si sapun;
-dezinfectarea mainilor cu alcool;
– Se monteaza seringa in conditii de asepsie perfecta.
– Se verifica fiola, se incarca seringa cu substanta de injectat, se
elimina.bulele de aer
– Se schimba acul, indepartandu-l pe cel cu care a fost aspirata
substanta sise adapteaza un ac potrivit pentru injectie
– Se degreseaza locul injectiei cu un tampon de vata cu eter si
sedezinfecteaza cu alt tampon cu alcool
– Se invita bolnavul sa-si relaxeze musculatura si sa stea linistit.
– Se intinde pielea intre policele si indexul sau mediul mainii stangi.
– Se inteapa perpendicular pielea, patrunzand (4 – 7 cm) cu rapiditate
sisiguranta cu acul montata la seringa.
– Se verifica pozitia acului prin aspirare.
– Se injecteaza lent lichidul.
– Dupa injectare se scoate acul cu seringa, acoperind locul cu un
tampon cu alcool.
– Se maseaza locul cu tamponul cu alcool, pentru a disocia planurile
tesuturilor strapunse, activand circulatia pentru a favoriza absorbtia
– Se aseaza bolnavul in pozitie comoda unde va sta in repaus fizic timp
de 5 – 10 minute.
– Spalarea pe maini cu apa curenta si sapun.Reorganizarea locului de
munca
– se arunca la cos desurile de injectie (fiole golite, tampoane de vata,
seriga, ace).
Accidente si incidente
133
– durere vie prin atingerea nervului sciatic sau a unei ramuri a acestuia.
Seimpune retragerea acului si efectuarea injectiei in alta regiune.
– paralizie prin lezarea nervului sciatic
– hematom prin inteparea unui vas.
– supuratie asptica datorata unor substante care nu sunt resorbite.
– ruperea acului – se extrage pe cale chirurgicala;
– embolie prin introducerea accidentala intr-un vas de sange a unei
substanteuleioase sau in suspensie.
– Observatii – pozitia acului pentru solutiile injectabile colorate, se
verifica detasand acul.
134
Injectia subcutanata
45 grade
Definitie:
Injectarea in regiunea subcutanata a unor substante
medicamentoase(Hidrosolubile) cu scop terapeutic.
135
se uita la continutul fiolei
dezinfectam
pozitia bolnavului:sezand cu bratele sprijinite pe sold
se prinde seringa cu mana dreapta ca pe un creon, se face o cuta
a pielii intre index si policele maini stangi,care se ridica dupa planurile
profunde* se patrunde brusc cuta si se introduce longitudinal 2-4cm intr-un
unghi de 45 de grade
se elibereaza pliul cutanat
se verifica pozitia acului ( patrunderea intrun vas de sange) prin aspirare.
!Nu se aspira atunci cand se face injectia cu
-Heparina sau insulina .
se injecteaza solutia
se retrage acul repede dar bland in acelasi unghi.
se dezinfecteaza locul masand usor pentru a facilita absorbtia
medicamentului respectiv.
!Nu se maseaza dupa -heparina si insulina.
Incidente si accidente:
Durere v iolenta (pentru ca se lezeaza ramificatile vreunui nerv)/se
schimba putin pozitia acului.
-ruperea acului
-hematomul( tumoare care contine o aglumerare de sange inchistat,
provocata de ruperea spontana sau traumatica a vaselor sangvine)
-lipotimia( lesiun de scurta durata, fara intreruperea functiilor vitale)
! Dupa admin. Heparinei sau in administrarea injectabilului in peretele
abdominal sub ombilic. Daca apar -hematoame punem gheata.
Scop:
-terapeutic:
- anestezie locala;
-desensibilizarea organismului in cazul alergiilor,
BCG la nn(Vaccinul BCG liofilizat este utilizat pentru imunizarea specifica
impotriva tuberculozei).
-explorator-
intradermoreactiile la tuberculina , la diversi alergeni
Locul injectiei
-regiuni lipsite de foliculi pilosi :
136
-fata anterioara a antebratului ;
-fata externa a bratului si a coapsei ;
-orice regiune in scop de anestezie
Solutii administrate- sol. izotone usor resorbabile, cu densitate mica
Resorbtia- foarte lenta.
Pregatirea echipamentului:
-se verifica data de expirare a medicatiei
-se spala mainile
-se alege zona de injectare
-se verifica medicatia
-se prepara substanta daca aceasta nu vine deja preparata de la
farmacie ( de exemplu, in testele alergenice trebuie facuta o dilutie
corespunzatoare indicatiilor medicului, pentru a testa sensibilitatea
pacientului la medicamentul respectiv).
Administrare
-se confirma identitatea pacientului
-se comunica pacientului zona aleasa pentru injectare
-se indica pacientului sa stea asezat si sa-si sprijine antebratul ,
cu partea ventrala expusa
-se pun manusile
-se curata locul ales cu un pad alcoolizat si se verifica sa nu aiba par,
leziuni , edeme, echimoze
-se lasa sa se usuce alcoolul pe piele inainte de injectare
-se apuca antebratul pacientului cu o mana si se intinde pielea-cu
cealalta mana se ia seringa cu acul atasat si se indreapta sub un unghi
de 10-15 grade fata de antebrat
-se introduce acul imediat sub piele si se injecteaza lent
-se va simti o mica rezistenta la administrare si va aparea o papula cu
aspectul cojii de portocala,diametru 5-6mm,inaltime de 1-2mm-daca
aceasta nu apare, inseamna ca acul este prea adanc introdus , se va
retrage si se va relua tehnica de la inceput
-dupa injectare se va retrage acul sub acelasi unghi sub care a fost
introdus. Nu se maseaza locul injectarii deoarece poate irita tesuturile si
poate afecta rezultatul testului
-se incercuieste locul administrarii cu un marker pentru a se stii apoi cat
de mult se modifica marginile semnului care trebuie citit
-pacientul este atentionat sa nu se spele in zona respectiva pana cand
testul nu va fi citit.
Injectia intravenoasa
25 grade
137
Injectiea intravenoasa = introducerea unei solutii medicamentoase in
ciculatia venoasa.Pe aceasta cale se introduc solutii izotormice si
hipertonice care nu sunt caustice pentru testul muscular sau subcutanat.
Nu se introduc solutii uleioase – produc embolii grasoase consecutiv
moartea.
Injectia intravenoasa se efectueaza prin punctia venoasa si injectarea
medicamentului intravenos.
Locul de electie:
– venele de la plica cotului.
Materiale necesare:
•2-3 ace de 25 mm.diametru, de 6/10, 7/10
•fiole, flacoane cu substante de administrat
•1-2 seringi de unica folosinta me494j1352beef
•tampon cu alcool
•garou.
Tehnica :
•asistenta isi spala mainile
•se aseaza bolnavul in decubit dorsal, cu bratul in extensie, pe o mica
perna protejata de musama, aleza sau prosop
•se alege locul punctiei
•se dezinfecteaza locul punctiei
•se leaga garoul
•se face punctia venoasa
•se controleaza daca acul este in vena
•se indeparteaza staza venoasa prin desfacerea usoara a garoului
•se injecteaza lent, tinand seringa in mana stanga, iar cu policele mainii
drepte se apasa pe piston
•se verifica, periodic, daca acul este in vena
•se retrage brusc acul, cand injectia s-a terminat, la locul punctiei se
aplica tamponul imbibat in alcool, compresiv
•se mentine compresiunea la locul punctiei cateva minute
•se supravegheaza in continuare starea generala
.Incidente si accidente:
•injectarea solutiei in tesutul perivenos, manifestata prin tumefierea
tesuturilor,durere
•flebalgia produsa prin injectarea rapida a solutiei sau a unor substante
iritante
•valuri de caldura, senzatia de uscaciune in faringe.
138
Flebalgia= durere pe traiectul venelor
Perfuzia intravenoasa
Definiţie: reprezintă introducerea pe cale parenterală picătură cu
picătură a unor substanţe medicamentoase pentru reechilibrarea
hidroelectrolitică şi volemică a organismului.
Scop:
-hidratarea şi mineralizarea organismului;
-administrarea medicamentelor la care se urmăreşte efectul prelungit;
-depurativ, diluând şi favorizând excreţia din organism a produşilor toxici;
-completarea proteinelor sau a unor componente sanguine cale
parenterala.
-alimentarea pe cale parenterala
Pregatirea materialelor
- tava medicala
- trusa pentru perfuzat
-solutii prescrisa
- garou
- tavita renala;
- stativ prevazut cu bratari cu cleme pentru fixarea flacoanelor;
- 1 - 2 seringi
- o perna musama;
- o pensa hemostatica;
- comprese sterile;
- antiseptic pentru tegument
- romplast;
- foarfece;
Pregatirea echipamentului:
-se verifica data de expirare a solutiilor de administrat, volumul si tipul
solutiilor
-se verifica aspectul lor( sa nu fie tulburi, precipitate etc)
-se agata solutia in stativ
-se inlatura capacul sau dopul protector si se dezinfecteaza cu un pad
alcoolizat portiunea unde va fi introdus perfuzorul
- se introduce cu seringa sterila un alt medicament in solutia perfuzabila
daca acest lucru este indicat si se va eticheta flaconul specificand
medicatia introdusa
139
- se desface perfuzorul si se introduce in solutie avand grija sa nu
atingem capatul sau de nimic pentru a-l pastra steril
- se clampeaza perfuzorul si apoi se preseaza camera de umplere pana
se umple jumatate
- se declampeaza perfuzorul si se goleste de aer lasand lichidul sa curga
in tavita pana cand nu mai este nici o bula de aer
- daca solutia este in flacon de sticla va trebui sa se deschida filtrul de
aer pentru ca ea sa curga. Daca este in punga de plastic nu este nevoie
- se detaseaza capacul protector al celuilalt capat al perfuzorului si se
ataseaza perfuzorul la ac/branula
- se eticheteaza flaconul de solutie cu data si ora administrarii
Efectuarea perfuziei
-spalarea pe maini cu apa si sapun,manusi
-se examineaza calitatea venelor.
-se aplica garoul de cauciuc la nivelul bratului.
-se aseptzeaza plica cotului cu alcool.
-se cere bolnavului sa inchida pumnul
-se efectueaza punctia venei alese.
-se verifica pozitia acului in vena
-se indeparteaza garoul si se adapteaza amboul aparatului de perfuzie la
ac.
-se deschide prestubul, pentru a permite scurgerea lichidului in vena si
se regleaza viteza de scurgere a lichidului de perfuzat, cu ajutorul
prestubului, in functie de necesitate.
-se fixeaza cu leucoplast amboul acului si portiunea tubului invecinat
acestuia, de piele bolnavului
-se supravegheaza permanent starea bolnavului si functionarea
aparatului.
140
coagula sangele refulat din ac si se regleaza din nou viteza de perfuzat a
lichidului de perfuzat.
Inainte de golirea flaconului se inchide prestubul, se exercita o persiune
asupra venei punctionate cu un tampon imbibat in solutie dezinfectanta
si printr-o miscare brusca, in directia axului vasului, se extrage axul din
vena.
Se dezinfecteaza locul punctiei , se aplica un pansament steril si se
fixeaza cu romplast.
Incidente,accidente
141
Injectia intraarticulara
142
Injectia intracavitara
Injecţia intraosoasă
143
anestezii intraosoase.
In mod normal, medicamentele in resuscitare cardio pulmonara
(RCP) se administreaza pe vena periferica, dar sunt cazuri in care
acesta NU este disponibila si atunci se administreaza intraosos (I.O.)-
punctie osaosa
Este un abord vascular rapid,sigur dar care are o durata limitata de
maxim 24h.
Inainte de efectuarea punctiei osoase trebuie sa se tina cont de
urmatoarele:
-in zonele d electie pentru punctie pot aparea infectii tegumentare,
-arsuri in zonele de punctie,
-punctia NU este recomandata la pacientii cu fracturii recente si/sau care
sufer de osteoporoza
Materiale necesare:
-manusi, tampoane, campuri sterile;
-ace speciale cu lungime mica si cu opritor de protectie pentru a limita
adancimea penetrarii;
-seringi de 20ml.;
-trusa perfuzie, solutie perfuzabila;
-solutii antiseptice-Betadina
-anestezic:Xilina;
-benzi adezive
Locul punctiei:
144
Locul de electie pentru punctia osoasa - abordul vascular intraosos
Mod de efectuare
- Acul se introduce perpendicular iar pentru a realiza penetrarea osului
este necesara aplicarea unei presiuni asupra acului concomitent cu
miscari de rotatie.
- Semnele penetraii osului sunt : senzatia de patrundere in gol, acul sta
fixat in os fara a necesita suport.
- Dupa punctionare se scoate mandrenul si se ataseaza seringa cu
medicatie sau sistemul de perfuzie.
- Pentru a evita obstruarea (astuparea) acului cu fragmente de os nu se
va aspira imediat dupa patrunderea acului.
- In cazul obstructiei acului , acesta se retrage si se tenteaza o noua
punctie . Investigatiile care se pot efectua din maduva osoasa : HLG ,
parametrii Astrup, alte investigatii biochimice.
145
Fixare perfuzor
Poziţionare
- femur distal/tibie proximal – câmp rulat sub articulaţie genunchi;
- tibie distal – rotaţie externă a gambei şi piciorului,
- Perfuzorul trebuie astfel securizat încât să nu se modifice poziţia acului;
se va imobiliza piciorul pe o atelă, cu atenţie, astfel încât să se poată
vizualiza zona de inserţie
- Complicatii
- Embolii grasoase,
- Lezarea cartilajului de crestere,
- Osteomielita,
- Extravazarea in tesuturile din jur a lichidelor perfuzabile,
- Scop
- realizarea unui frotiu - pentru mielograma
- imunofenotipare limfocitara
- realizarea cariotipului medular
146
Punctia maduvei spinarii - pozitie decubit ventral
- Pozitia pacientului
-decubit dorsal pentru punctia sternala si decubit ventral pentru punctia
iliaca (spina iliaca postero-superioara sau creasta iliaca
anterosuperioara)
- se va folosi betadina in 3 straturi cu timp de contact 2-3 minute.
- Contraindicatii
- Infectii locale
- Sternotomie
- Radioterapie localizata
- Complicatii
- infectie
- hemoragie - pentru a evita astfel de complicatii se verifica hemostaza
inainte de a executa punctia
- unii pacientii pot prezenta reactii alergice la iod,ce se gaseste in
betadina
- in caz de ospteoporoza poate sa apara o disjunctie intre manubriu si
corp
- durere locala reziduala
- tamponada cardiaca
- ruptura acului
- pneumotorax(acumulare de aer in spatiul dintre plamani si peretele
toracic
147
Incidente, accidente:
148
PUNCTIILE –GENERALITATII
Pregatirea punctiei:
Materiale
- se pregatesc materiale generale si specifice fiecarei punctii;
- pentru dezinfectia si protectia mainilor-apa curenta,sapun, alcool
medicinal, manusi de cauciuc sterile
- pentru dezinfectia si protectia campului cutanat(locul punctiei)- apa
curenta,sapun, aparat de ras, alcool iodat, tincture de iod, alcool
medicinal, pense portampon, campuri sterile pentru izolarea locului.
149
- pentru anestezie locala-solutii anestezice (Xilina 1%), seringi sterile,
ace sterile
- instrumente specifice punctiei-ace, trocare
- vase colectoare-eprubete, vase colectoare gradate, cilindru gradat,
lame de microscop;
- material pentru pansarea locului punctiei –tampoane, comprese sterile,
romplast;
- material pentru colectarea deseurilor
Pacientul
-pregatirea psihica consta in informarea lui, incurajarea si asigurarea
confortului.
-pregatirea fizica consta in asigurarea pozitiei corespunzatoare fiecarei
punctii.
Executia punctiei
Punctia venoasa se executa de catre asistenta medicala, celelalte punctii
fiind executate de catre medic, ajutat de una-doua asistente medicale, in
salon sau in sala de tratament.
Asistenta
Protejeaza patul sau masa pe care se executa punctia
Asigura pozitia corespunzatoare
Pregateste campul cutanat:
Dezinfectie tip I: cu tamponul imbibat in alcool se
badijoneaza tegumentul timp de 30sec( pentru punctia
venoasa)
Dezinfectie tip II- consta in spalarea regiunii, raderea
pilozitatii, degresare, badijonarea cu alcool iodat de doua ori.
Supravegherea pacientului in timpul punctiei
Inmaneaza medicului instrumentele in conditii de asepsie, participa
la recoltarea si evacuarea produselor din cavitatea punctionata.
Ingrijeste locul punctiei.
Ingrijiri ulterioare
Pacientul este instalat comod in pat si supravegheat; este ajutat pentru
satisfacerea nevoilor sale;
150
Reorganizarea
-materialele refolosibile se dezinfecteaza, se spala, se pregatesc pentru
o noua sterilizare;
-deseurile se indeparteaza.
Notarea punctiei
-se face in Foaia de Observatie, mentionandu-se cantitatea de lichid
evacuata, aspectul lui, punctia alba ( daca prin punctia exploratore nu se
obtine lichid, accidentele si incidentele produse in timpul punctiei)
DE STIUT
-acele si seringile de unica folosinta se verifica inaite de
folosire:integritatea ambalajului, data expirarii, valabilitatea sterilizarii si
indicatiile de capacitate pentru seringi, de lungime si diametru pentru
ace;
-compresele si tampoanele sterile se pregatesc in casolete; de
asemenea campurile chirurgicale.
DE EVITAT
-atingerea produsului evacuat din cavitate pentru a preveni imbolnavirile
profesionale.
151
PUNCTIA VENOASA
Locul punctie:
-venele de la plica cotului (basilica si cefalica), unde se formeaza un “M”
venos prin anastomozarea lor.
-venele antebratului
-vanele de pe fata dorsala a mainilor
-venele subclaviculare
-venele femurale
-venele maleolare interne
-venele jugulare si epicraniene (mai ales la sugar si copilul mic)
Pregatirea punctiei:
Materiale
-de protectie-perna elastica pentru sprijinirea bratului, musama, aleza.
- pentru dezinfectia si protectia mainilor-apa curenta,sapun, alcool
medicinal, manusi de cauciuc sterile
-instrumentar si matriale sterile:ace, seringi,alcool medicinal,tampoane,
pense porttampon,
-alte material: garou, vacutainere, holder,solutii perfuzabile, solotii
meicamentoase,tavita renala
152
HOLDER ACE pentru recoltat
Vacutainer
Pacientul
-pregatirea psihica consta in informarea lui, incurajarea si asigurarea
confortului.
-pregatirea fizica consta in asigurarea pozitiei corespunzatoare fiecarei
punctii
Executia punctiei:
- asistenta medicala imbraca manusil sterile si se aseaza vizavi de
bolnav;
- se fixeaza garoul si ii spunem pacientului sa stranga pumnul;
-se fixeaza vena cu policele mainii stangi, la 4-5 cm sub locul punctiei,
exercitand o usoara compresiune si tractiune in jos asupra tesuturilor
vecine;
-se fixeaza seringa, gradatiile fiind in sus, acul atasat cu bizonul in sus,
in mana dreapta, intre policele si restul degetelor;
- se patrunde cu acul traversand, in ordine, tegumentul-in directia oblica
(un unghi 25-30 grade), apoi peretele venos-se merge pe lumenul
vasului de sange.
153
-se controleaza patrunderea acului in vena prin aspiratie cu seringa;
-se indeparteaza staza venoasa prin desfacerea garoului si a pumnului;
-se continua tehnica in functie de scopul punctiei venoase:injectarea
medicamentelor, recoltarea sangelui, perfuzie;
-se retrage brusc acul, cand injectia s-a terminat, la locul punctiei se
aplica tamponul imbibat in alcool, compresiv 1-3 min., bratul fiind in
pozitie vertical.
Incidente si accidente:
•injectarea solutiei in tesutul perivenos, manifestata prin tumefierea
tesuturilor,durere
•flebalgia produsa prin injectarea rapida a solutiei sau a unor substante
iritante
•valuri de caldura, senzatia de uscaciune in faringe.
Flebalgia= durere pe traiectul venelor
154
De stiut:
• pentru evidentierea venelor:
Se fac miscarii in sensul circulatiei de intoarcere
Se bate un pic zona
Se introduce mana si antebratul in apa calda
• pentru punctionarea venelor jugulare, pacientul se aseaza in decub
dorsal, transversal pe pat, cu capul lasat sa atarne;
-prin punctia venoasa se pot fixa catetere din material plastic (cateterul
este introdus in lumenul acului care face punctia, acul se retrage
ramanand numai cateterul)
De evitat:
155
PUNCTIA ARTERIALA
Scop:
• Explorator
Recoltarea sangelui pentru analiza gazelor sanguine
Introducerea substantelor de contrast pentru examenul radiologic
al arterelor-arteriografie
• Terapeutic
Injectarea medicamentelor cu actiune vasodilatatoare
Indicatii:
•arteriopatii, cu scop de diagnostic si tratament.
Contraindicatii:
• tendinta crescuta la hemoragii, infectii.
Locul punctiei:
• artera femurala
• artera humerala
• artera radiala
156
Pregatirea punctiei:
• materiale
De protectie la fel ca la cealalata punctie manusi, tampoane sterile,
camp chirurgical;
Instrumentar si materiale sterile: ace de marimi diferite in functie de
artera punctionata, seringi heparinizate pentru examenul gazelor
sanguine, pense, seringi pentru injectarea substantelor de contrast
si anestezice;
Medicamente: solutii anestezice, substante de contrast;
Alte material: eprubete, tavita renala, saculet de nisip.
• Pacientul
Pregatirea psihica
-Se informeaza pacientul cu privire la scopul punctiei,pozitia in care va
sta in timpul si dupa punctie.
Pregatirea fizica
-pentru punctia arterei femurale, pacientul sta in decubit dorsal pe
plan tare cu coapsa in extensie;
-pentru punctia arterei radiale,pacientul sta in decubit dorsal cu mana
intinsa, hiperextensia articulatiei pumnului sprijinit pe un saculet de
nisip.
Sub regiunea punctionata se aseaza musama si aleza
Executia punctiei:
Se face de catre medic, ajutat de asistenta medicala.
Medicul Asistenta medicala
Isi spala si dezinfecteaza Isi spala si dezinfecteaza mainile
mainile
Alege locul punctiei Dezinfecteaza locul punctiei( dezinfectie
tip II,- consta in spalarea regiunii, raderea
pilozitatii, degresare, badijonarea cu
alcool iodat de doua ori),prepara seringa
cu medicatie anestezica (dupa caz)
Face anestezie locala Serveste manusile sterile medicului
Imbraca manusile Dezinfecteaza din nou locul punctiei
Serveste campul steril
Acopera locul punctiei cu Prepara seringa cu acul de punctie si le
campul steril serveste in mod aseptic
Executa punctia Mentine pacietul in pozitia data, il
supravegheaza
Retrage acul de punctie Aplica tampon compresiv pe care il tine cu
pensa porttampon 5 min.
Aplica pansament uscat pe care il
157
comprima cu un saculet de nisip 1-5 kg in
functie de artera
Ingrijiri ulterioare:
• pacientul ramane la pat, in repaus 1-6 h in functie de artera
punctionata;
• se controleaza locul punctiei si aspectul pansamentului(roseata,
hemoragie, hematom)
• se masoara pulsul, T.A., respiratia, se apreciaza culoarea si
temperatura locala a tegumentelor.
Complicatii:
• in timpul punctiei
Punctionarea unor formatiuni (vase, nervi, tesuturi)
Hemoragie
Injectare periarteriala
• dupa punctie
Hemoragii
Hematoame cu compresiunea tesuturilor
Obstructie vasculara din cauza spasmelor, trombozelor
De stiut:
• prin punctie arteriala, se poate introduce un cateter in vederea
efectuarii unor explorari ale parametrilor sangelui arterial.
De evitat:
• atingerea produsului, pentru a preveni imbolnavirea persoanelor care
lucreaza cu sangele.
158
PUNCTIA PLEURALA
TORACOCENTEZA
Scop:
• Explorator
Punerea in evidenta a prezentei lichidului pleural
Recoltarea lichidului pentru examinarea sa cantitativa si calitativa
• Terapeutic
Evacuarea lichidului
Administrarea medicamentelor in cavitatea pleurala ( antibotice,
citostatice)dupa spalarea cavitatii
Indicatii:
Bolii inflamatorii sau tumori pulmonare, insuficienta cardiaca
insotita de colectii lichidiene in cavitatea pleurala.
Se recurge la punctie cand cavitatea revarsatului pleural depaseste
1.5l si exercita o presiune asupra inimii si plamanului,
impiedicandu-le functiile.
Contraindicatii:
tulburari de coagulare a sangelui-hemofilie
tratament cu anticuagulante
Locul punctiei:
• se allege dupa situatia si cantitatea de lichid pleural:
daca lichidul este in stare libera, punctia se face in spatiul VII-VIII
intercostal pe linia axilara posterioara
159
daca lichidul este inchistat, punctia se face in plina matitate, zona
stabilita prin examen clinic
colectiile purulente si tuberculoase se punctioneaza cat mai
aproape de nivelul lor superior pentru a preintampina fistulizarea
lor.
• punctia se face deasupra marginii superioare a coastei inferioare,
indiferent de locul punctiei.
Pregetirea punctiei:
• materiale
de protecta patului
pentru dezinfectia tegumentului –Tip II
instrumente si material sterile:
2-3 ace de 10cm.lungime, cu diametrul de 1mm.
2-3 seringi de 20-50ml.
1-2 seringi de 5ml.
ace pentru anestezie
pense
camp chirurgical
tampoane, comprese
alte materiale:romplast, eprubete, aspirator Potain, recipient pentru
colectarea lichidului, tavita renala
medicamente:Atropina, Morfina, Tonice-cardiace, solutii anestezice
materiale pentru reactia Rivalta: pahar conic de 200ml, 50ml. apa
distilata, solutie de acid acetic glacial, pipete
• pacientul
Pregatire psihica
-se informeaza pacientul cu priviere la scopul punctiei si la pozitia in care
va sta in timpul punctiei
Pregatirea fizica
-se administreaza cu 30min inaintea punctiei o fiola de Atropina pentru a
preveni accidentele(Atropina scade excitabilitatea generala a nervului
pneumogastric)
-se aseaza pacientul in pozitie sezand la marginea patului sau a mesei
de examinare cu picioarele sprijinite pe un scaunel, cu mana de partea
bolnava ridicata peste cap pana la urechea opusa sau cu trunchiul usor
aplecat in fata, cu antebratele flectate pe brate, cu mainile la ceafa,
coatele inainte
Pacientii cu stare buna se aseaza calare pe un scaun cu spatar,
antebratele fiind sprijinite pe spatarul scaunului.
Pacienti in stare grava se aseaza in decubit lateral, pe partea sanatoasa,
la marginea patului.
160
Executia punctiei:
-se face de catre medic, ajuatat de doua asistente medicale
-se desfasoara in salon sau in sala de tratament
Medicul Asistenta I Asistenta II
Pregateste radiografia
pacientului
Administreaza o fiola
de Atropina cu 30min
inaitea punctiei
Aseaza musamaua si
aleza pe masa de
punctie
Dezbraca toracele
pacientului
161
punctiei
Serveste acul de
punctie adaptat la
seringa
-definfecteaza locul
punctiei
Ezecuta punctia, Preia seringa cu lichid - supravegheaza
aspira lichidul si il introduce in pacientul, il indruma
eprubeta sa-si retina tusea,
Serveste medicului observa culoarea fetei
aparatul aspirator si respiratia
-serveste medicului supravegheaza
seringa cu solutii pacientul, il indruma
medicamentoae in sa-si retina tusea,
finctie de scopul observa culoarea fetei
punctiei si respiratia
Introduce solutii
medicamentoase
162
Ingrijirirea ulterioara a pacientului:
se asigura repaus la pat pe o perioada prescrisa de medic
se supravegheaza pulsul, TA, respiratia, culoarea tegumentelor,
periodic
se informeaza imediat medicul in cazul aparitiei cianozei,
dispeneei(greuatate in respiratie), tahicardiei (puls accelarat),
secretiilor bronsice
163
Reactia este pozitiva cand picatura de lichid se transforma intr-un
nor ca” un fum de tigara”, ceea ce inseamna ca lichidul pleural este
bogat in albumine fiind de natura inflamatorie si purtand numele de
exudat
Reactia este negativa cand picatura de lichid cade in pahar fara
sa produca modificari, cceace inseamna ca lichidul este sarac in
albumine, avand drept cauza tulburarile circulatorii si purtand
numele de transsudat.
• pentru dozarea cantitatii de albumina, pentru examenul citologic si
bacteriologic, eprubetele etichetate se trimit la laborator.
Complicatii:
-hemoragii intrapleurale, rupturi pleuropulmonare
Accidente Interventii
De stiut De evitat
•aspirarea lichidului pleural se •evacuarea unei cantitati de lchid
poate face alternativ cu 2 seringi de pleural mai mare de 1 000- 1 200ml
20ml., dar demontarea si
adaptarea lor repetata la acul de • evacuarea completa a lichidului
punctie traumatizeaza pacientul si pleural pentru a impiedica formarea
permite patrunderea unei cantitati aderentelor.
necontrolabile de aer
• aparatele aspiratoare inlatura
neajunsul aspiratiei cu seringa
164
PUNCTIA ABDOMINALA (PARACENTEZA)
165
Pregatirea punctiei:
• materiale
de protectie a patului
pentru dezinfectia tegumentului tipII
intrumente si materiale sterile:trocar gros cu diametru de 3-4mm.cu
un mandarin ascutit si unul bont de rezerva, seringa de 5ml si
20ml., ace de 5-6mm.bisturiu, pensehemostatice, camp chirurgical,
comprese, tampoane
pentru recoltarea si colectarea lichidului:eprubete,cilindru gradat,
galeata gradata de 10l
pentru ingrijirea locului punctiei: cearceaf, romplast
substante medicamentoase, anestezice locale, tonice-cardiace
paravan,tavita renala
• pacientul
Pregatire psihica
-se informeaza pacientul cu priviere la scopul punctiei si la pozitia in care
va sta in timpul punctiei, i se asigura intimitate
Pregatirea fizica
-se invata pacientul sa urineze (daca este cazul se va face sondaj
vezical);se dezbraca regiunea abdominala; se aseaza pacientul in
decubit dorsal in pat, peste cerceful impaturit in lung, cu flancul stang la
marginea patului si trunchiul usor ridicat; se masoara circumferinta
abdominala.
166
Executia punctiei
-se face de catre medic, ajutat de 1-2 asistente medicale
Medicul Asistenta1 Asistenta 2
Alege locul punctiei Pregateste patul cu
musama, aleza,
cearceaf
Isi spala mainile, le Isi spala mainile, le Isi spala mainile, le
dezinfecteaza dezinfecteaza dezinfecteaza
Dezinfecteaza tipII Serveste medicului
locul punctiei seringa incarcata cu
anestezic
Injecteaza anestezicul Serveste medicului
si asteapta efectul manusile sterile si
anesteziei campul chirurgical
Protejeaza locul Dezinfecteaza locul Serveste medicului
punctiei cu campul punctiei inca o data bisturiul, trocarul
steril
Executa incizia sau Supravegheaza
direct punctia cu permanent faciesul,
trocarul, scoate respiratia, starea
mandrinul pacientului
Pune in eprubete
lichidul de ascita
Supravegheaza
scurgerea lichidului in
vasul colector
Schimba pozitia
pacientului daca se
intrerupe scurgerea
lichidului impreuna cu
asistentele
Retrage trocarul
Aplica agrafa daca a Definfecteaza locul
folosit bisturiul punctiei
Face o cuta a pielii si
aplica pansament
uscat compresiv
Se strange cearceaful
in jurul abdomenului,
fixandu-se cu ace de
siguranta
167
Ingrijirirea ulterioara a pacientului:
Se aseaza pacientul comod in pat, astfel ca locul punctiei sa fie
cat mai sus pentru a evita presiunea asupra orificiului si scurgerea
lichidului in continuare
Se asigura o temperature optima in incapere si liniste
Dupa 6h se indeparteaza cearceaful strans in jurul abdomenului
Se masoara circumferinta abdominala si se noteza
Se monitorizeaza functiile vitale si se noteaza valorile inregietrate
Pansamentul se schimba, respectand masurile de aspsie
Agrafele se scot dupa 48-72h
Pregatirea produsului pentru examinare:
Examenul macroscopic consta in masurarea cantitatii de lichid
evacuate, aprecierea aspectului lui, determinarea densitatii
Reactia Rivalta
Examenul citologic, bacteriologic, biochimic-eprubetele etichetate
se trimit la laborator
Notarea punctiei in Foia de Observatie
Se noteaza cantitatea de lichid evacuata, data, ora, numele
persoanei care a executat punctia
Se noteaza circumferinta abdominala inainte si dupa evacuarea
lichidului
Accidente:
Colaps vascular prin decomprimarea brusca a cavitatii abdominale
Hemoragie digestive manifestata prin hematemeza varsatura cu
sange, melena Eliminare a unui scaun negru, conținând sânge provenit din
părțile superioare ale tubului digestiv
Perforarea intestinului determina peritonita
De stiut De evitat
•daca scurgerea lichidului se • decomprimarea brusca a cavitatii
opreste brusc,se restabileste prin abdominale
schimbarea pozitiei pacientului sau • punctiile evacuatoare repetate,
se introduce mandrinul bont pentru deoarece duc la stari de
a indeparta o ansa intestinala sau hipoproteinemie
flocoanele de fibrin care acopera
orificul canulei trocarului
• viteza de scurgere a lichidului
este de 1l la 15min
•la prima paracenteza se
evacueaza o cantitate de max.4-5l
• la urmatoarele paracenteze se pot
evacua 10l de lichid de ascita
168
Hipertensiune portala: cresterea presiuni sangvine in sistemul
venos portal(vena porta) este cea care conduce pana la ficat sangele
venos care provine din :tub digestiv, splina, pancreas, dupa epurare
acest sange este condus la inima prin vena cava inferioara.
169
PUNCTIA PERICARDICA
170
171
Pregatirea punctiei:
• materiale
Acceleasi materiale ca si la celelalte punctii
Acul de punctie are o lungime de 8-10cm.
• pacientul
Pregatire psihica
-se informeaza pacientul cu priviere la scopul punctiei si la pozitia in care
va sta in timpul punctiei, i se asigura intimidate.
Pregatirea fizica
-se face un examen radiologic al toracelui
-se aseaza pacientul in functie de scopul punctiei:
• semisezant la punctia evacuatoare
• in decubit dorsal, in celelalte cazuri
Executia punctiei
-se face de catre medic ajutat de 2 asistente medicale
Medicul Asistenta1 Asistenta 2
Pregateste radiografia Administreaza o fiola
pacientului de Atropina cu 30min
inaite de executia
punctiei
Aseaza materialul de Dezbraca toracele
protectie pe pat pacientului
Stabileste liocul Aseaza pacientul in
punctiei pozitia recomandata
de medic
172
introduce lichidul in culoarea fetei,
eprubete respiratia, pulsul,
aparitia dispeneei
Retrage acul de Dezinfecteaza locul
punctie punctiei
Aplica pansament Aseaza pacientul in
steril, uscat la locul decubit dorsal cu
punctiei, fixat cu benzi toracele usor ridicat
de romplast
Accidente Interventii
•patrunderea acului in miocard -Se retrage acul, dandu-i o pozitie
este peretele muscular al inimii, fiind partea cea paralela cu peretele
mai groasă a peretelui cardic, format din țesut
muscular.-apar
miscari ale acului inimii(accidentul este grav daca se
sincrone cu miscarile inimii ating vasele coronariene-ele fac
parte din artera aorta partea
ascendenta)
De stiut:
In timpul punctiei, pacientul trebuie sa fie imobilizat pentru a
preveni orice deviere de la pozitia data, fapt ce poate avea urmari
periculoase prin lezarea inimii sau a vaselor mari.
173
PUNCTIA RAHIDIANA
174
175
Pregatirea punctiei:
• materiale
Ace lungi cu diametru de 1-1,5mm. cu mandrin
Seringa si ace pentru anestezie
Medicamente:anestezice, antibiotice, seruri immune, preparate
cortizonice, citostatice
• pacientul
Pregatire psihica
-se informeaza pacientul cu priviere la scopul punctiei si la pozitia in care
va sta in timpul punctiei, i se asigura intimitate
Pregatirea fizica
-pacientul este a jeun
-pozitia este data in functie de locul punctiei cat si de starea pacientului:
•decubit lateral in pat cu spatele la marginea patului sau pe masa de
operatie, coapsele flectate pe abdomen, barbie atinge pieptul( pozitie
spate de pisica, sau asemanatoare cu cea a embrionului)
-pozitie sezand pe masa de operatie cu mainile pe coapse, capul in
hiperflexie
176
Executia punctiei
-se face de catre medic ajutat de 2 asistente medicale
Medicul Asistenta1 Asistenta 2
177
se informeaza medical in cazul aparitiei unor manifestari cum ar
fi:varsaturi, greturi, cefalee
Notarea punctiei:
Se noteaza in FO cantitatea si aspectul lichidului extras si
eventualele accidente survenite, precum si Numele persoanei care
a executat punctia data si ora.
De stiut: De evitat
•mandrinul, dupa scoaterea din • evacuarea unei cantitati mai mari
interiorul acului, se mentine steril de lichid cefalorahidian
pentru a putea fi refolosit daca se • modificarea pozitiei pacientului in
intrerupe scurgerea lichidului in timpul punctiei, poate determiana
timpul recoltarii ruperea acului
•in cazul evacuarii unei cantitati mai
mari de lichid, dupa punctie
pacientul se va aseza in pozitie
Trendelenburg
-pozitia decubit dorsal cu capul
bolnavului coborat, realizand o
diferenta de 10 pana la 60 cm intre
cele 2 extremitati
178
PUNCTIA ARTICULARA
179
Executia punctiei
-se face de catre medic ajutat de 2 asistente medicale
Medicul Asistenta1 Asistenta 2
Mentine pacientul in
pozitia adecvata
Isi spala mainile, le Isi spala mainile, le Isi spala mainile, le
dezinfecteaza dezinfecteaza dezinfecteaza
Dezinfecteaza tipII Serveste medicului
locul punctiei seringa incarcata cu
anestezic
Injecteaza anestezicul Serveste medicului
si asteapta efectul manusile sterile si
anesteziei campul chirurgical
Aseaza campul sub
locul punctie
Dezinfecteaza locul Mentine pacientul si il
punctiei supravegheaza
Executa punctia
Aspira lichidul Preia seringa cu lichid, Supravegheaza
introduce lichidul in culoarea fetei,
eprubete respiratia, pulsul,
aparitia dispeneei
Retrage acul de Dezinfecteaza locul
punctie punctiei
Aplica pansament Aplica atele care sa
steril, uscat la locul imobilizeze articulatia
punctiei, fixeaza punctionata
pansamentul cu o fasa
180
Notarea punctiei:
Se noteaza in FO cantitatea si aspectul lichidului extras
De stiut:
Tehnica se desfasoara in conditii de asepsie desavarsita
Seroasele articulare prezinta receptivitate deosebita fata de infectii.
De evitat:
Zonele tegumentare in care se gasesc procese inflamatoare pentru
executia punctiei.
PUNCTIA OSOASA
181
182
Pregatirea punctiei:
• materiale
-ace de 4-5cm.lungime si cu diametru de 1-2mm prevazute cu mandrin
-seringa de 5ml. pentru anestezie
-seringi de 10-20ml.
-alte materiale:sticla de ceasornic, lame de microscop
-medicamente anestezice,ser fiziologic, solutii perfuzabile
Sticla de ceasornic
• pacientul
Pregatire psihica
-se informeaza pacientul cu priviere la scopul punctiei si la pozitia in care
va sta in timpul punctiei.
Pregatirea fizica
-se controleaza inainte de punctie cat si in timpul punctiei timpul de
cuagulare
-se aseaza in pozitie adecvata pentru executarea punctiei si anume:
•decubit dorsal cu toracele putin ridicat, pe un plan dur, pentru
punctia sternala
•decubit ventral pe un plan dur sau decubit lateral cu genunchi
flectati pentru punctia in creasta iliaca
Executia punctiei
-se face de catre medic ajutat de 2 asistente medicale
Medicul Asistenta1 Asistenta 2
Mentine pacientul in
pozitia adecvata
Isi spala mainile, le Isi spala mainile, le Isi spala mainile, le
dezinfecteaza dezinfecteaza dezinfecteaza
Dezinfecteaza tipII Serveste medicului
locul punctiei seringa incarcata cu
anestezic
183
Injecteaza anestezicul Serveste medicului
si asteapta efectul manusile sterile si
anesteziei campul chirurgical
Aseaza campul sub
locul punctie
Dezinfecteaza locul Serveste acul de
punctiei punctie cu mandrin
Executa punctia, Ia mandrinul cu pensa
scoate mandrinul si il aseaza pe un
camp steril
Adapteaza Preia seringa Supravegheaza
seringa,aspira 1-2ml. culoarea fetei
de maduva
Retrage acul de Dezinfecteaza locul
punctie punctiei
Aplica pansament Imbraca pacientul si il
steril, uscat la locul aseaza comod in pat
punctiei, fixeaza
pansamentul cu o fasa
Ingrijirea ulterioara a pacientului:
Se asigura repausul pacientului la pat, se supravegheaza starea
generala si semnele vitale
Se supravegheaza aspectul pansamentului
Pregatirea produsului pentru examinare
Asistenta medicala evacueaza imediat produsul aspirat din seringa
pe sticla de ceasornic sau pe o lama de sticla mare 20/30cm, cu
ajutorul pipetei se preia maduva si se efectuiaza frotiuri si cu
ajutorul ansei se insamanteaza pe medii de cultura
Accidente:
Imediate
•punctie alba
•fracturi
Tardive
•hematoame- Tumoare care conține o aglomerare de sânge închistat, cauzată de o hemoragie
•infectii ale osului (osteomielita)
•tulburari de crestere la copii dupa punctia tibiala
De stiut: De evitat:
•mandrinul acului de punctie se •manipularea incorecta a
pastreaza steril pentru a incerca instrumentarului steril-pericol de
desfundarea acului in cazul infectii ale osului
punctiei albe
•serul foziologic se va pastra caldut
si va fi servit medicului in
184
seringa,care il va injecta in
cavitatea medulara si apoi aspirat-
se practica atunci cand nu se
obtine maduva.
185
•comprese, tampoane, manusi sterile
Medicamente:anestezice
Vase colectoare, cilindru gradat, tavita renala, eprubete
Perna tare
• pacientul
Pregatire psihica
-se informeaza pacientul cu priviere la scopul punctiei si la pozitia in care
va sta in timpul punctiei, i se asigura intimitatea prin asezarea
paravanului in jurul patului
Pregatirea fizica
-se aseaza pacientul in decubit dorsal, sub bazin se introduce o perna
tare, se dezbraca regiunea abdominală
-se rade parul pubian
-i se spune pacientului sa NU urineze cu cateva ore inainte de punctia
exploratoare sau daca este putin plina i se administreaza lichide
Executia punctiei
-se face de catre medic ajutat de 2 asistente medicale
Medicul Asistenta1 Asistenta 2
Pregateste materialul Aseaza pacientul in
pentru punctie decubit dorsal
Aseaza materialul de Dezbraca toracele
protective pe pat pacientului
Dezbraca partea
inferioara a corpului
pacientului
Isi spala mainile, le Isi spala mainile, le Isi spala mainile, le
dezinfecteaza dezinfecteaza dezinfecteaza
Determina gradul de Dezinfecteaza tipII Serveste medicului
umplere a vezicii locul punctiei seringa incarcata cu
urinare anestezic
Injecteaza anestezicul Serveste medicului
si asteapta efectul manusile sterile si
anesteziei campul chirurgical
Aseaza campul sub
locul punctie
Dezinfecteaza locul Serveste medicului
punctiei seringa sau trocarul
pentru punctie
Executa punctia
Aspira lichidul Preia seringa cu lichid, Supravegheaza
introduce lichidul in culoarea fetei,
186
eprubete respiratia, pulsul,
aparitia dispeneei
Retrage acul de Dezinfecteaza locul
punctie punctiei
Aplica pansament
steril, uscat la locul
punctiei, fixat cu benzi
de romplast
Executia punctiei
188
-se face de catre medic ajutat de 2 asistente medicale
Medicul Asistenta1 Asistenta 2
Isi spala mainile, le Isi spala mainile, le Isi spala mainile, le
dezinfecteaza dezinfecteaza dezinfecteaza
Introduce salvele Tine valvele vaginale
vaginale(una superior, departate
alta inferior)
Serveste medicului
pensa pentru prins
colul uterin
Prinde colul uterin cu Preia pensa de col, o Serveste medicul cu
pensa fixeaza cu mana tamponul imbibat cu
alcool iodat fixat in
porttampon
Dezinfecteaza fundul Ofera seringa cu
de sac posterior al anestezic, cu acul
vaginului adaptat
189
Notarea punctiei:
Se noteaza in FO cantitatea de produs extras, aspectul si
continutul lui.
PUNCTIILE BIOPSICE
190
•serimgi de 5-20ml.
•pense hemostatice
•lame pentru microscop
• Medicamente:anestezice, tonice-cardiace, hemostatice
•pacient
Pregatire psihica
-se informeaza pacientul cu priviere la scopul punctiei si la pozitia in care
va sta in timpul punctiei
Pregatirea fizica
-se controleaza, cu cateva zile inainte, timpul de sangerare, timpul de
coagulare, timpul de protombina, numarul trobocitelor
-se administreaza cu 2 zile inaintea punctiei medicatie cuagulanta,
tonico-capilara(vitamina K,C, preparate de calciu) care se continua si
dupa punctie 1-2 zile( aceasata pregatire se face indeosebi pentru
punctia hepatica, splenica, renala)
-se asigura pozitia:
• punctia hepatica-decubit dorsal cu trunchiul usor ridicat sau decubit
lateral stang cu mana dreapta sub cap
•punctia splenica-decubit dorsal cu membrele superioare pe langa corp
sau decubit lateral drept cu mana stanga sub cap
•punctia ganglionara si a tumorilor solide-in functie de localizare si
marimea lor.
Executia punctiei
-se face de catre medic ajutat de 2 asistente medicale
Medicul Asistenta1 Asistenta 2
Mentine pacientul in
pozitia adecvata
Isi spala mainile, le Isi spala mainile, le Isi spala mainile, le
dezinfecteaza dezinfecteaza dezinfecteaza
Dezinfecteaza tipII Serveste medicului
locul punctiei seringa incarcata cu
anestezic
191
Aseaza campul sub
locul punctie
Dezinfecteaza locul Serveste acul de
punctiei punctie
Executa punctia,
aspira tesut
Preia seringa Supravegheaza
functiile vitale
192
acului si lezarea organului
punctionat.
194
Sangele se recolteaza pentru examene:
•hematologice
•biochimice
•bacteriologice
•parazitologice
•serologice
•imunologice
•alergologice
Recoltarea se face prin
•intepare -la adult:pulpa degetului, lobul urechii
-la copil:fata plantara a halucelui(degetul mare de la picior),
calcai, pulpa degetelor 3,4,5 de la mana
•punctie venoasă
•punctie arterial
Avantaje
•utilizarea aceste metode de prelevare asigura:
Confortul pacientului
Calitatea probei de sange
Securitatea personalului medical
Pregatire:
•materiale
Holder-un tub de material plastic care prezinta, la partea
superioara, amboul la care se ataseaza acul de punctie prin
infiletare, iar la partea inferioara, 2 aripioare
Acul de punctie
Tuburi vacutainer cu dopuri de diferite culori conventionale
•pacient
Pregatirea psihica
-se anunta s ii se explica necesitatea si inofensitatea tehnicii
Pregarirea fizica
-recoltarea se face de obicei dimineata, pe nemancate
-se aseaza pacientul in sezut, pe scaunul de recoltarea sau in decubit
dorsal, confortabil, cu membrul superior in abductie si extensie
Executie:
Asistenta medicala
Eticheteaza vacutainerele
195
Se spala pe maini cu apa si sapun
Imbraca manusile sterile
Verifica banda de siguranta a cului9integritate, valabilitate)
Infileteaza capatul liber al acului la holder
Alege locul punctiei si il aseptizeaza
Executa punctia venoasa
Introduce tubul(vacutainer)in holder apucand aripioarele cu indexul
si mediul (al 2 si 3 de la degetul mare) iar cu policele impinge tubul
in holder si astfel va fi strapunsa diafragma gumata a dopului
Dupa prelevarea sangelui se scoate tubul din holder prin miscari
de impingere asupra aripioarelor laterale si se face miscari usoare
de inclinare-rasturnare pentru omogenizare cu aditivul
Se introduce tubul urmator
Se retrage acul din vena si se face o compresiune asupra locului
punctiei timp de 1-3 min fara a flecta antebratul pe brat
De stut:
Tuburile vacutainer se utilizeaza in functie de codul de culoare a dopului
de cauciuc astfel:
Rosu, portocaliu, galben- pentru biochimie
Negru- pentru determinarea VSH-ului (se agita dupa recoltare
printr-o miscare lenta)
Bleu-pentru determinari de cuagulare
Mov –pentru determinari hematologice(se agita dupa recoltare
printr-o miscare lenta)
Verde –cu heparina pentru analize biochimice
196
Definitie:
Exudatul faringian este un lichid rezultat in urma unui proces inflamator
faringian.
Scop:
explorator :
-depistarea germenilor patogeni de la nivelul faringelui in vederea
tratamentului
-depistarea persoanelor sanatoase purtatoare de germeni
Pregatire:
•materiale
de protectie: masca de tifon
sterile: spatula lingual,eprubeta cu tampon,eprubeta de cultura,ser
fiziologic sau glicerina 15%,anse
nesterile:tavita renala,stativ pentru eprubete,lampa de spirt si
chibrite
•pacient
Pregatirea psihica
-se anunta pacientul si i se explica tehnica
Pregatirea fizica a pacientului:
- se anunta sa nu manance si sa nu bea apa
-sa nu se instileze solutii dezinfectante in nas, si sa nu faca gargara
-se aseaza pacientul pe un scaun
Executie
se recolteaza inainte de administrarea de antibiotice sau sulfamide
asistenta se spala pe maini si se dezinfecteaza cu alcool
isi pune masca de protective
invita pacientul sa deschida gura si inspecteaza fundul de gat
deschide epubreta cu tamponul faringian
flambeaza gatul eprubretei si o inchide cu dop steril
apasa limba cu spatula lingual
cu tamponul faringian sterge depozitul de pe faringe si amigdale,
dezlipeste o portiune din falsele membrane(cand este cazul)
flambeaza gura eprubetei care se inchide cu dopul flambat
la indicatia medicului, intinde produsul obtinut pe lame se sticle
frotiuri colorate sau insemanteaza imediat pe medii de cultura
se spala pa maini cu apa si sapun
197
se noteaza data recoltarii , numele si prenumele persoanei careia a
efectuat recoltarea
daca sau facut insamantare sau nu
De stiut: De evitat
•timpul scur de la recoltare la •imbibarea tamponului cu saliva
insamantare sa nu depaseasca 5- •atingerea dintilor
6h
•inainte de recoltare se inspecteaza
regiunile de unde urmeaza sa se
recolteze
198
Recoltarea secretiei nazale:
recoltarea se face cu un tampon mai subtire fixat pe un porttampon
de sarma usor indoita, cu care se poate patrunde in nazo-faringe
sau tampon pentru exudat
pentru examinari virusologice, recoltarea se face prin suflarea
puternica a nasului intr-o cutie Petri sterile, fie prin spalare nazo-
faringiana
Executie:
pacientul este asezat in pozitie sezand, cu capul in extensie fortata
se injecteaza in fosele nazale o solutie izotonica de NaCl sterile, cu
ajutorul unei seringi ce se prelungeste cu un tub de cauciuc de 2-
4cm
capatul liber al tubului este taiat oblic si se introduce in una din
fosele nazale si se injecteaza Solutia de spalatura
pacientul apleaca imediat capul inainte si lasa sa se scurga lichid
intr-o cutie Petri sterile
se trece imediat lichidul intr-o eprubeta etichetata si se trimite la
laborator
daca se intarzie trimiterea la laborator, atunci produsul va fi asezat
la gheata
Recoltarea secretiei otice
se face,cu tamponul, sub control visual(otoscopic), din conductul
auditiv extern
flora
199
Sondajul gastric
Anatomie
Faringe-15cm
Esofag-25 cm
Ambele(Faringe+Esofag) 40cm care sunt formate din:
A. Segment cervical 5-6cm. sfincterul superior, diametru=1.5cm
C6
B. Segment toracic 13-18cm.unghiul Luis la nivelul T4,
diametru=1,6cm
C. Segmet abdominal 1-3cm sfincterul inferior, diametru=1,6-
1,9cm
Esofagul are urmatoarele functii:
-functie progresiva-progreaseaza alimentele in stomac
200
-functie permisiva-permite patruderea alimentelor in stomac si evacuarea
aerului din stomac.Producerea vomelor( refluxul deschiderii cardiei,
sfincterul inferior)
-functie restrictive-impiedica patruderea aerului in stomac(sfincterul
superior) si reflux in esofag (sfincterul inferior)
Cardia-este orificiul superior al stomacului prin care acesta comunica cu
esofagul.Acest orificiu este inconjurat de un inel muscular, sfincterul
esofagian inferior,asadar sfincterul esofagian inferior apartine cardiei.
201
202
Definitie Sondajul sau tubajul gastric reprezintă introducerea unui
tub de cauciuc - sonda gastrica Faucher sau Einhorn prin
faringe şi esofag în stomac.
Scop explorator
terapeutic
-evacuarea conţinutului stomacal toxic
-curăţirea mucoasei de exsudate şi substanţe străine
depuse
-hidratarea şi alimentarea bolnavului
-introducerea unor substanţe medicamentoase
203
sterile
sonda Faucher sau Einhorn
2 seringi de 20 ml
pense hemostatice
eprubete
nesterile
tăviţă renală
tavă medicală
pahar cu apă aromată
pahar cu apă pentru proteză
recipient pentru colectare
medicamente
la indicaţia medicului
psihic:
se informează pacientul şi i se explică necesitatea
Pregatirea tehnicii
pacientului este rugat să respecte indicaţiile date în timpul
sondajului
fizic:
se aşează pacientul pe un scaun cu spetează, cu
spatele cât mai drept
se protejează cu şorţul de cauciuc sau de material
plastic
i se îndepărtează proteza dentară (când este cazul)
şi se aşează într-un pahar cu apă
se aşează tăviţa renală sub bărbia pacientului pentru
a capta saliva ce se scurge din cavitatea bucală
este solicitat să menţină tăviţa în această poziţie
pacientul nu va mânca în dimineaţa efectuării
examenului
Tehnica de
executie asistenta se spală pe mâini cu apă şi săpun
îşi pune mănuşile sterile
204
umezeşte sonda pentru a favoriza alunecarea prin
faringe şi esofag
se aşează în dreapta bolnavului şi îi fixează capul
cu mâna stângă, ţinându-l între mână şi torace
prinde cu mâna dreaptă extremitatea rotunjită a
sondei ca pe un creion
cere pacientului să deschidă larg gura , să respire
adânc şi introduce capătul sondei până la peretele
posterior al faringelui, cât mai aproape de rădăcina limbii,
invitând bolnavul să înghită
prin deglutiţie sonda pătrunde în esofag şi este
împinsă foarte atent spre stomac(la marcajul 40-50cm
citit la arcada dentară)
verifică prezenţa sondei în stomac prin aspirarea
conţinutului stomacal cu ajutorul seringii
se fixează sonda
aşează la extremitatea liberă a sondei balonul
Erlenmeyer(când se colectează pentru o probă) sau
aspiră sucul gastric cu seringa
pentru a favoriza golirea stomacului, pacientul este
rugat să-şi contracte pereţii abdominali
extrage sonda printr-o mişcare hotărâtă, cu
prudenţă, după comprimarea ei cu o pensă hemostatică
pentru a împiedica scurgerea conţinutului în faringe (de
unde ar putea fi aspirat de pacient)
când capătul liber al sondei ajunge în gura
pacientului se prinde cu mâna stângă şi se îndepărtează
sonda
goleşte conţinutul sondei în vasul colector
aşează sonda în tăviţa renală
tubajul gastric se efectuează în condiţii de asepsie
sondajul gastric se poate efectua şi pe cale
endonazală cu sonda Einhorn
pacienţilor inconştienţi li se urmăresc respiraţia,
culoarea feţei; verificarea căii de pătrundere a sondei se
face prin introducerea capătului liber într-un pahar cu apă
- apariţia bulelor de aer confirmă pătrunderea în căile
respiratorii
o formă particulară de sondare în scop hemostatic
205
este introducerea sondei Blakemore
206
SONDA EINHORN
Scop:
Pregătire materiale
sonda Blackmore cu dublu balonas
207
sondă gastrică, laringoscop seringi de 20 ml
LARINGOSCOP
pense hemostatice
comprese
aparat de aspiraţie;
vas colector;
medicamente:
o -soluţie novocaină, cocaină pentru anestezie
o -substanţă lubrifiantă
Pregatirea pacientului
208
psihic:
se anunţă şi se explică necesitatea şi inofensivitatea tehnicii
o fizic:
o se evacuează conţinutul gastric;
o se verifică etanşeitatea şi funcţionalitatea balonaşelor;
o se lubrifiază sonda Blackmore;
o se face anestezia orificiilor nazale;
o se verifică aparatul de aspiraţie;
o se reperează pe sondă distanţa nas-ombilic
Efectuare
se introduce sonda endonazal, este împinsă progresiv şi prin
mişcări de degluţie va fi înghiţită până la marcaj (reflexul de sânge sau
suc gastric dovedeşte prezenţa ei în stomac);
se umflă balonaşul gastric cu 200-250 ml aer;
se trage sonda astfel ca balonaşul să fie în dreptul joncţiunii eso-
cardiale
se fixează la orificiul nazal printr-un sistem de prindere (guleraş)
se umflă balonaşul esofagian 60-80 ml aer
se aspiră conţinutul sondei
se ataşează sonda la punga colectoare care va fi situată decliv
(sifonaj).
se verifică permanent presiunea din balonaşe prin intermediul
manometrului;
presiunea necesară asigurării homeostazei este de 50-60 mm Hg
se supraveghează fixarea, permeabilitatea sondei, tensiunea
arterială şi pulsul;
se supraveghează episodul hemoragic;
se va înscrie cantitatea de aer injectat pe fiecare tub al balonaşului;
pentru prevenirea ischemiei mucoasei şi ulcerarea bazei esofagului
se controlează presiunea balonaşului – 50 – 60 mm Hg; se dezumflă
periodic balonaşul esofagian, la 4 ore, timp de 15 minute;
209
Sondajul duodenal
Definitie Sondajul sau tubajul duodenal constă din introducerea
unei sonde Einhorn dincolo de pilor, realizând o
comunicare între duoden şi mediul exterior.
explorator
extragerea conţinutului duodenal format din
Scop conţinut gastric, bilă (A, B, C), suc pancreatic şi secreţie
proprie
aprecierea funcţiei biliare hepatice, a căilor
extrahepatice
descoperirea unor modificări anatomo-patologice
ale organelor care dau aspectul, cantitatea, compoziţia
chimică sau morfologică a sucurilor extrase prin sondaj
evidenţierea unor boli parazitare ale duodenului
sau căilor biliare
terapeutic
drenarea căilor biliare şi introducerea unor
medicamente care au acţiune directă asupra ficatului, a
căilor biliare sau a tubului digestiv. Acestea vor acţiona
fie local, fie se vor resorbi prin pereţii intestinali,
ajungând prin vena portă în ficat, de unde apoi vor fi
excretate împreună cu bila în căile biliare, urmând calea
circulaţiei entero-hepatice
alimentţie artificială
se introduc lichide hidratante şi alimente lichide în
organismul pacienţilor inconştienţi sau cu imposibilitate
de înghiţire
aspiraţie continuă
în cazul ocluziilor sau subocluziilor intestinale
după intervenţii chirurgicale pe tub digestiv
(postoperator)
210
Generalităţi se verifică totodată şi permeabilitatea căilor biliare
se pot localiza procesele patologice hepatobiliare,
prin separarea bilei veziculare de cea hepatică din
conţinutul sucului duodenal
analiza sucului pancreatic urmăreşte dozarea
fermenţilor din conţinutul lui
recoltarea sucului pancreatic se face prin tubajul
duodenal
de protecţie
muşama şi aleză
Pregatirea
sorţ de cauciuc sau alt material impermeabil
materialelor
manusi
sterile
sonda Einhorn
2 seringi de 20 ml
pensă hemostatică
medii de cultură , eprubete
nesterile
tăviţă renală
tavă medicală
stativ pentru eprubete
pahar cu apă aromată
pernă cilindrică dură sau pătură rulată
hârtie de turnesol roşie şi albastră
medicamente
sulfat de magneziu 33%
ulei de măsline
novocaină
soluţii necesare hidratării şi alimentării(materialele
se vor alege în funcţie de scopul sondajului)
psihic:
- se informează pacientul
Pregătirea - i se explică necesitatea tehnicii
pacientului
fizic:
- pacientul va fi nemâncat
211
- se izolează patul cu un paravan
- se protejează cu muşamaua şi aleza
- se aşează pacientul în poziţie şezând la marginea
patului
- se protejează cu şorţul din material plastic
- i se dă taviţa renală să o ţină sub bărbie
212
se recuperează mai puţin de 20ml
se introduc 10ml de lapte care nu mai poate fi
extras dacă sonda a ajuns în duoden, dar poate fi
extrasă dacă ea se află în stomac
se face control radiologic, sonda urmărindu-se sub
ecran, ea fiind vizibilă datorită impregnării cu săruri de
plumb
captarea bilei
după 1-1 ½ ore de la pătrunderea sondei în
stomac, la capătul liber al sondei apare bila
A, coledociană, de culoare galben-aurie, care se
colectează într-o eprubetă
se verifică reacţia sucului duodenal cu hârtia de
turnesol
se introduc prin sondă 40ml soluţie sulfat de Mg
33%, sterilă, încălzită la temperatura camerei pentru a
favoriza drenarea bilei veziculare
se închide extremitatea liberă a sondei prin
înnodare sau cu o pensă
după 15-30min se deschide sonda şi se
colectează 30-40ml bilă vâscoasă de culoare închisă
castanie –bila B, veziculară
la indicaţia medicului se pot recolta 3-5ml bilă B
într-o eprubetă sterilă sau pe medii de cultură pentru
examen bacteriologic
după evacuarea bilei B se colectează o bilă clară
care provine direct din ficat –bila C, hepatică; aceasta,
fiind în cantitate mai mare, se va capta într-un recipient
corespunzător
extragerea sondei se face după ce se insuflă
câţiva ml de aer şi se închide capătul liber cu o pensă
extremitatea sondei se va ţine sub nivelul
stomacului pacientului pentru a împiedica scurgerea
conţinutului ei în faringe sau în cavitatea bucală
se goleşte conţinutul sondei şi se aşază în tăviţa
renală
213
duodenului fiind reglată de reacţia conţinutului gastric se
încearcă neutralizarea sucului acid stomacal cu
bicarbonat de sodiu soluţie 10% 20-40ml
relaxarea spasmului piloric se poate face prin
administrare de medicamente antispastice
Spasm piloric-ingustarea sfincterului situat intre stomac
si duoden datorita unei leziuni ulceroase sau tumorale a
zonei pilorului
în cazul înnodării sondei în stomac, extragerea se
va face cu atenţie pe cale bucală cu ajutorul unei
spatule linguale şi a unei pense (chiar dacă a fost
introdusă pe cale endonazală)
relaxarea sfincterului Oddi se poate realiza prin
introducerea a 5-10ml novocaină soluţie 1-2%
214
oboseala pacientului prin prelungirea duratei
sondajului peste 3h
grăbirea înaintării sondei
depăşirea duratei de execuţie >31/2h
215
SONDAJUL VEZICAL
Definitie = introducerea unei sonde sau cateter, prin uretra, in
vezica urinara.
explorator = recoltarea unei cantitati de urina pentru
Scop: examene de laborator;
216
bazinet
Efectuarea tehnici
Spalare pe maini cu apa curenta si sapun si
dezinfectare cu alcool.
Se pun manusile sterile
aseazare in partea dreapta a bolnavei si cu
policele si indexul mainii stangi se indeparteaza labiile
si se evidentiaza meatul urinar.
aseptizarea meatului urinar- se sterge orificiul
uretral de sus in jos, in directia anusului si nu invers;
tamponul se utilizeaza pentru o singura stergere!
Operatia se repeta de 2-3 ori.
se prinde intre degete mediu si inelar ale mainii
drepte si se lubrifiaza
Sonda se orienteaza cu ciocul inainte si in sus,
tinand-o ca pe un creion in timpul scrisului.
Se introduce sonda in uretra la o adancime de 4-
5 cm cu varful cudurii spre simfiza pubiana.
Paralel cu inaintarea sondei se coboara
217
extremitatea externa a sondei, printr-o miscare in
forma de arc
Scurgerea urinei confirma prezenta sondei in
vezica
Efectuare
spalare pe maini cu apa si sapun
se imbraca manusi sterile
se spala bine glandul cu apa si sapun si se
dezinfecteaza meatul urinar cu ser fiziologic si
tampoane cu antiseptic
cu mana dreapta se prinde sonda si se lubrifiaza
cu mana stanga se intinde bine penisul la
verticala si se introduce in meat sonda, cu curbura
218
spre simfiza pubiana, circa 12 cm.
cand sonda a ajuns in vezica, incepe sa curga
urina care se capteaza in tavita renala, recipient sau
eprubete..
Incidente,accidente
-infecţii urinare joase (cistite)şi ascendente (nefrite,
pielonefrite): se produc mai ales prin nerespectarea
regulilor de asepsie; apar după sondajele prelungite;
- leziuni mecanice ( hemoragii, căi false, leziuni
sfincteriene)
-hemoragia “ex vacuo” prin evacuarea bruscă a unui
“glob” vezical
Descrierea sondelor
219
un canal pentru umflarea balonaşului pentru
prevenirea ieşirii sondei (cu volume diferite de la 5 la
30 ml
Nelaton
nu au balonaş de fixare
sunt mai rigide
folosite pentru sondajul de scurtă durată)
220
Spălătura oculară
Definitie Prin spălătura oculară se înţelege introducerea unui
lichid în sacul conjunctival.
Scop
terapeutic
- în procesele inflamatoare ale conjunctivei
- în prezenţa unor secreţii conjunctivale abundente
- pentru îndepărtarea corpilor străini
Pregatire materiale
comprese, tampoane de vată sterile
seringa cu canula,undină sau alt recipient
picurător
solutia de spalatura(ser fiziologic,solutii sterile
pregatite special in farmacie,ambulate in flacoane
de 10ml din material plastic de unica folosinta,etc)
tavita renala
Pregatire pacient psihic:
-se anunţă pacientul
- i se explică necesitatea şi inofensivitatea tehnicii
fizic:
-se aşează pacientul în poziţie şezând, cu capul
aplecat pe spate, cu privirea în sus
-se protejează ochiul sănătos cu o compresă sterilă
-se protejează cu un prosop în jurul gâtului
-se aşează tăviţa renală lipită de gât, de partea
ochiului ce urmează a fi spălat (susţinută de bolnav
sau ajutor)
-dacă starea generală nu permite poziţia şezând,
pacientul va sta în decubit dorsal sau lateral, cu
capul aplecat înapoi
Tehnica Asistenta:
221
- verifică temperatura lichidului de spălătură: 37°C
(temperatură mai joasă declanşează reflexul de
închidere a pleoapelor)
- aşează pe cele două pleoape câte o compresă
îmbibată în soluţia antiseptică de spălare
- deschide fanta palpebrală cu degetele mâinii
stângi şi toarnă încet lichidul din undină (sau alt
recipient) în sacul conjunctival, evitând cornea
- solicită pacientului să rotească ochiul în toate
direcţiile
- repetă tehnica la nevoie şi verifică prezenţa
corpilor străini în lichidul de spălătură (când este
cazul)
- îndepărtează tăviţa renală
ciocul undinei va fi ţinut la distanţă de 6-7 cm
de ochiul pacientului pentru ca eventualele mişcări
reflexe produse de acesta sau gesturile greşite ale
asistentei să nu traumatizeze ochiul cu vârful
recipientului
Ingrijiri ulterioare- usucă faţa pacientului
- aspiră lichidul rămas în unghiul nazal al ochiului
- îndepărtează compresa de pe ochiul protejat
- aşează pacientul în poziţie comodă
Reorganizare,notare - se notează tehnica şi numele persoanei care a
in FO efectuat-o
- aspectul lichidului de spălătură
De evitat - infectarea ochiului sănătos prin lichidul de
spălătură de la ochiul bolnav
222
Spalatura auriculară
fizic:
- în cazul dopului de cerumen, cu 24 ore
înainte se instilează în conductul auditiv
extern de 3 ori pe zi soluţie de bicarbonat
de Na în glicerină 1/20
- în cazul dopului epidermic se instilează
soluţie de acid salicilic 1 % în ulei de
vaselină
- în cazul corpilor străini hidrofili (boabe de
legume şi cereale), se instilează alcool
- în cazul insectelor vii se fac instilaţii cu
ulei de vaselin, glicerină sau se aplică un
tampon cu alcool cu efect narcotizant
- pacientul se aşează în poziţie şezând pe
scaun
- se protejează cu prosopul şi şorţul
- se aşează tăviţa sub urechea pacientului
care va ţine capul înclinat spre tăviţă
Tehnica - asistenta se spală pe mâini
223
- verifică temperatura lichidului de
spălătura şi încarcă seringa Guyon
- cere pacientului să deschidă gura
(conductul se lărgeşte şi conţinutul
patologic se îndepărtează mai uşor)
- trage pavilionul urechii în sus şi înapoi
cu mâna stângă, iar cu dreapta injectează
lichidul de spălătură spre peretele
postero-superior şi aşteaptă evacuarea
- operaţia se repetă la nevoie
- se usucă conductul auditiv extern
- medicul controlează rezultatul spălăturii
prin otoscopie
- se introduce un tampon de vată în
conduct
- se aşează pacientul în decubit dorsal
1/2-1 oră
- se examinează lichidul de spălătură
Accidente vărsături,
ameţeli,
lipotimie,
dureri,
traumatizarea timpanului datorate
presiunii prea mari
Reorganizare,notare in FO se notează tehnica şi rezultatul
spălăturii (corpi străini extraşi etc.)
224
Spălătura gastrică
Definitie Prin spălătură gastrică înţelegem evacuarea
conţinutului stomacal şi curăţirea mucoasei de
exsudate şi substanţe străine
Scop terapeutic
- evacuarea conţinutului stomacal toxic
nesterile
- cană de sticlă sau de metal de 5 l
- pâlnie, apă caldă la 25-26°C
- recipient pentru captarea lichidului (găleată,
lighean)
- scaun
225
medicamente
- cărbune animal, alt antidot la indicaţia medicului
Pregatirea psihic:
pacientului - se anunţă şi se explică importanţa examenului şi a
colaborării sale
fizic:
- se aşează pacientul pe scaun şi se protejează cu
un prosop în jurul gâtului
- se aşează şorţul de cauciuc
- se îndepărtează proteza dentară (când este cazul)
- i se oferă tăviţa renală şi este rugat să şi-o ţină sub
bărbie (pentru captarea salivei şi pentru imobilizarea
pacientului)
Executie -asistenta se spală pe mâini, îmbracă mănuşi sterile
şi şorţul de cauciuc
-umezeşte sonda, se aşează în dreapta pacientului şi
îi fixează capul între mână şi torace
-cere pacientului să deschidă gura, să respire adânc
-introduce capătul sondei până la peretele posterior
al faringelui cât mai aproape de rădăcina limbii
invitând pacientul să înghită
-prin deglutiţie, sonda pătrunde în esofag şi prin
mişcări blânde de împingere ajunge în stomac (la
marcajul 40-50 cm la arcada dentară)
-la capătul liber al sondei se adaptează pâlnia şi se
aduce la nivelul toracelui pacientului
-se verifică temperatura lichidului de spălătură şi se
umple pâlnia
-se ridică pâlnia deasupra capului pacientului
-înainte ca ea să se golească complet, se coboară cu
30-40 cm sub nivelul epigastrului în poziţie verticală
pentru a se aduna în ea lichidul din stomac
-se goleşte conţinutul pâlniei în vasul collector
-se repetă operaţia până ce lichidul este curat,
limpede, fără resturi alimentare sau substanţe străine
-se îndepărtează pâlnia şi se pensează capătul liber
al sondei după care se extrage cu atenţie, pentru a
se împiedica scurgerea conţinutului ei în faringe, de
unde ar putea fi aspirat de pacient
226
Pregătirea dacă spălătura s-a efectuat pentru eliminarea
produsului pentru unor substanţe toxice ingerate accidental sau
examen de voluntar, tot ceea ce s-a evacuat din stomac se va
laborator păstra pentru examinarea de către medic, iar un
eşantion va fi trimis la laborator
reorganizarea şi notarea în FO
227
Spalatura vezicii urinare = introducerea unei solutii
medicamentoase, prin sonda uretrala, in vezica
urinara, cu scopul indepartarii exsudatelor patologice
SPALATURA rezultate din inflamatia peretilor vezicii..
228
Instilarea substantelor medicamentoasein vezica
urinara
se face cu ajutorul unei seringi adaptate prin
intermediul unui tub de cauciuc la sonda vezicala
introducerea se face incet ‘ avand grija de
cantitate si concentratia prescrisa de medic.
229
fi fixat de coapsa bolnavului
- sau intr-un urinar de sticla.
Incidente,accidente
Astuparea sondei se datoreaza cheagurilor de
sange intravezicale (sonda se destupa prin insuflare
de aer sau cativa ml de solutie dezinfectanta).
Spalatura vaginala
230
Obiectivele procedurii
-indepartarea secretiilor
- indepartarea mirosului
- prevenirea iritatiei si escoriatiei
- prevenirea infectiei
- promovarea confortului
Pregatirea materialelor
- canula vaginala cu duza perforata (pentru reducerea presiunii lichidului)
- solutie la temperatura corpului (cantitatea si tipul recomandate de
medici)
- irigator
- pensa
- gel pentru lubrifiere
- tub de cauciuc cu pensa sau tub din material plastic cu clema
- tampoane de vata
- stativ pentru suspendarea irigatorului
- aleza, musama
- manusi de protectie
Pregatirea pacientei
psihica:
-se instruieste pacienta si explica procedura si motivele pentru care s-a
recomandat
-se instruieste pacienta sa stea linistita si relaxata pentru a evita
eventualele senzatii neplacute
-se obtine consimtamantul pacientei
fizica:
- se asigura intimitatea
- se instruieste pacienta sa-si goleasca vezica
-se asigura pozitia corecta (ginecologica)
Efectuare
- se asambleaza echipamentul si verifica temperatura lichidului
- se verifica recomandarea medicala
- se explica desfasurarea procedurii
231
- se aseza pacienta in pozitie ginecologica
- se inveleste pacienta cu un pled si se aseza musamaua si aleza sub
pacienta
- spalarea mainilor
- se clampeaza tubul si se pune in irigator solutia la temperatura corpului
- se declampeaza tubul, se evacueaza aerul ,se reclampeaza
- imbracarea manusilor de protectie
- se face toaleta organelor genitale externe
- canula se lubrefiaza cu gel sau vaselina
- se agata punga/irigatorul in stativ la o inaltime de 50-70 cm de la
simfiza pubiana
- se indeparteaza cu o mana labiile iar cu cealalta se introduce canula in
vagin, aproximativ 8-10 cm (la 10-11 cm se atinge fundul de sac vaginal)
- se indeparteaza pensa , permite solutiei sa curga sub forta gravitatiei;
se roteste cu blandete canula in timpul irigatiei;
- se clampeaza tubul inainte de terminarea lichidului si se indeparteaza
canula cu blandete
- se spala regiunea vulvara cu apa si sapun si se usca bine cu un prosop
- se examineaza aspectul lichidului; daca lichidul contine mucus, puroi
sau sange se prezenta medicului
- se indeparteaza manusile
- se conduce pacienta la salon
- se reorganizeaza locul de munca
- se noteaza procedura in FO
232
CLISME
Definitie
Clisma este o forma speciala a tubajului,prin
care se introduce diferite lichide in intestinul gros(prin
anus,in rect si colon).
Scop 1. 1. evacuator
evacuarea continutului intestinului gros
pregatirea pacientului pentru
examinare(rectoscopie,irigoscop
interventii chirurgicale asupra rectului
1. 2. terapeutic
introducere de medicamente
alimentarea sau hidratarea pacientului
sterile :
-canula rectala
-comprese
-para de cauciuc pentru copii
nesterile
-stativ pentru irigator
-irigatorul si tubul de cauciuc de 1,5-2 m lungime si
10 mm diametru
233
-avita renala,bazinet
-apa calda la 35-37 grade C (500-1000 ml pentru
adulti,250 ml pentru adolescenti,150 ml pentru
copil,50-60 ml pentru sugari)
-sare(1 lingurita la un litru de apa)
-ulei(4 linguri la un litru de apa)sau-glicerina(40g
la500ml)
- sapun(1 lingurita rasa la 1 li
fizic
-se izoleaza patul cu paravanul si se protejeaza cu
musamaua si aleza
-se aseaza pacientul in functie de starea generala in
pozitie :
- decubit dorsal, cu membrele inferioare usor
flectate
- decubit lateral stang cu membrul inferior stang
intins si dreptul flectat
- genupectorala
-se aseaza bazinetul sub regiunea sacrala si se
inveleste pacientul cu invelitoarea
Efectuare clisma evacuatoare simpla
-se fixeaza canula la tubul irigatorului si se inchide
robinetul
-se verifica temperatura apei sau a solutiei
medicamentoase
-se umple irigatorul
-se evacueaza aerul si prima coloana de apa
-se fixeaza irigatorul pe stativ
-asistenta se spala pe maini si se dezinfecteaza
,manusi de protectie
234
indreptat inainte in directia vezicii urinare.
-dupa ce varful canulei a trecut prin sfincter se ridica
extremitatea externa si se indreapta varful in axa
ampulei rectale.
-se introduce 10 – 12 cm
clisma inalta :
-se practica pentru indepartarea mucozitatilor,
puroiului exudatelor sau toxinelor microbiene de pe
suprafata mucoaselor
-In parezele intestinale, ocluzia intestinala
-se foloseste o canula retala (sonda) de 35-40 cm
lungime si 1,5 cm diametru, din cauciuc semirigid si
prevazut cu orificii largi
-se adapteaza la tubul irigatorului o palnie de 1,5 l (in
loc de rezervor)
235
apei
-inainte ca acesta sa se goleasca, se coboara sub
nivelul colonului, apa se va reintoarce in palnie
-se goleste palnia intr-un recipient
-se repeta operatia de 5 – 6 ori pana ce prin tub se
evacueaza apa curata
clisma uleioasa :
-se folosesc uleiuri vegetale (floarea soarelui,
masline), incalzite la 38 grade C in baia de apa
-introducerea in rect se face cu ajutorul unui irigator
la care rezervorul este inlouit cu o palnie sau cu
ajutorul unei seringi
-se introduce la presiune joasa
clisma purgativa :
-evacueaza colonul prin actiunea purgativa ( nu
mecanica)
-se utilizeaza solutia concentrata de sulfat de
magneziu (250 ml apa cu 2 linguri Mg SO4), care
prin mecanism osmotic produce o transsudatie de
lichid prin peretii intestinali in lumen, formand un
scaun lichid ambundent
-se mai poate folosi bila de bou ( un varf de cutit de
bila pulbere la 250 ml apa) care are actiune
stimultanta asupra peristaltismului intestinal
Clisma terapeutica
1. clisma terapeutica
o se foloseste cand se doreste o actiune
locala asupra mucoasei, cand calea orala nu
236
este practicabila sau cand se doreste ocolirea
caii portale
o
2. microclisme
substanta medicamentoasa se dizolva in 10 –
15 ml apa, ser fiziologic sau solutie izotona de
glucoza si se introduce cu ajutorul unei seringi
adaptate la canula rectal
237
INTRODUCEREA TUBULUI DE GAZE
Tubul de gaze este un tub de cauciuc semirigid, de 30
-35 cm lungime si 8-12 mm diametru, cu marginile
extremitatilor rotunjite
238
Ingrijirea ulterioara se efectueaza toaleta regiunii anale
a pacientului : Se aseaza pacientul comod, se inveleste
Se aeriseste salonul
Bandajele
239
240