Realizaţi un miniglosar care să conţină cel puţin zece termeni corelativi termenului curriculum.

1. Ariile curriculare reprezintă grupaje/ combinări de discipline de învăţământ, funcţie de

dominantele lor educaţionale, de compatibilitatea dintre ele.
2. Competenţele reprezintă ansambluri integrate de cunoştinţe, capacităţi şi abilităţi de
aplicare, operare şi transfer al achiziţiilor, care permit desfăşurarea cu succes a unei
activităţi, rezolvarea eficientă a unei probleme sau a unei clase de probleme/situaţii.
3. Ciclurile curriculare reprezintă periodizări/ segmentări ale şcolarităţii pe mai mulţi ani
de studiu (funcţie de nivelurile de dezvoltare cognitivă, afectivă şi fizică ale elevilor),
care au în comun anumite finalităţi educaţionale şi sisteme metodologice şi care trebuie
să asigure:

- continuitatea firească a demersului instructiv-educativ de la un nivel de învăţământ la altul;

- continuitatea abordărilor didactice, îndeosebi prin transfer de metode de la un ciclu la altul;

- stabilirea de conexiuni intra- şi interdisciplinare la nivelul curriculumului;

- construirea unei structuri a sistemului de învăţământ mai bine corelată cu vârsta psihologică
a elevilor, cu particularităţile lor, structură care accentuează importanţa procesului de
învăţământ, îl valorizează.

4. Curriculumul nucleu - reprezintă trunchiul comun, obligatoriu, adică de numărul

obligatoriu de ore de la fiecare disciplină obligatorie din planurile de învăţământ.

- reprezintă unicul sistem de referinţă pentru evaluările şi examinările externe (naţionale) din
sistem şi pentru elaborarea standardelor curriculare de performanţă

- asigură egalitatea şanselor la educaţie în sistemul de învăţământ public, indiferent de

regiunea ţării din care provin educaţii, de filieră sau de tipul de instituţie de învăţământ.

5. Experienţa de învăţare reprezintă o componentă a structurii curriculumului, care se

referă la modalitatea personalizată de interiorizare a situaţiei de învăţare, la trăirea
personală generată de o situaţie de învăţare, trăire care se poate obiectiva în modificări
 ale structurilor cognitive, afective sau psihomotorii (achiziţii). Ea reprezintă mai mult
decât o reacţie personală la o situaţie de învăţare (pentru că presupune şi modificări); în
faţa aceleiaşi situaţii de învăţare cei care învaţă au experienţe de învăţare diferite,
configurate şi modelate de propriile trăsături de personalitate şi de propria subiectivitate.
Un curriculum nu poate anticipa registrul vast al experienţelor individuale, ci poate
planifica situaţii de învăţare adecvate obiectivelor urmărite, cu speranţa că ele vor induce/
genera experienţe de învăţare reuşite, benefice, constructive.
6. Filierele de învăţământ reprezintă segmentări ale curriculumului pe orizontală, în
sectoare – acest lucru fiind posibil doar în ciclul secundar superior (liceu). De reţinut că
nivelurile și ciclurile de învățământ segmentează curriculumul pe verticală, în timp ce
filierele de învățământ segmentează curriculumul pe orizontală.
7. Manualele şcolare sunt produse curriculare secundare/ auxiliare, care detaliază,
structurează şi operaţionalizează în mod sistematic conţinuturile recomandate de
programa şcolară, la fiecare obiect de studiu şi pentru fiecare clasă, organizându-le şi
sistematizându-le pe capitole, subcapitole, teme şi lecţii.
8. Planul-cadru de învăţământ constituie componenta reglatoare esenţială a
curriculumului naţional, documentul oficial, normativ și obligatoriu.
9. Produsele curriculare auxiliare, respectiv auxiliarele curriculare, ghidurile metodice
pentru cadrele didactice, materialele didactice de suport/ ajutătoare, normele
metodologice, îndrumătoarele pentru elevi, caietele de activitate independentă pentru
elevi, soft-urile educaţionale, seturile multimedia, pachetele de învăţare reprezintă resurse
care descriu modalităţile şi condiţiile de aplicare şi de monitorizare ale procesului
currricular şi conţin sugestii metodologice, explicitând abordări flexibile şi deschise ale
elementelor de conţinut şi stimulând, totodată, motivaţia pentru învăţare a elevilor. Aceste
resurse sunt conexe manualelor, fac parte din curriculumul de suport şi facilitează
demersurile didactice practice de valorificare a programelor şcolare şi/ sau a manualelor
şcolare.

10. Produse curriculare principale (obiectivări primare ale demersurilor curriculare):

- planurile/ planurile-cadru de învăţământ

- programele şcolare
11. Programele şcolare sunt parte a curriculumului naţional, produse curriculare de bază,
principalele documente şcolare de tip reglator – instrumente de lucru al cadrului didactic.
Ele se află într-o strânsă relaţie cu planurile-cadru de învăţământ, relaţie care se constituie
în premisa esenţială a realizării unei proiectări didactice eficiente. Programele şcolare
stabilesc, pentru fiecare disciplină, oferta educaţională propusă spre realizare în bugetul
de timp stabilit prin planul-cadru, pentru un anumit parcurs şcolar.
12. Reforma curriculară reprezintă o componentă esenţială a reformei comprehensive a
învăţământului, care reprezintă o inovare macroeducaţională, întrucât acţionează asupra
macrosistemului, respectiv asupra tuturor componentelor structurale şi funcţionale ale
învăţământului, vizând restructurarea lor integrală sau cvasiintegrală. Reforma
învăţământului reprezintă o inovare complexă, realizată la macronivel pedagogic, în
condiţiile în care mutaţiile social-economice, culturale şi politice sunt atât de relevante,
încât vechiul sistem educaţional devine necorespunzător şi este necesar să se echilibreze.
13. Standarde curriculare de performanţă – reprezintă un sistem de referinţă comun şi
echivalent la sfârşitul unei trepte de şcolaritate, care permite evidenţierea progresului
realizat de elevi de la o treaptă de şcolaritate la alta (sunt standarde naţionale). Ele sunt
criterii de evaluare a calităţii procesului de învăţare, specificări de performanţă, enunţuri
sintetice care indică gradul în care sunt atinse finalităţile educaţionale.

BIBLIOGRAFIE

Prof.univ.dr. Muşata Bocoş , (2019). Suport cadru de curs