Caracterul se structurează prin integrarea în plan cognitiv, afectiv, motivaţional şi volitiv ac e e a

ce este semnificativ pentru individ în situaţiile, evenimentele şi

e x p e r i e n ţ e l e s o c i a l e . C a urmare, el se manifestă numai în asemenea împrejurări. De
aceea, dezvăluirea trăsăturilor decaracter este incomparabil mai dificilă decât a celor
temperamentale
.

Psihologia si atentia

(material preluat din Wikipedia, a free encyclopedia)

Atentia este un process psihologic cognitiv care se concentreaza selectiv pe un aspect al

mediului, ignorand un altul. Exemple includ ascultarea cu atentie a ceea ce spune cineva in timp
ce ignoram celelalte conversatii din incapere, sau ascultarea unei conversatii telefonice in timp ce
conducem masina. Uneori atentia se muta la lucruri din mediul exterior. Atentia este unul din
subiectle cele mai intens studiate in cadrul psihologiei si neurostiintelor cognitive.
Multi cercetatori sunt de acord ca atentia poate fi divizata intre mai multe lucruri, dar multe
aspecte raman nerezolvate. Faptul ca desi a fost studiata de multa vreme, atentia ramane din
multe puncte de vedere un mister, a facut ca psihologii sa sustina ca este vorba despre mai multe
procese separate fara mecanism comun.
Atentia depinde de stimulul care o declanseaza, de efectele semnalelor asupra neuronilor si de
relatia dintre atentie si alte procese cognitive, cum este memoria functionala.

Modelul clinic al atentiei

De multe ori modelul folosit in clinica pentru investigarea atentiei pacientilor difera d emodelul
neurologic.
In clinica se evalueaza:
- atentia concentrata: capacitatea de a raspunde la un anumit stimul;
- atentia sustinuta: capacitatea de a mentine un raspuns comportamental constant in timpul
activitatii continue si repetitive
- atentia selectiva: caapcitatea de mentinere a atentiei in prezenta stimulilor care distrag
- atentia alternanta: capacitatea de flexibilitate mentala care permite comutarea atentiei intre
sarcini care implica cerinte cognitive diferite
- atentia distributiva: capacitatea de a raspunde simultan la mai multe cerinte sau sarcini diferite.
Atentia poate fi evidenta/ aparenta sau inaparenta. De exemplu ne putem uita intr-o directia in
timp ce suntem atenti la alta.
La baza atentiei sta capacitatea de transmitere rapida a impulsurilor la nivel neuronal. Diferentele
de transmitere neuronala in prezenta unui stimul constant sunt atribuite starii mentale.

Exista, insa, si testarea psihologica, pe care ne-am obisnuit s-o tratam cu oarecare usurinta. Si ne mai intrebam de
ce unii soferi fac la volan lucruri nemaivazute si nemaiauzite desi se presupune ca au trecut un examen serios. Poate
ca n-au fost destul de minutios testati psihologic?

Ce presupune si ce urmareste testarea psihologica pentru obtinerea permisului de conducere – iata tema discutiei
noastre cu psihologul Viviana Soare de la Clinica Med-As, care detine, printre specializarile sale, si pe aceea in
Psihologia Transporturilor.
Care sunt principiile testarii si ce urmareste sa stabileasca testarea psihologica pentru obtinerea permisului
de conducere?
Prin testarea psihologica se urmareste daca subiectul dispune de anumite insusiri psihice si motorii necesare
conducerii unui autovehicol. Intrucat atentia este una dintre insusirile psihice cele mai solicitate in timpul sofatului,
sunt testate distributivitatea si concentrarea atentiei precum si spiritul de observatie al candidatului. Probele
psihologice pe simulatoare urmaresc viteza de reactie a persoanei, respectiv cat de repede dupa ce a perceput
stimulul a reactionat in mod corespunzator la acesta.

Prin intermediul mai multor probe psihologice se masoara aptitudinile cognitive (perceptia, atentia concentrata,
atentia distributiva, gandirea etc) si aptitudinile psihomotorii care includ coordonarea si reactii complexe: timp de
reactie, sincronizarea mainilor cu picioarele, autoreglare, rapiditate, exactitate, invatare motorie, etc. Astfel, intr-o
oarecare masura, se contureaza si profilul de personalitate al subiectului (prin chestionare de personalitate, probe
proiective).

Se utilizeaza o baterie de probe psihologice validate, specifica tipului de transport efectuat sau functiei de siguranta
circulatiei exercitate si care va cuprinde:
a. probe creion/hartie;
b. probe cu aparate informatizate;
c. probe personalizate;
d. observatia dirijata asupra manifestarilor comportamentale, atitudinii si conduitei la examen pe care o exercita;
e. anamneza/informatii privind adaptarea si integrarea institutionala, evenimente majore din viata socio/profesionala,
stare de sanatate, evenimente, accidente;
f. consultanta/consiliere.

Dupa aplicarea bateriei de probe specifice se evalueaza nivelul competentei atins de subiect in raport cu cerintele si
solicitarile cerute. Se evidientiaza punctele forte sau cele slabe pentru elaborarea si emiterea avizului si a
recomandarilor, iar pe baza discutiei interactive cu subiectul in baza performantelor obtinute poate avea loc o
consiliere. I se transmit strategiile necesare depasirii punctelor slabe, se lamuresc unele aspecte contradictorii ale
rezultatelor obtinute / se motiveaza avizul.

Testarea psihologica dureaza in medie 3 ore dar durata poate varia in functie de particularitatile subiectului.
Rezultatele testului psihologic pot fi contestate si solicitata repetarea examenului psihologic intermen de 30 de zile.

Care este profilul psihologic al soferului perfect?

Testul psihologic auto poate parea un examen dificil de trecut. In realitate oricine poate trece cu succes de testul
psihologic, cu conditia sa dispuna de un nivel mediu de dezvoltare al insusirilor fizice si psihice, fara sa fie nevoie de
o pregatire speciala prealabila. O persoana stabila mental si echilibrata emotional poate trece de testare chiar
daca are emotii mari. Subiectii sunt detensionati si asigurati inainte de inceperea testului psihologic de faptul ca va fi
o experinta utila de autocunoastere si nu o ancheta polieneasca. Una dintre problemele cel mai des intalnite ar fi
anxietatea, stare ce se instaleaza datorita emotiilor, dorintei de a face bine si repede si temerii ca ar putea gresi.
Bineinteles, structura de personalitate trebuie sa fie una echilibrata, fara tulburari sau accentuari de
personalitate.

Care sunt erorile de judecata care conduc la accidente?

In timpul condusului unui autovehicul pot aparea erori de apreciere a timpului necesar efectuarii anumitor manevre,
poate fi afectata distributivitatea atentiei adica subiectul nu poate face corect in acelasi timp mai multe lucruri deodata
si apar erorile etc.

Care sunt perioadele, situatiile in care condusul nu este recomandat?

Este contraindicata conducerea unui vehicul dupa consumul de alcool sau droguri ori in cazul administrarii de
medicamente psihiatrice. Chiar intr-o stare de oboseala cronica nu este recomandat sofatul intrucat in aceasta
situatie atentia este cea mai alterata.

Este utila o testare periodica, mai ales dupa o anumita varsta, a detinatorilor de permis de conducere?
Conform legislatiei in vigoare se face o testare periodica a detinatorilor de permis ea fiind mai frecventa cu cat
inaintam in varsta.