Sunteți pe pagina 1din 69

Academia Tehnică Militară Bucureşti

PROIECT LA
ORGANE DE MAȘINI

Calcularea şi proiectarea unei transmisii de


la un motor electric asincron trifazat la o
maşină de lucru

Întocmit:

Stud. cap. Raul Gheorghiță

Facultatea de Mecatronică și Sisteme Integrate de Armament


Inginerie autovehiculelor – Blindate, automobile și tractoare
Grupa B112

București 2019
CUPRINS.
Tema proiectului……………………………………………………
1. Alegerea motorului electric …………………………………….6
1.1 Determinarea puterii necesare - diagrama de putere.
1.2 Alegerea motorului electric comform standardelor.
1.3 Stabilirea rapoartelor de transmitere.
1.4 Calculul puterilor, turaţiilor şi a momentelor la arborii reductorului.

2. Calculul transmisiei prin curele trapezoidale………………….9


2.1 Alegerea tipului de curea.
2.2 Calculul geometric al transmisiei.
2.3 Stabilirea numărului de curele trapezoidale.
2.4 Forţa care încarcă arborii.
2.5 Roţile de curea.

3. Calculul angrenajului conic cu dantură dreaptă……………...15


3.1 Alegerea materialelor pentru roţile dinţate.
3.2 Solicitarea periculoasă, numărul critic de dinţi.
3.3 Alegerea numerelor de dinţi ale roţilor. Calculul de rezistenţă.
3.4 Calculul geometric al angrenajului. Gradul de acoperire.
3.5 Calculul sistemului de forţe din angrenaj.

4. Calculul angrenajului cilindric exterior cu dantură dreaptă..22


4.1 Materialul roţilor. Numărul critic de dinţi. Solicitarea periculoasă.
4.2 Alegerea numerelor de dinţi ale roţilor. Calculul de rezistenţă.
4.3 Calculul geometric al angrenajului. Gradul de acoperire.
4.4 Sistemul de forţe din angrenaj.

5. Calculul arborilor ……………………..………………………....26


5.1 Predimensionarea la răsucire.
5.2 Schema de calcul. Calculul reacţiunilor.
5.3 Diagramele de momente.
5.4. Alegerea materialului. Predimensionarea la solicitarea compusă.
5.5 Calculul penelor.
5.6 Verificarea la oboseală

6. Calculul penelor........................................................................... 43
7. Calculul rulmenţilor.....................................................................45
7.1 Alegerea tipului de rulment.
7.2 Durabilitatea necesară.
7.3 Determinarea capacităţii dinamice de încărcare de bază necesare.
7.4 Stabilirea sarcinii dinamice echivalente.
7.5 Recalcularea sarcinii dinamice echivalente.
7.6 Calculul durabilităţii reale.

8. Alegerea cuplajului elastic ...........................................................51


9. Bibliografie .................................................................................. 53
TEMA PROIECTULUI

Să se calculeze şi să se proiecteze transmisia de la un motor electric asincron trifazat la o


maşină de lucru.
Lanţul de transmitere se compune dintr-o transmisie prin curele trapezoidale (TC) şi un
reductor de turaţie cu două trepte (RED) avînd axele arborilor de intrare şi de ieşire coplanare şi
perpendiculare ca în figura1. Turaţia necesară la arborele maşinii de lucru( M L) este de ne
[rot/min], iar puterea necesară antrenării este Pe [KW]. Legătura cu maşina de lucru se face printr-
un cuplaj elastic (CE). (fig.1)

ME

ML
TC CE

RED

Fig.1 Schema transmisiei

Reductorul de turaţie se va calcula în trei variante:


1. Angrenajul conic şi cel cilindric sunt cu dinţi drepţi;
2. Angrenajul conic cu dantură înclinată sau curbă şi cel cilindric cu dantură înclinată;
3. Transmisia este reprezentată printr-un reductor cu o singură treaptă (angrenaj melcat).

Memoriul de calcul va cuprinde:


 calculul transmisiei prin curele trapezoidale;
 calculul angrenajului conic (două variante);
 calculul angrenajului cilindric (două variante);
 Calculul angrenajului melcat;
 Calculul arborilor pentru varianta I;
 Calculul penelor;
 Alegerea rulmenţilor pentru varianta I;
 Alegerea cuplajului elastic.
Partea grafică va cuprinde:
 Desenul de execuţie al unui arbore;
 Desenul de execuţie al unei roţi de curea;
 Desenul de execuţie al unei roţi dinţate conice;
 Desenul de execuţie al unei roţi dinţate cilindrice;
 Desenul de ansamblu al cuplajului;
 Desenul de ansamblu al reductorului în minimum două vederi;
 Desenul de ansamblu al transmisiei.

Date inițiale

Vom avea urmatoarele condiții inițiale impuse de către numărul de ordine din
catalog. Astfel putem calcula:
1. Turația la ieșirea din reductor (necesară mașinii de lucru):
ne = 182 rot/min
2. Puterea la ieșirea din reductor (necesară mașinii de lucru):
Pe = 16 kW
1. ALEGEREA MOTORULUI ELECTRIC
- Motoarele electrice sincrone trifazate cu rotorul în scurtcircuit se
simbolizează prin grupul de litere ASI, urmat de un grup de cifre şi o literă
majusculă
Pentru alegerea motorului electric trebuie cunoscute condiţiile de exploatare
(graficul de lucrări, temperatura şi umiditatea mediului înconjurător etc.), puterea
necesară şi turaţia arborelui motorului.

1. 1 Determinarea puterii motorului electric :

Deoarece motoarele utilajelor propuse lucrează în regim de lungă durată, cu


sarcină constantă, determinarea puterii se face pentru această situaţie.
Puterea motorului electric PM se determină cu relaţia
PML
PM  = 20.4KW
 c ak ac l  u
3

Unde :

PM - puterea absorbită de la motorul electric [KW] ;


PML =16KW - puterea necesară pentru acţionarea maşinii de lucru [KW] ( dată prin
tema de proiect ; n = numărul de ordine din catalog ) ;
 c = 0,9 - randamentul transmisiei prin curele trapezoidale ;
 ak = 0,96 - randamentul angrenajului conic ;
 ac = 0,97 - randamentul angrenajului cilindric ;
 l = 0,99 - randamentul unei perechi de lagăre cu rulmenţi ;
 u = 0,99 - randamentul ungerii.

1. 2 Alegerea motorului electric :

Pentru alegerea seriei motorului electric trebuie să se cunoască puterea


necesară acţionării PM e şi turaţia la arborele motorului electric nm .
În funcţie de turaţia nML (dată prin temă), şi estimând rapoartele de
transmitere realizabile cu cele 3 trepte de reducere (transmisia prin curele, treapta
cu angrenaj conic respectiv cilindric) se optează pentru un motor ce are turaţia de
sincronism 3000, 1500, 1000 sau 750 rot/min.
De regulă rapoartele de transmitere sunt supuse unor restricţii. Astfel,
raportul transmisiei prin curele trapezoidale se recomandă să nu fie mare, pentru a
obţine o transmisie compactă
( ic  2 ); rapoartele celor două trepte ale reductorului trebuie să fie echilibrate, şi
să nu depăşească valoarea 4 ( i12  i34  4 ) .
Ţinând cont că pentru aceiaşi putere motorul cu turaţie mai mare are
greutatea mai mică, se selectează motorul procedându-se în continuare astfel:
Din tabelul corespunzător turaţiei de sincronism convenabile, se alege un
motor a cărui putere P satisface condiţia P  PM . Se notează cotele de gabarit,
înălţimea de la suprafaţa tălpilor până la axa arborelui motorului, cotele de montaj,
greutatea şi se face o schiţă a motorului.

Astfel alegem motorul ASI 225S – 60 – 8 ( motor asincron trifazat cu rotor în


scurtcircuit și construcție închisă (capsulată) , înălțimea axei mașinii este de 160
mm de la planul tălpilor de fixare , iar motorul este executat în lungimea medie ,
diametrul capătului de arbore este de 42 mm și are 6 poli ), având PME = 18.5 KW și
nME= 730 rot/min.

Fig. 2 Cotele de gabarit ale motorului asincron.

Valorile cotelor de gabarit ale motoarelor sunt prezentate în Tabelul 1.5 .

Tabelul 1.5
1. 3. Stabilirea rapoartelor de transmitere :
ne
itot  = 4.011
nML
unde ne este turaţia nominală a motorului electric iar nML turaţia maşinii de lucru
impusă prin temă.
Rapoartele de transmitere parţiale ic , i12 , i34 trebuie să facă parte din şirul
rapoartelor standardizate şi să îndeplinească condiţiile:
it  ic  i12  i34
ic ≤ 2 ;
i12 ≤ 3 ;

i34 ≤ 3 ;

În cazul nostru vom alege din standard:


i12 = 1.4 i34 = 1.5 → ic = 1.9

Astfel noul raport de transmitere cu valorile standardizate este:

itot = 3.99

Satisface conditia de +-3%:

4.011−3.99
= 0.005
3.99

Abaterile premise ale rapoartelor de transmitere de la valoarea standardizată


nu trebuie să depăşească 3%.

1.3.2. Turaţiile arborilor :


nME
n1 = = 384.211rot/ min ;
ic

n1
n2 = = 274.436rot/ min ;
i12
n2
n3 = = 182.957 rot/ min ;
i23
1. 4 Calculul puterilor debitate pe arbori :

Fig.1.2 Diagrama fluxului de putere


Dacă neglijăm pierderile din librefiant, din diagrama fluxului de putere unde sunt
semnificate pierderile din transmisie puterile P1, P2 , respectiv P3 se pot exprima
imediat:
P1  PM   c   l
P2  P1   ak   l
P3  PML  P2   ac   l
P1 =16.317;
P2 = 15.351;
P3 = 14.593;

1.5 Calculul momentelor de torsiune care încarcă arborii :

Pentru calculul momentelor de torsiune ce încarcă arborii vom ține cont că P = Mt ∙ ω.


Astfel, vom avea:
30 ∙ 106 ∙ P1
Mt1 = = 405548.16N ∙ mm
π ∙ n1

30 ∙ 106 ∙ P2
Mt2 = = 534155.59 N ∙ mm
π ∙ n2

30 ∙ 106 ∙ P3
Mt3 = = 761652.46 N ∙ mm
π ∙ n3

2.Calculul transmisiei prin curele trapezoidale :


Date iniţiale: PM = 18.5 KW , ne = 730 rot/min , ic = 1.9

2.1 Stabilirea tipului de curea trapezoidală :


În funcţie de puterea motorului şi turaţia acestuia se alege din nomograma din
fig.2.1 tipul de curea îngustă:
Fig.2.1 Tipuri de curea trapezoidală

Utilizând monograma din îndrumar, pentru datele de mai sus vom alege tipul
de curea trapezoidală PROFIL SPA.

2.2 Diametrul de referinţă al roţii mici :

Diametrul minim se stabileşte astfel încât să se limiteze efortul de încovoiere


la valori acceptabile. Se alege din SR ISO4183, în funcţie de profilul curelei şi unghiul
canalului din roată. Pentru o funcţionare la viteze şi la sarcini normale diametrele
primitive ale roţilor de curea trebuie să nu fie mai mici decât valorile din tabelul 2.1.

Tabelul 2.1

Secţiunea Unghiul canalului 


canalului 380 360 340 320
şi tipul curelei
Diametrul de referinţă d d minim [mm]
trapezoidale
Y - 63 - 20
Z 90 - 50 -
A 125 - 75 -
B 200 - 125 -
C 300 200 - -
D 500 355 - -
E 630 530 - -

Pentru ca uzura curelei să fie minimă, se recomandă să nu se folosească în cazul


canalelor având   38 , roţi de curea cu diametre de referinţă mai mici decât
0

valorile din tabelul 2.2 .


Tabelul 2.2
Secţiunea SPZ SPA SPB SPC
canalului
Diametrul de 340 380 340 340 380 380
referinţă 63-80 >80 90- >118 140- >190 224- >315
minim 118 190 315
recomandat

Astfel , diametrul de referință al roții mici va fi dd1 = 160 mm.

2.3 Verificarea vitezei periferice :

Viteza periferică a curelei se calculează cu relaţia:


 dd1  n1
v = 3.219 [m/s]
60  100

Vitezele mici (4...5) m/s sunt utilizabile la transmiterea puterilor mici şi în


scopuri secundare, dar, la asemenea viteze nu se foloseşte întrega capacitate de
transmitere a curelei.Vitezele de lucru se limitează la 30m/s la curelele clasice şi la
40 m/s la cele înguste.
2.4. Diametrul de referinţă al roţii mari :

dd2=ic*dd1=304mm
Diametrul calculat se rotunjeşte la valoarea cea mai apropiată din seria
diametrelor de referinţă prevăzută în SR ISO 4183. Dacă rezultă o abatere prea mare
de la raportul de transmitere se caută o altă pereche de diametre de referinţă
2.5. Lungimea de referinţă a curelei :
Pentru transmisia paralelă lungimea se calculează cu relaţia:
C
Ld  2 A  W 
A
π
W= (d + dd2 ) = 728.849𝑚𝑚
2 d1

(dd2 − dd1 )2
C= = 5184 𝑚𝑚2
4

A = 0,7(dd1 + dd2 ) … 2(dd1 + dd2 ) = 1,18(dd1 + dd2 ) = 550 mm

Atunci lungimea de referință va fi:


Ld = 1838.275 mm

Valoarea obținută anterior se standardizează conform SR ISO 4184, astfel încât lungimea
primitivă standardizată este Ld = 1800 mm.

2.6 Distanţa efectivă dintre axe :

Lungimile primitive standardizate ale curelelor înguste: Tabel 2.3

Tip wp Ld
curea [mm]
mm
SPZ 8,5 630 710 900 900 1000 1120 1250 1400 1600 1800/
2240 2500 3150 3150 3550 2000
SPA 11 800 900 1120 1120 1250 1400 1600 1800 2000 2240/
2800 3150 4000 4000 4500 2500
SPB 14 1250 1400 1600 1800 2000 2240 2500 2800 3150 3550/
4500 5000 6300 6300 7100 8000 4000
SPC 19 2000 2240 2500 2800 3150 3550 4000 4500 5000 5800/
7100 8000 9000 10000 11200 1250 6300
0
(16X15) 16 3150-12500
Cu lungimea primitivă standardizată se calculază distanţa efectivă dintre axe:

Ld   1dd1  2dd 2 
A 360 = 555.776 mm
1
2sin
2
unde 1,  2 sunt unghiurile de înfăşurare pe cele două roţi. Acestea se calculează
cu relaţiile:
1  180   = 163.50
 2  180   = 196.50
în care  este unghiul dintre ramurile curelei:
dd 2  dd1
  2arcsin = 0.28
2A
Distanţa dintre axe trebuie să se poată regla între limitele  2  4%  Ld

2.7 Frecvenţa încovoierilor curelei :

v
f  103  z  = 3.576 [Hz]
Ld
în care z este numărul de roţi pe care se înfăşoară cureaua. Se recomandă ca
f  40Hz la curelele cu inserţie reţea şi f  80 Hz la curelele cu inserţie de tip şnur.

2.8 Numărul curelelor trapezoidale :

Numărul de curele z necesar pentru transmiterea puterii se determină cu


formula:
P1  c f
z = 5.101=> z = 5 curele.
P0  cL  c  cz
în care:
P1 = 16.317- puterea motorului în [kW];
P0 = 3.58- puterea nominală transmisă de o curea; am aflat P0 cu regula de 3 simpla
c = 0.99 - coeficientul unghiului de înfăşurare (tabel 2.5),
c f = 1 - coeficientul de regim (tabelul 2.7),
cL = 0.95- coefientul de lungime al curelei (tabel 2.8),
c z = 0.95 - coeficientul numărului de curele (tabel 2.6)

2.9. .Forţa periferică transmisă :


P1
F  103 = 5069.35[N] ,unde v
v
este viteza curelei exprimată în m/s.

2.10. Forţa de întindere a curelei :

Pentru a asigura o funcţionare normală, transmiterea puterii şi o durabilitate


optimă curelele se întind la montaj cu o forţă
S0 = (1,5....2)F = 1,5*F = 7604.02802
,unde F este forţa periferică transmisă.

2.11 .Forţa care solicită arborii


Se determină cu relaţia stabilită pentru transmisiile cu curele late, ţinînd cont
de numărul de curele z :

Q  z S12  2S1S2 cos   S22 = 9477.50869N

F e 
'

Unde : S1   '  102 Acv 2 = 1531.432N
z e   1 g
F 1 
S2   '  102 Acv 2 = 367.033 N
z e   1 g
dd 2  dd1
  2arcsin = 0.28rad
2A
2.12 Roţile pentru curele trapezoidale

Forma şi dimensiunile canalelor roţilor de curea sunt stabilite prin SR ISO 254, SR
ISO 225 şi SR ISO 9980 în şapte tipuri de dimensiuni: Y, Z, A, B, C, D şi E. (fig.2.3) şi
Tabelul 2.4 .
Fig.2.3 Dimensiunile roţilor de curea

Dimensiunile Roţilor de curea :


Tabelul 2.4

Secţiunea Y Z A B C D E (16)*
canalului
wd 5,3 8,5 11 14 19 27 32 16
bmin [mm] 1,6 2,5 3,3 4,2 5,7 8,1 9,6 4,7
hmin [mm] 4,7 9 11 14 19 19,9 23,4 16
f [mm] 7 1 8 1 10-1+2 12,5-1+2 17-1+2 24-1+3 29-1+4 14,5-1+2
e [mm] 8  0,3 12  0,3 15  0,3 19  0,4 25, 0,5 37  0,6 44  0,7 22  0,4
  0 
' ' '
36 ± 1 38 ±1 38 ±1 38 ±1 38 ± 30 38 ± 30 38 ± 30 38 ±1
'
32 ±1 34 ±1 34 ±1 36 ± 30 36 ± 30' 36 ± 30' 36 ± 30' 34 ±1
r [mm] 0,5 0,5 1,0 1,0 1,5 2,0 2,0 1,0

3. ANGRENAJUL CONIC CU DANTURĂ DERAPTĂ

3.1 Materiale pentru roţi dinţate


Pentru construcţia roţilor dinţate se poate utiliza o mare varietate de materiale.
Opţiunea asupra unuia sau altuia dintre acestea are implicaţii asupra gabaritului
transmisiei, tehnologiei de execuţie, preţului de cost etc.
Principalele materiale folosite în construcţia roţilor dinţate sunt: oţelurile,
fontele, unele aliaje neferoase şi materialele plastice.
Oţelurile sunt utilizate în general pentru angrenajele la care uzura trebuie să fie
cât mai mică. Dintre acestea se folosesc oţelurile carbon de calitate şi oţelurile aliate.
care se supun unor tratamente termice în scopul ameliorării caracteristicilor
mecanice. Se pot face următoarele recomandări pentru alegerea oţelurilor:
- Este bine ca roţile angrenajului să nu fie executate din acelaşi material.
- Roata conducătoare funcţionează în condiţii mai grele decât roata condusă,
deci trebuie să fie executată dintr- un material cu caracteristici mecanice
superioare.
Câteva combinaţii de materiale recomandate sunt:
OLC45 / OLC35; OLC60 / OLC45; OLC60 / OLC35; 40Cr10 / OLC45;
OLC35 / OL70; OLC15 / OLC10; 41MoCr11 / 40Cr10; 33MoCr11 / OLC45 etc.
Fontele se utilizează pentru angrenajele de dimensiuni mari care funcţionează cu
viteze periferice scăzute. Roţile dinţate executate din fonte rezistă bine la uzură dar
nu se recomandă în cazul solicitărilor de încovoiere mari.
Pentru roţile dinţate puţin solicitate se utilizează materiale neferoase de tipul
alamei şi bronzului. Aceste materiale se prelucrează uşor, se comportă bine la uzură
şi sunt antimagnetice, dar sunt scumpe.
Materialele plastice se utilizează acolo unde condiţiile de exploatare a roţilor
dinţate permit acest lucru. Ele prezintă avantajul reducerii zgomotului, dar nu pot fi
folosite decât într-un domeniu restrâns de temperatură şi umiditate.

Tabel 3.1
Rezistenţe admisibile pentru roţi cu flancuri dure (HB>350); Nb=107cicluri
Calitate şi Simbol r  1 Duritatea HB  a0  ak
tratament DIN STAS  [N/mm2] [N/m Miez Superf [N/mm2 [N/m
m2] ] m2]
C10 OLC10 450-600 250 170 590 200
C15 OLC15 500-650 280 190 736 220
Oţel de 16MnCr5 18MC10 800-1100 - 270 650 420
cementare 20MnCr5 18MC10 1000-1300 - 360 650 470
15CrNi6 15CN15 900-1200 - 310 650 440
Vezi
18CrNi8 15CN15 1200-1450 - 400 650 470
Tab.3.2
Oţel călit CK45 - 650-800 - 220 595 315
superficial 37MnSi5 35MS12 900-1050 - 270 560 340
cu flacără 35MnSi4 - 900-1100 - 275 615 350
sau CIF 41Cr4 40C10 900-1100 - 275 587 350
Oţel 41Cr4 40C10 1400-1800 - 460 595 320
cianurat 37MnSi5 35MS12 1500-1900 - 470 550 350
Notă.
1.Valorile sunt valabile pentru o bază a dintelui racordată cu o rază r1  0,2  m .
2. Valorile sunt valabile pentru călirea superficială până peste baza dintelui;
pentru călire în adîncime (în toată masa) sunt cu 20% mai mici; La călirea
superficială numai a flancului  a 0  250 N / mm 2

Tabel 3.2
Rezistenţe admisibile la tensiuni de contact pentru roţile cu flancuri dure
( N b  5  10 7 cicluri, adică durabilitate nelimitată)
Rezistenţa
Material Tratament DuritateaHRC admisibilă
termic  ak [N/mm2]
Oţeluri carbon şi aliate Călire cu 40…55 (18…21)HRC
revenire joasă
Călire 40…55 (17,5…20)HRC
superficială
Oţeluri carbon 17 HRC
Oţeluri slab aliate ca:15CO8;20 Cementare 55-63 (21,5…23)HRC
MoC12
Oţeluri bogat aliate ca:13CN30; (23…25)HRC
15MoMC12; 21MoMC12; 20MoN35
Oţeluir nitrurate Nitrurare 44-59 (21,5…23)HRC
3.2 Calculul angrenajului este sistematizat în tabelul următor:

Tabelul nr.3.3

CALCULUL ANGRENAJULUI CONIC CU DANTURĂ DREAPTĂ

1. Calculul de rezistenţă dimensionare :

1.1. Date inițiale :

- P1 = 16.317 ;
𝑛1
- ω1 = π = 40.234[rad/s]
30
- i12 = 1.4 ;
-  A = 900 ;
1.2. Materialul roților :

Oțel de cementare 20MnCr5 STAS cu  a 0 =470 [N/mm2] și  ak =1200 [N/mm2].

1.3. Clasa de precizie și jocul dintre flancuri :

Se stabileşte în funcţie de viteza de lucru :

P1 ∙ n12
4
v = 0,1 √ = 3.622m/s
i12

1.4. Numărul de dinți ai roților :

z1 - conform Tabel 3.4 (Gleason) sau Tabel 3.5 (Nieman) ; z1 = 15 ;

z2  i12  z1 = 21 ;

1.5. Numărul critic de dinți. Solicitarea periculoasă :

 z1  i
2
12 
 2i12  1 
   6,8  10  a20 ;
5
z1cr = 272.748;
 cf cr i12  ak

Atunci z1 < z1cr, atunci solicitarea periculoasă este cea de contact.

1.6. Coeficientul de lățime a danturii :

B
G  = 0.25 (cel maxim recomandat)
G

1.7 . Coeficientul de repartiție al sarcinii :

K r - Se alege in funcţie de  G  i12  1 =0.61(lagăre apropiate,tabel nr. 4.2) şi de


poziţia pinionului pe arbore(pinion în consolă față de lagăre).

1.8 . Coeficientul dinamic :


K d - se alege în funcţie de viteza de lucru, clasa de precizie şi de duritatea
materialului.(Tab 4.3)

Kd = 1.2;

1.9 . Calculul generatoarei de divizare maximă :

G  2
i12 1  1
23
 340  kM t1
 1  0,5      i = 81.71mm ;
 G ak  G 12

K=Kr⋅Kd = 1.2 ;

1.10. Modulul maxim :

2G sin  d 1
m = 6.646 mm ;
z1

sin  A
tg d 1  = 0.55 ;
i12  cos s A

Conform tabelului [4.5] alegem modulul standardizat m = 6 mm.

1.11 . Modulul mediu :

mm  m 1  0,5 G  = 5.25 mm ;

1.12. Recalcularea generatoarei cu modulul standardizat :


m z
G  STAS 1 = 73.77 mm
2sin 1
1.13. Viteza reală de lucru :

( 1  0.5  )
v  m 1 z1  1.584
3
2 10

1.14. Recalcularea coeficientului dinamic :

5,5  v
kd  = 1.229 ⇒ K=Kr⋅Kd= 1⋅1.29 = 1.229 ;
5,5

1.15. Lăţimea danturii :

2
2 1/2
3 340 K ⋅ Mt1
G= (i12 + 1) ⋅ √( ) ⋅
(1 − 0,5 ⋅ ψG ) ⋅ σak ψG i12

ψG − ψ2G + (0,5)3 ∗ ψ3G = 0.154 ⇒ ψG = 0.391

Atunci lățimea danturii va fi B =32.68mm. Rezulta latimea B=32.68 mm.

Cu valorile determinate se continuă calculul geometric al angrenajului.


2. CALCULUL GEOMETRIC AL ANGRENAJULUI :

2.1. Elementele de definire a angrenajului :

2.1.1. Unghiul dintre axe :  A = 900 ;

2.1.2. Unghiul profilului de referinţă :  0  200 ;

2.1.3. Coeficientul înălţimii capului de referinţă : f 0  1 ;

2.1.4. Coeficientul jocului de referinţă la fund : w0  0,188 (Gleason) ;

2.1.5. Modulul maxim : m = 6 mm ;

2.1.6. Numerele de dinţi : z1 = 15 , z2 = 21 ;

2.1.7. Deplasările specifice radiale : ξ1 = 0.48 (ξ1 = −ξ2 ) ;

2.1.8. Deplasările specifice tangenţiale : τ = 0.04 ;

2.2. Elementele geometrice ale roţilor şi angrenajului :

2.2.1. Semiughiurile conurilor de divizare :


si n δA
tgδd1 = = 0.55 ⇒ δd1 = arctg(0.55) =0.67
i12 +co s δA

i12 ⋅ sin δA
tgδd2 = ⇒ δd2 = 0.71
1 + i12 ⋅ cos δA

2.2.2. Diametrul de divizare :

Dd1 = m ⋅ z1 = 90 mm
Dd2 = m ⋅ z2 = 126 mm
2.2.3. Generatoarea de divizare maximă :

Dd1 Dd2
Gmax = = = 102.273
2⋅sin δd1 2 ⋅sin δd2

2.2.4. Lăţimea danturii :

B   G G = 32.68 mm

2.2.5. Numărul de dinţi ai roţii plane :

z1 z2
z0 = = = 34.091
sin δd1 sin δd2

2.2.6. Înălţimea capului de divizare a dintelui :

ad = m(f0 + ξ) ⇒ ad1 = 8.1 𝑚𝑚

ad2 = 3.9 𝑚𝑚

2.2.7. Înălţimea piciorului de divizare a dintelui :

bd = m(f0 + w0 − ξ) ⇒ bd1 = 9.228mm


bd2 = 5.028 𝑚𝑚

2.2.8. Înălţimea dintelui :

h = ad + bd = 17.328 mm

2.2.9. Unghiul capului de divizare al dintelui :


ad
tg ed  ⇒ γed1 = arctg(𝑎𝑑1 /𝐺) = 0.0877 rad
G
γed2 = arctg(𝑎𝑑2 /𝐺) = 0.04197 rad

2.2.10. Unghiul capului de divizare al dintelui :

bd
tg id  ⇒ 𝛾𝑖𝑑1 = 𝑎𝑟𝑐𝑡𝑔(𝑏𝑑1 /𝐺) = 0.100 rad
G
𝛾𝑖𝑑2 = 𝑎𝑟𝑐𝑡𝑔(𝑏𝑑2 /𝐺) = 0.0549 rad

2.2.11. Semiunghiul conului de vârf :

δe1 = 0.46 + 0.087 = 0.547


Cu joc variabil :  e   d   ed ⇒ { 𝑟𝑎𝑑
δe2 = 1.10 + 0.041 = 1.141

Cu joc constant :  e1   d 1   id 2 și  e 2   d 2   id 1 ⇒
𝛿 = 0.46 + 0.0419 = 0.501
{ 𝑒1 rad
𝛿𝑒2 = 0.087 + 1.10 = 1.187

2.2.12. Semiunghiul conului de fund :

δi1 = 0.46 − 0.100 = 0.36


 i   d   id ⇒ { rad
δi2 = 1.10 − 0.054 = 1.046

2.2.13. Diametrul de vârf :

De1 = 104.483
De  Dd  2ad cos  d ⇒ { mm
De2 = 129.432

2.2.14. Diametrul de fund :


Di1 = 73.5
Di  Dd  2bd cos  d ⇒ { mm
Di2 = 117.879

2.2.16. Arcul de divizare al dintelui :

sd  m  0,5  2 tg0    ⇒ sd1 = 11.177


sd2 = 8.153mm

2.2.17. Unghiul de rabotare :

0.5 Sd1  bd1 0.36


 1  57.296  6.804
75.037

0.5 Sd2  bd2 0.36


 2  57.296  4.495
75.037

2.3 Elementele angrenajului echivalent :

2.3.1. Diametrul de divizare echivalent :


Dd1
Ddε1 = = 100.671mm
Dd cos δd1
Ddε = ⇒
cos δd Dd2
Ddε2 = = 286.364 mm
{ cos δd2

R dε1 = 50.336mm
R dε2 = 143.182 mm

2.3.2. Diametrul de vârf echivalent :


D = 116.871
De  Dd  2ad ⇒ { eε1 mm
Deε2 = 294.164

2.3.3. Diametrul de bază echivalent :

Dbε1 = Ddε1 cosα0 = 93.624mm


Db  Dd cos 0 ⇒ {
Dbε2 = Ddε2 cosα0 = 266.318 mm
R bε1 = 46.812mm
R bε2 =133.159mm

2.3.4. Distanţa dintre axe echiv. :

A  Rd 1  Rd 2 ⇒ Aε =
Ddε1
+
Ddε2
= 193.517mm
2 2

2.3.5. Gradul de acoperire :

Re21  Rb21  Re22  Rb22  A sin  0



 m  cos  0
2 2 2 2
√(Deε1) −(Dbε1) +√(Deε2 ) −(Dbε2 ) −Aε sinα0
2 2 2 2
⇒ε= = 1.805
π∙m⋅cosα0
2.4. Elemente pentru măsurarea grosimii dintelui :

2.4.1. Coarda nominală de divizare a dintelui (joc nul între flancuri) :

sd3 cos  d g = 11.151 mm


gd  sd  ⇒ { d1
6Dd2 g d2 = 8.15mm

2.4.2. Coarda efectivă de divizare a dintelui (care se indică pe desen) :


g def   g d  Asmin   Ts

2.4.3. Înălţimea la coarda de divizare :

sd2 cos  d
K d  ad  ⇒ Kd1 = 8.41 mm
4 Dd
Kd2 = 3.958mm

2.5. Forţele din angrenajul conic cu dantură dreaptă :

Mt1
Ft1 = = Ft2 = 8478.66N
𝑅dm1

Fr1  Fr cos  d 1  Ft  tg 0  cos  d 1 = 2686.04N

Fax1  Fr sin  d 1  Ft  tg 0  sin  d 1 = 1404.06N

4. CALCULUL ANGRENAJULUI CILINDRIC CU


DANTURĂ DREAPTĂ :

4.1. Calculul de rezistenţă :

4.1.1 Date iniţiale:

- P2 = 15.351KW ;
𝑛
- ω2 = π 2 = 28.739[rad/s] ;
30
- i34 = 1.5 ;

4.2. Materialul roţilor :


Alegem din STAS 20MnCr5, cementat la HRC=55÷57 . Vom avea 𝐚𝟎 =
𝟒𝟕𝟎𝐍/𝐦𝐦𝟐.

Atunci vom avea ak = (21,5 ÷ 23) ∙ HRC => 𝐚𝐤 = 𝟏𝟐𝟎𝟎 𝐍/𝐦𝐦𝟐 .

4.3. Clasa de precizie şi jocul dintre flancuri :

4 P2 ∙n22
v = 0,1√ = 2.963 m/s
i34

4.4. Numărul de dinţi ai pinionului. Solicitarea periculoasă :

Se alege z 3 ( valori recomandate între 14-22 dinţi) ⇒ z3 = 18 dinți ;


z 4  z3  i34 = 27 dinți ;

 z3 
   6,8  10 5 i34  1   a 0 = 369.907 ;
c  i34  ak 2
 f 3  cr

Din monograma standardizată va rezulta z3cr = 60 dinți. Atunci z3 < z3cr, atunci
solicitarea periculoasă este cea de contact.

4.5. Distanţa de referinţă dintre axe :

Din standard alegem:


A = 0.25 ;
Kr = 1 ;
Kd = 1.2 ;
K = K r K d = 1 ∙ 1.2 = 1.2 ;

În cazul unui angrenaj zero, cu solicitarea periculoasă reprezentată de cea de


contact, vom calcula distanța de referință dintre axe astfel:

2
 345  KM t2
A 0  i 34  1 
3  = 124.999726mm ;
 σ ak  ψ A i 34
4.6. Modulul danturii :

2A 0 2A 0
m  => 𝑚 = 5.55554mm ;
z 3  z 4 z 3 i 34  1

Alegem din standard modulul m = 5 mm.

4.7. Recalcularea distanţei de referinţă dintre axe cu modulul standardizat :

mSTAS
A0  z1  z2  =135 mm ;
2

4.8. Distanţa dintre axe (A) :

Conform STAS 5632-73 => A=140 mm ;

4.9. Lăţimea danturii :

4.9.1. Unghiul de angrenare:

A0
 r  arccos cos 0 = 0.432 rad ;
A
4.9.2. Diametrele de divizare :

Dd3 = m ∙ z3 = 108 mm ;

Dd4 = m ∙ z4 = 162 mm ;
4.9.3. Viteza la cercul de rostogolire :
2A
Dr3 = = 112mm ;
(i34 +1)

Dr 3 n3
v = 1.07292 [m/s] ;
60

4.9.4. Coeficientul dinamic :

5,5  v
Kd  = 1.118 ;
5,5

3452 ∙1.545∙513.774∙104 ∙2.93


A = = 0,199
1253 ∙1182.52 ∙1.9

4.9.5. Lățimea danturii :

B = A ∙ A = 27.884mm

4.2. Calculul geometric al angrenajului cilindric :

4.2 1. Elementele de definire a angrenajului :

4.2.11. Unghiul profilului de referinţă :  0  20 0 ;

4.2.12. Coeficientul înălţimii capului : f0 1 ;

4.2.13. Coeficientul jocului la capul dintelui : w0  0,25 ;

4.2.14. Modulul danturii : m = 5 ;

4.2.15. Numerele de dinţi ai roţilor : z3 = 18 ; z4 = 27 ;

4.2.16. Deplasarea specifică a profilului :


 4  0.79  3  0.35

4.2.3. Verificarea încadrării în limitele generării :

4.2.3.1. Subtăierea :

z
  f 0  sin 2  0 => ξ3 > 0.01 ;
2
ξ4 > −0.485 ;

Aceste condiții fiind indeplinite nu se va produce subtăierea.

4.2.3.2. Ascuţirea dinţilor :

  cos  0
s e  m  2  tg 0  z inv 0  inv e  => s1 = 10.9 ;
2  cos  ee
s2 = 9.248; => se ≥ 0,5∙m = 3 ; =
>

=> pentru roţi cu dinţi căliţi ;

4.2.4. Verificarea încadrării angrenajului în limitele angrenării :

4.2.4.1. Interferenţa primară :


𝑧
Re4 = m( 4 + 𝑓0 + ξ4 ) = 84.09mm ; Re3 = 60.06;
2

𝑚∙𝑧4 cos 𝛼0
Rr4 = ∙ = 78.3mm ; Rr3 = 54mm ;
2 cos 𝛼𝑟

2
z rmin  = 2.0167 ;
i 2
34  1  2i 34 sin 2 α r  i 34
ar4 = Re4 – Rr4 = 5.79;
cos 𝛼𝑟 𝑎𝑟4
z3 ≥ ∙ 𝑧𝑟 𝑚𝑖𝑛 => z3 ≥ 0.934 ;
𝑚∙cos 𝛼0

4.2.4.2. Interferenţa în zona de racordare :

Rb4 = Rd4 ∙ cos 𝛼0 = 78.57mm ; Rb3 = 46.98;

2 2 𝑚(𝑓0 −ξ3 )
Asin 𝛼𝑟 - √𝑅𝑒4 − 𝑅𝑏4 ≥ Rd3 sin 𝛼0 - => 20.04≥ 0.889 ;
sin 𝛼0

2 2 𝑚(𝑓0 −ξ4 )
Asin 𝛼𝑟 - √𝑅𝑒3 − 𝑅𝑏3 ≥ Rd4 sin 𝛼0 - => 20.079≥ 1.334 ;
sin 𝛼0

4.2.4.3. Jocul la capul dintelui :

z3  z4
w0  λ 0  ξ 0   w min ; wmin ≥ (0,05….0,1)
2

0.25 ≥ 0.1

4.2.4.4. Gradul de acoperire :

2 − 𝑅 2 + √𝑅 2 − 𝑅 2
√𝑅𝑒3 𝑏3 𝑒4 𝑏4 − 𝐴 sin 𝛼𝑟
𝜀= = 1.651;
𝜋𝑚∙cos 𝛼0

4.3. Forţele din angrenajul cilindric cu dinţi drepţi :

2𝑀𝑡3
Ft3 = = Ft4 = 9891.77026N ;
𝐷𝑑3

Fr3 = Ft3 tan 𝛼0 = Fr4 = 3561.03729N ;


5. CALCULUL ARBORILOR

a) Forțele care acționează pe arbore :

b) Valorile forțelor sunt :

1. Pentru angrenajul conic :

Ft - forța tangențială ;
Fr - forța radială ;
Fa - forța axială ;

Mt1
Ft1 = = Ft2 = 8478.66022N ;
𝑅dm1

𝐹𝑟1 = 𝐹𝑟𝜀 cos 𝛿𝑑1 = 𝐹𝑡1 ∙ tan 𝛼0 ∙ cos 𝛿𝑑1 = 2686.03956N ;

𝐹𝑎1 = 𝐹𝑟𝜀 sin 𝛿𝑑1 = 𝐹𝑡1 ∙ tan 𝛼0 ∙ sin 𝛿𝑑1 = 1404.066N;

𝐹𝑟2 = 𝐹𝑟𝜀 cos 𝛿𝑑2 = 𝐹𝑡2 ∙ tan 𝛼0 ∙ cos 𝛿𝑑2 = 1404.066 N;

𝐹𝑎2 = 𝐹𝑟𝜀 sin 𝛿𝑑2 = 𝐹𝑡2 ∙ tan 𝛼0 ∙ sin 𝛿𝑑2 = 2686.03956N ;


Dacă 𝛿𝐴 = 90° => Fr1 = Fa2 și Fr2 = Fa1 ;

2. Pentru angrenajul cilindric :

2𝑀𝑡3
Ft3 = = Ft4 = 9891.77 N ;
𝐷𝑑3

Fr3 = Ft3 tan 𝛼0 = Fr4 = 3561.037N;

2 2
𝐹𝑛 = √𝐹𝑡3 + 𝐹𝑟3 = 15166.317N – forța normală pe flancul dintelui ;

Arborele de intrare :

1. Materialul arborelui :

Ținând seama de solicitări și de condițiile de lucru a fusurilor se consideră


corespunzător un oțel carbon cu tratament de îmbunătățire: OLC45 (STAS 880-80)
σ r  600N/mm 2
σ c  400N/mm 2
σ a  200N/mm 2

30∙106 ∙P1
Mt1 = = 405548.161 N ∙ mm ;
π∙n1

2. Predimensionarea la torsiune :

Din intervalul de valori 𝜏𝑎𝑟 = (12 … 35) se alege 𝜏𝑎𝑟 = 30 𝑁⁄𝑚𝑚2 ;

𝑛𝑚𝑒
n1 = = 384.211 𝑟𝑜𝑡⁄𝑚𝑖𝑛 ;
𝑖𝑐
3 1
𝑑 = √16 ∗ 𝑀𝑡1 = k 3√𝑀𝑡1 = 25.907mm ;
𝜋∗𝜏 𝑎𝑟

Majoram pentru canalul de pană cu 4%.


Admitem d = 27 mm.

3. Predimensionarea la torsiune și încovoiere :

Se consideră pentru arbore următoarele dimensiuni :

e = 12 mm (Distanţa de la roţi la perete) ;

f = 15 mm (Distanţa dintre roţi) ;

lrcurea = 2(e+f) = 54 mm ;

l1 = 15 mm (Distanţa de la piesa în consolă la perete) ;

l2 = (1.2...1.5)d = 1.5∙ 38 = 41.65 mm (Lungimea părţii de calare a piesei în consolă)


;

lcapac = 10 mm (Înălţimea capacului) ;

lrulment = 1.15 ∙ d = 31.93 mm ;

a3 = 0.5 ∙ lrcurea + l1 + lcapac + 0.5 ∙ lrulment = 67.969 mm ;

l = 3 ∙ d = 83.31 mm ;

a1 = lrulment + l = 115.25 mm ;

lu = 0.1 ∙ d = 2.77 mm (lungimea umărului) ;

lpinion = 20 mm ;

a2 = 0.5 ∙ lrulment + lu + 0.5 ∙ lpinion = 28.74 mm ;


*

1) În plan orizontal :
Q v = 9477.509N
Ft = 8478.66 N
Fr1 = 2686.04 N
Fa1 = 1404.066N
R d1 = 45 mm

M A : QV a3  VB1a1  Fr1 (a1  a2 )  Fa1Rdm1  0


M B : QV (a1  a3 )  Fr1a2  Fa1 Rd1  VA1a1  0

−Fa1 R d1 + Fr1 a2 + Q v (a1 + a2 )


=> VA1 = = 12096.142 N
a1
HB1 = Fa1 = 1404.066 N ;
=> 𝑉B1 = Fr1 + VA1 − Q V = 5304.673 N

a) Se trasează diagrama forțelor tăietoare:


TA = Q V − VA1 = −2618.633 N
TB = Q V − VA1 + VB1 = 2686.04 N

Q
Tb Fr1
+

+
-
Ta
b) Se trasează diagrama de momente încovoietoare:

MAh = Q V a3 = 612720.937 Nmm

MBh = MAh + (Q V − VA1 )a1 = 373639.739 Nmm

MCh = MBh + TB a2 = 440387.822Nmm

+
373639.7393
440387.822
1
612720.937
B

2) În plan vertical :
M A : Ft1 (a1  a2 )  VB 2 a1  0
M B : Ft1a2  VA2 a1  0
a1 + a2
=> 𝑉B2 = Ft1 = 10786.379N;
a1
a2
=> 𝑉A2 = Ft1 = 2307.719 N
a1

a) Se trasează diagrama forțelor tăietoare:


TA2 = VA2 = 2307.719 N
TB2 = VB2 − VA2 = 8478.66 N
Ft1 = 8478.66 N

b) Se trasează diagrama momentelor încovoietoare:


MAV = 0
MBV = −VA2 a1 = −210694.706 Nmm
MCV = MBV + (VB2 − VA2 )a2 = 0
3) Diametrele arborelui :

1) Calculăm diametrul arborelui pentru punctul B pentru că acolo solicitarea este


cea mai mare.
a) Momente încovoietoare maxime:
- în plan orizontal :

|MAh | = 612720.937 Nmm ;

- în plan vertical :

|Mav | = 0 Nmm ;

b) Momentul rezultant:

2 2 = 612720.937 Nmm ;
MiArez = √Mah + Mav

c) Momentul echivalent:
Coeficientul a se alege considerându-se încovoierea alternant simetrică și
torsiunea constantă:
σ a 1  65 N/mm 2
σ a  230 N/mm 2
σ a 1
α  0.28
σa
2 2
MeB = √MiArez + α2 Mt1 = 623347.999 Nmm ;

d) Diametrul:
3 MeB
d = √32 = 46.055 mm
πa−1

2) Diametrul minim cu condiția de rezistență în punctul C și de montaj a roții


conice.
a) Momentele încovoietoare maxime:
- în plan orizontal :

MBh = 373639.739Nmm

MCh a2
x= = 13.444 mm
MCh + MBh

lpinion
−x
Mxh = MBh 2 = −112811.339 Nmm
a2 − x

- în plan vertical:
lpinion
MBv
Mxv = 2 = −84786.602 Nmm
a2

b) Momentul încovoietor rezultant:


2 2 = 141121.104 Nmm
MiCrez = √Mxh + Mxv
c) Momentul echivalent:
2 2
MeC = √MiCrez + α2 Mt2 = 206647.494Nmm
d) Diametrul:
3 MeC
d = √32 = 31.874 mm
πa−1

Aleg d= 32 mm.

3) Pentru zona de calare a roții de curea.


a) Momentul de încovoiere:

𝑀𝐴ℎ
𝑀𝑂ℎ = 𝑙𝑟𝑐𝑢𝑟𝑒𝑎 ∙ = 255892.735 N∙ 𝑚𝑚 ;
2∙𝑎3

b) Momentul încovoietor rezultant:

MiOrez = MOh = 255892.735 N∙ 𝑚𝑚 ;

c) Momentul echivalent :

2 2
𝑀𝑒𝑂 = √𝑀𝑖𝑂𝑟𝑒𝑧 + 𝛼 2 ∙ 𝑀𝑡2 = 297101.182N∙ 𝑚𝑚 ;

d) Diametrul :

3 Me0
d = √32 = 35.975 mm
πa−1
Arborele intermediar :

a) Materialul pentru arbore


Tinând seama de solicitări și de condițiile de lucru a fusurilor se consideră
corespunzător un oțel carbon cu tratament de îmbunătățire: OLC45 (STAS 880-80)
cu urmatoarele caracteristici:

σ r  600N/mm 2
σ c  400N/mm 2
σ a  200N/mm 2
Mt2=534155.594Nmm.

b) Predimensionarea la torsiune :

Mt2
d  k 3 M t 2 , k  0.25.......0.35
  t a
3

alegem k = 0.35 si rezultă d= 28.398mm.

Aleg d= 30 mm .

c) Predimensionarea la torsiune și încovoiere :

Se consideră pentru arbore următoarele dimensiuni :

lcon = 24 mm – lățimea roții conice ;

f = 10 mm –distanța dintre roți ;

lu = 0.1d = 2.5 mm – lungimea umărului ;

lcil = 31.5 mm – lățimea roții cilindrice ;

lf = 10 mm – lățime fus ;

l lcon
a1 = f + lu + = 19.5 mm ;
2 2
𝑙𝑐𝑜𝑛 𝑙𝑓
a2 = +f+ = 27 mm ;
2 2

𝑙𝑐𝑖𝑙 𝑙𝑓
a3 = +f+ = 30.75 mm ;
2 2

d) Reacțiuni și momente încovoietoare :


R dm1 = 45 mm
R dm2 = 63 mm
1) În plan orizontal:

M A :H B (a 1  a 2  a 3 )  Ft1R dm1  Ft2 R dm2  Fr1a 1  0


M B : H A (a 1  a 2  a 3 )  Ft1R dm1  Fr2 R dm2  Fr2 a 3  0

(Ft1 ∙Rdm1 + Ft2 ∙Rdm2 − Fr1 ∙a1 )


HB = = 15763.838 N ;
a1 +a2 +a3

(Fr2 ∙Rdm2 +Fr2 ∙a3 − Ft1 ∙Rdm1 )


HA = = - 3235.062N;
a1 +a2 +a3

a) Se trasează diagrama T:

TA=HA= -3235.062;N

TC=HA+Fr1= -549.022;N

TD=TC-Fr2= -1953.088 N

TB=TD+HB= 13810.75N

b) Se trasează diagrama de momente încovoietoare :

MAh= 0 ;

MBh= 0 ;

MCh=HA∙a1+Ft1∙Rdm1= 318456.008Nmm ;

MDh = HA∙ (a1 + a2) + Fr1∙ a2 + Ft1∙ Rdm1 = 303632.413 Nmm ;

2) În plan vertical:
M A : Ft1a1  Ft 2 (a1  a 2 )  VB (a1  a 2  a3 )  0
M B : Ft1 (a 2  a3 )  Ft 2 a3  V A (a1  a 2  a3 )  0

[ Ft1 ∙a1 +Ft2 ∙(a1 +a2 ) ]


VB = = 10630.43 N ;
a1 +a2 +a3

[ Ft1 ∙(a2 +a3 )+Ft2 ∙a3 ]


VA = = 10718.14N;
a1 +a2 +a3

a) Se trasează diagrama T:

TA=VA= 10718.142 N;
TC=TA-Ft1= 2239.482N ;
TD=TC-Ft2= - 11865.194 N ;

b) Se trasează diagrama de momente:

MAv=0 ;
MCv= TAa1= 209003.76Nmm ;
MDv= MCv+TCa2= 269469.77Nmm ;
MBv= MDv+TDa3= 0 Nmm ;
b) Diametrele arborelui:

1) Diametrul fusului în punctul B:

a) Momente încovoietoare maxime :


- în plan orizontal

M Dhl f / 2
M xh   38.2 KNmm
a3

Mxh = 49371.12Nmm ;

- in plan vertical

M Dvl f / 2
M xv   7.6 KNmm
a3

Mxv = 43816.22Nmm ;

b) Momentul rezultant :
M ix  M xh 2  M xv 2  38.94KNmm

Mix = 49371.56Nmm ;
c) Momentul echivalent :
M e  M ix 2  ( M t 3 )2  68.2KNmm

Me = 233209 Nmm ;
d) Diametrul :
32M e
d 3  23.6
 a 1

d = 32.81 mm ;

Alegem d= 35 mm.
2) Diametrul suprafeței de montaj a roții conice :
a) Momente încovoietoare maxime :
- în plan orizontal :
MCh = 318456.008Nmm ;

- în plan vertical
MCv = 209003.767 Nmm ;

b) Momentul resultant
M iC  M Ch 2  M Cv 2  202KNmm

MiC = 380915.74Nmm
c) Momentul echivalent :
M e  M iC 2  ( M t 2 )2  56KNmm

Me = 409737.5Nmm
d) Diametrul :
32M e
d3  42
 a1

d = 40.04
Alegem d= 40 mm.

3) Diametrul suprafetei de calare a roții cilindrice:


a) Momente încovoietoare maxime:
- în plan orizontal:

MDh = 303632.41 Nmm


- în plan vertical:

MDv = 269469.77Nmm

b) Momentul rezultant:
M iD  M Dh 2  M Dv 2  194KNmm
MiD = 405963.79Nmm
c) Momentul echivalent:
Me  M iD 2  ( M t 3 )2  201KNmm

Me = 459498.63 Nmm

d) Diametrul:
32M e
d 3  38
 a 1

d = 41.60mm
Alegem d= 42 mm.

4) Calculăm diametrul fusului din A:


a) Momente încovoietoare maxime:
- în plan orizontal :
M Chl f / 2
M xh   44 KNmm
a1

Mxh = 81655.38Nmm

- în plan vertical :
M Cvl f / 2
M xv   12 KNmm
a1

Mxv = 53590.7 Nmm

b) Momentul rezultant:
M ix  M xh 2  M xv 2  45KNmm

Mix = 218903.00 Nmm


c) Momentul echivalent:
M e  M ix 2  ( M t 3 )2  71.84KNmm

Me = 305613.3Nmm
d) Diametrul:
32M e
d 3  27.7mm
 a 1

d = 36.31mm
Alegem d= 38 mm.

Arborele de ieșire

a) Materialul folosit pentru arbore


Tinând seama de solicitări și de condițiile de lucru a fusurilor se consideră
corespunzător un oțel carbon cu tratament de îmbunătățire: OLC45 (STAS 880-80)
cu următoarele caracteristici:
σ r  600N/mm 2
σ c  400N/mm 2
σ a  200N/mm 2
Mt3= 761652.46N ∙ mm;
Ft3 = 9891.7 N;
Fr3 = 3561.03N ;

b) Predimensionarea la torsiune
Mt3
d3  k 3 M t 3 , k  0.25.......0.35
  t a

M t3  761652.46 Nmm, alegem k=0.35 => d= 31.963 mm.


Alegem d=35 mm .

c) Schema de încărcare
y x

b=34 a=78 70

d) Calculul reacţiunilor

F j 0
H 4  H 2  Ft3
M j
0
b  Fr3  (a  b)  V2  0
b  Ft3  (a  b)  H 2  0

Fr3
V2 = b∙ = 1055.12N;
(a+b)

V4 = V2 – Fr3 = - 2505.91N;
b
H2 = - Ft3 ∙ = - 9823.00N;
a+b

H4 = Ft3 + H2 = 68.761N;

e) Diagramele de momente

1. Moment de încovoiere orizontal:

M iH 43 ( x )  V4  x;
M iH 32 ( x)  V4  x  Fr 3  ( x  b);
M iH 21 ( x )  V4  x  Fr 3  ( x  b)  V2  ( x  b  a );

Mih1 = 0 ;
Mih3 = - V4∙b = 100236.6 Nmm ;

Mih2 = - V4∙ (𝑎 + b) – Fr3∙ 𝑎 = 0 ;

100236.6 Nmm

2. Moment de încovoiere vertical:

M iV 43 ( x )  H 4  x;
M iV32 ( x )  H 4  x  Ft 3  ( x  b);
M iV 21 ( x )  H 4  x  Ft 3  ( x  b)  H 2  ( x  a  b);

Miv3 = H4 ∙ b = 2750.443 Nmm ;

Miv2 = H4 ∙ (a + b) – Ft3 ∙ 𝑎 = 0 ;

Miv1 = 0 ;

2750.443Nmm

3. Moment de încovoiere rezultant:

2 2
Mirez = √𝑀𝑖𝑣3 + 𝑀𝑖ℎ3 = 100274.334Nmm ;
+

100274.334 Nmm

4. Moment de torsiune:

761652.461Nmm

5. Moment de încovoiere echivalent:

M iech   M t  , 𝛼 = 0,28.


2 2
M irez
Miech1= 575075 Nmm
Miech2= 612389 Nmm
Miech3= 633798 Nmm
Miech4= 611389 Nmm

+
575075 Nmm
611389 Nmm
633798 Nmm

f) Predimensionarea la solicitarea compusă

În secţiunile importante, în care avem solicitări importante şi concentratori de


tensiune precum şi în dreptul umerilor (dacă există) de la fusuri, se calculează
diametrele secţiunilor d i , solicitarea echivalentă fiind una de încovoiere:
32  (M iech ) i
di  3
π a -1
1) Diametrul în secţiunea 1:

3 M
d1 = √32 ∙ iech1 = => d1 = 45.41 ;
π∙σ a−1

Alegem d = 48 mm.

2) Diametrul în secţiunea 2:

3 M
d2 = √32 ∙ iech2 = => d2 = 45.69 ;
π∙σ a−1

Alegem d = 48 mm.

3) Diametrul în secţiunea 3:

3 M
d3 = √32 ∙ iech3 = => d3 = 46.64 ;
π∙σ a−1

Alegem d = 48 mm.

4) Diametrul în secţiunea 4:

3 M
d4 = √32 ∙ iech4 = => d4 = 45.69 ;
π∙σ a−1

Alegem d = 48 mm.

6. CALCULUL PENELOR :
Pentru toate cazurile se folosesc pene longitudinale paralele fixate fără
șuruburi, cu agrafe rotunde (STAS 880-80). Materialul penelor este același cu al
arborilor: OLC 45 (STAS 880-80) cu următoarele caracteristici mecanice:
σ as  120 N/mm 2
σ r  660 N/mm 2
σ c  400 N/mm 2
τ af  100 N/mm 2

1. Pene pentru arborele de intrare :

Pentru montajul roților pentru curea:

Diametrul părții de calare este :

dc = 32 mm

Alegem din STAS pana paralelă care are următoarele caracteristici:

 lățimea:

b = 8mm ;
 înălțimea:

h = 7mm ;
 adâncimea canalului:

t = 4mm;
t1 = d + 2.5 = 34.5 mm ;

 lungimea penei:

l = 20..90mm ;

Din calculul de rezistanță la forfecare și strivire se obțin lungimile minime :


- la strivire:
𝑀𝑡1
ls = 4 ∙ = 53.644 mm ;
𝑑𝑐 ∙𝜎𝑎𝑠 ∙ ℎ

- la forfecare :

𝑀𝑡1
lf = 4 ∙ = 56.326 mm ;
𝑑𝑐 ∙𝜏𝑎𝑓 ∙𝑏

Se alege l = 40 mm.

2. Pene pentru arborele intermediar :

Diametrul de calare al roții conice și a pinionului cilindric:

dc = 42 mm

Alegem din STAS pana paralelă care are următoarele caracteristici:

 lățimea:

b = 10 mm ;
 înălțimea:

h = 8 mm
 adâncimea canalului:

t=5 mm

Din calculul de rezistanță la forfecare și strivire se obțin lungimile minime:


Mt2 - momentul de torsiune la arborele pe care se află pana [Nmm];

- la strivire:

𝑀𝑡2
ls = 4 ∙ = 52.992 mm ;
𝑑𝑐 ∙𝜎𝑎𝑠 ∙ ℎ

- la forfecare :
𝑀𝑡2
lf = 4 ∙ = 50.872 mm ;
𝑑𝑐 ∙𝜏𝑎𝑓 ∙𝑏

Se alege l = 45 mm.

3. Pene pentru arborele de iesire :

Diametrele de montaj sunt:

dc = 60 mm

Alegem din STAS pana paralela care are următoarele caracteristici:

 lățimea:
b=18 mm
 înălțimea:
h=11 mm
 adâncimea canalului:
t=7 mm

Din calculul de rezistanță la forfecare și strivire se obțin lungimile minime:

Mt3 - momentul de torsiune la arborele pe care se află pana [Nmm];

- la strivire:

𝑀𝑡3
ls = 4 ∙ = 54.953mm ;
𝑑𝑐 ∙𝜎𝑎𝑠 ∙ ℎ

- la forfecare :

𝑀𝑡3
lf = 4 ∙ = 40.299mm;
𝑑𝑐 ∙𝜏𝑎𝑓 ∙𝑏

Se alege l = 50 mm .
7. CALCULUL RULMENTILOR :
1. Alegerea rulmenţiilor pentru arborele de intrare :

Rulmentul A – rulment conducător; Rulmentul B – rulment condus

A) Date iniţiale

Fax = 1404.06N ;

2 2 2
FrB = √𝑉𝐵1 + 𝑉𝐵2 + 𝐻𝐵1 = 19823.82 N ;

2 2
FrA = √VA1 + VA2 = 12314.30N ;

n1 = 384.211rot/min ;

df = 40 mm ;

B) Durabilitatea necesară :

Durabiltatea exprimată în ore se calculează cu relaţia:


Lh  N a  Zl  S  h  3  260  2  7  10920[h]
Unde: N a  3 - numărul de ani dintre două reparaţii ;
Z l  260 - numărul de zile lucrătoare dintr-un an ;
S  2 - numărul de schimburi ;
h  7 - numărul de ore pe schimb ;
În calcule se utilizează însă durabilitatea exprimată în milioane de rotaţii:
60 L h n 1
L = 251.735milioane de rotații ;
10 6
C) Stabilirea tipului de rulment :

Se vor utiliza rulmenţi radial-axiali cu role conice pe un singur rând.


D) Estimarea sarcinii dinamice echivalente:

Se determină cu relaţia: Fe  X  V  Fr  Y  Fax


Unde: V = 1 – pentru că inelul interior este cel care se roteşte ;
X = 0.4 – pentru rulment radial-axial cu role conice ;

Admitem Y = 1.7.

Din calcule rezultă: FeA = 7312.636N ;


FeB = 10316.443 N ;
E) Determinarea capacităţii dinamice de încărcare de bază :

Din legea durabilităţii se determină:


C
1 1
   L p 10
 Cnec  Fe  L p
; p pentru rulmentii radiali-axiali
 Fe  nec 3
CnecA = 38402.271N;
CnecB = 54176.74N ;

F) Alegerea rulmentului din STAS :

Alegem conform STAS 3920 rulmentul radial-axial cu role conice pe un singur rând:
32007 XA

Caracteristici rulment:
d D B C T Simbol Cr e Y C0 r Y0
30 55 17 13.5 17 32006 XA 34 0,43 1,4 46 0,8
G) Recalcularea sarcinii dinamice echivalente :

În calcul se foloseşte Y=1,4 din STAS: Fe  X  V  Fr  Y  Fax

FeA = X∙ V ∙ FrA + Y ∙ Fax1 = 6891.41N ;

FeB = X ∙ V ∙ FrB + Y ∙ Fax1 = 9895.22 N ;

H) Calculul durabilităţii reale :

p
C  10
L    , p  pentru rulment radial – axial.
 Fe  3

Cr p
LA = ( ) = 306.78N ;
FeA

Cr p
LB = ( ) = 289.26N ;
FeB

În cazul rulmenţilor radial-axiali, datorită formei lor constructive, la aplicarea unei


sarcini pur radiale Fr , în rulmentul A va apare o componentă axial necompensată
FrA
'
FaxA  0,5 = 4397.96N, iar în rulmentul B componentă axială necompensată
YA
F
'
FaxB  0,5 rB = 7079.93 N . Adăugînd la acestea şi forţa axială aplicată pe arbore Fax ,
YB
' '
vom avea un sistem de trei forţe axiale Fax , FaxA , FaxB , care nu se vor compensa
neapărat .

2. Alegerea rulmenţiilor pentru arborele intermediar :

Rulmentul A – rulment conducător; Rulmentul B – rulment condus

A) Date iniţiale :

Fax = 2234.18N ;

FrA = √VA2 + HA2 = 3973.81N ;

FrB = √VB2 + HB2 + = 19100.90N ;

n2 = 274.43 rot/min ;

df = 35 mm ;

B) Durabilitatea necesară :

Durabiltatea exprimată în ore se calculează cu relaţia:


Lh  N a  Zl  S  h  3  260  2  7  10920[h]
Unde: N a  3 - numărul de ani dintre două reparaţii ;
Z l  260 - numărul de zile lucrătoare dintr-un an ;
S  2 - numărul de schimburi ;
h  7 - numărul de ore pe schimb ;
În calcule se utilizează însă durabilitatea exprimată în milioane de rotaţii:
60L h n 2
L = 179.81milioane de rotații ;
10 6
C) Stabilirea tipului de rulment :

Se vor utiliza rulmenţi radial-axiali cu role conice pe un singur rând.

D) Estimarea sarcinii dinamice echivalente :

Se determină cu relaţia: Fe  X  V  Fr  Y  Fax


Unde: V=1 – pentru că inelul interior este cel care se roteşte ;
X=0.4 – pentru rulment radial-axial cu role conice ;

Fax = 2234.1N ;

Admitem Y=1.7.

Din calcule rezultă: FeA = 5387.6 kN ;


FeB = 11438.46 kN ;

E) Determinarea capacităţii dinamice de încărcare de bază necesare :

Din legea durabilităţii se determină:


1
C 1

   L p  C nec  Fe  L
p

 Fe  nec
CnecA = 25576.58N ;
CnecB = 54301.575;

F) Alegerea rulmentului din STAS :

Alegem conform STAS 3920 rulmentul radial-axial cu role conice pe un singur rând:
32008 XA
Caracteristici rulment:
d D B C T Simbol Cr e Y C0 r Y0
60 95 23 17,5 23 32012 A 83.8 0,83 0.73 121.5 0,4

G) Recalcularea sarcinii dinamice echivalente :

În calcul se foloseşte Y=0,73 din STAS: Fe  X  V  Fr  Y  Fax

FeA = X∙ V ∙ FrA + Y ∙ Fax = 3220.477N ;

FeB = X ∙ V ∙ FrB + Y ∙ Fax = 9271.314 N ;

H) Calculul durabilităţii reale :

p
C  10
L    , p  pentru rulment radial – axial.
 Fe  3

Cr p
LA = ( ) = 999.404N ;
FeA

Cr p
LB = ( ) = 362.163N ;
FeB

În cazul rulmenţilor radial-axiali, datorită formei lor constructive, la aplicarea


unei sarcini pur radiale Fr , în rulmentul A va apare o componentă axială
FrA
'
necompensată FaxA  0,5 = 2721.79N, iar în rulmentul B componenta axială
YA
FrB
'
necompensată FaxB  0,5 = 13082.8N. Adăugînd la acestea şi forţa axială aplicată
YB
' '
pe arbore Fax , vom avea un sistem de trei forţe axiale Fax , FaxA , FaxB , care nu se vor
compensa neapărat.

3. Alegerea rulmenţiilor pentru arborele de iesire :

Rulmentul A – rulment conducător; Rulmentul B – rulment condus

A) Date iniţiale :

FrA = √V22 + H22 = 3973.8N ;

FrB = √H42 + V42 = 2506.8 N ;

n3 = 182.9rot/min ;

df = 48 mm ;

B) Durabilitatea necesară :

Durabiltatea exprimată în ore se calculează cu relaţia:


Lh  N a  Zl  S  h  3  260  2  7  10920[h]
Unde: N a  3 - numărul de ani dintre două reparaţii ;
Z l  260 - numărul de zile lucrătoare dintr-un an ;
S  2 - numărul de schimburi ;
h  7 - numărul de ore pe schimb ;
În calcule se utilizează însă durabilitatea exprimată în milioane de rotaţii:
60L h n 3
L = 119.8milioane de rotații ;
10 6
C) Stabilirea tipului de rulment :

Se vor utiliza rulmenţi radiali cu bile pe un rând.

D) Estimarea sarcinii dinamice echivalente :

Se determină cu relaţia: Fe  X  V  Fr  Y  Fax


Unde: V = 1 – pentru că inelul interior este cel care se roteşte ;
X = 0,56 – pentru rulment radial-axial cu role conice ;

Din calcule rezultă: FeA = 1589.5N;


FeB = 1002.7 N ;

E) Determinarea capacităţii dinamice de încărcare de bază necesare :

Din legea durabilităţii se determină:


1
C 1

   L p  C nec  Fe  L
p

 Fe  nec

CnecA = 6681.6N;
CnecB = 4215.0N;

F) Alegerea rulmentului din STAS :

Alegem conform STAS 3041 rulmentul radial cu bile pe un singur rând:


61808
Caracteristici rulment:
d D B Rsmin Cr C0r Nlim Simbol
60 78 10 0.3 11.8 11.10 8800 61812

G) Calculul durabilităţii reale :

p
C
L    , p = 3 pentru rulmlment radial cu bile
 Fe 
Cr p
LA = ( ) = 74.277N ;
FeA

Cr p
LB = ( ) = 74.277N ;
FeB

8. ALEGEREA CUPLAJULUI ELASTIC :


A) Alegerea cuplajului :

Alegem conform STAS 5982-79 cuplajul elastic cu bolţuri, de tip N .


Fig. 4 Cuplajul elastic cu bolţuri.

Momentul de torsiune pe care trebuie să-l transmită cuplajul este Mt. Datorită
şocurilor care apar la pornire, precum şi a unei funcţionări neuniforme, alegerea din
standard a cuplajului se face luându-se în considerare un moment nominal Mn :

M n  cs M t3 ;
M t 3  761652.46 N ∙ mm;
c s - coeficientul de serviciu;
c s =1,65 (Funcţionare uniformă, şocuri mici şi rare, suprasarcini uşoare şi de
scurtă durată);

M n  c s M t 3 = 1256726.56Nmm  conform tabelului 6.2:


d = 80 mm;
l2 = 64 mm;
l3 = 94 mm;
d4 = M 8mm;
D = 212 mm;
D1 = 172 mm;
D2 = 130 mm;
s = 4 mm;
n = 16 buc ;

Forţa care acţionează asupra unui bolţ este:


2M n
F = 913.319 N ;
D1  n

D1 – diametrul de montaj al bolturilor;


n – numarul de bolturi ;

B) Verificare la solicitări :

1) presiunea de contact care apare între manşoanele de cauciuc şi bolţ :


p a  35MPa ;
4F
p  p a ; p = 3. 028 MPa ;
πδl 3  l 2 
δ= 1,6d4

2) încovoierea bolţurilor, în secţiunea de încastrare în semicupla 1 :


16F(2  s  l 3  l 2 )
σi   σ ai
π  δ3

σ ai  90100MPa ;
 i  84.28MPa ;

9. BIBLIOGRAFIE :

1. Dima,M. Organe de maşini vol.I, partea I , Editura Academiei Militare,


Bucureşti, 1986;

2. Dima,M. Organe de maşini vol.I, partea II-a , Editura Academiei Militare,


Bucureşti, 1988;

3. Dima,M. Organe de maşini,vol.III. Editura Academiei Militare, Bucureşti,


1987;

4. Dima.M, Nedelcu R, Organe de maşini vol. II, Editura Academiei Tehnice


Militare, Bucureşti, 2000;

5. Avram, E., Nedelcu, R.,Organe de maşini vol. IV , Editura Academiei


Tehnice Militare, Bucureşti, 2004;
6. Manea, C. – Organe de maşini, vol.I, Editura Tehnică, Bucureşti, 1970;

7. Crudu, I., ş.a. Atlas de reductoare cu roţi dinţate, Ed. Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti, 1981;

8. Drăghici, I., ş.a. Îndrumar de proiectare în construcţia de maşini, vol.I, Ed.


Tehnică, Bucureşti, 1981;

9. Gafiţeanu, M., ş.a. Organe de maşini, vol. I, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1981;

10.Gheorghiu, N., ş.a. Transmisii mecanice, Proiectare, Editura Felix, 1997;

11.Nicoară, I., ş.a. Bazele proiectării transmisiilor mecanice, Editura de Vest,


Timişoara, 1996;

12.Rădulescu, Gh., ş.a. Indrumar de proiectare în construcţia de maşini, vol. III,


Ed.Tehnică, Bucureşti, 1986;

13.* * * - Organe de maşini, vol.I.d, Angrenaje. Reductoare (colecţie de STAS),


Ed.Tehnică, Bucureşti, 1984.