Afacerea murdara a bonurilor de tezaur care a dus la prabusirea unui guvern.

Cum
a fost compromis definitiv mitul generalului Alexandru Averescu
Alin Ion,

Afacerea bonurilor de tezaur a insemnat un scandal imens care a dus la rasturnarea unui guvern ce parea stabil si
la doborarea lui Averescu de pe piedestalul pe care se afla. Totul a pornit de la folosirea de catre ministrul de
Finante Constantin Argetoianu a unor titluri de stat intr-o afacere dubioasa.

Generalul Alexandru Averescu se bucura, dupa Primul Razboi Mondial, de o cota uriasa de incredere. El
reprezenta cea mai mare speranta a romanilor. Curajul acestuia pe campul de lupta a fost un adevarat exemplu.
La inceputul anului 1920, generalul Averescu a primit din partea regelui mandatul de prim-ministru. Din acest
moment, nivelul de incredere in generalul Averescu s-a diminuat din ce in ce mai mult.

Acesta s-a inconjurat de oameni care in spatele laudelor pe care le adresau generalului isi urmareau interesele
personale. Cel mai nociv pentru cariera generalului a fost Constantin Argetoianu (foto jos). Acesta i-a propus
generalului sa dea o lovitura de stat si sa instaureze dictatura, insa Averescu l-a refuzat. Argetoianu a fost numit,
in schimb, ministrul de finante, postura din care a facut tot felul de combinatii periculoase. Ministrul de Finante
a descoperit, in urma unui inventar, existenta a cinci bonuri de tezaur care fusesera emise de statul roman in
perioada Primului Razboi Mondial, pentru a acoperi diferite materiale furnizate de Marea Britanie si Franta.
Valoarea bonurilor era imensa, de cate 100.000 de lire sterline fiecare, adica de 125 milioane de lei.
Afaceri garantate cu bonuri de tezaur
Argetoianu a decis sa profite de pe urma bonurilor, astfel ca a
apela la un apropiat. Este vorba de omul de faceri Aron
Schuller. Acesta si Argetoianu detineau o parte importanta din
Banca Taranesca. ,,Prin aceasta banca, cei doi pornesc marea
afacere. Schuller pleaca in Italia, la Milano, unde intra in
tratative cu societatea <<Granaria>>, angajandu-se sa
livreze acesteia 3.000 de vagoane de porumb. Pe baza unui
certificat de bonitate oferit de sociateta <<Granaria>> si,
depunand, drept garantie, cele cinci bonuri de tezaur la
Banca de Comert Italiana, a primit un imprumut de 20 de
milioane lire italiene. Cu acesti bani obtinuti, Schuller s-a
lansat in speculatii pe piata, obtinand un profit de 22
milioane lei in doar o luna", arata istoriul Anton Caragea.
O eroare, inceputul sfarsitului
Afacerea a inceput sa se clatine in momentul in care partea
italiana a solicitat verificarea unui bon de tezaur, pe motiv ca ar
fi fost fals. Cererea a fost trimisa la legatia Romaniei de la
Roma, dupa care a ajuns la Ministerul de Finante, insa
Argetoianu nu a bagat-o de seama, asa ca un functionar s-a
ocupat sa raspunda cererii. Astfel, italienii au fost informati ca
bonul este fals si ca nu a fost semnat de Argetoianu. Biroul
Datoriei Publice din Paris este anuntat despre aceasta problema.
Bonul cu privina nu era fals, ci functionarul legatiei trimisese gresit numarul bonului si acesta nu a mai fost
gasit.

Schuller a depus 20 milioane, in contul statului roman, la Banca Marmorosch-Blank pentru a oficializa primirea
primirea bonurilor. Argetoianu a reusit sa obtina o autorizatie de scutire de plata taxelor vamale pentru exportul
celor 3.000 de vagoane de porumb. Cu banii obtinuti, Schuller a dat asigurari ca va achizitiona tevi din otel din
Germania pentru industria petroliera, insa acesta obtinea profit de doua ori.
Averescu a demisonat
In final, afacerile facute pe seama bonurilor de tezaur ajung in presa si la tribunal Parlamentului.
,,Economistii liberali strang cifre peste cifre si se prezinta la tribunal Parlamentului cu suma totala realizata de
Argetoianu@ Co: 22 milioane de lei obtinuti prin speculatie bursiera, 18 milioane de lei obtinuti prin scutirea de
taxe vamale la exportul de cereale si 15 milioane de lei profit pentru vagoanele cu cereale vandute. Totalul
afacerii ajungea la 55 de milioane, obtinuta in doar o luna",
mai arata istoricul Anton Caragea in volumului ,,Pagini de istorie ascunsa".

In Parlament, Grigorie Iunian a depus o motiune de incredere impotriva guvernului, dar aceasta nu a primit
votul necesar. Generalul a convocat o conferinta de presa pentru a arata ca sta bine pe pozitie. Acesta a facut
insa si o declaratie nefericita in care a spus ca armata va interveni, daca cineva ar incerca sa-l dea jos. Generalul
Averescu a iesit slabit din tot aceste scandal, mai ales ca societatea era nemultumita de viata grea. Intr-un final,
Averescu si-a depus demisia.