​Student: Bobe (Dinu) Elena Nicoleta

Anul 1, Pedagogia Invatamanatului Primar si Prescolar

Disciplina: Psihologia dezvoltarii

​PRESCOLARUL MIJLOCIU
(4-5 ani)

Caracteristicile copilului la varsta de 4-5 ani:

● Se intensifica dezvoltarea limbajului;
● Jocul devine o activitate de baza;
● Se intensifica dezvoltarea cunostintelor de sine, fapt ce se exprima prin creșterea
opozabilității, a bravedei, a dorinței de a atrage atentia;
● Este indemanatic;
● Se angajează în mediul de grup;
● Are extrem de multa energie;
● Dorința de independenta;
● II plac poveștile, interes pentru cărți și imagini, desen, modelaj, teatru, jocuri cu cuburi,
desene animate, etc;
● Devine mai sensibil la semnificația evenimentelor;
● Are perioade scurte de atenție, mai ales în cazul în care activitatea nu îl interesează.
,, Cunoașterea copilului este cheia de bolta a pedagogie" (Ed. Claparede)
Prescolaritatea este vârstă de aur a copilăriei pentru ca în aceasta perioada se înregistrează
progrese mari în dezvoltarea fizica și psihica ce permit adaptări foarte bune la diverse situații și
asigura copilului o anumita eficienta în activități fără ca să existe încă presiunile grijilor și
obligațiilor.
Integrarea în colectivitate devine o condiție esențială a stimulării și folosirii optime a
potențialului sau.
Gradinita devine astfel unul dintre factorii cheie ai dezvoltarii copilului în această perioadă de
vârstă.
Copilul se descoperă din ce în ce mai mult pe sine realizând ca nu este identic cu ceilalti.
Tot în aceasta perioada conștientizează ca propriile comportamente produc anumite reacții în
mediul lui de viață.
Tot ceea ce face, ce spune se exprima în acțiuni.

1
Jocul rămâne activitatea dominanta a acestei etape, dar el începe sa se intersecteze cu sarcinile
educative. Este perioada în care nu mai este atras de adult, ci de copii cu care își petrece tot mai
mult timpul,preferand compania acestora în special atunci când merg în aer liber pentru a se
desfășura în voie.
Rolul jocului în dezvoltarea prescolarului este foarte mare, ajutând la:
-coordonarea mișcărilor mâinilor,ale picioarelor și ale corpului, contribuind astfel la dezvoltarea
fizica;
-perfecționarea pronuntiei, îmbogățirea vocabularului și a expresivitate vorbirii;
-educarea unor trăsături de caracter;
-exersarea unor deprinderi de comportare în societate;
-dezvoltarea de a duce la bun sfârșit o activitate inceputa, contribuind la educarea vointei;
-recunoasterea și stăpânirea unor emoții.
În mod cert inițierea intrării în joc, acceptarea de către ceilalți copii, respectarea regulilor
și adaptarea comportam tului la situațiile variate pe care le presupune aceasta activitate sunt
indicatori importanți ai dezvoltarii competentei sociale la prescolari.
Este perioada în care nu mai este interesat sa fie plăcut de cei din jur și nu mai este ascultător și
respectuos, are noțiunea proprietății.
Între 4-5 ani, copilul poate sa numere și pana la 30, iar vocabularul este tot mai bogat.
În limbaj are greșeli gramaticale și se mai bâlbâie, dar nu îl încurcă în crearea de povesti.
Astfel la 4 ani,presolarul deține aproximativ 2000 de cuvinte, la 5 ani aproximativ 3000.
Este perioada în care deja înțelege tot ce i se spune și nu mai este nevoie sa va adresați ca unui
copil.
În lecturi este atras de jocul cuvintelor și devine receptiv la auzul acestora, e captivat de
emisiunile de la televizor și de reclame pe care le reproduce.
Aceasta perioada este ce în care copilul adopta comportamentul părintelui de același sex.
Un băiat va fi autoritar și va sta în preajma tatălui pentru a-l ajuta în diverse activități, iar fata va
fi în preajma mamei unde o va ajuta la bucătărie sau în alte activități gospodărești.
Copilul este la carta la care e dornic sa cunoasca, sa înțeleagă tot și sa știe ce se petrece în jurul
lui, de aceea întrebările nu se mai opresc. Lucrul esențial pe care trebuie sa îl știe un părinte este
ca răspunsurile pe care le oferim copiilor eu un rol educativ, iar modul în care le răspundem ii va
face să-și dorească în continuare fie sa exploreze, fie sa fie reticent.
O atitudine activa a parințillor poate duce la rezultate pozitive atât pe termen scurt, cât și pe
termen lung, la maturitate în viata de familie, în cea sociala și profesionala.
În acest sens, pentru dezvoltarea competentei sociale se recomanda parintilor sa creeze în famile
o atmosfera de căldură, de acceptare și de încredere.
Ar fi foarte util ca părinții să își încurajeze copiii sa își exprime emoțiile trăite, sa le înțeleagă, sa
le identifice la ceilalți și sa discute aceste exprimări emotionale experimentate atât cu cei din jur
cât și de personaje din povesti, filme sau diverse istorii de viață.

2
3